Cartush

Imprimarea 3D o soluţie nu tocmai pe placul arhitecţilor Copycenter-ul o sursă bună de cashflow Cât de departe vrea să ajungă Heidelberg pe piaţa printului digital Cartea nu dispare Se rescrie digital

totusi, unde se va aseza fotografia?

cuprins Editorial

2

Feedback

3

Eveniment

45

jargon

13

Online

12

La zi

2to8tuşi,

focus a

ez e va aş unde safia? fotogr

O anumită frustrare începe să se insinueze în interiorul utilizatorilor fervenţi de camere digitale. Cu cât numărul fotografiilor creşte, cu atât ea devine mai pronunţată.

4

voci Gabriel Pantelimon, Xerox Romania

"Printul digital este în tendinţe.

Este viitorul, locul unde se poate face business."

40 Petre Carp, Master Print Super Offset

"Am înţeles la timp că nu putem trăi la nesfârşit doar de pe urma unui nume."

aplicat Cartea nu dispare.

Se rescrie digital

16

Imprimarea 3D, o soluţie nu tocmai pe placul arhitecţilor

24

38

Ambalajele nu şi-au spus nici pe departe ultimul cuvânt

ghid 36 Pe alte meleaguri, copycenter-urile merg pe principiul auto-servirii. La noi, nu prea există o diferenţă clară între copy center şi centrele care oferă servicii de printare.

O vorbă din popor spune că ambalajul vinde marfa. Iar uneori îi este mult superior.

O terminologie pe val O familie de termeni uzuali în vocabularul celor serios implicaţi în producţia de ambalaje.

De ce iubim ambalajele?

Cum a devenit un argument în vânzarea produsului, depăşindu-şi condiţia de paravan de protecţie?

Cardul, în tranziţie de la cip la PIn

Necesitate şi accesoriu în egală măsură, acest suport de plastic a devenit o realitate omniprezentă

14 trend 15 segment 43 esenţial 22 tehno

Print vs online - un parteneriat necesar, deocamdată Publicitatea clasică și presa scrisă se reinventează sub presiunea mediului digital

20 trend

Cât de departe vrea să ajungă heidelberg pe piaţa printului digital?

Lumea imprimării se schimbă ireversibil, sub influenţa tehnologiilor digitale. La fel și liderii acesteia

Anunţuri de vânzare Consultă ofertele de vânzare de echipamente second-hand

Cartush este o publicaţie editată de Semantika Publishing | Bd. Dimitrie Cantemir nr 20 | cod poştal 040245 | Bucureşti | Tel: 021 335 53 01 | www.cartush.ro | cartush@cartush.ro

19 status 46 util

Accesează www.cartush.ro pentru a fi la curent cu cele mai recente oferte de echipamente second-hand

aprilie-mai 2011 /

/1

editorial

De fiecare dată când suntem în fața unui început suntem tentați să facem un inventar al semnificațiilor cifrei unu. Ne așezăm în fața sa și căutăm raporturile cele mai convenabile. Atracția sa este mare, spiritul benefic, conotațiile nelimitate. Este, în egală măsură, o cifră restrictivă și neîndurătoare. Confruntarea cu ea nu te va lăsa neschimbat.

Toți ajungem, la un moment dat, într-o poziție de start și nu ne aflăm întâmplător acolo. Pregătim atent și meticulos lucrurile sau acționăm dintr-un impuls de moment ori alimentați de dorințe mai vechi. Oricum ar fi, la momentul startului dăm un examen scurt și categoric, ce nu prea lasă loc de ezitări.

Trebuie să marcăm reușit momentul, astfel încât să fie unul și bun. Ne găsim, așadar, sub presiunea primului pas și a dorinței de a fi cât mai performanți. Stăm față în față cu potențialul numărului unu.

Unu este minimalist și mistic. Este plin de certitudine. Este resortul suprem și marchează mai categoric decât orice altă cifră. Este reper și origine. Împinge la exclusivism și denotă excelență. Este unitatea de măsură primordială. Dă tonul și punctează poziții și statut. Unu este inocență și curaj, dar este și teamă. Este fundament, locul de unde pornește totul.

CIFRE DE ÎNCEPUT

/ aprilie-mai 2011

Citeşte Cartush la birou şi acasă, alături de o cafea bună ori de câte ori ai nevoie de o idee nouă pentru a şti ce face competiţia înainte de întâlnirile strategice când ai de gând să faci investiţii de fiecare dată când cauţi un partener de business sau de dialog

13.500 800.000¤ de vizitatori a avut site-ul www.cartush.ro în primle 3 luni ale anului 2011

5% 2/

Suntem la numărul unu și am trăit sub energia acestuia pe tot parcursul creării primei ediții. I-am simțit din plin presiunea, dar și încărcătura unică. Toți, până la unul. Aproape că regretăm încheierea acestei primei etape.

Suntem deja pe drumul spre a doua ediție și a sa încărcătură dublă. Dar asta este deja altă poveste, ce va fi spusă peste două luni.

Până atunci, trăim încă intens acest început împreună cu voi. Sunteți la primul contact cu numărul unu al unei reviste ce expune lucruri care să vă invite la reevaluari și vă stârnească pofta de a lua oricând un start proaspat.

este valoarea celei mai mari achiziţii din 2011 în categoria imprimării digitale

este procentul cu care a scăzut numărul insolvenţelor în primul trimestru din 2011 faţă de aceeaşi perioadă din 2010

vezi într-un studiu aplicat cum soluţia print on demand va salva cartea dacă nu ai ajuns acolo, vezi ce s-a întâmplat la fiecare eveniment recent la care ar fi meritat să dai o fugă, chiar dacă unul s-a ţinut în Orientul Mijlociu, iar altul în Germania. dacă ai fost acolo, trimite-ne şi impresiile tale

descoperă stilul tehno în care a evoluat cardul de la cip la PIN

descoperă cine stă în calea imprimării 3D pentru a impune un trend în lumea machetelor arhitecturale

FOLOSEŞTE-ŢI SMARTHONE-UL ÎMPREUNĂ CU O APLICAŢIE QR, SCANEAZĂ CODUL ALĂTURAT ŞI NOTEAZĂ CELE MAI RELEVANTE / UTILE / INTERESANTE ARTICOLE DIN ACEASTĂ EDIŢIE. EVALUAREA TA VA INFLUENŢA CONŢINUTUL URMĂTORULUI NUMĂR

reorientează-te asupra copy-centerelor printr-un ghid ce înfăţişează noua Mecca a furnizorilor de echipamente

conectează-te la prezent. învaţă ce-i nou în jargon şi ce se poartă pe online

print vs online, război sau armistiţiu temporar? va ieşi vreun învingător categoric sau fiecare va domina pe teritorii diferite? află care-i mersul în trend

află ce status atinge Heidelberg prin parteneriatul cu Ricoh focus - răspunde la întrebarea unde se va aşeza fotografia înainte de a citi materialul de fond, apleacă-te mai bine asupra subiectului împreună cu Marcel Eremia şi Silviu Voicilă şi apoi mai răspunde încă o dată. ia în calcul şi ce se întâmplă pe online cu centrele foto şi gândeşte-te la soarta miilor de fotografii pe care nu le-ai mai scos din computer

Cum să foloseşti

învaţă care sunt termenii la modă într-un segment cu tradiţie

citeşte despre ambalaje aşa cum nu ai mai facut-o până acum şi află de ce le iubim şi ce este esenţial în această zonă. continuă să citeşti şi află că nu şi-au spus ultimul cuvânt şi sunt în trend

ascultă două voci ce vorbesc pe tonuri bine acordate cu business-urile pe care le conduc-priveşte lumea prin ochii unui exponent al unei mărci cu istorie veche în vocabularul local, directorul Xerox România şi urmăreşte traiectoria nouă a unei tipografii cu experienţă, în interviul cu Petre Carp

cumpără, vinde, contactează sau ia, pur şi simplu, pulsul momentului. verifică preţuri şi vezi cum arată piaţa echipamentelor second hand. ai la dispoziţie o listă lungă de anunţuri

vezi ce se întâmplă în acest moment şi află lucruri esenţiale dacă vrei să investeşti şi să fii la zi - majorare preţuri Kodak, noua presă digitală de la Muller Martini, lansare Canon inkjet Dreamlabo, licenţă imagistică digitală R.R. Donnelly, premiile Heidelberg, cutter-ul Duplo, presă digitală Bizhubpress de la Konica Minolta, imprimante de format mare de la Ricoh

URMĂREŞTE FIRUL PORTOCALIU, BIFEAZĂ ARTICOLELE ÎN ORDINEA ÎN CARE LE CITEŞTI, FĂ O FOTOGRAFIE ŞI TRIMITE-NE-O LA REDACTIE@ CARTUSH.RO. ÎŢI VOM CREA O HARTĂ PERSONALĂ DE CONŢINUT PE CARE O VOM PUBLICA ÎNTR-O RUBRICĂ INTERACTIVĂ SPECIALĂ ÎN NUMĂRUL VIITOR. FEEDBACKUL TĂU E FOARTE IMPORTANT PENTRU NOI.

fă cunoştinţă cu revista şi povestea primului număr în editorial şi vezi, pe scurt, ce ţi-a pregătit ediţia tipărită a Cartush în cuprins

aprilie-mai 2011 /

//3 13

la zi EFECTE POST RECESIUNE

Kodak majorează preţurile plăcilor Producătorul american va majora preţurile începând cu 1 mai 2011, în toate regiunile lumii. Această mişcare este impusă de creşterea pe plan global a preţurilor principalelor materii prime şi componente folosite în producţia de plăci offset. “Kodak înţelege dificultatea clienţilor confruntaţi cu creşterea costurilor pentru multe dintre consumabilele utilizate în procesul de tipărire, de la cerneală şi hârtie şi până la energie”, a declarat Doug Edwards, directorul general al departamentului de soluţii prepress al companiei. “Într-o perioadă în care toate companiile se confruntă cu

costuri suplimentare în derularea afacerilor, noi vom lucra îndeaproape cu clienţii noştri pentru a-i asigura că nevoile lor în ceea ce priveşte cerinţele de afaceri sunt îndeplinite cât mai eficient posibil.”

Creşterile costurilor pentru plăcile digitale se vor situa într-un interval de 5-10%, în timp ce pentru cele convenţionale procentele vor fi de 15-20%. Detaliile cu privire la noua structură a preţurilor vor fi comunicate în luna aprilie tuturor clienţilor şi distribuitorilor. Toate angajamentele contractuale curente vor fi onorate, menţionează un comunicat oficial al companiei.

Creşterea preţurilor materiilor prime a impus majorarea preţurilor cu 5-20%

DreamLabo, din septembrie 2011 Canon a creat un sistem inkjet de mare viteză pentru aplicaţiile foto. DreamLabo 5000 imprimă 20 de pagini în format A4 în 72 de secunde, iar calitatea procesului promite să o depăşească pe cea obţinută prin intermediul halogenurii de argint.

Conceptul a fost prezentat în Japonia pe 15 februarie şi va merge spre vânzare în septembrie 2011. Se aşteaptă de la Canon ca, în scurt timp, să-şi dezvăluie planurile prin care echipamentul va ajunge şi în Europa. Preţul cu care va apărea în Japonia este de 50 milioane de yeni (aproximativ 370,000 £). În specificaţiile tehnice ale noului echipament se remarcă noul capul de imprimare.

Proiectat pe baza tehnologiei Canon Fine, acesta produce imagini de înaltă calitate şi încurajează productivitatea. În plus, este specializat să realizeze, la o singură traversare a suprafeţei hârtiei, care poate ajunge până la 30,5 cm lăţime, o densitate mai mare a culorii. Alte aspecte de luat în considerare sunt setul de cerneluri cu şapte culori suplimentare (CMYK,LC,LM LB) şi hârtia special creată.

Producătorii susţin că DreamLabo poate reproduce fidel atât imagini cât şi detalii de text şi poate fi folosit pentru aplicaţii extinse, de la cele clasice până la servicii “print-on-demand”.

Compania R.R. Donnelley & Sons şi KBA AG Germania au anunţat un acord pentru dezvoltarea, fabricarea şi vânzarea unei noi generaţii de soluţii în materie de imprimare digitală cu jet de cerneală pentru aplicaţii din zona imprimării comerciale, a ziarelor sau a ambalajelor.

NOUA GENERAŢIE ÎN IMPRIMAREA DIGITALĂ

NOTĂ

În conformitate cu termenii acordului, R.R. Donnelley va oferi licență unor produse precum Apollo și altor tehnologii de imagistică digitală, astfel încât KBA le va încorpora în portofoliul său de prese digitale. Noile produse ce vor purta marca KBA vor fi introduse pe piață în mai 2012, cu ocazia evenimentului Drupa International Print Show, care va avea loc la Düsseldorf. Detalii suplimentare privind această cooperare vor fi publicate ulterior. “R.R. Donnelley și KBA au fost mult timp lideri și inovatori în industriile în care își desfășoară activitatea”, a spus Thomas J. Quinlan III, președintele și șeful executiv al departamentului de PR al companiei R.R. Donnelley. “Această colaborare va

4/

aduce beneficii clienților și va permite inovațiilor R.R. Donnelley să fie livrate și segmentelor cărora nu ne adresăm încă. Încercând să extindă industria gamei de produse, KBA a traversat ultimele 18 luni evaluând atât tehnologiile de imprimare digitală actuală, cât și pe cele de viitor, din întreaga lume”, spune Helge Hansen, CEO la compania KBA. În analiza noastră era evident că cei de la R.R. Donnelley erau cei mai potriviți pentru colaborarea cu noi, datorită tehnologiei de imprimare digitală folosită, experienței și perspectivelor. E mai mult decât un acord de service și vânzare pentru tehnologia existentă. Așteptăm cu nerăbdare să contribuim la stimularea acestei industrii cu noi platforme digitale.”

R.R. Donnelley & Sons datează din 1864 și a fost, pentru mult timp, cel mai mare producător american de hărți

/ aprilie-mai 2011

ACORD

425.000 ¤ LANSARE

este preţul la care va fi comercializat echipamentul pe piaţa japoneză

la zi Muller Martini deschide sezonul lansărilor din 2011 Cerinţele pieţei se schimbă tot timpul, în special atunci când vine vorba de ambalaje flexibile şi etichete, astfel încât este nevoie de un răspuns prompt din partea producătorilor. În cadrul expoziţiei VSOP internaţionale Gulf este acroPrint & Pack din nimul de la Variable Dubai, Muller Sleeve Offset Printing şi Martini a demondesemnează o tehnologie strat modul în care permite schimbarea care tipografiile cu uşurinţă a dimensiunise pot adapta la lor unei lucrări fără a fi aceste evoluţii necesară schimbarea prin presa digitală întregii unităţi de VSOP. tipar.

6/

/ aprilie-mai 2011

EVENIMENT

Heidelberg premiază cu 50.000 euro iniţiativele eco Termenul-limită pentru înscrierile la premiile Heidelberg ECO Printing a fost prelungit până la finele lunii februarie, după ce furnizorii avuseseră la dispoziţie patru luni să se înscrie.

COMPETIŢIE

premiu: 50.000 ¤ 2 categorii: soluţii avangardiste / companii sustenabile festivitatea de decernare: iunie 2011

Este necesar un grad ridicat de flexibilitate atunci când condițiile pieței de profil se schimbă și se dezvoltă rapid. Muller Martini a prezentat o soluție pentru această tendință cu un nou model de presă digitală. VSOP folosește o tehnologie prin care dimensiunile de imprimare pot fi schimbate rapid și ușor, fără a fi necesară modificarea sistemului de imprimare – cele două "sleeveuri" sunt singurele componente care trebuie schimbate în scopul de a regla dimensiunea de imprimare.

Acesta este un avantaj real pentru diminuarea costurilor, ținând cont de faptul că formatul de imprimare se schimbă constant. Presa VSOP oferă aceleași avantaje precum cele ale unui echipament offset- spre exemplu, costurile reduse ale plăcilor de imprimare. Prin utilizarea plăcilor de imprimare offset pot rezulta economii considerabile în comparație cu alte proceduri de imprimare, cum ar fi imprimarea prin flexografie. Alte avantaje pentru management-ul comenzilor includ fabricarea rapidă și ușoară a plăcilor și economisirea resurselor de timp pentru setarea mașinii. Un sistem de schimbare rapid permite mașinii să fie pregătită pentru procesul de imprimare atât în afara, cât și în timpul unui ciclu de funcționare, iar setările mașinii pot fi memorate într-o bază de date integrată, astfel încât materialele realizate anterior pot fi tipărite din nou, în orice moment.

Prelungirea înscrierilor a fost justificată prin interesul crescut generat de competiţie. Heidelberg a anunţat premii în valoare de 50.000 euro, distribuite pentru două categorii: Companii sustenabile şi Soluţii pentru viitor. Gala decernării premiilor va avea loc în iunie 2011.

Premiul pentru mediu ia în calcul utilizarea sustenabilă a resurselor şi energiei, protecţia mediului şi practicile manageriale care au în vedere impactul asupra mediului. Aceste aspecte ale sustenabilităţii pot fi relaţionate cu o întreagă companie sau se pot referi la soluţii excepţionale din segmentele prepress, imprimare, post-imprimare, logistică şi cultură organizaţională. Câştigătorii sunt un exemplu pentru industria în care activează şi ar trebui să îi încurajeze pe ceilalţi să adopte practici şi soluţii sustenabile pentru afacerea pe care o conduc.

Premiile Heidelberg sunt deschise pentru toate tipurile de furnizori de echipamente pentru imprimare, care operează cel puţin cu un tipar offset. Numărul echipamentelor nu este însă la fel de relevant ca: volumul de producţie, raza de activitate a procesului de producţie, precum şi mărimea centrelor de imprimare. În competiţie se pot înscrie centrele de

imprimare din orice regiune a lumii, care folosesc toate tipurile de substrat (hârtie, folie sau carton).

Juriul va include reprezentanţi ai industriei de imprimare, cercetători din zona mediului, precum şi din cadrul asociaţiilor pentru mediu. Aceştia vor examina lucrările înscrise şi vor selecta câştigătorii în funcţie de cele două mari categorii ale concursului.

la zi PRODUCTIVITATE

Cutter de birou automat

Trendul actual încorporează tehnologia cut-sheet digitală în fluxul de lucru. Duplo, prin noul echipament lansat, respectă acest mers şi, foarte important, mizează pe simplitate.

Cutter-ul automat de birou recent lansat de Duplo este foarte potrivit pentru realizarea cărţilor de vizită.

Disponibil din luna martie 2011, Ultra Cut 130 taie 130 de cărţi de vizită pe minut, ceea ce înseamnă că 500 de cărţi de vizită pot fi obţinute în mai puţin de patru minute. Echipamentul poate suporta până la 350 gsm şi se pretează multor materiale folosite în cărţi de vizită, cărţi poştale şi hârtie fotografică. Duplo îl recomandă

bizhubPress C8000 promite o jumătate de milion de imprimări pe lună

8/

/ aprilie-mai 2011

Pauline Brooks, Konica Minolta UK.

MULTIFUnCŢIOnALITATE RECORD

o grosime de până la 350gsm și oferă posibilitatea imprimării pe duplex, pe substraturi de până la 300gsm. În plus, față de temperatura scazută de fixare, generația de toner Simitri HD+ elimină ondularea hârtiei. Bizhub Press C8000 este prima presă digitală color de la Konica Minolta care a încorporat sistemul de alimentare cu hârtie printr-o bandă antrentă pneumatic.

Există, de asemenea, și un sistem care detectează și împiedică șifonarea hârtiei în interiorul mașinii. Printre alte opțiuni automate se numără și ORUM (Unitatea de Management pentru Înlocuirea Operatorului) care optimizează timpul de înlocuire a subansamblelor principale ale echipamentului, atunci când este cazul. Asemenea întregii game Konica Minolta de sisteme de producție profesională, Bizhub Press C8000 oferă o paletă largă de opțiuni de finisare, incluzând un stivuitor de mare capacitate, precum și posibilități de perforare, fălțuire sau broșare.

Noul Bizhub Press C8000 este un sistem inovator, care oferă imagini de o calitate extraordinară și o stabilitate a imaginii comparabilă, din punct de vedere calitativ, cu cea din imprimarea offset

500 de cărţi de vizită pot fi tăiate în 4 minute

Imprimante de format mare, cu scanner color încorporat

Prin lansarea presei digitale Bizhub Press C8000, Konica Minolta abordează sectorul de print comercial, speculând trendul diversificării cererilor înregistrate recent în domeniu.

Bizhub Press C8000 imprimă până la 80 de pagini pe minut și are o capacitate de alimentare de până la 10,760 de foi, producând, în medie, un volum de 500,000 de imprimări lunar. Echipat cu un motor nou, cu opt fascicule laser și cu o rezoluție color de opt biți, la 1200 dpi, Bizhub Press C8000 aduce îmbunătățiri stabilității culorii și a calității pe tiraje mari. Presa folosește procesul digital activ de optimizare a afișajelor de la Konica Minolta (SEAD II), care combină o serie de funcționalități ce garantează reproducerea culorilor chiar și la viteze mari de producție. Presa digitală dispune de tehnologia Itbit, care servește la îmbunătățirea calității textului și la stabilitatea imaginii. Cu ajutorul acesteia, se poate controla densitatea culorii și se pot regla tonurile, în funcție de întrebuințarea produsului și de hârtia utilizată. Astfel se elimină consumul de timp, înregistrându-se automat o creștere a producției. Aceste instrumente automate de management al culorii facilitează fluxurile de lucru și permit operatorilor să se concentreze asupra calității. Bizhub Press C8000 folosește, de asemenea, a treia generație de toner polimerizat, Simitri HD+, cu fixare la temperaturi scăzute, chiar și pe hârtie groasă.

Gama de suport media a fost extinsă cu un nou model de hârtie care are

drept cel mai rapid produs din gama sa. Ultra Cut 130 poate îndeplini şi funcţii auxiliare de biguire şi perforare, pe baza unor accesorii care sunt uşor interşanjabile.

Stiva de care dispune are 25 mm, având capacitatea de a primi 500 de carduri.

Ricoh Europa a lansat în luna februarie două echipamente multifuncţionale, Afico MP W2401 şi MP W3601, specializate în producţia documentelor de format mare.

Aceste unităţi compacte oferă siguranţă întregului proces, de la imprimare şi copiere, până la scanare şi arhivare.

Scannerul color oferă o varietate de opţiuni, în timp ce dispozitivele încorporează cele mai recente caracteristici de securitate, fiind capabile să proceseze dimensiuni de hârtie variate, de la A4 la A0, cu lungimi de până la 15 metri. Echipamentele vin configurate cu câte două role, un sistem de intrare/ieşire a documentelor de mare capacitate şi, opţional, cu o casetă, în care se pot încadra 250 de coli A3. Scannerul color integrat permite verificarea imaginilor color în format mare. Pe baza acestei opţiuni, operatorii pot adăuga foarte simplu comentarii, pot rula funcţii de scanare şi distribuire. Dispozitivele oferă scanare către e-mail, directoare sau adrese URL. Documentele scanate pot fi previzualizate înainte de a fi transmise, în timp ce opţiunea de scanare către USB/SD permite scanarea şi salvarea documentelor originale pe un dispozitiv de memorie USB sau pe un card SD. Înainte de imprimare, documentele pot fi vizualizate în miniaturi full-color, prin intermediul unui Document Server. Funcţia de mărire şi micşorare a documentelor în format digital permite validarea conţinutului destinat tipăririi, ceea ce reduce cantitatea de deşeuri. Un ecran simplificat, cu taste mai puţine şi cu un font mai mare permite operatorilor cu deficienţe vizuale să lucreze cu încredere. Meniul se poate seta la alegere, în 18 limbi. Cu ajutorul ghidului touch-panel, operatorii pot învăţa, pas cu pas, procedurile de schimbare a tonerului de cerneală sau cum să rezolve alte probleme.

promo Un interior mai rafinat cu foliile Reflectiv Întotdeauna în fruntea tehnologiei de producţie şi imprimare, Reflectiv este într-o permanentă evoluţie, oferind în mod regulat cele mai rafinate şi complexe folii decorative.

Reflectiv oferă o gamă largă de grafice, aducând o notă chic spaţiilor dumneavoastră şi un plus de originalitate. Leykom lansează noile modele de folii Reflectiv, folii de înaltă performanţă, ce personalizează cu stil ferestre sau pereţi din sticlă, asigurând intimitate şi păstrând luminozitatea spaţiilor. Aceste folii sablate, cu modele fine şi elegante, au un aspect îngheţat şi oferă un design plăcut.

O premieră mult aşteptată Hewlett Packard, unul dintre cei mai mari producători de echipamente la nivel mondial, a lansat de curând imprimanta color Designjet Z6200, urmaşul printerului de succes Z6100.

HP Z6200 este noua soluţie oferită de HP prin intermediul Leykom pentru furnizorii de servicii de imprimare şi laboratoarele de producţie fotografică, care doresc să creeze aplicaţii indoor de calitate superioară, cu impact mare, în culori precise, repetabile şi de durată, inclusiv grafică pentru vitrine, fotografii/lucrări artistice, desene, hărţi şi randerizări.

Beneficiind de tehnologii avansate ce includ capete noi de printare, cerneluri revoluţionare, precum şi a treia generaţie a senzorului media Omas, Designjet Z6200 se prezintă ca fiind un echipament mult mai rapid, cu o calitate a printurilor net superioară şi cu un cost total de mentenanţă semnificativ redus.

Reflectiv sablat fibre verticale (INT 510) şi Reflectiv sablat fibre orizontale (INT 500) sunt folii ce decorează într-un mod futuristic spaţiul. Reflectiv sablat vitralii clasice (INT 480) şi Reflectiv sablat vitralii modern (490) personalizează camera cu bun gust şi armonie, iar Reflectiv sablat pătrate intercalate (468) se joacă cu atmosfera din cameră într-un mod încântător

Foliile garantează un impact artistic impresionant şi se aplică foarte uşor pe orice suprafaţă din sticlă: ferestre ale clădirilor, compartimentări de birouri, obiecte pentru decoraţiuni din sticlă, uşi etc. Portofoliul Reflectiv conţine produse premium, accesibile tuturor, respectând standardele stricte de calitate, fiabilitate şi durabilitate.

LED Art + Leykom = Iluminatorul modern!

Leykom introduce pe piaţa industriei publicitare instalaţii bazate pe sisteme încorporate şi interactive, oferind o metodă creativă şi economică pentru iluminare!

De-a lungul anilor, LED Art, partener Leykom, a oferit un portofoliu plin de soluţii excelente şi s-a dezvoltat pe piaţa signalisticii comerciale prin concepte inovatoare şi sofisticate de iluminare. LED Art vine, acum, în întâmpinarea dumneavoastră, cu un nou produs - benzile cu iluminare laterală! Cu dimensiuni de 5 mm x5 m, aceste benzi au fost special concepute pentru iluminarea casetelor de mici dimensiuni, casete ce vor beneficia şi de un transformator profesional Led Art, atât indoor, cât şi outdoor. Obiectivul principal al ledurilor este de a creea un feedback între om şi instalaţie, în funcţie de mediu şi de emoţia dorită, formând astfel o atmosferă placută. Ledurile impresionează prin jocul de culori şi imagine, punând într-o lumină modernă şi atractivă aplicaţii, proiecte, spaţii, galerii, cluburi, festivaluri, cazinouri etc.

Pentru detalii suplimentare referitoare la produsele prezentate în această pagină, contactaţi departamentul comercial Leykom sau vizitaţi noul web site www.leykom.ro

Imprimanta vine cu o gamă mult mai largă de media suportată, inclusiv backlit, dar şi cu un set nou de cerneluri cu opt culori şi trei variante de negru /gri, ce îmbunătaţesc semnificativ gamutul de culoare. Printre culorile noi, se numără şi chromatic red, magenta şi gri deschis. HP Designjet Z6200 contribuie activ la creşterea productivităţii afacerii dumneavoastră! Datorită vitezei crescute de trecere a materialului prin imprimantă, de până la 140 mp /oră, acum puteţi atinge cu uşurinţă termenele impuse chiar şi de cei mai exigenţi clienţi, deoarece Z6200 este cea mai rapidă imprimantă din clasa ei. Acum, printerul Z6200 este disponibil prin intermediul Leykom. Pentru detalii suplimentare, contactaţi departamentul comercial Leykom sau vizitaţi noul web site www.leykom.ro.

aprilie-mai 2011 /

/9

Nou de la Ryobi

Format A1 de înaltă performanţă Fără concurenţă în ceea ce privește spaţiul de amplasare, format şi preţ, seria 920 de la Ryobi este unica maşină de tipar din lume de format 640 x 920. Utilajul este eficient atât la tiparul poster A1, cât şi la formatul classic DIN-A4 – 8 pagini.

