CONSILIERE ȘCOLARĂ - REPERE TEORETICE ȘI BUNE PRACTICI

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ GORJ

CONSILIERE ȘCOLARĂ - REPERE TEORETICE ȘI BUNE PRACTICI Material publicat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Gorj, elaborat în cadrul proiectului educațional ”CLUB DE CARTE”

Târgu-Jiu 2019

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ GORJ

CONSILIERE ȘCOLARĂ -REPERE TEORETICE ȘI BUNE PRACTICI-

Material publicat de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Gorj, elaborat în cadrul proiectului educațional ”CLUB DE CARTE”, ce a avut printre obiective elaborarea unor materiale informaționale cu valoare de suport metodico - ştiinţific pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, dar și pentru părinți

Târgu-Jiu 2019 1

Echipa de autori: Țucă Irina Monica Popescu Nicoleta Claudia Dan Elena Crăciunescu Claudia Șcheau Daniela Colectivul de redacție: Coordonatori: Tulpan Claudia – Ofelia Istratie Mădălina Grafică și tehnoredactare: Țucă Irina Monica Popescu Nicoleta Claudia Șcheau Daniela REGULI PENTRU

CEI

CARE ALEG SĂ UTILIZEZE ACTIVITĂȚILE PROPUSE

 Fiecare participant are propria modalitate de a învăța și participa. Arătaţi că acceptaţi şi înţelegeţi sentimentele, fie ele pozitive sau negative;  Evitați să-i întrebați direct despre experiențele personale mai sensibile;  Alegeți să fiți un model și nu doar un expert;  Fiecare elev are dreptul la opinie. Încurajați-le exprimarea!;  Fiți creativ și bazați-vă pe activitățile interactive.

CENTRUL JUDEȚEAN DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ GORJ Localitatea Târgu-Jiu, Strada Tismana, nr. 1 A, Județul Gorj, Telefon/Fax: 0253/210313, E-mail: gorjcjrae@gmail.com, WebPage: http://www.cjraegorj.ro

2

Cuprins 1. Argument ..........................................................................................................................4 2. Cine este profesorul consilier școlar?..................................................................................5 3. Ce face consilierul școlar?...................................................................................................9 4. Unde găsim consilirul școlar?..............................................................................................12 5. Autocunoaștere și dezvoltare personală..............................................................................14 6. Autocunoaștere în 8 pași-resursele personale......................................................................15 7. Ce temperament am?...........................................................................................................18 8. Comunicare și abilități sociale - violență școlară - .............................................................22 9. Spunem împreună Stop violenţa !.......................................................................................23 10. Programul meu de activitate..............................................................................................24

3

ARGUMENT Odată cu schimbările legislative și nu numai din sistemul educațional românesc se conturează în cadrul școlii o nouă profesie, care în alte state europene are deja o vechime considerabilă, profesia de CONSILIER ȘCOLAR. Cu toate că problemele emoționale și sociale prin care trec elevii români reprezintă o realitate care nu mai poate fi negată, activitatea profesorului consilier este încă puțin cunoscută de către cei care ar trebui să fie beneficiarii acestui proces: elevi, părinți, cadre didactice, iar lipsurile legislative din acest domeniu nu fac decât să îngreuneze și mai mult desfășurarea optimă a activității în cabinetele de consiliere școlară.

Cu toate acestea, persoanele care au ales rolul de consilier școlar se implică activ pentru a le asigura tuturor sprijin, încredere, entuziasm și, mai ales, profesionalism. Încercând să prezentăm implicațiile acestei profesii la nivel individual și social, am ales o poveste terapeutică din cartea „101 povești vindecătoare pentru copii și adolescenți – Folosirea metaforelor în terapie” a lui George W. Burns: „Doi băieți se jucau pe o plajă, încercând să vadă cine aruncă piatra mai departe. Erau în vacanță și era plăcut să vadă marea fără valuri dimineața, în special după câteva zile de furtuni sălbatice când marea fusese bătută de un vânt puternic. Valurile turbulente și mareele înalte aduseseră la mal o grămadă de biete creaturi marine. Băieții s-au pomenit mergând printe meduze, melci de mare, crabi și alte mici animale care acopereau plaja ca o pătură muribundă.

La capătul plajei, băieții au observat o fată ce tot intra și ieșea din mare. Curioși să vadă ce făcea, s-au îndreptat în direcția ei. Când s-au apropiat, au văzut că tocmai se apleacă și adună de pe jos una din creaturile marine. O adăposti cu blândețe în palme, intră în apă și îi dădu drumul înapoi în casa ei. Apoi se întoarse pe țărm, ridică altă creatură și o duse cu blândețe înapoi în apă. Băieții au început să râdă.

Era exact genul de chestie prostuță pe care se așteptau să-l facă o fată.

- Hei, au strigat ei, ce faci? Nu pricepi că nu poți să schimbi nimic? Plaja e acoperită cu mii și mii de creaturi moarte sau gata să-și dea duhul. Și au continuat să râdă.

La început, fata a părut să-i ignore. A ridicat o caracatiță ce părea lipsită de viață, a adăpostit-o în palme și s-a întors în ocean ca și cum băieții nici nu ar fi existat. A așezat caracatița în apă, spălând cu blândețe nisipul și algele care se lipiseră de ea, blocându-i tentaculele. Lăsând mâinile în jos cu încetineală, i-a permis animalului să simtă mângâierea proaspătă a mării. Aceasta și-a întins încet tentaculele, de parcă s-ar fi bucurat să fie din nou acasă. Cu sprijin, mâinile fetei au ținut micul animal până când acesta a găsit puterea de a se mișca singur. Ea a rămas acolo privind, cu un mic zâmbet pe față datorită plăcerii de a vedea încă o creatură mișcându-se în singuranță.

Numai atunci s-a întors și a călcat pe propriile urme spre țărm. În sfârșit, a părut să-i remarce pe băieții care făceau glume. Privindu-i în ochi, a spus: - Cu siguranță, pentru ea chiar a fost o schimbare !”

Profesor consilier școlar Țucă Irina Monica

4

Concluziile CINE ESTE PROFESORUL CONSILIER ȘCOLAR?

acestei

minunate

povești vă invităm să le formulați singuri. Dacă v-am atras atenția vă rugăm

să

parcurgeți

această

broșură pentru a ne cunoaște mai bine…

Domeniul consilierii școlare reprezintă un domeniu extrem de vast și de solicitant, deoarece profesorul consilier trebuie să facă față tuturor provocărilor ivite în asigurarea unei stări de bine, atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional și social.

Prin urmare, consilierul trebuie să fie o persoană bine pregătită profesional, sensibilă la emoțiile celorlalți, deschisă către nou, tolerantă, prietenoasă, cretivă, realistă, imparțială, integră,

mereu dornică de

autoperfecționare, cu capacitate de autocontrol și, bineînțeles… cu simțul umorului.

