Evaluare adecvată sucu acord final modificat by Munţii Ţarcu

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

EVALUARE ADECVATĂ “ AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

Ca urmare a modificării proiectului de execuție în zona captării Olteana și în zona turbinării MHC 2 S.C. ALSET ENERGY S.R.L a solicitat reanalizarea impactului pe care aceste modificări le au asupra habitatului prioritar 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). În urma acestei cereri se prezintă studiul de evaluare adecvată ce cuprinde această analiză.

BENEFICIAR: S.C. ALSET ENERGY, str. 1 Decembrie, nr. 94, Timişoara

ELABORATOR: S.C. IT & MEDIU S.R.L. Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728 e-mail: office@electro-mediu.ro Colectiv de elaborare: Dr.chim-fiz. PÎRLEA HARIETA HERMINA dr.biolog. SINITEAN ADRIAN

NOIEMBRIE 2012

Acest material nu poate fi reprodus fără acordul scris al autorului Page 1 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

1. INTRODUCERE Titlul lucrării: Evaluare adecvată pentru “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ Titularul / beneficiarul lucrării : S.C. ALSET ENERGY S.R.L., str. 1 Decembrie, nr. 94, ap. 1, Timişoara, România. Telefon: +40 (0) 356 881 401 Fax: +40 (0) 356 881 400 e-mail: alset@rdstm.ro Autorul studiului de evaluare adecvată: S.C. IT & MEDIU S.R.L. – înregistrată în REGISTRUL NAȚIONAL AL ELABORATORILOR DE STUDII PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI – poziția 360 (certificat de înregistrare valabil 5 ani) Str. Liege nr. 5/10, 300639, Timişoara Tel/Fax: 0256/426617, mobil: 0722877728 e-mail: pirleah@yahoo.com office@electro-mediu.ro Autorul documentației tehnice:  Birou Tehnic ing. Paolo Palmieri - Via Commercio, 70 – 38100 Trento,  0461 829997  0461 830007  S.C. H.C.&D. Construct S.R.L. TIMIȘOARA – str. Martir C-tin Zabulica, nr. 14, bl. A16, sc. A, ap.17, Tel: 0356/881249

Page 2 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

2. Descrierea proiectului 2.1. Informaţii privind proiectul Proiectul prevede organizarea si amenajarea a 2 MHC-uri de tip Pelton, ce realizeză transformarea forţei apei în energie electrică. Conform Certificatului de Urbanism nr. 9/21.03.2011 suprafețele de teren ce vor fi afectate de obiectivele de investiții din cadrul proiectului se află în extravilanul comunei Zăvoi, domeniu public de interes național și local. Aceste suprafețe se află în albiile majore și minore ale râului Șucu și au parțial folosință agricolă/silvică. Suprafața terenurilor ce vor fi afectate de obiectivele de invesatiții aferente prezentului proiect este de 12.490 m2. Prin Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 85/31.08.2012 a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal întocmit de S.C. Markanter THS S.R.L. pentru obiectivul „Microhidrocentrale pe râurile Șucu și Olteana, localitatea Poiana Mărului, comuna Zăvoi, jud. Caraș-Severin”, având ca beneficiar al proiectului societatea S.C. ALSET ENERGY S.R.L.

Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 RO SCI0126 – Munţii Ţarcu, cursurile de apă pe care urmează a fi amplasate MHC-urile sunt în amonte de staţiunea Poiana Mărului – fig.1.

Fig. 1. Amplasarea în zonă

Page 3 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Proiectul ce se doreşte a fi implementat constă într-o amenajare hidroenergetică pe cursurile de apă Şucu şi Olteana, prin amplasarea a două microhidrocentrale MHC, în vederea producerii energiei electrice verzi respectiv în vederea alimentării cu apă potabilă şi industrială (în caz de incendii) a localităţii Poiana Mărului. Amenajarea hidroenergetică de pe Şucu-Olteana constă în amplasarea a două microhidrocentrale ce urmează a fi racordate la sistemul energetic național. Pentru realizarea acestora sunt necesare următoarele lucrări: 2 microhidrocentrale propriu zise, 3 prize de captare, 3 stații de captare și trei trasee de conductă forțată pentru transpotul apei.

MHC 1: localizată în apropierea staţiunii Poiana Mărului. Va fi situată la cota 675.95 m. Părțile componente ale lucrării sunt: captare, conductă, clădire centrală. Pentru aceasta se prevede realizarea unei lucrări de captare pe râul Șucu amplasată la câteva sute de metri în aval de confluenţa râului Olteana cu râul Sucu. Apa derivată de la lucrările de captare va fi denisipată de un bazin denisipator amplasat imediat într-o compensare prezentă în malul stâng al râului Sucu, între râu şi digul rutier deja existent. De la denisipator va porni o conductă din oţel cu diametru de 1400 mm care coboară de-a lungul străzii existente până când ajunge la clădirea centrală situată puţin în amonte de aşezarea Poiana Mărului. Conducta va rezulta cu o lungime de circa 4.775,0 m. Căderea utilă brută luată în considerare ca diferenţă de cotă de la suprafaţa liberă la capacitatea maximă a bazinului de încărcare, egală cu 861,0 m peste nivelul mării, la cota jeturilor turbinelor egală cu 656,28 m peste nivelul mării, rezultă a fi egală cu circa 204,72 m. Debitul mediu anual este de 2,095 m3/s. În tabelul nr. 1 sunt prezentate debitul râului Șucu, debitele derivabile (preluate în microhidrocentrală) și debitul salubru pentru cele 12 luni ale anului.

Page 4 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Tabel 1: Debite râul Șucu pentru MHC 1

LUNA ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie noiembrie decembrie MEDIA

debit mediu râu [m3]

SUCU (pentru MHC 1) jos - "basso" debit captat debit de servitute Debit efectiv [m3] conform ABAB rămas în albie [m3] [m3]

1.250 1.265 1.774 3.765 4.852 3.718 2.453 1.851 1.682 1.458 1.520 1.504 2.258

0.550 0.565 1.074 2.758 3.700 2.716 1.578 1.151 0.982 0.758 0.820 0.804 1.455

0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700

0.700 0.700 0.700 1.006 1.152 1.002 0.875 0.700 0.700 0.700 0.700 0.700 0.803

Producţia anuală este estimată la 19211762,7 kwh/an, iar producţia medie lunară la 1600980.225 KWh. În aval de priza MHC-ului pe râul Şucu (cota 858 mdMN) se va asigura un debit rezervat de 0,700 m3/s pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice, adăpatul animalelor, etc. Acest debit este impus de către Administraţia Bazinală de apă Banat prin Avizul de gospodărire a apelor nr. ABAB – 284 din 04.11.2010.

Captare DESCRIEREA ȘI DIMENSIONAREA PRIZEI DE CAPTARE ȘI A STRUCTURILOR ANEXE Întreaga priză de captare este alcătuită din următoarele structuri: -

prag de captare și structuri în albie (anrocamente, diguri, etc);

grătar lateral și camera de derivație cu evacuare a materialului de decantare;

Page 5 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

canal de derivație;

bazin deznisipător cu deversor lateral de preaplin și evacuare;

bazin de încărcare cu pod raclor și plecare conductă;

camera vanelor cu vană cu cupe și tablouri electrice;

scară pești pe malul stâng.

Prag de captare și structuri în albie Derivarea volumelor de apă utile producției de energie electrică se va face prin intermediul unui grătar de priză pe malul drept al cursului de apă la cota de 861,0 m d.n.m., la câteva sute de metri în aval de confluența râului Olteana cu râul Șucu. Se va construi o priză laterală la cursul de apă. Acest tip de grătar de priză are o funcționare bună și în perioada de iarnă pe durata căreia se pot forma calote/straturi de gheață la suprafață. Pentru a permite derivarea din grătarul prizei se va construi un prag gros și stabil în albie, cu prag la cota 862,0 m d.n.m.. Acest prag, care va fi construit din beton armat, placat cu blocuri cimentate și legate și cu profil hidraulic, va permite înălțarea tirantului hidric în amonte pentru a permite astfel derivarea. Pragul de captare, pe malul stâng, va fi prevăzut cu o porțiune mai joasă menită să permită construirea scării pentru pești În amonte de acest prag se va construi un prag din blocuri de piatră cimentate menit să rețină parte din materialul solid transportat de curent și să dirijeze debitele de servitute către intrarea scării pentru pești pe partea stângă orografică. Între pragul descris mai sus și pragul de captare va fi regularizată albia astfel încât să se dirijeze debitele derivabile către grătarul prizei de captare. Pe malul drept înainte de grătarul prizei de captare, pentru a îl proteja pe acesta, se va construi un zid/deversor cu pragul la cota de 861,50 m d.n.m.. În aval de această protecție, fundul albiei va fi regularizat și amenajat cu blocuri de piatră cimentate și legate astfel încât să se creeze o înclinație a fundului înspre grătarul prizei. Prin intermediul unei stavile cu elice, amplasată în aval de deversorul menționat și în dreptul pragului de captare în albie, va fi posibil să se efectueze decantarea materialului depus în amonte de grătarul prizei care ar putea împiedica derivarea. Va fi posibil să se efectueze automat această manevră la nevoie, în urma

Page 6 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

verificării prin intermediul unor camere video care să poată fi orientate atât pe verticală cât și pe orizontală, poziționate în acest sens. În amonte și în aval de pragul de captare în albie va fi amenajată și regularizată albia și în special lărgită prin construirea unor diguri corespunzătoare de mal din blocuri cimentate și ancorate. De asemenea, în aval de prag va fi amenajat fundul albiei astfel încât să se realizeze o albie pentru perioadele de secare racordată cu scara pentru pești și construită prin pozarea unor blocuri de piatră. Structurile în albie precum digurile, anrocamentele, pragul de captare, au fost dimensionate pentru trecerea debitului de viitură centenar, calculat anterior, de 145,0 m3/s. În fig. 2 este prezentat un exemplu de grilă de captare.

Fig. 2 Exemplu de grilă de captare Grătar lateral și camera de derivare cu evacuarea materialului de decantare Pe malul drept se va construi grătarul prizei, menit să derive debitele în albie care depășesc debitul salubru. Dimensiunile grătarului vor fi de 8,40 m lărgime și 2,60 m înălțime, cu o înclinație de aproximativ 60°-65° față de orizontală. Grătaturl se va ”sprijini” pe un prag situat la cota 861,0 m d.n.m., astfel încât să se obțină un tirant hidric de 1,0 m menit să permită

Page 7 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

derivarea și cu grătarul parțial obstrucționat de frunziș sau materiale transportate de torent sau din cauza formării unor calote de gheață la suprafață în perioada de iarnă. Grătarul va fi construit din bare plate de oțel cu dimensiunile de 80 x b mm pe care vor fi sudate profiluri din oțel cu secțiune circulară cu diametrul de 20 mm. Spațiul liber dintre o bară și următoarea va fi de 20 mm, valoare acceptabilă atât din punct de vedere al funcționării grătarului cât și al ihtiofaunei, de fapt această măsură este suficientă pentru a garanta lipsa unei blocări continue a grătarului din cauza frunzișului și a pietrișului, etc. Profilul grătarului este cel ilustrat în figura nr. 3.