Maşina compactă necesită un spaţiu de amplasare cu 23 % mai mic decât o maşină de format 70 x 100 cm. Seria 920 este disponibilă începând cu 2 grupuri de culoare şi până la 10, inclusiv grup lăcuire şi inversor. Acest utilaj oferă o reducere impresionantă a energiei consumate, o bună calitate a tiparului şi o productivitate ridicată, prin reglajele rapide şi viteza ridicată.

Permite reducerea costurilor plăcii de tipar, a consumului electric, a cernelii şi cauciucului de către clienţii care folosesc în mod normal formatul de tipar A1.

Comparaţia cu o maşină de format B1 (datele variază în functie de modelele comparate) Consum electric: 37 %

Spaţiu de amplasare: 23 %

Creşte productivitatea, graţie multiplelor funcţii automate şi a vitezei înalte de funcţionare

10 /

/ aprilie-mai 2011

Performanţă economică impresionantă – ideal pentru tiparul A1; Compatibilitate cu o plajă largă de tipuri hârtie, de la 0.04 mm la 0.6 mm; Costuri scăzute ale materialelor, consumului energetic şi ale spaţiului de amplasare; Mecanism de încredere pentru tipar de mare viteză; Cilindri tipar şi transfer de diametru dublu ; Sistem de alimentare cu bandă cu vaccum pentru un bun transport al hârtiei; Control de precizie al apei şi cernelii;

Avantaje

Placă: 27 %

Caracteristici tehnice

Print Press

promo

Control al densităţii; Program cerneluire Ryobi Lăcuire inline pentru o bună productivitate şi creşterea valorii adăugate; Sistem de management al producţiei; Sistem de tipărire cu tehnologie LED –UV; Inversor automat pentru creşterea productivităţii;

online

www.everything2print.com

www.lulu.com

spre e ţă de in Înva afia onl r tipog Vrei săţi publici ideile? Lulu. com e o platformă care îţi găzduieşte gratuit creaţiile, şi care te poate ajuta să le pui într-o variantă imprimată (carte, album sau calendar).

Te-ai gândit că articolele de pe blog, postările de pe Twitter sau Facebook pot prinde viaţă în paginile unei cărţi?

Everything2print.com te ajută să transformi virtualul în palpabil.

Alegi sursa, pui un titlu, creezi coperţile, apoi o trimiţi la printat.

Promovează-te fără bani Nu ai nevoie de diplome în PR şi nici să arunci cu bani pentru a face vâlvă pe internet. Câteva metode de modă veche sunt de ajuns.

Promovarea online este radical diferită de cea clasică. Succesul se traduce prin prezența necondiționată în blog-uri, publicații sau oriunde poți agăța produsul cu un link. Cum nu toți avem buget pentru PR-iști specializați, trebuie să dislocăm ceva creativitate.

Căutarea persoanelor/entităților care se pot entuziasma natural în fața serviciilor tale este primul pas. Dacă dai peste lideri de opinie, cu atât mai bine, căci ei au un public fidel, dornic să afle și să se identifice cu preferințele și preocupările lor.

Un lucru esențial este și identificarea surselor care vorbesc despre concurență.

O alertă Google poate fi foarte utilă în acest sens. Vei afla astfel o serie de adrese de blog-uri și site-uri de presă care prezintă concurența, deci sunt interesați de domeniu.

Nu ignora comunicatele de presă. În prezent, există multe site-uri special dedicate, și cele mai multe trimit gratuit comunicate prin neswlettere care ating locuri în care nu ai sperat să ajungi vreodată.

Dacă vrei, poți fi și mai abil.

Transformă-te într-o sursă pentru presa specializată. Pentru asta, trebuie să știi să creezi materiale interesante și relevante, fără a exagera cu promovarea. Jurnaliștii nu se dau niciodată în lături să publice ceva cu iz de noutate și cârlig la public.

Posibilități există. Trebuie doar să devii o voce de urmărit, ceea ce nu-i de ici, de colo.

Cât de protejat eşti?

62%

dintre companii declară că au pierdut cel puţin un telefon mobil în ultimul an; aproape toate au menţionat că telefoanele nu aveau nici parolă, nici vreun alt sistem de protecţie a datelor.

12 /

42%

dintre companii susţin că au pierdut în ultimul an date şi documente confidenţiale stocate pe computere. 40% dintre acestea au suportat consecinţe usturătoare, traduse în principal prin pierderi financiare.

/ aprilie-mai 2011

74%

dintre companii s-au confruntat cu atacuri cibernetice sau au pierdut date importante stocate electronic de-a lungul ultimelor 12 luni, costul recuperării fiind de zece ori mai mare decât cel al unor sisteme de protecţie.

Standul virtual

Evenimentele virtuale pot deveni principalele instrumente de interacţiune ale noii generaţii de antreprenori. Scutesc resurse şi, dacă sunt bine gândite, merg direct la ţintă.

Dacă business-ul tău are nevoie de expunere și contacte noi și nu te ține punga să plătești standuri la târguri, e timpul să speculezi spațiul virtual. Expozițiile online și webinarele- seminare ținute în timp real pe internet- presupun costuri sensibil mai mici. În plus, aduc informații prețioase despre vizitatori, iar feedback-ul este mai relevant. În timp ce prezența în cadrul unui târg convențional poate costa între câteva mii și câteva zeci de mii de euro, suma necesară pentru închirierea unui spațiu virtual este de câteva sute de euro, în funcție de opțiuni. Expozițiile sunt organizate de creatorii unor comunități virtuale care au construit spații online dedicate.

Expozanții pot interacționa zilnic cu mii de vizitatori virtuali, de al căror trafic sunt responsabili organizatorii ce promovează intens evenimentul în zone relevante. Interacțiunea se petrece în timp real, prin intermediul unui soft ce facilitează comunicarea directă între vizitator și expozant. Cei interesați adresează întrebări în timp ce vizionează produsele expuse. În funcție de suma alocată, expozanții pot opta pentru un design special de stand virtual, poziționări privilegiate și posibilitatea de a ține webinarii. Este esențial ca persoanele desemnate să interacționeze cu vizitatorii să aibă bune competențe profesionale, să fie buni comunicatori și, obligatoriu, foarte familiarizați cu stilul și dinamica limbajului online. Și supra-aglomerarea trebuie luată în considerare. Nimeni nu-și dorește să aștepte la coadă pentru a primi un răspuns, mai ales pe internet.

Oferte echipamente second-hand www.cartush.ro

Va mai trece ceva timp până să ajungem la bugetele de investiții de dinainte de criză. Până la deblocare, consultă ofertele de echipamente second hand de pe cartush.ro. Oferta este vastă, domeniile variate, prețurile la vedere. Site-ul permite interacțiunea directă între ofertant și cel interesat și comunică săptămânal ofertele noi printr-un newsletter bine targetat. Consultă ofertele și dacă nu ai restrângeri financiare. O economie nu strică niciodată, și nu știi ce alte oportunități ți se ivesc.

riză?

www.preparemybusiness.org

Cca 40-60% din afacerile lovite de dezastre nu-şi mai revin niciodată. Pentru a diminua nefericita statistică, SBA a lansat un site care învaţă antreprenorii cum să prevină şi să depăşească evenimente nefaste. Lista e lungă: cutremure, incendii, inundaţii, căderi majore de energie şi altele, cu care sperăm să nu ai de-a face vreodată. Şi dacă, totuşi, mai bine să fii pregătit. Sau măcar să ai o idee, căci prevenţia nu-i chiar un sport naţional preferat.

i în c Ce fac

jargon

RE EŞAnTIOnAREA Adobe Photoshop - pachetul software destinat aplicațiilor grafice – poate realiza reeșantionarea unei imagini prin mai multe metode:

Unei imagini i se poate creşte rezoluţia prin adăugare de pixeli, caz în care vorbim despre up-sampling sau supra eşantionare.

Procesul invers se numeşte downsampling sau sub eşantionare şi corespunde scăderii numărului de pixeli, respectiv ştergerii informaţiilor din imagine.

Cel mai apropiat pixel O metodă rapidă, dar mai puţin precisă, care multiplică pixelii dintr-o imagine. Această metodă poate fi utilizată la ilustraţiile care conţin muchii fără efecte anti-alias, pentru a menţine muchiile bine definite şi pentru a produce un fişier mai mic. Cu toate acestea, metoda poate produce efecte de linii zimţate, care devin vizibile atunci când distorsionaţi sau scalaţi o imagine pentru a efectua mai multe manipulări asupra unei selecţii.

Biliniară O metodă care adaugă pixeli, făcând media valorilor de culoare din pixelii înconjurători. Aceasta produce rezultate de calitate medie.

Bicubică O metodă mai lentă, dar mai precisă, bazată pe examinarea valorilor din pixelii înconjurători. Prin utilizarea unor calcule mai complexe, metoda Bicubic produce gradaţii tonale mai mici decât metodele Cel mai apropiat pixel sau Biliniar.

Bicubică mai netedă O metodă eficientă pentru lărgirea imaginilor, pe baza interpolării de tip Bicubic, dar proiectată pentru a produce imagini cu margini mai puţin pregnante.

Bicubică mai precisă O metodă eficientă pentru a reduce dimensiunea imaginii, pe baza interpolării de tip Bicubic cu îmbunătăţire a clarităţii.

Această metodă menţine detaliile în imaginea re-eşantionată.

Dacă metoda Bicubică mai precisă creşte prea mult claritatea unor zone dintr-o imagine, încercaţi metoda Bicubică

În domeniul imprimării, o culoare spot este o culoare care este obţinută dintr-o singură cerneală, printr-o singură trecere. Imaginile rezultate prin amestecul cernelurilor spot colors au un colorit mai viu şi consistent.

De asemenea, cernelurile spot colors pot fi utilizate pentru realizarea unor efecte de culoare deosebite, precum cele metalice sau fluorescente. Trebuie ştiut că fiecare culoare spot necesită propria placă pe presă, iar în cazul realizării unei imprimări cu ambele tipuri de culoare, costul tipăririi va creşte.

SPOT COLOR / PROCESS COLOR

În software-ul grafic, comanda resample înseamnă modificarea volumului datelor de imagine, în momentul modificării dimensiunilor în pixeli sau a rezoluţiei unei imagini.

Reeșantionarea unei imagini are drept rezultat, de cele mai multe ori, scăderea calității acesteia, deoarece pixelii sunt fie recreați, fie eliminați. Excepție fac acele cazuri în care rezoluția unei imagini este modificată fără a afecta dimensiunile pixelilor.

Spre deosebire de culorile spot, culorile proces sunt reprezentate ca procente din culorile primare CMYK. Variaţia acestor procente oferă un număr foarte mare de posibilităţi. Marea majoritate a materialelor imprimate se realizează folosind culorile de acest tip, însă există o gamă de culori care nu pot fi reproduse cu ajutorul culorilor proces, iar în acest caz sunt folosite culorile spot. Una dintre cele mai importante companii care a implementat un sistem de culori spot, acceptat la nivel mondial, este Pantone. Dintr-o gamă de 14 culori, Pantone a realizat un set compus din mai multe nuanţe ale acestora. Fiecare nuanţă are un nume unic care este urmat de una din literele C(hârtie cu coating), U(hârtie fără coating) sau M(hârtie mată). Acestui sistem i se adaugă culorile Pantone metalice şi cele pastel. Datorită gamei extinse de culori ale sistemului Pantone, unele sunt mai curate şi mai strălucitoare, fapt care le face să nu poate fi reproduse cu ajutorul culorilor proces. Companiile mari îşi construiesc identitatea brandurilor din portofoliu, folosind culori spot care nu se pot obţine din culori proces. Chiar dacă, astfel, costurile de realizare a materialelor tipărite cresc, folosirea culorilor spot împreună cu cele proces asigură produselor o cromatică care le scoate în evidenţă în faţa consumatorilor.

pURL - O interfaţă antrenantă între materialul publicitar convenţional şi marketing-ul virtual.

Citește la pagina 2o cum au influențat pURL-urile Până mai ieri, companiile trimiteau materiale promoţionale identice către un public segmentat pe baza unor criterii sumare. În ziua de azi, însă, pentru ca prospectul să devină client, brandurile interacțiunea dintre print și online trebuie să-l facă să se simtă special. Mediul online permite companiilor să descopere interesele

utilizatorilor în funcţie de subiectele accesate pe internet, iar apoi să-şi adapteze oferta la fiecare în parte. Dar oportunităţile de micro-targetare oferite de mediul virtual nu ameninţă marketingul pe suport imprimat, ci vin chiar în prelungirea acestuia. pURL este un acronim pentru expresia “personalized Uniform Resource Locator” şi desemnează o adresă web personalizată pentru un anumit utilizator. PURL-urile sunt folosite în campaniile de marketing integrate, care sunt gândite să ofere o rată mai mare de transformare a clienţilor potenţiali în cumpărători. Modul de funcţionare al acestora este simplu: un material tipărit printr-o tehnologie digitală este trimis către un potenţial client. Materialul, care poate fi o broşură sau un pliant, conţine adresa pURL pe care compania a creat-o special pentru acest client. Dacă articolele promoţionale trimise poştal conţin un URL Personalizat (PURL), prospectul se poate conecta la pagina de web a companiei pentru a-i vizualiza oferta. În plus, aceste pagini pot fi o sursă generoasă de informaţii despre preferinţele clientului, fapt care permite o targetare mult mai exactă.

poate fi rata de succes a unei campanii de marketing direct atunci când se folosesc adresele pURL

aprilie-mai 2011 /

/ 13

trend Ambalajele nu şi-au spus nici pe departe ultimul cuvânt O vorbă din popor spune că ambalajul vinde marfa. Iar uneori îi este mult superior, am completa noi. Alegem zilnic între zeci de produse cu înfăţişare tentantă şi chiar nu contează dacă acestea întrunesc sau nu calităţile promise de ambalaj. de Cora Manole

Chiar şi în aceste vremuri încercate, nu renunţăm la porţia de terapie pe care ne-o oferă cumpărăturile și nici la mirajul temporar în care ne învăluie imaginea și promisiunile produselor pe care le luăm acasă.

Comportamentul nostru fluctuant obligă brandurile la mişcări nesfârşite de reinventare. Mărcile trebuie să aibă mereu iniţiative surprinzătoare pentru a ne captiva şi angaja, iar producătorii de ambalaje trebuie să răspundă în timp real, noilor noastre exigențe. Dacă o companie vrea să lanseze o linie de produse-pilot ori una sezonieră, tehnologiile de print digital îi sar în sprijin cu soluţii rapide şi creative.

Ambalajele şi etichetele concepute prin aceste metode vin în cantitatea dorită de retailer şi pun la dispoziție variante cromatice generoase. Dar, cel mai important, permit abordarea unei estetici personalizate, adaptate publicului-ţintă. Spre deosebire de sistemele de imprimare offset şi serigrafice, digitalul permite crearea unui prototip asupra căruia se poate interveni pentru schimbări de aspect ale produsului. În plus, echipamentele digitale nu includ costuri suplimentare pentru procurarea matriţelor, deci timpul de fabricare şi investiţia iniţială sunt reduse dramatic pentru producţia pe termen scurt. Conform unui studiu realizat de InfoTrends, un nume recunoscut în consultanţă şi analiză a pieţei, piaţa globală a ambalajelor obținute prin tehnologii de print digital a înregistrat, în 2009, o cifră de afaceri de 2.95 miliarde dolari, fiind estimată totodată o creştere de până la 4.5 miliarde dolari în 2014. Analiştii companiei au descoperit că 85% din soluţiile de imprimare digitală folosite sunt cele electrofotografice, iar restul de 15% sunt pe bază de cerneală. Acestea sunt destinate majoritar industriilor alimentare şi farmaceutice, băuturilor şi bunurilor de consum, dar se aplică şi la cutiile

14 /

/ aprilie-mai 2011

Piaţa globală a ambalajelor obţinute prin tehnologii de print digital a ajuns, în 2009, la 2.95 miliarde dolari, fiind estimată o creştere de până la 4.5 miliarde dolari în 2014.

de carton, conservele de metal şi pentru ambalaje flexibile. Iar faptul ca imprimarea digitală e adaptabilă la multiple tipuri de suport indică posibilităţi de câştig vaste pentru furnizorii acestor tehnologii. Mai nou, datorită inovaţiilor tehnologice de dată recentă, ambalajul imprimat digital a devenit anticamera unei comunicări virtuale detaliate a produsului – şi a marketingului, prin telefonie mobilă sau online.

Citește despre cele mai la îndemână tehnici de finisare a ambalajelor la pagina 43 McDonalds a implementat această tehnologie pe ambalaje pentru a oferi clienţilor acces la detalii nutriţionale despre meniurile consumate de aceştia, precum numărul de calorii şi de lipide sau ingredientele alergene.

Viitorul este pavat cu coduri QR Imprimarea ambalajelor cu coduri QR este o soluţie economică. O companie poate oferi informaţii riguroase despre produsele sale fără a fi nevoită să dimensioneze ambalajul sau eticheta în aşa fel încât să le cuprindă. În Japonia anilor ‘90, Denso Wave, subsidiară a mărcii Toyota, crea codurile QR (quick response) pentru o monitorizare îmbunătăţită a inventarului. De atunci, acestea şi-au făcut loc şi în alte aplicații, fiind adoptate şi în altfel de proiecte. Totuşi, conceptul este încă foarte tânăr, nefiind exploatat la scară largă, deşi în ţara asiatică ele s-au încetățenit, părând un instrument firesc şi fiind omniPrin fotografierea codului prezente pe clădiri, pe display-uri QR cu ajutorul telefonului publicitare, pe postere şi reviste. mobil, potenţialul client este Prin fotografierea codului QR al conectat la pagina virtuală unui produs cu ajutorul telefonua firmei producătoare, unde lui mobil, potenţialul client este poate afla detalii suplimenconectat la pagina virtuală a firmei tare despre produs. producătoare, unde poate afla detalii suplimentare despre acesta.

Mai mult, pentru accesarea site-ului respectiv, consumatorii trebuie să se înregistreze, fapt care oferă producătorului o bază de date semnificativă pentru o targetare ulterioară personalizată şi pentru efectuarea tranzacţiilor online. Marks&Spencer se numără printre primii producători din Marea Britanie care au introdus codurile QR pe ambalaje. Consumatorii au fotografiat cu telefonul mobil markerele de pe ambalajele sucurilor din gama Food To Go, iar cu ajutorul unui URL au accesat relatări anecdotice şi informaţii din culisele realizării produsului, precum şi ofertele zilnice existente pe site-ul mărcii. De curând, şi McDonalds a implementat această tehnologie pe ambalaje pentru a oferi clienţilor acces la detalii nutriţionale despre meniurile consumate de aceştia, precum numărul de calorii şi de lipide sau ingredientele alergene.

Iar dacă virtualul ameninţă să trimită zona de print pe un palier secundar, codurile QR asigură o remiză favorabilă ambelor părţi. Companiile au început să le integreze în reclamele transmise poştal către consumatorii casnici. Fotografiindu-le sau poziţionându-le în faţa unui webcam, aceştia pot accesa site-urile sau reţelele de socializare unde sunt prezente. În plus, ei pot descărca cupoane de reducere cu telefonul mobil, fără a mai exista riscul de a le pierde sau de a le uita acasa atunci când se deplasează la magazinele care le pun la dispoziţie.

segment O terminologie pe val

SBS, CRB, CUK, UKB. O listă de acronime care, pentru mulţi dintre noi, n-au nicio noimă la prima vedere, reprezintă, la fel de firesc, o familie de termeni uzuali în vocabularul celor serios implicaţi în producţia de ambalaje.

Im

po

r

Dacă plănuiești să scoți un ambalaj performant, ești conștient, probabil, că rezultatul va depinde în mod covârșitor de materialul folosit. Riscul de a da greș se diminuează dacă ții cont de diferențele dintre multele opțiuni de hârtie și carton și de cum reacționează acestea la imprimare.

Esențiale sunt și capacitățile acestora de a proteja produsul și de a încuraja un design mulțumitor. Acestea sunt doar câteva criterii esențiale. În România, când se vorbește despre un ambalaj nou, se vorbește în primul rând despre durabilitate și cost.

Așteptările pe care le au companiile de la produsele lor ridică sau coboară valoarea ambalajelor ce acoperă produsele cu care ne întâlnim zi de zi în spațiile comerciale. În timp ce pentru produsele mișcate în volume mari este căutat un cost cât mai redus al ambalării, în zona premium, ce țintește un public ceva mai avid de a consuma și imagine, pe lângă produsul propriu-zis, calitatea materialelor joacă unul din rolurile principale în poziționarea ceva mai înaltă. În funcție de exigențele impuse de strategia fiecărui produs, brand-managerii poartă discuții cu producători de ambalaje, designeri, tipografi sau nventă furnizori relevanți, pentru a i alți u m identifica soluția de material ,n m cu cel mai mare potențial tă de succes. Pentru ama p a ologia lor le a balajele din hârtie și ri te Termin a tă a m ste, mplica ordin nou e tare carton, tehnologia rent co a e a rd luată c dată, să eptelo c re de imprimare este n p o , c ri i ş ocam ulte o mai m oment, bilă, de esențială. Este de cele ână, incapa bili. Pentru m rmule m fo a rom ţi via tă b n bine de știut p e m o d li d n u în no spo i să a ncepte ze core luăm ş ce substraază co şi al altor e genere decât să pre in m m filor deno turi, cerneluri nu face e străine ce ual al tipogra denumiri fără z e tic ţi lingvis În limbajul u să manevrez sunt adapta și solvenți . ii e n te it e ţi evo apăru nă, term unt prescurta ă sunt n â respectă duram re a ro c branşe dent în limba lării, alteori s ale păstreaz bilitatea amp n on o ţi m p a u s tâ c in re în ţi lt co iliariza la voia din mu balajelor, mai uneori d managerii fiind mai fam e cu terân lă, ran a m B in ro r. g a ii ri ales că fiecare il b o h rilor m ia li ţă lg a a o b ă termin area fireasc enite din lim rea dintre ele este c a v ameste intagme pro ovaţie şi lans is in trecut prin foarte în l u n meni ş i. no u to care da de concepte multe procese până la finisare. Pe lângă criteriile încetățenite de alegere a materialului, intră în joc unele de sorginte mai nouă, dar pe care marile companii sunt aproape obligate să nu le ignore, prin responsabilitatea socială pe care o etalează. Deși ambalajele din hârtie reprezintă mai puțin de 5% din emisiile de carbon ale produsului, responsabilitatea față de mediul înconjurător ridică ștacheta calității hârtiei alese. Fibrele folosite, calitatea reciclabilă a materialului și a componenților folosiți, biodegradabilitatea și greutatea produsului devin, astfel, factori-cheie în alegerea tipului de hârtie sau carton. În România, există o singură firmă specializată în ambalarea produselor. Ea poartă numele de Ampro şi a luat naştere în 2005. În 2008 a luat bronzul la Pentawards, pentru excelenţă în design-ul de ambalaj. Aşa cum se recomandă, compania are un profil creativ şi oferă clienţilor un pachet complet de servicii de promovare a produselor.

de Roxana Farc

Solid bleached Sulfate (SbS) este un material rezultat din lemn dur, de primă generaţie, a cărui pulpă este trecută printr-un proces de înălbire. Este rafinat şi format dintr-un singur strat, alb pe ambele părţi şi are o suprafaţă netedă.

Este alegerea ideală pentru imprimarea imaginilor de mare calitate rezultate din print-ul offset, flexografie şi gravură. Comparativ cu alte tipuri de cartoane pentru ambalaje, este cel mai scump, deoarece permite imprimarea la viteză mare şi conferă ambalajului o calitate foarte bună. Este rezistent la presiuni, dar nu şi la rupere. Se utilizează mai mult în ambalarea produselor de îngijire personală, în industria farmaceutică, în industria textilă, în media şi la ambalarea ţigărilor.

piaţa la Ce propune oane capitolul cart

În Europa, se produc în jur de 7 milioane de tone de carton. Majoritatea este folosită la ambalarea produselor.

Pentru a promova o imagine pozitivă, McDonald’s şi-a schimbat la sfârşitul anului 2010 toate ambalajele pentru produse, în toate cele 118 ţări în care se găseşte.

Campania a fost menită să imprime o imagine mai favorabilă asupra produselor. Deşi este un fast-food, McDonald’s se laudă cu produsele 100% naturale şi proaspete. Tocmai de aceea, acum, toate ambalajele produselor sunt reciclabile în proporţie de 90%.

Coated Recycled board (CRb) este materialul cel mai folosit în industria ambalajelor.

Este făcut dintr-un amestec de hârtie şi fibre reciclate şi cutii care nu mai sunt folosite şi este 100% reciclabil. Are mai multe straturi şi este cel mai întâlnit în situaţiile în care este nevoie de un ambalaj ieftin, cu o componentă reciclabilă. Este folosit pentru fabricarea cutiilor a căror calitate principală este rezistenţa la rupere şi care nu necesită o imprimare de calitate. Rigiditatea sa îl face să fie printre substraturile preferate pentru ambalarea produselor granulate (orez, mâncare pentru animale, detergent etc.). CRB are o calitate mai mare de absorbţie a umezelii, de aceea necesită o imprimare cu cerneluri foarte rezistente.

Coated Unbleached Kraft (CUK) este trecut prin aproape aceleaşi procese ca şi SBS. Diferenţa constă în faptul că are două sau trei straturi şi o componentă care îi dă o rezistenţă mai mare.

Primul strat este alb, iar restul sunt maro. Este mai ieftin decât SBS şi excelent pentru produsele alimentare. Cel mai des este folosit la ambalarea cerealelor, a alimentelor congelate, snacks-urilor, multi-pack-uri, electronicelor şi articolelor sportive. Există şi o variantă de CUK care este rezistentă la apă, fiind utilizată pentru fabricarea cutiilor pentru băuturi.

Uncoated Kraft boxboard (UKb) se aseamănă cu CUK, din punct de vedere al producţiei.

Are două straturi, cel de deasupra având o concentraţie mai mare de fibră dură din lemn, fapt care îi dă netezime. Din moment ce e neacoperit de straturi suplimentare, UKB poate fi o alternativă ieftină, în mediile în care culoarea maro şi proprietăţile eco nu deranjează.

Este potrivit pentru ambalarea alimentelor, a produselor pentru grădinărit, a echipamentelor electronice şi a produselor care nu necesită un ambalaj durabil. Calitatea redării graficii nu se compară cu cea a materialelor acoperite cu straturi de protecţie, dar există o serie de alte moduri creative de a pune în valoare culoarea şi aspectul mai brut acestui carton.

aprilie-mai 2011 /

/ 15

aplicat

Piaţa de carte s-a segmentat, iar publicaţiile de nişă au dobândit un statut de sine stătător în faţa literaturii mainstream. Editurile specializate au nevoie de tehnologii rapide, economice, pentru volume adaptate la targetul stabilit. de Cora Manole

16 /

/ aprilie-mai 2011

Offset-ul, metoda de tipărire clasică, obligă la tiraje mari care să acopere investiţiile. Invariabil, numărul de exemplare rezultat este în surplus, ceea ce provoacă o risipă de hârtie şi de bani. Iar dacă editarea pe rotativă nu mai răspunde noilor cerinţe din industria de carte, o alternativă de luat în calcul stă în tiparul digital.

Echipamentele de tipărire digitală sprijină actorii secundari ai pieţei de carte, răspunzând unor nevoi de editare specifice. Metoda offset se pretează numai proiectelor editoriale de masă. Procesul de tipărire implică bugete masive pentru expediere, depozitare şi retururi. În plus, aproximativ 40% din cărţi sunt publicate în excedent, ceea ce înseamnă, printre altele, și un prejudiciu pentru mediul înconjurător.

Dacă recesiunea a împins offset-ul într-un impas economic, nu acelaşi lucru este valabil pentru tehnologiile digitale. Cererea dinamică de servicii print on demand (POD) extinde orizontul de profit al centrelor de imprimare şi editurilor. Ea consacră totodată o nouă categorie de business: tipografia digitală. Studiile de piaţă indică printul şi aplicaţiile color drept principalul motor al afacerilor POD, aspect care alimentează cererea de hârtie coated şi digitală. Spectrul pieţelor cărora le sunt destinate serviciile POD este foarte divers, iar fiecare aplicaţie îşi are propriile ramificări: de la cărţi şi manuale până la jurnale şi albume foto, de la cataloage până la calendare şi broşuri.

Câteva pieţe unde offset-ul e depăşit Piaţa educaţională este un stimul robust pentru industria tiparului digital. Mașinile de tipărit digitale oferă profesorilor o soluţie mai economică pentru crearea unui suport de predare antrenant: compilarea porţiunilor relevante dintr-un manual sau din surse diferite într-un număr controlat de exemplare. Manualele de gimnaziu şi liceu trebuie aprobate de Ministerul Educaţiei din fiecare ţară înainte de a fi integrate în circuitul academic. Echipamentele din industria POD permit realizarea unui volum-eşantion redus, la preţuri mult mai accesibile comparativ cu offset-ul. Datorită rolului auxiliar pe care îl îndeplinesc, inclusiv manualele alternative sunt publicate digital, în ediţii limitate.