Din punct de vedere metodologic, consilierul:  Este profesor în centre și cabinete de asistență psihopedagogică și poate avea specialitatea psihologie, psihopedagogie specială, pedagogie sau sociologie;  Își desfășoară activitatea în cabinetul școlar/ interșcolar sau în sala de clasă;  Are o normă didactică de 40 de ore/ săptămână, împărțite astfel: - 18 ore/săptămână (din care 2-4 ore obligaţie de catedră conform CENTRUL JUDEȚEAN/ AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI DE RESURSE ȘI ASISTENȚĂ EDUCAȚIONALĂ (C.J.R.A.E./ C.M.B.R.A.E.) Reprezintă o instituţie de învăţământ special integrat specializată în oferirea, coordonarea şi monitorizarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/ elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens.

art. 8 (4) din OMECTS 5485/2017) care constau în: activităţi de asistenţă psihopedagogică, desfăşurate individual şi colectiv cu preşcolarii/elevii, orientare, reorientare şcolară şi profesională, activităţi de consiliere a preşcolarilor, elevilor, părinţilor, cadrelor didactice, activităţi/ore în cadrul curriculumului la decizia şcolii, în funcţie de solicitările unităţii de învăţământ şi în acord cu planul-cadru; - 22 de ore/săptămână care constau în: activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică şi complementară, stabilirea măsurilor şi întocmirea

programelor

de

prevenire

şi

intervenţie

psihoeducaţională, activităţi metodico-ştiinţifice, colaborarea cu comunităţile locale, participarea la şedinţe şi lectorate cu părinţii, la comisiile metodice şi consiliile profesorale cu tematică specifică.  Este angajat al Centrului Județean/ Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și își desfășoară activitatea în:  cabinete de asistență școlară care funcționează în unităţi de

5

învăţământ preuniversitar şi asigură asistenţă psihopedagogică unui număr de minim 800 de elevi sau de 400 de preşcolari;  cabinete de asistență interșcolară, în cazul unităților de învățământ cu PROFESORUL CONSILIER

mai puțin de 800 elevi/ 400 preșcolari.

 oferă o gamă de servicii adaptate nevoilor beneficiarilor / comunităţii;

ABILITĂȚILE CONSILIERULUI Principalele abilități de care trebuie sa dea dovadă consilierul școlar, în vederea realizării cu succes a activității sale specifice sunt:

 cultivă un mediu de încredere reciprocă în relaţia cu persoana consiliată;  stabilește de comun acord cu clientul cadrul confidenţialităţii;

 ascultarea activă;  observarea;  adresarea întrebărilor;

 are în vedere că fiecare persoană care i se adresează pentru a beneficia de serviciile sale are nevoi şi probleme diferite, drept pentru care va fi tratată ca un caz în sine;

 oferirea de feed-back;  oferirea de informații;  parafrazarea, sumarizarea, reflectarea.

 asigură continuarea asistenţei profesionale a clientului prin colaborarea cu alţi specialişti, atunci când este cazul;

ATITUDINILE CONSILIERULUI  acceptarea necondiționată;  congruența;

 aplică numai acele teste psihologice şi instrumente de evaluare a intereselor, valorilor, opiniilor, aptitudinilor, personalităţii etc. pentru care este acreditat;

 empatia;  colaborarea.

METODE DE LUCRU ÎN CONSILIERE Cele mai eficiente metode în cazul activităţilor de consiliere sunt cele interactive (jocul de rol, învăţare prin cooperare, problematizare, dezbatere etc); Băban A. prezintă cele mai folosite metode de lucru în consiliere:  Observația;  Conversația euristică;

 oferă informaţii şi surse de informare actuale, corecte şi verificate;  oferă oportunităţi egale persoanelor consiliate, indiferent de natura unor diferenţe specifice ale clienţilor;  îşi asumă responsabilitatea pentru consecinţele procesului de consiliere.

 Problematizarea;  Brainstorming-ul;  Metoda cooperării;  Psihodrama;  Dezbaterea în grupuri sau perechi; 6

 Studiul de caz;  Exerciţiile de învăţare;  Elaborarea de proiecte;  Conceperea de portofolii.

STRATEGII DE LUCRU ÎN CONSILIERE

Strategii de identificare a atitudinilor şi sentimentelor negative 

Clarificarea

şi

reflectarea

Strategii

sentimentelor clientului Modelarea sentimentelor



Strategia

a

Vizualizarea rolului

cercurilor

Descrierea

concentrice

şi

inventarierea

comportamentului şi

Confruntarea

întărirea

(ex:

sentimentelor 

identificare

comportamentelor negative





de

inventarul

unei

zile

obişnuite)

Căutarea gândurilor ascunse sau neexprimate



Confruntarea

clientului

cu

imaginea de sine 

Dialogarea

şi

Strategii de schimbare a

inversarea

comportamentelor

rolurilor

negative

Strategii

de

atitudinilor Aproximaţia



Asumarea de roluri



Contactul comportamental



Practica negativă



Modelarea indirectă

sentimentelor



Autocontrolul



Antrenamentul asertiv

negative 

Întărirea pozitivă

a

schimbare şi



succesivă

a

sentimentelor 

Tehnicile de stopare a gândirii



Strategia de identificare a rolului

Profesor consilier școlar Țucă Irina Monica

7

ASISTENȚA PSIHOPEDAGOGICĂ se referă la "ansamblul activităţilor organizate cu scopul de a asigura condiţii optime de dezvoltare şi viaţă sau de a preveni şi înlătura situaţiile de suferinţă prezente temporar în viaţa persoanei" (Tomşa, 1999).

CE FACE CONSILIERUL ȘCOLAR?

CONSILIERE EDUCAȚIONALĂ

Statutul profesiunii de consilier implică o anumită autoritate, prestigiu profesional, respect şi recunoaştere.

semnificaţia unui schimb dirijat, iar rolurile se vor adapta

reprezintă procesul de orientare şi învățare care se adresează subiecților educaționali (elevi, studenți, adulți care învață), cât şi partenerilor educaționali ai acestora (părinți, profesori, angajatori) cu scopul abilitării acestora cu cele mai eficiente metode, tehnici şi procedee de gestionare şi rezolvarea a problemelor lor educationale.

la obiectivele realizării procesului ce consiliere.

CONSILIERE ȘCOLARĂ

Rolurile consilierilor au un caracter dinamic, de activare a personalităţii

consiliaţilor

cu

ajutorul

mijloacelor

psihologice şi a propriei lor personalităţi și pun în acţiune în mod predominant conştientul celor două persoane care constituie cuplul de consiliere (consilier şi client) sau al grupului de consiliere. Relaţia dintre aceştia dobândeşte

ACTIVITĂȚILE CONSILIERULUI  analizează problemele specifice mediului şcolar: adaptare şcolară, motivaţie şcolară, deprinderi de studiu, absenteism, eşec şi abandon şcolar etc.;  observă

şi

evaluează

performanţa

şcolară,

comportamentul şi dezvoltarea elevului, utilizând metode şi instrumente specifice consilierului şcolar;  identifică problemele de natură familială (abuz,

se realizează pentru elevii cu probleme școlare precum: absenteism, eșec şcolar, tulburări comportamentale şi de conduită şi se desfășoară în școală prin colaborarea dirigintelui cu cadrele didactice sau cu profesorul consilier.

