03_ două nivele de autoguvernare a comunităţilor ce există ca unităţi fizice identificabile..pdf by RCUPT/CCPUT

NOTE CURS III 2014-2015 AN IV STRUCTURI URBANE

03. Paternurile care ajută construcţia oraşului prin controlul a nivelor de autoguvernare a comunităţilor ce există ca unităţi fizice identificabile. sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu

ENTITATILE SPATIALE DIN CADRUL URBANSULUI

CARTIER, UNITATI TERITORIALE de REFERINTA (UTR) UNITATI de VECINATATE (UdV), CVARTAL,

GRUP de UNITATI DE LOCUIRE-CASA SCARII de BLOC.

O BUNĂ GUVERNARE relaţia dintre entitatea fizică & entitatea socială O buna guvernare nu se poate realiza doar cu patru nivele de guvernanţă, european/naţional/regional/local (zonă metropolitană-localitate) cum prevăd majoritatea specialistilor, ci trebuie introduse şi alte nivele, pentru că o guvernare locală sustensabila trebuie să coboare luarea deciziilor, trecînd prin Cartier, Unităţi Teritoriale de Referinţă (UTR) – (neighbourhood units - care este unitatea spatiala de baza) Unităţi de Vecinătate, Cvartal, Grupări de Unităţi de Locuit-Casa Scării de Bloc.

Aceasta presupune aplicarea a două principii moderne de administrare şi anume cel al subsidiarităţii şi cel al procesualităţii. -primul se referă la apropierea deciziei de nivelul asupra căruia respectivă decizie să aibă efectele cele mai pregnant (presupune descentralizarea şi deconcentrarea actului decizional şi creşterea autonomiei administrative-financiar la nivel local) -cel de al doilea are în vedere caracterul deschis al opţiunilor şi al deciziilor de amenajare al teritoriului (presupune că structurile teritoriale funcţionale neadministrative pot fi concepute avînd un caracter progresiv atît în timp cît şi în teritoriu, astfel încît acestea să reflecte cît mai funcţional realitatea teritorială şi mutaţiile induse de dezvoltarea social-economică şi difuzia urbanistică).

SUBDIVIZAREA TERITORIALA SI URBANA sursa: CEZAR LAZARESCU –URBANISMUL IN ROMANIA ( 1977) ED TEHNICA BUCURESTI

Nivelul spatial al abordarii TIMISOARA ca o ENTITATE SANATOASA

echitate a sănătăţi, participare în luarea deciziilor, parteneriate de imbunătăţire a sănătăţii, solidaritate şi prietenie, dezvoltare sustenabilă, creşterea condiţiilor de trai, depăşirea distributiei inechitabilea a puterii la nivel local, cresterea accesului la informatie si a constiintei sociale, crearea unor medii empatice si de sustinere, a trai sanatos, mediul urban si design-ul urban sănătos

Nivelul spatial al abordarii TIMISOARA ca o ENTITATE SANATOASA PRESUPUNE

POLUL DE CRESTERE - ZONA METROPOLITANA TIMISOARA MUNICIPIUL TIMISOARA CARTIERE TIMISOARA – 18 unitati UTRuri TIMISOARA – cca 70 unitati -cca 5.000 -10.000 locuitori S = 7-50ha UdV uri TIMISOARA -cca 250 unitati cca 1.500 locuitori CVARTAL-uri TIMISOARA cca 1100 unitati GRUPARE CASE/CASA SCARII BLOC TIMISOARA (proprietar-asociatie de proprietari)

Paternurile care ajută construcţia oraşului prin controlul a două nivele de autoguvernare a comunităţilor ce există ca unităţi fizice identificabile.

10 CARTIERE ( SECTOARE-ARONDISMENTE) 11. DELIMITARILE INTRE CARTIERE 12. COMUNITATEA CELOR 7000 - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ (NEIGHBOURHOOD) 13. DELIMITAREA SUBCULTURILOR (NEIGHBOURHOOD) 14. VECINĂTATEA IDENTIFICABILĂ 15. DELIMITAREA VECINĂTĂŢILOR

16. CVARTALUL (INSULA/ BLOCK) 17. DELIMITAREA CVARTALULUI (INSULA/ BLOCK)) 18. GRUPAREA DE CASE 19 DELIMITAREA INTRE GRUPARILE DE CASE

CARTIERE ( SECTOARE-ARONDISMENTE) . 1.Cartiere (sectoare-arondismente) Trecătorii au cunoştiinţe intuitive ale cartierului 2.Delimitările între cartiere bariere – autostrăzi, străzi cu mai mult de 4-6 benzi, linii căi ferate; utilizări de teren de netrecut-gate community; complexe industriale majore; rîuri; canale desecări, irigaţii; munţii, etc (sursa: Mikoleit A, Purckhauer URBAN CODE, ed gta Verlag 2011)

• CARTIERE

CARTIERE (SECTOARE-ARONDISMENTE) peste 300.000 locuitori DELIMITARILE INTRE CARTIERE

ORASE PESTE 500,000 LOCUITORI BUCURESTI SURSA:revista Repere- Uniunea Arhitectilor din Romania â&#x20AC;&#x201C;filiala Iasi- Ordinul Arhitectilor din Romania filial Iasi Vaslui, RUR biroul territorial Regiunea de Nord Est, Facultatea de Arhitectura GM Cantacuzino Iasi , anul VI, nr 18, iunie 2014, ISSN 2067-3922,

