Monografie comuna Stolnici judetul Arges

Comuna Stolnici Judeţul Argeş Amplasată în sud-vestul Judeţului Argeş, comuna Stolnici se învecinează în partea de vest cu Judeţul Olt, respectiv comunele Coloneşti şi Optaşi-Măgura, în nord cu teritoriul comunei Lunca-Corbului, în est cu teritoriul comunei Buzoieşti, iar în sud cu teritoriul comunei Hârseşti.

Suprafaţa comunei este de 97 km. pătraţi, satele fiind aşezate de o parte şi de alta a râului Cotmeana, pe terasele acesteia, la o distanţă de 38 km. de reşedinţa Judeţului, Municipiul Piteşti şi la 18 km. de oraşul Costeşti.

Comuna Stolnici din judeţul Argeş, cu structura actuală a luat fiinţă în anul 1968, în urma reorganizării administrative. Până la această dată, comuna Stolnici era formată din satele Stolnici, Izbăşeşti şi Vlăşcuţa, iar prin H.C.M. numărul 1127 din 1968 i s-a conferit calitatea de reşedinţă a comunei nou formate în componenţa căreia au intrat şi satele fostei comune Fîlfani, şi anume: Fîlfani, Cotmeana şi Cochineşti.

Pentru toate componente s-au păstrat denumirile vechi, cu excepţia satului Cotmeana care apare în documentele vechi şi în hărţi sub numele de Căcărăzeni, iar satul Vlăşcuţa a înglobat şi cătunul Bărăgăi, cuprins până la recensământul din anul 1912 la comuna Hârseşti.

Până în anul 1898, teritoriul actual al comunei Stolnici a făcut parte din Judeţul Teleorman. Dicţionarul Judeţului Argeş din anul 1898 întocmit de G. I. Lahovari atestă că satele componente sunt incluse în Judeţul Argeş.

Un rol deosebit de important în istoria şi dezvoltarea comunei l-a avut şi îl are în continuare familia Bălăceanu care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara şi conacul boieresc.

Documentele cât şi dovezile arheologice din perimetrul comunei Stolnici sunt concludente pentru dovedirea continuităţii populaţiei româneşti pe aceste meleaguri. Una dintre aceste dovezi o reprezintă urmele castrului roman de pe ultima linie de castre din Dacia care se află de-a lungul limesului Transalutan în Muntenia la 10 – 15 km. de Olt construit în timpul lui Septimius Severus pentru a proteja mai bine linia de apărare de pe râul Olt. Acesta este în punctul Izbăşeşti – Fîlfani, castru dublu, construit în mare parte din pământ şi cărămidă.

Altă dovadă a vechii populări a teritoriului o constituie urmele de bordee din malul văii Vlăşcuţa, aproape de confluenţa cu Cotmeana, unde s-au găsit vetre cu cărbuni de cenuşă, cu resturi de ceramică verde din epoca bronzului, deci de mai bine de 2000 de ani, iar în punctul Valea Pietrii, tot pe Vlăşcuţa s-au găsit cărămizi şi cranii de oameni, aceasta constituind o veche vatră a satului Stolnici.

Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pătraşcu Voevod întăreşte prin danie pe Ion

Clucer din Stolnici cu o moşie în Izvorani, după care au urmat şi alte danii întărite de Mihnea Voevod.

Din aceeaşi perioade este atestat şi satul Cochineşti din anul 1563, din data de 2 aprilie, când Petru Voevod întăreşte ocina în Cochineştii de Sus lui Voncilă şi fiului acestuia, Oancea. Satele respective reprezintă vechile nuclee ale aşezării rurale Stolnici şi extinderea lor s-a făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu.

Astfel, pe harta rusă din anul 1835 sunt semnalate satele Izbăşeşti, Stolnici, Vlăşcuţa, pe stânga Cotmenei şi Cochineşti şi Căcărezeni (azi Cotmeana) pe dreapta râului.

Primii locuitori ai satelor ce aparţin comunei Stolnici au fost ţărani români aşezaţi ca şi clăcaşi pe moşia boierilor Bălăceni sau moşneni în satele celelalte, ocupaţia lor principală fiind cultivarea şi creşterea animalelor. În şcolile de pe raza comunei Stolnici, judeţul Argeş limbile străine care se predau sunt engleza şi franceza. În comuna Stolnici, judeţul Argeş îşi desfăşoară activitatea un număr de 16 societăţi comerciale care au ca principale domenii de activitate agricultura, creşterea animalelor şi comerţul.

