02 paternuri care incurajează formarea treptată a by RCUPT/CCPUT

NOTE CURS II 2014-2015 AN IV STRUCTURI URBANE

02_Paternuri care incurajează formarea treptată a structurilor majore care definesc oraşul sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu

Visiting a City, How Do You Look at the City? Where do you go first? What do you seek to observe? What is most telling, to you? https://www.linkedin.com/groupItem?view=&item=5923895258965381122&type=member&gid=69691&trk=eml-b2_anet_digest-group_discussions13-grouppost-disc-1&midToken=AQFtEy5GbDGWdw&fromEmail=fromEmail&ut=2mmOo10CxCySs1

Punctul dvs de vedere? 1

you do a public toilet tour Lilith Gimbel

you do a public toilet tour Lilith Gimbel I personally like to discover a city by bicycle first Dennis Steinsiek

you do a public toilet tour Lilith Gimbel I personally like to discover a city by bicycle first Dennis Steinsiek When I went to Amsterdam I noticed very quickly that hardly any homeless people are visable in the public space. Lilith Gimbel the image of a city's sidewalks reveals a lot: the activity levels, the physical qualities, and most importantly, what goes on at those crucial seams between the public spheres and the immediately adjoining private or semi-public ones. David E Anderson I observe the people. Students? Professionals? Homeless? Hawkers? Police? Parents with kids? Elderly? What's nearby that I might need? Restaurants? Grocery, bodegas and pharmacies? Banks/ATMs? Post office? What kinds of shops? Then I usually start with the transit situation. Are there buses, cars, bikes, train lines/stations nearby? Are street signs present? With public transit, is it easy to tell where the bus or train line is going? I also find it interesting to see if the if the people doing jobs (e.g., police, security, janitors/cleaning people, sales people at shops, grocery store clerks) reflect the general population around me. Men or women? Young or old? Light or dark skinned? Ethnicity? Robin Toewe,

Visiting a City, How Do You Look at the City? Where do you go first? What do you seek to observe? What is most telling, to you? https://www.linkedin.com/groupItem?view=&item=5923895258965381122&type=member&gid=69691&trk=eml-b2_anet_digest-group_discussions-13-grouppost-disc1&midToken=AQFtEy5GbDGWdw&fromEmail=fromEmail&ut=2mmOo10CxCySs1

My first impression of a city always comes from a simple test: How easy is it to get a transit pass and hop on mass transit from the airport or station I arrived at? It's a good measure of how well-developed transit service is and how well-managed a city and its services are... a city that's doing things right should make it quick and easy to buy a pass and get to where you need to go... Cities I've been to that do this well: Portland (OR), Boston, Vancouver, Montreal-you can easily find transit vending machines and a convenient connection to the city center... Boston even provides a quick and free option from airport to city center and other mass transit nodes via the Silver Line. Copenhagen does this amazingly well--tickets for one mode of transit can work on another (like a ticket to/from the airport works on rail + metro), you can easily buy tickets in a variety of forms, places, and modes of payment. About the worst problem with Copenhagen's system is that you could be confused or overwhelmed by the plethora of equally good options! Jonathan Mertzig

2014 Care este primul lucru care te intereseaza cind vizitezi un oras? Total nr studenti CHESTIONATI arhitectura: 55 geografie: 10 management: 10 Centru orasului: 25 4 Spatii verzi: 25 3 Pietonale: 20 1 Muzee, filarmonica, opera: 17 Arhitectura noua si veche: 16 Obiceiurile, mincare, cultura locului : 12 Piste biciclete: 10 Mijloacele de transport in comun puncte cheie : 10 Comert specific: 6 Boulevard: 5 Locuri ascunse: 1 Dotari sportive : 1 Infocentru: 1 Puncte inalte de ghidaj: 1 Comportament oameni : Cazare Gara

3 3 1 5 4 4

1 1

1 1 1

32 60% 31 22 22 20 19 10 10 6 6 2 1 1 1 1 1 1

02_Paternuri care incurajează formarea treptată a structurilor majore care definesc oraşul

1.mozaicul de subculturi un oraş este alcătuit din entitati spatiale si entitati sociale avind caracteristici diferite

2.răspîndirea locurilor de muncă 3. magia oraşului 4. zonele de transport local ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎNUL

• MOZAICUL DE SUBCULTURI

MOZAICUL DE SUBCULTURI În interiorul urbanului cea mai importantă structură este cea care favorizează o mare varietate de grupuri umane şi ca atare o mare varietate de subculturi. Caracterul omogen şi nediferenţiat al grupurilor umane din oraşele actuale distruge orice stil de viaţă diferit şi prin consecinţă distruge dezvoltarea armonioasă a caracterului individual al omului. Există trei tipuri de distribuţii umane într-un oraş şi anume: omogenul, ghetoul şi mozaicul de subculturi. Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

MOZAICUL DE SUBCULTURI tipuri de distributii omogen, ghetou Ĺ&#x;i mozaic de subculturi. SURSA Derer, P (1985) Locuirea Urbana, ed Tehnica Bucuresti