CONSILIEREA CARIEREI

neglijenţă, hărţuire) care pot afecta dezvoltarea şi performanţa şcolară a elevului;  planifică şi organizează activităţi de consiliere educaţională individuală şi / sau de grup adresate elevilor;  oferă intervenţii cu caracter suportiv în situaţii de criză elevilor care se confruntă cu dificultăţi

8

reprezintă un proces prin intermediul căruia se realizează o compatibilizare maximă între resursele, cerinţele, aspiraţiile, valorile şi interesele unui individ şi oferta reală din domeniul educaţiei, dar şi de pe piaţa muncii. Ea presupune a-l ajuta pe individ să se cunoască şi să-şi dea seama de capacităţile sale, să-şi mobilizeze toate rezervele în mod oportun, pentru permanenta sa evoluţie în plan social.

specifice mediului şcolar: dificultăţi de învăţare, dificultăţi de adaptare şcolară, absenteism etc.; CINE POATE BENEFICIA DE

 implică elevii în activităţi de autocunoaştere şi

SPRIJINUL CONSILIERULUI

dezvoltare personală şi îi asistă în formarea şi

 ELEVI

dezvoltarea deprinderilor şi atitudinilor utile în

 PĂRINȚI

luarea deciziilor legate de carieră;  investighează

caracteristicile

 CADRE DIDACTICE

personale

relevante pentru orientarea vocaţională şi le analizează în raport cu opţiunile şi oportunităţile educaţionale şi profesionale ale elevilor;  întocmeşte profilul vocaţional şi recomandă elevilor programe de studiu adecvate aptitudinilor,

intereselor

şi

scopurilor

educaţionale; Principii specifice consilierii 1. Susţinerea

afectivă.

 organizează activităţi extracurriculare Crearea

care

treptată a unui climat afectiv pozitiv şi stimulativ

pentru

consiliat

facilitează

accesul

elevilor

la

informaţii relevante pentru deciziile legate

este

condiţia sine qua non a consilierii;

de alegerea carierei (zilele carierei, vizite

2. Susţinerea cognitivă. Identificarea

în instituţii/ organizaţii, invitaţi din diferite

de către consilier a mecanismelor

domenii de activitate);

cognitive ale consiliatului care pot

 dezvoltă şi implementează programe de

constitui pârghii pentru rezolvarea pro-

prevenţie şi intervenţie privind violenţa în

blemelor sale;

şcoală, consumul de droguri şi alcool şi

3. Susţinerea volitivă. Persoana care

alte comportamente de risc;

solicită ajutorul unui consilier ştie ce

 recomandă şi încurajează elevii şi

problemă are sau cum poate fi

părinţii acestora să solicite şi să accepte

rezolvată aceasta, dar nu are suficientă

asistenţă specializată în cazul în care se

voinţă şi capacitate decizională pentru a

confruntă cu probleme de sănătate fizică

alege cea mai bună soluţie şi pentru a o

şi/sau psihică;

aplica; 4. Descărcarea

emoţională

 selectează şi aplică principii, metode şi

sau

catharsis-ul este principiul prin care

tehnici de consiliere educaţională;

orice

intervenţie

 colaborează cu părinţii, tutorii legali şi

educaţională permite clientului să-şi

alţi specialişti în educaţie (cadre didactice)

exprime liber propriile sale trăiri

în scopul adaptării programei la nevoile

pozitive sau negative.

elevului,

formă

de

9

precum

şi

a

soluţionării

DE REȚINUT:

problemelor şcolare, comportamentale sau de altă natură ale elevului.

- Consilierea

individuală

a

elevilor minori se realizează

SUNT ELEV. CÂND MĂ POATE

numai

AJUTA CONSILIERUL ȘCOLAR?

părinților/ tutorilor legali;

 Când am nevoie de stimulare

- Profesorii diriginți au datoria

cognitivă și adaptare emoțională;

cu

acordul

scris

al

să completeze toate documentele

 Când nu ştiu ce şcoală / profil să urmez sau spre ce carieră să mă îndrept;

solicitate de către profesorul consilier;

 Când vreau să mă cunosc mai bine;

- Fiecare

 Când vreau să înțeleg mai bine transformările prin care trec;

trebuie

 Când vreau să învăț să comunic eficient;

profesorul consilier atunci când

 Când am nevoie să îmi dezvolt abilitățile de gestionare a stresului

îi este solicitat ajutorul;

și de control emoțional;

cadru

să

didactic

colaboreze

cu

- Și cadrele didactice trebuie

 Când am nevoie de sfaturi pentru a adopta un stil de viață sănătos;

să

asigure

confidențialitatea

datelor;

 Când am probleme de natură familială (abuz, neglijență, hărțuire) și nu știu ce să fac;

- Consilierii școlari se pot angaja

numai

în

activități

 Când am probleme la școală sau în grupul de prieteni;

profesionale

 Când cunosc persoane care au nevoie de sprijin și nu știu cum să

competențe certificate, precizate

le ajut;

pentru

care

au

în fișa postului.

 Când vreau să aflu informații despre învățare eficientă și managementul timpului;

Următoarele activități nu sunt de profesorului

competența

SUNT PĂRINTE. CÂND CER AJUTORUL CONSILIERULUI ȘCOLAR ?

consilier:  Terapia

tulburărilor

 Când observ comportamente îngrijorătoare la copil;

limbaj;

 Când vreau să primesc o opinie obiectivă despre copil;

 Evaluarea

 Când vreau să previn dificultățile de adaptare;

copiilor/elevilor;

 Când doresc să comunic mai bine cu copilul meu;

 Psihoterapia;

 Când am nevoie de suport emoțional în calitate de părinte;

 Serviciile

 Când vreau să aflu ce probleme sunt specifice vârstei copilului

sprijin;

de

psihologică

educaționale

de

 Serviciile de mediere școlară.

meu;  Când am un copil cu CES. și avem nevoie de consiliere și asistență psihopedagogică.

SUNT

CADRU

DIDACTIC.

CUM

MĂ

POATE AJUTA CONSILIERUL ȘCOLAR?  Cu suport metodologic;

Pentru

acestea

profesorul

consilier

școlar

recomandă

părinţilor/

cadrelor

consultarea specializate.

10

altor

didactice instituţii

 Cu informații privind lucrul la clasă cu copiii cu C.E.S;  În gestionarea situațiilor dificile apărute în lucrul cu elevii;  Cu sprijin de specialitate în situații de abandon şcolar ridicat, risc privind consumul de droguri, tulburări comportamentale, etc;  În asigurarea eficientă a relației școală-elev-familie;  Prin consiliere individuală sau de grup pentru elevi și părinți;  Cu asistență și consiliere metodologică pe diverse problematici;  Cu parteneriate.

Profesor consilier școlar Țucă Irina Monica Profesor consilier școlar Popescu Nicoleta Claudia 1. Colegiul Național Spiru Haret Tg-Jiu; UNDE POT GĂSI UN PROFESOR

CONSILIER

ȘCOLAR?

2. Colegiul Național Ecaterina Teodoroiu

Tg-Jiu;

3. Liceul cu Program Sportiv Tg-Jiu + Școala Gimnazială Dănești; 4. Colegiul Tehnic Henri Coandă Tg-Jiu + Şcoala

Gimnazială Turcinești; 5. Școala Gimnazilă Constantin Săvoiu Tg-Jiu; 6. Școala Gimnazială Nr. 1 Motru; 7. Colegiul Tehnic Motru + Grădinița cu P.P. Nr. 1 Motru; 8. Școala Gimnazială Padeș + Școala Gimnazială Godinești + Școala Gimnazială Nicolae Caranda Glogova; 9. Liceul Tehnologic Bîrsești + Școala Gimnazială ”Gheorghe Tătărescu” Tg- Jiu; 10. Liceul Tehnologic Turceni; 11. Școala Gimnazială Țînțăreni + Școala Gimnazială Capu Dealului, comuna Brănești; 12. Liceul Tehnologic General Constantin Sandru Bîlta + Școala Gimnazială Arcani + Școala Gimnazială Ion Grigoroiu Lelești + Şcoala Gimnazială Stănești 13. Colegiul Tehnic General Gheorghe Magheru Tg-Jiu + Grădiniţa cu P.P. Mihai Eminescu Tg-Jiu; 14. Școala Gimnazială nr.3 Rovinari + Grădința cu Program Prelungit Nr.1. Rovinari; 15. Grădinița cu P.N. Nr. 14 Tg-Jiu + Grădinița cu P.P. Nr. 8 Tg-Jiu + Școala Gimnazială Pompiliu Marcea, Tg-Jiu; 16. Liceul Energetic Tg - Jiu + Grădinița cu Program Prelungit Vis de copil Tg Jiu ; 17. Școala Gimnazială Alexandru Ștefulescu, Tg-Jiu; 11

18. Școala Gimnazială Alimpești + Școala Gimnazială Polovragi + Școala Gimnazială Bumbești -Pițic; 19. Colegiul Economic Virgil Madgearu Tg-Jiu + Școala Gimnazială Ion Popescu Voitești Bălănești; 20. Școala Gimnazială Voievod Litovoi Tg-Jiu + Școala Gimnazială Drăguțești; 21. Colegiul Tehnic Nr. 2 Tg Jiu + Grădinița cu Program Prelungit Lumea Copiilor Tg-Jiu; 22. Colegiul Național Tudor Vladimirescu Tg-Jiu; 23. Colegiul Național Tudor Arghezi Tg. Cărbunești + Şcoala Gimnazială Scoarţa + Şcoala Gimnazială Săcelu.

