NOTE CURS I 2014-2015 AN IV STRUCTURI URBANE PROF DR ARH RADOSLAV R, ASIST DRD DANCIU MI
I.a carta urbanismului european Barcelona 2013 Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
I.b Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, Sursa:Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, ed. OXFORD UNIVERSITY PRESS 1977
I.a Carta Urbanismului European Barcelona 2013 2013 Consiliul European al Urbanistilor ECTP-CEU Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
B3 - ANGAJAMENTELE URBANISTILOR Această parte a Cartei prezinta angajamentele urbaniştilor care practică profesiunea in Europa. Ea descrie ansamblul valorilor care trebuie să ghideze actele profesionale ale urbanistilor in interventiile lor pe langă autorităţile publice si faţă de marele public pentru a le permite să pună in opera aceasta viziune si să aplice principiile dezvoltării oraselor, preconizate de Carta. Urbanismul si amenajarea teritoriului sunt in esenţă o munca de echipa multidisciplinară care implică diversi profesionisti şi alţi participanţi la un proces [foarte] complex. Obiectivul acestui capitol despre angajamentele urbanistilor este de a identifica rolul urbanistiilor in lucrul lor cu ceilalti profesionisti, de a clarifica competentele lor, de a intari legaturile si solidaritatea intre urbanisti. Rolul urbanistului evoluează odată cu dezvoltarea societăţii, a legilor, a politicilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. Acestea se schimbă în funcţie de conjuncturile politice şi sociale ale fiecarei tări in care lucrează urbanistii ca cercetători, funcţionari intr-o administratie teritorială, designeri, consilieri, experti, instructori. Ceea ce ii particularizeaza pe urbanisti este faptul ca ei se concentreaza asupra intereselor societăţii in intregimea sa, asupra fiecarei forme de asezare umana sau asupra unei regiuni intregi, precum si asupra viitorului pe termen lung. Urbanistii analizează, elaborează planuri, imbunătăţesc şi dirijeaza strategii si politici de dezvoltare. Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
Ca in orice disciplină, contribuie de asemenea la formarea profesională si la cercetare cu scopul de a adapta in permanenta invatamantul la nevoile prezente si viitoare. Urbanistii participa activ ei insisi la toate fazele si nivelurile procesului de organizare spatiala, chiar daca nu se pot implica in acelasi măsură in totul, simultan. Se recunoaste indeobste faptul că planificarea si strategia spatial nu constă numai in trasarea unor planuri. Este vorba totodată de un proces politic pentru a atinge echilibrul intre toate interesele implicate, publice si private, cu scopul de a permite arbitrajul necesar in conflictele de interese care apar intre diferitele cerinte de amenajare si programele de dezvoltare. Aceasta relevă importanta rolului jucat de urbanist ca mediator. Cunostintele urbanistului in materie de mediere si de negociere vor deveni din ce in mai importante in prezent si in viitor. Rolul urbanistului este astazi mai solicitant ca niciodata. Acesta cere capacităţi crescute in materie de compozitie urbana, de sinteză, de gestiune şi administraţie, pentru a parcurge toate etapele procesului de planificare spatială. I se cere o abordare umanistă si stiintifică si căutarea consensului social in respectul diferentelor individuale si a deciziilor politice, pentru a ajunge la punerea in opera, la gestiunea, urmărirea si revizuirea planurilor si programelor. Complexitatea si miza acestui rol pretinde o serie de obligatii specifice urbanistilor care vor fi angajati in secolul XXI ca si consilieri strategici, proiectanti, gestionari, administrator - animatori urbani sau experti stiintifici.
Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
OBLIGATIILE URBANISTULUI Urbanistul ca umanist si om de stiinta
Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
OBLIGATIILE URBANISTULUI Urbanistul ca umanist si om de stiinta Urbanistul ca proiectant si prospectivist
Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
OBLIGATIILE URBANISTULUI Urbanistul ca umanist si om de stiinta Urbanistul ca proiectant si prospectivist Urbanistul consilier strategic si mediator
Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
OBLIGATIILE URBANISTULUI Urbanistul ca umanist si om de stiinta Urbanistul ca proiectant si prospectivist Urbanistul consilier strategic si mediator Urbanistul gestionar-administrator urban Sursa: biblioteca URBANISMUL SERIA NOUA BUCURESTI 2014
NOTE CURS AN IV STRUCTURI URBANE PATTERNURILE PENTRU OBTINEREA ARMONIEI URBANE/TERITORIALE Legătura dintre entitatea fizică şi entitatea socială RADOSLAV RADU DANCIU MI FAUT UPT 2014
PUNCTE DE VEDERE
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
-Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
- Appleyard, Donald, Livable Streets, Los Angeles: University of California Press, 1981 -Jacobs, Jane, The Death and Life of Great American Cities, London 1962 -Jacobs, Allan B. , Great Streets, 1995. -Lynch, Kevin, The Image of the City, Cambridge, Mass, 1960, -Gehl, Jan, Viata intre cladiri-utilizarile spatiului public, ed Igloo media Bucuresti, 2011 -Gehl, Jan, Orasele pentru oameni, ed Igloo media Bucuresti, 2012 -Mikoleit, Anne, Purckhauer, Moritz 100 Lessons for Understanding the rile City, gta Verlag, 2011 -Radoslav, Radu, Topos Comportamental – armonizarea dintre spatiul urban si comportamentul uman, Editura Marineasa, Timisoara, 2000 -Radoslav, Radu, et al, inBetween , colectia „Arhitectura” – Timisoara, Editura Politehnica Timisoara 2009 -Radoslav, Radu, et al, Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment, capitolul SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES, Croatia 2012 - Rudofsky, Bernard, Streets for People, 1964 -Whyte, William Hollingsworth, The social Life of Small Urban Spaces, third edition, New York 2004
REGIUNILE IN EUROASIA 2012
SURSA -
A. Paternuri care marchează limitele oraşului şi protejează teritoriu sursa principala: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977 traducere interpretare completare Radoslav Radu
1_REGIUNI INDEPENDENTE 2_DISTRIBUŢIA ORAŞELOR 3_PRELUNGIRILE ORAŞULUI ÎN TERITORIU 4_VĂILE AGRICOLE 5_REŢEAUA DE DRUMURI ÎN TERITORIU 6_ORAŞELE 7_TERITORIUL (TINUTUL)
• REGIUNEA INDEPENDENTĂ
REGIUNEA INDEPENDENTĂ PROCES NASCUT SI NU PROIECTAT
Plecarea este „regiunea” un aranjament de ierarhii de grupuri sociale şi politice, de la cel mai mic, respectiv familia, unitatea de vecinătate, grupul de lucru, la cel mai mare respectiv consiliul regional, metropolitan. Trebuie să ne imaginăm următoarea ierarhie a organizaţiilor şi a populaţiei aferente şi anume:
1a – Majore Regiunea (Banat&Transilvania) 8.000.000 locuitori 1b- Regiunea (Vest) 2.000.000 locuitori 1b - Oraşul principal (Timişoara) 500.000 locuitori 1c - Oraşe mici (Jimbolia)/comunităţi urbane UTR 5-10.000 loc 1d - Unitatea de Vecinătate (Tipografilor/Baader) 500-1.000 loc 1e – gruparea de case sau comunitatea de muncă (str. Zimbrului) 30-50 persoane 1f - familia sau grupul de lucru (fam.RR) 1-15 persoane SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
1 - REGIUNEA INDEPENDENTĂ Unităţile teritoriale pot sta într-un echilibru stabil doar dacă ele sunt suficient de mici şi de autonome pentru a fi identificabile din punct de vedere cultural. Aceasta înseamnă pentru Europa cca 400 regiuni şi nu 27 de ţări. Există cel puţin 4 nivele care susţin aceasta şi anume: • natura şi limita guvernării umane • echitatea între regiuni într-o comunitate mai mare, de ce nu europeana sau mondială • considerente urbane regionale • suportul pentru diversitate culturală SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York