Iar dacă stocul disponibil se epuizează, ele pot fi retipărite în funcţie de numărul comenzilor aflate pe rol. Cărţile autopublicate constituie un impuls puternic pentru piaţa print on demand. Bunăoară, dacă un debutant într-ale scrisului se lovește de reticenţele marilor edituri în a-şi asuma riscuri, singura sa opţiune este să tipărească prin autofinanțare, folosind tiparul offset. Altfel, ar fi nevoit să publice mii de copii, pentru a acoperi investiţia tipografiei în matriţe. Procesul este îndelungat, iar cheltuielile pentru tipărirea, depozitarea şi promovarea cărţilor – foarte ridicate. Soluţiile POD simplifică însă un astfel de demers într-un timp de producţie rapid, în cantități controlate şi la preţuri ceva mai prietenoase. Literatura tehnică este unul dintre destinatarii cei mai generoşi ai printului on demand, având în vedere faptul că mai toate produsele vândute sunt însoţite de un manual de instrucţiuni. Manualul e reactualizat mereu şi necesită un timp de producţie rapid. Tiparul digital este conceput pentru a personaliza conţinutul lucrărilor publicate într-un interval scurt. Şi categoria cărţilor comerciale şi profesionale (medicinale, juridice etc.) accesează frecvent serviciile POD, pentru realizarea unor tiraje conforme cu targetul nişat. Studiile estimează în 2014 o creştere a cererii de hârtie glasată, de mare densitate, pentru producţia materialelor de marketing – broşuri, flyere, rapoarte anuale, coperte şi cărţi poştale.

ărit Mașinile de tip eof pr ă er of le ta gi di mai ţie lu so sorilor o ru nt pe ă ic om on ec port crearea unui su etr an e ar ed pr de a re la pi m nant: co vante le re r lo ni iu rţ po l sau ua an m dintr-un te întrri fe di e rs su n di rolat un număr cont e. ar pl em ex de

Literatura tehn ică este unul dintre de stinatarii cei mai genero şi ai printului on de man având în vedere d, faptul că mai toate pr odusele vândute sunt în soţite de un manual de instrucţiuni. M an e reactualizat m ualul ereu şi necesită un timp de producţie rapi d.

tream e mains Edituril n monopolul ţi încă de carte, insufie pieţei d partimentată m o c t n ie t. c momen t s e în ac

aprilie-mai 2011 /

/ 17

aplicat HP Indigo, un răspuns cât se poate de actual Echipamentele HP Indigo sunt o investiţie accesibilă şi rapidă, fiind în acest moment singura soluție digitală care poate livra calitate de imprimare comparabilă cu cea offset. Pot printa 1.400 de suporturi pentru o serie amplă de aplicaţii, cu grosimi variind de la 40 grame pe metru pătrat până la 350 de grame pe metru pătrat. Gama de materiale cuprinde o varietate de suporturi: hârtii cretate și necretate, carton, hârtii autocolante și autocopiative, texturate, metalizate, folii PVC. Pe lângă imprimarea conţinutului, funcţiile lor corespund şi proceselor de stivuire, laminare şi copertare a cărţilor.

Printurile realizate pe echipamentele HP Indigo se pretează la toată gama de finisaje suportate de tiparul tradițional: lăcuire, plastifiere, biguire, fălțuire.

Mașinile de tipar HP Indigo pot fi dotate cu până la 7 culori, având abilitatea de a reda 90% din codul Pantone. Pentru corecţia de imagine, soluţiile HP Indigo sunt deseori completate de pachetul de softuri HP SmartStream. De asemenea, echipamentele răspund impunerilor ecologice globale. Fluxul de lucru continuu şi pretabilitatea la tiraje mici și medii atrag un consum de cerneală şi hârtie sensibil redus, spre deosebire de offset. Cu ajutorul tehnologiei HP oricine poate personaliza conținutul cărților și poate tipări în funcție de cerere, eliminând astfel costurile și pierderile asociate cu tiparul tradițional de carte.

Book on demand, o piaţă încă tânără în România Compania Printman distribuie mai multe versiuni HP Indigo în ţară: HP Indigo 7500, HP Indigo 3550, HP Indigo 5500, HP Indigo W7200. Mădălina Mocanu, coordonator de marketing la Printman, susţine însă că rolul companiei în relaţia cu clienţii nu se rezumă la furnizarea unei infrastructuri de top: "Ne implicăm în elaborarea planului de marketing al clienților şi în implementarea acestuia. Procesul de vânzare nu se încheie odată cu instalarea echipamentului şi cu instruirea operatorului". Ea completează însă că tiparul la cerere se află într-o fază de pionierat în România. Teoretic, distribuţia soluţiilor print on demand pe o piaţă prea puţin familiarizată cu aceste servicii ar trebui să pună probleme. "Nu întâmpinăm dificultăţi în promovarea soluţiilor HP Indigo. Tiparul digital se dezvoltă continuu. La această situaţie contribuie atât contextul economic, cât şi faptul că preţul echipamentelor şi costul unitar sunt mai accesibile", argumentează Mădălina Mocanu. Lista de clienţi ai distribuitorului include, în ordine alfabetică, tipografiile Everest, Interbrand, RH Printing și Time4Print. Odata cu instalarea HP Indigo, fiecare dintre aceștia și-a extins portofoliul de produse (tipar de date variabile și aplicații foto). Editurile alimentează cererea de servicii POD, însă soluţiile digitale sunt mai degrabă folosite ca adjuvanţi ai tiparului offset în tipografii. Editurile mainstream încă deţin monopolul pieţei de carte, insuficient compartimentată în acest moment. Dar oportunităţile nu lipsesc în acest sector. Tiparul digital poate fi folosit şi de marile edituri pentru colecţiile de nişă, care sunt publicate în tiraje reduse şi nu se vând la acelaşi nivel ca titlurile celebre. Importarea sistemelor digitale şi a strategiilor de implementare a acestora poate stimula descentralizarea pieţei de carte şi consolida poziţia serviciilor de print pe piaţă. Hârtia glasată, color, utilizată pentru literatura promoţională (flyere, broşuri, pliante, afişe, cataloage) nu duce lipsă de comenzi. Cererea este stimulată din zone disparate, iar volumele executate variază; la final, totuşi, numărul mare al solicitanţilor elimină riscurile demarării unei afaceri POD.

Amazon merge pe web to print

Ne implicăm în elaborarea planului de marketing al clienților şi în implementarea acestora. Procesul de vânzare nu se încheie odată cu instalarea echipamentului şi cu instruirea operatorului".

Mădălina Mocanu, marketing manager Printman

hewlett Packard este în acord cu pronosticurile

Studiile prognozează un trend crescător, până în 2014, pentru echipamentele de mari dimensiuni, create pentru tipar de volum. hP Indigo 7500 este proiectată pentru un volum mare şi are o capacitate de imprimare între 120 de pagini A4 color pe minut şi 240 pagini A4 monocrome sau în două culori pe minut. hP Indigo 5.500 are un debit ridicat, tipărind aproximativ 272 pagini monocrome pe minut, 136 pagini bicolore pe minut şi 68 pagini în patru culori. hP Indigo W7200 se adresează, în principal, presei scrise: până la 960 de pagini monocrome tipărite pe minut, 480 pagini bicolore/minut şi 240 ppm în patru culori

18 /

/ aprilie-mai 2011

Sistemele POD răspund excelent exigenţelor cromatice din segmentul cărţilor ilustrate şi albumelor foto care au nevoie de calitate offset.

Ele îşi pot proba eficienţa şi pentru revistele de mică circulaţie sau cu o prezenţă predominant virtuală, care emit conţinut imprimat pentru un număr limitat de abonaţi. Un exemplu relevant este stilul practicat de librăriile online precum Amazon, care trebuie să onoreze miile de comenzi zilnice de carte. În 2006, Amazon instala o serie de soluţii HP Indigo pentru serviciile sale web-to-print. Librăria virtuală a fost unul dintre primii cumpărători ai aplicaţiei software HP Indigo Production Manager.

Acesta controlează setările interne ale reţelelor de maşini de tipărit HP Indigo şi efectuează corecţia de imagine. Achiziţia s-a desfăşurat într-un moment de conştientizare globală a inadecvării tiparului offset la cerinţele unei pieţe de carte în plină descentralizare. Mai mult, ea a marcat un nou tip de relaţionare business to business, între furnizorii de soluţii print şi furnizorii de servicii print on demand. Primii au migrat de la o abordare centrată asupra produsului către una orientată pe client. Cei din urmă nu mai sunt simpli semnatari ai facturilor de primire. Ei beneficiază de consilierea sursei sale de sisteme digitale în crearea unor strategii de prospectare generatoare de profit.

Anul acesta, între 16-18 martie, a avut loc Summit-ul HP, unde a fost relevat faptul că cererea de soluţii HP a crescut anual cu 50%, din 2007 şi până în prezent. De asemenea, HP deţine o cotă de piaţă de 70% în segmentul cărţilor şi albumelor foto, iar ponderea paginilor tipărite cu echipamentele acestei mărci creşte cu 600 de procente anual.

status Într-un moment în care unul dintre cei mai mari producători de echipamente de imprimare la nivel global anunţă că va distribui în SUA imprimantele de format mare Vutek ale EFI şi încheie un parteneriat strategic în domeniul preselor digitale cu Ricoh, este evident că lumea imprimării se schimbă ireversibil, sub influenţa tehnologiilor digitale. Cu toate acestea, intenţiile Heidelberg nu vizează extinderea, ci mai degrabă furnizarea unor servicii complete.

Cât de departe vrea să ajungă heidelberg pe piaţa printului digital?

de Roxana Stamati

Anul trecut, presa vehicula ideea unei fuziuni între giganţii Heidelberg şi ManRoland, dar reprezentanţii ambelor companii au infirmat zvonurile. Aparent, Heidelberg s-a orientat către o strategie bazată pe parteneriate, însă a refuzat să încheie parteneriate directe cu competitorii. Conform analiştilor, consolidarea pieţei este iminentă, fiecare dintre cele trei nume grele ale tiparului, Heidelberg, KBA și ManRoland explorând diverse modalităţi de colaborare cu companiile de pe piaţa digitală. Strategia Heidelberg vizează concentrarea pe diferitele oportunităţi ale industriei de imprimare, fie ele offset sau digitale. 2011 a însemnat pentru Heidelberg demararea a două parteneriate importante. Asocierea cu Efi, pentru distribuirea echipamentelor Vutek, deși are rezonanță doar în piața nord-americană, este o mișcare ce subliniază strategia de abordare integrată a pieței, iar parteneriatul cu Ricoh demonstrează că cele două segmente, digital și offset, pot conlucra. În ceea ce privește parteneriatul cu EFI, referitor la distribuția echipamentelor Vutek în SUA, argumentul principal al companiei a fost că piaţa imprimării digitale de format mare prezintă oportunităţi de creştere economică, iar Heidelberg are fluxul de lucru potrivit, managementul de culoare, serviciile şi consumabilele Saphira necesare pentru a integra aceste tehnologii în mediul producţiei de imprimare. Colaborarea dintre Ricoh şi Heidelberg reprezintă o oportunitate pentru ambele companii de a-şi dezvolta afacerile offset, precum şi de a oferi flexibilitate clienţilor, care vor utiliza cele mai noi tehnologii de imprimare digitală. Imprimantele offset au acces la o gamă limitată de substraturi de imprimare, în timp ce

Heidelberg oferă aplicaţii pentru straturi de cea mai bună calitate, precum şi cerneluri speciale. Prin adăugarea tehnologiilor de imprimare digitală ale companiei Ricoh în portofoliul Heidelberg, imprimantele profesionale vor fi capabile să ofere avantaje precum imprimarea variabilă a informaţiilor, livrarea instantanee a imprimărilor urgente şi producţia eficientă şi rentabilă în termen scurt. În încercarea actuală de a reintra pe piaţa echipamentelor digitale, Heidelberg a ales o nouă abordare, axată pe cerinţele pieţei. Compania nu se va concentra pe segmentele de produse profesionale sau „high volume” ale industriei și nici nu are în vedere piaţa competitivă a echipamentelor office. Segmentul vizat este cel al echipamentelor cu viteze cuprinse între 60 și 90 de pagini pe minut, cu un volum cuprins între 80.000 şi 300.000 de pagini/lună și cu prețuri în jurul a 100.000 euro. Analiștii pieței consideră că evitarea unei zone pe care în acest moment și-o dispută echipamente ca HP Indigo, Xerox iGen4 sau Canon Image 7010, Nexpress Kodak şi Xeikon, vor asigura, de data aceasta, o intrare în forță a companiei germane pe piața printului digital. Totodată, strategia companiei vizează produsele cu o calitate echivalentă cu cea a produselor offset proprii, în patru culori, pentru a-şi asigura performanţa segmentului de print digital. Parteneriatul cu Ricoh poate însemna și o deschidere către alte aplicații. Deşi este lider în furnizarea de sisteme de finisare pentru imprimarea comercială, Heidelberg nu avea conexiuni cu partea de finisare pentru tipar digital însă, prin intermediul colaborării cu Ricoh, compania

“Prin adăugarea în portofoliul nostru offset a tehnologiei Anicolor, vom furniza clienţilor o combinaţie offset de cea mai bună calitate, cu tehnologie digitală încorporată. Prin îmbinarea celor două aplicaţii, livrăm soluţii pentru imprimare de date variabile, dar şi termene de livrare mai scurte, împreună cu soluţii de eficientizare a costurilor şi calitate foarte bună a imprimării offset” Bernhard Schreier, CEO Heidelberg

s-ar putea concentra pe sistemele de imprimare cu jet continuu de cerneală. În ultimă fază, strategia Heidelberg ar putea fi aceea de a deveni un furnizor cheie de sisteme de finisare pentru segmentul digital.

Lecţia unui parteneriat eşuat Heidelberg nu este la prima experienţă de abordare a tehnologiilor digitale în parteneriat. În vederea extinderii afacerilor în zona imprimării digitale, compania germană a derulat o serie de cercetări şi a luat în vizor toate segmentele cu potenţial de digitalizare. Un prim demers a fost parteneriatul cu Kodak pentru dezvoltarea echipamentului Nexpress. În realizarea acestui proiect, Heidelberg a contribuit cu experienţa şi cunoştinţele de offset şi inginerie, în timp ce Kodak a venit cu tehnologia pentru toner şi grafica imaginilor.

Cu toate acestea, produsul final Nexpress avea un cost de producţie apropiat de cel planificat pentru vânzare şi nu se potrivea cu necesităţile pieţei, deoarece nu putea fi conectat la sistemele de finisare inline şi nici nu putea lucra cu mai mult de un substrat. Echipamentul nu se plia pe nevoile clienţilor tradiţionali ai Heidelberg, care căutau produse mai ieftine, prin urmare proiectul Nexpress a fost mai mult o ambiţie legată de inginerie şi nu de realizarea unui produs cerut de piaţă. Asocierea dintre Heidelberg şi Kodak a eşuat, proiectul Nexpress a fost preluat în cele din urmă doar de Kodak, care a corectat defectele de inginerie iniţiale, iar acum, produsul este unul extrem de competitiv.

aprilie-mai 2011 /

/ 19

trend Fascinaţia, funcţionalitatea şi rapiditatea mediului virtual ridică inevitabil întrebări asupra relevanţei promovării pe suport imprimat. Pentru a convinge publicul că sunt indispensabile, publicitatea clasică şi presa scrisă se văd nevoite să se împrietenească tot mai mult cu acesta.

n i pR t

Un parteneriat necesar, deocamdată

Microtargetarea, noua mantră Marketingul online promite apăsat că-l va depăşi pe cel convenţional. Pe internet, sunt foarte la modă campaniile orientate spre micro-targeting, care depistează interesele utilizatorilor în funcţie de subiectele accesate de aceştia pe internet, făcând posibilă afişarea de reclame cu relevanță pe conturile lor virtuale. La polul opus, până nu demult, materialele publicitare transmise prin poştă aveau un conţinut identic pentru toţi prospecţii. În acea lume pe cale de dispariţie, deși publicul-ţintă era o entitate cu multe variabile, era subscrisă unui mesaj uniform. Așa părea convenabil atunci, iar obiceiul tinde să se păstreze, rațiunea numărului mare de persoane atinse justificând probabil această strategie cantitativă. Consumatorul contemporan a devenit însă mai vanitos și are nevoie să fie diferenţiat de ceilalţi pentru a scoate banii din buzunar. Cum mediul online permite mult mai ușor firmelor să descopere şi să folosească informaţii referitoare la naţionalitatea, rasa, religia, sexul şi interesele utilizatorilor pentru a-şi adapta oferta într-o manieră cât mai exactă, și mesajele devin mai personalizate. Rezultatul este că brandurile îşi lărgesc şi fidelizează portofoliul de clienţi, iar cifrele de afaceri se ajustează în consecință. Pe de altă parte, publicitatea convenţională nu a fost folosită până în prezent pentru prinderea unui segment de public foarte restrâns şi cu atât mai puţin pentru un singur individ, din rațiuni de costuri și profil al produsului promovat, care, de cele mai multe ori, are atribute universale, potrivite pentru încurajarea unui consum de masă. O persoană poate fi uşor atrasă de spotul unei companii specializate într-o linie de produse, fără ca acestea să corespundă însă nevoilor sale.

Chiar dacă este înţesat cu reclame, spaţiul public nu va permite nicicând țintirea unui public foarte restrâns. El nu poate fi delimitat în sensul adaptării la grupuriţintă, decât în situații și contexte rare, fapt ce se poate dovedi destul de nerentabil pentru cei ce investesc sume serioase în publicitate.

QR codes, augmented reality, PURL şi print LCD- jargon obligatoriu pentru supravieţuire Frenezia și generozitatea spațiului virtual nu certifică, deocamdată, că printul digital se zbate în fața unui deznodământ implacabil. Ba dimpotrivă, online-ul ar putea fi o soluție complementară, un pact cu acesta oferindu-i suportului imprimat acea continuitate și prospețime de care are nevoie.

20 /

/ aprilie-mai 2011

de Cora Manole

Pornind de la antiteza dintre marketingul online și cel convențional, ancorat puternic de suportul imprimat, se cuvin a fi menționate câteva instrumente noi de abordare, ce pun într-o nouă lumină abordările conformiste, considerate depășite de foarte mulți cam înainte de vreme. Metoda de imprimare Variable Data Printing face posibilă tipărirea unui conţinut masiv, în care elemente precum textul, grafica şi imaginile pot varia în aşa fel încât să răspundă preferinţelor fiecărui client.

Mesajul primit de prospect cuprinde un URL Personalizat (PURL), prin care acesta se poate conecta la pagina web a companiei spre a vizualiza oferta.

Dacă un produs îi va surâde, şi-l va achiziţiona online. Mai mult, PURL-ul oferă companiilor informaţii valoroase despre nevoile consumatorului, fapt care facilitează o targetare punctuală.

Internetul oferă acces nelimitat – şi de cele mai multe ori gratuit – la informaţii dintre cele mai diverse, dar un click nu se compară cu o pagină răsfoită. De altfel, marii jucători din presa scrisă n-au niciun interes să capituleze în faţa mirajului lumii virtuale, cu atât mai puţin cu cât impunerea unui preţ pentru lecturarea conţinutului online este un proces lent şi impopular. Totuşi, experimente mai recente au dovedit că printul şi onlineul pot avea o căsnicie fructuoasă în mass-media. Cel mai neașteptat este că şi inovaţiile virtuale au încă mare nevoie de suportul imprimat pentru a produce efectul Abracadabra. Formula magică este adusă de conceptul augmented reality. Prin fotografierea sau filmarea unui cod QR (quick response), această tehnică ingenioasă transformă o imagine statică într-o animaţie 3D. Cum virtualul asigură o promovare mai puţin costisitoare decât publicitatea tradiţională, firmele de renume văd clar avantajele însoţirii cu noile jucării mediatice de impact. Entertainment Weekly a început să-şi răsfeţe cititorii cu ecrane LCD de circa 5 cm, încorporate în paginile publicaţiei.

Atunci când acestea sunt deschise, pe micile ecrane rulează clipuri video ale unor branduri renumite, Coca Cola fiind unul dintre primele care a achiziționat spațiu de expunere.

Numărul din decembrie 2009 al revistei Esquire l-a avut pe copertă pe Robert Downey Jr. Coperta avea inserat un cod QR care, ulterior descărcării unui reader special şi odată plasat în faţa

unei camere web, înfăţişa vedeta discutând pe marginea filmului "Sherlock Holmes". Deși ceva mai reținut, și presa autohtonă începe să cocheteze cu astfel de iniţiative. Ele se mențin, deocamdată, mai degrabă la nivel de experiment. Exemplul cel mai concludent este parteneriatul dintre Ziarul Financiar şi Opel. După ce şi-au plasat telefonul mobil în dreptul codului QR de pe macheta publicitară a modelului Opel Movano din ziar, cititorii au putut urmări pe ecranul acestuia un clip video despre etapele care au precedat imaginea fixă. Top Gear a dezvoltat, la rândul său, un proiect similar anul trecut. Prin poziţionarea ultimului număr al revistei în faţa unui webcam, fanii au privit trailerul episodului filmat în România care urma să fie difuzat pe Antena 3. Pentru Cartea Dragostei, Avon, brandul de produse cosmetice, a creat o aplicaţie care deschide secţiunea din site dedicată ediţiei aniversare. Odată aşezat în faţa camerei web, markerul de augmented reality, imprimat pe coperta patru a cărţii, deschidea calea spre noul decor al site-ului şi spre animaţii ce prezentau inovaţiile companiei de cosmetice.

Agenţia de publicitate DDB Brasil a creat "The Living Book" sau "The Twitter Book" pentru librăria virtuală Editoras. Paginile cuprindeau coduri QR care, scanate, trimiteau spre conţinutul online al magazinului.

Soluţia augmented reality se poate aplica şi clădirilor. Dar, cel mai important, centrelor comerciale, ca un substitut ingenios pentru mesh-urile inestetice. Faţada complexului N Building din Tokyo a fost placată cu QR codes. Trecătorii pot fotografia suprafaţa cu telefonul mobil, iar aplicaţia de citire a codului permite deschiderea site-ului magazinului.

Mai mult, un reader conceput special pentru iPhone permite vizualizarea promoţiilor, a traficului intern şi chiar descărcarea unor cupoane de reducere. În 2009, Google a identificat 100.000 de firme aflate în topul căutărilor.

Prin urmare, a iniţiat campania "Favorite Places on Google", care oferă fiecărei afaceri un cod QR unic.

Fotografierea acestuia îi conectează pe trecători la ferestre virtuale cu informaţii despre firmă.

Presa scrisă are încă forţa de a-şi specula propriile resurse de promovare, independent de online.

De la lăcuirea selectivă sau totală a copertelor până la fălţuirea sau ştanţarea acestora. De la inserţiile volumetrice de materiale textile sau inscripţionarea metalică şi până la utilizarea cernelii dimensionale. De la coperte sau machete publicitare embosate până la cele 3D. Toate acestea fac încă furori şi menţin suportul imprimat în atenţie.

Ediţia din octombrie 2010 a revistei Wallpaper înfăţişa pe copertă imaginea bruiată a Isabellei Rossellini. Una dintre paginile publicaţiei avea încorporat un mic ecran din acetat transparent care, desprins şi aşezat în faţa figurii de pe copertă, crea iluzia mişcării.

Revista italiană Comunicando, specializată pe aplicaţii, idei şi tendinţe în print, este renumită pentru layout-ul său sofisticat, care îmbină filamente aurii cu indentaţii lucioase şi gofrate şi inserţii de catifea cu reclame acoperite de folii lenticulare ce arată imaginea în relief sau în 3D.

În 2006, revista cu target feminin Tango crea precedentul copertelor tridimensionale în România.

Fotografia vedetelor copertei din numărul octombrie, Jojo şi Daniel Buzdugan, a fost acoperită de folii lenticulare. La o simplă mişcare a publicaţiei sau a privitorului, imaginea personajelor se transforma în cea a două parfumuri Bulgari – Pour Homme şi Pour Femme.

Fabricarea copertei tridimensionale a avut loc la o tipografie din Paris şi a durat două luni, iar pentru suprapunerea prin alipire la corpul revistei au fost necesare două săptămâni.

aprilie-mai 2011 /

/ 21

tehno Credit şi debit. Cupoane de reducere şi abonamente telefonice. Bonuri gratuite şi alimentare cu benzină. Există un card pentru fiecare dintre aceste aplicaţii. Sau un card care să le înglobeze pe toate.

Necesitate şi accesoriu în egală măsură, acest suport de plastic a devenit o realitate omniprezentă, care reuşeşte însă să ne ia mereu prin surprindere. de Cora Manole

în tranziţie de la cip la PIN Hotărârea Uniunii Europene de a înlocui cardurile magnetice cu cele inteligente s-a sprijinit pe argumentul combaterii fraudei. Într-o primă fază, noua formulă a fost primită cu admiraţie monosilabică.

Cumpărăturile se derulau rapid, fără introducerea codului PIN, prin simpla apropiere a cartelei de terminalul POS. Dar, la scurtă vreme după implementarea smart-cardurilor, s-au constatat limitările acestora în protejarea conturilor. E adevărat, aveau o memorie mult mai generoasă decât umilul lor predecesor. Însă consumatorii erau mai expuşi la furtul de date dacă acestea circulau liber în numeroase reţele, fără constrângerile impuse de un cod de autentificare personal. Din acest motiv, organizaţiile financiare şi producătorii de carduri şi-au concentrat eforturile pe găsirea unor soluţii sigure. De exemplu, prevederea unei sume-limită care poate fi extrasă din cont în momentul tranzacţiei. Sau punerea în circulaţie a cardurilor care necesită introducerea codului PIN. În SUA, ţară care nu a trecut la cartelele cu circuit integrat, compania Dynamics Inc. a introdus cardul cu bandă magnetică 2.0. Acesta conţine un computer manevrabil prin butoane sensibile la atingere. 2.0 este disponibil în două versiuni. Hidden Card îi permite posesorului să-şi dezactiveze numărul de cont şi PIN-ul până la următoarea folosire a cartelei, lucru care-l protejează în caz de furt. A doua variantă a cartelei este Multi-Account, care găzduiește mai multe conturi şi aplicaţii.

22 /

/ aprilie-mai 2011

Anatomia unui card Cardurile clasice (sau cele hibrid, care combină banda magnetică şi cipul) nu riscă totuşi să devină piese de colecţie prea curând. Ţări din afara Comunităţii, precum Turcia şi SUA, folosesc numai cartele cu strat magnetic, motiv pentru care băncile nu se grăbesc să implementeze noua formulă.

Integrarea smart-cardului e un proces de durată, care implică investiţii masive în infrastructuri adaptate şi în educarea publicului, mai ales pe pieţe unde consumatorii sunt obişnuiţi cu plata în numerar, iar numărul comercianţilor care acceptă terminale POS este scăzut. În plus, cardurile non-bancare nu sunt vizate de directiva Comisiei Europene şi îşi pot păstra configuraţia clasică.

Ce înseamnă aceasta? "Cardul este compus din mai multe straturi. Unul sau două sunt printabile, adică cele din PVC, şi se tipăresc în sistem offset sau digital. Un alt strat din PVC îndeplineşte mai multe funcţii: de suplimentare a grosimii, de suport pentru cip-ul RFID (Radio Frequency Identification) sau pentru alte elemente de securizare a cardului. Un card clasic mai are două folii transparente tot din PVC, care constituie un suport pentru alte elemente de protecţie – banda magnetică, hologramă etc.", explică Remus Fărcaş, director asociat la Grup Transilvae, furnizor de sisteme de imprimare pentru industria

"Companiile din domeniile tipografie şi copy-center au mai multe atuuri în comparaţie cu un start-up, mai ales dacă e folosită aceeaşi maşină pentru tipărirea plasticului şi a hârtiei sau a cartonului, în sistem digital sau offset" Remus Fărcaș, director asociat Grup Transilave

grafică şi de tipar. Tot el explică şi metodele de creare a cardurilor cu bandă magnetică. "Există mai multe procedee. În primul rând, cardul poate fi prefabricat cu bandă magnetică şi livrat fără a se face intervenții suplimentare, în așa numita formă blank. În acest caz, el este trecut doar prin etapele de printare, encodare şi eventualele operaţii post-print. A doua variantă – şi totodată cea mai utilizată – este realizarea unei folii care conţine benzi magnetice. Acestea se aplică pe suportul de PVC sau de carton. Apoi urmează laminarea industrială, prin echipamente destinate exclusiv pentru acest proces. Ultima etapă este tăierea la format a cardurilor, cu ajutorul unei ştanţe speciale. Cardurile astfel realizate sunt supuse ulterior unor operaţii precum embosarea, aplicarea cernelii răzuibile şi supraprintarea."