MOZAICUL DE SUBCULTURI 1.oraşul omogen

Într-un oraş omogen precum cel al tipului oraşului comunist în care ne-am dezvoltat -în scara de bloc trebuiau să fie familii de muncitori cu intelectuali oamenii sunt mixaţi împreună indiferent de stilul lor de viaţă sau de cultura lor -astăzi musulmanii şi creştinii sau bancherii cu studenţii – diferenţă culturală – Rezultatul azi Timisoara –oras in care este interzis maneaua; tiganii sa iasa din oras, oltenii sa iasa din oras, etcMotivul diferenţa de stil de viaţă Acest mod de organizare a vieţii conduce la distrugerea varietăţii, stopează orice posibilitate de diferenţiere şi totul se reduce la conformitate prin reducerea tuturor acestor culturi şi stiluri de viaţă la unul singur care este dictatorial, nemulţumind pe toată lumea sau prin impunerea doar a unuia care mulţumeşte doar acea subcultură. La prima vedere este eterogenitate, dar în timp se transformă în omogenitate şi stupizenie, oamenii sunt mixaţi împreună indiferent de stilul lor de viaţă sau de cultura lor. Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

MOZAICUL DE SUBCULTURI Cetate Timişoara oraş central european vs oraş oriental POSIBILA EVOLUTIE a SPATIULUI PUBLIC dupa 1990 SURSA:-„TIMISOARA′S PUBLIC SPACE BETWEEN BALKANIZATION AND EUROPEANIZATION” – articol în SCIENTIFIC BULLETIN of The “Politehnica” University of Timisoara, Romania, Transactions on CIVIL ENGINEERING and ARCHITECTURE vol.54(68), Fascicola 2, 2006, ISSN 1224-6026, Ed Politehnica

MOZAICUL DE SUBCULTURI Cetate Timişoara inainte de 1718 oraş oriental

TIMIŞOARA 1716

MOZAICUL DE SUBCULTURI 2.Oraşul ghetou Într-un oraş alcătuit din ghetouri (precum cel nazist sau cel al societăţilor tradiţionale) oamenii au un suport bazat pe rasă sau pe religie. (pericolul societatii europene/romanesti/timisorene actuale)

Ghetourile sunt în interior omogene, dar nu permit în interior creşterea unor stiluri de viaţă diferenţiate. Oamenii din ghetouri sunt obligaţi să trăiască acolo, izolaţi de restul oamenilor, incapabili să-şi dezvolte propriul stil de viaţă, dar mai ales ei sunt intoleranţi cu alte stiluri de viaţă. Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

MOZAICUL DE SUBCULTURI 3.Oraşul subculturilor

Într-un oraş alcătuit dintr-un mare număr de subculturi mici ca dimensiune, se pot dezvolta stiluri de viaţă diferite. Fiecare din aceste mici subculturi ocupă un spaţiu bine definit, bine identificabil, separat de alte subculturi printr-o zonă bine definită, o delimitare. Numai aşa se poate dezvolta o subcultură cu un stil de viaţă bine definit. Această subcultură are un suport mutual bine definit printr-un set de valori bine definite, acceptate de toţi membrii comunităţii care pot astfel permite dezvoltarea unei experienţe de viaţă, a unui stil de viaţă propriu. Un om poate astfel alege în decursul vieţii sale un tip de subcultură sau poate trece la mai multe pe rînd, funcţie de caracteristicile lui. Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

MOZAICUL DE SUBCULTURI 3.Oraşul subculturilor Metropola naşte caractere slabe în comparaţie cu zonele de la munte unde oamenii au caractere puternice desi au o viaţă severă;

Caracterul puternic poate apărea doar într-o fiinţă care este puternic diferenţiată şi este un întreg bine definit. (Timisoara traditionala) O societate în care oamenii sunt omogeni nu poate produce individualităţi puternice. (Timisoara colonizata prin PUG 2010) Într-o zonă metropolitană oamenii fac ceea ce trebuie făcut, în loc să facă ceva pentru că aşa cred ei că este bine. Este vorba de un compromis continuu prin care ei evită să fie ei însuşi, doar pentru a fi alături de alţii şi pentru a fi alături de ei însăşi. Este mult mai uşor să trăieşti cu ideile altora, să te ascunzi în spatele obiceiurilor decît să-ţi menţi adevărul tău. Găsirea caracterului tău, a propriei tale personalitaţi, a locului tău într-o mare varietate de stiluri de viaţă este un proces complicat de interdependenţă

MOZAICUL DE SUBCULTURI 3.Oraşul subculturilor într-o metropolă individul este confruntat cu o multitudine de valori, obiceiuri, atitudini, credinţe. În societatea primitivă individul este integrat direct în credinţele tradiţionale, şi el poate să-şi aleagă din noiamul de valori care-l înconjoară numai pe cea din acea societate primitivă care îi asigură protecţie. Aşadar formarea a personalităţii este un proces social care depinde de puterea ordinii sociale din zonă. Cînd atitudinile, valorile credinţele sunt puternic difuze ca într-o mare metropolă, personalitatea individuală creşte difuză.