1 - REGIUNEA INDEPENDENTĂ natura şi limita guvernării umane Este limpede că guvernarea devine greoaie pentru unităţi teritoriale imense. Canalele de comunicaţie fac ca democraţia, justiţia şi informaţia să fie impiedicate sa opereze. (aparitia internetului a schimbat partial/total situatia) În ţări mici precum Danemarca accesul la luarea unei decizii de ex în sănătate este posibila pe cînd în SUA este imposibila. Limita inferioară este de cca 2 milioane de locuitori şi limita superioară este de cca.10 milioane. Statele naţiuni au apărut în secolul 19-lea. Ele reprimă cultura locală (Spania- ex.Catalunia, UK Scotia,Irlanda de Nord, etc)
SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
REGIUNEA INDEPENDENTÄ‚ Limbile (culturi) suprapuse pe harta Europei
Sursa: http://www.muturzikin.com/carteeurope.htm
REGIUNEA INDEPENDENTĂ NOMENCLATORUL UNITATILOR STATISTICE TERITORIALE (NUTS)
Uniunea Europeană a propus în 1988 un sistem ierarhic de clasificarea pe 3, respectiv 5 niveluri de impărţire economică a teritoriului Europei cu scopul de a colecta, dezvolta si armoniza statisticile regionale europene, acţiune necesară pentru a lua deciziile de dezvoltare în cunoştiinţă de cauză Sursa:
REGIUNEA INDEPENDENTĂ NOMENCLATORUL UNITATILOR STATISTICE TERITORIALE - NUTS NUTS 1 pentru regiunile economice majore (are minim persoane 3.000.000 şi maxim 7.000.000 locuitori, macroregiuni –nu sunt conturate juridic adminitrativ in Romania); NUTS 2 pentru regiuni de aplicare a politicilor regionale (minim 800.000 maxim şi 3.000.000 locuitori – în Europa peste 400, în Romania sunt 8 regiuni de dezvoltare economica in Romania conf Legii 151/1998, dar fără statut administrativ şi juridic); NUTS 3 pentru subregiuni mici cu diagnostice specific (minim 150.000 maxim 800.000 locuitori – 42 judete in Romania cu statut administrativ si juridic). NUTS 4 sau LAU 1 (in Romania exista rar asocieri de unitati teritoriale- parteneriat voluntar ZM sau Polul de Creştere Timişoara- poli de crestere sau traditional -Ţara Moţilor, Ţara Făgăraşului, Ţara Almajului, Oaş, Maramureş, etc.); NUTS 5= LAU 2 (in Romania sunt 276 municipii şi oraşe din care 103 municipii, 2.727 comune cu 13.042 sate) •
Sursa: ….. prelucrare Radoslav R 2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ JUDETE FALIMENTARE ROMANIA marian androne 2013
Teleorman, Bacau, Caras-Severin, Covasna, Dambovita, Olt, Sibiu, Vrancea! 70% din localitati ssunt incapabile sa plateasca salariile municipiile Constanta, Botosani, Piatra Neamt, Slatina!
au atins limita maxima de indatorare de 30% din veniturile colectate, conform legii finantelor publice: “Unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi, sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale (ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv) depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor acceptate.” sursa: marian androne 2013
REGIUNEA INDEPENDENTĂ Harta lucrata la Brasov, in anul 1542, de sasului Ioan (JOHANNNES) Honterus, care a desenat-o, a gravat-o pe o placa de lemn si apoi a tiparit-o in atlasul sau personal denumit “Rudimenta Cosmographica”. Tara noastra apare impartita in trei principate: Valachia, Moldavia si Transylvania; numirile acestea sunt scrise cu litere mici, iar peste toate este scris cuvantul “Dacia”, cu litere majuscule.
REGIUNEA INDEPENDENTĂ REGIUNEA BANAT
Sursa:http://www.facebook.com/pages/IstoriaBanatului/153470188017991#!/photo.php?fbid=504535379578135&set=a.15347150468 4526.29905.153470188017991&type=1&theater
REGIUNEA INDEPENDENTĂ BUCOVINA 1910
REGIUNEA INDEPENDENTÄ‚
Sursa http://www.facebook.com/photo.php?fbid=428580703832408&set=a.329802343710245.86337.296245990399214&type=1#!/photo.p hp?fbid=329807420376404&set=a.329802343710245.86337.296245990399214&type=1&permPage=1
REGIUNEA INDEPENDENTÄ‚ propunere conferinta de pace de la Paris 1919-1920
sursa: http://www.facebook.com/photo.php?fbid=428580703832408&set=a.329802343710245.86337.296245990399214&type=1#!/photo.p hp?fbid=457053277651817&set=a.329802343710245.86337.296245990399214&type=1&permPage=1
REGIUNEA INDEPENDENTĂ
Sursa:http://www.facebook.com/photo.php?fbid=513459598685713&set=a.513459398685733.117958.153470188017991&type=1
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ACTUL DE LA 01.12,1018
REGIUNEA INDEPENDENTĂ EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ
EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918 :
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918 Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ
EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ
EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTฤ EVOLUTIA REGIONALIZARII IN ROMANIA DUPA 1918 APARIลขIA JUDEลขELOR
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ
Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004 1. Nord-Est, cu judeţeleSuceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, BacăuşiVaslui 2. Sud-Est, cu judeţeleVrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, TulceaşiConstanţa 3. Sud-Muntenia, cu judeţeleArgeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, IalomiţaşiCălăraşi 4. Sud-Vest Oltenia, cu judeţeleMehedinţi, Gorj, Vâlcea, DoljşiOlt 5. Vest, cu judeţeleTimiş, CaraşSeverin, Hunedoara şi Arad 6. Nord-Vest, cu judeţeleBihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, MaramureşşiSatu Mare 7. Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, CovasnaşiBraşov 8. Bucureşti-Ilfov, cu MunicipiulBucureştişijudeţulIlfov
VARIANTĂ I POSIBILA REGIONALIZARE –
Sursa: Serban Popescu Criveanu Revista Urbanismul Serie Noua nr 11.2012
1 - REGIUNEA INDEPENDENTĂ echitatea între regiuni într-o comunitate mai mare, de ce nu mondială?. Dacă o regiune nu are dimensiunile de populaţie arătată nu poate avea un loc în guvernul european - mondial. Încă din 1973 se susţinea că fiecare delegat într-un astfel de guvern trebuie să reprezinte o populaţie aproximativ egală între 5 şi 15 milioane. Aceasta ar însemna un guvern de 1000 regiuni pentru o populaţie de 10 miliarde pentru globul nostru. Exemplul cel mai concludent este Europa unde în Parlamentul european de la Strasbourg ia treptat treptat prerogativele de la marile capitale precum Londra, Madrid, Paris, Berlin SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
1 - REGIUNEA INDEPENDENTĂ considerente urbane regionale. Chiar dacă statele ar fi în stare să se autoguverneze, problemele de mediu nu pot fi rezolvate aşa de uşor. Limitele arbitrare dintre state nu permit aceasta. (inundaţiile de pe Timişul, Bega). Graniţele actuale teritorial administrative naţionale trec peste graniţele naturale. Francezul Gravier a propus conceptul de regionalizare a Europei pe euroregiuni care traversează graniţele naţionale (Karsruhe - Strasbourg – Basel, cuprinde Franţa, Germania şi Elveţia) Aeroportul din Basel SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ZONELE DE INFLUENTA INAINTE DE INTRAREA ROMANIAEI IN EU
Sursa
REGIUNEA INDEPENDENTÄ‚ Euroregiuni transfrontaliere
Sursa:
REGIUNEA INDEPENDENTĂ Datele din 2007 privind distribuţia regională a PIB-ului pe cap de locuitor în UE arată puntea de dezvoltare care conectează România
Sursa: Eurostat; © Parametrii EuroGeographics pentru graniţele administrative.