O piaţă extinsă pentru tipografii şi copy-centere Studiile arată că piaţa cardurilor este în creştere. Acest fapt le este oportun atât furnizorilor de soluţii de print, cât şi tipografilor şi centrelor de imprimare. Grup Transilvae răspunde cererii ascendente de carduri cu echipamentele MGI. Potrivit lui Remus Fărcaş, investiţia minimă pentru un flux de producţie bazat pe soluţiile MGI porneşte de la 150.000 euro. Împreună cu sisteme complementare, acestea pot fi folosite inclusiv pentru realizarea cardurilor bancare, având un flux de producţie aprobat de Visa şi MasterCard. "Nivelul de productivi-

ISTORIA CARDURILOR, un rezumat Cardul a apărut în SUA, odată cu extinderea reţelelor de magazine şi ca un instrument de recunoaştere a clienţilor loiali. În primele două decenii de existenţă, cardurile erau folosite la nivel regional şi bazate pe relaţiile dintre bănci şi comercianţi locali. Ele erau concepute sub forma unor bonuri valorice prin care clienţii puteau achiziţiona produse de la vânzătorii acceptanţi. Compania Farrington Manufacturing din Boston a inventat plăcile metalice pe care erau inscripţionate numele şi adresa cumpărătorilor fideli.

La finele anilor '40, Frank McNamara şi Ralph Schneider au creat primul card pentru plăţi în restaurante, iar ulterior pentru călătorii, pe care l-au denumit Diners Club Card. După numai un deceniu, cartela număra 200.000 de posesori, iar valoarea plăţilor efectuate se ridica la 325.000 de dolari, cu un profit net de 60.000 de dolari. În anii '50, furnizorul de servicii financiare American Express a inaugurat cardurile din plastic, cu plastină metalică şi informaţii embosate. În aceeaşi decadă, Bank of America a emis primul card universal, BankAmericard. Acesta putea fi utilizat pentru cumpărarea tuturor tipurilor de produs de la comercianţii acceptanţi şi a fost exportat la scurtă vreme în Marea Britanie, Franţa şi Canada. BankAmericard a intrat sub tutelajul consorţiului bancar National BankAmericard Corporation, care i-a schimbat denumirea în Visa. Principalul său rival, MasterCard, a fost eliberat de concernul Interbank Card Association, care, ulterior, s-a numit MasterCard International.

Simultan cu avansul tehnologic, al internetului şi al mijloacelor de comunicare, au evoluat şi configuraţia şi aplicaţiile cardului.

Au apărut cardurile cu bandă magnetică, iar în anii '70 japonezul Kunitaka Arimura a patentat conceptul de card cu circuite integrate – cunoscut astăzi drept card inteligent.

tate al echipamentelor MGI se traduce în aproximativ 1.200 carduri pe oră.

Fiind fluxuri de producţie digitală, ele sunt depăşite de tehnologia offset, însă cu numai 50.000 de carduri", precizează Remus Fărcaş. Echipamentele MGI sunt totuşi adaptate să suporte o operațiune extrem de populară în categorie: cardurile personalizate. Băncile şi entităţile comerciale includ personalizarea cardurilor în strategia de promovare a propriei imagini şi de atragere a consumatorilor. "Fluxurile de producţie a cardurilor prin echipamentele MGI pot genera carduri integral personalizate, care se ridică la tiraje de 500.000, procedeul de printare fiind digital, în tehnologie inkjet sau laser." În România, BCR a lansat, în 2009, un card personalizat pentru studenţi, cu cinci teme la alegere: sport, călătorii, timp liber, muzică, design. În 2010, BRD a emis, la rândul său, cardul de debit "A la carte", cu microprocesor, pe care poate fi imprimată fotografia preferată a clientului. "A la carte" este inspirat după modelul eliberat în 2005 de Abbey Bank (devenită, între timp, Santander), din Marea Britanie. ING şi Garanti Bank au împins lucrurile mai departe, lansând carduri cu oglindă. Sunt şanse ca o astfel de cerere să determine apariţia centrelor de imprimare carduri? Directorul asociat al Grup Transilvae se arată sceptic cu privire la şansele de succes ale unei afaceri în această zonă: "Cei din domeniile tipografie şi copy-center au mai multe atuuri în comparaţie cu un start-up, mai ales dacă e folosită aceeaşi maşină pentru tipărirea plasticului şi a hârtiei sau a cartonului, în sistem digital sau offset".

Carduri cu cip

Procesul de producţie al cardului IC începe cu imprimarea, laminarea şi turnarea prin injecţie. Urmează inserarea altor aplicaţii, precum banda magnetică şi hologramele. Apoi, modulul smart-cardului (circuitul integrat care stochează şi procesează informaţia) este testat şi încorporat în suprafaţa sa. Ciclul se încheie cu personalizarea cardului prin laser, embosare şi module de transfer termic.

Carduri QR

După ce au fost aplicate cu succes pe ambalaje, reviste şi clădiri, codurile QR (quick response) testează şi piaţa cardurilor. Producătorii de carduri au prilejul să-şi extindă orizontul furnizând companiilor cartele cu inserţii QR. Producătorul american Plastic Printers a introdus coduri QR pe linia sa de carduri Plastic Business Card. Prospecţii unei companii pot fi direcţionaţi către site-ul acesteia prin simpla scanare a codului QR de pe card.

Echipamentul MgI jetcard poate realiza într-o singură trecere următoarele procese pre-print coating, pentru a asigura o compatibilitate perfectă cu substraturile disponibile pe piaţă (PVC, ABS etc.); imprimare UV în4-6 culori, incluzând micro text şi modele Guilloche imprimare de date variabile: text, coduri de bare şi imagini; un coating UV local sau total, pentru protecţia cardului; cerneală de securitate, fosforescentă imprimarea panoului de semnături o citire şi o scriere pe dungile magnetice încorporate; texturi imprimate cu un uşor efect în relief (lemn, piele etc.) control automat al calităţii / trimiterea cardurilor defecte într-un compartiment special.

ni -2 a ă 1 i sunt p u d a um i că Știa tarele n pale orme? f con iile

e toat

l

deta

la Rab

la

o

ae.r

silv tran . w w

pe w

1

01 2 e ar

on

t Pan

aprilie-mai 2011 /

/ 23

voci Printul digital este în tendinţe.

Este viitorul, locul unde se poate face business.

Priveşte declinul recent al pieţei, dar şi semnele sale de revenire cu detaşarea optimistă, specifică unui reprezentant de vârf al companiei ce poartă un nume devenit substantiv comun în limbajul uzual, cu mult timp înainte de intrarea sa oficială pe piaţa românească.

Gabriel Pantelimon vorbeşte despre Xerox şi relaţia sa cu o zonă destul de încercată, despre parteneri şi statut, despre proiecţii şi realitate. de Radu Mihai

Lucrurile încep să se mişte.

Bineînţeles, nu cu viteza cu care eram obişnuiţi în 2007-2008, dar lucrurile încep să se mişte, după doi ani grei şi, mai ales, după un 2009 în care industria tipografică şi cea de imprimare au fost rău lovite. Aşadar, venim dintr-o groapă.

24 /

/ aprilie-mai 2011

În care dintre cele trei categorii de clienți vizați de Xerox s-a simţit cea mai mare fluctuație a cererii de echipamente de-a lungul intervalului recesionar?

Simt nevoia să fac o scurtă reaşezare a pieţei în care activăm noi. Dacă ne uităm la piaţă şi folosim un triunghi, apoi tragem două linii paralele cu baza, vom obţine în partea de sus triunghiul mic, care este reprezentat de clienţii mari, care sunt strategici pentru noi. Acolo, avem undeva spre 200 de clienţi majori, pe care îi împărţim în pieţe verticale. Guvernul este una din verticalele de acolo, iar celelalte verticale sunt instituţiile financiar-bancare, telecomunicaţiile, producţia (sau manufacturing, cum i se mai spune în business), utilităţi, artă grafică. Partea de mijloc include clienţi, să le spunem medii, după care, înspre bază, trapezul cel mare reprezintă partea de retail, de consumatori sau clienţi de acasă: small office-home office.

Haideţi să vorbim despre aceste trei categorii. Piaţa de imprimare din România a scăzut foarte mult, de fapt piaţa a scăzut la nivel mondial, cu mici fluctuaţii, mai ales în 2009. Cifra oficială depinde de firma de cercetare, iar din datele pe care le avem noi, aceasta a scăzut cu un procent de 65% în 2009 faţă de 2008. Această scădere de 65% se referă la vânzarea de echipamente.

Businessul implică mai întâi vânzarea de echipamente şi apoi post-vânzare consumabile, piese şi alte tipuri de servicii. Dacă ar fi să mă refer la aceste zone de servicii, cred că s-a simţit mai mult în zona de vârf, în verticala de Guvern, pentru că acolo au scăzut foarte mult vânzările de echipamente.

Guvernul, după cum ştim toţi, şi-a redus cheltuielile în ultimii doi ani. Instituţia a avut acţiuni specifice, însă până şi unele proiecte mari au fost amânate şi nu au mai avut loc achiziţii majore. Deci zona de sector public, unde şi noi aveam un aport important în cadrul businessului, a scăzut foarte mult. În ultimii ani, piaţa s-a mişcat mult mai bine.

Poate nu în 2009, când a fost un an foarte greu pentru toată lumea, dar din 2010 au început să se mişte celelalte verticale financiar bancare, mai ales spre a doua jumătate a anului, şi zona de întreprinderi medii. Acolo lucrurile au început să se mişte mult mai repede. De fapt, acolo s-au întâmplat foarte multe lucruri. Unii au stat cu ochii numai pe proiectele foarte mari, au aşteptat bine-mersi să vină şi nu au venit. Cine a încercat totuşi să facă acest business de zi cu zi în întreprinderile medii a avut de câştigat, chiar şi într-un an greu. În a doua jumătate a anului trecut se vede un reviriment în această zonă a clienţilor medii şi în anumite industrii verticale.

Cu care dintre aceste trei segmente aveţi contact direct şi cu care dintre ele acesta este mediat prin intermediul unor parteneri sau distribuitori?

Contact direct avem cu partea de sus a pieţei, unde se află clienţii strategici.

Celelalte categorii sunt mediate de parteneri. Dar, chiar şi în vârful triunghiului încercăm să lucrăm tot prin parteneri. Direcţia noastră strategică este de a lucra cât mai mult prin parteneri. Tot ceea ce înseamnă proiecte de imprimare, de obicei sunt parte a unor proiecte mult mai largi, alături de infrastructură IT, alături de soluţii software mai complexe de top management pe care nu le oferim noi. Încercăm, chiar şi pentru clienţii majori, să ne raliem lângă integratori de sisteme

puternici care să ofere şi hardwareul sau software-ul Xerox aferent imprimării sau zonei de imprimare necesare. Pe de altă parte, atacăm şi ţinem contact direct cu clienţii din verticalele mari pentru că serviciile noastre sunt externalizate cu valoare adăugată. Nu neapărat în Guvern, deşi şi Guvernul începe să se uite către externalizare din ce în ce mai mult şi sperăm că asta o să fie o zonă importantă pe viitor. Dar în zona financiar-bancară, de exemplu, ţinem legătura direct cu băncile sau cu companiile de asigurări şi încercăm să le oferim posibilitatea de a externaliza tot ceea ce ţine de zona de imprimare.

Partenerii dumneavoastră au o activitate bazată în exclusivitate pe brandul Xerox?

Unii au activitate bazată în exclusivitate pe brandul Xerox, unii nu. În contextul ăsta, în ce măsură feedback-ul pe care îl primiţi de la clienţi prin intermediul lor este alterat de această intermediere?

Feedback-ul trebuie luat aşa cum este. Atunci când ne asociem cu o companie, demarăm un parteneriat bazat pe încredere. Deci nu contează cum este, e un feedback venit de la cineva care este mai aproape de piaţă decât noi şi îl luăm aşa cum este, apoi încercăm să analizăm şi să avem reacţiile potrivite. Aici avem probleme legate de faptul că acest feedback este trecut prin filtrul altor vendori. Partenerii sunt oameni corecţi, care intră într-un parteneriat corect. În ce măsură portofoliul dvs de echipamente este pentru ei o armă de a ieşi din criză sau, dimpotrivă, o povară?

De fapt, ce înseamnă un parteneriat? Înseamnă că vendorul, pe de o parte, îşi face treaba din punct de vedere al portofoliului, inovează, oferă din ce în ce mai multe facilităţi pentru clienţii finali. Acesta trebuie să fie filtrul: clientul final este cel important în tot jocul, iar partenerii trebuie să asigure zona de acoperire. Bineînţeles, în acest parteneriat trebuie să fie câştig reciproc. Ca dovadă, avem parteneri monobrand de ani de zile, chiar de 20 de ani, pentru că a fost un relație bazată pe încredere, stabilă, şi ne-am

să facem o achiziţie, mergem să facem o primă cercetare online. Nu aş putea să spun care ar fi procentul din cifra noastră de afaceri în această categorie, însă este clar că este pentru noi o zonă prioritară. Dacă mergeţi pe site-ul nostru, o să vedeţi că avem un segment dedicat magazinelor online, cel puţin şase la număr, care oferă şi produse Xerox. Noi ne îndrumăm clienţii să meargă acolo, deoarece este o zonă prioritară şi vom utiliza tot mai multe resurse pentru creşterea vănzărilor prin acest segment.

schimbat tot timpul informaţii. Pe de altă parte, multibrand-ul este o realitate. În ziua de azi, foarte puţini rămân în zona asta. Noi ne mândrim că avem monobrand pentru că partenerii noştri monobrand au făcut business bun cu Xerox şi fac în continuare, ceea ce este foarte bine. Ne uităm şi la partenerii multibrand, aici este calitatea, efortul, performanţa fiecărui vendor de a convinge, pe de-o parte clienţii, iar pe de altă parte partenerii, că portofoliul este mai bun sau că ei câştigă mai bine cu portofoliul tău decât cu al celorlalţi.

Aici este un joc în permanenţă, în care noi trebuie să ne facem treaba profesionist, atât pentru clienţii finali, adică să oferim promovarea şi produsele de care clientul final are nevoie, cât şi pentru partener, ca el să câştige mai bine din interacţiunea şi din parteneriatul cu Xerox.

Recent, aţi anunţat semnarea unui contract cu Asesoft. Acest contract vizează un interes mai mare al companiei către zone de online, de vreme ce Asesoft este proprietarul celei mai mari reţele de comerţ online?

Facem o analiză continuă a acoperirii prin parteneri şi încercăm să jucăm după diferite principii, în funcţie de cât de bine acoperim piaţa, dar avem în vedere şi performanţele partenerilor noştri. În momentul în care am făcut o analiză asupra unui potenţial nou distribuitor, am luat mai multe în considerare: reţeaua de reselleri, performanţele din ultima perioadă.

Bineînţeles, faptul că Asesoft deţine în momentul acesta o reţea online, respectiv eMag, sau o reţea de retail Flanco, a adus un plus în momentul în momentul analizei. Dar nu acela a fost principalul obiectiv. Noi aveam nevoie de un partener mai puternic pentru tot ce înseamnă zona de jos: small office, home office, şi acolo ne-am propus să aducem o îmbunătăţire.

Pe ce categorie de echipamente comercializaţi echipamente online sau exclusiv online?

Online–ul este, bineînţeles, într-o tendinţă crescătoare, deciziile se iau din ce în ce mai mult online, chiar dacă vorbim despre clienţii majori. Ei fac o cercetare imediată şi cred că fiecare dintre noi, în momentul în care vrem

În 2007-2008 am avut companii care erau interesate în a folosi soluţii web-to-print şi în a oferi soluţii clienţilor, atât posibilitatea unei comenzi de print, cât şi a unei plăţi electronice, on-line. În ultimii doi ani, aceste proiecte au murit uşor-uşor.

Mă aştept să revină în atenţie.

Care este cota de piaţă a Xerox în România în zona de echipamente de producţie alb-negru şi cum a variat ea în ultimii 3 ani? În accepţiunea Xerox, echipamentele de producţie sunt cele ce pot scoate peste 90 de pagini pe minut. Xerox a fost şi încă este lider de piaţă în ceea ce înseamnă echipamentele cu viteze de peste 90 de pagini pe minut, care oferă, pe lângă viteza superioară, şi posibilitatea de finisare complexă: de broşare online, de legare cu bandă termică. Aici ne-am păstrat cota de piaţă. Am fost dintotdeauna un lider de piaţă, am fost cei care au dat ritmul în această zonă, foarte puţini vendori reuşesc să aibă un portofoliu complet pentru imprimarea în zona de retail până la acoperirea unor volume mari de producţie lunare.

Acolo suntem lideri de piaţă. Nu putem să punctăm cu o cifră, nu o avem în acest moment.

Există cineva care face studii asupra cotelor de piaţă?

Există, însă noi avem un parteneriat la nivel global în acest moment cu IDC. Noi achiziţionăm de la ei studii şi ştim în orice moment care este situaţia pieţei, la nivel trimestrial. Dar acestea sunt pentru uz intern, nu pentru uz extern. E important pentru munca noastră să ştim dacă suntem pe direcţia bună sau nu. Iar în zona de producţie suntem pe linia cea bună. În ceea ce priveşte piaţa produselor pentru alb-negru, aici, mai ales în zona de producţie cifrele scad, iar volumele de color cresc.

Există un specific al pieţei româneşti pentru zona de imprimare digitală? Comparativ cu alte pieţe vecine, spre exemplu, există un

aprilie-mai 2011 /

/ 25

voci echipament preferat sau o categorie de echipamente pe care companiile de aici le preferă? În zona de producţie piaţa noastră este foarte segmentată. Nu sunt jucători foarte mari, cum se întâmplă în Polonia, spre exemplu, sau în Cehia, Turcia şi Israel. Acolo sunt jucători atât pentru piaţa de imprimare tranzacţională: extrase de cont, facturi lunare, dar şi pentru zona de artă grafică (broşuri color, manuale), în timp ce la noi nu există jucători mari. La noi piaţa de producţie este foarte segmentată, sunt numai jucători mici, de aceea produsele sunt mai degrabă din gama de entry-level. Evident, există motive legate de criza economică din ultimii doi ani, dar se putea observa şi înainte.

Echipamentele din zona de top se vînd mai puţin, indiferent dacă sunt albnegru sau color. Un echipament care lucrează 180 de pagini pe minut, care e foarte mare, sau un echipament cu 100 pagini full color pe minut se vând mai greu aici pentru că jucătorii sunt foarte mici şi au volume mult mai mici de producţie. În alte ţări sunt jucători mari care centralizează volume mari şi au nevoie de astfel de echipamente. Aş spune că acesta este principiul, piaţa noastră este foarte fragmentată.

De unde vine această fragmentare, vine de la punctul final, de la cantitatea de material tipărit, care nu se poate centraliza sau de la o reticenţă a furnizorilor români care, mai degrabă, s-ar duce către tehnologii offset?

Sigur, tehnologia offset în România este bine aşezată. Vedem din ce în mai mult specialişti în tehnologii offset care aruncă priviri şi către tehnologia digitală. Volumele descentralizate sunt o realitate şi ei trebuie să facă faţă şi să se uite în zona de tipar digital.

Aş spune că recesiunea şi scăderile de volume au participat la această segmentare. În al doilea rând, deşi noi am încercat să educăm piaţa, de-a lungul timpului nu cred că au fost idei serioase de business pentru acest segment. Mai degrabă, imprimarea digitală sau deschiderea unei afaceri referitoare la imprimarea digitală a fost văzută ca ceva în tendinţe, modern şi, eventual, cu un câştig foarte mare pe un termen foarte scurt, decât aşezarea pe o bază de business pe termen lung. Am avut de-a lungul timpului jucători mari pe piaţă, dar au dispărut, ceea ce îmi spune că managementul

26 /

/ aprilie-mai 2011

acelui business nu a fost pus pe baze de termen lung. În Cehia, Polonia, Turcia vedem business-uri de imprimare digitală date din generaţie în generaţie, crescute pentru a fi lăsate copiilor, eventual pentru a fi vândute unui concern internaţional şi aşa mai departe. Acest lucru nu se întâmplă la noi. Noi încercăm să facem nişte bani dintr-o anumită afacere, pe care, dacă nu mai merge, o schimbăm, dar nu încercăm să facem un management profesional şi pe termen lung. Există totuși potenţial. Aici se poate face business. Avem exemple nenumărate din lumea întreagă. Printul digital este în tendinţe, datorită shortrun-urilor, scăderii de volum şi segmentării. Este viitorul şi aici se poate face business.

De fapt, ce înseamnă un parteneriat? Înseamnă că vendorul, pe de o parte, îşi face treaba din punct de vedere al portofoliului, inovează, oferă din ce în ce mai multe facilităţi Apropo de shortrun-uri, aveţi pentru clienţii clienţi în rândul editurilor? finali. Acesta Lucrăm, bineînţeles, şi cu edituri. trebuie să fie filtrul: Acolo este însă o continuă luptă de clientul final este educare. Este decizia clienţilor dacă într-adevăr vor să intre în această zonă cel important în tot sau nu. Nu s-au arătat mulţi interesaţi, jocul, iar partenerii deocamdată. Dar, iarăşi, vorbim după trebuie să asigure nişte ani grei. Eu cred că, odată cu zona de acoperire. revirimentul pieţei şi al economiei, lumea se va uita din nou cu atenţie la ce înseamnă imprimantă digitală cu volum.

Autorităţile române şi nu numai comunică creşteri de 1,5-2% pe acest an şi chiar de două ori mai mari pe anul viitor. Împărtăşiţi acest punct de vedere?

După cum s-a prezentat ultima parte a anului, şi aş vorbi aici de ultimele 6 luni din 2010, deci începând cu trimestrul 3, continuând cu trimestrul 4 şi uitându-mă acum la primele 3 luni, le-aş da dreptate. Lucrurile încep să se mişte. Bineînţeles, nu cu viteza cu care eram obişnuiţi în 2007-2008, dar lucrurile încep să se mişte, după doi ani grei și mai ales după un 2009 în care industria tipografică și cea de imprimare au fost rău lovite. Așadar, venim dintr-o groapă. Creşterea ar trebui oricum să se vadă. Nu pot să spun dacă creşterea va fi de 1,5 sau 4% în 2012, dar se va vedea un reviriment. Mişcări în piaţă se văd deja, clienţii sunt interesaţi să tranzacţioneze, să achiziţioneze, să înceapă să lucreze. Încep, uşor-uşor, să se mişte.

Care este clientul care se apropie cel mai mult de filosofia Xerox?

Avem avantajul şi, pe de altă parte,

fericirea de a ne adresa tuturor clienţilor, deşi, tradiţional, suntem, să spunem, o companie businessto-business(B2B). Totuşi, avem un portofoliu care se adresează şi consumatorilor de acasă, care îşi pot lua o multifuncţională, o imprimantă pe care să o folosească. Nu aş vrea să fac neapărat o diferenţiere între clienţi, pentru că noi încercăm să îi tratăm pe toţi la fel şi încercăm să le oferim portofoliul Xerox în egală măsură. Acum, dacă ne referim la serviciile externalizate, pentru că sunt cele pe care noi le oferim direct, aş spune că în ultimii doi ani, zona de clienţi majori a primit foarte bine tot ce înseamnă gestionarea flotei de echipamente de birou, gestionarea unui mediu de imprimare.

Am mai avut anunţuri, anul trecut am câştigat 10 clienţi mari în zona de servicii externalizate. În România, dar şi în Europa Centrală şi de Est, în Turcia sau Israel compania a ocupat locul unu în ceea ce priveşte serviciile externalizate. Aş spune că, în ultimii doi ani, au mers foarte bine serviciile externalizate şi sunt în continuare un pilon al strategiei noastre pe viitor. Suntem o companie premium, pe de altă parte. Încercăm şi reuşim să menţinem un nivel de profesionalism ridicat, cu valoare adăugată. Toţi clienţii, indiferent dacă sunt din zona de small officehome office sau majori, vin către noi pentru că ştiu că acolo există calitate, inovaţie, există echipamente care apar mereu în portofoliul nostru. Şi, nu în ultimul rând, serviciile post-vânzare au o calitate foarte înaltă.

Există vreun client local care să fi devenit studiu de caz în reţeaua Xerox?

Sigur, noi am vrea să prezentăm mulţi clienţi pentru că lucrăm cu foarte multe tipuri, inclusiv cu cei mai mari din România. Din păcate, nu este numai la latitudinea noastră, trebuie să avem şi acceptul clientului ca să dăm aceste informaţii. Am încheiat săptămâna trecută, spre exemplu, un contract cu Emporiki Bank, informație care este deja şi în presă şi pe care o împărtăşim în întreaga rețea.

Cât de bine cunoscute credeţi că sunt serviciile și conceptul de webto-print în România?

Vorbeam mai devreme de online. Cine are nevoie, găseşte. Nu aş spune că sunt foarte bine cunoscute.

Există cazuri de antreprenori care să pornească afaceri susținute de acest concept?

Am avut cazuri. Dar nici chiar în cadrul acestor companii specializate în imprimare digitală, care vând print color, de exemplu, nu sunt foarte bine conturate aceste concepte. Din nou, face parte din discuţia despre ce vrem să facem cu business-ul respectiv, dacă este o chestie pe care vrem să o creştem pe termen lung sau vrem doar să facem nişte volume, să câştigăm nişte bani.

Web-to-print este o facilitate acordată clienţilor finali. Revin la ce spuneam: trebuie să existe un management profesionist al unei astfel de companii care vinde print digital. Acest web-to-print este o componentă profesionistă care poate să ofere acces la cât mai mulţi clienţi, la productivitate şi uşurinţă în utilizare pentru clienţi, dar şi timp de răspuns faţă de aceştia. Lucrurile nu se mişcă aşa cum ne-am dori, deşi noi avem soluţii de web-to-print în portofoliul nostru, cu care încercăm să mergem către piaţă, pentru a o educa.

Vorbim din nou de perioada aceea de doi ani dificili. Poate în momentul ăsta e un pic greu, dar sunt sigur că lucrurile vor începe să se mişte. În 2007 se întrezăreau astfel de oportunităţi Exact la asta mă refer, la exemplele de atunci, din 2007-2008, când am avut companii care erau interesate în a folosi soluţii web-to-print şi în a oferi soluţii clienţilor- atât posibilitatea unei comenzi de print, cât şi a unei plăţi electronice, on-line. În ultimii doi ani, aceste proiecte au murit uşor-uşor. Mă aştept să revină în atenţie. În ţările vecine sunt implementate astfel de soluţii Xerox?

Există în ţările mai mari din regiunea noastră, cum ar fi Turcia, Polonia, Cehia, Ungaria, nu în Bulgaria sau Serbia, acolo nu avem. În ţările mari există jucători puternici şi aceştia folosesc deja web-to-print. Ţine poate de faptul că nici consumatorul nu cunoaşte un astfel de serviciu, nu are încredere, prin urmare nu l-ar folosi. Ce credeţi că ar trebui să se întâmple, cum ar trebui implementat un astfel de sistem?

Volumele, la noi, sunt segmentate, sunt mici. Pe nişte volume mici şi segmentate ţi-e şi foarte greu să vii cu soluţii sofisticate, complexe. În primul rând,

aş zice că un semnal trebuie primit din piaţă, de la clienţi. Un al doilea semnal ar trebui să vină atât de la noi, de la vendori, cât şi de la proprietarii de business şi cei care oferă print. Este vorba de aplicaţii cât mai complexe. Nu pentru un print A4 simplu ai nevoie de web-to-print, ci pentru aplicaţii de genul fotobook-uri și, de ce nu, carte.

E nevoie să împingem cât mai mult aplicaţiile către clienţi şi să le spunem ce se poate face în zona aceasta de print digital, pentru că nu vrem doar cărţi de vizită, nu vrem doar un A4 colorat, acestea sunt lucruri simple.

Dar se pot face albume foto, broşuri personalizate, iar în zona de educaţie se pot face multe lucruri.

Centrele universitare sunt un posibil loc unde s-ar putea aplica aceste soluţii?

Absolut! Pentru noi, zona de educaţie, în special universităţile, au fost un potenţial client, pentru că acolo sunt într-adevăr aplicaţii specifice: cursuri, scrisori personalizate către studenţi, pachete de tipul „welcome kit”. Chiar şi aici încercăm să lucrăm cu partenerii. Alte companii poate lucrează în contact direct, dar strategia noastră nu este de a acoperi piaţa în mod direct, ci de a acoperi piaţa prin parteneri, şi vom rămâne în această zonă. Şi, ca să revin la încă o coloană de susţinere a strategiei, spuneam, mai devreme, de serviciile externalizate, iar cea de-a doua coloană este reprezentată de parteneriate şi creşterea acoperirii prin parteneri. Chiar şi pentru segmentele verticale de sus.

Se simte o deschidere mai mare a universităţilor private faţă de cele de stat către adoptarea de soluţii de imprimare?