CARTIERE CARTIERUL GRIGORESCU CLUJ 15.000- 25.000 LOCUITORI

SURSA: Derer P (1985) Locuirea urbana, ed tehnica Bucuresti

CARTIERE L.C. CHANDIGARH impartirea pe CARTIERE

SURSA: Derer P (1985) Locuirea urbana, ed tehnica Bucuresti

POLUL DE CRESTERE - ZONA METROPOLITANA TIMISOARA

SURSA:-“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X

POLUL DE CRESTERE

asociaţie de dezvoltare intercomunitară principalul element în care ar trebui să se concentreze resurse, o strategie de dezvoltare a întregului areal, nu numai a municipiului pentru că majoritatea municipiilor din Romania au strategii la nivelul oraşelor, unele chiar destul de bine elaborate, dar nu şi pe zona din jurul lor. vezi cazul Masterplan Timisoara aprobat 2012 PUG Timisoara in curs de finalizare dupa 2015 Orase care au legaturi socio-economice intense cu zonele inconjuratoare si care actioneaza ca centre de dezvoltare, avind capacitatea de a iradia dezvoltare in intreaga regiune. Polii urbani de crestere prezinta oportunitati economice de angajare pentru oameni si comunitatile din zonele invecinate. http://www.inforegio.ro/indexph?page=JARGON_P http://id.erudit.org/iderudit/021776ar

MUNICIPIUL TIMISOARA SI LOCALITATILE INCONJURATOARE

CARTIERE TIMISOARA IMPARTIREA PE CRITERII ISTORICE A CONDUS LA UNITATI FIZICE NEIDENTIFICABILE interese divergente, identitatii diferite, culturi diferite

SURSA:-“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

• COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ - UTR

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ - UTR Planningul urban trebuie sa fie utilizat pentru emanciparea cetatenilor săi şi nu pentru mutarea sau reamplasarea lor Dezvoltarea municipiului -cartierelor – UTR urilor prin abordare integrată: -ameliorarea mediului construit existent -consolidarea economiei locale şi a pieţei forţei de muncă - educaţie şi formare (copii şi tineri) -transport urban eficient şi accesibil Realizarea acestor obiective conduce la: -Ameliorarea coeziunii sociale şi a securităţii a orasului –cartierului- UTR urilor – UdV individului -Participarea mai activă (socială şi economică) a orasului –cartierului- UTR urilor- UdVindividului -Creşterea vitalităţii economice a orasului –cartierului- UTR urilor – UdV- individului -Integrarea şi emanciparea grupurilor etnice -Politici la nivelul cartierelor- UTR urilor-UdV

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ - UTR NEIGHBORHOODS & COMMUNITIES

este entitatea de baza intr un oras Este entitatea unde oamenii traiesc, muncesc, merg la scoala, se recreaza, etc. Este entitatea unde oamenii se intilnesc si interactioneaza in locuinte, magazine, scoli, facilitate medicale, cultural, etc. Este entitatea unde facilitatile culturale, centrul comunitar, gradina comunitara, primaria locala, biblioteca, comertul, etc sint integrate cu locuirea. ASADAR Acele comunitati ce sunt pietonale si au o mixture de functiuni sunt iubite de batrini si tineri si trendul acesta se amplifica.

Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE–IQ.COM

COMUNITATEA CELOR 7000 - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ (NEIGHBOURHOOD) - UTR In fiecare din aceste cca 70 UTR-trebuie ca toţi cetăţenii să aibă dreptul la sănătate, -trebuie ca toţi cetăţenii să aibă un cuvînt de spus în ceea ce priveste sănătatea proprie -trebuie respectată diversitatea culturală, trebuie să ne intereseze cum se nasc, cresc, trăiesc, lucrează şi îmbătranesc oamenii, -trebuie sa fie inclusive, sensibile, să susţină şi răspundă diferitelor nevoi şi aşteptări ale locuitorilor săi, - trebuie sa ofere condiţii şi oportunităţi care încurajează, fac posibile şi susţin stilurile de viată sănătoase, pentru persoane aparţinînd tuturor grupurilor sociale sau de vîrstă, -trebuie să încurajeze, să facă posibilă recreaţia si bunăstarea, siguranţa, interacţiunea socială, accesibilitatea şi mobilitatea, un sens al mîndriei şi identităţii culturale, răspunzînd in acelaşi timp nevoilor cetăţenilor săi. DIMENSIUNI: 5-40 HA 500M DE MERS PE JOS LA SCOALA, STATIE TRANSPORT IN COMUN

Mahalla (istoria Timisoarei -Palanca Mare sub ocupatie otomana a fost formata din 10 mahalle)

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

COMUNITATEA CELOR 7000 - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ (NEIGHBOURHOOD) - UTR UTR – toate dotarile necesare autosustine= scuar verde, facilitati sportive, gradinita, (loc de joaca pentru copii), scoala, acces la transport in comun, pista bicicleta, pietonal, spatii publice, comert, centre de sanatate, biserica, (cimitire), etc . Astfel UTR –ul are pe lîngă dimensiunea populaţiei (5.000-10.000) şi o dimensiune fizică de cca 350mx750m de şi o suprafaţă de cca 7-50 ha cîteva caracteristici comune care îi oferă identitate proprie, precum un peisaj cu caracteristici similare, fie o evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă, o populaţie cu structură omogenă, un sistem parcelar şi mod de construire omogene, o folosire de aceiaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor sau un regim juridic al imobilelor similar, reglementări urbanistice omogene referitoare la destinaţia terenurilor şi la indicii urbanistici, etc.