REGIUNEA INDEPENDENTĂ O integrare regionala crescuta poate transforma pozitia de piata periferica a Romaniei in cea de nod comercila central
Sursa: Eurostat; © Parametrii EuroGeographics pentru graniţele administrative.
REGIUNEA INDEPENDENTĂ MINISTERUL ECONOMIEI, COMERŢULUI MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI MEDIULUI DE AFACERI ŞI INFRASTRUCTURII
Logistic and Re-export Hub for Central and Eastern Europe - Romanian Gateway (Centrul Logistic şi pentru Re-export în Europa Centrală şi de Est)
REGIUNEA INDEPENDENTĂ OLANDA STRATEGIE INTEGRATA Economie_Infrastructura_urbanizare
Sursa:
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ROLUL TIMISOAREI IN ZONELE DE INFLUENŢĂ DUPĂ 2007 ANUL ADERĂRII ROMANIEI LA UE
Sursa: Radoslav R, Gaman MS, Danciu MI., 2012 MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV”- editura Politehnica Timisoara, ISBN 978-606-554-423-9,
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ROMANIA Modelul gravitațional economic, cu infrastructura existentă
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ROMANIA Modelul gravitațional economic,cu rețeaua propusă de autostrăzi și drumuri expres
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ROMANIA Modelul gravitațional demografic, cu infrastructura existentă
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ROMANIA Modelul gravitațional demografic, cu rețeaua propusă de autostrăzi și drumuri expres
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ROMANIA PROCESUL DE SUBURBANIZARE IN SISTEMUL URBAN ARAD TIMISOARA ).
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ROMANIA Modelul gravitațional demografic la nivel regional/EUROREGIONAL
Sursa datelor: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ EUROGIUNEA DKMT SITUATIA EXISTENTA PROPUNERE EUROREGIUNEA DKMT
SURSA: -Radoslav Radu et colectiv “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498/03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara :
REGIUNEA INDEPENDENTĂ PROPUNERE EUROREGIUNEA DKMT cu polul central SISTEMUL URBAN ARAD TIMISOARA peste 500.000 locuitori
sursa-“Sustainable Development – Policy and Urban Development- Tourism, Life Science, Management and Environment” Radoslav R., Gaman M.S., Morar T., Badescu S., Branea A.M., Chapter title: SUSTAINABLE URBAN DEVELOPMENT THROUGH THE EMPOWERING OF LOCAL COMMUNITIES” pg 26 , ed. INTECH, edited by: Dr. Chaouki Ghenai PhD, Ocean and Mechanical Engineering Department, College of Engineering and Computer Science, Florida Atlantic University, USA, 2012, ISBN 978-953-510100-0,
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ZM Berna Moulouse Freibourg in EUROREGIUNE
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein städtebauliches Portrait Birkhäuser GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
REGIUNEA INDEPENDENTĂ CONURBATIA Basel-Strasbourg-Karlsruhe
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein städtebauliches Portrait Birkhäuser GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ZM Lemanique in context euroregional european
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein städtebauliches Portrait Birkhäuser GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ZM LEMANIQUE in context EUROREGIONAL :
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein städtebauliches Portrait Birkhäuser GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ZM BMF urbanizarea euroregionala
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein städtebauliches Portrait Birkhäuser GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
REGIUNEA INDEPENDENTĂ 1 linie 100 navetisti
ZM BMF navetisti intre D si F nu exista date in context euroregional
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein städtebauliches Portrait Birkhäuser GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
REGIUNEA INDEPENDENTĂ ZM BMF retea cai ferate in context euroregional
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein städtebauliches Portrait Birkhäuser GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
REGIUNEA INDEPENDENTĂ suportul pentru diversitate culturală. Culturile, comportamentul, obiceiurile sunt vitale pentru igiena omenirii. Regiunile independente sunt optime pentru păstrarea de limbă, obiceiuri, cultură. Istambul manifestatiile din vara 2012, Hong Kong 2014? Ca să-şi poată menţine cultura proprie, delimitările trebuie să fie puternice fie naturale, un munte, un fluviu, fie artificiale, un zid al Berlinului, al Ierusalimului, al Mexicului. NISTRU? Această delimitare va fi nevoie şi în cadrul unui oraş, între subculturi diferite pentru supravieţuirea lor. În Evul Mediu oraşele jucau rolul de astăzi al regiunilor
SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
REGIUNEA INDEPENDENTĂ PROPUNERE SISTEMUL URBAN ARAD TIMISOARA IN EUROREGIUNE DKMT cu polul ORTISOARA VINGA de sprijin
SURSA: -“ ISTORIA EVOLUŢIEI SISTEMULUI URBAN TIMIŞOARA –Radoslav Radu, et al, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 12-13/2012, pg 98-107, ISSN 1844-802X
REGIUNEA INDEPENDENTĂ Mobilitatea forţei de muncă dincolo de limitele administrative judeţene, după localitate (2002)
Sursa : Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ Zonele care pot fi parcurse într-o oră cu trenul dinspre/către orașele selectate evidențiază câteva arii de posibilă concentrare
Sursa: Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice, Atlas online (www.mdrl.ro/_documente/atlas/a_economie.htm).
REGIUNEA INDEPENDENTĂ suportul pentru autogestiune.
“Unităţilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi, sau să garanteze orice fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale (ratele scadente la împrumuturile contractate şi/sau garantate, dobânzile şi comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat şi/sau garantat în anul respectiv) depăşeşte limita de 30% din totalul veniturilor acceptate.” “Potrivit unui document oficial al Ministerului Finanţelor, semnat de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, un număr de patru oraşe reşedinţă de judeţ şi opt consilii judeţene au depăşit la nivelul anului 2013 gradul de îndatorare de 30% care permite contractarea unor noi credite rambursabile sau garantarea unor împrumuturi.” JudeteleTeleorman, Bacau, Caras-Severin, Covasna, Dambovita, Olt, Sibiu, Vrancea! Municipiile Constanta, Botosani, Piatra Neamt, Slatina!
REGIUNEA INDEPENDENTĂ Efecte actuale aproape 20 judeţe sunt în faliment, cîteva sunt pe zero doar cca 7 judeţe sunt profitabiles. Scaderea populatiei cu 20% pe tara si cu peste 30% in aceste judetele sărace. Cele 7 judeţe “BOGATE” au capitalele ce au devenit prin lege poli de creştere (Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Constanţa, Braşov, Craiova, Ploieşti) şi probabil în jurul lor se pot agrega noile regiuni, prin alăturarea de judeţele cu deficit bugetar
REGIUNEA INDEPENDENTĂ AŞADAR: Trebuie militat pentru evoluţia spre regiuni independente în lume cu o populaţie de 2 pînă la 10 milioane, fiecare cu graniţe naturale geografice, fiecare cu economie proprie, fiecare cu autonomie proprie, fiecare cu autoguvernare, fiecare cu un vot în guvernul zonei sau al lumii, fără intervenţia marilor puterii
Sursa: Alexander, Christopher, et al, 91977) A Pattern Language, New York prelucrat Radoslav R
DELIMITAREA REGIUNILOR INDEPENDENTE 2014 elemente fizice, culturale
sursa: stud. Szalai Diana, Poiana Diana, Voica Alexandru mentori: Danciu Mihai, Radoslav R., studiu an IV 2014-2015
Lucrare Seminar 1 grupa1 Aşadar regiunea noastră poate avea: 2 judeţe Timiş şi Caras –mult subdezvoltată şi subpopulată, 3 judeţe Timiş, Caraş şi Hunedoara – subdezvoltată şi subpopulată, 4 judeţe Timiş, Caraş, Hunedoara şi Arad minim populată şi dezvoltată. Ne apropiem de o regiune competitivă condusă de un polul de dezvoltare Timişoara-Arad care poate avea peste 500.000 locuitori, forţă în accesibilitate (rutieră, feroviară, aeriană), forţă în creativitate (o universitate regională), care poate juca un rol principal în euroregiunea noastră (Romania, Serbia, Ungaria) **. 5 judete Dacă ţinem cont de istorie se poate lupta pentru 5 judeţe prin adăugarea Mehedinţi controlul coridorului de transport ORIENT.