Figura 3. Dimensiuni grătar priză. În aval de grătarul de derivare se va construi o cameră, numită camera de derivare, care va avea scopul de a realiza o mică zonă de calmare cu scopul de a efectua o deznisipare parțială (decantare) a debitelor derivate. Camera va fi așadar dotată cu un sistem de deversare în albie realizat cu o stavilă cu acționare mecanică și un tub de deversare cu gură de deversare în albie puțin în aval de pragul de captare. Diametrul de 1,20 m este în mod sigur suficient pentru a îndepărta materialul depus, care nu va fi de dimensiuni mari deoarece va fi fost deja filtrat de grătarul prizei. Este recomandată deschiderea ocazională a stavilei astfel încât să se mențină curată camera de derivare. Canal de derivare Camera de derivare va fi racordată la canalul de derivare prin zidării curbate astfel încât fluxul de apă care intră în canal să fie cât mai omogen cu putință. Canalul va fi asistat de o stavilă cu rulouri (deschidere hidraulică, închidere cu contragreutate sau greutate proprie) menită să asigure închiderea instalației în caz de viitură majoră, pentru a evita înnisiparea Page 8 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

deznisipătorului și/sau pentru intervențiile de mentenanță a structurilor în aval. Canalul va avea dimensiunile de aproximativ 18,0 m lungime, 4,0 m lărgime și 2,0 m înălțime minimă. Dimensiunile descrise sunt suficiente pentru a deriva debitul maxim necesar de 3,70 m3/s fără a creea puncte de turbulență și/sau puncte cu viteză prea înaltă. Canalul de derivare, care va fi în întregime îngropat, se termină cu partea inițială a bazinului deznisipător care va fi ridicat prin urmare în imediata apropiere a prizei de captare pe malul drept al cursului de apă. Bazinul deznisipator cu deversor lateral și deversare La sfârșitul canalului de derivare va fi construit bazinul deznisipător menit să determine depozitarea particulelor de material solid aflat în suspensie în apele derivate. Gura de intrare dintre canalul de derivare și bazinul deznisipător va fi realizată cu fundul curbat astfel încât să perturbe cât mai puțin debitul de fluid în intrare. Deznisipătorul va fi parțial îngropat iar părțile de deasupra nivelului solului vor fi placate cu piatră din zonă cu un model neregulat. Pentru a ascunde/mimetiza deznisipătorul sunt prevăzute umpleri cu material rezultat în urma săpăturilor pe laturile acestuia. Se face precizarea că la sfârșitul amenajării terenului, se va proceda la semănarea și plantarea unor specii de arbuști și/sau specii cu tulpină medie astfel încât să se revegetalizeze zona afectată. În interior, deznisipătorul va avea fundul înclinat confluent într-un canal de spălare central, deversor lateral pentru deversarea în albie a debitelor derivate și care nu trec prin turbină (debite mai mari decât debitul maxim sau pe durata efectuării manevrelor la clădirea centrală). Deznisipătorul este realizat cu scopul de a încetini fluxul de apă, permițând astfel depunerea materialelor în suspensie. Dimensionarea deznisipătorului s-a realizat utilizând formula lui Eghiazaroff astfel încât să permită depunerea particulelor cu diametrul mai mare de 0,3-0,4 mm în condiții de preluare a debitului maxim stabilit. Lungime a deznisipătorului este de 40,0 m pentru a permite și depunerea particulelor mai mici și pentru a permite o bună funcționare a deznisipătorului chiar și în prezența materialului depus. Deznisipătorul va fi dotat cu un deversor lateral pentru restituirea în râu a apelor derivate pe durata operațiunilor de manevră și în general pe durata opririlor instalației sau în cazul derivării din grătarul prizei a unor debite care depășesc debitul maxim de 3,70 m3/s. Deversorul Page 9 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

va fi construit cu două orificii cu secțiune rectangulară cu înălțimea de 1,0m și lărgimea de 7,30 m fiecare. Operațiile de decantare și curățire a deznisipătorului vor fi efectuate prin deschiderea unei stavile automate amplasată la capătul deznisipătorului și unde va conflua canalul de spălare. În aval de stavilă va exista un tub cu diametrul nominal de 800 mm care va transporta materialul deversat înspre cursul de apă cu evacuare la circa 60 m în aval. Se dispune menținerea parțial deschisă a stavilei pe durata evenimentelor de viitură majoră în prezența unor ape tulburi, astfel încât să se limiteze sau să se împiedice înnisiparea deznisipătorului. De asemenea este bine să se efectueze curățirea acestuia pe durata evenimentelor de viitură majoră astfel încât să nu se tulbure cursul de apă în aval. La capătul deznisipătorului va exista un deversor frontal tot cu pereți groși care va servi drept interfață între deznisipător și următoarea cameră de încărcare. De asemenea, acest deversor va permite modularea debitului derivat, de fapt pragul acestui deversor va fi realizat în funcție de pragul deversorului lateral descris anterior și astfel: înălțime de deversare de aproximativ 0,43 m; considerând deci cota deversorului lateral de 861,0 m d.n.m., se stabilește cota deversorului modulator egală cu 860,57 m d.n.m. În figurile 4, 5, 6 , 7 și 8 sunt prezentate fotografii din timpul construcției denisipatorului pentru o altă microhidrocentrală.

Fig. 4 Execuția fundațiilor deznisipatorului

Fig. 5 Armătură ziduri de elevație deznisipător

Page 10 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 6 Execuția fundațiilor deznisipatorului

Fig. 7 Execuție ziduri elevație deznisipător

Fig. 8 Ziduri de elevație deznisipător și fund înclinat cu canal de spălare

Page 11 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Camera de încărcare cu pod raclor și plecare conductă În aval de deversorul de preaplin modulator va fi construită camera de încărcare în care va fi adăpostit un pod raclor sub formă de pieptene cu mișcare pe lanț sau cu piston. Dimensiunile camerei de încărcare, lungimea 9,0 m, lărgimea 8,0 m și înălțimea maximă de 3,90 m sunt de natură să permită o bună funcționare hidraulică a sistemului atât în caz de pornire rapidă a turbinelor în aval, evitând antrenarea aerului în conducta forțată, cât și în caz de oprire neprevăzută a acesteia. Această cameră este de asemenea utilizată ca bazin de expansiune pentru a limita fenomenul de lovitură de berbec. Cu dimensiunile descrise, însă considerând înălțimea pe extradosul conductei egală cu aproximativ 1,90 m, camera are un volum de reglare egal cu 136,8 m3. Se precizează că, dată fiind continuitatea între camera de încărcare și deznisipător, chiar și deznisipătorul pune la dispoziție un anumit volum de reglare. Acest volum la debitul maxim poate fi cuantificat la aproximativ 128,0 m3, obținând astfel un volum total de 264,8 m3. Pentru a limita pierderile de sarcină este prevăzută realizarea unei guri în trunchi de con înclinat față de verticală, iar pentru a evita fenomenele de vârtej, camera de încărcare va avea o adâncime utilă, la încărcare maximă, de 1,90 măsurată de la directoarea superioară a conductei, de asemenea, gura va fi poziționată frontal pe directia curentului, realizând astfel o configurație simetrică, facilitată de gura în trunchi de con înclinat. Camera de încărcare va fi dotată cu un sistem de golire realizat cu o valvă și/sau stavilă cu deschidere manuală cu evacuare către tubul de decantare al deznisipătorului. Podul raclor existent în camera de încărcare are scopul de a opri materialele în suspensie astfel încât să se evite intrarea acestora în conductă și, prin urmare, pentru a proteja turbinele din aval. În acest fel se evită deterioararea acestora și/sau obstrucționări ale jeturilor turbinelor Pelton ceea ce necesită o oprire ulterioară a instalației pentru a o curăța. Camera valvelor cu valvă cu cupe și tablouri electrice Pentru protejarea conductei forțate și a terenului afectat de aceasta, este prevăzută o vană fluture cu declanșare automată la viteză excesivă a apei provocată de spargerea conductei respective (această valvă este denumită și valvă cu cupe sau cu dispozitiv cu cupe). Această Page 12 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

valvă rezultă a fi esențială în caz de spargere a conductei în aval, de fapt, într-un astfel de caz, detectorul de viteză percepe anomalia și închide derivația astfel încât să limiteze scurgerea apei la cantitatea prezentă în conductă limitând astfel daunele de eroziune cauzate de apa care exercită presiune în punctul unde s-a spart conducta. În aceeași structură vor fi pregătite: clapeta manuală confluentă în canalul de descărcare pentru operațiuni de curățire; sistemul de aerisire al conductei forțate, organele de reglaj automat al debitului, tablourile electrice de control al stavilelor, al semnalelor de nivel și al camerelor video. Aceste tablouri electrice vor fi conectate cu centrala prin cablu cu fibră optică de tip monomodal pozat în timpul săpăturii pentru pozarea conductei. Va fi prevăzută, în particular, oprirea turbinei la nivel minim al camerei de încărcare și în toate condițiile de urgență depistate atât în mod automat cât și/sau cu supraveghere prin camere video și telecontrol sau cu operator la fața locului. Camera de încărcare și camera vanelor rezultă din punct de vedere structural a fi o prelungire a deznisipătorului, deci vor fi realizate cu aceleași caracteristici constructive menționate anterior pentru deznisipător. Scara pentru pești pe malul stâng Priza de captare va fi dotată cu o scară pentru pești construită din camere succesive cu cădere mică și care va fi utilizată ca sistem de eliberare a Debitului Salubru. Gura de intrare a camerei scării pentru pești va fi construită în dreptul pragului realizat în amonte de pragul de captare. Acest prag va transporta debitele minore (pe perioadele de secare) către scara pentru pești, în vreme ce un deversor de preaplin cu pereți subțiri împreună cu un deversor de preaplin lateral cu pereți groși vor modula debitele în albie eliberând Debitul Salubru de-a lungul scării pentru pești și dirijând debitele care depășesc Debitul Salubru către grătarul de derivare. Deversorul cu pereți subțiri menit să elibereze Debitul Salubru de-a lungul scării pentru pești va fi poziționat în dreptul pragului de captare, se va creea astfel o zonă de calmare în amonte de acesta, de-a lungul canalului de urcare în amonte. Lărgimea deversorului va fi egală cu 1,08 m, în timp ce cota de preaplin este stabilită la 862,0 m d.n.m., în consecință deversorul cu pereți groși amplasat în amonte de-a lungul canalului de urcare va avea cota de preaplin la 862,0 m d.n.m.. Page 13 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Cu dimensiunile de proiect ale canalului se obține o viteză maximă tolerabilă de 0,8 m/s și o capacitate de a prelungi efortul de 3 secunde în perioada de reproducție. Aceste două date determină viteză maximă tolerabilă în canal cu Debitul Salubru de 180,0 l/s și lungimea sa maximă fără zone de adăpost.