Sursa: CCUPT 2012

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ -UTR Individualitatea nu se poate identifica înr-o comunitate mai mare de 5.000-10.000 locuitori. Acţiunile oamenilor pot fi luate în seamă de guvernul local, doar dacă unităţile locale sunt autonome, autoguvernabile, autobugetare şi suficient de mici pentru a permite legătura directă între cetăţeanul de rînd şi oficiali, respectiv aleşii locali. Ideea este veche încă din epoca ateniană, cea a lui Confucius sau a lui Jefferson în democraţia americană. Este singura metodă de a guverna fără corupţie. Jefferson a dorit aceasta nu pentru că populaţia americană era foarte evoluată, ci pentru că era foarte periculos să dai puterea pe mîini puţine care statistic pot face greşeli mari şi pot genera mari corupţii. „Împarte ţara în subdiviziuni” a fost sloganul său electoral. Astăzi distanţa dintre putere şi cetăţeanul de rînd este imensăîn societatea noastră atît spaţial cît şi psihologic Procesul de administrare prin taxe a unui oraş se transformă în pedeapsa prin taxe. Cu cît comunităţile sunt mai sărace, nevoile sunt mai mari. Ruperea legăturilor dintre guvernanţi şi ceţăţeni este astăzi enormă.

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ- UTR Mediul fizic amplifică acest fenomen pe două paliere şi anume : 1. mărimea comunităţii politice şi 2. vizibilitatea guvernării. 1. mărimea comunităţii politice este distanţa dintre cetăţeanul simplu şi şefii guvernanţilor. O societate, adica o unitate de convietuire umana, nu le era inteligibila cetatenilor sai decit daca este accesibila privirii... Era necesar ca toti cetatenii sa convietuiasca efectiv, sa existe individual unul pentru altul. Cetatea işi are, asadar a priorii, limita cantitativă şi spaţială Pentru Aristotel “Cetatea” insemneaza 10.000 adulţi Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI-SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ- UTR

Şcoala sociologică de la Chicago susţine că mărimea acceptablă este de 5.000 cetăţeni pentru ca să poţi ajunge prin doi prieteni la cel mai înat demnitar.

2. amplasarea vizibilă a guvernării locale ţine de centralitatea în spaţiu a acesteia. Primăria te intimidează şi nu permite ca un ceţăţean să se simtă ca acasă, ca într-un forum unde totul este direct, unde poţi vorbi cu persoana însărcinată să-ţi rezolve problema chiar la 2 zile. Ca atare forurile locale trebuie amplasate în locuri vizibile şi accesibile, în cel mai activ loc din fiecare comunitate de 7.000 locuitori conf. paternului PRIMĂRIA LOCALĂ, dar nu oriunde ci în centrul de greutate a comunităţii Cît mai repede cu putinţă trebuie folosite delimitările naturale, artificiale, istorice, geografice pentru a delimita aceste comunităţi, conf. paternului DELIMITAREA SUBCULTURILOR (NEIGHBOURHOOD) Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

Unitatea teritorială de referinţă (UTR) LEGISLATIE ROMANIA

Subdiviziune urbanistică a teritoriului unităţii administrativ-teritoriale de bază, constituită pe criterii urbanistice similare sau omogene, avînd drept scop păstrarea, refacerea sau dezvoltarea teritoriului în concordanţă cu tradiţiile, valorile sau aspiraţiile comunităţii la un moment dat şi necesară pentru: agregarea pe suprafeţelor mici a indicatorilor de populaţie şi de construire, determinarea caracteristicilor urbanistice; stabilirea indicatorilor urbanistici, reglementare urbanistică omogenă. UTR, avînd de regulă suprafaţa de 1-20 ha şi în mod excepţional pînă la 100 ha, se delimitează pe limitele de proprietate, în funcţie de unele dintre următoarele caracteristici, după caz:

Unitatea teritorială de referinţă (UTR) LEGISLATIE ROMANIA

se delimitează pe limitele de proprietate, în funcţie de unele dintre următoarele caracteristici, după caz: Peisaj şi peisaj cu caracteristici similare Evoluţie istorică unitară într-o anumită perioadă Populaţie cu structură omogenă Sistem parcelar şi mod de construire omogene Folosinţe de aceiaşi natură ale terenurilor şi construcţiilor Regim juridic al imobilelor similar, reglementări urbanistice omogene referitoare la destinaţia terenurilor şi la indicii urbanistici În anumite cazuri în care unele dintre elementele caracteristice sunt omogene pe suprafeţe intinse, mai multe UTR alăturate pot forma o macrounitate teritorială de referinţă (MUTR)