Da, de la cei din privat care au, probabil, fonduri şi bugete mai mari. Depinde, acum nu putem să generalizăm, dar, într-adevăr, cele din privat se uită mai rapid către astfel de soluţii şi avem clienţi de acolo. Dar, pe de altă parte, avem proiecte interesante şi cu După doi ani universităţile de stat. răi, bineînţeles În zona de producţie publicitară, că momentul oamenii cred că anii electorali sunt alegerilor este anii în care consumul creşte. Este văzut ca un valabil acest lucru şi în ceea ce potenţial reviripriveşte clienţii Xerox? ment în industria Eu aş face referire la faptul că suntem tipografică. într-o economie în care lucrurile se leagă. Nu activăm izolat. Este clar că,

în momente de campanie electorală, numărul de materiale informative transmise către cetăţenii care vor urma să aleagă creşte. Comunicarea creşte, mai ales comunicarea pe hârtie, bineînţeles, pentru că este unul din vehicule şi creşte şi el. Răspunsul este da, clar.

După doi ani răi, bineînţeles că momentul alegerilor este văzut ca un potenţial reviriment în industria tipografică. Vorbim deja de semne pozitive după primele trei luni şi gândim pozitiv că vor veni alegerile, s-ar putea să avem volume de imprimare în plus în această perioadă. Dar nu acolo este baza noastră, deși este un eveniment de unde rezultă nişte volume. Noi trebuie să facem un business serios în afara lui, trebuie să avem un business stabil şi nu să stăm să aşteptăm nişte vârfuri. Trebuie să ne aşezăm businessul pe baze serioase, de zi cu zi, să fim la clienţi, să lucrăm cu partenerii, cu clienţii din cele trei zone de care vă spuneam, fie că vorbim de clienţi mari, fie că vorbim de clienţi medii sau cei de acasă.

Numai aşa putem avea un business pe termen lung. Dacă stăm şi aşteptăm eventualele evenimente de genul acesta, poate e o expresie delicată, “dăm tunuri” pe moment şi pe urmă ne trezim că business-ul cade la un moment dat pentru că el nu este pus pe baze serioase. Pe de altă parte, evenimentele pot fi pozitive sau negative, vedem ce catastrofă a avut loc în Japonia recent, şi acest eveniment are influenţe la nivel global. Multe componente ale echipamentelor sunt făcute în Japonia, dar în momentul în care ai business-ul pe baze serioase poţi să treci cu bine şi mult mai uşor peste evenimente tragice de genul acesta. În momentul în care sunt plusuri, acestea sunt binevenite, pentru că aduc un aport incremental la ceea ce deja faci.

Care sunt zonele din ţară care stau cel mai sus pe harta vânzărilor Xerox?

Aş menţiona Clujul. Partenerul nostru din Cluj a obţinut anul trecut locul 1 în cadrul reţelei noastre de parteneri.

Mai sunt oraşele Bacău, Timişoara, Constanţa, Iaşi, Braşov, Sibiu. În general, principalele oraşe mari. Dacă ne uităm la o listă a oraşelor clasificate după mărime, se suprapune cu ce înseamnă potenţialul pentru business.

aprilie-mai 2011 /

/ 27

focus

totusi, unde se va aseza A

ZÂMbIŢI, VĂ ROg

Aveţi motive. Paradigma se schimbă. Revenim uşor, dar sigur, la fundamente.

Reinterpretăm vechiul prin nou, regăsim natura, ne reîntoarcem în familie şi reaşezăm fotografia pe hârtie. Ne reformulăm pe baze mai fireşti.

28 /

face fotografii a devenit, în ultimul deceniu, un gest reflex.

Obicei cotidian născut, încurajat și apoi rapid propagat de accesibilitatea amplificată a mijloacelor. Aproape orice telefon mobil are încorporată o cameră foto pe care utilizatorii o folosesc compulsiv, imortalizând automat orice frântură de viață. Pe lângă gadgetul încorporat în telefonul mobil, prezența camerei foto digitale printre obiectele purtate curent nu mai este o excentricitate și nici apanajul exclusiv al celor pasionați. Camera foto digitală purtată în geantă este deja o normalitate.

Abundența, varietatea și accesibilitatea camerelor foto digitale a dus, inevitabil, la o cantitate inflaționistă de fotografii îngrămădite și apoi uitate pe spații electronice de stocare. Cultul afișării în rețelele sociale online și spațiile virtuale dedicate, ce permit stocarea și expunerea fotografiilor personale au potențat și mai mult apetitul utilizatorilor de camere digitale. Foamea de a prinde, stoca și arăta tot ce ți se întâmplă a condus inevitabil la o banalizare a fotografiei și a aurei oarecum exclusiviste și foarte personale cu care era încărcată odată. Fotografia a devenit un obiect de consum rapid. Și totuși, cumva, o anumită frustrare începe să se insinueze în interiorul utilizatorilor fervenți de camere digitale. Cu cât numărul fotografiilor crește, cu atât ea devine mai pronunțată. Plăcerea relaxantă a răsfoirii vechilor albume foto, acelea ce-și au locul precis în bibliotecă, redevine o nevoie ce anunță începutul căutării unor gesturi intime, pierdute sau doar uitate. Vechea dorință revine, ce-i drept, deocamdată, mai mult la nivel de intenție. Totuși, simțim tot mai des că acele fotografii ce vorbesc pe îndelete despre viața fiecăruia dintre noi au nevoie să fie expuse altfel. Măcar o parte din ele cer un altfel de tratament și au nevoie să stea acolo unde își pot spune pe de-a-ntregul povestea. Pe hârtie.

/ aprilie-mai 2011

Mai scoatem fotografiile din calculator?

Mai avem chef să facem pe clienţii centrelor foto? Şi dacă da, au devenit acestea suficient de prompte, deştepte, convenabile şi potrivite noilor noastre aşteptări?

Aparatele foto digitale ne-au eliberat de robia filmului și ne-au dat mână liberă să facem milioane de fotografii.

Fotografii descărcate sistematic în calculator, ce ocupă tot mai mult spaţiu şi pe care le dăm uitării, mai devreme sau mai târziu. În primă fază le stocăm în memoria computerului. Apoi le mutăm pe CD/DVD/stick memorie/ hard extern. Mai apoi ne întrebăm dacă le vom pierde odată cu uzura acestor dispozitive. Trendul se schimbă însă, și, ca o ironie a trecerii timpului, începem să simțim nevoia de a ne re-aduce fotografiile la vedere, pe hârtie, pentru a le arăta și simți mai bine. Statisticile arată că fotografiile imprimate cu ajutorul unor echipamente profesionale au o durată de viață de peste 100 de ani. În ultimul deceniu au fost dezvoltate numeroase soluţii de imprimare la îndemână care, nu numai că prezintă posibilitatea conservării fotografiilor în timp, dar permit şi vizualizarea lor în orice moment, fără a fi necesară utilizarea unui dispozitiv adiţional, cum se întâmplă în cazul calculatorului.

Totuşi, care este cea mai convenabilă și accesibilă cale de a transforma fotografiile virtuale în amintiri la îndemână? Soluţiile pentru transpunerea fotografiilor pe alte suporturi nu sunt încă foarte ofertante, iar unele,

chiar dacă sunt propuse de marile nume ale domeniului, dau mai multe bătăi de cap decât simpla și comoda stocare pe un dispozitiv electronic.

Pentru a-şi păstra fotografiile în afara calculatorului, şi pentru a le şi putea vizualiza cu ușurință, cei interesați au de ales, în prezent, între imprimarea la domiciliu sau la centrele profesionale şi achiziţionarea unor suporturi digitale.

Pentru a transfera fotografiile pe hârtie acasă, este suficient să ai o imprimantă semiprofesională, care poate fi achiziţionată din orice magazin de retail pentru electronice, de tip online sau clasic. Preţurile nu sunt foarte mari, variază între 160 şi 600 de lei, iar stocul de consumabile poate fi reînnoit în orice moment, piaţa fiind de-a dreptul saturată. Un dezavantaj al acestei opţiuni este timpul necesar selectării imaginilor din noianul de fotografii strânse, dar și timpul alocat imprimării, fără a mai fi luat în calcul cel necesar pentru aranjarea fotografiilor în albume foto. Numărul fotografiilor realizate cu aparate foto digitale a atins cifre considerabile, chiar și pentru un utilizator moderat: numai într-o vacanță de o săptămână, un posesor de cameră foto digitală face, în medie, între 300 și 800 de poze. Pe lângă vacanțe, utilizatorii își folosesc

de Roxana Stamati

camerele foto la aniversări, evenimente sau în alte situații cotidiene care cer a fi imortalizate, rezultând astfel un număr covârșitor de imagini, de ordinul miilor, anual. Nu-i de mirare că parcurgerea și selecția fotografiilor devine uneori un stres incomod, cu care utilizatorii de camere foto nu vor să aibă de-a face, fapt care justifică amânarea imprimării capturilor cele mai reușite, cele pe care le-ar plăcea să le privească și să le arate cunoscuților pe hârtie, nu pe un monitor rece sau pe site-uri de fotografie care abundă în imagini similare. Soluţia cea mai Pentru a câștiga clienți tineri și pen- la îndemână pentru imprimarea fotografiilor digitale rămâne deocamdată tru a-i redobândi centrul foto. Pentru a câștiga clienți pe cei furați de tineri și pentru a-i redobândi pe cei mirajul stocării furați de mirajul stocării fotografiilor fotografiilor pe pe computer, conceptul de centru foto computer, concep- este obligat să țină pasul cu exigențele tul de centru foto utilizatorului actual de cameră foto și este obligat să țină să-i vină în întâmpinare cu soluții care pasul cu exigențele să-l surprindă și să-l ademenească.

Centrele foto trebuie să dispună de utilizatorului actual de cameră tehnologii recente, să expună o varietate mulțumitoare de echipamente foto și să-i vină în întâmpinare cu și suporturi de imprimare care să dea libertatea potențialului client să opteze soluții care să-l pentru dimensiuni și formate atipice. surprindă și să-l Importante sunt și opţiunile de personademenească. alizare a albumelor foto, acestea

O fotografie imprimată azi rezistă 200 de ani Conform unui test realizat de Wilhelm Imaging Research, cel mai important laborator independent de cercetare în domeniul foto/film, soluţiile de imprimare foto ale companiilor HP, Canon, Kodak şi Epson oferă fotografiilor o rezistenţă la decolorare de până la 200 ani.

Pozele imprimate cu ajutorul echipamentelor HP au o rezistenţă de 200 de ani, dacă sunt păstrate în ramă şi 100 de ani fără a fi protejate.

Imprimantele foto Epson garantează fotografiilor înrămate o rezistenţă de până la 104 ani şi peste 100 de ani celor expuse liber.

Fotografiile imprimate cu dispozitivele Kodak rezistă 24 de ani în ramă, respectiv peste 100 de ani fără protecţie.

aprilie-mai 2011 /

/ 29

focus putând fi aranjate, după preferințele estetice și rigorile de arhivare ale clientului, în calendare, postere, albume foto personalizate sau chiar cărți. În prezent, în centrele foto din capitală, preţurile pentru serviciile de imprimare diferă în funcţie de suportul personalizat ales, un album foto putând ajunge la 142 de lei, în funcţie de materialele folosite şi dimensiuni. „Piaţa este în continuă dezvoltare”, spune Cristian Mischie, de la Interbrand, companie care, deși este specializată în producția publicitară clasică, oferă, pentru a fructifica în întregime competențele tehnologice ale echipamentelor, și servicii de realizare de albume foto profesionale la comandă. Deşi compania nu a promovat intens acest serviciu, Cristian Mischie afirmă că majoritatea clienților care apelează la serviciile de imprimare foto ale Interbrand sunt, în general, companii, şi mai puţin persoane fizice.

“Piaţa de imprimare foto este mare, dacă ne raportăm la automatizarea serviciilor de legătorie a albumelor și la apariţia site-urilor profesionale care fac totul la comandă. Totuși, cererea pentru astfel de produse creşte vertiginos doar în perioada sărbătorilor, când majoritatea clienţilor sunt în căutare de cadouri personalizate de calitate, după cum precizează directorul Interbrand.

Deși inovatoare, soluţiile digitale pentru păstrarea fotografiilor sunt încă destul de reduse numeric. Companiile specializate în tehnologii digitale pentru fotografie au dezvoltat produse care să vină în întampinarea nevoii de imprimare a fotografiilor digitale.

Sony a lansat recent un cadru digital, Sony DPP-F700, care serveşte ca ramă digitală, dar şi ca dispozitiv care transformă fotografiile virtuale în unele imprimate, cu ajutorul imprimantei încorporate. Echipamentul poate imprima fotografii de 10x15 cm şi este mai rentabil decât o imprimantă semiprofesională simplă, ajungând la un preţ de 554,12 RON. Tot în categoria soluţiilor digitale intră ramele foto digitale simple, cu capacităţi de stocare serioase şi avantaje reale de economisire a timpului. Acestea sunt dotate cu difuzoare, suport USB, memorie internă sau telecomandă şi au capacităţi de stocare cuprinse între 128 Mb şi 2 GB. Dintr-o perspectivă punctuală, preţurile depăşesc costurile pentru realizarea unui album foto imprimat, fiind cuprinse între 138,1 şi 796 RON,

30 /

/ aprilie-mai 2011

însă avantajul este că fotografiile pot fi schimbate mereu cu altele mai recente.

Pe scurt, dacă te bate gândul să aduci pe hârtie măcar o mică parte din fotografiile stocate în fișierele calculatorului de-a lungul ultimilor ani, trebuie să scoți din buzunar nu numai ceva bani, dar și să te înarmezi cu răbdarea de a selecta un număr decent de fotografii din probabil miile pe care ți le desfășoară slide-show-ul softului de afișare. Dacă te nemulțumesc parametrii de imagine, vei fi tentat să mai faci ceva intervenții de culoare, lumină, contrast sau format în soft-ul dedicat prelucrării fotografiilor, lucru care îți va ocupa timp bun. Vei căuta apoi un centru care să îți dea siguranța că va reuși să redea așa cum te aștepți povestea fotografiilor tale sau vei prospecta piața pentru a-ți achiziționa o imprimantă performantă. După ce vei imprima fotografiile, vei simți nevoia să le expui cum se cuvine și vei căuta un suport pe măsură. Acesta, la rândul său, va ocupa un spațiu în casa ta oricum aglomerată. Față de simpla descărcare în computer și revizitarea fotografiilor din când în când prin accesarea acestora pe un monitor, pare un efort cam mare. Este însă un efort care tratează cu respectul cuvenit demersul de imortalizare a ceva ce părea că merita revăzut cândva. Este, în același timp, și o formă de temperare a lăcomiei cu care obișnuim să apăsăm butonul declanșator al camerei digitale, sub justificarea fără noimă că trebuie să facem și să avem cât mai mult pentru a avea de unde alege. Este, până la urmă, o formă de respect față de noi înșine și, de ce nu, față de un suport care nu și-a arătat definitiv limitele și a cărei plasticitate nu a fost încă egalată de performantele rame digitale sau monitoarele și softurile computerelor de ultimă generație. Măcar din când în când, ar trebui să ne plecăm și să păstrăm rostul venerabilei hârtii.

Parcurgerea şi selecţia fotografiilor devine uneori un stres incomod, cu care utilizatorii de camere foto nu vor să aibă de-a face, fapt care justifică amânarea imprimării.

Totuşi, unde se va aşeza fotografia?

...Ceilalţi au alte rigori, eu pot sta şi până la 3 dimineaţa Chromatone este o afacere foarte tânără, ce-și poartă cu încredere numele atent ales pentru a semnala zona de specializare, respectiv imprimarea de fotografie. Silviu Voicilă, proprietarul afacerii, spune că lucrează deopotrivă cu fotografi profesioniști și cu amatori, evitând să puncteze o pondere exactă a acestora. Indiferent de experiență, statut și buget, atunci când vrea să-și imprime fotografiile, acest tip de client caută imprimante speciale, care au capacitatea de a reproduce culorile într-un spectru cât mai mare. Această funcție, împreună cu calitatea hârtiei fotografice, asigură o reproducere a imaginii de înaltă fidelitate. “Aici se face diferența între tehnica de imprimare foto și alte metode de imprimare, unde se folosesc doar patru culori”, explică Voicilă.

Chromatone a intrat în această piață de doar cinci luni de zile. Din acest motiv, proprietarul nu se hazardează să se raporteze în discurs la statistici personale și susține că nu își face iluzii legate de o creștere imediată. Își afirmă însă, cu fiecare cuvânt, slăbiciunea pentru fotografie. A intrat, de altfel, în această afacere, pasionat fiind de exercițiul fotografiei. A investit în echipamente și, după spusele sale, în cea mai bună hârtie care se folosește la această oră în lume și și-a pus la bătaie întreaga disponibilitate. “Mă implic personal în relația cu clienții. Am o flexibilitate pe care poate ceilalți nu o au. Ei au mulți angajați, au alte rigori, pe când eu pot să stau și până la trei dimineața.”

Investiția în laboratorul foto digital a costat în jur de 10 000 de euro, iar acesta speră să recupereze suma în aproximativ doi ani, deși nu este foarte optimist. “Piața este destul de amărâtă, și nu doar din cauza crizei economice.

E o criză culturală a României, lumea nu consumă artă, iar dacă o face, o face de la distanță. Lipsa de exercițiu și, evident, sărăcia spun tot despre această stare de fapt.”

Chromatone nu insistă pe căutarea activă a clienților. Aceștia se aduc unii pe alții, iar fluxul de lucru pare mulțumitor. Clienții vin și din În Bucureşti există, după părerea lui Silviu Voicilă, o piaţă consistentă a fotografiei, provincie, dovadă că mediul on-line raportată la numărul celor ce au ales această îndeletnicire. Din perspectiva serviciilor de funcționează. “Din provincie au venit imprimare a fotografiilor, piaţa este însă îngrijorător de mică, aproape insesizabilă. clienți mai în vârstă, cu fotografii pe

Se poate scoate profit din pasiune? de Maria Savu

aprilie-mai 2011 /

/ 31

focus film, lucru care m-a bucurat enorm.

Le-am scanat filmele și le-am imprimat ca și când ar fi ieșit din laborator, pe hârtie baritată.” Voicilă crede, asemenea multor nostalgici ai filmului foto, că fotografia a pierdut acel “ceva” de când s-a digitizat. “A câștigat în multe alte privințe, dar a pierdut din farmecul imprimării pe hârtie. Înainte se făcea imprimare analogică, și o făceau doar câțiva, pentru că nu toți se pricepeau. În schimb, acum, ai acces foarte ușor la fotografie prin intermediul telefonului mobil și prin aparate ieftine. Lumea s-a obișnuit să privească pe monitor, pe facebook, sa le pună pe site-uri de fotografie, mulți au pierdut din plăcerea de a imprima pe hârtie și e păcat, pentru că expresivitatea fotografiei se manifestă cel mai bine pe hârtie.”

...Câteva lucruri indispensabile

Pentru a obține o fotografie reușită prin imprimare, sursa contează enorm. Deși aparatele foto au evoluat dramatic, calitatea și parametrii imaginii variază simțitor de la o marcă la alta. Voicilă îi sfatuiește pe clienții săi să nu intervină asupra imaginii sursă, decât dacă vor să editeze culorile. După spusele sale, echipamentul și soft-ul pe care le folosește permit optimizarea imaginii, indiferent de mărimea la care aceasta se realizează. Voicilă este convins că o bună experiență în color management și un know-how solid contează într-o proporție de peste 60% în rezultatul final, în timp ce 40% depinde de performanțele echipamentului de imprimare. “Pentru a evita surprizele neplăcute, recurg întotdeauna la realizarea unui print martor. Clienții rămân uimiți, pentru că ei văd fișierele acasă, pe un calculator necalibrat, așa că, de multe ori, văd o imagine frumoasă, dar care nu are mare legătură cu realitatea. Dacă ești fotograf cu pretenții și expui într-o galerie, vrei să se vadă acolo munca ta, nu alta.

Așa că nu pot lăsa totul la întâmplare, pe mâna unui operator obosit sau plictisit. Trebuie să am și să păstrez un anumit nivel de expertiză.”

Deși expertiza și dotarea tehnologică sunt vitale, fără un suport de imprimare corect nu se pot obține niciodată rezultate. Chromatone lucrează cu materiale profesionale Harmann by Hahnemuhle. Prețurile acestora sunt în jur de 15-16 mil./100 de metri de rolă. “Îmi place să folosesc pentru fotografia

32 /

/ aprilie-mai 2011

alb-negru o hârtie baritată, cum se folosea înainte.” Această hârtie are un substrat de sulfat de bariu care-i dă un un miros specific. Folosită pe modul monocrom al imprimantei, asigură imaginii obținute o durată de viață de peste 150 de ani. Pentru hârtiile mate, Chromatone aplică un coating care protejează printul de influența factorilor externi și îl protejează împotriva razelor UV. Coating-ul se poate aplica fie printr-un spray special, fie printr-o substanță lichidă care poate fi ori pulverizată, ori întinsă cu pensula sau cu o rolă specială.

...Detalii de zi cu zi

După aprecierile lui Voicilă, cererea de imprimare de fotografii pe suporturi canvas-pânză este mai mare decât cea pe hârtie tradițională, punând acest aspect pe seama unui curent la modă.

Pentru că rezultatul este foarte decorativ, nu orice fotografie se pretează la transpunerea pe canvas. “Spre deosebire de printurile pe hârtie, țin să înrămez canvasul cu mâna mea. Îmi place să împăturesc într-un anume fel colțurile, cu multă grijă, pentru a nu se murdări sau deforma.”

Firma nu oferă servicii de înrămare, însă colaborează cu un furnizor cu experiență. “Vreau să reduc timpul pierdut de clienți și le spun ce pot să fac în plus pentru ei: cașerare sau înrămare. Nu iau niciun ban în plus pe înrămare, cât îmi cere furnizorul, atât îi cer clientului, pentru că ar fi caraghios sa pun ceva peste, dacă nu este munca mea.”

Chromatone oferă si servicii de scanare, însă numai de film fotografic, operațiuni pe care le realizează cu ajutorul unui flatbed ce permite abordarea de dimensiuni de până la A4.

Formatele cele mai cerute la imprimare sunt A3 și A2, deși acestea pot merge și până la 1.10 m, atât cât permite lățimea imprimantei din curtea Chromatone.

Această lățime este însă folosită rar, și numai dacă fișierele respectă un standard de calitate. “Orice imprimantă are o rezoluție hardware, iar dacă lucrezi cu un fișier de 150 dpi, driver-ul tot la 600 va printa. E bine să folosești un soft specializat, ca să nu se mai piardă din calitate. Eu folosesc un soft care calculează singur metoda optimă de a duce singur fișierul la 600 dpi, chiar dacă el are doar 72 de dpi.” Softul folosit de Chromatone se numește Qimage- “este o soluție ieftină, dar asta

nu înseamnă că e slabă”, precizează Voicilă. Acesta insistă pe faptul că este foarte important ca fișierul sursă să fie lăsat în pace de către clienți. Cel care printează trebuie să aibe responsabilitatea acestuia, pentru că rezoluția finală ține de print, nu de fotograf. “ Cel care se ocupă de print trebuie să știe ce să facă cu fișierul. Altfel ar fi foarte simplu: aduceți-mi totul la 300 Decizia de a lua dpi și eu printez. Și atunci, pentru ce Canon imagePRO- mai iau banii omului?”

GRAF iPF8300 nu a existat de ...Un decalaj dureros la început. “Am Fotografiile imprimate la Chromatone avut de ales între ajung, de regulă, în galerii. Altele ajung HP Z3200, Canon pe pereții din casele clienților sau devin imagePROGRAF cadouri. În România se vinde, însă, foarte puțină fotografie. “Au existat iPF8300 sau câteva încercări de a vinde fotografie.

Epson 9900. Am avut două luni la A existat o galerie care alegea fotografii dispoziție, timp în printr-o selecție și apoi le vindea. A dispărut însă, și fiecare vinde cum care am consulpoate. Să scoți bani din fotografie în tat forum-uri și România este o utopie. Fotografia este am vizionat mai ținută ori de plăcere sau pur și simmulte tutoriale plu în galerii, în expoziții, iar asta nu care prezenînseamnă că ai un profit material. Se tau comparativ mai vinde în tot felul de circumstanțe, diferitele grade scopuri de binefacere, dar acestea sunt de luminozitate și cazuri excepționale. Foarte rar poți vinde fotografie, poate doar dacă ai cum se modifică gamutul acoperit reușit să colaborezi în mod curent cu reviste și faci fotografii comerciale de imprimantă.” pentru acestea”.

Voicilă crede că Europa nu se compară Imprimanta are 12 culori și costă cu America în ceea ce privește piața de fotografie, dar acest spațiu beneficiază, 1500 de euro. totuși, de o mișcare consistentă în categoria fotografiei de artă, aceasta fiind Pentru modul căutată și cumpărată. “Fotografia nu e monocrom, imprivită în Occident ca o artă de mâna a primarea se face doua. Poți să ai profit și să trăiești bine numai din negru din asta. Știu un caz concret în Olanda, și tonuri de gri. unde se printează zeci de metri liniari Modul monocrom de rolă pe zi doar pentru distribuția la nivel național. În țările europene occioferă rezistență imprimării, uneori dentale există centre mari de imprimare, iar în SUA, nici nu mai vorbesc, chiar de trei ori mai mare decât în în fiecare orășel există câte-un atelier.” alte variante de culoare.

Echipamentul lucrează cu cartușe mari, de 700 de ml, cu care se pot imprima mii de metri liniari.

Totuşi, unde se va aşeza fotografia?

Direct la sursa

Contrar aparenţelor, centrele de imprimare foto n-au dispărut chiar de tot. N-o duc prea grozav, însă nici n-au ajuns la fundul sacului. Online-ul pare să fie însă o carte de pus în joc. Chiar dacă nu este garantul incontestabil al succesului, prezenţa pe internet păstrează încă miza deschisă. de Roxana Farc

Investiţiile totale pentru deschiderea unui centru foto online pot ajunge la 100.000 de euro

A

Cei ce păstoresc centre foto caută soluții pentru a le menține pe linia de plutire și-și păstrează credința că o fotografie imprimată nu va fi niciodată comparabilă cu una digitală. Online-ul este, deocamdată, cel mai la îndemână instrument de menținere pentru centrele foto ce vor să țină pasul cu vremurile, pentru că omul contemporan caută să-și rezolve nevoile, dilemele și dorințele prin doar câteva click-uri.

La o simplă căutare pe Google, descoperi că, în România, există surprinzător de multe centre foto online, raportat la statisticile care arată că imprimarea fotografiilor se mai face doar din capriciu, nostalgie sau numai atunci când se impune, deci numai în cazuri excepționale.

Dacă stai să cercetezi mai atent, îți dai seama, fără a sonda prea mult, că, din numărul total de centre foto online existente, active sunt doar jumătate, restul fiind doar niște urme fantomatice ale unor încercări de business-uri care au existat cândva sau funcționează sporadic. Cei ce sunt activi lucrează cu un public atent targetat, a cărui atenție este întreținută prin sublinierea unor avantaje competitive mai mult sau mai puțin relevante. Dacă există diferențe sesizabile între centrele foto online, ele stau în numărul de servicii oferite, dimensiunea firmei și, după spusele proprietarilor, în calitatea serviciilor.

Fiecare dintre ele are însă o perspectivă diferită asupra modului în care se diferențiază de concurență. Spre exemplu, pentru MyPoster. ro, diferențele și totodată atu-urile cu care se recomandă constau în inovarea permanentă a serviciilor, în relaționarea cu clienții și în consecvență. „Calitatea, prețurile bune și termenul rapid de livrare sunt atribute banale, cu care se laudă orice firmă”, crede Ciprian Furtună, director asociat MyPoster.

La Fotoland, un alt centru foto online, lucrurile stau diferit. Beneficiile subliniate sunt tocmai termenul de execuție, livrare și flexibilitatea. Proprietarii consideră că nu-i nimic depășit în aceste promisiuni: o persoană care apelează la un serviciu online se așteaptă ca produsul comandat să-i fie livrat cât mai repede posibil. Centrele foto online nu au nevoie de sedii

ceastă zonă a atras, inevita bil, un nume centrele foto greu al catego clasice, Koda riei foto. Pe lâ k a lansat o pl Sub sloganul ngă atformă de im „S m ar t fo promisiuni pe to solutions”, primare foto site-ul recent online. standardele de calitate Ko inaugurat miz maxim 48 de dak. Comenzi ează în ore. le sunt livrate prin curier, în

Dacă tot ai mulţi fani, poate ţi-ar plăcea să-i vezi şi altfel benjamin Lotan, un student american care a luat în serios succesul fondatorului Facebook, a pus de curând pe picioare Social Print Shop, un business care are la bază o idee aparent banală, dar care speculează inteligent preocupările şi vanităţile utilizatorilor de reţele speciale.

