#hibridmedia Rareș Iordache
Marketing viral: Ubuntu vs Windows Cele două sisteme de operare sunt distincte nu doar ca mecanism de
funcționare,
distribuție
ci
și
ca
strategii
bazată
pe
un
kernel1
de
promovare.
Linux,
Ubuntu
dezvolvat
după
este
o
modelul
Debian, o altă distribuție Linux. Influențat de dictonul “umanitatea către
alții”2
,
sistemul
gândit
de
Linus
Torwald
se
distribuie
gratuit și deschis, cu posibilitatea accesului la codul sursă în scopul îmbunătățirii sale constant de către cei care îl utilizează. De cealaltă parte, Windows are în spate renumele unei companii mari, Microsoft,
este
distribuit
sub
licență
contr-cost,
utilizatorii
neavând nicio șansă de a vedea codul sursă al sistemului. Diferențele sunt vizibile din start, iar acestea influențează și tacticile de marketing
viral
în
ceea
ce
privește
campaniile
de
promovare
a
produselor. Microsoft a mizat constant pe necesitatea apariției unor noi produse, majoritatea gravitând în jurul sistemului de operare cu care a reușit să aplice monopol pieței. Dacă Windows-ul și-a câștigat treptat
popularitatea
prin
utilizare,
Internet
Explorer-ul3
este
marele profitor al schemei, acesta devenind cel mai utilizat browser 1
Modulul central al unui sistem de operare, care manageriază cerințele input/output ale software-ului pentru a le traduce în instrucțiuni de date procesate. Kernelul este un element de bază al unui sistem de operare, încărcându-se primul și fiind regăsit în memorie, ceea ce implică faptul că trebuie să fie cât se poate de mic.
2
"Humanity
3
Browser care vine integrat în sistemul de operare Windows.
towards others", în original.
din lume, prin contagiunea ajustată de marketingul viral. Concret, o analiză între Windows 7 și Ubuntu 12.04 scoate la iveală faptul că programul cumpărat oferă mult mai puține lucruri decât cel distribuit liber. Keith Curtis pare să aibă dreptate: programe precum Ubuntu sunt
cele
înspre
care
mișcă
monopolul
piața
dezvoltatorilor
epidemiologic
al
înspre
producției
și
cercetare,
nu
comercializării.
Cercetarea în această sferă este susținută prin colaborare, nu prin vânzare
(Vezi
Windows
7,
Curtis
2009).
achiziționat
cu
Configurările licență
de
minimale
utilizare
cu
care
vine
defirențiată
în
funcție de uz, implică alte costuri: cumpărarea pachetului MS Office, de exemplu. Pe de altă parte, Ubuntu vine cu anumite preinstalări relevante:
LibreOffice
(echivalent
al
Microsoft
Office),
F-spot
pentru editare imagini, program de mesaje instant – Empathy (care poate fi cuplat și la Facebook, G-Talk, Yahoo, MSN și VOIP), precum și program pentru rularea fișierelor audio – video. Mai mult, dacă ai nevoie de ceva auxiliar, atunci dispui de Ubuntu Software Center, un loc de unde îți poți instala gratuit o listă destul de lungă de programe. La nivelul configurării persistă distincțiile. În cazul Windows 7, există deja cunoscuta problemă a driverelor, care trebuie, în unele cazuri, căutate, identificate individual și instalate de pe Internet. În cazul Ubuntu, utilizatorul poate să uite despre asemenea chestiuni,
totul
fiind
funcționabil
încă
din
timpul
instalării
sistemului de operare (în timpul procesării instalării, utilizatorul are
acces
instalarea
la a
Internet, luat
poate
sfârșit).
să
Din
navigheze punctul
de
nestingherit vedere
al
până
ce
cerințelor
minime pentru un computer, Windows 7 solicită un procesor de mimin Mhz, cu 1GB de RAM, în timp ce Ubuntu necesită un procesor de doar 700 Mhz, cu 384 MB RAM. Un exemplu relevant în acest caz este rularea celor două sisteme în dual-boot pe un computer mai vechi4 : pe lângă
4
Specificațiile tehnice sunt: Laptop DELL Latitude D620, procesor 1,7 Mhz, 768 MB RAM.
5
boot-area
mult mai rapidă, Ubuntu a oferit performanțe superioare
Windows-ului 7, materializate în timp de rulare, încălzire/ răcire, solicitare, resurse solicitate, etc. În ceea ce privește securitatea, un aspect extrem de important, Windows 7 reprezintă un real progres față de versiunile sale obsolete printr-un
sistem
firewall
mai
eficient.