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ- UTR

AŞADAR: Descentralizarea guvernării oraşelor este modul prin care controlul local al comunităţii de 7.000 locuitori se poate face. Oferiţi fiecărei comunităţi puterea de iniţiativă, de decizie şi de execuţie în afacerile care o privesc respectiv folosirea terenului, întreţinerea străzilor şi parcurilor, poliţia comunitară, şcolarizarea, serviciile comunitare etc. Cît mai repede cu putinţă trebuie folosite delimitările

naturale, artificiale, istorice, geografice pentru a delimita aceste comunităţi. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI- SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ –UTR Aceasta presupune separarea comunităţilor una de alta prin zone de teren substanţiale DELIMITĂRILE SUBCULTURILOR-13, urmată de subdiviziunea fiecărei comunităţi în cca 10-20 unităţi de vecinătate independente, care are fiecare un reprezentant în consiliul comunal UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ -14, un loc central unde oamenii pot să se adune NUCLEE EXCENTRICE-28, PROMENADA-31, şi un loc PRIMARIA LOCALĂ-44 în care să fie atrasă toată activitatea politică comunitară Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI UTR uri

DELIMITARI UTR-uri/neighbourhood-uri

bariere artificiale autostrăzi, străzi cu mai mult de 4-6 benzi (Mijlocul străzilor este o delimitare) linii căi ferate; utilizări de teren de netrecut-gate community; complexe industriale majore;

Bariere naturale rîuri; canale desecări, canale irigaţii; dealuri, etc

(sursa: Mikoleit A, Purckhauer URBAN CODE, ed gta Verlag 2011)

DELIMITAREA UTR BARIERE ARTIFICIALE RETEAUA DE STRAZI MAJORE, CAI FERATE, CANALUL BEGA Timisoara 2004

sursa:„Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005

DELIMITAREA UTR –uri Comunitati de cca 5000 -10.000 de locuitori, TIMISOARA criteriu delimitare: ARTIFICIALA artere majore de categoria 1 sau 2

sursa: MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitivstudiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

DELIMITAREA UTR –uri UTR CIRCUMVALATIUNII TIMISOARA –populatie, dotari, accesibilitate corecta

sursa: CCUPT 2012

DELIMITAREA UTR â&#x20AC;&#x201C;uri UTR SOARELUI TIMISOARA populatie, dotari, accesibilitate corecta

sursa: CCUPT 2012

DELIMITAREA UTR â&#x20AC;&#x201C;uri UTR FRATELIA TIMISOARA

populatie, dotari, accesibilitate insuficienta

sursa: CCUPT 2012

COMUNITATEA DE 7000 LOCUITORI - SUBCULTURA IDENTIFICABILĂ- UTR SEMINAR In anul V se vor prezenta La capitolul REGENERARE URBANA politicile de ridicare a calitatii vietii in UTR uri prin crearea de facilitati si densificare propuse de CCUPT in 2009 in cadrul studiilor: “STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara finalizat “STUDIU DIRECTOR PRIVIND DENSIFICAREA TESUTULUI URBAN IN MUNICIPIUL TIMISOARA- LOTUL 2, 3, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25”, Contract nr 62/2009 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu PRIMARIA MUNICIULUI TIMISOARA , coordonator proiect Radu Radoslav, finalizat

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI Toate aceste unităţi teritoariale de referinţă ca să funcţioneze au nevoie de graniţe pentru a rămîne ele însele. Mozaicul de subculturi solicită ca sutele de culturi diferite să trăiască la intensitate maximă una lîngă alta. Dar fiecare subcultură are ecologia sa proprie şi ea nu pot trăi la cea intensitate maximă doar dacă nu este stînjenită de vecini, doar dacă este separată fizic prin graniţe fizice substanţiale de teren Mozaicul de subculturi nu poate rezista dacă acestea nu sunt izolate una faţă de alta în aşa fel încît să nu existe posibilitatea ca una să o oprime pe cealalta sau ea să fie oprimată. Aceasta presupune ca subculturile să fie separate printr-un teren liber ce cuprinde locuri de muncă, clădiri publice, apă, parcuri sau alte graniţe naturale.

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI Daca indicatorii (populatie, facilitati, dimensiuni) nu se respecta se utilizeaza pasarele pietonale –sageti rosi

dotarile necesare autosustine scuar verde, facilităţ sportive, grădiniţă, (loc de joaca pentru copii), şcoală, acces la transport în comun, pistă bicicletă, pietonal, spaţii publice, spaţii comerciale, centre de sănătate, biserică, cimitir, etc

Sursa: Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-51-0100-0,

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI LEGATURI PIETONALE Venezia

sursa RR

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI DELIMITARILE FIZICE ARTIFICIALE/NATURALE POT CONSTITUI BARIERE PENTRU FUNCTIONAREA CORECTA A UNUI UTR METODE DE DEPASIRE A LOR STRASBOURG (PIETONAL SUS/ RUTIER SCUFUNDAT) 2011

sursa:RR

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI LEGATURI PIETONALE Rotterdam 1950-53 Lijnban Van den Brock & Bakema dreapta -continuare prin pasaj pietonal partial descoperit a arterei Lijban pe sub o retea rutiera importanta

sursa:RR 2009

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI LEGATURI PIETONALE intre UTR uri Mile End Park & Queen Mary University London

sursa: Gaman MS

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI LEGATURI PIETONALE intre UTR uri Mile E nd Park & Queen Mary University London

sursa: Gaman MS

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI LEGATURI PIETONALE intre UTR uri Mile End Park & Queen Mary University

sursa: Gaman MS

London

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI NEVOIA DE PASAJE PIETONALE INTRE UTR uri FARA POPULATIE NECESARA

Sursa: lucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2010 autor Fratila Iulia mentor RR sursa: “Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-51-0100-0,