Fig.9. Viteza maximă a peștilor în funcție de dimensiunile acestora și de temperatura apei.

Fig. 10. Raport între rezistența peștilor la viteza apei în funcție și de temperatură.

Page 14 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

În plus față de datele privind rezistența peștilor la efort în proiect au fost propuse două camere cu următoarele dimensiuni: lungime 2,50 m, lărgime 2,0 m și înălțime utilă de 0,70 m, cu un volum total de 3,5 m3. Viteza maximă de trecere în dreptul preaplinului între o cameră și cealaltă poate fi calculată după cum urmează:

v  2  g  h  2  9,81  0,20  1,98m / s

Viteza calculată este în dreptul preaplinului între două camere consecutive, în timp ce, în interiorul camerelor, viteza este redusă semnificativ, realizând astfel o zonă de calmare și de odihnă pentru pește. În interiorul camerelor, viteza medie în secțiunea cu dimensiunile descrise este de aproximativ 0,128 m/s. O schemă de funcționare a camerelor consecutive este reprezentată în figura următoare care ilustrează funcționarea preaplinului între două camere consecutive cu deversor liber și înecat. Din figură, în particular, se observă instituirea în camerele consecutive a zonelor de calmare cu viteză redusă.

Fig. 11. Mișcări ale fluidului în interiorul camerelor consecutive: funcționare cu deversor liber și cu deversor încecat.

Page 15 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

În figurile 12 si 13 sunt prezentate fotografii ce ilustrează lucrări pentru realizarea scării de pești.

Fig. 12 Început săpături pentru realizarea îndiguirilor și scara

Fig. 13 Scara pentru pești și îndiguiri construite

pentru pești

În fig. 14 este prezentat un exemplu ce ilistrează o scară pentru pești.

Fig. 14 Exemplu de scară pentru pești

Page 16 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Descrierea tehnologiei de execuție a prizei de captare nr.1 și a canalului de derivație de pe râul Șucu la cota 860.0: Priza de captare se va dispune transversal pe albia râului Șucu în aval de confluența cu pârâul Olteana având o lungime de 26.00m și o lătime maximă de 11.0m (total lungime priză va fi de 45.00m iar lățime lucrare de intervenție este de 42.71m). Cota de fundare a prizei de captare va fi la 857.0m. Priza de captare și canalul de derivație vor fi compusi din: un prag longitudinal tip grindă de beton armat în amonte de priză la 4.00m având secțiunea transversală dreptunghiulară de 150x280cm, un prag longitudinal tip grindă de beton armat în aval de priză la 4.00m cu sectiunea de 150x275cm; priza de captare propriu zisă ce se va realiza din profile de canalizare speciale prefabricate din beton armat cu lungimea tronsoanelor de 2.50m, acesta având sectiunea de 160x150cm; realizarea zidăriei umede din blocuri de piatră și bolovani de râu pe zona dintre prag și captarea propriu zisă; scara de pești dispusă înspre drumul forestier realizată din zidărie umedă de bolovani de râu; un zid de sprijin din beton armat cu lungimea de 19.80m și cu o lățimea la talpă de 2.35m iar înălțimea maximă va fi de 5.40m acesta va fi dispus pe malul drept al râului înspre drumul forestier și canalul de derivație rectangular cu secțiunea transversală de 220x280cm din tuburi de beton armat prefabricat. În faza de început a lucrărilor de construcții la ansamblul de captare se va executa amenajarea pentru organizarea de șantier locală pe o suprafață de aproximativ 100.0mp, aceasta fiind dispusă între drum și amplasament. Aceste lucrări constau în : montarea unui container tip birou pentru deservirea personalului ce lucreaza la respectivul obiectiv, container modular cu suprafață de 10.0mp (dispus cu ajutorul macaralei de pe drumul forestier); montarea unei cabine grup sanitar, dotat cu toalete ecologice; dispunerea unui rezervor de apă potabilă pentru deservire șantier; realizarea unei platforme din lemn pentru dispunerea unui generator de curent.

Page 17 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

ȘANTIER CLĂDIRE CENTRALĂ. Prima fază este cea de amenajare a șantierului cu defrișarea plantelor din interiorul zonei de șantier și delimitarea acestuia cu o împrejmuire adecvată. Împrejmuirea va fi executată la o distanță de aproximativ 10,0m de la limita zidăriei viitoarei clădiri centrale, în special, pe laturile din aval și din amonte se va lărgi șantierul pentru a construi căile de acces la acesta și pentru a pregăti zonele corespunzătoare de depozitare a materialelor (elemente pentru punți/podine, fierul pentru armături, diferite materiale de construcție), depozitarea utilajelor și zona barăcilor de șantier, vestiar și wc ecologic pentru muncitori și lucrătorii din șantier. La finalizarea lucrărilor vor fi efectuate revegetalizări și plantări de specii de arbuști și/sau de specii locale cu tulpină înaltă/medie. În fig. 15,16 și 17 sunt prezentate exemple de organizare de șantier pentru priza de captare, denisipator și clădirea centrală.

Fig. 15 Exemplu de împrejmuire de șantier și acces cu

Fig. 16 Exemplu de delimitare șantier pentru prize de

depozitare material prelucrat

captare și denisipator

Page 18 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 17 Exemplu de amenajare de șantier la clădirea centrală cu împrejmuire și depozitare de materiale.

Realizarea zidului de sprijin Zidul de sprijin va fi dispus la marginea drumului forestier înspre albia râului. Zidul de sprijin va avea o fundație cu secțiunea dreptunghiulară de 235x70cm și o secțiune trapezoidală cu dimensiunile de 120cm la baza și 80cm la vârf înălțimea maximă a zidului va fi de 5.40m. Zidul de sprijin va fi căptușit la exterior cu o zidărie umedă din bolovani de râu. Fazele realizării zidului de sprijin vor cuprinde: realizarea defrișărilor arboretului existent, aceasta se va realiza cu motofierăstraie. Materialul lemnos se va dispune în autobasculantă și se va transporta în deponeu; realizarea săpăturii mecanizate a pământului de pe suprafața amplasamentului zidului, aceasta se va realiza cu excavatorul cu cupa de 0.5mc dispus pe drumul forestier. Pământul rezultat se va încărca în autobasculanta de 15mc și se va transporta în deponeu; realizarea săpăturii în stratele de roca din zona de dispunere a zidului de sprijin. Pentru dislocarea rocii din masiv se va putea folosi una din cele 3 tehnologii descries mai jos:  prin explozie utilizând explozivi dispusi în găuri practicate în rocă cu utilaje de găurire;  prin tăierea rocii în fâșii cu ajutorul utilajului cu lanț diamantat dispus pe excavator;  prin dislocarea rocilor cu ajutorul piconului montat pe excavator. realizarea cofrajului din panouri TEGO pentru fundația zidului. Cofrajul se va realiza cu ajutorul dulgherilor și utilaje mecanizate mici Page 19 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 5cm. Betonarea se va realiza mecanizat cu ajutorul autopompei de beton cu brat de 20m dispusă pe drumul forestier. montarea carcaselor prefabricate de armature. Carcasele se vor monta cu ajutorul automacaralei de 2.5tone ce va fi dispusă pe drumul forestier. betonarea tălpii zidului de sprijin se va realiza într-o singură zi mecanizat cu ajutorul autopompei de beton cu braț de 20m dispusă pe drumul forestier. dupa întărierea betonului se va trece la decofrarea tălpii; armarea zidului de sprijin în trei tronsoane. Armarea se va realiza cu carcase prefabricate execușia sistemului de drenare și evacuare a apelor pluviale din spatele zidului de sprijin; realizarea cofrajului din panouri TEGO; betonarea pe tronsoane a zidului de sprijin dupa intarirea betonului se va trece la decofrare; realizarea zidariei uscate. Aceasta se va realiza manual de catre zidari cu bolovani de rau adusi din Baza si cu mortar preparat in Statia de Batoane din Organizare; la finalizarea celor 3 tronsoane de zid de sprijin se va trece la realizarea lucrarilor de jonctiune a drumului forestier cu zidul de sprijin Montare parapet metallic, realizare acostament drum). Betonul utilizat se va realiza in statia de betoane din Organizarea Principala de santier si se va transporta pana la amplasament cu autobetoniera de 10mc. Carcasele se vor realiza in Baza si vor fi transportate la amplasament cu ajutorul trailerului. Carcasele se vor realiza in Baza si vor fi transportate la amplasament cu ajutorul trailerului.

Realizarea prizei de captare Aceasta se va realiza în doua faze: prima realizarea lucrărilor hidrotehnice pe terenul din albia majoră dinspre drumul forestier și a doua realizarea lucrărilor în albia minoră. Lucrările din albia majora la priza de captare constau în : realizarea lucrărilor de săpătura a pământului din fața zidului de sprijin și până la albia minora a răului. Săpătura se va realiza cu excavatorul cu cupa de 0.5mc dispus pe drumul forestier, pământul se va dispune în autobasculanta de 15mc și va fi transportat în deponeu; Page 20 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

realizarea săpăturii în stratele de rocă, roca rezultată se va descarca în autobasculanta de 15mc și va fi transportată în deponeu; dupa atingerea nivelului luciului de apa a săpăturilor se vor introduce palplansele în lungul albiei minore a raului. Palplansele se vor introduce în teren prin vibropercuție cu ajutorul automacaralei de mare tonaj. Palplansele se vor introduce pe o lungime de 18.0m în lungul firului de apă. Descrierea soluției de deviere parțială a cursurilor de apă:  se vor utiliza cofraje metalice tip Omega;  introducerea cofrajelor metalice în sol se va realiza mecanizat prin vibropercuție cu ajutorul macaralei și a unui berbec mecanic montat pe macara. În funcție de terenul în care se introduce palplanșa, utilajul poate fi un dispozitiv de vibroinfigere pentru zona de teren nisipos sau balast montat pe macara. La piatră se folosește berbecul.  în zona de deviere a cursului de apă sau pentru izolarea zonelor de lucru (când aceasta se realizeaza cu palaplanșe) se va realiza o platforma de lucru a utilajelor pe malul râului în imediata apropiere a locului de introducere a palplanșelor (la devierile de cursuri de apă locul de dispunere a utilajelor va fi chiar drumul forestier);  palplanșa va fi montată și susținută în poziție verticală în albia râului cu ajutorul unei automacarale de 2.5tone dispusă pe platformă sau pe drumul forestier (de la caz la caz);  introducerea acestora în sol se va realiza prin vibroînfigere cu un utilaj special montat pe o altă automacara dispusă pe platforma sau pe drumul forestier (dacă solul este nisipos sau din balast) și prin vibropercuție dacă solul este stâncos, utilizându-se berbecul;  dispunerea palplanșelor pentru devierea cursurilor de apă va începe de lângă malul care se dorește izolat și se continuă spre axul median al râului;  dupa introducerea tuturor palplanșelor se poate trece la realizarea lucrărilor în porțiunea de albie izolată, apa rezultată din infiltrații în zona izolată se va evacua cu ajutorul motopompelor (dacă este cazul) fiind deversată în râu în aval de lucrare.