REGIUNEA INDEPENDENTĂ EUROREGIUNEA BIHOR HAJDU BIHARIA EXISTENT
SURSA Radoslav R şi colectiv „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
REGIUNEA INDEPENDENTĂ REGIUNEA NORD VEST ROMANIA RAZE DE INFLUENTA AORASELOR MARI
SURSA Radoslav R şi colectiv „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
• DISTRIBUTIA ORASELOR
DISTRIBUTIA ORASELOR În „Raportul Interimar privind Coeziunea Teritorială” al Direcţiei Generale pentru Politici Regionale a Comisiei Europene, făcut public în 2004, se susţine că pe teritoriul Uniunii (în care era inclusă şi Romania) sunt enorme dezechilibre teritoriale. Coeziunea teritorială face parte, alături de coeziunea economică şi de cea socială, din triada după care se fac politicile de dezvoltare europene, în urma cărora apar programele de dezvoltare aferente finanţate de UE. Dezechilibrele privesc atît bogăţia locuitorilor, dar şi accesul lor la transport, la energie, la telecomunicaţii, capacitatea de inovare a locuitorilor etc. Deasemeni pe întreg teritoriu al Uniunii Europene este remarcat, de autorii acestui raport, un mare dezechilibru între centru şi periferie. •
DISTRIBUTIA ORASELOR IN JURUL ORASULUI ESTE DESERT URBAN Suburbia stretches almost endlessly outside Mexico City and plays home to 20 million people
Sursa: http://www.dailymail.co.uk/news/article-2401975/Amazing-aerial-photos-Mexico-City-natural-boundaries-standway.html 14.10.2013
2-DISTRIBUTIA ORASELOR Aceste decalaje le putem obseva şi noi cu ochiul liber fără nici un studiu. Dar ce este important în acest raport sunt criteriile de descriere a sistemului urban european pentru putem afla în ce ape se scaldă posibila Zonă Metropolitană Timişoara. Noţiunea după care se fac clasificări este „zona urbană funcţională” ZUF (FUA- Functional Urban Areas). După aceste criterii sunt în Uniunea Europeană 1595 de astfel de zone. Conform definiţiei date în Comunitatea Europeană, ZUF este o aglomerare de peste 50.000 locuitori cu un nucleu urban de peste 15.000 locuitori. Din punct de vedere al importanţei acestor zone zone urbane funcţionale pentru politicile de planificare strategice, spaţiale şi financiare, s-au stabilit trei categorii ierarhice. Această ierarhie este stabilită în conformitate cu criterii ce analizează populaţia, transportul, turismul, industria, cunoaşterea, administraţia etc.
2-DISTRIBUTIA ORASELOR Cele trei categorii sunt „Zonele metropolitane de importanţă europeană (MEGA)”, „Zonele funcţionale urbane (FUA) de importanţă naţională sau transnaţională” şi „Zone funcţionale urbane (FUA) de importanţă regională sau locală” Dacă privim harta Uniunii Europene propusă de acest raport cu privire la tipologia zonelor urbane funcţionale putem constata o aglomerare a zonelor metropolitane de importanţă europeană într-un pentagon care are vîrfurile la Londra, Paris, Milano, Frankfurt şi Hamburg şi în zona noastră doar Budapesta, Bucureştiul şi Sofia îndeplinesc aceste criterii. În Romania mai există zone funcţionale urbane de de importanţă naţională sau transnaţională precum Iaşi, Cluj- Napoca, Braşov, Timişoara şi Constanţa şi o serie de alte zone funcţionale urbane de importanţă regională sau locală.
DISTRIBUTIA ORASELOR
SURSA: DIPLOMA URBANISM 2014 IAUBUCURESTI “cooperarea transnationala si definirea rolului Romaniei inca factor determinant al dezvoltarii spatiale durabile in sud estul european” autor:PARASCHIV A.E.
2-DISTRIBUTIA ORASELOR Zonele metropolitane de importanţă europeană, cele din prima categorie, sunt considerate motoarele de dezvoltare europene. Ele sunt polii de dezvoltare urbană la scara europeană. Aceşti poli sunt împărţiţi după forţa lor pe trei nivele şi anume zone metropolitane puternice, zone metrolitane potenţiale şi zone metropolitane slabe. Conform rapoartelor Uniunii Europene şi concentrarea zonelor metropolitane putenice este în pentagonul de care am pomenit. Din categoria a doua cea a zonelor metropolitane potenţiale fac parte Praga, Budapesta şi Varşovia. Ce însă este cu adevărat important pentru noi, locuitorii acestei zone, este că pe harta cu motoarele din afara pentagonului mai sus amintit la categoria zone metropolitane slabe în Romania apar două astfel de zone şi anume Bucureşti şi TIMIŞOARA. În zona noastră regională balcanică în această categorie mai sunt Sofia şi Atena. Această companie nu ne face decît onoare. Dar ne şi obligă
2-DISTRIBUTIA ORASELOR Dacă analizăm punctajul acordat după criterii precum numărul de locuitori, competivitatea, gradul de instruire al locuitorilor şi disparităţile dintre locuitori, din prima categorie a zonelor metropolitane puternice, Londra are 403 puncte, Paris 387 puncte, iar pe locul trei se află Munchenul cu abia 183 puncte. Din ultima categorie a zonelor metropolitane slabe Bratislava este cotată cu 66 puncte, Genova cu 58 puncte, Bucureştiul cu 56 puncte Sofia cu 55 puncte, Cracovia cu 44 de puncte, Liubliana cu 43 de puncte, Riga cu 42 de puncte, Gdansk cu 40 de puncte şi atenţie pe ultimul loc în această ierarhie a zonelor metropolitane de importanţă europeană este cotată Timişoara cu 30 de puncte. Poziţionarea Zonei Timişoara în doar una din hărţile „Raportului Interimar privind Coeziunea Teritorială” pe ultimul loc al Zonelor Metropolitane ne dă o imensă satisfacţie dar şi frisoane pentru că este în fapt o poziţie retrogradabilă în cazul că nu ne vom dezvolta coerent respectînd criteriile mai sus menţionate.
DISTRIBUTIA ORASELOR TIMIŞORA 1750
CETATEA EXISTENTĂ roşu PROPUNERI SUBURBII verde cca1750 CA PUNCTE DE SPRIJIN PENTRU CETATE
DISTRIBUTIA ORASELOR Plan de comasare a comunelor si satelor jud Timis (prin disparitie) cca 1987 (prin disparitie, ceea ce s aintimplat dupa 1995)
DISTRIBUTIA ORASELOR
SURSA:DIPLOMA URBANISM 2014 IAUBUCURESTI “guvernanta, cooperare, planificare integrata in dezvoltarea echilibrata si sustemabila a oraselor mici si mijlocii in regiunea centru” autor: DUMITRU S.