DELIMITAREA DINTRE UTR uri/SUBCULTURI NEVOIA DE PASAJE PIETONALE INTRE UTR uri FARA POPULATIE NECESARA

SURSA: Dizertatie master urbansim 2010 FAT UPT studiu Fratila Iulia , coordonator Radoslav R

DELIMITAREA DINTRE UTR uri pot deveni trasee majore pietonale CALEA TORONTALULUI TIMISOARA

Sursa lucrare dizertatie master urbansim FAT UPT 2011 Autor BADILA M., Mentor RR

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI UTR uri

Toate aceste unităţi ca să funcţioneze au nevoie de graniţe pentru a rămîne ele însele. Mozaicul de subculturi solicită ca sutele de culturi diferite să trăiască la intensitate maximă una lîngă alta. Fiecare subcultură are ecologia sa proprie Ea nu pot trăi la cea intensitate maximă doar dacă nu este stînjenită de vecini, doar dacă este separată fizic prin graniţe fizice substanţiale de teren Mozaicul de subculturi nu poate rezista dacă acestea nu sunt izolate una faţă de alta în aşa fel încît să nu existe posibilitatea ca una să o oprime pe cealalta sau ea să fie oprimată. Aceasta presupune ca subculturile să fie separate printr-un teren liber ce cuprinde: locuri de muncă, clădiri publice, apă, parcuri sau alte graniţe naturale. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI UTR uri

Teama locuitorilor unei subculturi este că pot fi presaţi să adopte stilul de viaţă a unei alte subculturi vecine şi implicit valorile ei. Unul din motivele succesului vechilor zonificări este că oamenii cînd îşi cumpără un imobil într-o zonă cu un anumit standard de viaţă ştiu că şi vecinii lor au aceleaşi valori. Studiile arată că tensiunile dispar între grupurile sociale adiacente dacă între ele este suficient teren, drumuri, apă etc. În concluzie dacă este o barieră naturală sau artificială suficient de mare aceste tensiuni dispar. Mozaicul de subculturi nu se poate realiza dacă una din subculturi este inhibată de presiunea vecinilor săi. Subcultura trebuie să fie separată de o bucată de teren ce nu este rezidenială şi care trebuie să fie cît de mare posibil. Alt argument pentru necesitatea acestei delimitări este cel din ecologie. Membrii unei specii dezvoltă trăsături distincte doar dacă sunt separaţi de bariere fizice precum sunt munţii, rîuri, etc. Trăsăturile moldovenilor, ale muntenilor, ale bănăţenilor sunt diferite nu numai din cauza culturilor stăpînitoare diferite ci şi pentru că Carpaţii au delimitat aceste culturi diferite. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI -UTR Munchen 2010 valuri de pamint

sursa: Gaman MS

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI-UTR Munchen 2010 cale ferata

sursa: Gaman MS

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI

• AŞADAR: Trebuie separate subculturile învecinate printro porţiune de teren. Această barieră poate fi naturală adică o fermă, o apă, o pădure sau artificială respectiv o cale ferată, un drum cat 1-2, un parc, o şcoală, etc. În această barieră trebuie construite locuri de întîlnire adiacente fiecărei comunităţi în parte. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI-UTR Aceste bariere pot fi aşadar naturale precum TERITORIUL -7, LOCURILE SACRE-24, ACCESUL LA APĂ-25, LOCURILE LINIŞTITE-59, ZONA VERDE ACCESIBILĂ-60, BAZINE CU APA-64, APA LINIŞTITĂ-71. Cele artificiale pot definite de paternurile DRUMURI DE CENTURĂ-17, STRĂZILE CU SENS UNIC-23, COMUNITĂŢI ALE MUNCII – 41, CENTURI INDUSTRIALE -42, SOCIETATEA ADOLESCENŢILOR- 84, PARKINGURILE ADĂPOSTITE -97etc. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav

DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI-UTR Din punct de vedere al organizării interioare a acestor bariere ele trebuie să urmărească: în primul rînd formarea de grupări în jurul unei activităţi definite de paternurile NODURI DE ACTIVITATE- 30, COMUNITAŢI ALE MUNCII- 41 şi în al doilea rînd să fie accesibilă pentru ambele comunităţi în aşa fel încît să fie un loc de adunare precum cel descris în paternul NUCLEE EXCENTRICE- 28. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

UNITATEA de VECINATATE UdV DELIMITAREA dintre UNITATI de VECINATATE UdV

UNITATE DE VECINATATE concept C. PERRY 64ha

SURSA: DERER P locuirea urbana ED TEHNICA

UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV MOZAICUL DE SUBCULTURI-8 şi COMUNITATEA CELOR 7000-12 sunt alcătuite din mai multe unităţi de vecinătate. Ele sunt mici grupuri umane care crează energia şi caracterul necesar vieţii din comunitatea celor 7000 şi din mozaicului de subculturi. Unitatea spaţială aparţinătoare, identificabilă este strict necesară oamenilor pentru a trăi în armonie. Aceasta deoarece oamenii doresc să se identifice cu o anumită parte din oraş care să-i facă să se deosebească de alţii. Din studii apare clar că o unitate de vecinătate identificabilă este mică din punctul de vedere al: populaţiei, al suprafeţei şi prin ea nu trebuie să traverseze nici un drum major. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV impartirea Timisoarei pe UdV uri

sursa-“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitivstudiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV Aceste trei caracteristici vor fi dezvoltate doar dacă se rezolvă următoarele probleme: 1.