24. Liceul Teologic Tg-Jiu + Școala Gimnazială Constantin Brâncuși Tg-Jiu; 25. Liceul Tehnologic Tismana + Şcoala Gimnazială Ciuperceni; 26. Școala Gimnazială Antonie Mogoş Ceauru, comuna Bălești + Şcoala Gimnazială Cîlnic; 27. Liceul Tehnologic Bustuchin + Şcoala Gimnazială Tg. Logreşti, comuna Logreşti; 28. Colegiul Național George Coșbuc Motru; 29. Școala Gimnazială Sfântul Nicolae Tg-Jiu; 30. Liceul de Arte Constantin Brăiloiu Tg-Jiu + Grădiniţa cu P.P. Nr. 1 Tg-Jiu; 31. Colegiul Tehnic Mătăsari; 32. Școala Gimnazială George Uscătescu, Tg. Cărbunești; 33. Școala Gimnazială Nr. 1 Bumbești Jiu + Şcoala Gimnazială Muşeteşti; 34. Liceul Tehnologic Baia de Fier + Şcoala Gimnazială Nr. 1 Albeni; 35. Liceul Teoretic Novaci + Școala Gimnazială Nr. 1 Novaci; 36. Școala Gimnazială Ecaterina Teodoroiu Tg-Jiu + Şcoala Gimnazială Nr. 7 Tg-Jiu ; 37. Colegiul Mihai Viteazul Bumbești Jiu + Şcoala Gimnazială Cărpiniş, comuna Crasna + Şcoala Gimnazială Sâmbotin, comuna Schela; 38. Şcoala Gimnazială Nr. 1 Ţicleni + Liceul Tehnologic Țicleni; 39. Colegiul Auto Traian Vuia Tg-Jiu; 40. Liceul Tehnologic Constantin Brâncuși Peștișani + Şcoala Gimnazială Nr. 1 Teleşti; 41. Școala Gimnazială Nr. 2 Motru + Școala Gimnazială Maziliu Vipie Gheorghe, comuna Cătunele; 42. Colegiul Tehnologic Ion Mincu Tg-Jiu + Grădiniţa cu P.P. Constantin Brâncuşi Tg-Jiu; 43. Colegiul Gheorghe Tătărescu Rovinari + Şcoala Gimnazială Urdari; 44. Școala Gimnazială Antonie Mogoş Ceauru, comuna Bălești + Şcoala Gimnazială Cîlnic; 45. Școala Gimnazială nr.1 Rovinari + Liceul Tehnologic Roșia-Jiu, Fărcășești; 46. Liceul Tehnologic Bîlteni; 12

SFATURI PRACTICE DE LA CONSILIERII ȘCOLARI

AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

ASPECTE RELEVANTE ALE

Autocunoaşterea se referă la procesul de explorare şi structurare a propriilor

caracteristici

(abilităţi,emoţii,

motivaţii,

credinţe, mecanisme de apărare şi adaptare, etc.) în urma căruia rezultă imaginea de sine a persoanei;  Cunoaşterea şi acceptarea de sine sunt variabile

AUTOCUNOAȘTERII

atitudini,

fundamentale

în

funcţionarea şi adaptarea optimă la mediul social, în menţinerea sănătăţii mentale şi emoţionale;  Acceptarea necondiţionată (indiferent de performanţe) şi gândirea pozitivă (convingerea că fiecare avem ceva bun) sunt atitudini care favorizează dezvoltarea personală;



Imaginea de sine



Stima de sine



Aptitudinile și abilitățile personale



Motivația



Emoțiile și mecanismele de apărare și adaptare



Autoeficacitatea percepută

 Fiecare persoană este valoroasă în sine, are capacitatea de a se dezvolta şi de a-şi alege propriul destin, de a-şi valida calităţile şi caracteristicile pozitive în măsura în care mediul îi creează condiţiile de actualizare a sinelui.

13

AUTOCUNOAȘTERE ÎN 8 PAȘI - RESURSELE PERSONALE

Propunător Prof. consilier școlar Dan Elena SCOP: sprijinirea elevilor în a identifica resursele personale (credințe, valori, interese, abilități) și a conștientiza profilul individual prin raportare la propria persoană, dar și la ceilalți.

DESFĂȘURARE: PASUL 1. Participanții sunt rugați să își imagineze că sunt străini care călătoresc cu trenul și trebuie să se prezinte colegilor de compartiment.

PASUL 2. În diade, împărtășesc persoanei străine de lângă ei câteva aspectele personale pe care le consideră interesante sau importante.

Discuții: Care sunt principalele categorii de informații care ne interesează despre cineva? (nume, vârstă, sex, naționalitate, rol în familie, religie, orientare sexuală, etnie, loc de muncă, etc.). Suntem ființe umane care au drepturi, indiferent de rasă, culoare, proprietate, naștere sau statut.

PASUL 3. Se stabiliesc regulile grupului: confidențialitate, punctualitate, a vorbi pe rând, telefoane închise, fără atac la persoană, etc.

PASUL 4. Anunțarea temei.

PASUL 5. Captarea atenției printr-o poveste terapeutică.

Un orăşean primeşte vizita unui prieten de-al său dintr-un sat îndepărtat şi merg în centrul oraşului. Era ora amiezii, iar străzile erau pline de oameni. Maşini claxonând, taximetre ce luau curbele cu viteză, sirene ce se apropiau sau se depărtau, sunete ale oraşului care parcă te asurzeau. Dintr-o dată săteanul îi spune: - Am auzit un greiere.

- N-ai cum să auzi un greiere în tot vacarmul ăsta! i-a spus orăşanul.

- Sunt sigur, am auzit un greiere! a insistat săteanul.

- Asta-i o nebunie! a răspuns prietenul.

Săteanul a ascultat cu atenţie un moment, după care a trecut strada spre o zonă unde se aflau câţiva copaci. A căutat împrejur, sub ramuri şi a găsit micul greiere. Prietenul său a rămas uimit.

- E incredibil! Trebuie să ai un auz supraomenesc!

- Nu! a spus săteanul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce asculţi cu ele.

- Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-aş putea auzi un greiere în acest zgomot!

- Depinde de ceea ce este important pentru tine, a venit imediat răspunsul. Dă-mi voie să-ţi arăt.

A băgat mâna în buzunar şi a scos câteva monede pe care le-a lăsat să cadă discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al oraşului, au remarcat că toţi oamenii de pe o rază de 5 metri au întors capul privind în jur, dacă nu cumva banii căzuţi erau ai lor.

- Înţelegi ce am vrut să spun? a continuat săteanul.

14

PASUL 6. Fișa de lucru IERARHIZEAZĂ-ȚI VALORILE: Discuții privind cele mai importante valori personale și modul în care familia a transmis anumite credințe, convingeri.