DISTRIBUTIA ORASELOR ROMANIA POLI URBANI
SURSA:INCOURBAN PROIECT, prelucrare CCUPT 2008
DISTRIBUTIA ORASELOR ROMANIA POLI SI RETELE TERITORIALE
SURSA:INCOURBAN PROIECT
2-DISTRIBUTIA ORASELOR După ce s-au stabilit delimitările unei regiuni următorul pas este cel prin care se stabileşte distribuţia aşezărilor în interiorul acesteia. Ne interesează aceasta pentru a realiza o armonie între sate, orăşele, oraşe şi marele oraş, o adevărată reţea de aşezări interconectate. Există două extreme de care trebuie să ne ferim şi anume: fie o mulţime de aşezări mici, care nu poate rezista la presiunea modernităţii, (Romania) fie ca întreaga populaţie să fie concentrată într-un oraş mare şi atunci se produce o deşertizare a restului teritoriu nelocuit (Mexico City, Budapesta,)etc. Societatea industrială a preferat pentru eficientizare doar varianta a doua. Populaţia a păsăsit satele şi micile orăşele şi s-a mutat la oraş încărcînd marile oraşe, care au oferit locuri de muncă tot mai mult, educaţie tot mai bună, creştere economică tot mai mare şi pînă mai de curînd pînă la apariţia tehnicilor IT şi informaţie tot mai bună. În anii 50 existau doar două megalopolisuri şi anume New York şi Londra şi astăzi avem 22.
2-DISTRIBUTIA ORASELOR Pe de altă parte regiunea este un ansamblu social şi ecologic care nu se poate autosusţine dacă aşezările umane nu pot să se îngrijească de zona lor directă. Această distribuţie ideală a aşezărilor care poate oferii armonie înrt-o regiune se bazează pe două nivele şi anume pe distribuţia spaţială şi pe cea statistică. Aceasta presupune în mare că în interiorul unei regiuni oraşele de aceiaşi mărime sunt echilibrat distribuite în teritoriu pe de o parte şi că există multe oraşe mici care sprijină puţine oraşe mari pe de altă parte. Aceste două trăsături trebuie să se realizeze concomitent. (distribuţie Banat- Timiş; colonizările 1750 în jurul Timişoarei) SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
2-DISTRIBUTIA ORASELOR SISTEMELE URBANE Monocentric _ ce gravitează în jurul unui singur oraş –Estonia, Letonia, Ungaria, Slovenia, Malta Policentric _ Polonia, Cehia, Slovacia, Romania, Bulgaria, Cipru Bucureşti reprezintă 9% din populaţie şi în jurul lui gravitează 15 oraşe cu o populaţie de 150.000-300.000 locuitori Budapeste reprezintă 17% cu doar 8 oraşe cu o populaţie de 100.000-200.000 locuitori.
•
2-DISTRIBUTIA ORASELOR Sunt două raţiuni antagonice care conduc fenomenul de distribuţie a aşezărilor şi anume există una economică care conduce la concentrarea populaţiei şi alta ecologică care conduce la distribuţia populaţiei în teritoriu. În anii 90 ai secolului trecut în orice strategie de dezvoltare a unei zone apar aceste două obiective şi anume obiectivul de creştere economică şi cel de menţinere a echilibrului ecologic. Pentru realizarea armoniei s-a introdus de curînd un al treilea obiectiv şi anume cel de echilibru social. Problemele economice au făcut ca în perioada industrializării populaţia să se mute în marile oraşe. În ultimii 30 de ani fenomenul s-a întărit şi mai mult. Exemplul Coreei este elocvent în 1960 avea 80% populaţie rurală ca în 2000 să aibă 20% populaţie rurală Romania doreste sa aiba in 2025 70%urban În anul 2000 în Manila în fiecare oră se adaugă 60 locuitori, în Delhi 47, în Lagos 21. Treptat regiunea se deşertifică, dezechilibru dintre oraş şi sat creşte, oraşul devine tot mai bogat.
A2-DISTRIBUTIA ORASELOR Regiunea va avea cel mai ridicat standard în centru şi cel mai sărac la periferia sa. De exemplu în anul 2000 producţia New York-ului este mai mare ca cea a întregii Brazilii, producţia Los Angeles-ului este jumătate ca cea a Chinei, producţia Londrei este aproape ca cea a întregii Suedii, sau cea a Mexico-City este puţin mai mică ca cea a Indiei. În anumite ţări care încearcă să controleze această creştere prin redistribuire prin subvenţii se încearcă echilibrarea zonelor care stau prost. Problemele ecologice sunt datorate poluarii excesive, din cauza circulaţiei auto, a deşeurilor, sunt datorate lipsei de apă, a lipsei de locuinţe, a densităţilor prea mari etc. Impactul negativ al prezenţei umane poate fi minimizat dacă există o distribuţie corectă a populaţiei în teritoriu. Costul pe cap de locuitor este mult mai ridicat într-un oraş mare din cauza utilităţilor, a facilităţilor decît într-un oraş mic.
A2-DISTRIBUTIA ORASELOR – AŞADAR: Încurajaţi moartea şi naşterea ca un proces ce afectează oraşele din interiorul unei regiuni prin: Populaţia este distribuită în oraşe de diferite mărimi ca de exemplu un oraş de 1.000.000 locuitori, 10 oraşe de 100.000 locuitori, 100 oraşe de 10.000 locuitori şi 1.000 oraşe de 1.000 locuitori. Aceste oraşe de aceiaşi mărime sunt distribuite omogen în spaţiu pe întinsul întregii zone sau regiuni. Această repartizare poate fi realizată prin politici regionale care astăzi sunt foarte căutate după o experienţă de 30-50 de ani cînd ele au fost abandonate. Din această distribuţie rezultă distanţele optime pentru aşezări de aceiaşi mărime după cum urmează: -distanţa optimă pentru oraşele de 1 milion este de cca 400 km (între Bucureşti şi Budapesta estecca 800 km şi ar trebui să se afle un oraş de 1 milion locuitori poate Timişoara) -distanţa optimă pentru oraşele de 100.000 locuitori este de cca 120 km ( Arad?, Novisad, Szeged ) -distanţa optimă pentru oraşele de 10.000 locuitori este de cca 40 km (Deta, Sînnicolaul Mare, Recaş etc) -distanţa optimă pentru oraşe de 1.000 locuitori este de 12 km ( aşezări Banat) SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
A2-DISTRIBUTIA ORASELOR Aradul este situat la cca 30 km pe viitoarea autostradă, ceea ce face ca el să funcţioneze împreună la cu Timişoara formînd o conurbaţie care are astăzi cca 550.000 locuitori. În acest caz Oradea este oraşul de la nord care satisface distanţa de peste 120 km; Deva Hunedoara Simeria sunt situate la sub 20 km între ele ceea ce face ca ele să funcţioneaze împreună Această distribuţie protejează terenul agricol ( obiective zona rurală) patern cuprins în VALEA AGRICOLĂ-4 protejează micişe oraşe prin descentralizarea industriei (Sînnicolaul Mare) ORAŞE ÎN TERITORIU-6, şi formează legături dintre marile oraşe cu teritoriul agricol PRELUNGIRILE ORAŞULUI ÎN TERITORIU- 3 SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
• PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
-PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Continua intindere urbană fără limite distruge viaţa în jur. Doar o dimensiune corectă a aşezării o face capabilă de o dezvoltare armonioasă. Locuitorii unei aşezări se simt confortabili doar dacă au contact direct cu zona rurală, au acces şi contact direct cu animalele, cu păsările sălbatice, cu plantele. Aceasta se poate întîmpla doar dacă fiecare punct din oraş poate avea legătură directă cu ruralul. Această necesitate este în contradicţie cu alta tot aşa de importantă şi anume cea de densitate mare care numai ea poate favoriza interacţiunea armonioasă dintre oameni. Prima necesitate provine din dorinţa omului de a-şi menţine rădăcinile în teritoriu, în rural. Peste 30% din oameni preferă să locuiască la ţară. După 1990 la Dumbrăviţa, Giroc, etc. La noi în ţară în 1945 era cca. 75% populaţie rurală, în 1970 era 59%, în 2000 era 49%. În 2015 va fi probabil sub 30%. În Corea de Sud în 1960 era 80 % populaţie rurală astăzi sunt sub 20%. În SUA în 1870 era 85% populaţie rurală şi astăzi este 15%. •
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Evolutia urbanizarii asupra ariilor de importanta pentru fauna cuprinsa in areal concept etapa I Conf ordonanta de urgenta Nr 57 din 2007
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
Evolutia urbanizarii asupra ariilor de importanta pentru fauna cuprinsa in areal concept etapa II urbanizare pe penetratii Conf ordonanta de urgenta Nr 57 din 2007
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