pentru ca o unitate de vecinătate să fie identificabilă, populaţia ei trebuie să fie capabilă: să decidă în punctele unde are interese, să fie capabilă să se organizeze singură pentru a fi în stare să-şi apere interesele în faţa puterii locale. Aceasta presupune că membrii acelei comunităţi trebuie să fie în acord cu problemele ce privesc serviciile publice, a modului de folosire a terenului aparţinător, etc. Din punct de vedere antropologic un astfel de grup ca să aibă capacitatea de a lua decizii trebui să fie între 500 şi 1500 de oameni. A organiza o adunare la nivel de comunitate presupune ca populaţia să nu depăşească 500 locuitori. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV 2. dacă discutăm de mărimea fizică din studiile efectuate asupra limitelor unei zone rezultă că ea se află la 2-3 cvartale americane în jurul casei lor, ceea ce presupune cca 300m. numai cele două trăsături nu sunt suficiente pentru că o circulaţie majoră auto interioară zonei poate distruge funcţionarea corectă. Unităţile de Vecinătate se pot astfel împăţii: -a. cu trafic scăzut ceea ce presupune 2000 vehicule pe zi sau 200 vehicule pe oră dublu sens. In acest caz rezidenţii vorbesc favorabil de vizitatori şi de vecini, de teritoriul casei lor -b. cu trafic mediu ceea ce presupune 6.000 vehicule pe zi sau 550 vehicule pe oră dublu sens. In acest caz rezidenţii vorbesc cu dubii de vizitatori şi de vecini, de teritoriul casei lor -c. Cu trafic major ceea ce presupune 16.000 vehicule pe zi sau 1900 vehicule pe oră dublu sens. In acest caz rezidenţii cu spaimă de vizitatori şi de vecini, de teritoriul casei lor Appleyard susţine că la peste 200 vehicule pe oră UdV se deteriorează, la 500 vecinii nu se întîlnesc şi nu se vizitează. De aici rezultă că orice stradă cu peste 200 vehicule pe oră poate fi considerată majoră şi poate deteriora UdV. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV

AŞADAR: Trebuie să-i ajutaţi pe oameni să-şi definească vecinătăţile casei lor la nu mai mult de 300m lăţime cu un număr de locuitori între 400-500 locuitori În oraşele existente, trebuie încurajate grupurile locale să se organizeze în Unităţi de Vecinătate Identificabile. Acestea trebuie să aibă un grad de autonomie în ceea ce priveşte taxele asupra terenurilor şi controlul utilizării lor. Arterele majore sunt interzise a traversa aceste unităţi identificabile.

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV Intrarea în aceste Unităţi de Vecinătate Identificabile trebuie făcute din arterele majore prin porţi INTRĂRI IDENTIFICABILE- 53, şi ele trebuie marcate prin bariere mici nonrezidenţiale dintre vecinătăţi DELIMITAREA UNITĂŢII DE VECINĂTATE -15. Arterele majore trebuie amplasate în aceste delimtări ARTERE PARALELE- 23. Trebuie oferite acestor unităţi un centru vizibil ZONA VERDE ACCESIBILĂ- 60 O MICĂ PIAŢĂ PUBLICĂ- 61 casele sau locurile de muncă trebuie grupate în CASE GRUPATE -37, COMUNITATEA MUNCII- 41.

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV Barierele fizice între subculturi permit acestora să se dezvolte armonios şi atunci trebuie respectat paternul DELIMITAREA DINTRE SUBCULTURI. Tot aşa este nevoie de bariere, de delimitări mici, pentru a proteja Unitatea de Vecinătate Identificabilă. Dacă bariera este prea slabă vecinătatea nu poate să fie identificabilă. Cel mai bine este ca aceste bariere să fie formate dn activităţi comerciale sau industriale. Dar o vecinătate care are o dimensiune pe o direcţie de 500 m nu poate asigura un front atît de lung de comerţ. Se pot utiliza paternurile de CAFENEAUA DE PE STRADĂ- 88 BĂCĂNIA DE LA COLŢ- 89 , dar mai este nevoie de ceva. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV Din analiza unor Unităţi de Vecinătate bine definite cea mai importantă trăsătură este restricţionarea accesului în vecinătate. Acest aranjament presupune că trebuie să avem puţine puncte de acces într-o unitate de ecinătate. Aceste accese vor deveni porţi POARTA PRINCIPALĂ- 53. Ea este foarte importantă pentru că oamenii identifică vecinătatea prin acea poartă.(ex din Viena) Important de reţinut este că dacă o vecinătate face parte dintr-o comunitate de 7000 aceasta nu va controla terenurile din vecinătăţile componente, ci doar terenul dintre vecinătăţi, aşadar terenul cuprins în delimitările dintr UdV