IERARHIZEAZĂ-ȚI VALORILE! FAMILIE

CARIERĂ

SĂNĂTATE

ALTRUISM

CULTURĂ

PRIETENIE

PACE

AVENTURĂ

ADEVĂR

ARMONIE

FERICIRE

SINCERITATE

RESPONSABILITATE FRUMUSEȚE JUSTIȚIE

LIBERTATE

INDEPENDENȚĂ EDUCAȚIE

COMPETENȚĂ RESPECT

BUNĂSTARE

ONOARE

ORIGINALITATE

DISTRACȚIE

GENEROZITATE

1. Selectează 10 valori, cele mai importante pentru tine, din lista prezentă sau adăugate de tine!

2. Notează valori, credințe, mesaje pe care le-ai învățat din familia ta.

3. Dorești să transmiți aceste valori urmașilor? Ce ai face diferit față de familia ta?

15

PASUL 7. Identificarea credințelor conform metodei de configurare a resurselor BASIC Ph. METODA BASIC Ph Elevii sunt invitați să se gândească la o problemă cu care se confruntă fără a enunța care este această problemă. Pasul următor constă în a identifica resursele pe care le folosesc în rezolvarea acesteia.

Sub forma unui branstorming aceștia spun ce resurse folosesc, iar profesorul notează.

Discuții: Se centralizează răspunsurile sub forma resurselor de tip: B-credințe, convingeri, concepții despre lume și viață; A-trăiri afective, emoții, sentimente; S-relații sociale; I-imaginație, planuri de rezolvare; C-cogniție; Ph-resurse fizice.

PASUL 8. COPACUL EMOȚIILOR - exercițiu de identificare a emoțiilor personale și de explorare a acestora.

COPACUL EMOȚIILOR Cel puțin o dată în ultima săptămână m-am simțit..........

ELEVII SUNT ÎMPĂRȚIȚI ÎN 3 GRUPE: GRUPA I: IDENTIFICĂ ȘI NOTEAZĂ PE POST-IT EMOȚIILE PE CARE LE PREZENTĂM PUBLIC. GRUPA II: IDENTIFICĂ ȘI NOTEAZĂ PE POST-IT EMOȚIILE PE CARE LE ÎMPĂRTĂȘIM CU PERSOANE CUNOSCUTE. GRUPA III: IDENTIFICĂ ȘI NOTEAZĂ PE POST-IT EMOȚIILE PE CARE LE ȚINEM PENTRU NOI. Profesorul desenează un copac în care poziționează emoțiile identificate de prima grupă în coroană,emoțiile identificate de a doua grupă pe tulpină, iar emoțiile identificate de grupa a treia la rădăcină.

DISCUȚII: -observarea faptului că multe dintre emoțiile ascunse în suflet se regăsesc și în lista celor împărtășite; -blocarea anumitor trăiri determină un blocaj al personalității noastre,al copacului,care are nevoie de căldură,de lumină,de împărtășire a trăirilor,de conectare la sine și la ceilalți,de cunoaștere și intercunoaștere; -autoreglarea emoțională presupune recunoașterea emoțiilor și reflectarea acestora.

PASUL 9. poveste în 6 pași-crearea poveștii personale ca metodă de evaluare și intervenție.

Concluzie: În viața de zi cu zi avem multiple trăiri,comune cu cei din jur ,dar și diferite de aceștia.

PASUL 10. fișa de lucru CINE SUNT EU? (fraze lacunare privind încrederea, stima de sine și relațiile sociale).

16

CE TEMPERAMENT AM? « CHEIA ÎNŢELEGERII CELORLALŢI ESTE ÎNŢELEGEREA PROPRIEI PERSONALITĂŢI ! » preluare din „ Personalitate Plus” de Florence Littauer

Propunător, Prof. consilier școlar Dan Elena  Factorul care asigură personalității energia necesară, echilibrul, mobilitatea proceselor nervoase este temperamentul.  Fiind personalități diferite, având temperamente diferite vom avea așteptări, reacții diferite în aceleași condiții date.  Este necesar să-i cunoaștem pe ceilalți pentru a putea conviețui armonios sau pentru a-i ajuta, pentru a aduce un plus de bucurie în viața lor.

PROFIL DE PERSONALITATE NUMELE ŞI PRENUMELE.............................................................

Pe fiecare din rândurile următoare, care conţin câte patru atribute, marcaţi în spaţiul gol din faţa cuvintelor, câte un „X” , marcând pe fiecare rând un singur cuvânt care vi se potriveşte cel mai adesea.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Animat Voios Sociabil Convingător Stimulator Vivace Iniţiator Spontan Optimist Amuzant Încântător Vesel Antrenant Expansiv Ataşabil

PUNCTE FORTE Cutezător Răzbătător Dârz Combatant Capabil Sigur pe sine Pozitiv Ferm Sincer Puternic Temerar Încrezător Independent Decis Activ

16 17 18

Volubil Energic Agreabil

Tenace Lider Conducător 17

Analitic Perseverent Altruist Amabil Respectuos Sensibil Prevăzător Organizat Ordonat Statornic Meticulos Cultivat Idealist Profund Iubitor muzică Manierat Loial Riguros

de

Adaptabil Paşnic Docil Autocontrolat Rezervat Nepretenţios Răbdător Timid Flexibil Prietenos Diplomat Consecvent Inofensiv Spiritual Pacificator Tolerant Bun ascultător Mulţumit

19 Popular 20 Entuziast Total puncte forte

Productiv Îndrăzneţ

21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31

Obraznic Indisciplinat Obositor Neatent Care întrerupe Imprevizibil Imprudent Indulgent Necumpătat Naiv Doreşte încredere 32 Flecar 33 Dezorganizat 34 Capricios 35 Dezordonat 36 Încrezut 37 Gălăgios 38 Trândav 39 Nestatornic 40 Instabil Total puncte slabe Total cumulat pe coloane

Perfecţionist Decent

Plăcut Echilibrat

PUNCTE SLABE Despotic Nepăsător Ranchiunos Franc Intolerant Interiorizat Încăpăţânat Trufaş Certăreţ Înfipt Dependent de muncă

Sfios Neînduplecat Potrivnic Scârbos Temător Tipicar Pretenţios Pesimist Stingher Negativist Închistat

Inexpresiv Apatic Reticent Fricos Nehotărât Neimplicat Ezitant Anost Placid Nonşalant Bombănitor

Lipsit de tact Poruncitor Inflexibil Manipulator Încăpăţânat Dominator Arţăgos Pripit Viclean

Susceptibil Depresiv Introvertit Irascibil Suspicios Singuratic Neîncrezător Răzbunător Critic

Laş Sceptic Indiferent Bombănitor Mocăit Leneş Absent Impasibil Împăciuitor

SANGVINICUL (Extrovertitul, vorbărețul, optimistul) este: - personalitate atrăgătoare;

- nu respectă planul dat (deși e plin de

- vesel, vorbăreț, povestitor;

intenții bune);

- emoțional, expansiv, efervescent, dar

- se crede persoana fără defecte (și e

echilibrat;

foarte greu să-l conștientizezi despre ele);

- curios,

sincer,

dar

cu

dispoziție

- vorbește prea mult;

schimbătoare;

- este egocentric;

- voluntar, inovator, creativ, energic;

- nu-și folosește memoria;

- îi însuflețește pe alții să i se alăture;

- e prieten nestatornic și uituc;

- prietenos, spontan, iubitor de oameni;

- întrerupe și vorbește în numele altora;

- nu e ranchiunos, își cere repede scuze.

- e dezorganizat și imatur.