Evolutia urbanizarii asupra ariilor de importanta pentru fauna cuprinsa in areal concept etapa III aparitia coridoarelor verzi Conf ordonanta de urgenta Nr 57 din 2007
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Judetul TIMIS 1964
SURSA:Radoslav R
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
urbanizare pina la centura rutiera faza I concept etapa I spre Timis pe penetratii faza II concept etapa I-II
SURSA: Radu Radoslav, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 9/2011, pg 90-95, ISSN 1844-802X “TIMIȘOARA 2050” intocmit PMT 2005
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
urbanizare in afara centurii rutiera pe penetratii faza III concept etapa II
urbanizare in afara centurii rutiera pe penetratii faza IV concept etapa II Intre prelungiri spatiu agricol
TIMIȘOARA 2050 (made in 2005) “Timisoara 2050” Intocmit PMT 2005
SURSA: Radu Radoslav, - rev. URBANISMUL, SERIE NOUA,- Revista editata de Registrul Urbanistilor din Romania, nr. 9/2011, pg 90-95, ISSN 1844-802X
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
Sursa: EXTRAS MASTERPLAN TIMISOARA 2012
DIRECTII STRATEGICE SPATII VERZI -cu prelungiri verzi pe penetratii -cu blocarea dezvoltarii pe directia NV prin amplasarea unor paduri pe terenuri private -fara culoarul verde al Timisului
Sursa: http://www.primariatm.ro/uploads/files/pug_reguli/masterplan.pdf
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
Sursa:KOS TIMES “POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICE IN DEZVOLTAREA COMUNEI DUMBRAVITA” LUCRARE DIPLOMA FAUT UPT 2014
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
si „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” Radoslav R., et al aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005 DEZVOLTAREA SPATIILOR VERZI IN JURUL AGLOMERARII URBANE TIMISOARA AUT
Sursa: Ciupa V, Radoslav R, Oarcea c, Oarcea Z “Timisoara verde Sistemul de spatii verzi al Timisoarei” ed Marineasa, Timisoara2005
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU EXISTENT
sursa: “STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU PROPUNERE
sursa: “STUDIU DIRECTOR PRIVIND FACILITATILE SPORTIVE SI DE AGREMENT IN MUNICIPIUL TIMISOARA”. Contract nr 74/2009 pentru servicii de consultanta UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA cu S.C. PLANCONTROL S.R.L.. pentru Primaria Municipiului Timisoara
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU , PROPUNERE concept etapa III
Sursa:-“Radoslav R, Gaman MS, Danciu MI MANAGEMENT URBAN PENTRU UN ORAS COMPETITIV,, editura Politehnica Timisoara 2012, ISBN 978-606-554-423-9
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
Amplificarea retelei majore&minore de cursuri de apa & spatii verzi 2013 propunere 2013 Nicolau& Radoslav CONCEPT ETAPA 2020
sursa: Radoslav R, Danciu I-M, Nicolau J, -“Provocari urbane si de amenajarea teritoriului. Studiu de caz: Sistemul Urban Timisoara” revista Repere- Uniunea Arhitectilor din Romania –filiala Iasi- Ordinul Arhitectilor din Romania filial Iasi Vaslui, RUR biroul territorial Regiunea de Nord Est, Facultatea de Arhitectura GM Cantacuzino Iasi , anul VI, nr 18, iunie 2014, ISSN 2067-3922, pg 38-49
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU EXISTENT 2014 CENTURA VERDE PENTRU 2018
Sursa:-“Radoslav R, Danciu MI CCUPT 2014
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Amplificarea retelei majore&minore de cursuri de apa & spatii verzi propunere 2013 Nicolau& Radoslav APLICARE IN CONCEPT TTT 2025 ELIMINAREA CAII FERATE DIN CENTRUL ORASULUI, REALIZAREA CENTURII FEROVIARE IN NORD
Sursa:-“Radoslav R, Danciu MI CCUPT 2014
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU CENTURA VERDE EXISTENTA 2015 PROPUNERI PENTRU 2018
Sursa:-“Radoslav R, Danciu MI CCUPT 2014
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU PROPUNERI 2014 CENTURA VERDE PENTRU 2025 INTREGIREA CORIDORULUI ECOLOGIC IN COMPLETAREA “NATURA 2000”
Sursa:-“Radoslav R, S, Danciu MI CCUPT
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Coridoare cursuri de apa & spatii verzi existenta autori Danciu & Radoslav
sursa: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”); coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554845-9
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Coridoare cursuri de apa & spatii verzi extra si intravilan propuneri 2014 autori Danciu & Radoslav Amplificarea retelei de cursuri de apa & spatii verzi propunere 2014 autori Danciu & Radoslav
sursa: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”); coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554845-9
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU
inchidere inelul coridor verde-albastru propunere in Municipiu Timisoara prin operatiunea TTT tramtrentimisoara
concept etapa III
sursa: -“Studii Urbane si de Amenajarea Teritoriului. Studii de cercetare coordinate de CCUPT in cadrul predizertatiilor 2013-2014 si prediplomelor 2013” (“Urban Studies and Spatial Planning. Research studies coordinated by RCUPT within the pre-dissertations 2013-2014 and prediploma 2013”); coordonator prof.dr.arh. Radu Radoslav, “Transport Intermodal in Sistemul Urban Timisoara” autor Mihai Ionut Danciu, in colaborare cu Radu Radoslav, Colectia “Arhitectura”, ed Politehnica Timisoara 2014, ISBN 978-606-554-845-9
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Politica rurala Ottawa 2000 centura verde neconstruita intre orasul vechi si cel nou
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Politica urbana Ottawa 2000 centura verde neconstruita intre orasul vechi si cel nou
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Dezvoltare de tip sprawl ce incalca acest patern Mexico City 2013 20 milioane locuitori densitate 24.000 locuitori/ mila patrata
Sursa: http://www.dailymail.co.uk/news/article-2401975/Amazing-aerial-photos-Mexico-City-natural-boundaries-standway.html 14.10.2013
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Dezvoltare de tip sprawl ce incalca acest patern I Mexico City 2013
Sursa: http://www.dailymail.co.uk/news/article-2401975/Amazing-aerial-photos-Mexico-City-natural-boundaries-stand-
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Dezvoltare de tip sprawl ce incalca acest patern Mexico City 2013
Sursa: http://www.dailymail.co.uk/news/article-2401975/Amazing-aerial-photos-Mexico-City-natural-boundaries-stand-
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Basel- Mulouse- Freiburg
Sursa: Roger Diener, Jacques Herzog, Marcel Meili, Pierre de Meuron, Christian Schmid (2005) Die Schweiz, ein st채dtebauliches Portrait Birkh채user GmbH http://archiv.ethlife.ethz.ch/articles/tages/staedtebauportraet.html
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU KOLN
3 -PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Oraşele fără contactul cu natura devin o închisoare pentru locuitorii săi. Soluţia a fost inventarea weekendului cînd marile oraşe se golesc pentru a se deplasa în natură. Deplasările cu această ocazie fac reîntoarcerea în oraş un coşmar. Dar nu toţi pot să facă aceasta. Cele două nevoi se pot concilia doar dacă urbanul la un moment dat se extinde în rural prin nişte prelungiri de grosime de 1,5 km. Grosimea teritoriului care rămîne rural este tot de 1,5 km. Aceste dimensiuni sunt date de distanţa acceptabilă de a merge pe jos care este de 10 minute., ceea ce înseamnă 1,5 km. Un alt argument pentru aceste dimensiuni este că o fermă rurală are nevoie ca să fie rentabilă de o suprafaţă de cca 25 ha ceea ce presupune că acea fermă trebuie să fie de 1,5km lată. Acest patern nu este posibil dacă nu există o politică susţinută de încurajare a fermelor rurale. (HCLT zonă rurală) SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU Acest patern nu este posibil de a se realiza doar dacă există o politică de dezvoltare urbană pe toate direcţiile în formă radioconcentrică şi numai dacă zona rurală este accesibilă publicului fiind în realitate privată.