Reţelele sociale sunt mai vizitate decât site-urile porno. Sunt primele surse la care apelează, mai nou, firmele, pentru a-şi promova imaginea şi chiar pentru a se lansa pe piaţă. Sunt raiul publicităţii şi, ne place sau nu, influenţa lor asupra publicului este în continuă creştere.

Facebook are mai mult de 500 de milioane de utilizatori activi şi, în fiecare lună, 250 de milioane de oameni iau contact cu el prin intermediul altor site-uri. Platforma s-a dezvoltat şi continuă să se dezvolte.

Inspirat de freamătul tot mai mare al reţelelor americane, dar şi de modelul comportamental al fondatorului Facebook, transpus recent pe peliculă, un student american, Benjamin Lotan, s-a gândit să speculeze nebunia Facebook şi Twitter într-o afacere de succes. A pus bazele unui site, numit Social Print Shop, care permite doritorilor să imprime pozele tuturor prietenilor de

aprilie-mai 2011 /

/ 33

focus pe Facebook pe postere cu rezoluţie HD de 51 pe 102 cm.

Afacerea este abia la început, dar pare a avea mare succes.

Momentan, site-ul Social Print Shop oferă utilizatorilor posibilitatea de a imprima postere cu prietenii de pe Facebook şi Twitter, albume Facebook şi Tumblr (o platformă de microblogging), mini-albume şi stickere. Firma oferă transport internaţional, costurile nedepăşind 25 de dolari.

Site-ul, guvernat de sloganul „Facem lucruri frumoase cu pozele tale!”, se bucură de un impact încurajator pentru statutul său viitor şi, de curând, a început să atragă interesul investitorilor.

spațioase și nici de investiții costisitoare în acestea. Prin natura serviciului livrat, acest lucru devine irelevant. O firmă care oferă imprimare foto online, cu livrare la domiciliu, nu se adresează trecătorilor de pe stradă, ci acelora care știu exact ce vor și sunt familiarizați cu mediul online. Cu toate acestea, investițiile totale pentru deschiderea unui astfel de business pot ajunge la 100.000 de euro, dar, ca în orice demers lucrativ, input-ul financiar inițial depinde de anvergura țintită. „Noi vrem să ne extindem, şi vom continua să o facem, prin investiții în echipamente, tehnologii şi soluţii inovatoare, precum şi prin accederea pe pieţe noi, cu cerinţe noi, adică în așa numitele pieţe verticale”, spune Ciprian Furtună referindu-se la perspective viitoare de dezvoltare. Principala sa investiţie a fost aplicaţia software care gestionează comenzile şi generează frontend-ul vizibil pe internet. La modul estimativ, aplicaţia a necesitat o sumă comparabilă cu cea necesară pentru echiparea completă a unui print-center de capacitate medie. Ciprian Furtună crede că, mult mai important decât numărul clienților sau decât valoarea comenzii pe care o aduc, este calitatea acestora. Mai exact, “calitatea” în care

vin: de parteneri B2B, de specialişti, artişti fotografi, graficieni sau organizatori de evenimente.

Deși site-urile dedicate imprimării foto online arată destul de diferit, promisiunile și aspectele funcționale pe care se bazează fiecare dintre ele pentru a-și atrage clienții nu depășesc sfera convențională. Rapiditatea de procesare a comenzii- câteva clickuri și, în maxim o zi, primești pozele la domiciliu- sau calitatea materialelor folosite sunt atribute necesare pentru o poziționare corectă, însă nu suficiente pentru a suscita acea frenezie care să evanghelizeze publicul potențial și nu numai.

Social Print Shop a avut deja parte de două mari proiecte: site-ul Mashable, un portal specializat în domeniul media digital şi social, şi-a tapetat biroul din New York cu feţele tuturor celor 500.000 de fani, iar compania Bacardi a făcut acelaşi lucru, transpunând pe afişe figurile fanilor paginii lor de Facebook.

...Ce se alege de fotografia românească

O nişă discretă, cu ceva speranţe

“Se fac foarte multe cursuri, workshop-uri foto, şi fotografii ies ca pe bandă, cum ieşeau pe vremuri inginerii sau doctorii”, punctează în debutul întâlnirii Marcel Eremia, a cărei firmă a abordat, printre alte servicii, şi zona imprimării de fotografie.

Acesta apreciază că, în momentul de faţă, există foarte mulţi fotografi tineri, de care nu a auzit nimeni şi care ar putea fi interesaţi de serviciile AME design, deşi este foarte probabil ca aceasta să nu fie foarte cunoscută în rândurile acestora. de Radu Mihai

34 /

/ aprilie-mai 2011

Există, fără doar și poate, un spectru variat al categoriilor de fotografi, însă Marcel Eremia lucrează mai ales cu cei cu vechime în domeniu- Alex Gâlmeanu, Andrei Iliescu, Andrei Pandele, Cosmin Bumbuț, Cristian Crisbășan, Dinu Lazăr, Iosif Kiraly, Mihai Moiceanu, Narcis Virgiliu, etc. cei pe care el îi consideră un fel de stâlpi ai fotografiei actuale și care s-au obișnuit să viziteze AME design ori de câte ori vor să-și transpună fotografiile pe hârtie sau pe alte suporturi de expunere.

Cel mai adesea, fotografii își imprimă pozele atunci când urmează să participe la expoziții.

Sunt însă și situații în care aceștia transferă fotografiile pe hârtie pentru uz personal. Comerțul cu fotografie printată este deocamdată precar în România, deși unele fotografii se vând ca urmare a expozițiilor. Unele fotografii sunt vândute prin agenții specializate și galerii de artă, iar altele sunt realizate, încă de la bun început, cu scopul precis de a fi vândute. Sunt însă și cazuri în care fotografii, ca să-și crească reputația și să fie mai bine văzuți de public și de către cei din branșă, inițiază expoziții personale. Numărul maxim de expoziții de fotografie desfășurate

Totuşi, unde se va aşeza fotografia?

în București este de trei-patru pe lună. În funcție de mărimea spațiului, la expoziții sunt expuse, în medie, între 20 si 100 de fotografii. Bugetele alocate pentru imprimarea fotografiilor variază, după spusele lui Eremia, de la câteva sute de euro la câteva mii de euro, în cazul expozițiilor mai mari.

Clienții AME design sunt, în principal, fotografi care imprimă imagini fie din resurse financiare proprii, fie cu ajutorul unor sponsorizări.

...De ce are nevoie o fotografie bună

“Fotografii mai tineri nu prea cunosc soluțiile de imprimare. De cele mai multe ori, au văzut fotografii imprimate la alte expoziții, însă nu cunosc deloc procesul din spate. Nu știu că, de fapt, este vorba despre expunere plus developare și totul este aplicat ulterior pe un suport rigid cum ar fi o spumă poliuretanică. Unii au impresia că este vorba despre o imprimare directă pe un material gros de 5-10 mm și n-au auzit, de pildă, despre noțiunea de cașerare”, constată Eremia, împărtășind din experiența și interacțiunile sale în acest domeniu. Ca atare, când vin la AME design cei nou intrați în branșă spun cam ce ar vrea să obțină și primesc mai multe soluții, în funcție de buget și pretenții, primind, dacă este cazul, și oferte de finisare și înrămare.

Laminarea este o intervenție uzuală chiar obligatorie în tehnologia inkjet cu cerneală pe bază de apă, deși este contestată de cei cu exigențe ridicate în privința rezultatelor imprimării. Inkjetul de bună calitate destinat aplicațiilor fotografice se face și cu cerneluri pe bază de apă, de aceea necesită laminare de protecție. “La aplicațiile inkjet cu cerneală pe bază de apă, dacă cineva venea și atingea imaginea cu palma transpirată, putea sa creeze probleme, pentru că se dizolva cerneala. De aici și nevoia acoperirii cu folie de laminare de protecție.” Laminarea este un proces care poate fura din plasticitatea imaginii imprimate, alterând adesea zonele de culoare, contrastul și luminozitatea.

Materialele fotosensibile, special gândite pentru imprimarea fotografiilor, nu necesită laminare, pentru că durabilitatea culorilor, în condiții de arhivare, ajunge și la 200 de ani, după spusele lui Eremia. In condiții de iluminat de muzeu, durabilitatea este de 100 de ani, însă aceasta se diminuează în funcție

de natura aplicației, până la câțiva ani, ca în cazul casetelor luminoase care sunt aprinse non-stop. “Acestea sunt datele tehnice enunțate de firmele producătoare de material, însă noi avem printuri mai vechi de șase ani de zile, care rezistă fără probleme, și mă refer aici la casete luminoase.

Din acest motiv, noi n-am încercat să promovăm aceste printuri ca fiind printuri indoor, pentru că poate clientul vrea să le expună în fața magazinului, și atunci nu mai este print indoor. Le recomandăm doar acolo unde distanța de privire este mică, unde calitatea se cere a fi foarte bună.” În privința formatului ales de fotografi, există mai mulți factori de influență.

Cel mai important este legat de proporție, iar aceasta este dată de camera folosită: 2/3 sau 4/3, în funcție de formatul senzorului aparatului foto.

Mulți merg pe această variantă, pentru a nu mai recurge la reîncadrări. “Noi le sugerăm, pentru optimizarea costurilor, încadrarea pe rolă de 1,27 m, asta în cazul în care nu vor să cașereze imaginea obținută. Dacă vor să și cașereze, optimizarea este dată de formatul plăcilor de Foam, care este de 1/1,40 m. Dacă se împart în două sau în patru, rezultă formate de 1/0,7 m sau 0,5 /0,7 m, acestea fiind, în general, formatele cele mai căutate, datorită costurilor mai reduse”, explică Eremia.

...Creativitate în detrimentul volumului

În acest moment, nu există alte materiale fotosensibile în afara hârtiei (mată, lucioasă și metalică) și filmului de casetă luminoasă. “E puțin probabil să apară alte materiale care să înlocuiască, spre exemplu, pânza, apreciază cu scepticism Eremia. El consideră că hârtia metalică este imbatabilă în acest moment. “Hârtia metalică nu prea are echivalent în zona inkjet-ului sau pe alte tehnologii. Scoate culori vii și se pretează foarte bine pentru subiecte care au textură metalică: mașini, ceasuri, bijuterii sau chiar peisaje. Există o abundență de peisaje în niște culori fantastice, iar hârtia metalică poate pune cel mai bine în valoare aceste culori.”

Orice schimbare viitoare a materialelor ar cere investiții foarte mari din partea producătorilor, iar zona imprimării foto a fost și este în cădere foarte mare, întrucât firmele foarte mari și-au

Durst Lambda 130 tehnologie: expunere cu trei laseri RGB in tonuri continue procesare: chimica traditionala RA4 latime de imprimare: 127cm viteza de imprimare: 44 mp/ora

diminuat activitatea din cauza apariției digitalului. Filmele foto nu prea se mai vând, întrucât utilizatorii au trecut masiv la camere foto digitale. Furnizori de materiale foto sensibile au rămas tot cei mari- Kodak, Fuji- aceștia stând încă fără probleme în picioare. Ei produc hârtie în continuare, căci aceasta este încă cerută, fie că este vorba de mini laboratoare sau de centre de imprimare de mari dimensiuni. “S-a produs, la un moment dat, un boom al camerelor digitale, nimeni nu mai își imprima fotografiile, toți le vedeau pe monitor, le trimiteau prin email-uri sau le postau pe bloguri și facebook. “Acum, lumea a început parcă să înțeleagă că o fotografie transpusă pe un print, obținut fie prin inkjet sau tehnologie foto, e altceva. Se pare că și mini laboratoarele au reînceput sa printeze în cantități mai mari. Mă îndoiesc, totuși, că vor apărea niște materiale noi care să suplinească oferta de materiale foto sensibile. Există o categorie de materiale speciale, foarte flexibile, utilizată mai mult în publicitate, în sisteme de tip roll-up. Acest material este extrem de greu de rupt, mai ales atunci când este nevoie de o întindere mai intensă, unde hârtia obișnuită s-ar rupe .

Sistemele roll-up cu imagini printate pe acest tip de material stau foarte drept comparativ cu un print pe un suport de poliester clasic care are tendința să se îndoaie la margini, nemaivorbind de calitatea imprimării pe acest suport”, mai precizează Eremia. datorită tonurilor continue reale (nu există punct de raster), rezoluţia aparentă este de 4000 dpi, având detalii redate extrem de fin, cum ar fi degradeurile viteza de 44mp/oră este la rezoluţia de 4000dpi datorita inserarii emulsiei fotosensibile în materialul expus, aspectul printului este uniform neexistând ca în alte tehnologii diferenţe de reflexii în funcţie de culorile din imagine densitatea culorilor foarte mare

necesită materiale fotosensibile (nu se poate imprima pe alte tipuri de materiale) nu se poate imprima faţă/verso (emulsia există pe o singură faţă a materialului) deoarece imaginea tipărită se ”vede” numai dupa developarea materialului, trebuie sa fie implementat un control strict al managementului de culoare altfel riscând costuri mari de procesare (ceea ce, în final, nu este un dezavantaj pentru client).

aprilie-mai 2011 /

/ 35

ghid Copycenter-ul

Se iau: un spațiu închiriat sau cumpărat, 50.000 de euro, 10 angajați, 5 echipamente (de copiere, printare și de finisare) se alege aria de servicii și tipul clienților. Rezultă un copy center. E o rețetă ce pare ușor de încercat, dar, nimic nou, lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

de Roxana Farc

Pe alte meleaguri, copycenter-urile merg pe principiul autoservirii. Clientul merge cu un abonament sau plăteşte prin sistem POS şi îşi copiază singur documentele. Apelează la angajaţi doar dacă are nevoie de ceva mai complicat. La noi, nu prea există o diferenţă clară între copy center şi centrele care oferă servicii de printare.

Ce spun furnizorii "Nu cunoaştem cazuri de copy centere care să întâmpine dificultăţi de business, atât timp cât sunt corect amplasate. Pentru a avea succes, este bine ca acestea să fie localizate în zone în care există cereri: instituţii publice, universităţi, biblioteci etc.

Succesul depinde de gradul de adaptare la condiţiile pieţei."

Gabriel Istrate, Konica Minolta

"Rata de succes a unui copy center, în condiţiile actuale de piaţă, depinde de foarte mulţi factori. Aceasta poate să crească foarte mult în cazul centrelor care îşi promovează serviciile, care îşi dezvoltă o forţă de vânzări adecvată şi care oferă aplicaţii deosebite, cum ar fi datele variabile şi aplicaţiile foto."

Răzvan Corcodel, Xerox România

"Un copy center despre care pot spune că a evoluat destul de bine în ultimii ani este localizat lângă facultatea de arhitectură din Bucureşti. Achiziţiile le-a făcut pas cu pas, în funcţie de cerinţele clienţilor care îi treceau pragul. Asta i-a adus stabilitate şi cash-flow. În general, rata de succes depinde de performanţa echipamentelor, locaţie, raport calitate-preţ, gama de servicii, furnizori şi flexibilitate."

Corneliu Ştefan Eşanu, ZSpotMedia

36 /

/ aprilie-mai 2011

În România, există trei categorii de copy centere: entry-level, medium level și high level. În funcție de nivel, investițiile cresc exponențial cu serviciile puse la bătaie. Pentru prima categorie, care mizează pe servicii basic (copiere, printare, proiectare și toate activitățile conexe), investiția ajunge undeva la 20.000 de euro fără TVA. Echipamentele necesare sunt o multifuncțională A3 color, un plotter, un scaner A0, o mașină de pliat și alte echipamente adiționale. În timp, afacerea se poate dezvolta. Prin oferirea suplimentară de servicii de grafică, investiția se ridică la 34.000 de euro, fără TVA, pentru că afacerea necesită mai multe echipamente.

Pentru a atinge nivelul maxim, un copy center ar avea nevoie de o investiție de peste 100.000 de euro. Aceasta acoperă achiziția a minimum zece echipamente, printre care și un scanner de carte, o imprimantă cu solvent și un laminator mare. Aceste prețuri sunt orientative și se referă strict la achiziționarea echipamentelor.

Există și copy centere a căror investiție inițială se rezumă la câteva mii de euro, dar și unele care debutează în forță, cu o investiție de 300.000 de euro. Costul deschiderii unui copy center variază în funcție de tipul și de configurația echipamentelor pe care le achiziționează și se poate situa între 50.000 și 100.000 de euro, alocați pentru echipamente de imprimare color, alb-negru, stații de lucru și echipamente de finisare. În ce constă configurația basic a unui echipament achiziționat? Gabriel Istrate, production printing project manager la Konica Minolta România, explică: „De regulă, echipamentele solicitate de aceste unități sunt echipamente office, care trebuie să aibă în configurație un feeder față-verso, o unitate duplex și o placă de rețea. Acestea acoperă necesitățile standard ale unui copy center. Bineînțeles, există posibilitatea personalizării echipamentului, în funcție de cerințele specifice ale fiecăruia.”

Conform firmelor care furnizează echipamente, se pare că, de cele mai multe ori, nu se achiziționeză componente de finisare, ci se preferă ca finisările să se facă separat. Există, desigur, și situații în care copy centerele sunt dotate cu echipamente profesionale, dar atunci când sunt vizate volume mari de lucru și lucrări complexe, precum albume, lucrări de diplomă etc.

O altă configurație pe care trebuie s-o aibă un echipament achiziționat de un copy center este o capacitate mare a modului de alimentare și a sistemului de colectare a colilor. Ceea ce trebuie să aibă în vedere o persoană care vrea să investească în deschiderea unui copy center este că, pentru început, este necesar un multifuncțional A3 laser, color sau un plotter A0, depinzând de profil.

l copycenter-u . erge bine cu ta Shoppingul m aște lanțul de magazine Diver no în cu at ns ea la m a lu ta ă Toat , Diver ereu ceva nou” opSub sloganul “M t de magazin: un spațiu de sh ncep rți, 2008 un nou co res, vânzând că trei zone de inte pe și at IT ur o, ct de ru vi st ping rii, jocuri ică, filme, jucă riul op pr și s hi sc CD-uri de muz a de nou, magazinul papetărie. Mai e. centru de copier -ul se găsește int, copy center Po rv Se de e Băneasa ShopSub numel l Vitan, Plaza și al M în ti, j și eș ur în Buc s Mall din Clu mall-urile Iuliu în all și M ity în C st fo ng pi sa ul centru deschi printare de te ga le Timișoara. „Prim ii ic rv la bază doar se serviciul Vitan și a avut implementat și st fo a an un ă up rector D di e. , er or pi st și co aviu Pa e”, a declarat Fl de personalizar PR al Diverta. de marketing și Miza câştigăt Originalitatea oare pe online și unicitatea pe piață a cântărit în notorietatea mult afacerii Agrafa.

Cunoscută iniți sub numele de al pucu.ro, ca prim a aplicație onlin România pentru e din design-ul și prod ucerea cărților vizită, aceasta de a insistat nu nu mai pe promov online, dar și în area media convențio nală, având ch spot publicitar iar un difuzat la radio.

Agrafa a fost, pâ nă de curând, o companie care activa doar în m ediul online, cu sediul central în București. „De circa 3 luni am deschis un sedi în Timișoara și u-pilot pregătim un al tul în Pitești. C vizită au rămas ărțile de în continuare pr odusul de bază urmate de prod , fiind usele publicita re tipărite, afișe mape, etichete , pliante, ”, spune Mihai Baciu, managin tor al Agrafa. Fi g direcrma ființează di n 2004, iar cond afirmă că există ucerea un plan de inve stiții și dezvolta foarte bine pus re la punct, pentru următorii 3 ani.

t y de neglijare își deschid un cop e nu sunt ca 0 0 .0 0 5 e Investiţiil medii făcute de cei tr a în rează undev oferă o Investițiile ia, se încad re ân ca m o i, R ar m în ură center, r cele mai ia , într-o sing ro ă eu ân e d ră să răm ia fe și 100.000 re eg p at , tr ii S ic ii. de serv ul de servic diversitate tindă număr nei rețele de puncte ex i -ș să și u mai locație formarea i deschidă azează pe preferă să-ș i ic lor nu se b m ai m e. oar cei locații-chei de lucru. D e lucru, în d e ct n u p multe

Centrele de copiere sunt o afacere profitabilă, dacă sunt gestionate abil și exploatate la capacitate maximă. Domeniul permite aplicații multiple și, cu puțină imaginație, poți adăuga lunar un nou serviciu. Totul se rezumă însă la profitabilitate. Conform lui Flaviu Pastor, din punctul de vedere al volumului de cereri, copierea documentelor primează, reprezentând 70% din volumul total. În schimb, din perspectiva cifrei de afaceri, copierea și printarea sunt la egalitate.

Asta ar însemna, la o primă vedere, că serviciile de imprimare sunt mai scumpe decât cele de copiere.

„Există o împărţire între color şi albnegru, volumul de cereri fiind mai mare pe alb-negru.

Ca importanţă în cifra de afaceri, colorul deţine cam 45%. Volumele au scăzut foarte mult în ultimul an, dar dau semne că şi-ar reveni, Cât despre cererile pentru serviciile de imprimare personalizate (pe tricouri şi alte produse), acestea reprezintă doar o treime din volumul total de lucru.”

Cerere m a O altă mo re pe formate m dalitate p rin care u ici zista pe p n copy ce iață o rep nter p rez exemplu este Expre intă investițiile foa oate rert s Printing lor este c , din Cluj. e mari. Un onc Activitate copiere, ia entrată mai mult p a e imprim r formate are și nu le producție pe . Tipăresc mari reprezintă su b 20 tab media spe ciale (foli louri pe pânză, ofe % din i din plast ră produse elemente ic sau ma de securiz gnetice) și are a prod uselor.

"Cele ma i cerute p roduse su pliante, fl nt cărțile utu de viz plicuri pe rași, mape de prez entare, ne ită, afișe, rsonaliza te, cam to wslettere xpres Prin , t ce ți tin se află într g este o companie ne de zona asta. E la începu -un proce td s de imple de autom mentare a e drum și atizare a prod uno canal web 2print", se ucției și de deschid r soluții ere a unu prezintă D executiv i Expres Pri acian Bad nting. ea, directo r

rea din mplasa ţează a rmiste derivate fi n e u fl in o f te ii a n ţ o o Clien nter p cările c copy ce ne. Am ă clasifi Pe lâng și investiții, un care și-l propu aleși. i ră pe e clienți tat anvergu după target-ul direct d d ien i r o ș o t m a a evalu rești, șipinde în e u c d u i B lu plasarea copy center din ona ASE-ului. z n Țuchi, u tele de lucru în c n cererile u p toate azate pe b t e, n u s , printar oferă cumente ă și tot care le o e d p e le d ii e m Servic ltiplicar ărilor de diplo ezent pe lor: mu r r studenți copertarea luc a. Țuchi este p ților. , r e r en to a s li n e c c ia a s lam de lip isarea n e fi g n ă c lâ li p ce imp i nu se 10 ani ș piață de

Pay-per-print, Echipamentele un concept timpuriu folosite de copy centerele din România sunt, în general, prop rietatea exclus investitorilor. Se ivă a rviciul pay- pe r-click nu este popular ca în st la fel de răinătate. Doar cei de la Diver adoptat de curâ ta l-au nd: "Până acum un an, cumpăram echipamente de și copiere la 2printare 3 ani, pentru a fi la nivelul aște clienților noștri, pt ărilor dar, din cauza condițiilor econ am decis să ad omice optăm echipam ente de printare varianta pay-pe prin r-click. Conside r că am făcut un foarte important pas în această direcț ie, deoarece pl cât vindem – co ătim stul final este un pic mai mare, da justificat”, înch r eie Flaviu Past or, director de keting și PR al marDiverta.

aprilie-mai 2011 /

/ 37

trend Imprimarea 3D, o soluţie nu tocmai pe placul arhitecţilor Aceia dintre noi care sunt mai conservatori spun că ceea ce iese din mâna unui om nu va putea fi niciodată reprodus cu exactitate de o maşinărie, indiferent cât de sofisticată şi evoluată ar fi aceasta. de Roxana Stamati

În ciuda rezistenței convingerilor personale, prejudecăților și fricilor în fața schimbării ale multora dintre noi, tehnologia înaintează rapid și ne pune în fața unor opțiuni pe care nu prea mai avem cum să le evităm. Nimeni nu mai poate contesta și nici fugi din fața unei realități care înfățișează doar începutul unei schimbări de paradigmă: mare parte a lucrurilor create fizic prin talentul şi priceperea umană au acum un corespondent de obținere prin intermediul tehnologiei. Acest fenomen începe să invadeze simțitor arii de activitate de altfel foarte conservatoare, care pun pe un soclu înalt priceperea de neegalat a mâinii umane. Comoditatea, siguranța și rapiditatea pe care le promit noile tehnologii îi fac chiar și pe cei mai rezistenți să depună armele și să înceapă să guste, treptat, din avantajele propuse de noul eden. Un caz aparte ce vorbește despre această tranziție se regăsește în arhitectură, mai precis în proiectarea şi realizarea de machete, pentru care, deloc surprinzător, s-a găsit o alternativă în imprimarea 3D. Totuși, cât de vastă este aplicabilitatea formatului 3D în domeniul imprimării? Echipamentele de imprimare 3D simplifică acţiunea de machetare a unui obiect, fiind capabile să producă o replică tridimensională a acestuia printr-un proces rapid, care constă în aplicarea unor straturi succesive de material. Procesul este foarte simplu: dintr-un fişier digital de tip CAD se citesc detaliile obiectului, iar acesta este imprimat cu ajutorul unui material special fie ABS, metal, sticlă, nylon sau plastic.

Un avantaj al acestei tehnologii este modalitatea economică de realizare a unui model imprimat 3D, prin serviciile de print-on-demand online.

Simplitatea serviciului îl face accesibil, indiferent dacă este vorba despre pasionaţi răzleți sau firme specializate în design. Procesul decurge rapid: comanda se plasează online, se trimite fişierul cu prototipul dorit, iar macheta este livrată prin curier în decurs de câteva zile. O astfel de

38 /

/ aprilie-mai 2011

platformă print-on-demand pentru prototipuri tridimensionale există şi în România prin spotdesign.ro, unde preţul se calculează automat şi se comunică înainte ca firma să proceseze comanda. Trebuie menționat că, la aceste servicii, au prioritate studenţii din instituţiile de învăţământ de stat sau particulare de Artă, Design, Arhitectură şi Urbanism.

Achiziţia unui astfel de echipament reprezintă însă o investiţie financiară consistentă, având în vedere că preţul unei imprimante 3D variază între 10.000 şi 50.000 de euro, în funcţie de materialele pe care le foloseşte şi dimensiuni. Pe piaţa din România, Mons Medius distribuie echipamentele de imprimare 3D Dimension, realizate de Stratasys FDM. Potrivit reprezentanţilor companiei, există interes pentru aceste echipamente, însă persoanele care doresc achiziţionarea lor provin în general din domeniile industriale, auto sau din cele ale cercetării industriale.

Din moment ce imprimarea 3D a penetrat tot mai multe domenii, nu putea să evite tocmai arhitectura, un domeniu ce accesează în mod curent tehnici de simulare și prezentare tridimensionale. Însă, tocmai în această zonă profesională, scepticismul este cuvântul de ordine, deoarece bună parte a arhitecților nu cunosc și nici nu își doresc să se afunde în detaliile funcţionale ale echipamentelor de imprimare și, prin urmare, sunt destul de reticenţi în a face investiţii în astfel de tehnologii.

Soluţia imprimării 3D le-ar putea permite însă arhitecţilor să realizeze părţi şi ansambluri din diferite materiale cu proprietăţi diferite, într-un singur proces de construcţie. Trebuie totuși spus că produsul imprimat necesită apoi o prelucrare migăloasă, complicată, care consumă timp, iar costurile aferente devin destul de incomode. Astfel, dacă preţurile pentru imprimarea tridimensională a unor prototipuri simple sunt reduse, acestea pot depăşi de peste trei ori preţul unui prototip tradiţional, în cazul machetelor arhitecturale. De pildă, preţurile pentru machetele

Tehnologia poate salva vieţi

La Universitatea din Warwick, SUA, sunt imprimate părţi ale corpului uman, prototipuri destinate studiului. Medicii şi inginerii instituţiei vor să înlocuiască pulberea folosită la imprimarea 3D cu componentele chimice ale oaselor umane, astfel încât să poată obţină componentele bionice necesare pentru a înlocui oase rupte sau deteriorate.

Arhitecții par a exprima, cel puțin pentru moment, o părere unanimă: imprimarea 3D nu va substitui prea curând modalităţile tradiţionale de realizare manuală a machetelor. Argumentele pentru care arhitecţii nu se simt încă atrași să abordeze tehnologia de imprimare 3D sunt gama de culori restrânsă, necesitatea unei prelucrări adiţionale imprimării propriu-zise şi costurile destul de mari ale echipamentelor, implicit ale serviciilor de acest gen. Arhitecții sunt de părere că tehnologia 3D pentru imprimare este mai potrivită în designul de produse, unde cerințele de simulare și prezentare a prototipului sunt diferite și ceva mai restrânse față de machetele pentru construcții, unde nivelul de detaliu este mai accentuat.