Page 21 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 schimbarea zonei de izolare se va realiza prin scoaterea palplanselor din zona de amonte față de lucrarea executată și introducerea lor din partea opusă prin aceiași metodă;  extragerea palplanșelor se va realiza cu utilaje (macara cu utilaj de vibroînfigere) începând din aval în amonte. În fig. 18 este prezentat un curs de apă deviat cu ajutorul palplanșelor, iar în fig. 19 modalitatea de montare a palplanșelor.

Fig. 18 Curs de apă deviat cu ajutorul palplanșelor

Fig. 19 Modalitatea de montare a palplanșelor

realizarea săpăturilor până la cota de fundare a prizei de captare realizarea pragului din amontele prizei cu secțiunea de 100x150cm. Acesta va fi din beton armat și va fi executat astfel:  realizarea săpăturii în șanț până la cota de fundare a grinzii;  realizarea cofrajului din panouri TEGO;  realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 5cm.  dupa întărirea betonului se va trece la dispunerea carcasei prefabricate de armature. Carcasa se va realiza în Baza și se va monta cu ajutorul automacaralei de 2.5tone dispusă pe drumul forestier;

Page 22 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 realizarea betonării grinzii - mecanizat cu ajutorul autopompei de beton cu bratul de 20m dispusa pe drumul forestier.  dupa întărirea betonului se va trece la decofrare și la realizarea umpluturilor cu argilă adusă din Baza cu autobasculanta de 15mc; realizarea prizei de captare care se va realiza astfel:  realizarea săpăturii în șanț până la cota de fundare a grinzii;  realizarea unui strat de argilă cu grosimea de 10cm pe care se va dispune prefabricatele de captare, stratul se va realiza prin așternerea manuală a argilei precum și compactarea cu placa vibrantă;  dispunerea tronsoanelor prefabricate ale prizei de captare. Acestea se vor monta cu ajutorul automacaralei de mare tonaj (8 tone) dispusă pe drumul forestier. Tronsoanele se vor transporta din Organizare cu trailerul;  realizarea lucrărilor de umplutură cu argilă; realizarea miezului de argilă situate între prag și priza de captare. Argila va fi adusă din Baza cu autobasculanta de 15mc și va fi împrăștiată cu buldoexcavatorul; realizarea lucrărilor de zidărie umedă cu bolovani de râu aduși din Baza; montarea stavilelor la canalul prizei; realizarea devierii cursului de apă pe zona de priză descrisă mai sus. Devierea se realizează prin introducerea unor palplanșe transversal pe albia râului prin vibropresare. Palplansele se vor introduce în amonte de pragul de la priza de captare; realizarea scării de pești din zidarie umeda cu bolovani de râu aduși din Baza. realizarea în oglindă a lucrărilor hidrotehnice descriese mai sus extragerea palplanșelor din albia râului.

Realizarea canalului de derivatie Canalul de derivatie va avea o sectiune dreptunghiulara cu sectiunea de 220x280cm cu o lungime de 62.58m dispus subteran si care va lega priza de captare de denisipator. Canalul de derivatie va traversa drumul forestier. Etapele realizarii canalului de derivatie vor fi: Page 23 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

realizarea lucrărilor de săpătură a pământului de pe traseul canalului de derivație. Săpătura se va realiza cu excavatorul cu cupă de 0.5mc dispus pe drumul forestier, pământul se va dispune în autobasculanta de 15mc și care va fi transportat în deponeu; realizarea săpăturii în stratele de roca, roca rezultată se va descărca în autobasculanta de 15mc și va fi transportată în deponeu; săpătura se va realiza în șanț deschis până la cota de fundare a canalului; dispunerea tuburilor de canal prefabricate din beton armat în operă cu ajutorul automacaralei de mare tonaj (8 tone) care se va dispune pe drumul forestier. Prefabricatele vor fi aduse la amplasament cu trailerul; executarea lucrărilor de hidroizolatie; realizarea lucrărilor de umpluturi cu agregate și pământ; refacerea terenului natural prin plantarea de arboret și însămânțarea de iarbă.

Descrierea tehnologiei de executie a statiei de captare 1 la cota 861.1: Stația de captare din proiect este dispusă la cota 861.10m, având o suprafață construită de 268.63mp. Cota de fundare fata de terenul natural va fi de 3.85m. Construcția se va încadra în mediul natural fiind semiingropată. Stația de captare va avea următoarele compartimentări:  Denisipatorul cu o suprafata utila de 147.65mp ;  Camera de incarcare cu o suprafata utila de 46.52mp;  Camera de comanda cu o suprafata utila de 36.0mp. Stația de captare va fi dispusă în apropierea drumului forestier la o distanță de 1.90m de acesta, nefiind necesară realizarea unui drum de acces la amplasament. Organizarea locala de șantier va fi cea de la priza de captare și canalul de derivație aferente ei. Utilajele de construcții vor acționa de pe drumul forestier existent. Terenul pe care se va dispune stația de captare este accidentat fiind necesare lucrări de amenajare. Pentru realizarea lor sunt necesare parcurgerea următoarelor etape:  Realizarea lucrărilor de terasament;  Realizare lucrărilor de amenajare pentru sprijiniri de versant; Page 24 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 Realizarea construcției efective;  Refacerea terenului din zonă și încadrarea în mediul ambiental.

Realizarea lucrărilor de terasament În această etapă se vor realiza mai întâi lucrări de defrișari ale arboretului din zona afectată, aceasta operațiune se va realiza cu ajutorul motofierăstraielor iar materialul rezultat va fi încărcat în autobasculanta de 15mc și transportat în deponeu. Dupa defrișare se va trece la realizarea săpăturii pământului ce se va execuata cu ajutorul excavatorului cu cupă de 0.5mc, stratul vegetal se va dispune pe terenul din zonă, iar restul pământului va fi încărcat în autobasculantele de 15mc și se va transporta în deponeu. Săpăturile în stratul de roca (dislocarea rocilor) se va realiza prin una din metodele:  prin explozie utilizând explozivi dispuși în găuri practicate în rocă cu utilaje de găurire;  prin taierea rocii în fâșii cu ajutorul utilajului cu lanț diamantat dispus pe excavator;  prin dislocarea rocilor cu ajutorul piconului montat pe excavator. Extragerea rocilor dislocate se va realiza cu ajutorul excavatorului cu cupa de 0.5mc care se vor încărca în autobasculante de 15mc și transportate în deponeu. La atingerea cotei de fundare necesare lucrările de terasemente se vor finaliza prin îndreptarea terenului rezultat. Realizarea lucrărilor de artă Taluzul rezultat în urma săpăturilor va fi stabilizat cu ajutorul unui grilaj de sprijin pierdut care este ancorat în masivul de roca. Grilajul va fi alcătuit din micropiloți din oțel introduși în rocă, rigle de consolidare și tiranți activi ancorați în masivul de rocă. Distanța dintre micropiloți va fi de 60cm, ei vor fi introduși în rocă la o adâncime de 120cm. Înainte de dispunerea micropiloților se vor realiza tiranții activi. Pentru realizarea acestora se vor urma etapele: realizarea găurilor înclinate în masivul stâncos cu ajutorul frezei mecanice cu coroană diamantată; introducerea tijelor de ancorare în găuri; introducerea în tije a toroanelor de ancorare; Page 25 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

la final se va introduce bentonita. Bentonita se va realiza în stația de betoane din Baza și va fi transportată până la locul de punere în operă cu ajutorul autobetonierei de 10mc. Introducerea micropiloților se va realiza în găuri executate cu o freza mecanică cu coroană diamantată unde se va introduce bentonita și apoi micropiloții, aceștia fiind introduși cu ajutorul automacaralei de 8tone ce se va dispune pe amplasament. Dupa introducerea micropiloților aceștia se vor conecta cu tiranții activi, apoi se vor dispune riglele de consolidare care vor fi sudate pe șantier de micropiloți. Riglele sunt din teava metalică. La finalizarea sistemului de sprijinire a versantului se va trece la realizarea consolei de cap dispusă la partea superioară a micropiloților, care este un sistem de rigle prefabricate din beton armat montate la partea superioară a micropiloților, montajul acestora se va realiza cu macaraua de 2.5tone.

Realizarea constructiei efective Pentru realizarea acestui obiectiv se vor parcurge următoarele etape: finalizarea lucrărilor de săpături pentru toată suprafața construcției, aceasta se va realiza cu excavatorul cu cupa de 0.5mc, materialul extras se va încărca în autobasculante de 15mc cu ajutorul cărora se va transporta în deponeu; realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 10cm cofrarea pentru radierul general. Cofrajul se va realiza din panouri TEGO și cherestea armarea radierului ce se va executa monolit de către fierarii betoniști cu armature independente aduse din Bază cu trailerul; betonarea dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală; realizarea hidroizolațiilor, ce se vor realiza manual cu material de hidroizolații; realizarea armării pereților stației de captare se va realiza manual și mecanizat, prin dispunerea carcaselor cu ajutorul automacaralei de 2.5tone. realizarea cofrajelor mecanizat utilizand cofraje PERRI ce se vor monta cu automacaraua de 2.5tone ce va fi dispusa pe drum;

Page 26 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

betonarea mecanizata a cofrajelor ce se va realiza cu ajutorul autopompei cu bratul de 20m dispusa pe drumul forestiar. dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea pereților de la stația de captare; realizarea cofrajului pentru planșeul stației ce se va realiza cu cofraje TEGO, grinzi și popi metalici. Dispunerea cofrajului se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone; armarea planșeului cu bare individuale și carcase. Barele se vor aduce din Baza cu ajutorul trailerului, la fel și carcasele; betonarea mecanizată a acestuia dupa întărirea betonului din planșeu se va proceda la realizarea decofrării acestuia, ce se va executa manual; realizarea hidroizolațiilor exterioare la stația de captare, acestea se vor realiza manual cu folosirea membranelor și materialelor de hidroizolație; montarea în interiorul stației a confecțiilor metalice (scări, pasarele, podețe, pod raclor, valve cu cupă, conducta forțată, etc). Confecțiile metalice vor fi prefabricate și se vor aduce din Baza cu ajutorul treilerului. Introducerea lor în stația de captare se va realiza mecanizat cu ajutorul buldoexcavatorului. Montarea se face manual folosind utilaje de mică mecanizare (mașini de găurit, aparate de sudura, bormașini, etc); montarea tâmplăriei metalice care se va realiza manual, tâmplaria fiind adusă cu trailerul din Baza; realizarea instalațiilor electrice de supraveghere și comandă, acestea se vor realiza cu personal specializat (electricieni și electroniști); în paralel cu utilarea interioară a stației de captare se va trece la realizarea canalui de deversare. Canalul de deversare va fi din tronsoane de canal prefabricate din beton armat cu secțiune circulară având diametrul interior de 100cm și va cuprinde: 

realizarea săpăturii mecanizate a pământului.



săpăturile în stratul de rocă.



realizarea manuală a unui strat de nisip compactat, acesta se va realiza utilizând nisip adus din baza cu autobasculanta de 15mc;



peste patul de nisip se vor monta tuburile de canalizare. Montajul lor se va realiza mecanizat cu ajutorul automacaralei de 2.5tone, lungimea canalui va fi de 18.5m; Page 27 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================



dupa montarea canalului se va realiza acoperirea șanțului cu agregate și pământ



refacerea terenului afectat prin înierbarea acestuia.

realizarea finisjelor de pe porțiunea de fațadă liberă a stației de captare (finisaj cu zidărie din piatră de râu) și la montarea pe acoperiș a balustradelor. Bolovanii la zidăria aparentă se vor aduce din Bază la fel ca balustrada.