Caracterul slab este un produs direct al acestui tip de societate. Difuzabilitatea naşte uniformitate superficială, pentru că într-o societate unde sunt multiple voci, oamenii se vor agăţa de acele puţine lucruri pe care aceştia le au în comun (haine, bani, maşini,etc). Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

MOZAICUL DE SUBCULTURI 3.Oraşul subculturilor Rezolvarea problemei de formare de caractere puternice într-o metropolă este ca ea să conţină un mare număr de subculturi, distincte între ele, cu valori bine definite. Deşi sunt distincte şi separate între ele aceste subculturi nu trebuie să fie închise pentru a nu se transforma în ghetouri. Ele trebuie să fie cu adevărat accesibile în asa fel incît o persoană să se poată mişca de la subcultură la alta. Această situaţie presupune două cerinţe şi anume: 1.- O persoană poate să-şi găsească personalitatea doar dacă este într-o situaţie în care

va fi sprijinit în idiosincraziile sale de cei care formează subcultura 2. - O persoană trebuie să trăiască într-un mediu în care posibilitatea existenţei altor sisteme de valori diferite este

explicit recunoscută şi onorată. Dacă încurajăm doar prima cerinţă în fapt încurajăm naşterea subculturilor închise tribale. Aceste subculturi trebuie separate în spaţiu prin delimitări aferente. Ele nu pot trăi în acelaşi spaţiu dacă nu se doreşte să se ajungă la conflicte (jugoslavia). Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

MOZAICUL DE SUBCULTURI 3.Oraşul subculturilor Este evident că oamenii din subculturi diferite au nevoie de anumite lucruri diferite din spaţiile lor. Oamenii sunt diferiţi ca grupă de vîrstă, ca interese, ca naţionalităţi, ca stiluri de viaţă, ca atare au nevoie de case diferite, de diferite tipuri de spaţii publice, de diferite servicii comunitare. Serviciile comunitare pot fi foarte specializate, funcţie de nevoile diferite ale diferitelor subculturi. Sunt diferiţi cei care doresc să călătorească, de cei care vor să stea pe un loc, sunt diferiţi cei care vor să bea bere, de cei care vor să bea vin sau o cafea, sunt diferiţi cei care sunt studenţi de cei care sunt de vîrsta a treia.etc. (seminar curs 2 lucrare 1 – gasiti locuri in TM in care se exista/suprapun comportamente sociale identice/diferite)

De aici rezultă că este nevoie nu numai de o concentrare a spaţiilor pentru a nu se dilua o subcultură, dar şi de o separare fizică între subculturi pentru a nu se simţi în pericol de asimilare. (seminar curs 2 lucrare 2 – gasiti delimitari spatiale in TM dintre comportamente sociale diferite)

MOZAICUL DE SUBCULTURI CULTURA SI EDUCATIA Oamenii se vor uita tot mai mult la cultura locala. Orasul va oferi locuri pentru artizani, ateliere, sau studiouri, ce vor crea un mediu unde activitatile culturale vor creste. Oamenii vor fi ocupati de afterschool, de programe de lucru, antrenare si educare pentru impartasirea experientei si cunosttiintele lor. FUNCTIUNI IN COMUNITATI CE FORMEAZA CULTURA LOCAAL Rezidente uni-multifamiliare scoala colegiu spital biblioteca primarie locala centru comunitar facilitate cultural gradina comunitara Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM

MOZAICUL DE SUBCULTURI CULTURA SI MINCAREA Spiritul comunitar este facut in dragostea pentru mincare, pentru gatit, pentru luarea mesei impreuna, in familii si in grupuri. Multi oameni din comunitati sunt vegetarieni, folosesc produse din gradinile locale si gradinaritul care este un hoby important pentru sanatate. Optiunile vegane si vegetariene sunt comune in restaurantele llocale si la dineuri. Mincarea sanatoasa este prima optiune de multe ori, inclusiv si la fast food-uri. Mincarea facuta local si manufacturata acolo creaza valori adaugate. Ciclul nutrient face parte din managementul gunoiului prin compost.

Sursa: Lehna Malmkvist, Freija van Duijne, David Beurle (2015) CITIES OF THE FUTURE - ANTICIPATING TRENDS AND POSSIBILITIES WWW.FUTURE窶的Q.COM

EVENIMENTE ÎN SPAŢIUL PUBLIC TIMIŞOARA ORGANIZATE DE ADMINISTRAŢIA LOCALĂ-activitati formale

Imagine oras occidental cu activitati informale

MOZAICUL DE SUBCULTURI AŞADAR: Trebuie făcut tot posibilul pentru a îmbogăţii culturile şi subculturile unui oraş, prin separarea lor într-un mozaic de subculturi mici şi diferite, în care fiecare din ele să aibă un teritoriu spaţial propriu, pentru a avea puterea de a crea un stil de viaţă propriu. Trebuie multa atenţie pentru ca aceste subculturi să fie suficient de mici în aşa fel încît fiecare individ să aibă acces la toate stilurile de viaţă din subculturile învecinate ei

Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

MOZAICUL DE SUBCULTURI Gehl Architects Dublin 2004-2007 plan pentru un oras nou 30.000 plus 12.000 locuri de munca segregare vs integrare

MOZAICUL DE SUBCULTURI TIMISOARA ROL DE BALAMA INTRE DOUA CULTURI MAJORE CENTRAL EUROPEANA – BALCANICA

Sursa:-“Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-51-0100-0

MOZAICUL DE SUBCULTURI euroregiunea DKMT regiuni din 3 tari, cu limbi partial diferite

MOZAICUL DE SUBCULTURI DKMT 2030 scenariu de coeziunea sociala prin infrastructara DIPLOMA DIZERTATIE FAT UPT 2008

sursa: lucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2008 autori Tudor D, Plugar A, Popescu C, mentor Radoslav R

MOZAICUL DE SUBCULTURI

DEVELOPMENT SCENARIO FOR THE 1ST AND 2ND DEVELOPMENT STAGES, TIMIȘOARA 2050 (made in 2005)