Numai aşa se poate realiza nevoia ca fiecare locuitor să poată avea acces la rădăcinile sale naturale. (ex. Pl de Sist Timişoara 1960) SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
PRELUNGIREA ORASULUI IN TERITORIU EXISTENT Zona Metropolitană Oradea
SURSA „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, autor Radu Radoslav şi colectiv - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
PRELUNGIREA ORASULUI IN TERITORIU PROPUNERE Zona Metropolitană Oradea
SURSA:„Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, autor Radu Radoslav şi colectiv - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
3 -PRELUNGIRILE ORASULUI IN TERITORIU AŞADAR: Trebuie încurajată prezenţa prelungirilor rural chiar în zona urbană centrală. În teritoriu prelungirile urbane trebuie să aibă o grosime de cca 1,5 km, la fel ca şi prelungirile rurale. Dacă ne aflăm într-o zonă deluroasă prelungirea rurală trebuie să fie chiar valea VĂILE AGRICOLE -4. Prelungirile urbane trebuie împărţite în subculturi distincte MOZAICUL DE SUBCULTURI-8, şi reţeaua de legături de transport majore trebuie amplasată în aceste prelungiri urbane REŢEAUA DE TRANSPORT PUBLIC 16 SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
PRELUNGIREA ORASULUI IN TERITORIU HELSINKI 2014
sursaHTTP://URBANFINLAND.COM/2014/10/29/PRO-HELSINKI-2-0-THE-URBANISTVISION-FOR-HELSINKI/
• VAILE AGRICOLE
A4- VAILE AGRICOLE
Continua intindere urbană fără limite distruge viaţa în jur. Doar o dimensiune corectă a aşezării o face capabilă de o dezvoltare armonioasă. Locuitorii unei aşezări se simt confortabili doar dacă au contact direct cu zona rurală, au acces şi contact direct cu animalele, cu păsările sălbatice, cu plantele. Aceasta se poate întîmpla doar dacă fiecare punct din oraş poate avea legătură directă cu ruralul. Această necesitate este în contradicţie cu alta tot aşa de importantă şi anume cea de densitate mare care numai ea poate favoriza interacţiunea armonioasă dintre oameni. Prima necesitate provine din dorinţa omului de a-şi menţine rădăcinile în teritoriu, în rural. Peste 30% din oameni preferă să locuiască la ţară. După 1990 la Dumbrăviţa, Giroc, Nosnita, Sacalaz etc. La noi în ţară în 1945 era cca. 75% populaţie rurală, în 1970 era 59%, în 2000 era 49%. În 2025 va fi probabil sub 30%. În Corea de Sud în 1960 era 80 % populaţie rurală astăzi sunt sub 20%. În SUA în 1870 era 85% populaţie rurală şi astăzi este 15%. SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
VAILE AGRICOLE PE LUNCILE RIULUI MURES SI CERNA PENTRU LEGUME –
sursa: “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - autor Radu Radoslav şi colectiv
VAILE AGRICOLE Posibil teren construibil rezultat 2025 dublu faţă de 2007 VAILE AGRICOLE
sursa: “Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - autor Radu Radoslav şi colectiv
4 -VĂILE AGRICOLE
Problema este care anume teritoriu trebuie urbanizat şi care nu. Cel mai bun teritoriu pentru agricultură este din păcate la prima vedere şi cel mai bun pentru construcţii, pentru urbanizare aşadar. Zona bună pentru agricultură odată distrusă este nevoie de multe decenii pentru regenerare naturală sau de sume imense. Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
VAILE AGRICOLEPROPUNERE Zona Metropolitană Oradea
sursa: „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, autor Radu Radoslav şi colectiv - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
4 -VĂILE AGRICOLE AŞADAR: Trebuie încurajată agricultura în văi prin definirea de zone agricole pentru a proteja terenul respectiv de distrugere a fertilităţii sale. Dacă nu puteţi face agricultură protejaţi aceste terenuri ca parcuri Malul Canalului Bega a fost protejat cca 100 de ani urmează acum arealul rîului Timiş. Terenurile aferente trebuie să fie de folosinţă publică (legi Suedia, SUA pe malul apelor) (cazul Hunedoara)
SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
• REŢEAUA DE DRUMURI ÎN TERITORIU
5 -REŢEAUA DE DRUMURI ÎN TERITORIU La capătul dezvoltării urbane este nevoie de o altă structură spaţială. În ultima 100 de ani a apărut suburbia care nu satisface această structură. Am dovedit că multă lume doreşte să locuiască la ţară pentru a creşte animale dar ei au nevoie şi de un acces lesnicios la oraş. Aceasta este posibil doar dacă avem case înşiruite de a lungul drumurilor de ţară construite pe parcele cu mare adîncime. 1. Aceasta presupune teritorii rurale foarte mari care să cuprindă cca 2,5 km de suprafaţă, care să conţină ferme mici. 2. Drumurile trebuie să fie reduse ca număr,
la un interval de 1,6km şi fără a avea multe intersecţii. 3. Loturile agricole ale micro ferme trebuie să fie pe adîncime şi să aibă după unii autori 2000mp după alţii 4000mp (suprafaţă minimă pentru fosă septică în Canada). Aceasta presupune cca 200-400 de gospodării, cu o populaţie de cca 800-1600 locuitori. 4. Teritoriul poate fi accesibil din oraş şi prin cărări SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
REŢEAUA DE DRUMURI ÎN TERITRIU INELE RUTIERE DIN 2 IN 2 KM
sursa : „Studiul privind dezvoltarea spatiala in Aglomerarea Urbana Timisoara” studiu Radoslav R., & colectiv aprobat prin HCL al Primăriei Municipiului Timişoara nr. 325/2005;
RETEAUA DE DRUMURI IN TERITORIU AXA RUTOERA DEVA HUNEDOARA SE DUBLEAZA PRIN AXA SIMERIA HUNEDOARA 1,5 KM
Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - autor Radu Radoslav şi colectiv
5 -REŢEAUA DE DRUMURI ÎN TERITORIU AŞADAR:
În zonele în care aşezarea urbană se întîlneşte cu teritoriu agricol, trebuie croite drumuri agricole din 1,6km în 1,6km în aşa fel încît ele să poată adăpostii microferme agricole de 2000-4000mp. Gospodăriile trebuie să fie înşiruite.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
• ORAŞELE ÎN TERITORIU
6 - ORAŞELE ÎN TERITORIU Un oraş mare funcţionează ca un magnet . Lîngă el este foarte greu să reziste un oraş mic. Migraţia populaţiei de la sat sau din micile oraşe către cele mari este un fenomen previzibil, chiar dacă la sat are ceva mîncare şi o locuinţă şi în noul oraş mare nu este sigur pe acestea. Aceste orăşele îşi pot găsi soluţia salvatoare doar dacă se stabilesc nişte priorităţi şi anume: 1. restructurarea ecomonică. Este nevoie de descentraizarea industriei în oraşele mici (Recaş) Stimularea pentru cultivarea legumelor 2. zonificarea . Centuri de verdeaţă ca zone bine definite (Ottawa) 3. Sevicii sociale. Micile oraşe pot adăposti servicii sociale, locuri pentru weekend, tabere pentru copii, pentru pensionari (Ianova, etc.) Sunt funcţiuni pe care oraşul mare ar fi de dorit să şi le mute în cele mici. Jud Hunedoara sate parasite SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
ORAŞELE ÎN TERITORIU Profilul densității demografice în comunele din România (2011)
Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică. Notă: Spațiile albe reprezintă unitățile administrativ-teritoriale urbane din România.