Simultan,
totuși,
utilizatorii sunt sfătuiți să-și procure un program anti-virus pentru o protecție eficientă. Distribuțiile bazate pe Linux, așa cum este Ubuntu, au fost de la începuturile lor unele efcient optimizate la capitolul securitate. Nu degeaba cele mai sigure și eficiente servere sunt cele care rulează pe Linux. Unul dintre marile avantaje în ceea ce privește securitatea, este că în cazul Ubuntu nu există șansa rulării unor script-uri sau programe, în sensul unor modificări în sistem,
fără
Windows
vin
cu
oțiunea
stabilitatea
nu
este
infectării diferite
cu
acordul
utilizatorului. adică
comparabilă
viruși
într-un
UAC,
sau
sens
alte
Ultimele
User
cu
pozitiv
pentru
Account
cea
programe
upgrade-uri
din
Ubuntu.
malware
Ubutu,
Control,
însă
Aspectele
sunt,
acolo
ale
din
unde
nou,
numărul
virușilor este considerabil mai mic decât în cazul Windows. Ca atare, posibilitățile infecțiilor sunt mult reduse. Singurul
compartiment
unde
Windows
7
poate
recupera
din
handicapul față de un program gratuit, precum Ubuntu, este segmentul jocurilor
video.
În
cazul
distribuției
Linux
nu
există
o
paletă
largă, similară cu dezvoltările existente pe Windows. Marile companii de pe această piață lucrează într-un sistem al marketingului care vizează
conceperea
de
produse
și
câștiguri
de
pe
urma
acestora.
Marketingul viral al acestora presupune o serie de tactici prin care produsele lor sunt aduse în fața utilizatorilor, exact înainte de lansările oficiale. Apariția Windows 8 a fost însoțită inclusiv de campanii de promovare stradală, concomitent cu atacurile virale din 5
Simplu spus, reprezintă pornirea computerului și accesarea fișierelor. În mod exponențial acest procedeu s-a redus substanțial din punctual de vedere al timpului.
sfera cyberspațiului. Care sunt costurile? Pentru achiziționarea unei licențe Windows 7 un utilizator este nevoit să cheltuie între 100 și 300 de dolari, depinzând de versiunea dorită. Ubuntu este gratuit/ liber și se poate descărca de pe pagina oficială a proiectului. “Dacă Windows NT ar fi fost gratuit de la început, nu ar mai fi fost niciun motiv să se creeze Linux. Acum că există acest liber și puternic kernel Linux, nu mai există niciun motiv, doar inerția, să folosiți un kernel propietar”. Este o diferență între software liber și
software
totdeauna
gratuit,
gratuite,
primul iar
cel
referindu-se de-al
la
doilea
programe strict
la
libere,
nu
programele
gratuite. Keith Curtis crede în succesul distribuțiilor Linux pe segmentul desktop-urilor, o revigorare a utilizării acestora exact în era mobilității, a decuplării utilizatorului de la mașina statică, de la computer, și cuplarea sa la mașina mobilă – dispozitive precum telefoanele inteligente. Încet și sigur, producătorii de pe segmentul hardware au început să înțeleagă beneficiile software-ului gratuity/ liber. Acest lucru nu este și la îndemâna specialiștilor din domeniu. “Poate o să șochez spunând
asta
ca
un
om
din
interior,
dar
eu
sunt
nemulțumit
de
ultimele evoluții în materie de desktop pe Linux, unde în goana după accesibilitate pentru utilizatorii simpli și limitați sunt afectați cei experimentați, care știu să foloseasca sistemul la întreaga lui capacitate. Se merge prea departe; dacă e bine ca oricine să poata avea un blog, devine contraproductiv să transformăm desktopul într-un telefon mobil glorificat. Și asta nu se întâmplă numai în Linux, ci și, de exemplu, la Microsoft, cu următoarea versiune, Windows 8, daca e să ne luăm după ultimele informații . Eu spun că ne îndreptăm către “dumbing down” și sunt nemulțumit de asta. Calculatoarele nu trebuie să fie un cerc închis numai pentru inițiați, dar nu cred că trebuie să eliminăm orice nevoie de învățare și astfel să ne coborâm nivelul nouă înșine, ca oameni (Iordache & Buculei 2011, 4-5). Mișcările de tipul free software
au semnificația eliberării softurilor de sub
tirania consum - produse – costuri. Dezvoltatorii pun la dispoziția utilizatorilor programe gratuite, însă aceștia își rezervă dreptul de a
gestiona
trebuie
și
și
financiar
susținute
piața,
întrucât
financiar.