SURSA: Radu Radoslav, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 9/2011, pg 90-95, ISSN

MOZAICUL DE SUBCULTURI

DEVELOPMENT SCENARIO FOR THE 3RD AND 4TH DEVELOPMENT STAGES, TIMIȘOARA 2050 (made in 2005) . -

SURSA:Revista URBANISMUL SERIE NOUA 9/2011 -“Spaţiu Public, Element Cheie în Administrarea Oraşului” (“Public Space Key Element of the City Administration”) Radu Radoslav,

MOZAICUL DE SUBCULTURI Zona Metroplitana Timisoara 2030 scenariu de coeziunea sociala a localitatilor din interiorul centurii verzi propuse la cca 15km

MOZAICUL DE SUBCULTURI impartirea Timisoarei pe cartiere istorice ce au Consilii Consultative de Cartier prin HCL 1998 ele au cullturi diferite in interiorul lor datorita evolutiei lor

sursa: -“Studiu director privind densificarea tesutului urban in Timisoara” – Radu Radoslav, Ana-Maria Branea, Marius Gaman, Tudor Morar, URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr 4/2010, pg 74-77, ISSN 1844-802X

MOZAICUL DE SUBCULTURI impartirea Timisoarei pe UTR uri

sursa: -“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitiv- studiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

MOZAICUL DE SUBCULTURI impartirea Timisoarei pe UdV uri

MOZAICUL DE SUBCULTURI impartirea Timisoarei pe cvartale/blocuri/ insule ,

MOZAICUL DE SUBCULTURI concluzii Aceste subculturi nu trebuie să depăşească 500-700m lăţime pentru a adăposti -COMUNITATEA CELOR 7.000 - 12, -UNITATEA DE VECINĂTATE IDENTIFICABILĂ -14, -GRUPAREA DE CASE - 37. Pentru a fi siguri că aceste subculturi se dezvoltă liber neînhibate de cea din vecinătatea ei este esenţial

a crea graniţe substanţiale de teren nerezidenţial între ele -DELIMITAREA SUBCULTURILOR-13 Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

• RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Esenţa acestui patern este de a amplasa locurile de muncă şi locuirea împreună, fapt ce determină caracterul individual al fiecărei subculturi. Separarea artificială a locuinţei de locul de muncă crează rupturi intolerabile în viaţa individuală a fiecărui individ. Charta de la Atena a creat „zone industriale” şi „zone rezidenţiale”. Raţiunile pentru care s-a cerut aceasta sunt în primul rînd că locurile de muncă în epoca fordistă trebuiau să fie unul lîngă altul din motive de eficienţă economică. Însă motivul cel mai invocat al acestei separaţii a fost cel al noxelor provocate de industrie. azi in societatea din vest EU aceste probleme au disparut Timisoara Continental, etc Aceste noxe privesc probleme de poluare fonică şi de mediu.

Asadar ar trebui ca Fiecare clădire sa adăposteasca o afacere; Clădirile vii supravieţuiesc multiplelor functiuni

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Timisoara 1849

sursa: stud Busila , mentor Radoslav Rlucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2010

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Timisoara 1964

sursa: stud Busila , mentor Radoslav Rlucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2010

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Timisoara 1991 disiparea cea mai complexa

sursa: stud Busila , mentor Radoslav Rlucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2010

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ INDUSTRIA din ROMANIA 2000 dupa industrializarea fortata incceputa dupa 1964 desindustrializarea inceputa timid in 1981 continuata in forta dupa 1990 finalizata dupa 2007

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ PROPUNERE 2005 AUT

sursa: -“Scenariu de dezvoltare spaţială a Aglomeraţiei Urbane Timişoara” (2005) Radoslav Radu HCL Timisoara nr 325 din 2005

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Propunere 2005 TIMIŞOARA - LOCURILE DE MUNCĂ EXCLUSE DIN ORAŞ LOCURILE DE MUNCA PROPUSE PE CENTURA SI PENETRATII

sursa: stud Busila , mentor Radoslav Rlucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2010

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ TIMIŞOARA EXISTENT 2014 LOCURILE DE MUNCĂ AU FOST EXCLUSE DIN ORAŞ Reteaua de centre logistice si parcuri industriale in ZMT existent 2014

Sursa: Reteaua de centre logistice si parcuri industriale in ZMT existent 2014 studiu CCUPT UPT si Plancontrol

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ TALLIN 2012 REGENERARE URBANA foste fabrici ttransformate in centru IT

sursa : Radoslav R

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ TALLIN 2012 REGENERARE URBANA foste fabrici ttransformate in centru IT

sursa : Radoslav R

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ TALLIN 2012 REGENERARE URBANA foste fabrici ttransformate in centru IT

sursa : Radoslav R

Timisoara exemple ?