Sangvinicul are neapărată nevoie de educare pentru a învăța: - să-și țină gura; 18

- să-și stăpânească eul; - să nu aibă o părere prea bună despre sine; - să-și antreneze memoria; - să se preocupe de alții, nu de el însuși.

MELANCOLICUL (introvertitul. ganditorul, pesimistul) este: - profund, gânditor, analitic;

- se crede unic (ceea ce-i creează un

- serios, cu potențial de geniu, orientat

sentiment de disconfort, impresia că nu

spre scop;

este înțeles);

- talentat și creator, artist sau iubitor al

- este în mod natural deprimat (tot timpul

artei, filozof și poet;

își expune necazurile, problemele reale sau

- conștiincios,

idealist,

perfecționist,

imaginare, cultivându-și viziunea pesimistă asupra vieții)

exact la program; - perseverent,

meticulos,

- are o proastă imagine de sine (își

ordonat,

econom;

concentrează judecata asupra lor înșiși cu

- îi plac listele, schemele, graficele,

cea mai mare severitate având tendința de a

simbolurile;

accentua aspectele negative);

- finalizează proiectul început;

- tergiversează lucrurile (aceasta datorită

- rnelancolicul este un om al contrastelor

tendințelor

(atinge extremele cele mai înalte și cele

supraanalizării amănuntelor)

mai joase);

are pretenții nerealiste de la ceilalți.

spre

perfecționism

și

a

COLERICUL (extrovertitul, cel ce acționează, optimistul) - dinamic, activ, născut să conducă, cu

odihnesc planific ce voi face când mă voi

voință puternică, decis, devotat, neemotiv,

ridica");

independent și mulțumit de sine;

- colericul puternic trebuie să controleze

- dornic

de

schimbare,

capabil

să

(îi e greu sau imposibil să accepte altă

coordoneze;

poziție decât cea de control).

- bun organizator, orientat spre scop, cu

- nu știe să se poarte cu oamenii (de pe

soluții practice;

poziția de putere și încredere în sine tinde

- realizează scopurile, vede tabloul întreg;

să-i judece pe ceilalți ca făcând parte dintr-

- prosperă într-o poziție.

o rasă inferioară)

- nu are nevoie de prieteni;

- are dreptate, dar nu e agreat

- de obicei are dreptate; - excelează în împrejurări critice; - e dependent de muncă (,,în timp ce mă 19

De ce să cunoști manifestările colericului? Colericul are calități incontestabile, dar dacă ele nu sunt înnobilate se pot pierde și ar fi o mare pierdere pentru omenire.

Colericul trebuie înțeles și tratat cu tact. Lipsa de tact în raporturile cu această categorie de indivizi e ca „revărsarea multor ape".

FLEGMATICUL (introvertitul, observatorul, pesimistul) - este personalitate sobră

mai

- impasibil și relaxat, calm, răbdător,

flegmaticului:

temperat, echilibrat

entuziasma de ceva)

- liniștit, dar spiritual, viață statornică

- se opune schimbării

- împăcat cu sine, își ascunde emoțiile

- pare a fi leneş (flegmaticul, în cea mai

- bun la toate, competent și ferm

extremă formă a sa este foarte leneș și

- mediază problemele, evită conflictele

speră ca prin tărăgănare să evite orice fel

- lucrează bine în condiții de presiune

de muncă)

- are abilități administrative

- are o încăpătânare mută (sub un exterior

- găsește soluția simplă

blajin)

- e bun ascultător, agreabil și plăcut - te înțelegi ușor cu el - nu se entuziasmează (e una din cele

20

enervante e

slăbiciuni incapabil

de

ale a

se

COMUNICARE ȘI ABILITĂȚI SOCIALE - VIOLENȚĂ ȘCOLARĂ -

VIOLENȚA POATE LUA MAI MULTE FORME:  Violența fizică – sub formă de lovituri, bătăi, arsuri etc;  Violența verbală – se adresează insulte/ amenințări;  Violența emoțională – izolarea, respingerea;  Violența psihologică – umilirea, înjosirea, hărțuirea etc.; DE REȚINUT:

 Violența sexuală – violul sau alte contacte

Neglijarea este tot o formă de violență;

sexuale forțate;  Violența materială sau economică – când

De cele mai multe ori, un act violent

implică

mai

unei persoane i se controlează toți banii, nu i

multe

se permite să muncească, ori i se limitează

forme de violență;

dreptul la lucruri absolut necesare.

Bullyingul este tot o formă de violență; Exploatarea

prin

muncă

reprezintă o formă de violență;

POSIBILE SURSE ALE VIOLENŢEI ÎN MEDIUL ŞCOLAR:

Violența se poate întâmpla în

 dificultăţile de comunicare elevi-profesori;

multe contexte și locuri:

 nevoia de atenție;

- Acasă (violență domestică); - La școală; - Pe stradă; - În mediul on-line.

 insuficienta dezvoltare emoțională;  tiparele familiale;  programele şcolare prea încărcate şi programul şcolar supraaglomerat;

De toate aceste forme DE VIOLENȚĂ ai dreptul SĂ FII PROTEJAT!

Profesor consilier școlar Țucă Irina Monica

21

SPUNEM ÎMPREUNĂ STOP VIOLENŢA !

-Proiect de consiliere de grupPropunător : profesor consilier școlar CRĂCIUNESCU CLAUDIA Disciplina: Consiliere şi orientare Clasa: IX-a Subiectul: ,,Spunem împreună Stop violenţa !”

Scop: - conştientizarea importanţei promovării unor forme diverse de

comunicare

pentru diminuarea fenomenului de violenţă şcolară; Obiective operaționale: O1 – să explice sensul noțiunii de violență; O2 – să identifice cauzele violenţei; O3 – să găsească soluții de rezolvare a unor situații care duc la acte de violență; O4 – să improvizeze o scenetă între persoana violentă şi victimă.

Strategii:  Metode și procedee: conversația, brainstormingul, expunerea, jocul de rol, dezbaterea;  Materiale necesare: ghem de aţă/sfoară, flipchart, markere, laptop, videoproiector, ecran, boxe.  Timp de lucru - 50 minute.

Scenariul activităţii: 1. Exerciţiu: joc de spargere a gheţii (5 minute) Elevii vor forma un cerc şi vor arunca ghem de aţă / sfoară de la unul la altul şi vor spune câteva lucruri despre ei (numele, calităţi şi defecte).

2. Exerciţiu: (25 minute).

Elevii (aşezaţi în bănci) vor fi împărţiţi în 5 grupe.

Grupa 1 va defini violenţa (ce înţeleg prin violenţă), după care identifică tipurile de violenţă şi elaborează un pliant cu tema „STOP violenţa!”; Grupa 2 va stabili care sunt cauzele violenţei şi de ce tinerii recurg la acte de violenţă şi realizează un afiş cu tema „Stop violenţa !”; Grupa 3 identifică modalităţi de combatere a actelor de violenţă şi realizează pe o coală flipchart un desen colectiv simbolic pentru combaterea actelor de violenţă cu câteva mesaje antiviolenţă; 22

Grupa 4 redactează pe o coală flipchart profilul agresorului şi profilul victimei; Grupa 5 folosind jocul de rol va improviza o scenetă prin care va încerca să ilustreze cât mai sugestiv un conflict, prezentând cele două părți implicate: victima și agresorul.

3. Dezbatere (10 minute) - Care sunt factorii de risc ce contribuie la acte de violenţă ?

- De ce credeţi că unii tinerii recurg la acte de violenţă ?

- Daţi exemple de acte de violenţă.

- Care sunt modalităţile pentru care aţi spune „STOP VIOLENŢA !”.