Comuna Stolnici are o populaţie de 3838 locuitori şi 1539 gospodarii, circa 40 % din aceasta fiind cu vârsta de peste 55 de ani. Majoritatea populaţiei active din cadrul locuitorilor comunei lucrează la inteprinderi de stat sau particulare, atât din cel mai apropiat oraş, Costeşti, dar şi din municipiul Piteşti. Structura populaţiei se prezintă astfel,: TOTAL POPULATIE ACTIVA:

2696

Populatie activa Barbati:

994

Populatie activa Femei:

1214

Populatie activa Copii:

488

TOTAL POPULATIE FARA LOC DE MUNCA:

1720

Barbati:

830

Femei:

Populaţia se ocupă cu agricultura şi creşterea animalelor.

Volumul de teren arabil de la nivelul comunei se prezintă, astfel: Tip teren

Zona de relief campie

Suprafata 4786

Teren arabil

4786 Teren productiv Teren neproductiv

12

Pasune

1112 11

Vita de vie 18 Livezi

25

Teren necultivat

Alte situatii

Exploatatiile agricole sub 5 ha intre 5 si 10 ha intre 10 si 50 ha intre 50 si 100 ha peste 100 ha

LUCIU APA PADURI TEREN CURTI CI COMUNICATII

74 989 130 234

Nr. de exploatatii de acest tip 984 539 6 2 8

Pe teritoriul comunei se află Lacul Vlăşcuţa, cu o suprafaţă de 47 ha luciu de apă şi 17 ha tern neproductiv, concesionat SC Orentex SRL. .

Avem în centrul comunei un parc amenajat.

Principalele culturi agricole sunt prezentate în tabel;ul următor: Tip cultura Grâu comun şi spelt Orz Ovăz Porumb boabe Alte cereale Linte, năut şi măzăriche Cartofi Legume proaspete, pepeni, căpşuni - câmp Legume proaspete, pepeni, căpşuni – spatii protejate

Ha cultivate 2009 2165 355 48 1147 10 26 56 240

Tone productie 2009 26495 5325 48 6882 10 31 224 840

4

12

Plante furajere – alte furajere verzi – porumb verde Rapiţă Floarea soarelui Zarzavat de gradina Fâneţe permanente şi păşuni Plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi Plantaţii de pomi şi arbuşti fructiferi – nuci

236 1172 377 212 570

118 1054 339 254

18

24

Pe teritoriul comunei sunt două şcoli generale cu clasele I – VIII, Stolnici şi Cotmeana şi patru şcoli generale cu clasele I – IV în satele Vlăşcuţa, Izbăşeşti, Cochineşti şi Fîlfani. Şcoala generală Stolnici dată în folosinţă în anul 1977 are 10 săli de clasă, două laboratoare, fiind unul din edificiile cele mai moderne.

Pe teritoriul comunei Stolnici există câteva particularităţi istorice care ar face atractivă localitatea pentru turişti: Monument

Sat

Descriere

Conacul Bălăceanu Stolnici Stolnici şi Moara Sf. Paraschiva. Biserica Sf. Nicolae

Cuprinde conacul şi anexele gospodăreşti, moara Sf. Paraschiva şi Biserica Sf. Nicolae construită în anul 1747 şi refăcută de familia Bălăceanu în anul 1982

Biserica Adormirea Cochineşti Maicii Domnului

Construită în anul 1794, renovată în anul 1921, la care s-au efectuat lucrări de conservare-restaurare a picturii murale Construita în anul 1797, renovată în anul 1886, cu fragmente de frescă exterioară Construita din lemn, cu pictură exterioară, cu acoperiş din sită, datată din anul 1847 Construita în sec. al XIXlea, refăcută între anii 19121926, pe vechea fundaţie Aşezat pe piemontul dealului, înconjurat de

Biserica cu Hramul Cochineşti Cuvioasa Paraschiva şi Sf. Nicolae Biserica Paraschiva

Cuvioasa Cotmeana

Biserica Sf. Nicolae şi Vlăşcuţa Paraschiva Castrul roman

Izbăşeşti

Valea din Albu, cu o suprafaţă de 5000 mp. Aici s-au efectuat săpături arheologice în anii 19941996 Comuna Stolnici, judeţul Argeş beneficiază de reţea de telefonie fixă şi iluminat public în toate satele componente. Alimentarea cu apă s-a realizat din fonduri locale şi europene în satele Cochineşti, Cotmeana, Stolnici şi Izbăşeşti, urmând ca în satele Stolnici şi Izbăşeşti până la finele anului 2010 să fie introdusă şi canalizare.

Datele de contact ale Primăriei Stolnici, judeţul Argeş sunt: Telefon/fax: +040248676201 / +040248676652 e-mail: primariastolnici@yahoo.com Adresa: Comuna Stolnici, judeţul Argeş Principalele ONG-uri care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei Stolnici sunt Asociaţia Crescătorilor de Animale din Comuna Stolnici al cărei domeniu de activitate este creşterea animalelor şi Asociaţia „Căluşăreii” Stolnici al cărei domeniu de activitate este promovarea valorilor culturale şi tradiţiilor ale localităţii.