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ

În jurul centrelor locale daţi posibilitatea naşterii următoarelor paternuri de locuire în acord cu grupurile umane: Fiecare clădire adăposteşte o afacere; Clădirile vii supravieţuieste multiplelor utilizari

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Motivatia operaţiunii epocii industriale a fost evidentă, dar odată cu realizarea ei s-a produs şi o imensă ruptură în viaţa oamenilor, a familiilor. Bărbaţii nu se mai întîlneau cu copii lor, femeile au intrat în capcana de a nu mai fi inteligente şi de a rămîne acasă doar cu copii. Copii au început să creadă că nu există pe lume decît femei etc. Astfel bărbaţii sunt departe de familie „la muncă” şi la muncă „departe de familie”. De aici nu mai este decît un pas mic pentru a considera munca ca ceva neplăcut şi viaţa de familie singura valabilă, ceea ce poate produce grave traume membrilor unei familii. (atractivitatea vietii de student la arhitectura)

Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Pentru a rezolva această falsă dilemă (familie-muncă) este nevoie de o redirecţionare a tuturor locurilor de muncă în zonele unde locuiesc oamenii, în aşa fel încît copii să poată sta lîngă părinţii lor atunci cînd aceştia muncesc. Pentru aceasta este necesar ca: -fiecare locuinţă să fie în interiorul a 20-30 minute de sute de locuri de muncă. -să fie o mulţime de locuri de muncă de unde lucrătorii să poată merge ocazional acasă pentru a lua o gustare. Să poată să lucreze jumătate din timp acasă sau tot timpul . -locul de muncă să se găsească la o distanţă pietonală rezonabilă de locul unde se află copii şi familia

-unităţile de vecinătate să fie protejate de trafic greu şi de poluarea fonică prin amplasarea acestora în delimitările dintre U d V.

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Pentru a realiza aceste deziderate este nevoie de a crea un nou model de loc muncă şi anume unul puternic descentralizat. Astfel copii se pot juca şi părinţii pot să-i supravegheze, în aşa fel încît locul de muncă poate deveni frumos, în aşa fel încît să nu te mai simţi exilat acolo. Societăţile tradiţionale aveau acest patern realizat, fiindcă locul de muncă era în casa omului. Actuala societate super tehnologizată poate realiza acest patern oare? Centralizarea uzinelor este oare obligatorie? Locurile de muncă trebuie să fie concentrate? (computerul & internetul pot face asta) Dacă aceste întrebări sunt doar strict economice nu se rezolvă nimic. Organizarea muncii centralizată nu trebuie confundată cu producţia de masă.

Aşadar locul de muncă se poate risipi pretutindeni în oraş. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Exemplul istoric este producţia de ceasuri elveţiene care a fost realizată de Federaţia din Jura organizată în satele de acolo începînd din 1870. Locuitorii satelor produceau elemente din renumitele ceasuri elveţiene pe care le asamblau alţi meşteşugari. Micile ateliere fac faţă mult mai bine schimbărilor pieţei prin creativitate mărită faţă de giganţii care sunt deseori imobili. (rolul satelor abandonate din Romania?) (rolul IMM urilor din Romania?) Aceasta presupune însă o mare flexibilitate în modul de producţie. Proiectul american Apollo a strîns peste 30.000 firme mici independente care au realizat componentele navetei spaţiale. Aceasta presupune descentralizarea muncii mai ales în tehnologia sofisticată. (tehnologia IT se produce la Timişoara în apartamente mici şi se exportă în Germania -Industria de automotive este la Timisoara pentru industria de automobile)

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ-COMERT Raspindire corecta a locurilor de munca in cartier istoric

Sursa: lucrare dizertatie master urbanism 2011 FAT UPT - UTR ul Fabric autor Gaman Marius, mentor RadoslavR

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Raspindire corecta a locurilor de munca in cartier istoric

Sursa: lucrare dizertatie master urbanism 2011 FAT UPT - UTR ul Fabric autor Gaman Marius, mentor RadoslavR

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ-SANATATE Raspindire corecta a locurilor de munca in cartier istoric

Sursa: lucrare dizertatie master urbanism 2011 FAT UPT - UTR ul Fabric autor Gaman Marius, mentor RadoslavR

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ -COMERT

Raspindire corecta a locurilor de munca in urma completarii regenerarii informale de la parter dupa 1990 prin formarea de clustere

Sursa: lucrare dizertatie master urbanism 2011 UTR ul Circumvalatiunii I autor …., mentor RR

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ UTR ul Circumvalatiunii I

Sursa: lucrare dizertatie master urbanism 2011 UTR ul Circumvalatiunii I autor …., mentor RR

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ CONCLUZII AŞADAR: Trebuie utilizate toate pîrgiile dezvoltării urbane -prin zonificare, -prin planificare urbană, -prin taxe stimulative, pentru a răspîndii locurile de muncă în intreg oraş. Trebuie interzise marile concentrări de locuri de muncă într-un singur loc, care fac viaţa de familie în jurul lor imposibilă. La fel trebuie interzise mari concentrări de viaţă de familie fără locuri de muncă. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

RĂSPÎNDIREA LOCURILOR DE MUNCĂ Disiparea locurilor de muncă se poate face în centurile industriale, în suprafaţa dintre subculturi -DELIMITĂRILE SUBCULTURILOR-13, -CENTURA INDUSTRIALĂ-42. -DELIMITĂRILE UNITĂŢILOR DE VECINĂTATE-15 care pot susţine comunităţi de muncă. Atelierele individuale pot fi amplasate din cadrul locuinţelor -ATELIERUL DE ACASĂ-157. Mărimea locurilor de muncă este dimensionat de natura grupurilor umane care presupune -AUTOGUVERNAREA ATELIERELOR-80 Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

• MAGIA ORAŞULUI

MAGIA ORAŞULUI Una din cele mai importante structuri dintr-un oraş este definita de paternul care se ocupă de acele centre în care viaţa este cea mai intensă. Este vorba de centre a unor oraşe care depăşesc 300.000 locuitori. Cei mai mulţi oameni sunt fermecaţi de magia unui mare oraş.