Refacerea zonei afectate de lucrarile executate La final se va trece la realizarea lucrărilor de refacere a zonei afectate de construcții. În primă fază se va ecologiza zona prin strângerea și evacuarea deșeurilor rămase accidental pe amplasament, apoi se vor realiza lucrările de umpluturi cu pământ din pamantul lasat special pe amplasament. Această operație se va realiza cu ajutorul buldoexcavatorului. La finalul umpluturii se va trece la realizarea lucrărilor de inierbare și apoi la plantarea de arbori și arbusti. În figura 20 este prezentat un exemplu de stație de captare cu denisipator.

Fig. 20 Vedere de ansamblu a prizei de captare și a deznisipătorului cu îndiguire în albie.

Clădirea centrală. Clădirea centrală va fi realizată în amonte de aşezarea Poiana Mărului pe malul stâng al râului Sucu şi în amonte de drumul mai sus menţionat pentru pozarea conductei. Cota de la Page 28 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

intrarea în clădire este presupusă la 656,75 m peste nivelul mării, în timp ce cota jeturilor turbinelor este prevăzută la 656,28 m peste nivelul mării. Clădirea va adăposti cele trei grupuri electromecanice ale instalaţiei hidroelectrice în proiect şi va prezenta următoarele încăperi: 

sala turbinelor cu cele trei grupuri electromecanice prezente şi podul rulant pentru manipularea lor în vederea întreţinerii;



o mansardă în interiorul sălii maşinilor pentru amplasarea tablourilor de comandă şi control;



o sală de transformatoare pentru amplasarea celor trei transformatoare (unul pentru fiecare grup turbină – generator);



două încăperi pentru schimbul şi măsurarea energiei electrice produse.

Acoperişul clădirii este prevăzut în două ape, uşa de la intrare de dimensiuni de 5,0 m înălţime pentru 5,0 lăţime va fi finisată în lemn. Ferestrele vor fi inserate într-un finisaj din lemn realizat în partea înaltă a clădirii. Restituirea apei se va face în râul Sucu şi va fi garantată de un canal cu luciul apei liber îngropat. Înainte de gura de refulare a canalului vor fi realizate nişte trepte amortizoare astfel încât să restituie în râu apele rezultate la viteză redusă. După amenajarea șantierului se vor începe săpăturile pentru realizarea fundațiilor clădirii centrale. Săpătura va avea o suprafață la bază puțin mai mare decât talpa clădirii centrale și, prin urmare, de aproximativ 35,0 x 15,0 m și adâncime maximă de aproximativ 5,5m. Taluzurile săpăturii vor fi realizate în funcție de consistența terenului cu o pantă de cel mult 50°/55° față de orizontal. În general, pentru a proteja fronturile săpăturii, pământul va trebui să fie depozitat la o distanța de cel puțin 5,0 m și în orice caz la o distanță mai mare decât adâncimea excavației. Înainte de a merge pe fundul excavațiilor și în orice caz după orice fenomen de precipitație atmosferică va trebui să se verifice stabilitatea frontului săpăturii provocând alunecarea zonelor care au devenit instabile (pietre, porțiuni de pământ desprinse). Volumul de excavație prevăzut este de aproximativ 2.500,0 m3; acest material va fi parțial reutilizat pentru reumpleri și modelări ale planului orizontal la clădirea centrală și pentru sectorul inițial de pozare a conductei. Dacă o anumită parte din materialul excavat nu se poate utiliza aceasta va fi plasat pe piață în funcție de caracteristicile materialului respectiv, sau va fi Page 29 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

transportat la un deponeu de materiale inerte din apropiere. Și materialele care nu se pot refolosi precum betoanele rezultate în urma eventualelor demolări vor fi transportate la deponeul de materiale inerte. Materialul excavat va fi prin urmare stocat în mod provizoriu atât în interiorul șantierului cât și în zonele limitrofe acestuia împrejmuite în mod adecvat. Va fi de asemenea pregătită o zonă de depozitare a blocurilor eratice (blocuri cu dimensiuni mari) destinate realizării îndiguirilor și anrocamentelor în albie la priza de captare și lângă locul de restituire a debitelor derivate în albie în centrală. Blocurile cu dimensiuni mai mici vor fi prelucrate cu o instalație de prelucrare a materialului de excavație (concasor și moară), de instalat la șantierul clădirii centrale, care va permite producerea materialului destinat formării substraturilor și/sau straturilor de drenaj în jurul zidăriei îngropate. În fig. 21, 22 și 23 sunt prezentate exemple de utilaje de construcții implicate în lucrarea de față.

Fig. 21 Mijloace de lucru pentru realizarea excavației pentru centrală.

Page 30 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 22 Mijloace de lucru pentru realizarea excavației în

Fig. 23 Mijloc de excavație la șantier în apropierea

centrală.

zonei de depozitare a pământului de excavația și instație de prelucrare.

Descrierea tehnologiei de execuție a microhidrocentralei 1 la cota 656 : Clădirea microhidrocentralei 1, în suprafață de 408.72mp, se dispune la o distanță de 15.60m pe partea din stângă față de drumul forestier care însoțește cursul râului Șucu de la vărsare spre izvor. Clădirea este proiectată D+P cu o înălțime la coamă de 14.88m față de cota de fundare, terenul pe care se construieste clădirea este cu o ușoara pantă de aproximativ 8.5% pe latura scurtă. Aceasta nu impune realizarea unor lucrări de amenajare (zid de sprijin). În faza de început a lucrărilor de construcții la microhidrocentrală se va executa amenajarea pentru organizarea de șantier locala pe o suprafață de aproximativ 100.0mp, aceasta fiind dispusă între drum și amplasament. Lucrările de organizare a șantierului sunt identice cu cele descrise înainte. Lucrările efective de construcții a microhidrocentralei vor avea mai multe etape: 

amenajarea drumului de acces (ce face legătura dintre clădire și drumul forestier);



realizarea lucrărilor de terasamente pentru obiectiv (săpături);



realizarea construcției;



realizarea canalului de deversare;



realizarea lucrărilor pentru refacerea mediului. Page 31 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Amenajarea drumului racord. Drumul racord trebuie să asigure accesul utilajelor grele la amplasament pentru a permite realizarea obiectivului. Acesta trebuie realizat astfel încât impactul asupra mediului să fie minimal, să asigure stabilitate și rezistență și o comportare bună în perioada exploatării (pe toata perioada de existență a construcției). Dimensiunile acestuia vor fi de 4.00m lățime și 15.60m lungime, pentru realizarea lui se vor utiliza materiale ecologice. Drumul va avea o structură semirigidă având o fundație din balast stabilizat și structură rutieră din piatră spartă cilindrată. Grosimea totală a sistemului rutier va fi de 60cm, cu pante transversale de 2%. Ca si etape in realizarea acestuia va cuprinde: defrișarea terenului care se va realiza mecanizat utilizandu-se motofierăstraie, deșeurile lemnoase rezultate se vor aduna și transporta cu autobasculanta pănă la deponeu; înlăturarea stratului vegetal pe toata suprafața drumului, aceasta se va realiza cu lama buldoexcavatorului pe pneuri. Pământul rezultat se va dispune pe drum pentru a putea fi folosit la refacerea zonei. realizarea săpăturii pe toata suprafata drumului. realizarea stratului de fundație a drumului prin dispunerea în straturi succesive de câte 15cm grosime a balastului stabilizat cu ciment. Amestecul balastului cu cimentul se va realiza uscat în statia de betoane din Organizarea Principala de Santier și va fi transportat cu ajutorul autobetonierei

mc.

Împrăștierea

balastului

stabilizat

realiza

ajutorulautogrederului. Cilindrarea stratului de balsat se va realiza cu ajutorul cilindrului compactor de 2tone. dupa realizarea stratului de fundare cu grosimea de 45cm se va trece la realizarea stratului de rezistență care va fi realizat din piatră spartă. Piatra sparta va fi procurată din carierele din zona și va fi transportată până la obiectiv cu autobasculanta de 15mc. Asternerea stratului de piatră spartă și profilarea acestuia se va realiza cu ajutorul autogrederului. Compactarea stratului de piatra se va realiza cu cilindrul compactor de 2 t. Realizarea lucrărilor de terasamente. Acestea constau în :

Page 32 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 realizarea defrișărilor pe toată suprafața ocupată de microhidrocentrală, mecanizat cu autofierastraul;  îndepărtarea stratului vegetal  realizarea săpăturilor de pământ cu ajutorul excavatorului cu cupă de 0.5mc,  dislocarea straturilor de rocă. Roca dislocată va fi transportată în deponeu;  nivelarea terenului de fundare se va realiza cu scarificatorul. Realizarea clădirii microhidrocentralei. Clădirea va avea un sistem de fundare direct tip radier general, suprastructura va fi în cadre din beton armat în conlucrare partială cu planșee din beton armat monolit, pereții de închidere vor fi din beton armat monolit, acoperișul va fi tip șarpantă cu structură din lemn și învelitoare din panouri tip sandvich cu spumă poliuretanică. Tâmplăria exterioară va fi metalică. În fig. 24 și 25 sunt prezentate fotografii de la fundațiile altor lucrări similare.

Fig. 24 Săpătură terminată și construirea soculurilor

Fig. 25 Fundații și pozare chesoane turbine

turbinelor și deversării

Lucrările la infrastructură constau în : realizarea unui cofraj din panouri TEGO pentru radier; realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 10cm. Page 33 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

armarea radierului. Armaturile se vor aduce din Organizare și se vor dispune în radier cu ajutorul fierarilor și a automacarlei de 2.5 tone; betonarea radierului decofrarea radierului și realizarea hidroizolațiilor; realizarea suprastructurii din beton armat monolit care conține lucrări de cofrare cu cofraje metalice tip PERRI, dispunerea carcaselor prefabricate de armature cu ajutorul automacaralei de 2.5tone, betonarea elementelor structurale cu ajutorul pompei de beton cu braț de 20m, decofrarea după întărire a betonului, alte montaje de dispozitive necesare funcționării. În fig. 26 este prezentată o fotografie ce ilustrează această etapă.