Tehnologia imprimării 3D reprezintă o alternativă şi totodată o ameninţare puternică pentru machetarea manuală din numeroase domenii, precum inginerie şi construcţii, producţia de încalţăminte, design industrial, bijuterii, automobile, stomatologie şi industria medicală.

Asemenea machetelor originale create în decurs de săptămâni sau chiar luni, produsele rezultate în urma imprimării 3D simulează aspectul, consistenţa şi funcţionalitatea produsului prototip. Totuși, la un moment dat, va deveni evident că, cel puțin pentru anumite domenii, imprimanta 3D are avantaje certe faţă de alte tehnologii de fabricaţie, fiind mai rapidă şi uşor de utilizat și furnizând rezultate superioare.

Imprimarea 3D este, fără îndoială, o soluţie de viitor, în special pentru realizarea rapidă a prototipurilor, zona în care a avut deja un impact puternic, dar şi în medicină sau arte. Echipamentele de imprimare 3D vor fi îmbunătăţite și perfecționate până în punctul în care vor fi capabile să reproducă fidel produse funcţionale şi nu numai prototipuri, prin accesarea unei game extinse de culori şi materiale.

Până atunci, însă, tradiționaliștii vor continua să-și folosească mâinile și experiența dobândită prin ani de exercițiu. Generația mai tânără, însă, dependentă fiind de facilitățile tehnologice și din ce în ce mai străină de deprinderi de lucru ce presupun manufactură și exercițiu practic îndelung, va adopta fără ezitări tot ceea ce îi va ușura efortul și va intra în acord cu dinamica sa de viață, strâns legată de online, gadgeturi și schimbare.

CE SE POATE FACE CU IMPRIMAREA 3D lucruri la care nu te-ai gândit NASA a testat imprimarea 3D pe Staţia Spaţială Internaţională, iar în viitor va achiziţiona o imprimantă 3D pentru a produce piese ale navelor spaţiale în timpul misiunilor din spaţiu.

Shapeways, o firmă din New York, imprimă peste 10.000 de produse unice lunar; clienţii comandă bijuterii, cadouri sau gadgeturi, pentru a le comercializa.

Caută în această ediție pagina care ilustrează imprimarea dimensională cu efect tactil

EOS, furnizor german de servicii de imprimare 3D, primeşte comenzi de la producători de maşini, firme de aeronautică sau chiar dentişti. Compania poate realiza până la 450 de coroane dentare pe zi, în variante ajustate în funcţie de pacient.

Materiale speciale

Pentru imprimarea 3D a unei machete standard pentru o casă P+1, spre exemplu, un beneficiar ar putea plăti peste 2000¤, adică de trei ori mai mult faţă de preţurile percepute pentru acelaşi proiect de un arhitect specializat pe machetare, care sunt cuprinse între 400 şi 700¤.

Calculul a fost realizat pentru o machetă standard, la scară 1: 50, de dimensiunile 20 x20cm, cu o înălţime de 10 cm, fără mobilier interior, fără taxele adiţionale pentru transport.

imobiliare tradiţionale nu sunt standardizate. O casă obişnuită, cu parter plus unul sau două etaje, costă câteva sute de euro, în timp ce un cartier de vile sau blocuri poate ajunge la câteva mii, în funcţie de dimensiuni, materiale şi accesorii, dar şi de nivelul de detaliu.

Răşina stereolitografică (SLA).

Modelul SL 7870 de la Huntsman creează un aspect asemănător sticlei, iar materialul este stabil în mediile cu umiditate ridicată

Producători

Pentru imprimarea 3D, site-urile de tip print-ondemand percep taxe de 0,8 - 0,95 ¤/cm cub. Preţurile variază în funcţie de cromatica aleasă, în variantă alb sau color.

NZcorporation - are în prezent cea mai mare gamă de imprimante 3D- ZPrinter 150, ZPrinter 250, modelele 350, 450 şi 650);

Materialul Acura Peak Plastic, proiectat de 3D Systems, este rigid şi stabil în medii cu temperatură sau umiditate ridicată

Stratasys, cu printerul Dimension uPrint Plus- pentru aplicații multicolore Solido3D- echipamentul SD300 Pro 3D este singura imprimantă 3D care foloseşte tehnologia de laminare LOM (Laminated Object Manufacturing) Hewlett Packard a intrat recent pe această piață prin lansarea modelulului HP Designjet 3D. În realitate, HP nu realizează propriuzis echipamentul, acesta fiind produs de Stratasys şi folosindu-se doar de tehnologia proprie, Fused Deposition Modeling

O artistă din Olanda a folosit un material nonconformist pentru opere de artă realizate cu imprimanta 3D. Aceasta a creat cu cenușă umană un prăjitor de pâine, un mini-aspirator şi o scară.

aprilie-mai 2011 /

/ 39

voci afia al decât tipogr i mai mare te să an eş 0 1 sfi cu se u ar este do nduce. N Petre Carp vânzări îl co , dar crede tament de e un Kindle p ar te ep d ra i fe ru re p că revitalizeze ile rţ să că t şi e u citeşt ne tipărit. A re i lu admită că u de recesiu aj a es viitorul m t în perioad se ff O . er p cu tărie în ză Su e surpri aster Print o poziţionar de Maria Savu vânzările M atism şi pe gm ra p e p mizând

timp că nu ar la s le e ţ în m A nesfârşit do la i ă r t m e t u p nui nume. u a m r u e p e d Care este retrospectiva pieței pe care o face un manager de 30 de ani care conduce departamentul de vânzări al tipografiei?

Dacă ne uităm la ultimii 21 de ani, putem spune că, la începutul anilor ‘90, existau capacități mari de producție pentru cât se tipărea atunci.

Tipografiile erau de stat și aveau parte de o conducere defectuosă.

Tipografia noastră a apărut în anul 1992, împreună cu o serie de alte tipografii particulare. Am achiziționat inițial o mașina de tipar Gestetner de format A4, cu dimensiuni apropiate de cele ale unui birou. Acea mașina de tipar valora la vremea respectivă aproximativ 300 de mărci și cu ea produceai astfel încât să susții 3- 4 angajați. Întro piață civilizată, o firmă care deține o astfel de mașină nu poate să răzbată. Chiar și așa, același lucru s-a întâmplat și cu alte firme. Toate companiile din domeniu care au o vechime de 15-16 ani pe piață așa au început. Niște firme din astea cu mașini de mâna a doua s-au bătut cu tipografii de stat, care aveau experiența și echipamentele necesare. În câțiva ani de zile, toate firmele acestea particulare au câștigat piața. În momentul de față au rămas puține tipografii de stat puternice. Aici nu includem tipografia Monitorul Oficial, care are alte standarde.

Monitorul Oficial e o companie care nici nu știu dacă funcționează pe baze economice, și totuși scoate pe profit. Într-un mod oarecum paradoxal, tipografiile care domină piața în acest moment repetă scenariul anilor 90, de data aceasta ei jucând rolul tipografiilor de stat. Nimeni nu s-a ghidat după raportări,

40 /

/ aprilie-mai 2011

studii de piață sau analiza exactă a competiției. Eficiența muncii e un subiect oarecum tabu. Sunt multe lucruri care încep să facă astăzi diferența, și cred că, în 2011, tipografiile ar trebui să se uite la cheltuieli.

Au făcut acest lucru și în 2010, dar au făcut-o superficial. Nimeni nu se uită la imaginea de ansamblu, nu sunt incluse în discuție probleme legate de cât de ieftin sau scump produc ceea ce vând.

Toți privesc spre aspectele cele mai accesibile lor și se rezumă la primul pas: cumpăr hârtia cu 950 de euro sau cu 870 de euro? Este cel mai ușor lucru de rezolvat. Dar trebuie să înțelegi ce e cel mai profitabil pentru tine, să produci, să vinzi carte legată sau revistă?

Sau faci numai print comercial? Mă interesează lucrări de 500 de pliante A4, A5? Aici au început lucrurile să se schimbe în ultimul timp, și cred că va exista un filtru foarte puternic pentru firmele care vor rămâne în piață și care vor conta în continuare.

Cum se realizează procesul de vânzare în domeniul tipografic? Există departamente de vânzări, este o vânzare proactivă? În ceea ce ne privește, vânzările s-au derulat în felul următor: în 2009 am avut o cifră de afaceri de aproximativ 12 milioane de lei. Cifra reprezintă un vârf pentru noi. La momentul respectiv, nu aveam un departament de vânzări și am experimentat diferite soluții pentru vânzări care să suplinească funcțiile unui astfel de mecanism, dar toate au fost nereușite. Atunci am realizat că noi nu putem să trăim doar de pe urma renumelui pentru că, totuși, nu suntem atât de importanți pe piață încât să fim în conștiința celor care vor să tipărească. Am considerat că este cazul să adăugăm aportul unui departament de vânzări, care să funcționeze cu oameni bine plătiți, ca ei să-și atingă țeluri destul de înalte, pe baza unor reguli clare. Atunci am pus pe picioare un departament de vânzări, care astăzi are patru vânzători și un om pentru licitații. Acest departament a acoperit 25% din vânzări în anul 2010.

Fără ei, lucrurile ar fi stat mult mai rău. În ceea ce ne privește, anul trecut, cifra de afaceri a fost mai mică față de 2009, dar cantitatea tipărită e aceeași.

Volumul de cerere a fost practic același, dar a fost o presiune legată de preț?

Da, piața a resimțit o foarte mare pre-

siune pe preț. Tendințele au fost foarte ciudate. Probabil că în momentul în care mulți se simt nevoiți să ducă lunar la bancă sume mari, apar și deciziile acestea ciudate. Unii se mulțumesc să lucreze aproape pe nimic, doar ca să le circule o sumă de bani, pe care, la un moment dat, îi direcționează către zonele unde sunt urgențe de plată. Dar varianta aceasta este foarte periculoasă pentru că, pe de-o parte, subminezi piața și tu te afli la un moment dat în postura cumpărătorului, consumatorului de tipar. În postura asta, știi bine că, odată ce ai simțit un preț și te-ai lovit de el, e greu să accepți să vină cineva să ți-l ridice la peste 20- 30%, chiar dacă, îți aduce, poate, niște argumente logice. Te orientezi după preț, în măsura în care calitatea e acceptabilă.

Presiunea a fost extrem de puternică și prețul a scăzut. Probabil că dacă prețul scade, înseamnă ca e o tendință naturală.

Ce a determinat scăderea prețului?

A fost o psihoză, un fel de teamă a oamenilor care au crezut că va scădea cererea atât de mult și au început să oferteze? Cine a impus diminuarea prețului: tipografiile sau clienții?

Clienții. A fost, la un moment dat, un început de an foarte, foarte prost, așa l-am perceput eu, cel puțin, și atunci s-a creat o panică. Clientul, pur și simplu, s-a văzut în situația în care a trebuit să scadă la rândul lui toate cheltuielile, a fost conștient că poate nu e posibil, dar el a încercat. Astfel, neexistând transparență totală în preț, adică fară să se știe ce înseamnă preț, ce acoperă el, care este marja de acoperire și toate lucrurile acestea, pur și simplu a venit până la urmă un producător avid de bani care a vândut mai ieftin. Deși, în mod normal, fără a fi forțat de împrejurări, nu ar fi făcut acea întelegere. Și așa, încet, încet, s-a făcut o presiune pe piață care a dat startul acestei concurențe mari, care există acum. În momentul de față, puteți să împărțiți clienții pe categorii de business sau aceștia formează un peisaj destul de eterogen?

Portofoliul de lucrări se împarte în două categorii: revistele și printul comercial. 40% din volumul anual este acoperit de cele peste 30 de titluri pe care le tipărim, iar restul revine printului comercial. În urmă cu 3 ani,

procentul era invers. Revistele au fost puternic lovite de recesiune. Chiar și revistele de nișă, categorie pe care se sprijină portofoliul nostru, au fost obligate în ultimii ani de zile să scadă tirajele, iar aceasta a însemnat mai puțini bani pentru noi. Există o capacitate de producție pe care o controlăm foarte precis, iar un tiraj mai mic poate aduce pierderi consistente. Costurile fixe îți influențează prețurile în funcție de tiraj. A rămâne cu o capacitate de producție neacoperită, iar acest procent este de aproximativ 50%, este un pericol foarte mare pe termen mediu. În acest domeniu, timpul este placa turnantă a succesului. Dacă mie îmi ia trei ore să produc o revistă sau îmi ia dublu, diferența este atât de mare, încât pot să închid sau să rămân pe piață, chiar dacă nu pare un aspect atât de important.

În ce procent este ocupată acum capacitatea de producție a Master Print ?

Raportat la o perioadă de un an, este o medie de 65%. Acest procent este influențat de mai multe lucruri. Dacă am mai angaja oameni, am putea să influențăm capacitatea de producție.

Sunt ore nefolosite pe mașinile respective, pentru că nu am angajat oameni care să lucreze în schimbul doi. N-am facut asta pentru că nu am vrut să ne asumăm riscul de a încărca nivelul cheltuielilor. Atunci când a început criza în țară, pe noi ne-a prins cu un fond de salarii mare. Atunci aveam 8090 de angajați, iar în momentul acesta avem sub 60. Și acest lucru contează foarte mult. Din nou, se ajunge la o chestiune de management al costurilor: important nu e să fac o revistă, ci în cât timp pot să fac o revistă. Câte reviste de un anumit tip pot să produc și la ce costuri? Câți oameni sunt angrenați?

Pe ce utilaje? Managementul interior al lucrărilor este una dintre cele mai sensibile chestiuni într-o tipografie.

Trebuie să existe un mecanism cât mai simplu și cât mai logic în interior, ca lucrurile să meargă și timpul să fie folosit în favoarea ta. În acest domeniu, timpul este placa turnantă a succesului.

arje t cu m începu imeni nu îşi a ia n Româ business. N ă fiile din ebuia s în tipogra ritate totală ece ani. Tu tr i omului în l ru c z c je le Lu m -i fa şi cu o ale acu ine. rios, să imense trebări esenţi izat, să fii se l şi să iasă b cum n a -u în a e re a n rg a e li o c n d pu um dea , pe i oarec specţi tărât. ografie vii, să fi în tipar, să re bleme în tip n pic mai ho rou p ro a lucrare erau marile p de producţie tru a rezolva a er pen aistru g m a Aceste n e c a are m lvă ori le rezo ie să fii un m . sta bu Nu tre de genul ace le bleme

aprilie-mai 2011 /

/ 41

voci Dacă mie îmi ia trei ore să produc o revistă sau îmi ia dublu, diferența este atât de mare, încât pot să închid sau să rămân pe piață, chiar dacă nu pare un aspect atât de important.

Ați menționat că aveți un om care se ocupă exclusiv de licitații. Despre ce este vorba?

Sunt licitații publice ale statului. Din fericire, piața tipăriturilor este printre puținele piețe care are o imagine bună în conștiința publică și asupra căreia nu planează dubii legate de incorectitudinea procedurilor. E o piață pe care, dacă reușești să o înțelegi, poți să câștigi mult. Nu poți să o acoperi tot timpul cu clienți de pe piața privată a

etc. Criteriile de calificare sunt foarte importante. Este un sistem complicat.

Dacă oferi cel mai mic preț tot timpul, s-ar putea să dai peste o lucrare extrem de pretențioasă pe care să nu o poți face. Dacă se cere tipărirea unui album, cu siguranță că nu cel mai mic preț va fi neapărat varianta câștigătoare. Dar dacă este vorba despre o revistă pentru poliția de frontieră, s-ar putea ca cel mai mic preț să decidă adjudecarea licitației. E o piață mare, pe care trebuie doar să o înțelegi și să te servești deacolo. În general, sunt contracte care nu se rezumă doar la a tipări acum ceva și luna viitoare nimic, sunt contracte pe un an, doi ani sau chiar patru ani de zile.

Procesul tipografic nu e ca cel de la imprimantă, apeşi pe buton şi maşina ştie cum să meargă. Factorul uman contează, şi atunci când nu investeşti în el şi nu îl susţii, lucrarea iese prost.

Prost înseamnă lucrarea murdarită, culorile proaste, înecate, potrivirea necorespunzătoare.

folosesc produse de calitate. În rest, lipsa investițiilor în mașina de tipar, adică: valuri, reglaje, substanțe de bună calitate, timp de curățat mașina zilnic sau la anumite cicluri de curățare, toate acestea cumulate, în fuga după bani sau în lipsa timpului efectiv, te fac să nu le mai poți lua în seamă. Atunci, ușor, ușor, vei da greș.

Procesul tipografic nu e ca cel de la imprimantă, apeși pe buton și mașina știe cum să meargă. Factorul uman contează, și atunci când nu investești în el și nu îl susții, lucrarea iese prost.

Prost înseamnă lucrarea murdarită, culorile proaste, înecate, potrivirea necorespunzătoare. Toate acestea se pot întâmpla nu neapărat din lipsa de interes a tipografului. Poate să fie mașina, care nu mai funcționează optim, și trebuie intervenit cu operațiuni de mentenanță.

Nu există un sindicat al tipografiilor. Poate există formal, dar, efectiv, nu îţi arată în vreun fel beneficiile. Nu spun să facem un cartel şi să lucrăm toţi cu acelaşi preţ - nici nu este legal, dealtfel - dar nici să ajungi să-l faultezi pe celalalt pentru o bucurie meschină. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, celălalt va reacţiona. Şi vom ajunge toţi cu picioarele rupte.

tiparului. Licitațiile publice sunt asemenea unui lac cu mulți pești, unde vin foarte mulți să pescuiască și, dacă vrei să reușești, trebuie să știi să folosești ustensilele necesare. Dacă există un mangement corect al lucrărilor poți să abordezi aceste joburi, unde prețul este unul din criteriile cele mai importante.

Odată înțeles acest lucru, și cu niște marje mai mici decât piața de imprimare comercială, cred că se pot acoperi 15-20% din capacitatea de producție.

Volumul de licitații publice într-un an de zile este foarte mare. E o piață de zeci de milioane de euro. Noi suntem încă la stadiul de a o înțelege. Am câștigat ceva pe piață, dar abia acum ne construim o strategie.

Care este categoria de lucrări cea mai cerută la aceste licitații?

Orice. De la lucruri foarte simple, până la reviste, cataloage, broșuri de orice fel. Licitațiile sunt anunțate online, avem la dispoziție un portal la care noi suntem abonați și pe care îl urmărim.

Un angajat de-al nostru urmărește toate lucrurile acestea și el practic asta face, se ocupă de licitații. Diferența este că, pentru o licitație venită pe acel canal, trebuie să lucrezi un pic mai mult, implică multe proceduri, nu este o negociere prin telefon, trebuie să completezi nenumărate formulare, hârtii

42 /

/ aprilie-mai 2011

Cum gestionați creșterile de preț ale materiei prime? Se reflectă în prețul final?

Da. Sau cel puțin așa ar trebui să se întâmple. În ultima vreme au fost foarte multe creșteri de prețuri la hârtie, încât a fost chiar complicat să-l faci pe cumpărător să înțeleagă și să accepte acest lucru. 50 de euro începe să fie o sumă la care clientul se uită și nu acceptă așa ușor o majorare a prețului. Creșterea prețului hârtiei, de la producător, ar trebui să se revadă direct proporțional în prețul final al produsului. Este greu de spus câți au acest comportament. Nu e o soluție ca tipografia să fie tot timpul un tampon care să absoarbă toate creșterile pentru că, scăzându-i marja la un moment dat, nu o să mai poată să păstreze un ritm pe care clientul îl cere. Poate, după aceea, vine clientul și întreabă de ce a ieșit prost lucrarea. Pentru că nu s-au mai putut folosi cele mai bune materiale.

Licitațiile publice sunt asemenea unui lac cu mulți pești, unde vin foarte mulți să pescuiască și, dacă vrei să reușești, trebuie să știi să folosești ustensilele necesare.

Am avut ghinion, pentru că, în momentul în care am început să cumpărăm utilaje cu adevărat bune, Ce înseamnă să iasă prost o lucrare, a scăzut piaţa. Am din moment ce inițial a ieșit bine?

Unde s-a produs dezechilibrul? Unde fost oarecum în s-au redus costurile ca să iasă prost? contra timp. Dacă am fi făcut mişcarea Procesul tipografic e foarte complex. aceasta cu 3 ani Mașina scoate produse de calitate pentru că cineva alocă mult timp și mai repede, era mai resurse, adică este întreținută și se bine.

Cum vedeți ascensiunea mediul digital în detrimentul suportului imprimat?

Pe biroul meu stă un dispozitiv pe care unii spun că nu ar trebui să îl vezi în mâinile unui tipograf: un e-book reader. Nu putem ignora realitatea.

Probabil, mediul digital va înlocui o parte consistentă a mesajelor imprimate. E o realitate pe care, dacă nu o acceptăm, nu o vom putea schimba.

Mediul electronic e dușmanul nostru numărul unu, dar nu îi pot fi contestate avantajele pe care le aduce. Merită să fie acolo pentru anumite produse, dar nu pentru oricare. Nu cred că orice carte trebuie citită electronic. De asemenea, nici ziarele. În publicitate cred că există, într-adevăr, o parte pe care trebuie să o împarți pe hârtie și alta într-un mediu de genul telefonului, internetului. Cu cât o să fie mai ușor accesul la internet, probabil că anumite segmente din partea tipărită vor dispărea. Spre exemplu, nu înțeleg logica formularisticii tipărite. De ce să trebuiască să alergi cu o foaie de hârtie undeva când poți să o trimiți pe internet?

esential Precedat de văz şi miros, simţul tactil poartă un rol crucial în preferinţa pentru o marcă sau alta. Ambalajul a fost, iniţial, o barieră convenţională între cumpărător şi produs, având un rol pur funcţional.

A devenit însă repede un punct de sprijin esenţial în vânzarea produsului, depăşindu-şi condiţia de simplu paravan de protecţie. Purtător imediat al identităţii şi mijloc continuu de promovare, el este astăzi un loc incitant de joacă şi experiment, ba chiar şi obiect de adoraţie pentru consumeriştii foarte ataşaţi de anumite branduri. Ambalajul şi coperta sunt cele mai dinamice şi directe interfeţe, uşi deschise prin care marca invită şi intră în relaţionare cu publicul său. Sunt suporturile unde tehnologiile sunt mereu invitate să dea probe de spectaculozitate. Şi reuşesc foarte bine, de vreme ce atingerea unei suprafeţe prelucrate artificial ne creează senzaţii şi percepţii cât se poate de autentice şi, uneori, chiar ataşamente inexplicabile.

De ce iubim

ambalajele?

Pentru că ne oferă senzaţii tactile neaşteptate

Pentru că evocă destul de bine materiale şi texturi naturale

de Roxana Farc

Pentru că se străduiesc să fie eco

Pentru că ştiu să ne trezească pofta

Cum se induc aceste

senzaţii?

Lăcuirea UV

Lăcuirea simplă

Lăcuirea pe bază de apă

Laminarea

Lăcuirea UV constă în aplicarea unui lichid peste material și uscarea lui cu lumină ultravioletă.

Este una dintre metodele preferate în finisarea materialelor imprimate. Adaugă o notă de eleganță suprafeței, iar pe lângă aspectul plăcut, oferă o rezistență mai mare la zgârieturi și este un proces accesibil pentru toate buzunarele. Poate da materialului imprimat efecte foarte reușite, la costuri foarte mici.

Lăcuirea UV poate fi folosită numai pe hârtie cu pre-coating sau foarte fină, iar în cazul în care nu este supus unui nivel corespunzător de lumină UV, materialul poate rămâne lipicios în urma finisării.

Lăcuirea simplă este cea mai ieftină metodă de finisare. În esență, este un fel de cerneală fără pigment și necesită o unitate de imprimare și o presă separate. Poate fi aplicată în timpul imprimării materialului sau după imprimare; tehnica din urmă oferă un luciu mai pronunțat.

Lăcuirea simplă poate avea un aspect lucios, mat sau satinat și poate i se poate adăuga pigment de culoare. Dacă se vrea o finisare mai artistică, se poate aplica un strat de lac mat peste unul lucios.

Acest contrast dă materialului impresia de adâncime. Un imens dezavantaj al acestui tip de finisare este că nu permite o claritate a scrisului.

Deși face parte din aceeași familie, mai ales datorită denumirii, lăcuirea pe bază de apă diferă de lăcuirea UV. Procesul este similar, numai că acest tip de lăcuire este făcut inline (are loc direct după imprimarea materialului cu cerneală). Oferă materialului un luciu mai mare, claritate și o uscare mai rapidă. În plus, hârtia finisată prin lăcuirea pe bază de apă nu se îngălbenește în timp, cum se întâmplă în cazul celei trecute prin lăcuire simplă. Singura problemă a acestui proces de finisare este că nu permite o aplicare locală.

Materialul poate fi lăcuit doar în întregimea lui.

O altă metodă folosită în finisarea materialelor imprimate este laminarea. Ea poate fi de două tipuri: cu aplicare sub formă de peliculă sau de lichid (care se usucă instant pe suprafața materialului).

Cea mai întâlnită formă de laminare este cea cu film de plastic, foarte întâlnită în cazul materialelor care necesită o mai bună protecție împotriva deteriorării. Uneori, materialele sunt laminate pentru a mări contrastul și culoarea materialului imprimat. Laminarea oferă o durabilitate mai mare suprafeței pe care este folosită, dar este o metodă costisitoare.

aprilie-mai 2011 /

/ 43

Demonstraţii live pentru industria ambalajelor din Orientul Mijlociu

eveniment

de a fost, t stand iei germane a im n ia an Cel ma , cel al comp agenţia de e cu depart , împreună s, au prezenre i KBA ca Giffin Graphic le de aplicaţi p vânzări torilor exem UV Genius. a 2 t de tat vizit amentului 5 reponderen ia p ip b t h c a ra e it A iz le v in a panii d l a fost Standu tanţi de com şi Liban. n e reprez Kuweit, Siria ă, Saudit

echipaVizitatorii show-ului au putut vedea te mente şi tehnologii flexografice lansa u recent, precum şi soluţii offset pentr lucru gravură şi imprimare digitală puse la alizaţi. la faţa locului de producătorii speci Printre expozanţii cu nume sonore care s-au au bifat în lista de companii prezente . numărat Esko Artwork, Canon şi Xerox

de soluţii rie eterogenă de consulta o se t să tu tin pu ex ă au ii m Vizitator lor, pe o ga pentru e a ambalaje astic sau folii pl , ice de imprimar al et m a fost şi folii ţia e, en rti at s hâ ra at le au materia produsă odusele care d, pr ar tre Bo in DPr , lă e. laminar reciclabi carton 100% noua cutie de -Mill.

De a ni pa de com

44 /

/ aprilie-mai 2011

Un nou format de târg pentru industria imprimării: digi-media

Pri digi:m ma ediţie a s ed ho ada 7-9 ia a avut loc w-ului în peri aprilie în Germa Dusseld on târg a ia. Noul form orf, m a izat în pe cele difere t de shop-u 13 seminarii nţiere şi work ri susţi nute d speake e1 ri. foarte Evenimentu 70 de bine p l a fost rimit- 6 vizitato .100 de ri din vizitat târgul, 29 de ţări au unde a trece în u putu revis celor 1 tă propuneri t 70 de e le xpozan ţi.

at în l realiz neriatu articipe la e rt a p ţiat să p eviden re au decis nii au ales să a edia a digi:m nd şi Oce, c două compa le îmbinării a ie iţ a la ed Manro comun. Cele le potenţate Prima . ră între te nd la Oce premie nt cu un sta romova efec digitală de e a p e a c im u n u e c tr v e en nd anrola cieze p se aso giei offset M lo o n h te

Expoziţia a arătat că, într-o lume înţesată de e-bookuri, i-pad-uri şi reţele sociale, domeniul imprimării poate fi, în continuare, plin de surprize. Pentru a întreţine şi încuraja dinamica acestei categorii de business, expozanţii au distribuit fără reţinere cataloage cu aplicaţii pop-up şi mostrare cu substraturi noi. Totul, pentru a evidenţia cum calitatea imaginilor imprimate nu poate fi egalată de suporturile digitale.

aprilie-mai 2011 /

/ 45

util imprimare offset

Heidelberg SM 52-5P din 1996, sistem semiautomat de schimbare a plăcilor, pe baza de 5 culori, are un dispozitiv antistatic ELTEX si are sistem automat de spalare a cilindrilor. Preţ 125.000€, fără TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Unitate de înseriere Heidelberg GTO 52, cu 4 came, fără perfor şi nuci, în stare impecabilă.

Vând sau schimb cu maşină de developat plăci sau maşină de plastifiat din rolă la cald.

Preţ:1.500€ +TVA. Contact: 0722.320.943.

Heidelberg SM 52-2, 2008, model Drupa. Prima oară a fost instalat în ianuarie 2009, 2 culori, dimensiuni : 37x52 cm, sistem de curăţare automat.