Dar desfăşurarea ACESTOR ACTIVITATI pe o suprafaţă foarte mica a oraşului face ca foarte puţini şi foarte bogaţi să trăiască în acele locuri unde această magie se petrece. De obicei orice regiune urbană are un singur centru cu o înaltă densitate. Terenul aici este foarte scump ceea ce face ca puţini oameni să aibă acces acolo pentru că cei mai mulţi trăiesc departe de acele locuri. Acest fenomen discriminatoriu se poate diminua doar dacă se

descentralizează un centru în mai multe centre mai mici specializate cu un anume specific de viaţă intensă. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

MAGIA ORAŞULUI traditia ZONE ISTORICE

sursa: „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” Radoslav R., et al, aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

MAGIA ORAŞULUI Mecanismul cu un singur centru se desfăşoară simplu. Serviciile urbane precum restaurantele, teatrele, comerţul, cafenelele, berăriile, barurile de noapte au tendinţa să se concentreze într-un singur loc (Piaţa Unirii – str Mărăşesti). În mod natural toate aceste servicii sunt amplasate într-un singur amplasament care creşte, creşte devenind enorm, tot mai bogat, tot mai fascinant. Valoarea terenului creşte aşa de mult incit chiar locuinţele de lux nu mai rezistă acolo, fiind înlocuite doar de birouri şi de spaţii comerciale (gentrificare).

Aşadar oamenii doresc marfă şi evenimente excelente care se pot întîmpla doar într-un loc prin concentrare şi centralizare, ceea ce conduce la ridicare preţului pentru servicii şi incapacitatea multora să folosească acel loc central.

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

MAGIA ORAŞULUI 1716, 1750, 1935, 1964, 1992, 1998 evolutia istorica a centrelor Timisoara

sursa:-“Spaţiu Public, Element Cheie în Administrarea Oraşului” (“Public Space Key Element of the City Administration”) Radu Radoslav, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 9/2011, pg 90-95, ISSN 1844-802X

MAGIA ORAŞULUI Legătura dintre centrul magic şi celelate centre de UTR Timisoara cumul lucrari dizertatie colectiv2010 mentor RR lucrare seminar curs 2 lucrare 3 ce fel de tipuri de centre PE CAILE DE ACCES/ PE EXTINDERE/ PE RECONECTAREA FRAGMENTELOR/PE VALORIFICAREA POZITIILOR LINIARE/ANEXAREA LOCALITATILOR INGLOBATE/ DE ECHILIBRU/ DE DESCENTRALIZARE

MAGIA ORAŞULUI centrul magic şi celelate centre de UTR Timisoara functionale, cu potential, propuneri noi lucrari dizertatie 2010 mentor RR lucrare seminar curs 2 lucrare 3 ce fel de tipuri de centre IN CRIZA/HIPERTROFIAT/ HIPOTROFIAT/ REINVENTAT/ CONSERVAT/ DEPLASAT

MAGIA ORAŞULUI centre functionale, cu potential, propuneri noi Legături pietonale dintre centrul magic şi celelate centre de UTR propunere 2010

MAGIA ORAŞULUI PROPUNERE EXTINDERE III Iulius Mall Timisoara 2014 coopereaza sau distruge CENTRUL MAGIC CETATE?

autor Radu Mihailescu

MAGIA ORAĹ&#x17E;ULUI suprapunereaPUZ urilor aprobate 2014

intrebare tema studiu

Relatia extindere Iulius Mall cu Centru Magic ? 1. concurenta 2. indiferenta 3.parteneriat

MAGIA ORAŞULUI centru magic vs centre UTR uri zone urbanizate /suburbanizate

SURSA: Radoslav, R- -“Spaţiu Public, Element Cheie în Administrarea Oraşului” (“Public Space Key Element of the City Administration”) rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 9/2011, ISSN 1844-802X

MAGIA ORAŞULUI centru magic vs centre UTR intra/extracentura centru magic unic vs variante centre magice suplimentare varianta suplimentara probabila AEROPORT

10 MAGIA ORASULUI SEMINAR Unde este al doilea down town ?

RASPUNS AEROPORT TRAIAN VUIA

MAGIA ORAŞULUI Studiile din anii 70 se pot menţine - pentru populaţia minimă necesară pentru anumite funcţiuni este următoarea: -un oraş cu peste 50.000 locuitori poate suporta peste 60 de tipuri de comerţ, -cu peste 100.000 locuitori poate avea chiar o bijuterie, un magazin de modă etc -la peste 100.000 locuitori poate exista o universitate, un muzeu, o bibliotecă, un ziar, o orchestră simfonică, dar pentru o şcoală superioară specializată ca de exemplu cea de arhitectură sau medicină este nevoie de peste 250.000 locuitori. -la o populaţie de cca 350.000 locuitori pot exista peste 70 de tipuri de magazine cu amănuntul specializate. De aici rezultă că este nevoie de bazine de absorţie pentru un centru magic de cca 300.000 locuitori. Ceea ce presupune ca într-o regiune, pentru fiecare astfel de concentrare de populaţie să fie un centru . Aceasta presupune pentru LA cu densitatea cea mai mică 2000 loc/kmp o rază a centrului de 14km. La densitatea Parisului de cca 60.000 loc/kmp este nevoie de o rază de 3.2 km. Cele două exemple sunt două extreme rare. Timisoara avea in 1990 raza de 3,5 km Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