Fig. 26 Începere construcție ziduri verticale.

realizarea acoperișul din lemn - se va monta învelitoarea cu automacaraua de 2.5 tone; montajul tâmplăriei exterioare, la tencuieli și pardoseli. Tâmplăria se va dispune folosind unelte mecanizate actionate electric; montarea în interiorul clădirii a podului rulant; cu ajutorul podului rulant și a automacaralei de mare tonaj (8 tone) se vor monta utilajele (turbinele, transformatoarele, blocurile de comandă). Utilajele se vor aduce până lângă clădire cu trailer apoi vor fi descarcate cu ajutorul automacaralei.

Page 34 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

realizarea finisajelor interioare (zugraveli, placări de pardoseli, montaj de balustrade, pasaje metalice, vopsitorii, tâmplărie interioară, sisteme de supraveghere, comandă și control, etc); La finisajele interioare și exterioare se vor folosi schele metalice aduse și depozitate în bază. Pe timpul realizării lucrărilor la clădire se va folosi ca sursa de curent un generator pe combustibil lichid (motorină) dispus în organizarea de șantier locală.

PANOURI DE COFRAJ TEGO Panourile de cofraj de lemn cu fețe de placaj Tego sunt alcătuite dintr-o ramă de cherestea de rașinoase pe care se dispune un placaj de cofraj. Formatele disponibile sunt : 2x0.6m ; 2x0.5m ; 2x0,4m. Asamblarea ramei se realizează prin chertare, cu montarea de întărituri pe direcție longitudinală și transversală, grosimea panoului obținut din ramă și placaj fiind 9 sau 10 cm. În fig. 27 este prezentat un panou TEGO.

Fig. 25 Panou TEGO

Page 35 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Materii prime și materiale folosite la confecționarea panourilor de lemn:  Elemente de rezistență: lonjeroane din rigle de cherestea de 5x9 cm,, traverse și distanțieri din cherestea de rășinoase din rigle de cherestea de 5x5 cm  Placa de lemn pentru lucrări de exterior, tip TEGO din fag, calitatea I. Canturile plăcii de tego sunt protejate cu vopsea alchidică  Șuruburi pentru gips-carton cu filet rapid  Cuie de 8 și 10 cm folosite pentru îmbinarea ramei de cherestea Rezultate obţinute la verificarile efectuate pentru stabilirea calitatii pentru produsul PLACAJ FAG COFRAJ: o

rezistenţa încleierii la forfecare (conf. EN 314/1996) = 1,91 N/mm2 (faţă de minim = 1,8)

umiditate (conf. EN 322/1996)

Rezistenţa încleierii la încercare cu dalta (conf. STAS 7873/1976) = 10 (notă)

Emisie formaldehidă liberă (conf. EN 120/1995) = 2,67 mg/100 g (faţă de maxim = 7

Clasa de emisie formaldehidă liberă = E1

= 6,84 % (faţă de maxim = 12%)

În fig. 28 sunt exemple de lucrări cu panouri TEGO.

Fig. 28 Exemple de construcție cu panouri TEGO

Page 36 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

AVANTAJELE PANOURILOR TEGO -pret redus; -usurinta in trasport, manipulare, utilizare; - rezistenta la mai multe cicluri de cofrare (pana la 25 cicluri); -posibilitatea reconditionarii panourilor uzate;

COFRAJE PERI

Cofrajul pentru plansee PERI MULTIFLEX

este un cofraj flexibil cu grinzi

longitudinale și transversale pentru plansee în mai multe variante, fie utilizând grinzi cu inima plină VT20K sau grinzi cu zăbrele GT24. Grinda VT20K este cea mai ieftină soluție iar grinda cu zabrele GT24 face posibilă adaptarea unor deschideri mari între grinzile longitudinale și transversale, deci utilizarea unui numar mai mic de elemnte. Structura portantă pentru MULTIFLEX se poate realiza cu popi ușori MULTIPROP din aluminiu pentru înălțimi până la 6.25m sau cu esafodaje pentru înălțimi mai mari. Grinzile GT24 se pot sprijini în orice punct cu suportul de tip ”gheara” și pot prelua o încărcare maximă de 28 KN. În fig 29 și 30 sunt prezentate panouri PERI.

Fig. 29 VT20K

Fig. 30 GT24

Page 37 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Popii PERI MULTIPROP se pot folosi independenți sau legați între ei cu rame sub forma de mese sau turnuri. Aceștia au greutatea proprie redusă, putând fi manevrați ușor de către o singură persoană, chiar când sunt extinși la maxim. Scara metrică încorporată face posibilă o reglare prealabilă exactă. Piulița rapidă ușurează reglajul la ajustarea popului după instalare. În fig. 31 este prezentat un pop MULTIPROP.

Fig. 31 Exemplu pop MULTIPROP

În fig. 32 și 33 sunt prezentate variane de cofrare.

Fig. 32 Variante de cofrare MULTIFLEX

Page 38 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 33. Exemplu de cofrare

AVANTAJE  utilizarea aceluiași tip de grinzi longitudinale și transversale simplifică structura cofrajului;  consum redus de elemente (popi, grinzi longitudinale și transversale); greutate redusă; timp redus de asamblare;  minimizarea imperfecțiunilor pe fața aparentă a betonului și realizarea unor îmbinări netede;  ușurința în manipulare, transport, asamblare și dezasamblare;  posibilitatea realizării unor forme și geometri variate;  necesarul de forță de muncă redusă;

COFRAJE PERI PENTRU PERETI TRIO Cofrajul pentru pereți TRIO este un sistem de cofrare care are are ca scop obținerea unui timp de cofrare redus utilizând un numar minim de componente: panouri metalice de dimensiuni variabile, elementul singular de cuplare; elemente de îmbinare la colțuri și intersecții. În fig. 34 este prezentat modul de cuplare între panouri.

Page 39 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 34 Tipuri de îmbinări între panouri

AVANTAJE -asamblare simplă prin intermediul unei singure piese de conexiune; -existența unei singure piese de conexiune simplifică proiectarea, comandarea, livrarea, sortarea și manipularea pe șantier; -alinierea și fixarea panourilor se realizează prin intermediul cuplorului BFD într-o singură operație, ceea ce reduce timpul de cofrare; -colțurile inferioare ale panourilor prezintă teșituri care permit punerea simplă în poziție prin sistem pârghie; -curățare ușoară datorită sistemului ECC de prevenire a adeziunii betonului de fața cofrajului și a închiderii fețelor laterale ale cofrajului; -posibilitatea de dispunere a panourilor în poziție verticală sau orizontală; posibilitatea de realizare a unei game variate de forme, de unghiuri; -numar redus de componente diferite - o manipulare și asamblare ușoară; -golurile de conexiune dipuse pe elementele metalice ale panoului permit montarea unor accesorii -îmbinarea pereților cu stâlpi circulari se poate realiza cu cofrajele pentru stâlpi SRS; -vibrarea betonului se poate realiza direct prin conectarea dispozitivului de vibrare la cofraj. În fig. 35 sunt prezentate panouri PERI asamblate. Page 40 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 35 Panouri îmbinate

Realizarea canalului de deversare. Canalul deversor va fi subteran cu structura modular prefabricate din beton armat având o secțiune dreptunghiulară cu secțiunea de 280x230cm și va avea rolul de a deversa apa turbinată în albia râului. Lungimea canalului deversor va fi de 31.85m. Etapele de execuției canalului constau în : realizarea săpăturilor în șanț cu taluz deschis pe toata lungimea acestuia. Șanțul se va sapa cu ajutorul excavatorului cu cupă de 0.5mc, pământul excavat se va încărca în autobasculante și se va transporta în deponeu. Dacă pe înălțimea excavației se va întâlni strat de rocă acesta se va disloca dupa una din metodele menționate mai sus realizarea unui pat de nisip cu grosimea de 5cm, nisipul va fi adus din balastrierele din zona cu autobasculante de 15mc; se vor dispune în șanț tronsoanele prefabricate de canalizare cu ajutorul macaralei de tonaj mare (8tone). Macaraua va staționa pe drumul forestier;

Page 41 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

la finalul montajului canalului de descarcare se vor realiza lucrari de hidroizolații, utilizându-se membrane hidroizolante; umpluturi peste canalul de descarcare, utilizându-se pământ și agregate naturale aduse din Organizare; la final se va reface stratul vegetal de peste canal prin înierbarea zonei. În fig. 33, 34 și 35 sunt prezentate fotografii din diferite stadii de realizare a deversării.

Realizarea lucrarilor de refacere a mediului natural . Lucrările sunt similare cu cele descrise anterior. În fig. 36 – 41 sunt prezentate fotografii ce redau diverse stadii ale construcției clădirii centrale.

Fig. 36 Realizarea deversării înainte de gura de vărsare în

Fig. 37 Realizare deversare (plafon).

albie

Page 42 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 38 Realizare deversare (ziduri verticale).

Fig. 39 . Structură gură de vărsare în albie terminată

Fig. 40 Clădire centrală terminată cu amenajarea cotei

Fig. 41 Clădire centrală terminată cu amenajarea

terenului natural și revegetalizare executate.

cotei terenului natural și revegetalizare executate

Page 43 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Aparatură electromecanică. În funcţie de debitele estimate disponibile la derivaţii şi în funcţie de căderea brută s-a prevăzut utilizarea a trei turbine Pelton cu patru jeturi dimensionate pentru un debit de circa 1300 l/s pentru a optimiza montarea şi demontarea maşinilor în funcţie de cantitatea disponibilă în albie. Turbinele vor fi cuplate la un generator sincron trifazic de 6000 V pentru a garanta o racordare facilă a instalaţiei la reţeaua locală. Racordarea la reţeaua electrică se va face în mod probabil la 20 kV în orice caz în funcţie de instrucţiunile firmei care gestionează reţeaua locală. Instalaţiile, atât în centrală cât şi la lucrările de captare, vor fi complet automatizate pentru a reduce la minim intervenţiile la faţa locului. În tabelul nr. 2 sunt rezumate principalele date de proiect ale MHC 1

Tabel 2: Date de proiect ale MHC 1 Curs de apă interesat Cotă lucrare de captare (râul Sucu) Cotă lucrare de captare (râul Sucu) Cotă suprafaţă liberă bazin de încărcare la capacitate maximă Cotă pornire conductă Cotă plan de practicat cu piciorul în centrală Cotă conductă forţată la priza în centrală Cotă axă jeturi turbină Cotă suprafaţă liberă moartă de restituire Cotă restituire în albie Cădere de concesiune Cădere utilă brută Cădere netă Lungime conductă forţată Diametru conductă Debit maxim de concesiune Debitul mediu anual de concesiune Debit de servitute Putere nominală maximă Putere nominală medie Tip de generatoare Producţie medie anuală Putere instalată Tip şi număr de turbine Rotaţii nominale

Râul SUCU 861,00 m peste nivelul mării 862,00 m peste nivelul mării 861,00 m peste nivelul mării 858,00 m peste nivelul mării 656,55 m peste nivelul mării 656,75 m peste nivelul mării 656,28 m peste nivelul mării 654,00 m peste nivelul mării 653,50 m peste nivelul mării 207,00 m 204,72 m 188,41 m 4.775,0 m 1.400 mm 3.700,0 m3/s 1,853 m3/s 0.700 m3/s 9,81 x 3,700 x 207,0 = 7.513 kW kW 9,81 x 1,853 x 207,0 = 3.762 kW kW Sincron trifazic 19.211.762,7 kWh/an 3 x 2.200,00 kW nr. 3 Pelton cu 4 jeturi 600 rotaţii/min

Page 44 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Conducta Se prevede realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.400 mm. Traseul și lucrările de construcție necesare pozării conductei vor fi descrise unitar pentru tot râul Șucu.

