Destine care au schimbat lumea
Mihai Viteazul „Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei” Lucrarea de fa ă o dedicăm împlinirii celor 410 de ani de când Mihai Viteazul a murit ca un martir pe Câmpia Turzii, la pu in timp după ce îşi văzuse visul cu ochii: Moldova, Muntenia şi Transilvania unite într‑un singur stat. Aflat în strânse şi traince legături cu românii din Şcheii Braşovului, Mihai Viteazul a rămas în conştiin a local‑ nicilor, dar şi în documentele încă păstrate aici de atâtea veacuri. Prezentăm aceste documente evocând acele vremuri istorice
în care se realiza visul de aur al acestui popor – unirea tuturor românilor. Apelăm la aceste mărturii acoperite de colbul ignoran‑ ei pentru a cunoaşte, prin prisma lor, Braşovul anilor lui Mihai Viteazul.
Popasurile braşovene ale voievodului
„La anul 1599 – se scrie în cronica anoni‑ mă din Şchei („Înştiin ări – reproducere după un manuscript de la finea veacului al XVIII‑lea”, Braşov, 1906, p.6) – s‑au sculat Mihai Vod(ă) domn(ul) Ţării Munteneşti, trecând muntele într‑această Ţară... pentru aceia s‑au sculat jude ul de aici, anume Ţerviş şi cu al i domni de ai Sfatului şi cu prot(opopul) Mihai şi mergând cu multe daruri, rugându‑l ca să apere acest oraş şi inut al Bârsei, să nu facă stricăciune şi aşa au făcut bună linişte.” Este primul popas al marelui voievod în inutul Bârsei, la 20 octombrie 1599, venind prin pasul de pe Valea Buzăului. Întâmpinat de fonogul cetă ii, „Ţervis” – cum îl numeşte cronica pe fostul jude Greising Kirilus (1592‑1597), devenit fonog (1593‑1597), căci judele braşovean Valentin Hirscher (1598‑1603), speriat de renumele voievodului muntean „plecase” la Sibiu (după cum afirmă documentele oficiale ale Braşovului). Cu acest prilej, Mihai Viteazul este întâmpinat şi de protopopul bisericii din Şchei, Portretul lui Mihai Viteazul – Budapesta 1860 – popa Mihai (1577‑1605), căruia A. Rohn documentele oficiale ale Braşovu‑
34
august - septembrie 2011