4. Încheierea activităţii: aprecieri finale. (10 minute)

PROGRAMUL MEU DE ACTIVITATE

-Proiect de consiliere de grup-

Şcheau Daniela – Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Gorj Clasa: a V-a Scopul fundamental: Însuşirea unor cunoştinţe şi deprinderi de planificare eficienta a timpului Obiective specifice: Să precizeze rolul factorilor motivaţionali în procesul de învăţare Să întocmească programului zilnic 23

Să analizeze metodele si tehnicile de muncă intelectuală Metode şi procedee: exerciţiul, conversaţia, explicaţia, studiu de caz Moduri de organizare a învăţării: frontal, individual, pe grupe.

Desfăşurarea activităţii: 1. Profesorul consilier prezintă elevilor următoarea povestioară: Într-un sat îndepărtat, era obiceiul ca tinerii care se căsătoresc să treacă mai întâi pe la un bătrân, care avea câte un sfat bun pentru fiecare pereche. Într-una din zile, s-au prezentat doi tineri pentru a primi şi ei o povaţă. Ştiind pentru ce au venit, bătrânul a pus în faţa lor printre multe alte lucruri, un borcan mare, pe care a început să-l umple încet, cu pietre de dimensiunea unui ou. Apoi i-a întrebat pe tinerii din faţa lui, dacă borcanul este plin. Desigur că răspunsul a fost afirmativ. A luat de pe masă, pietricele mai mici pe care le-a turnat în borcan, scuturându-l uşor. Acestea s-au rostogolit printre pietrele mari şi au umplut spaţiile rămase libere. I-a întrebat din nou pe cei doi tineri, dacă borcanul este plin de data asta. Zâmbind, tinerii au răspuns din nou afirmativ. A luat apoi de pe masă nisip, pe care l-a turnat printre pietrele şi pietricelele din borcan, scuturându-l uşor. Nisipul a umplut spaţiul rămas liber.

- Acum, spuse bătrânul, vreau să vă fac să înţelegeţi, cât de mult seamănă tot ce-aţi văzut aici, cu viaţa voastră. Pietrele mari, sunt lucrurile cele mai importante din viaţă: dragostea dintre voi, familia pe care o veţi avea, copiii care vor veni şi nu în ultimul rând, sănătatea.

Acestea, dacă totul e pierdut şi numai ele au mai rămas, viaţa voastră ar trebui să meargă înainte şi să fiţi fericiţi. Pietricelele reprezintă celelalte lucruri care fac viaţa mai uşoară, dar contează oricum mai puţin decât primele: banii, o casă, o maşină, obiecte de podoabă şi multe altele. Nisipul reprezintă lucrurile cele mai mărunte, care completează restul din cele dorite. Dacă veţi pune în borcan mai întâi nisipul, nu va mai rămâne loc pentru pietrele mari şi pietricele. La fel şi în viaţă, dacă îţi iroseşti tot timpul şi energia pentru lucrurile mici, nu vei avea niciodată timp pentru lucrurile importante pentru tine.

Bătrânul s-a retras apoi în liniştea lui, lăsându-i pe cei doi tineri să reflecteze.

2. Profesorul consilier notează pe o coală flipchart ,,Activităţi importante”, iar pe cealaltă ,,Activităţi neimportante”. Fiecare elev primeşte câte două postit-uri. Pe unul notează o activitate importantă, iar pe cealaltă o activitate neimportantă și apoi le lipesc pe colile de flipchart. Se citesc răspunsurile elevilor și se analizează în ce măsură încadrarea important/ neimportant este concordantă cu statul lor de elev.

3. Elevii sunt grupaţi câte patru şi fiecare echipă îşi alege câte un număr. Echipelor cu număr par li se distribuie fişa de lucru ,,Cazul Arina”, iar echipelor cu număr impar fişa de lucru ,,Cazul Sam”. Elevii analizează modul în care îşi organizează timpul cei doi elevi și 24

notează cu ce sunt de acord şi cu ce nu sunt de acord din ceea ce fac ei. După ce profesorul consilier prezintă planşa cu regulile de igiena intelectuală ( Anexa 2 ), elevii au sarcina de a preciza dacă au identificat şi alte greşeli în programul zilnic al celor doi elevi.

4. Fiecare echipă primeşte câte o coală flipchart. Cele cu număr par au sarcina de a realiza programul zilnic pentru un elev de vârsta lor, pentru o zi din cursul săptămânii, iar cele cu număr impar programul zilnic pentru un elev de vârsta lor, pentru o zi de week-end, aşa cum şi – ar dori ei să se desfăşoare. Echipele îşi desemnează câte un reprezentant care prezintă celorlalţi programul elaborat. Profesorul consilier prezintă elevilor regulile de igiena intelectuală şi analizează cu elevii în ce măsură programele realizate de ei concordă cu programul lor zilnic şi dacă acestea respectă regulile de muncă intelectuală.

5. Elevii caracterizează printr-un cuvânt activitatea desfăşurată.

Anexa 1 Cazul Arina Arina este elevă în clasa a V-a. Deşi învaţă de dimineaţa până seara rezultatele sale şcolare nu sunt pe măsura efortului depus. Nici nu ajunge bine acasă că se şi apucă de pregătirea lecţiilor. Îşi ia hainele de casă şi începe să lucreze la matematică pentru că matematica îi dă mai multă bătaie de cap. Când i se face foame îşi ia mâncarea în camera în care studiază ca nu cumva să irosească timpul. Exerciţiile sunt grele şi nici nu realizează când au trecut câteva ore bune din timpul ei. La ora 6 începe telenovela ei preferată. Porneşte televizorul şi întinsă în pat citeşte lecţiile la istorie, geografie, biologie unde, consideră ea, nu trebuie să scrie. Cu un ochi la televizor, cu altul în carte încearcă să facă două lucruri deodată.

După ce se termină telenovela ia masa de seară, apoi se pregăteşte de culcare. Întrucât timpul nu-i ajunge, chiar şi atunci când este sub plapumă mai citeşte la disciplinele pe care le are a doua zi şi adoarme de cele mai multe ori cu cărţile în brațe.

Oare de ce nu reuşeşte Arina să obţină note foarte bune, deşi îşi dedică aproape tot timpul studiului? O altă problemă cu care se confruntă este că de multe ori atunci când este verificată întâmpină dificultăţi în reactualizarea cunoştinţelor însuşite chiar în ziua precedentă.

I se mai întâmplă să întârzie la prima oră pentru că nu-şi găseşte caietele, cărţile şi pentru că nu este hotărâtă cum să se îmbrace. Unde greşeşte Arina şi ce o sfătuiţi să facă?

Cazul Sam Sam este invidiat de colegi pentru rezultatele sale şcolare foarte bune. Are timp şi pentru pictură şi baschet şi nu se plânge niciodată de oboseală sau de lipsă de timp . Pictura şi baschetul sunt pasiunea lui şi merge o data pe săptămână la Palatul Copiilor şi o dată la stadion pentru a desfăşura aceste activităţi. Când vine de la şcoală nu se apucă imediat de 25

învăţat. Mănâncă şi se odihneşte până în jurul orei 15,30. Apoi, se aşează la masa de lucru unde stă 50 de minute, face pauză 10 minute şi continuă studiul. Chiar şi atunci când învaţă la istorie, geografie, biologie stă tot la birou şi foloseşte hârtia şi pixul. Oare nu ar fi mai comod să studieze în pat? După ce termină de învăţat îşi dedică puţin timp şi pentru îngrijirea peştişorilor. Se întâlneşte şi cu prietenul său cel mai bun pentru a alerga câteva minute. Ia masa de seară, apoi îşi pregăteşte caietele, cărţile şi hainele pentru a doua zi, urmăreşte ştirile de seară sau altă emisiune care i se pare interesantă şi adoarme nu înainte de a se gândi la ce are de realizat a doua zi. Dimineaţa îşi rezervă o jumătate de oră pentru a răsfoi materialul pregătit pentru ziua respectivă. Nu întârzie niciodată la şcoală, nu este obosit şi are timp şi pentru pictură şi baschet. Cum vă explicaţi acest lucru? Cu ce sunteţi de acord şi cu ce nu sunteţi de acord din modul în care îşi organizează Sam timpul?