De
programele
altfel,
de
datorită
cercetare
circulației
libere a programelor există multe dintre produsele – serviciile din această sferă. Ce presupune, de fapt, eliberarea programelor? “Doar dezlănțuirea instituțiilor noastre publice către software-ul liber va spori liniștea progresului, fără chiar a mai contabiliza software-ul finanțat de corporații. Deoarece software-ul este știință, făcându-l disponibil liber ar putea afecta companiile de software proprietar, dar va ajuta orice alt tip de companie” 6. Richard Stallman7 a definit cele
patru
Libertatea
elemente de
a
de
rula
bază
un
ale
program,
libertății indiferent
software-ului: de
scop
–
tu,
1. nu
software-ul tău, controlezi ceea ce se întâmplă; 2. Libertatea de a studia
cum
anume
funcționează
programele
și
cum
le
poți
adapta
nevoilor tale; 3. Libertatea de a da o copie a programului tău vecinului sau amicului tău. Distribuirea ideilor este imposibilă fără distribuirea programului pentru a le concepe și afișa; 4. Libertatea de a îmbunătăți un program și de a elibera publicului ajustările făcute, în așa manieră încât și comunitatea va beneficia de ele8 . Libertatea unui program software presupune avans tehnologic, într-un punct,
dincolo
comunitate. distribui, lucruri
de
beneficiile
Utilizatorii studia,
sunt
dispun
schimba
supuse
și
cenzurii
și de
semnificațiile libertatea
de
a
îmbunătăți
acel
în
produselor
cazul
sale
pentru
rula,
copia,
software.
Acestea
proprietare.
Simbolistica presupune și un anume fel de control: utilizatorul, cu un anumit bagaj informatic, controlează programul software, făcându-l 6
Traducerea autorului
7
Activist pentru libera circulație a software-ului și om de știință în sfera computerului. Este cunoscut pentru proiectul GNU și pentru asociația Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation). Vezi detalii despre Stallman pe pagina Wikipedia destinată lui, disponibilă la http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_Stallman, accesată pe 1 august 2013.
8
Traducerea autorului. Principiile free software se găsesc online, pe pagina proiectului GNU, disponibilă la http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html, accesată pe 1 august 2013.
să facă ceea ce dorește el, utilizându-l în scopurile personale. Am putea oferi aici exemplu personalizării complete a unor distribuții precum Ubuntu, mergând pe ideea: sistemul tău de operare îți seamănă, îți
pui
controlul
amprenta este
asupra
menținut
lui. de
În
cazul
producător,
produselor de
la
proprietare,
update-uri,
la
securitate și până la codul sursă. În asemenea condiții, este vitală trecerea la următorul produs, îmbunătățit de companie – singura care poate face acest lucru. În cazul produselor free software, există utilizatori care utilizează versiuni mai vechi ale sistemelor de operare9 , făcându-le propriile ajustări și îmbunătățiri. În accord cu Keith Curtis, utilizatorii produselor proprietare așteaptă un semn de la producătorul lor pentru update-uri. “O persoană este motivată să scrie software când există nevoia de a îmbunătăți ceea ce există deja. Dacă software-ul nu rulează cum trebuie pentru cineva, atunci există motivația să se lucreze la îmbunătățirea sa. Taxa pentru o versiune îmbunătățită poate fi o motivație, însă pot fi și altele. Mai rău, întrucât expertiza și codul Windows și Office sunt blocate, întreaga industrie așteaptă ca Microsoft să îmbunătățească produsul. Într-o
lume
pentru
a
a
produselor
scrie
software
caracteristicile,
libere,
dacă
resursele
acestea
sunt
pot
circula
importante” 10.
Libera circulație presupune și o îmbunătățire a calității produsului finit eliberat pentru uzul comunității. Mergem pe aceeași idee cu Keith Curtis: dacă un anumit număr de dezvoltatori din diverse arii de expertiză se apleacă asupra finisării unui produs software, atunci produsul
rezultat
nu
poate
fi
decât
o
replicație
îmbunătățită
a
originalului. Acest tip de marketing ni se pare a fi mai trainic decât promovarea monopolului unei companii producătoare de software, întrucât implică o comunitate întreagă, care profită de beneficiile muncii
colective
–
individuale.
Motivația
centrală
ar
consta
în
semnificația software-ului: acesta este matematică și nu ai cum să 9
Un exemplu relevant aici ar fi utilizarea versiuni 10.04 a Ubuntu, care poate și ajustată și updatată de utilizatorii experimentați pentru a fi aliniată la ultimele noutăți în materie de trenduri și softuri.
10
Traducerea autorului
vinzi așa ceva. În 1930 Alonzo Church a creat un sistem matematic, cunoscut subg denumirea calculul lambda (λ), ceea ce reprezenta un limbaj de programare care utilize matematica la fundamental său și care ar putea exprima orice aplicație scrisă astăzi (Vezi op.cit., 102). Accesul liber cauzează deschiderea către surse, iar aceste aspecte au condus și mișcări precum open source. Nu doar specialiștii din domeniul informatic asumă importanța mișcărilor free software și
open source, ci și autori din sfera social. “Software-ul open source este cheia configurărilor tehnologice în dezvoltarea Internetului. Această deschiderea este determinată cultural” (Vezi Castells 2001).