MHC 2: localizată în amonte de confluenţa dintre râurile Şucu şi Olteana, la cota 866 m . Părțile componente sunt: captare (pentru aceasta se realizeză două captări după cum urmează: una pe pârâul Olteana la cota 1012,6 și cea de-a doua pe pârâul Șucu la cota 1089m), clădire centrală și conductă.

Captare pe râul Olteana, Se realizează la cota de 1012,60 m peste nivelul mării, imediat în aval de confluenţa cursului Vilsan. În tabelul 3 sunt indicate valorile medie lunară şi medie anuală pentru staţia hidrometrică S.H. Poiana Mărului, obţinute de datele măsurate pentru perioada 1945 – 2002 şi debitele medii lunare pentru secţiunea de închidere a instalaţiei hidroelectrice care face obiectul studiului efectuând: (metoda 1) un raport între zonele celor două bazine prevăzute; (metoda 2) prin intermediul unui nou debit mediu specific pentru un bazin de 26,00 km2 şi modulată lunar conform datelor măsurate. Tabelul 3. Debite în albie la secţiunea de proiect. SECŢIUNE

P.h. Poiana Mărului

Suprafaţă [km2] Debit specific [l/s km2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie MEDIA

77,0 38,05 1,62 1,64 2,3 4,88 6,29 4,82 3,18 2,4 2,18 1,89 1,97 1,95 2,927

Secţiune instalaţie METODA 1 26 38,05 0,547 0,554 0,777 1,648 2,124 1,628 1,074 0,810 0,736 0,638 0,665 0,658 0,988

Secţiune instalaţie METODA 2 26 38,85 55% 0,559 56% 0,566 79% 0,794 167% 1,684 215% 2,171 165% 1,663 109% 1,097 82% 0,828 74% 0,752 65% 0,652 67% 0,680 67% 0,673 100% 1,010

Page 45 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

În tabelul nr. 4 sunt prezentate debitele lunare ale râului Olteana, debitele preluate de conductă pentru funcționarea MHC 1, precum și debitul de servitute.

Tabel 4. Debite derivabile pârâu Olteana Luna debit mediu râu [m3]

OLTEANA debit captat [m3] debit de servitute conform ABAB [m3]

debit efectiv rămas în albie [m3]

ianuarie

0.559

0.253

0.306

februarie

0.566

0.260

0.306

martie

0.794

0.488

0.306

aprilie

1.684

1.240

0.306

0.444

mai

2.171

1.300

0.306

0.871

iunie

1.663

1.222

0.306

0.442

iulie

1.097

0.791

0.306

august

0.828

0.522

0.306

septembrie

0.752

0.446

0.306

octombrie

0.652

0.346

0.306

noiembrie

0.680

0.374

0.306

decembrie

0.673

0.367

0.306

MEDIA

1.010

0.634

0.306

0.376

În apropierea lucrării de captare va fi realizat denisipatorul pe malul stâng al aceluiaşi râu, în amonte de digul rutier într-un spaţiu larg existent. De la camera de vane anexă la denisipator va porni conducta care va fi pozată integral de-a lungul digului rutier existent până la clădirea centrală. Conducta va rezulta de circa 2.480 m. Debitul mediu anual este de 1,010 m3/s. Producţia anuală este estimată la 4458923,3 kwh KWh, iar producţia medie lunară la 371576.94 KWh. În aval de priza MHC-ului pe râul Olteana (cota 1012 mdMN) se va asigura un debit rezervat de 0,306 m3/s pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice, adăpatul animalelor, etc. Acest debit este impus de către Administraţia Bazinală de apă Banat prin Avizul de gospodărire a apelor nr. ABAB – 283 din 04.11.2010.

Page 46 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Părți componente ale captării de pe râul Olteana 1. Priza de captare Derivaţia volumelor de apă utile producţiei de energie electrică va fi efectuată printr-o lucrare de captare în albie realizată pe râul Olteana la cota aproximativă de 1012,60 m peste nivelul mării, la câteva zeci de metri în aval de confluenţa cu cursul Vilsan. Ţinând cont de debitul maxim derivabil şi că lăţimea albiei în această zonă, s-a ales realizarea unei prize laterale la cursul de apă. Pentru a permite derivaţia, va fi realizat un dig mare şi stabil de captare care va permite înălţarea tirantului hidraulic pentru a permite astfel derivaţia. Digul, pe malul drept, va fi dotat cu o coborâre în măsură să permită realizarea canalului rampă de protecţie a peştilor. Derivaţia se va face pe malul stâng printr-un grătar sub-vertical inserat în malul cursului de apă şi protejat de opritoare din proiect care vor fi realizate din blocuri ciclopice betonate dimensionate în mod corespunzător. Se va realiza un prag în amonte de captare astfel încât să dirijeze debitele de minim către rampa de protecţie a peştilor de realizat pe malul drept. Un sistem de cascadă în perete subţire, reglat în mod corespunzător, va permite eliberarea efluxului minim vital fixat de-a lungul rampei de protecţie a peştilor. În amonte de această cascadă reglată pentru eliberarea debitului minim vital va fi realizată o cascadă laterală din beton care va permite antrenarea debitelor excedentare eliberării către grătarul de captare. Rampa de protecţie a peştilor va fi realizată în bazine succesive, cu cădere dintr-un bazin în următorul variabilă de la 0,20 m la maxim 0,40 m. La capătul canalului de derivaţie obţinut în corpul digului va începe un canal complet îngropat care va dirija apa către denisipator. 2.

Denisipator

Debitele derivate ajung la denisipator printr-un canal special îngropat de racord cu lucrarea de captare; funcţionarea hidraulică a canalului va fi cu luciul de apă liber. Îmbinarea canalului la denisipator va fi realizată cu profiluri de fund şi laterale în aşa fel încât să regleze fluxul curentului la intrare.

Page 47 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Denisipatorul este realizat cu scopul de a încetini fluxul apei permiţând astfel depunerea materialelor suspendate. Denisipatorul va prezenta de asemenea un deversor lateral pentru revenirea în râu a apei derivate în timpul operaţiunilor de manevră şi în general în timpul pauzelor de funcţionare ale utilajului. Fundul denisipatorului va fi înclinat către un canal de depunere a pietrişului realizat pe partea centrală a denisipatorului. Prin deschizătura unui batardou va fi apoi posibilă golirea denisipatorului de materialul depus şi printr-o tubulatură să-l restituie cursului de apă în aval de lucrarea de captare. La capătul denisipatorului va fi realizată o cascadă modulatoare cu perete gros care va permite modularea debitelor derivate. Cascada modulatoare va funcţiona drept „interfaţă” între denisipator şi următorul bazin de încărcare, de la care va fi efectuat punctul de plecare al conductei. Sistemul descris va permite deci limitarea debitului derivat la valoarea maximă de concesiune cerută. 3.

Bazin de încărcare

În aval de denisipator, înainte de îmbinarea conductei forţate, se prevede un bazin de încărcare în măsură să permită o bună funcţionare hidraulică a sistemului atât în caz de pornire rapidă a turbinei în aval, evitând antrenarea aerului în conducta forţată, cât şi în caz de oprire neaşteptată a acesteia, este de asemenea utilizată drept cameră de expansiune pentru a limita fenomenul de lovitură de berbec. Bazinul de încărcare va avea o adâncime utilă cu sarcină plină de 1,80 m măsurată de la axul conductei, de asemenea, îmbinarea va fi frontală faţă de direcţia curentului, realizând astfel o configuraţie simetrică, ajutată şi de îmbinarea în trunchi de con înclinat. Descrierea tehnologiei de execuție a prizei de captare și a canalului de derivație de la cota 1012.0: Priza de captare se va dispune transversal pe albia râului Olteana având o lungime de 28.30m și o lățime maximă de 7.00m (total lățime lucrare de intervenție este de 38.35m). Cota de fundare a prizei de captare va fi la 1184.0m. Priza de captare și canalul de derivație vor fi compusi din : două praguri longitudinale tip grindă de beton armat unul în amonte de priza la 1.00m având secțiunea transversală dreptunghiulară de 100x150m iar celălalt în aval la distanța Page 48 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

de 0.30m ; priza de captare propriu zisă ce se va realiza din profile de canalizare speciale prefabricate din beton armat cu lungimea tronsoanelor de 2.50m, acestea vor avea secțiunea de 140x150cm ; realizarea zidăriei umede din blocuri de piatră și bolovani de râu pe zona dintre prag și captarea propriu zisă precum și în amonte și aval de aceasta; scara de pești realizată din zidarie umedă de bolovani de râu; malurile pârâului în zona prizei de captare vor fi consolidate prin realizarea unor taluzuri consolidate cu bolovani de râu și canalul de derivație rectangular cu secțiunea transversală de 160x190cm din tuburi de beton armat prefabricat. Realizarea consolidării în taluz a malurilor pârâului În prima etapă se va realiza consolidarea malurilor în taluz prin realizarea unei zidarii uscate din blocuri de piatră. Pe malul drept al pârăului în sensul de curgere al acestuia spre vărsare aceasta consolidare va avea lungimea de 22.30 m iar pe celălalt mal va avea o lungime de 31.0m. Acestea lucrări se vor realiza astfel: lucrări de defrișare mecanică a zonelor ce se vor consolida, cu ajutorul motofierăstraielor. Se va defrișa arboretul, acesta se va încarca în autobasculantă și se va transporta în deponeu; realizarea îndepărtării mecanizate a stratului vegetal, operațiunea se va realiza cu ajutorul minibuldoexcavatorului. Pământul îndepărtat se va depozita în grămezi pe drumul forestier, în amonte de priza de captare pentru a putea fi utilizat la refacerea mediului natural la finalul lucrărilor. Buldoexcavatorul va trece peste cursul de apă pe un podeț prefabricat din profile metalice adus la amplasament cu ajutorul trailerului și montat cu ajutorul automacaralei de 2.5tone; dispunerea stratului de argilă care va fi adusă cu ajutorul autobasculantei de 15mc. Argila va fi împrăștiată cu ajutorul minibuldoexcavatorului și se va compacta mecanizat utilizând plăcile vibrante; realizarea zidăriei uscate din blocuri de stâncă și bolovani de râu. Acestea se vor dispune mecanizat (pentru blocuri de piatră) utilizând minibuldoexcavatorul și manual pentru bolovani;

Page 49 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

realizarea zonei de ramforsare a taluzului consolidate cu drumul și terenul din zonă. Ramforsarea se va realiza cu pământul excavat din stratul vegetal și depus pe drum.

