Alimentaţia naturală a sugarului Dr. Florentina Moldovanu, Dr. Michaela Nanu (Bucureşti) DEFINIŢIE Alimentaţia naturală înseamnă hrănirea sugarului în exclusivitate cu lapte de mamă. Aceasta include alăptarea, dar şi administrarea laptelui matern prin diverse alte metode (linguriţă, gavaj, căniţă). IMPORTANŢA MEDICO-SOCIALĂ • Alimentaţia naturală asigură sugarului sănătate şi dezvoltare psiho-motorie şi emoţională în parametri optimi. Deprecierea stării de sănătate a copiilor nealăptaţi este principalul motiv al întoarcerii în prezent la alimentaţia naturală. • Beneficiile alăptării pentru copil: laptele de mamă este uşor de digerat şi utilizat eficient pentru creşterea şi dezvoltarea armonioasă; protejează împotriva infecţiilor respiratorii, otice şi digestive; scade riscul de anemie şi rahitism la sugar şi pe cel de obezitate şi diabet la vârsta de copil mare; protejează împotriva alergiilor; scade riscul de moarte subită. • Alăptarea are avantaje şi pentru mamă: scade incidenţa anemiei post partum prin reducerea sângerărilor; conduce la mărirea intervalului între sarcini; reduce riscul de cancer ovarian şi de sân. • Prin alăptare se realizează o legătură afectivă stabilă, durabilă a copilului cu mama. • Alăptarea este cel mai economic mod prin care familia poate asigura necesităţile nutritive ale copilului în primele luni de viaţă. 198
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
LAPTELE DE MAMĂ – ALIMENTUL IDEAL PENTRU SUGAR • Este secretat la temperatura optimă pentru alimentaţia copilului. • Este gata preparat la orice oră din zi şi din noapte. • Se află „la purtător“, se poate administra în orice situaţie şi loc, este ieftin, de el dispune în mod natural orice femeie care a născut. • Compoziţia laptelui variază pe durata unui supt în acord cu nevoile copilului. • Concentraţia lipidelor creşte pe parcursul unui supt. • Are o mare valoare nutriţională prin: conţinutul ridicat de aminoacizi esenţiali şi de acizi graşi nesaturaţi, raportul optim lactoser/cazeină, conţinutul de factori de creştere, conţinutul de hormoni şi factori antibacterieni, raportul adecvat calciu/fosfor ce asigură o mare biodisponibilitate calciului. Alăptarea optimă presupune: • iniţierea alăptării în prima oră de la naştere; • alăptarea la cererea copilului, de 8-12 ori/zi, inclusiv noaptea; • durata eficientă a unui supt este de 10-20 de minute la fiecare sân; • alăptare exclusivă până la 4-6 luni de viaţă; • menţinerea alimentaţiei la sân până la vârsta de 12 luni şi chiar după această vârstă. Oferirea suzetei sau biberonului cu apă sau ceai la sugarul alăptat poate conduce la înţărcare. ALIMENTAŢIA INSUFICIENTĂ Semne sigure • creştere în greutate mai puţin de 100-200 g/săptămână în primul trimestru de viaţă; • micţiuni rare, urină concentrată şi în cantitate mică. Semne posibile • sugar nesatisfăcut la sfârşitul suptului (plânge frecvent, refuză sânul, mese lungi şi dese); ALIMENTAŢIA SUGARULUI
199
• sugar cu scaune rare şi consistenţă crescută, verzui, în cantitate redusă; • la începutul suptului nu apare lapte la stoarcerea sânului. Cauze • modificări în starea generală a sugarului; • probleme legate de tehnica alăptării: utilizarea biberonului, lapte insuficient, dificultăţi de coordonare a suptului; • dificultăţi apărute pe parcursul alăptării. Modalităţi de stimulare a secreţiei lactate • alimentaţia echilibrată şi consumul a cel puţin doi litri de lichide pe zi de către mamă; • alăptare frecventă de 8-12 ori/zi, la cerere; • utilizarea de stimulente ale secreţiei lactate (ceaiuri galactofore); • aplicarea de comprese calde şi umede pe sân cu 5 minute înaine de alăptare; • masarea uşoară a sânilor înainte şi în timpul suptului; • stimularea blândă a mamelonului şi areolei; • relaxarea mamei. PROBLEME PE PARCURSUL ALĂPTĂRII Angorjarea sânilor • • • • • • • • •
200
Semne şi simptome: sânii sunt dureroşi, plini, grei, fierbinţi, au pielea întinsă, iar laptele nu curge; posibilă stare febrilă. Prevenire: începerea alăptării imediat după naştere; poziţionare corectă a sugarului la sân; alăptare la cerere. Conduită: supt cât mai des sau golirea sânului prin mulgere manuală sau cu pompa; aplicarea de comprese calde şi masaj uşor al sânului înainte de supt; comprese reci pe sâni după supt; corectarea interpretărilor greşite ale mamei privind suficienţa şi calitatea laptelui. Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE
Fisuri şi ragade mamelonare Cauze: • prinderea incorectă a sânului de către copil; • traumatisme, iritaţii. Conduită: • aplicarea de căldură umedă pe sâni înaintea alăptării; • poziţionarea corectă la sân şi iniţierea suptului la sânul cel mai puţin afectat; • stoarcerea câtorva picături de lapte înainte de supt; • întreruperea cu blândeţe a suptului; • expunerea mamelonului la căldură după alăptare. Este greşită aplicarea pe mamelon a cremelor sau substanţelor care usucă pielea (săpun, alcool). Canale galactofore obstruate • • • • • • • •
Semne şi simptome: eritem localizat şi/sau induraţie sensibilă, fără febră. Cauze: alăptări rare, supt ineficient, drenaj incomplet, sutien strâmt; traumatisme ale sânului. Conduită: alăptare frecventă, la cerere; aplicarea de comprese calde pe sân; sânul afectat este oferit primul; poziţie corectă la sân; masaj uşor în zona afectată. Mastita
• • • • • • •
Cauze: ragade mamelonare; canale galactofore obstruate; alaptări rare şi scurte, supt ineficient. Conduită: identificarea cauzei şi corectarea acesteia; alăptare frecventă, la cerere; corectarea interpretărilor greşite ale mamei privind suficienţa şi calitatea laptelui; în caz de fisuri sau ragade infectate care nu se ameliorează după 24 de ore, se iniţiază antibioticoterapie, repaus total şi analgezice. ALIMENTAŢIA SUGARULUI
201
ALĂPTAREA SUGARULUI BOLNAV Este imperios necesară continuarea alăptării şi la copilul bolnav. • Mama va rămâne cu copilul în spital dacă acesta se internează. • Copilul va fi alăptat cât mai des. • În situaţia în care sugarul nu poate fi alăptat: mama va goli sânul prin mulgere la interval de 3 ore pentru menţinerea secreţiei lactate; laptele poate fi administrat copilului prin gavaj sau cu o căniţă. CONTRAINDICAŢIILE ALĂPTĂRII Este interzis alăptatul în următoarele situaţii: • La mamele care suferă de: SIDA; tuberculoză activă; hepatita cu virus B şi infecţie cu citomegalovirus; infecţii cu herpes simplex cu erupţie la nivelul sânului; boli materne acute însoţite de febră. • La mamele care iau tratamente cu: antimetabolice, substanţe radioactive, antibiotice precum cloramfenicol, tetracilină, metronidazol. • La mamele care consumă droguri precum cocaină sau heroină. Alăptarea este restricţionată la copilul cu boli metabolice, în funcţie de toleranţă.
202
Protocoale de diagnostic şi tratament în PEDIATRIE