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV Intrare in UdV

SURSA:

DELIMITAREA UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV

AŞADAR: Trebuie încurajată formarea de bariere de delimitări în jurul fiecărei Unităţi de Vecinătate pentru a fi separată de următoarea vecinătate Aceste delimitări se formează prin închiderea unor străzi şi limitarea accesului în vecinătate. Intrările trebuie amplasate unde accesul restricţionat trece prin acea delimitate. Zona delimitării trebuie făcută atît de mare încît să poată susţine locuri de întîlnire ce conţin funcţiuni comune vecinătăţilor ce sunt tangente. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

DELIMITAREA UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV POARTA DE ACCES De Kielfoek Rotterdam 1925-1930_Oud

sursa: RR 2009

DELIMITAREA UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ - UdV Cea mai simplă metodă de a realiza aceasă delimitare este de a întoarce clădirile spre interior şi prin: reducerea acceselor care trec prin acea delimitare. Se exceptează una sau două accese care pot devenii PORŢI PRINCIPALE-53, terenul public comun poate deveni un parc, o arteră colectoară, o comunitate a muncii sau orice formează o delimitare naturală. ARTERELE PARALELE- 23, COMUNITATE DE MUNCĂ- 41, SPATELE LINIŞTIT- 59, ZONA VERDE ACCESIBILĂ-60, PARCAJE ADĂPOSTITE -97, MICI LOTURI DE PARCAJE-103 STRADA COMERCIALĂ-32, CURSURILE DE APĂ ŞI BAZINELE-64, CAMERELE PUBLICE EXTERIOARE-69, LOCURILE GRAVE-70, SPORTUL LOCAL-72, LOCURI DE JOACĂ-73. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

• CVARTALUL (BLOCK, INSULE) DELIMITARILE DINTRE CVARTALE = 4 STRAZI

CVARTALUL (BLOCK, INSULE) DELIMITARILE DINTRE CVARTALE = 4 STRAZI

Un cvartal este constituit de mai multe cladiri; Fiecare clădire are cel puţin o intrare

CVARTALE (BLOCK, INSULE) TIMISOARA

CVARTAL (BLOCK, INSULE) CVARTAL CIRCUMVALATIUNII BOGDANESTI…….IMOBILE COLECTIVE P+4E

Sursa: “STUDIU DIRECTOR PRIVIND DENSIFICAREA TESUTULUI URBAN IN MUNICIPIUL TIMISOARA- LOTUL 2, 3, 4, 6, 7, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25”, Contract nr 62/2009 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu PRIMARIA MUNICIULUI TIMISOARA , coordonator proiect RR

CVARTAL (BLOCK, INSULE) CVARTAL SUCEAVA/ MENDELEEV/HAMLET IMOBILE INDIVIDUALE P- P+1E

CVARTAL (BLOCK, INSULE) City Business Centre -Piata 7oo- (limita strada ) Reguli de comportament diferite, gestiuni diferite

Sursa: studiu an IV 2014 stud Ocolisan, Avramescu, Plesa, mentori: Danciu, Radoslav

CVARTAL (BLOCK, INSULE) Reguli de comportament diferite, gestiuni diferite

Sursa: studiu an IV 2014 stud Bradea, Ciciu, Oprea, mentori: Danciu, Radoslav

GRUPAREA DE CASE SAU CASA SCARII BLOC DELIMITARI Nici o intrare nu este la fel cu alta; Intrﾄビile sunt puncte de ﾃｮntﾃｮlnire; Intrﾄビile sunt surse de imbulzeli (sursa: Mikoleit A, Purckhauer URBAN CODE, ed gta Verlag 2011)

GRUPARE DE CASE Letchworth 1908

GRUPARE DE CASE ROTTERDAM 2008

SURSA: RR

GRUPARE DE CASE CVARTAL & GRUPAREA DE CASE

STR ARMONIEI UdV, TIMIȘOARA

SURSA: RR

GRUPARE DE CASE ARMONIEI UdV, TIMIȘOARA – ROW HOUSES GROUPED AROUND CUL-DE-SACS THIS UdV does not CONTAIN ALL THE NEDEED FACILITIES: KINDERGARDENS, SCHOOLS WITH SPORTS GROUNDS, GYM, CHURCH, COMMERCE, ETC

SURSA: RR

• CASA DE SCARA BLOC

CASA DE SCARA BLOC HOUSING UNITS FROM THE GROUND FLOORS OF THE APARTEMENT BUILDINGS, TRANSFORMED INTO COMMERCIAL SPACES

SURSA: -„inBetween” – Bogdan Isopescu, Clara Piscoi, Roland Rigler, Sergiu Sabau, Maria Sgircea, Alexandra Spiridon, Anca Tomescu, Paul Valean, Coordonator Radu Radoslav- colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009- ISBN 978-973-626-939-5,

CASA DE SCARA BLOC ALTHOUGH THE APARTEMENTS ARE IDENTICAL, THE FEELING OF IDENTITY IS STRONG, SINCE THE BALCONIES SUFFERED TRANSFORMATIONS ACCORDING TO EACH APARTEMENT OWNER’S PERSONALITY.

CASA DE SCARA BLOC

ACTIVITATI NU exista activitati comune in cadrul comunitatii care locuieste pe scara blocului.