ORAŞELE ÎN TERITORIU
ursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 NIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - autor Radu Radoslav şi colectiv
ORASELE IN TERITORIU ZONA METROPOLITANA ORADEA
sursa: „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, autor Radu Radoslav şi colectiv - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
ORASELE IN TERITORIU ZONA METROPOLITANA ORADEA
sursa: „Plan de Amenajare a Teritoriului Zonei Metropolitane Oradea” – contract 752 din 08.10.2007 pentru consultanţă în domeniul Planificării Dezvoltării Spaţiale, autor Radu Radoslav şi colectiv - UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA, cu SC QUANTUM LEAP SA pentru Asociaţia Zona Metropolitană Oradea
ORASELE IN TERITORIU PROPUNERE IN TZIDHS
Sursa: Plan de Amenajare a Teritoriului Zonal Interorăşenesc DEVA-SIMERIA-HUNEDOARA” contract nr.498 din 03.08.2006 UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” TIMIŞOARA cu Consiliul Judeţean Hunedoara - autor Radu Radoslav şi colectiv
ORASELE IN TERITORIU IN ZM T pentru a rezista SISTEMUL URBAN TIMISOARA in nord Sistem Rurale Ortisoara si Vinga, in sud Ciacova+etc, in est Recas+etc, in vest Sacalaz +etc
sursa: lucrare dizertatie master urbanism FAT UPT 2008 autori Tudor D, Plugar A, Popescu C, mentor Radoslav R
6 - ORAŞELE ÎN TERITORIU AŞADAR: Trebuie menţinute orăşele acolo unde există. (centrele lor trebuie amplificate). Dacă nu există creşteţi altele noi cu o populaţie de 500- 10.000 locuitori la cel puţin 1,6 km de oraşul mare. Este necesar ca în aceste orăşele să se construiască industrii locală pentru ca ele să nu se transforme în cartiere dormitor. Ele trebuie să fie capabile să-şi susţină singure viaţa Ele trebuie să conţină toate straturile sociale COMUNITĂŢI DE 7.000 -12, CICLUL VIEŢII- 26 Trataţi această zonă care înconjoară oraşul ca pe un teritoriu cu accesibilitate publică TERITORIUL- 7 SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
• TERITORIU
7 - TERITORIU În fiecare regiune între spaţiul urbanizat este o mare suprafaţă de teren ocupată de agricol, păduri, deşert, mlaştini, lacuri, rîuri, etc. Pentru echilibrul ecologic al regiunii aceste suprafeţe sunt esenţiale. Conceptul de teritoriu este ca „o familie vastă din care mulţi sunt morţi, puţin trăiesc şi un număr nelimitat nu s-au născut încă” (proverb nigerian). Din păcate parcurile sunt moarte şi artificiale. Nici fermele private nu oferă acces oamenilor pentru a-şi găsi rădăcinile. În anumite ţări precum Austria, Anglia, Norvegia este o cutumă care permite oamenilor să picnicheze, să se joace pe terenurile agricole, cu condiţia de a respecta culturile şi animalele.
Zonele sălbatice au dispărut însă de peste tot. Nu este vorba de parcuri sau de ferme. Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
7 - TERITORIU . Aldo Leopold a susţinut în eseul său „etica teritoriului” că este nevoie de o nouă extensie a conceptului de etică în etica ecologică şi cea filosofică Etica ecologică prevede o limitare a libertăţii de acţiune în lupta pentru existenţă din punct de vedere al modificării mediului nostru. Etica filosofică presupune o limitare a libertăţii de acţiune prin diferenţierea actelor noastre în sociale şi antisociale. Sunt definiţii ale aceluiaşi proces de cooperare de interdependenţă între indivizii unui grup. Din punct de vedere ecologic aceasta se numeşte simbioză. Aceasta presupune că structura de competiţia este completată cu cea de cooperarea. Se porneşte de la concepţia că individul este membru unei comunităţi şi ca atare instinctul îl face să fie competitiv pentru a ocupa un loc de fruntea ierarhiei grupului respectiv, dar în acelaşi timp etica îl îndeamnă să coopereze pentru dezvoltarea durablă a grupului respectiv.
SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
7 - TERITORIU
Ca atare teritoriul etic lărgeste graniţele fireşti ale grupului pentru a include terenul, apa, plantee, animalele sau într-un cuvînt „TERITORIUL” Dacă privim din această perspectivă parcurile noastre sunt născute moarte şi imorale, deoarece nu conţin o privire de ansamblu a valorii teritoriului său. Nu este vorba de sol, de apă, de animale de plante ci doar de amusamentul oamenilor. Fermele agricole sunt la fel pentru că ele sunt concepute doar ca proprietăţi pentru profit. Ca atare doar distracţia şi profitul conduc la locuri tot mai artificiale, care seamănă tot mai mult a Disneyland. Modelul cel mai adecvat este cel al folosirii OCEANULUI. El este gîndit ca un teritoriu care se populează cu peşti şi care este administrat de un grup a cărei primă ţintă este cooperarea SURSA - Alexander C., et al, (1977), A Pattern Language, ed. New York, prelucrare Radoslav R 2012
TERITORIUL
Natural hazard areas jud Timis
- sursa:“CRESTEREA ORGANICA studii de amenajare a teritoriului, urbanism si design urban” (“ORGANIC GROWTH studies for territorial development, urbanism and urban design”) – coordonator Radu Radoslav, &Ana Maria Branea, Stefana Badescu, Marius Stelian Gaman, Tudor Morar, Iasmina Nicolau - Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2010, ISBN 978-973-638-440-0
7 - TERITORIU Pădurea şi terenurile agricole au început să fie gîndită în Europa la fel. Dacă discutăm despre reţeaua de spaţii verzi ea trebuie gîndită ca fiind concepută şi formată din centura de verdeaţă şi fermele experimentale, din reţeaua de parcuri, din patrimoniu peisager, din bazinele hidrografice, din accesul public la apă, din resursele minerale de agregate, din protecţia stratului vegetal, din privelişri panoramice ca un tot unitar Dacă discutăm despre regiunile agricole, trebuie alcătuite hărţi pe zone care să evidenţieze anumite caracteristici după cum urmează zone cu resurse agricole, zone fertile, zone inundabile, zone cu teren instabil, zone cu teren contaminat, zone cu cariere abandonate, zone cu terenuri cu zgomot (aeroport, centuri, autostrăzi, căi ferate), etc, În ambele cazuri prezenţa umană este etcă atît ecologic cît şi filosofic.
Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
TERITORIU POTENTIALUL INFRASTRUCTURII ECOLOGICEIN DEZVOLTAREA COMUNEI DUMBRAVITA diploma FAUT UPT 2014
SURSA: stud KOS TIMEA, mentor Graf R, Radoslav R
7 - TERITORIU AŞADAR:
Trebuie redefinite toate fermele agricole ca parcuri, unde oamenii au dreptul să vină, şi trebuie redefinite toate parcurile regionale ca ferme lucrative. Trebuie create administraţii (cooperative), formate din oamenii locului care să fie responsabili pentru părţi din teritoriu. Aceasta înseamnă o serie de reguli de folosire a teritoriului adică a fermelor agricole, a pădurilor, a mlaştinilor a deşertului etc. Publicul este liber să viziteze teritoriul dacă se conformează regulilor de bază stabilite de administratorii lui. În fiecare rezervaţie naturală putem accepta un număr limitat de case „GRUPUL DE CASE”-37 cu acces pe un drum pavat cu dale înierbate „STRĂZI VERZI” -51. Sursa: Alexander, Christopher, et al, A Pattern Language, New York 1977
TERITORIU Suburbia stretches almost endlessly outside Mexico City and plays home to 20 million people
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2401975/Amazing-aerial-photos-Mexico-City-natural-boundaries-stand-way.html 14.10.2013
• MULTUMESC