Anexa 2 Sugestii şi reguli de igienă intelectuală 

Fă-ţi un program săptămânal, pe zile



Fă-ţi un program zilnic pe ore



Afişează-ţi orarul în cameră



Stabileşte cu aproximaţie numărul de ore pentru fiecare materie în parte



Atenţie la ordinea în care îţi faci temele! Pentru a avea succes: începe cu o materie potrivită ca dificultate, continuă cu materiile pe care le consideri mai dificile, încheie cu cele mai uşoare. Terminarea şedinței de studiu se realizează la un punct interesant şi nu la unul dificil al temei, iar rememorarea va lua ca timp un procent de 10% din timpul alocat întregii şedințe.



Alternează perioadele de activitate cu momentele de relaxare. Pentru a se echilibra fiziologic organismul îţi cere să alternezi activităţile intelectuale cu cele fizice. Cafeaua, medicamentele care ,,înviorează” pe moment sunt dăunătoare în primul rând sistemului nervos, deteriorând celulele acestuia.



Dormi 8 – 9 ore pe noapte



Nu uita că eşti obligat să faci zilnic mişcare pentru că eşti alcătuit nu doar din creierul tau, ci dintr-un organism mult mai complex.



Învaţă să adormi repede eliminând din câmpul atenţiei lucruri importante în favoarea unor amintiri cât mai plăcute. Nu uita că mii de oameni dorm noaptea şi lucrează ziua şi că acest ,,obicei “s-a înscris în genocipul speciei noastre, iar daca îl încalci rişti un dezechilibru ce se va răsfrânge grav asupra sănătăţii tale psihice .

26



Când înveţi trebuie să structurezi logic materialul şi să faci repetiţii în funcţie de volumul

materialului. Când materialul de învăţat nu are un volum prea mare şi nici un grad ridicat de dificultate, este bine organizat şi structurat se recomandă metoda de învăţare globala, adică citirea şi repetarea materialului ca pe un întreg. Când materialul este amplu şi prezintă un grad ridicat de dificultate este necesară împărţirea materialului în fragmente (capitole, subcapitole, jumătăţi de lecţii şi nu număr de rânduri sau pagini ), învăţarea fiecărui fragment şi

asamblarea

progresivă

până

la

obţinerea

structurii

iniţiale,

după

regula:

a+b+ab+c+abc+d+bcd+e+cde+abcde 

Evită înghesuirea pregătirii lecţiilor în primele ore de la sosirea acasă, pierzându-ţi apoi timpul cu activităţi inutile



Evită amânarea pregătirii lecţiilor spre sfârşitul programului de învăţat, astfel reuşeşti să previi oboseala, agitaţia, învăţarea superficială



Când termini de învăţat şi de scris, strânge toate instrumentele de lucru şi pune-le în ordine, ca a doua zi când te apuci din nou de învăţat să nu pierzi timpul făcând un lucru pe care trebuia să-l faci la timpul potrivit. În plus, ordinea la locul de muncă îţi creează o stare de bine, care te va face să te concentrezi mai bine, să memorezi mai uşor şi să alunge oboseala.



Instrumentele şi materialele de pe birou trebuie să aibă un loc fix. În acest fel se evită enervarea atunci când nu găseşti ceva de care ai nevoie .



Cea mai avantajoasă poziție în timpul studiului este pe scaun în faţa mesei de studiu.

Evită să studiezi lungit în pat. Trebuie să ai mereu în vedere poziţia coloanei vertebrale, a umerilor şi a mâinilor. Ele trebuie să formeze un unghi drept cu suprafaţa mesei de studiu. Evită şi folosirea unei mese prea joase sau prea înalte sau a unui scaun prea mare sau prea mic.



Materialul de studiu trebuie să fie înclinat la 45 de grade faţă de planul orizontal al mesei de studiu, iar distanţa optimă până la sursa de citire să fie de aproximativ 35-40 cm.



Sursa de lumină nu trebuie să fie nici prea puternică, nici prea slabă căci vei obosi. Cea mai potrivita este data de becurile de 60 waţi. Ea trebuie aşezată în partea stângă spate, uşor deasupra umărului. Dacă bate din partea dreaptă se formează umbră şi este dificil să vedem ceea ce scriem.



În timpul studiului zgomotele acţionează perturbator. Evită să studiezi în zgomot . Cel mult poţi admite o muzică lentă, instrumentală, dar nu o muzică rock sau disco.

27



Nu studia în camere neaerisite, prea reci sau prea calde, prea umede sau prea uscate.

Oxigenul este ,,hrana principala “a ţesuturilor cerebrale. Cea mai potrivită temperatură pentru camera de studiu este 18-21 grade iarna şi 22-24 grade vara .



Are importanţă şi culoarea pereţilor camerei în care studiezi. Roșu, albastru induc stări afective nepotrivite studiului eficient. În schimb tonurile de galben, verde deschis induc în cameră o atmosfera calmă, odihnitoare, dau impresia de prospeţime.



Zilele săptămânii cu cea mai mare productivitate sunt miercuri şi joi, iar cu cea mai scăzută productivitate sunt cele de luni şi vineri.



În cursul unei zile învăţarea este productivă între orele 8-13 şi 16-21, iar cea mai scăzută productivitate se înregistrează între orele 14-16.

Crezul instruirii active : Ce aud, uit.

Ce aud şi văd, îmi amintesc puţin.

Ce aud,văd şi întreb sau discut cu cineva, încep să înțeleg.

Ce aud, văd, discut şi fac, îmi însuşesc şi mă deprind.

Ce predau altcuiva, învăţ.

Ceea ce pun în practică, mă transformă .

Atunci când învăţăm trebuie să utilizăm cât mai multe capacităţi şi analizatori pentru că reţinem : 

10% din ceea ce citim



20% din ceea ce auzim



30% din ceea ce vedem



50% din ceea ce vedem şi auzim în acelaşi timp



90% din ceea ce spunem şi facem în acelaşi timp

28

BIBLIOGRAFIE 1. Băban, A., (coord.) (2003). Consiliere educaţională, Cluj-Napoca: Ed. ASCR; 2. Constantin, A., (2004). Conflictul interpersonal. Iaşi: Ed. Polirom; 3. Burns, G.W., (2011). 101 povești vindecătoare pentru copii și adolescenți. București, Ed. Trei; 4. Verza, E., Verza E.F., (2000). Psihologia vârstelor,. București: Ed. Pro Humanitate; 5. https://ogopodel.wordpress.com/2014/01/21/povestea-borcanului-cu-pietre/; 6. Ioan, Neacșu, Metode și tehnici de învățare eficientă. Fundamente și practici de succes, Editura Polirom, Iași, 2015; 7. Apopei, Alla, Ghid metodologic de prevenire și combatere a violenței, Editura PIM, Iași, 2014; 8. Mecu, Carmen - Maria, Învățare experiențială în educație și consiliere, Editura SPER,București, 2010; 9. Petcu,Oana, Copiii și jocul emoțiilor, Editura SPER, București, 2018; 10.

Littauer, Florence, Personalitate Plus, Editura Business Tech, 2012.

29

ISBN

Editura 30