MAGIA ORAŞULUI Magia unui oraş vine din imensa specializare. Numai New York-ul poate suporta un restaurant unde se poate mînca o anume specialitate exotică, sau se poate achiziţiona o carte de 300 ani vechime de la un anticariat. Un oraş de 300.000 locuitori poate avea o orchestră simfonică, dar doar de mîna a doua, restaurante de mîna a doua, echipă de fotbal dar de mîna a doua etc. Toate centrele de 300.000 locuitori sfărşesc să fie de mîna a doua, dacă nu au specializări în regiune. Aceasta presupune ca Timişoara să aibă o filarmonică de cat. I, Aradul un teatru de cat. I, la Timişoara să fie hotel de 5 stele cu un restaurant unde se poate mînca ca în sudul Siciliei, la Arad un magazine de anticariat sau de antichităţi etc. Conditia conectivitatea rapida (tramtren propunere CCUPT 2014) Specializarea poate apărea şi pe străzi - str anticarilor, str aurarilor, etc. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

MAGIA ORAŞULUI

• AŞADAR: • Formaţi centrul unui oraş în interiorul zonelor metropolitane în aşa fel încît să restricţionaţi creşterea unui downtown dacă deserveşte mai mult de 300.000 locuitori. • Cu această populaţie raza de absorţie a downtown-ului este cuprinsă între 1,4 pînă la 9 km Timişoara avea 3,5 km prin fenomenul de sprawl are 7-8 km

Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

MAGIA ORAŞULUI concluzii Trataţi acest downtown ca: o zonă pietonală şi ca o zonă cu transport local - ZONA DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN-11, -PROMENADA-31 (zona Cetate Timisoara pietonala) ca o zonă cu legături foarte bune cu zonele adiacente -REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC-16 retea legaturi pietonale/bike

Încurajaţi formarea în fiecare astfel de nucleu o concentrare de viaţă de noapte -VIAŢA DE NOAPTE-33 şi anulaţi anumite părţi ale acestei zone pentru perioade scurte de timp -CARNAVALUL- 58, -DANSATUL PE STRADĂ- 63. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

MAGIA ORASULUI str Marasti 2012

• ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN PIRAMIDA IMPORTANTEIM MODURILOR DE MOBILITATE

green-transportation-pyramid-copenhagen-bw httpwww.bicycleinnovationlab.dkshow=jpn&l=UK

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Această zonă este de cca 1,6-3,2 km lăţime. Ea ajută la definirea zonelor centrale ale oraşului, respectiv la MAGIA ORAŞULUI. Cit are Cetatea Timisoara ca diametru? Automobilele pot ajuta mult la deplasări, dar ele distrug mediul şi ca o consecinţă directă distrug viaţa socială. (datele din studiuTM). Maşinile nu sunt potrivite pentru deplasări sub 3 km (Olanda consideră de la 5km în sus o deplasare cu automobilul este favorabilă) ci doar pentru deplasări mai lungi. Dacă oraşul este divizat în zone de 1,6 km în care este voie doar pentru pietoni, biciclete, taxi, skate, etc automobilului îi este permisă utilizarea doar în exteriorul acestor zone. Este nevoie de un model de stradă care descurajează folosirea auto şi încurajează mersul pe jos. (pietonizarea Cetăţii)

Dezavantajele folosirii auto sunt: poluarea aerului, zgomotul, pericolul de accidente, sănătatea, congestia, parcarea, neplăcere vizuală. La primele două dezavantaje problema se poate rezolva prin aparitia unui alt tip de combustibil. Pericolul de accidente este pentru pieton atîta timp cît automobilul circulă în aceste zone. Restul neplăcerilor survin din mărimea automobilului. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

- ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN model german

Sursa: (2007) Stadtebaufirderung in Bayern – www.innenministerium.bayern.de www.staedtebaufoerderung.de

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN criteriu delimitare: artere majore de categoria 1 sau 2 sau de delimitări naturale TIMISOARA

sursa: MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitivstudiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9,

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN RETEAUA DE TRANSPORT IN COMUN/RAZA DE ACTIUNE A STATIILOR

sursa:-“MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editor Radu Radoslav- capitol “Management Urban pentru un Oras Competitivstudiu de caz Timisoara” autori Radu Radoslav, Marius Stelian Gaman, Mihai- Ionut Danciu, pg 39-79, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Un om ocupă (date din studiu) ocupă cca 1mp cînd stă şi 1,5 mp cînd merge. Bicicleta dublu. O maşină ocupă cca 22,5-25mp cînd stă şi cca 70mp cînd merge cu 60km/oră. Aceasta înseamnă că se ocupă de 75 ori mai mult spaţiu cu maşina decît cînd mergem pe jos. Aceasta înseamnă ca efect o rarefiere a oamenilor şi distrugerea coeziunii sociale. Oamenii se îndepărtează unul de altul, densitatea frecvenţei interacţiunii dintre oameni scade. Contactele umane devin specializate, fiind localizate în spaţii interioare. Automobilul are însă şi calităţi remarcabile precum flexibilitatea, intimitatea, deplasări fără tranfer, promtitudine. Ele sunt calităţi deosebit de importante într-o zonă metropolitană. Transportul în comun nu rezolvă toate problemele. În Londra unde acesta este poate cel mai eficient rezolvată se întîrzie mult cu transportul în comun. Rezultă că mijloacele individuale sunt foarte benefice pe culoare de viteză mare care traversează oraşul. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN retea de bike ce unifica