NU exista interactiune la nivelul comunitatii.

NU exista implicare si preocupare legata de orice aspect al vietii comunitatii.

SURSA: Studiu an IV FAUT UPT 2014 CASA SCARII BLOC LEGISLATIE autor Budau mentor Danciu M , Radoslav R

CASA DE SCARA BLOC Legislatie asociatii de proprietari: Proprietarii membrii ai asociatiei au urmatoarele drepturi si obligatii: •

Proprietarii membri ai asociaţiei, pe lângă drepturile şi îndatoririle prevăzute în statutul asociaţiei de proprietari, au şi următoarele drepturi şi obligaţii:

se respecta NU se respecta A. Drepturi: a) să participe, cu drept de vot, la adunarea generală a asociaţiei de proprietari; b) să îşi înscrie candidatura, să candideze, să aleagă şi să fie aleşi în structura organizatorică a asociaţiei de proprietari, dacă au capacitatea deplină de exerciţiu; c) să cunoască toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei şi să aibă acces, la cerere, la orice document al acesteia; d) să primească explicaţii cu privire la calculul cotei de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari şi, eventual, să o conteste la preşedintele asociaţiei de proprietari, în termen de 10 zile de la afişarea listei de plată. Preşedintele asociaţiei de proprietari este obligat să răspundă la contestaţie în termen de 7 zile; e) să folosească părţile comune de construcţii şi instalaţii ale condominiului conform destinaţiei pentru care au fost construite; f) să îşi închirieze proprietatea, fără a fi afectate exercitarea drepturilor şi îndeplinirea responsabilităţilor legate de asociaţia de proprietari.

•

CASA DE SCARA BLOC

B. Obligaţii: a) să menţină în bune condiţii proprietatea individuală, apartamentul sau spaţiul cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, pe propria cheltuială. Niciun proprietar nu poate încălca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comună sau individuală al celorlalţi proprietari din condominiu; b) să accepte accesul în apartamentul sau în spaţiul propriu, cu un preaviz de 5 zile, al unui delegat al asociaţiei, atunci când este necesar şi justificat să se inspecteze, să se repare ori să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai din respectivul apartament sau spaţiu. Fac excepţie cazurile de urgenţă, când accesul se poate face fără preaviz, conform prevederilor din statutul asociaţiei de proprietari; c) să contribuie la constituirea mijloacelor băneşti şi materiale ale asociaţiei de proprietari şi să achite în termenul stabilit cota de contribuţie care le revine în cadrul cheltuielilor asociaţiei de proprietari; d) să ia măsuri, în cadrul asociaţiei, pentru modernizarea, consolidarea, reabilitarea termică, precum şi pentru creşterea performanţei energetice a clădirii, după caz, potrivit prevederilor legale, şi să achite cota-parte din costurile aferente. Indiferent de natura intervenţiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al întregii clădiri. În clădirile afectate de seisme, proprietarii au obligaţia de a lua de urgenţă măsuri pentru consolidare, conform prevederilor legale în vigoare; lucrările de reparaţii, intervenţii etc. se vor executa cu personal autorizat, potrivit legii; e) să repare stricăciunile ori să plătească cheltuielile pentru lucrările de reparaţii, dacă ei sau alte persoane care acţionează în numele lor au provocat daune oricărei părţi din proprietatea comună sau unui alt apartament ori spaţiu; f) la înstrăinarea proprietăţii, să transmită toate obligaţiile către dobânditor, inclusiv cele cu privire la sumele de plată către asociaţia de proprietari existente la data tranzacţiei, precum şi orice alte informaţii relevante sau având consecinţe asupra drepturilor şi obligaţiilor privitoare la proprietatea care este înstrăinată; g) la dobândirea proprietăţii, să depună în copie, la asociaţie, actul de proprietate; h) să modifice instalaţiile de distribuţie a utilităţilor în interiorul unui condominiu sau al unui apartament din cadrul unui condominiu numai în condiţiile legii, pe baza referatului tehnic de specialitate emis de furnizorul utilităţii, în care se arată efectele modificării instalaţiei respective. Pe baza acestui referat, comitetul executiv va hotărî asupra efectuării modificării. În cazul producerii locale, la nivel de condominiu, a energiei termice şi a apei calde de consum, nu este necesar referatul tehnic menţionat; i) nu pot ocupa funcţii în comitetul executiv şi în comisia de cenzori membri având grade de rudenie, până la gradul al 4-lea inclusiv.

Sursa: Hotărâre nr. 1588 din 19/12/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari SURSA: Studiu an IV FAUT UPT 2014 CASA SCARII BLOC LEGISLATIE autor Budau mentor Danciu M , Radoslav R

CASA DE SCARA BLOC THE GARDENS SITUATED IN FRONT OF THE APARTEMENT BUILDINGS ARE ATTENDED TO BY INHABITANTS.

DELIMITARI CASA DE SCARA BLOC INTRARE

SURSA: Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-51-0100-0,

CASA DE SCARA BLOC SPATII DE SOCIALIZARE ADHOC

SURSA: Studiu an IV FAUT UPT 2014 CASA SCARII BLOC Arad autori Cojocari, Tudor B , Tudor M mentor Danciu M , Radoslav R

MULTUMESC