Preţ: aproximativ ½ din costul unui echipament nou. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Adast Dominant 866, 1996, very good condition, size 52x74 cm. The equipment has alcohol film dampening, cooling Technotrans, segmented inking fountains and a two system feeder head. It offers high pile delivery and it works straight without a perfector. Other features: Becker compressor, quick action plate clamping system,

46 /

/ aprilie-mai 2011

batch counter with pre-selector, Printax powder spray unit, inking central remote control, registers and ductors Inkflow II, infrared dryer Inkdry. Can be seen in production in city Brno – Czech Republic. Contact : deneb@iol.cz.

Vând bătător coli format A2.

Preţ 400€ + tva. Livrare din stoc. Contact: tel./Fax: 0 233 234 191, mobil: 0740 091190.

Nebiolo Invicta 228V, an fabricaţie 1982, 2 gr. de culoare, format: 520 x 720 mm. Preţ: 5.000€+TVA. Contact: contact. profin@gmail.com.

Vand maşină de tipar Adast Romayor 314 din 1985, funcţionabilă. Preţ: 1.000€+TVA. Tel: 0748-114.022.

Vând maşină de tipărit din bobină (rotativă de ziar) Solna D 25, tăietura: 560 mm, lăţime max. 980 mm, 4 grupuri de tipar din care:, 2 grupuri in I, cauciuc pe cauciuc şi 2 grupuri in Y; 2 culori sus şi una jos, 2 derulatoare, făltuitor până la ¼ Steker Rima, stare tehnică bună. Preţ la cerere. Contact 0268 423.709; 0744 335.843.

PREPRESS Vând Rip Apogee PDF, instalat pe PC, PIV. Preţ: 2.000 €+TVA. Livrare din stoc.. Contact: Tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

Vând maşină de developat plăci Eskosoft 63-developer de placă Glunz Jensen (Eskofot 2066), lăţime max.placă: 63 cm, developare, spălare, gumare, uscare, programare, manual de utilizare, echipamentul este curăţat complet şi revizat, stare de funcţionare perfectă(recent adus). An fabricatie 1996, dimensiuni externe: 105 x 100 x 105 cm Greutate: 180 kg. Livrare

din stoc. Preţ:1.950 €+TVA. Contact: Tel./Fax: 0233 234 191,mobil: 0740.091.190.

Vând maşină de developat plăci Ozasol 66, lăţime max. placă: 66 cm, developare, spălare, gumare, uscare, programare. Manual de utilizare.

Echipamentul este curatat complet si revizat şi în stare de functionare excelenta. An fabricatie 1997, dimensiuni externe: 105 x 100 x 105 cm, reutate: 180 kg. Livrare din stoc. Preţ:1.950 €+TVA. Contact: Tel./Fax: 0233 234 191,mobil: 0740.091.190.

tipar digital Konicaminolta Bizhub C252, sistem copiere laser electrostatică, tandem, indirect, sistem toner Toner Simitri (TM) polimerizat, memorie RAM Copiator : 1.024MB std / max (512 MB Memorie de lucru + 512 MB Memorie fişiere/imagini, Memoria Fax este suplimentară), format hârtie: A5 – A3FB+ (311 x 457mm) + formate customizate. Preţ: 850 €+TVA. tel.

0721.226.579.

Vând urgent Xerox DC 12 cu Fiery XP12, stare foarte bună, întreţinut cu piese originale, revizii permanente, calitate print + culori excepţională. Print până la 300 gmp, SRA3. Acceptă o gamă variată de hârtie. Pressure roll nou original schimbat recent(sub 250 de copii efectuate de la schimbare). Sistem de ungere bine pus la punct. Aparatul merge impecabil. Bonus: set cartuşe CMYK (în valoare de 120 €), Fuser roll de rezervă, IBT de rezervă, set rotiţe tavă bypass

de rezervă. Preţ: 1.500€+TVA. Contact: office@advertisingzone.ro.

Vând urgent Konica Minolta 620I, copiator/scanner/printer A/N, şi Fiery Minolta Pi6200.

62PPM A4. Stare foarte bună.

Funcţionează şi arată impecabil. Nr. de copii foarte mic, aprox. 300.000. Format: A3 max., rezoluţie: 400 dpi, zoom: 25-400%, copii multiple: 1-999, memorie: 16 MB, Minolta MicroToning High-Grade. Alimentare : 3 tăvi- 2×500 + 2500, hârtie: 60-157g/m2, bypass multiplu, timp de încălzire: 450 sec. Radf, Duplex, dimensiuni: (HxWxD)1 666x 735 x 1 162 mm, greutate: 311kg. Aparatul nu deţine tavă de ieşire. Preţ: 750 €. Contact: office@advertisingzone.ro., tel.: 0740.035.001.

Vând imprimantă laser Kyocera FS 9120, format A3, duplex.

Preţ:150€+TVA. Pentru detalii sunaţi la : 0760.530.430.

Vând multifuncţionale Bizhub 130 f second hand, în stare excelentă de funcţionare.

Copiator, imprimantă, scaner, fax. Format A4, ADF. Preţ: 2.000€+TVA. Pentru detalii sunaţi la : 0760.530.430.

Vând copiator color Xerox DocuColor 3535, format A3, rezolutie 600 dpi, tipăreşte pe carton până la 300 gr/mp.

Echipat cu Fiery extern Creo EX 3535, RADF, Duplex. Se oferă în preţul de mai sus înca un echipament asemănător, la care trebuie schimbat beltul de transfer. Contact: 0760.530.430.

KonicaMinolta CF 5001, copiator, sistem copier laser, electrofotografic indirect, toner polimeriyat, prima copie color în 7,6 sec-A4. Viteza de copiere duplex: – 1.500 copii/h (A4) – 720 copii/h (A3), rezolutie de copiere: – max. 600×600 dpi, tonuri de gri: – 256 gradatii, copii multiple: – 1-9999, numărare inversa, posibilitate întrerupere, sisteme de operare: Windows 98/2000/2003/ME/ XP/NT 4.0. Sistem, alimentator automat de documente 100 coli (optional), mărime original: A5 la A3, mărime hârtie: A6 – A3+ (max. 330 x 487 mm), greutate hârtie: – 64-256 g/mp, volum de copiere/printare: – maxim: 150.000/lună. Dimensiuni sistem(Wx DxH, mm): 794 x 889 x 1.056, greutate sistem: – approx. 313 kg. Disponibil pe comandă fermă cu avans.

Preţ 1.450€ TVA. Contact : tel. 0721.226.579 sau office@ mediajam.ro.

Importator direct vinde copiatoare color Minolta Bizhub în stare excelentă de funcţionare, gata pregatite pentru utilizarea imediată. Copiatoarele provin de la preluări de leasing. Contact : 0760.530.430.

Vând unitate imagine Cyan pentru Minolta CF1500-CF2001, produsul este nou, nedesfăcut.

Preţ: 250 € +TVA. Contact: 0745.097.396, e-mail: qvd36@ yahoo.com.

Vând Konica Minolta Bizhub C200 color, format A3+duplex.

Funcţii: imprimantă de reţea, cu printare automată faţă/verso (duplex), copiator , scanner. Tonerele C,M,Y,K, obligatorii pentru funcţionare se achiziţionează separat, aprox 200 €. Formate fişiere scanate: JPEG, PDF, TIFF (numai b/w),mod scanare Scan-to-eMail, Twain, SMB, consumabile: Negru 24k; C,M,Y 18.5k. Alimentare hârtie (coli): standard 250, max.3.350, iar

greutatea mediului de printare este 64-256 (g/mp). Preţul este exprimat în € şi include TVA. Plata se efectuează în lei pe bază de factura proformă/fiscală emisă la curs BNR din data facturii. Livrarea produselor prin curier este gratuită în toata ţara, indiferent de valoarea facturii.

Contact: tel. : 0721.226.579.

coperţilor de carte într-o singura operaţiune; 4 module pentru biguirea documentelor, 1 modul pentru microperforarea documentelor, 1 modul pentru tăierea documentelor, 2 linii de ghidaj magnetice ajustabile. Grosime maximă a documentului 400 g/ mp, ghidaj al hârtiei ajustabil, modalitate de lucru: electrică.

Dimensiuni: 70×46x18 cm, greutate: 33.0 kg. Maşina este folosită. Contact : victor.popa@ gmail.com.

Vând utilaj CNC pentru decupare polistiren expandat sau extrudat (litere volumetrice, elemente decor). Suprafaţa utilă: 1300×630x630, axe independente. Pret: 1.500 €. Tel. 0722.460.732 sau e-mail la www.cncdesign.ro.

Vând Konica Minolta CF 5001 + Fiery S300, adus din Olanda, copiatorul vine cu LCC casetă de mare capacitate. Finisher : capsa, perforare şi biguire, contor 2.300.000 copii A4, printuri 115.000 A4. Fiery S300 se poate calibra cu X-rite sau altceva.

Preţ: 1.000€. Contact: office@ mediajam.ro

Aparat de capsat manual capse banner, se livreaza cu 2 capete inox 9-12 mm. Pret: 350€+TVA. Contact: tel: 0744.219.954.

Uni CCP600E- echipament multifuncţional automat pentru biguit microperforat documente, uz mediu commercial; lţăime maximă de lucru: 600 mm; dotat cu module de lucru ajustabile, execută biguire cu 4 linii simultan pentru finisarea

Vând Ghilotină Ideal folosită, deschidere 45 cm, necesită mici reglaje. Preţ 1.900 Lei. Contact: 031.425.05.38, office@printdivision.ro.

Vând bormaşină hârtie Hang 1 burghiu. Preţ: 400 €+TVA. Livrare din stoc. Contact: Tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

Vând capsator şi făltuitor Nagel Foldnak 2, dimensiune desfăşurată coală max.

43×31,5 cm. Alimentare 220 v, 2 capete capsare cu capse, 2 poziţii prestabilite. Capseaza şi îndoaie dintr-o trecere. Preţ: 1.300 € + tva. Livrare din stoc. Tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

Vând unitate de înseriere şi perforare GTO 52, 2 nuci înseriere, 2 role perfor, călimară cerneală. Preţ 2.500 € +TVA. Contact tel.: 0233.234.191, mobil: 0740.091.190.

utilaje finisare Maşină de biguit electrică Foellmer lăţime de lucru 45 cm, acţionare electrică la pedală; stare: ca nouă, recent adusă, nefolosită în ţară, preţ 1.395€ + TVA. Contact: Tel./Fax: 0233 234 191, mobil: 0740 091190.

Ghilotinã POLAR 76 EM, 99 programe, masã suflantã, 5 cutite rezervã, fotocelule, impecabilă, vizibilă oricând în producţie în Bucureşti. Preţ: 7.000€+TVA. Contact: tel. 021434.23.36.

Vând bormaşină găurit hârtie Foellmer Germania, 1 burghiu, alimentare 220 volţi, stare excelentă. Preţ 450 € TVA. Contact: 0233. 234.191 sau 0740.091.190.

Vând maşină de biguit şi perforat Zechini, Italia. Lăţime de lucru 50 cm, dispozitiv de perforare inclus. Execută 2 tipuri de big: lat şi îngust. Preţ: 950 € TVA. Livrare din stoc. Contact: 0233. 234.191 sau 0740.091.190.

Vând Ghilotină Polar 78E, deschidere de tăiere 78 cm, programabilă, masă cromată cu pernă de aer, protecţie cu fotocelule, două cuţite de rezervă.

Preţ: 19.900 € LOT. Stare tehnica foarte bună. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Vând Ghilotină tipografica Wohlemberg 76, din 1990, deschidere de tăiere 76 cm, programabilă, masă cu pernă de aer, 3 cuţite. Pret: 8.500 € LOT, bună stare tehnică. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Linie de finisat broşuri Horizon, 1996, adunare 16 posturi (turnuri 2×8 posturi), capsare

aprilie-mai 2011 /

/ 47

util 2 capete; pliere; tăiere frontal, eliminare pe bandă, maşina curăţată, verificată, revizată.

Stare tehnica impecabilă. Preţ: 16.500 €+TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Maşină de făltuit Horizon, format 50×64 cm, alimentare din stiva cu aer, pliere: 2 sertare+ 1 cuţit; (două plieri paralele + o cruce), amortizor de zgomot, eliminare în cascadă. Maşină în bună stare tehnică. Preţ: 5.500€ +TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

Vând maşină de făltuit Stahl, an fabricaţie aprox. 1985, format: 47×64 cm, alimentare din stivă cu aer, pliere: 4 sertare (plieri paralele), 1 cuţit (pliere în cruce), amortizoare de zgomot.

Echipament în stare tehnică foarte bună. Preţ: 6.000€ TVA. Contact: 0268 423.709; 0744 335.843.

reprografie

Vând risograf Riso V 8000, format A3, rezoluţie 600 dpi, tipăreşte la 2 culori la o singură trecere (negru+albastru), interfaţă PC ( paralel, retea).

Preţ: 2.000€+TVA. Pentru detalii sunaţi la : 0760.530.430.

48 /

/ aprilie-mai 2011

Importator direct vinde echipamente de tipar digital risografe la cele mai mici preţuri din România. Mărci de renume : Risor, Ricoh, Nashuatec, Gestetner. Echipamentele sunt în stare excelentă de funcţionare, gata pregatite pentru utilizarea imediată. Asigurăm consumabile, service, piese de schimb.

Preţ: 1.000€+TVA. Pentru mai multe detalii sunaţi la telefonul : 0760.530.430.

Vindem multiplicatoare full color Riso HC 5500 în stare impecabilă de funcţionare. Echipamentele provin din showroom şi de la contracte de leasing şi sunt pregătite pentru folosirea imediată. Cea mai rapidă imprimanta color de birou: 120 pag/ min, în aproximativ 4 minute se pot tipări 500 coli. Puteţi tipări cu uşurinţă în policromie la preţuri foarte bune: facturi, cursuri, manuale, pliante, reviste de specialitate, cărţi tehnice, formulare, tipizate, broşuri, oferte, foi cu antet, plicuri personalizate. Cărţile sau cursurile pot fi tipărite gata colaţionate.

Preţ: 10.000€+TVA. Contact: 0760.530.430.

Publică anunțul tău de vânzare sau cumpărare echipamente destinate producției publicitare și industriei tipografice www. cartush.ro / 021 335 53 01 Photomaster 332, imprimantă outdoor cu cerneală ecosolvent/ mild solvent Photojet GD, 2 capete Epson DX5, 3,20 m lăţime de imprimare. RIP Photoprint de la Scanvec Amiable, 32 mp/ oră în banner mode, complet automatizată, curăţire şi ştergere automată a capetelor de imprimare. În aprilie numai 13.800€, fără TVA. Rezoluţie fotografică datorita imprimărilor in valuri (wave) şi difuze (eclosion). Trei zone de încălzire, baterie de uscare cu 3 zone, cerneală €peană 100% eco solvent/mild solvent Photojet GD cu nanoparticule, fără miros şi uscare rapidă, de la doar 35 €/litru. Rezistenţă în exterior peste 2 ani. 0731.970.468.

imprimare outdoor HP Designjet 8000S, lățime de printare 64inch (1626 mm); tehnologie Piezo-electric inkjet heads; 6 culori (Cyan, magenta, yellow, black, light cyan, light magenta); viteză 15 mp/h; rezoluție max 720×720dpi; Imprimare roll-to-roll; tipuri de media acceptate: hârtie, vinyl, banner scrim, filme, textile; grosime material de la 0,07mm până la 0,63mm; cerneală HP oferă rezistență outdoor 3 ani fără laminare. Printerul este impecabil şi poate fi văzut în folosinţă. Foarte bine întreţinut.

Preţ 10.000€+TVA. Pentru detalii: tel: 0724.036.737, eugen@ dnp.ro.

HP Designjet 8000S, doi ani vechime, păstrat în condiţii optime, puţin folosit, 6 culori, 800x800 dpi. Preţ 9.000€+ TVA. Pentru mai multe detalii vă rugăm să ne contactaţi la telefon 0788.999.899 sau e-mail cdaniel@customgrup.ro.

Imprimantă MUTOH Rockhopper 2, cu soft.

Preţ: 6.700€+TVA. Contact: 0744.219.954.

Vând Photo Print RIP Mutoh, nou la cutie şi cheie.

Preţ 600€+TVA. Contact: 0744.219.954.

Imprimantă solvent 720 dpi, robot de lipit Lesiter, soft licenţă Photoprint 5, aspirator industrial pentru curăţarea automată a capetelor, calculator Intel Pentium dual core 4g, ddr 2 – 2g + drivere plotter instalate, capsator şi preducea de 12mm şi de 10mm, regulator de tensiune pentru plotter de 1000w. Preţ: 7.950€ fără TVA. Contact: akki_print@ yahoo.com.

Imprimantă solvent Creation, stare bună de funcţionare, 320 cm lăţime, 8 capete XAAR 128 80pl, grad uzură capete 40%, sistem de alimentare/preluare material automat, curăţire(aspirare) a capetelor manuala, sistem de uscare rapidă a printului. Preţ 3.900€ TVA. Contact : tehnodesign@ tehnodesign.ro.

Roland AJ-740, echipament de showroom. Nu a fost folosit pentru producţie şi beneficiază de aceeaşi garanţie Roland.

Oferta valabilă în limita stocului disponibil. Preţ: 17.000€ fără TVA. Contact: tel: 0264-440305, 0371-116115, e-mail: office@ mzk.ro.

imprimare indoor Vând Roland CJ 500 print &cut, 6 culori, lăţime 1.37m în stare de funcţiune, foarte bine întreţinut, cerneală pe bază de apă sau sublimare, preţ 2.500 € +TVA, negociabil. Contact: 021 211 26 92, 0788 864 732, mail: office@franz.ro.

continuă cu cerneală. Posibilitate de a imprima zeci de obiecte promoţionale la rezoluţie 5760×1440. Preţ: 2.000€+TVA. Contact: polionk@yahoo.com.

Printer Mimaki JV33-160, ecosolvent, rez. 1440 dpi, lăţime print 1.62 m, tip de suport: hârtie, autocolant, banner, film, orice tip de material PVC în rolă. Preț 12.500€+TVA. Contact: 0745.479.240, 0751.343.319, mimzyraskolnikov@yahoo.com.

Vand Plotter Canon IPF 6000s încă în garanţie.

Preţ:1.500€+TVA. Contact: 0768.546.144 sau 0766.217.023, email: spoiala.dorin@yahoo.com.

Imprimantă Epson Stylus Pro 9800, 8 culori, lăţime de print 1117 mm, rezoluţie 2880 dpi, cerneală pigment ultrakrome 3, rezistentă la apă fără laminare, rezistenţă indoor/outdoor, are sistem de alimentare continu cu autoreset, 20 litri de cerneală GRATUIT, cablu USB, cos pentru print, în stare perfectă de funcţionare, poate fi schimbată pe cerneală de sublimare. Preţ: 2.990€+ TVA. Contact: rofobit@ gmail.com.

Imprimantă flatbed A3 cu ecosolvent produsă în China. Printează pe materiale rigide(plastic, piatră, lemn, forex, plexiglass, folie magnetică, etc) cu greutate de până la 10 kg fără tratare prealabilă cu coat. Reglare automată sau manuală a mesei de lucru. Sistem de alimentare

NovaJet 750 1570 mm indoor, tehnologia de imprimare: inkjet termal colorat sau negru-simplu (rezervoare cu 8 tipuri de cerneală). Performanţa: modul de schiţare/proiectare: 2 pass 9 mp/h ; modul de producere: 3pass 7.8 mp/h Calitate: 4pass 6.8 mp/h Modul foto: 6pass 6 mp/h rezoluţie maximă: 600×600 dpi, 300×300 dpi RTI permite de la 300 la 600 Tipuri de Media: legat, imbracat, hartie si filme lucioase/lustruite, hârtie tare/ de calitate bună, film transparent sau mat pentru negru şi culoare, legătura translucidă numai pentru negru. Mărimi de Media: lăţimea sulului: de la 25” la 60” (de la 61cm la 152 cm), diametrul extern maxim: 6” (15 cm), diametrul miezului/ părţii centrale: 2/3” (5cm/7.6 cm), greutatea maximă: 27 kg.

Marginile: între 5mm pentru fiecare margine.Manual instalare în română. Contact : tel. 0721.226.579 sau office@ mediajam.ro.

Plotter HP Designjet 130, este produs în 2008, are probleme cu capetele de imprimare. Preţ: 200€+TVA. Contact: tomoyagamarian@yahoo.com.

Vând Encad Novajet 750 indoor, lăţime de printare: 1,52 m. Second hand – aproximativ 100 metri pătraţi printaţi. Preţ: 1.600€+TVA. Contact: heriadis. stamp@yahoo.com.

serigrafie Vând serigraf semiautomat cu vacuum, grosimea maximă de imprimare este de 260 mm, dimensiunile mesei de lucru: 400x600 mm, vitezy maximă de imprimare : 1.200 de bucăţi/h.

Preţ 3.800 €+TVA, negociabil.

Contact: 0722.320.943.

Masă serigrafică semiautomată de precizie, cu vacuum şi funcţie de triangulare, multiple posibilităţi de programare reglare digitală. Se poate utiliza pe orice suprafaţă plană de scriere după cum urmează : dimensiunea maximă a ramei 900×460 mm, viteza de lucru 800 piese/oră, dimensiunea maximă de print 350×550 mm, înălţimea piesei de printat 11 cm. Consum de aer 160 L/min (6bar), dimensiuni 1055×795x1820, greutate 310 kg, livrare imediată (în stoc).

Preţ: 7.500 €+TVA. contact@ numerepersonalizate.ro.

Presă transfer termic textile cu acţionare manuală cu reglare digitală pentru temperatură şi timp, cu alarmă. Rezistenţele de încălzire a platanului sunt mai dese, pentru o uniformitate cât mai bună a temperaturii. Suprafaţa de lucru textile 380×380 mm, temperatură reglabilă: max. 399 C, control timp 0-999 sec, display în timp

ECHIPAMENTE HÂRTIE CARTON

Mașini Masini Masini Masini Masini Mașini

Vând presă termică pentru tricouri şi salopete la 1/2 din preţul de nouă, uşoare urme de folosire, padul siliconic intact, stare bună de funcţionare. Preţ: 200 €+TVA. Contact: kmaro. print@yahoo.com.

print&cut

prese termice

KPT

real cu alarmă, greutate 33 kg.

Dimensiuni colet 750×490x480 mm. Preţ: 1.200 Lei. Contact : office@mediajam.ro.

Cutter Plotter outline 1,2 m, tăiere contur, Soft Flexi Starter Software 8.5, port USB, dimenskiunea maximă de tăiere 20.000 mm, grosimea maximă de tăiere 1 mm, garanţie 12 luni. Contact: tel. 0721.226.579 sau office@ mediajam.ro.

Vând Cutter Plotter Refine MH721. Cutter-ul este aproape nou. A fost folosit foarte

0268 314 544 / 0722 358 762 www.kpt.ro / kpt@kpt.ro

tipar offset noi și ocazie ambalaje carton ondulat ambalaje carton compact finisare tipografică pentru ambalaje flexibile prepress

aprilie-mai 2011 /

/ 49

util 3000 de vizite în fiecare lună

echipamente birou

3 anunţuri publicate în fiecare zi 4000 de adrese de e-mail primesc newsletterul saptămânal cu cele mai recente oferte

www. cartush.ro Publică anunțul tău de vânzare sau cumpărare echipamente destinate producției publicitare și industriei tipografice

puţin(15-20 ori). Are toate accesoriile, stand şi softul de tăiere. Preţ: 2.000€+TVA. Contact: 0768.72.99.11.

Vand cutter plotter SW1360, latimea de taiere 135 cm, folosit, cu placa de baza defecta (o placa de baza universala pentru acest model se gaseste la aproximativ 250 RON). Il vand pentru ca am achizitionat un alt echipament SUMMA. Pachetul include : cablu de date serial, cablu alimentare, cap taiere + 3 cutite, cap pix desenare, stand, 2 role pentru autocolant, CD software Artcut si drivere. Pretul este de 400 €+TVA, negociabil. Contact: paul.eduard@redsqmedia.ro.

Vând 2 plottere şi un copiator în stare perfectă. Plotter A0+ CANON BJ-W 3000 -avantajul la acesta este preţul foarte scăzut al consumabilelor, adică al cartuşelor, care se pot reumple ori de câte ori este nevoie fără limită, pentru că nu au cip încorporat. Dezavantajul la acest plotter este viteza scăzută la jumătate faţă de IPF700. Plotter A0+ CANON IPF 700, dezavantajul la acesta este preţul mai mare al consumabilelor şi dacă cumva uiţi să resetezi cartuşul de mentenanţă, trebuie să-l schimbi. Oricum preţul cartuşelor este unul accesibil, undeva în jur de 200 lei/buc.

Copiator color, format A4 şi A3+, Konica Minolta 8031. De asemenea preţul per pagina este extrem de mic, undeva în jurul de 50 de bani per pagina impri-

50 /

/ aprilie-mai 2011

mata color! Are duplex si ADF. Are interfaţă de scanare şi imprimare tip Fyery, conectare în reţea prin port paralel de mare vitezaăsau Ethernet (reţea).

Preţul cartuşelor este destul de mic, dar se pot reumple cu toner fără probleme pentru că nu au cip! Se poate imprima şi pe carton! Face 31 de copii pe minut color sau alb-negru. Cele trei echipamente se livrează cu stand confecţionat, cablu alimentare şi cablu de date. Preţul la toate trei echipamentele, la pachet este de 2.000 € negociabil. Le dau şi separat la urmatoarele preţuri: Canon BJ-W 3000, preţ: 1.000 € negociabil; Canon IPF 700, preţ: 1.200 € negociabil; Konica Minolta 8031, preţ: 650 €, negociabil. Contact: alina_costea_91@ yahoo.com.

Vând capsator cu sârmă, cu un cap în plus de rezervă. Stare perfectă de funcţionare. Preţ: 500 €+TVA. Contact: dumitruviorel97@gmail.com.

Imprimantă sublimare, pachetul conţine: multifuncţional Epson Stylus SX110/115 ; viteza până la 30 ppm negru / pana la 15 ppm color; rezoluţie print până la 5760×1440 dpi,sistemul de alimentare continuu, cu 4 rezervoare externe, pline cu cca.

100 ml cerneală sublimare. Are cartuşe cu chip-uri autoresetabile, 4 filtre de aer (se ataşeaz rezervoarelor) şi instrucţiuni de instalare şi operare în limba română. Preţ: 850 lei+TVA. heriadis.stamp@yahoo.com.

gravare si routare Vând Router mecanic, dimensiune maximă de gravură: 60 x 90 cm, adâncime maximă material: 10 cm, sistem mişcare german xyz. Produs chinezesc. Este în funcţiune. Puţin folosit. Preţ: 3.000€ +TVA. Pentru detalii: tel: 0724 036 737, e-mail: eugen@ dnp.ro.

Schimb Logan Van în stare foarte bună (60.000 km)+diferenţă cu router mecanic cu masa de lucru 2.000 mmx 1.000 mm (aproximativ). Tel. 0723. 340. 615 sau office@haloflood.ro.

Vânzare circular vertical profesional de formatizat. Utilaj debitator vertical model Brico 220 (Italia). Lungime maximă panou: 4200 mm, lăţime maximă panou: 2200 mm, înălţimea maximă de tăiere: 2050 mm, adâncime maximă de tăiere: 45 mm, putere motor: 3 HP, turaţie disc – rotaţii pe minut: 4200.

Este utilajul perfect pentru a fi folosit în debitarea de lemn, placaj, PAL, MDF, materiale plastic (plexiglas, PVC, policarbonat etc), aluminiu compozit (alucobond, dibond etc). Utilajul poate fi folosit pentru industria placării de faţade cu dibond, deoarece discul poate să fie

reglat să intre în material de la 1mm la 45mm. Din această cauza utilajul poate să frezeze dibondul în vederea obţinerii de casete de dibond. Utilajul a fost folosit timp de 3 luni (practic este ca şi nou). Preţul pentru un utilaj nou identic cu cel pus de mine la vânzare este de 15.500 €. Preţul utilajului este 6.500€.

Se oferă factură şi preţul de vânzare include TVA. Relaţii la telefon 0720.531.220 sau la adresa de email office@bufon.ro.

Vând router VHF CAM 2040 Active, în stare excelentă.

Suprafaţa de lucru 2050×4050×70 mm, masă vacuumatică 4 zone, freză Perske 1kW, an fabricaţie 2005. Preţ: 16.000€+TVA. Pentru informaţii suplimentare contactaţi: Doru Ursu – 0745.637.137.

tampogarfie Vând tampograf în 4 culori, la pachet cu un compresor de mare capacitate, set cerneala pentru metal şi plastic. Tampograful este în perfect stare de funcţionare. Preţ negociabil.

0736. 431. 668 sau 0726.582.491.