sursa:-“Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-51-0100-0,

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎNUL

sursa DIPLOMA DE EXCELENTA RUR 2012 “VERDE PT TIMISOARA” 2011 pr

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎNUL Un sistem realist de organizare a deplasărilor ţine cont de următoarele: -1 - pentru deplasări locale oamenii trebuie să folosească variante de vehicule de joasă viteză precum bicicletele, scooterele, care ocupă puţin spaţiu -2. - pentru deplasări lungi oameni trebuie să folosească automobile şi camioane sau TRAMTRENUL? Oraşul de azi este foarte neeficient pentru că amestecă aceste două tipuri de deplasare. Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎNUL Lipsesc pietonalele de legatura

sursa:„Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” Radoslav R., et al aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN DETALIU PAVAJ Pietonizare prudenta Timisoara Cetate PMT 2004 Proiect aprobat/ finantat Pina la realizarea centurii 1 si 2 si a locurilor de parcare subterane adiacente zonei se permitea accesul auto pe o banda centrala, prin latirea trotuarelor Treptat se ajungea la solutia finala

sursa: PMT Radoslav R„

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Profil transversal propus tip 1

Profil transversal propus tip 2

STALPISORI METALICI STALPISORI METALICI

20.35

RIGOLA

SECTIUNI Pietonizare prudenta Timisoara Cetate PMT 2004 RIGOLA

RIGOLA

40.70

PIETONAL

CAROSABIL

circulatie (3.5m)

PIETONAL

CAROSABIL

PIETONAL

parcare+circulatie+parcare

Propus pentru strazile: Str.V.Alecsandri Str.L.Blaga Str.Tarcului Str.Griselini Francesco P-ta Libertatii-partial

STALPISORI METALICI STALPISORI METALICI

Propus pentru strazile: Str.E. de Savoya Str. Bolyai P-ta Sf.Gheorghe-partial Str. Caruso Enrico

20.35

RIGOLA

RIGOLA 40.70

PIETONAL

CAROSABIL

PIETONAL

circulatie (3.5m)

PIETONAL

Profil transversal propus tip 3

CAROSABIL

PIETONAL

Profil transversal propus tip 4

parcare+circulatie+parcare

Propus pentru strazile: Str.V.Alecsandri Str.L.Blaga Str.Tarcului Str.Griselini Francesco P-ta Libertatii-partial

Propus pentru strazile: Str.E. de Savoya Str. Bolyai P-ta Sf.Gheorghe-partial Str. Caruso Enrico

STALPISORI METALICI

Profil transversal propus tip 3

Profil transversal propus tip 4

RIGOLA

20.35

14.54

RIGOLA

34.88

PIETONAL

STALPISORI METALICI

sursa: PMT Radoslav R„ RIGOLA

RIGOLA

20.35

14.54

34.88

Propus pentru strazile: Str.F. Mercy Str. Gen. Praporgescu Str. fara nume Str.Radu Negru Str.Marasesti -partial P-ta Sf.Gheorghe -partial P-ta Libertatii -partial

RIGOLA

CAROSABIL

circulatie + parcare

Propus pentru strada: Str. D. Cantemir

PIETONAL

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Budapesta 2012 pietonizare prudentiala Vadouse 2010 circulatia auto sub pasarela din primplan sursa: RR

sursa: Radoslav R„

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Basel 2010

sursa: Radoslav R„

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Elvetia 2010

sursa: Radoslav R„

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Amsterdam 2008

sursa: Radoslav R„

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Delft 2008

sursa: Radoslav R„

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Delft 2008

sursa: Radoslav R„

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎNUL AŞADAR: Trebuie împărţit oraşul în zone de transport local în care pietonul este stăpînul de 1,6-3,2 km, care sunt delimitate de străzi de categoria I-II. În interiorul acestor zone de transport local pietonal construiţi străzi locale de viteză mică cu piste de bicicletă, alei pietonale. Străzile majore, centurile care sunt concepute pentru maşini şi camioane şi care trebuie legate cu inelele şi penetraţiile aferente trebuie amplasate astfel încît deplasările în interiorul zonelor să nu permită accesul pentru maşini şi camioane Sursa: Alexander, Christopher, et al, (1977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN STR MARASTI TIMISORA 09.2012 sursa: RR

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Riga 2012 pastrarea caracterului istoric sursa:RR

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN PARMU ESTONIA 2012 sursa: RR

ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎN Dubrovnik sursa RR

- ZONELE DE TRANSPORT LOCAL ÎN CARE PIETONUL ESTE STĂPÎNUL Trebuie să construiţi o retea de străzi principale cat 1 şi 2 pentru deplasări de lungă distanţă,

acestea trebuie conectate intre ele de străzi cu sens unic -STRĂZI PARALELE- 23, În interior trebuie trasate alei pietonale şi străzi verzi -STRĂZI VERZI- 51, REŢEAUA DE ALEI-54, PISTE DE BICCLETE- 56, amenajari contra zgomotului -CENTURILE-17,

construiţi parcaje pentru un minim în interirul zonei şi construiţi parcaje majore în jurul ringurilor -PARCAJE 9%, PARCAJE ADĂPOSTITE- 9 şi construiţi -STAŢII DE SCHIMB-34 Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977

• MULTUMESC