PLOIESTIUL CULTURAL FONDATOR SI REDACTOR SEF: GHEORGHE BURDUJAN
EDITORIAL NE DREPTATEA STATULUI Gheorghe Burdujan eea ce nu în*elege Statul (sau se face că nu în*elege) este faptul că principala for*ă dinamizatoare a societă*ii, în genere, o constituie sectorul privatizat al economiei! Statul degeaba pe spinarea Statului ar aduce economia în stare de colaps. Dacă Statul nu în*elege acest adevăr fundamental e grav, dar dacă-l în*elege și nu face nimic e și mai grav. Pentru Stat, patronul român are o dublă valen*ă: pe de o parte el este privit ca un individ a cărui singură menire este să achite impozite și taxe, iar pe de altă parte el este asemuit unui uger gras, bun de muls și supt de către to*i trepădușii, cu o mie de guri, afla*i la putere. Nu există birou asimilat Puterii al cărui ocupant să nu se îmbuibe pe spinarea omului de afaceri român și al contribuabilului onest! Uită Statul că sectorul privatizat, peste tot în lume, este creator de locuri de muncă? Uită Statul că cel mai dinamic segment al economiei de pia*ă îl constituie sectorul privatizat? Ce-ar fi dacă, printr-un joc al imagina*iei, to*i patronii români (și nu numai), ar trimite salaria*ii acasă, ei înșiși devenind șomeri? Ce-ar fi dacă această nouă categorie de oameni rămasă fără un loc de muncă ar bate la por*ile Statului pentru a cere ajutorul de șomaj, apoi ajutorul social. Ce-ar face Statul atunci ?... Iată, cred eu, serioase motive de reflexie pentru to*i aceia afla*i cu mâna pe butoanele Puterii grăbi*i să lovească în omul de afaceri român care, strâns în chingi din toate păr*ile, în loc să creeze noi locuri de muncă este nevoit să le reducă sau chiar să falimenteze...
Y
ISSN: 2558 - 8710 / ISSN-L: 2558 - 8710
Y
Nr. 4, 2017
Y
Anul I
Y
2 LEI
LA PRIM Ă RIA DIN PLOIE Ş TI
MORI CU ZILE!
DE LA „ANA LA CAIAFA”, DE LA DOBRE LA BOSCORNEA
C
paginile 3, 4, 5
EU AM O METAFORĂ A RELIEFULUI MENTAL ÎN PRIVINŢA APROPIERII DE POET ION STRATAN: Dacă ar fi să reiau metafora minţii impresionată în „Văi” de prezenţa persoanei fizice, în albe „Dealuri” de atmosferă şi prietenii comuni, şi în „Vârfuri”, de opera nichitiană, aş reaminti în prima parte pe Augustin Frăţilă, care îl însoţeşte sonor pe discul editat, pe criticul Alexandru Condeescu, coordonatorul antologiei de autor „Ordinea cuvintelor”, şi, sigur, pe poetul Gheorghe Tomozei, care, cât am fost în „vizită”, aprindea piric, în tăcere, câte un chibrit pe care îl privea până la epuizarea flăcării. pagina 6
TEATRUL DIN PLOIEŞTI, DIN NOU SELECŢIONAT PENTRU FESTIVALUL NAŢIONAL DE TEATRU!
FESTIVALUL NAŢIONAL DE FOLCLOR
„CUNUNĂ DE CÂNTEC ROMÂNESC”.
pagina 2
CONCURS DE ESEURI „CORNELIU COPOSU” - EDIŢ IA A II-A -
pagina 5