Realizarea prizei de captare Aceasta se va realiza în două faze : prima - realizarea lucrărilor hidrotehnice pe terenul din albia majoră dinspre malul drept al pârâului în sensul de curgere și a doua - realizarea lucrărilor în albia minoră. Lucrările din albia majoră la priza de captare constau în : o realizarea lucrărilor de săpătură a pământului din fața taluzului consolidat și până la albia minora a râului. Săpătura se va realiza cu minibuldoexcavatorul care va descărca pământul în autobasculanta de 15mc dispusă pe drumul forestier care la rândul ei va transporta pământul în deponeu; o realizarea scării de pești, aceasta va fi alcatuită din zidarie umedă de bolovani de râu. Bolovanii sunt adusi cu ajutorul autobasculantei de 15mc; o realizarea săpăturii pentru pragurile longitudinale (numai pentru zona din albia majoră). Săpătura se va realiza mecanizat cu ajutorul minibuldoexcavatorului, pământul se va transfera de pe malul drept pe malul stâng cu ajutorul unei cuve metalice prinsă de automacaraua de 2.5 tone (automacaraua va fi dispusă pe drumul forestier) și se va descărca în autobasculanta de 15mc și apoi va fi transportat în deponeu; o realizarea cofrajului din panouri TEGO și a cherestelei; o realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 10cm. o dispunerea carcasei de armături în cofrag cu ajutorul automacaralei de 2.5 tone. Carcasa se va realiza în Baza și va fi transportată cu ajutorul automacaralei de 15mc; o betonarea pragurilor. o după întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală a pragurilor; o realizarea miezului de argilă compactată. Argila se va aduce din Bază cu ajutorul autobasculantei de 15mc, descarcarea ei și punerea în operă se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone și a cuvei metalice. Compactarea miezului de argilă se va realiza cu maiuri mecanice și plăci vibrante; Page 50 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

o montarea prefabricatelor din beton armat ale prizei de captare. Montarea lor se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone dispusă pe drumul forestier; o realizarea zidăriei umede din bolovani de râu aduși din Baza. Aceasta se va realiza atât în aval cât și în amonte de priza de captare; o dupa realizarea lucrărilor din albia majoră se va trece la realizarea lucrărilor și în albia minoră dar după ce pârâul va fi deviat pe zona realizată mai sus. Lucrările se vor realiza identic cu cele pentru albia majoră. Betonul utilizat se va prepara în Baza la stația de betoane și va fi transportat cu ajutorul autobetonierei de 10 mc și pus în operă mecanizat cu ajutorul autopmpei cu bratul de 20m ce va fi dispusă pe drumul forestier. Betonarea se va realiza în aceeași zi.

Realizarea canalului de derivație Canalul de derivație va avea o secțiune dreptunghiulară cu secțiunea de 160x190cm cu o lungime de 4.30m dispus subteran și care va lega priza de captare de denisipator. Etapele realizării canalului de derivație sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările aferente MHC 1. Descrierea tehnologiei de execuție a stației de captare la cota 1015.70: Stația de captare din proiect este dispusă la cota 1015.70m, având o suprafață construită de 159.17mp. Cota de fundarea va fi de 1015.70m. Construcția se va încadra în mediu natural fiind semiingropată.

Stația de captare va avea următoarele compartimentări:  Denisipatorul cu o suprafață utilă de 81.75mp;  Camera de comandă cu suprafață utilă de 21.94mp;  Camera de încarcare cu o suprafață utilă de 21.00 mp.

Stația de captare va fi dispusă în apropiera drumului forestier la o distanță de 4.00m de acesta, fiind necesară realizarea unui drum de acces la amplasament cu lățimea de 3.00m. Stația de captare se va dispune în amonte de acumularea Olteana va fi dispusă pe partea stângă a râului Page 51 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Olteana în sensul spre izvor. Este poziționată spre albie astfel încât să nu afecteze habitatul prioritar 91E0 prezent în această zonă. Drumul de racord va fi realizat conform tehnologiei descrise mai sus. Organizarea locală de șantier va fi cea de la priza de captare și canalul de derivație nr.1. Utilajele de construcții vor acționa de pe drumul forestier existent. Terenul pe care se va dispune stația de captare este accidentat dar nu sunt necesare lucrări de amenajare. Pentru realizarea stației de captare sunt necesare parcurgerea următoarelor etape: 

Realizarea lucrărilor de terasament;



Realizarea construcției efective;



Refacerea terenului din zona și încadrarea în ambient.

Realizarea lucrărilor de terasament Etapele realizarii lucrărilor de terasament sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările aferente MHC 1.

Realizarea construcției efective Etapele realizarii construcției stației de captare sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările aferente MHC 1. Refacerea zonei afectate de lucrările executate La finalul realizării întregului ansamblu de construcții se va trece la realizarea lucrărilor de refacere a zonei afectate de construcții. În prima fază se va ecologiza zona prin strângerea și evacuarea deșeurilor rămase accidental pe amplasament, apoi se vor realiza lucrările de umpluturi cu pământ cu ajutorul buldoexcavatorului din pământul lăsat special pe amplasament. La final se va înierba și apoi se vor planta arbori și arbusti.

Stație captare pe râul Şucu Se realizează la cota de 1020,00 m peste nivelul mării. Se prevede realizarea unei secţiuni de captare amplasate pe râul Sucu la cota de circa 1038,00 m peste nivelul mării căruia îi corespunde un bazin prevăzut de circa 22,70 km2. Page 52 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

În tabelul 5 sunt indicate valorile medie lunară şi medie anuală pentru staţia hidrometrică S.h. Poiana Mărului, obţinute de datele măsurate pentru perioada 1945 – 2002 şi debitele medii lunare pentru secţiunea de închidere a instalaţiei hidroelectrice care face obiectul studiului efectuând: (metoda 1) un raport între zonele celor două bazine prevăzute; (metoda 2) prin intermediul unui nou debit mediu specific pentru un bazin de 26,00 km2 şi modulată lunar conform datelor măsurate. Tabelul 5. Debite în albie la secţiunea de proiect. SECŢIUNE

P.h. Poiana Mărului

Suprafaţă [km2] Debit specific [l/s km2] Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie MEDIA

77 38,05 1,62 1,64 2,3 4,88 6,29 4,82 3,18 2,4 2,18 1,89 1,97 1,95 2,927

Secţiune instalaţie METODA 1 22,7 38,05 0,478 0,483 0,678 1,439 1,854 1,421 0,937 0,708 0,643 0,557 0,581 0,575 0,863

Secţiune instalaţie METODA 2 22,7 38,85 55% 0,488 56% 0,494 79% 0,693 167% 1,471 215% 1,896 165% 1,453 109% 0,958 82% 0,723 74% 0,657 65% 0,570 67% 0,594 67% 0,588 100% 0,882

În tabelul 6 sunt prezentate debitele pârâului Șucu, debitele derivabile (preluate de MHC 2) și debitele salubre. Tabel 6: Debite pârâu Șucu debit mediu râu [m3]

SUCULET sus - "alto" debit captat [m3] debit de servitute conform ABAB [m3]

Debit efectiv rămas în albie [m3]

Luna ianuarie

0.488

0.216

0.272

februarie

0.494

0.222

0.272

martie

0.693

0.421

0.272

aprilie

1.471

1.079

0.272

0.392

mai

1.896

1.300

0.272

0.596

iunie

1.453

1.063

0.272

0.390

iulie

0.958

0.686

0.272

august

0.723

0.451

0.272

septembrie

0.657

0.385

0.272

Page 53 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

======================================================================== octombrie

0.570

0.298

0.272

noiembrie

0.594

0.322

0.272

decembrie

0.588

0.316

0.272

MEDIA

0.882

0.563

0.272

0.319

În apropierea lucrării de captare va fi realizat denisipatorul pe malul stâng al aceluiaşi râu, în aval de digul rutier existent. De la camera de vane anexă la denisipator va porni conducta care va fi pozată integral de-a lungul digului rutier existent până la clădirea centrală; lungimea conductei va rezulta de circa 1.800 m. Debitul mediu anual este de 0,882 m3/s. Producţia anuală este estimată la 4738654,0 KWh, iar producţia medie lunară la 394887,83 KWh. În aval de priza MHC-ului pe râul Şucu (cota 1012 mdMN) se va asigura un debit rezervat de 0,272 m3/s pentru satisfacerea cerinţelor de scurgere salubră, protecţia faunei acvatice, adăpatul animalelor, etc. Acest debit este impus de către Administraţia Bazinală de apă Banat prin Avizul de gospodărire a apelor nr. ABAB – 283 din 04.11.2010. Părți componente ale captării de pe râul Șucu 1.

Priza de captare

Derivaţia volumelor de apă utile producţiei de energie electrică va fi efectuată captare în albie realizată pe râul Sucu la cota de 1020,00 m peste nivelul mării. Pentru a face posibilă derivaţia, se prevede realizarea unei captări transversale alcătuită dintr-un dig transversal în direcţia fluxului în albie. În corpul digului va fi realizat canalul de derivaţie care va prezenta în partea de sus un grătar de captare de tip cu autocurăţare. apă deasupra digului

Page 54 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

grătar

sedimente,

către turbină

peşti şi apă în exces

Fig. 42. Schema de funcţionare a grătarului de tip Coandă.

Adoptarea unui grătar de captare de concepţie nouă cu autocurăţare, de tip Coandă cu bare cu profil hidrodinamic permite o mai uşoară întreţinere a grătarului însuşi şi a denisipatorului, de fapt forma specială a grătarului exclude pătrunderea de materiale de dimensiuni medii – mici şi intrarea de peşti de orice dimensiune. În afară de digul de derivaţie, va fi realizat un prag în amonte de captare astfel încât să dirijeze debitele de minim către rampa de protecţie a peştilor de realizat pe malul drept. Un sistem de cascadă în perete subţire, reglat în mod corespunzător, va permite eliberarea efluxului minim vital fixat de-a lungul rampei de protecţie a peştilor. În amonte de această cascadă reglată pentru eliberarea debitului minim de servitute va fi realizată o cascadă laterală din beton care va permite antrenarea debitelor excedentare eliberării către grătarul de captare. Rampa de protecţie a peştilor va fi realizată în bazine succesive, cu cădere dintr-un bazin în următorul variabilă de la 0,20 m la maxim 0,40 m. Pentru tronsonul de albie dintre digul de captare şi pre-digul de regularizare a albiei, cu protecţia lucrărilor, va fi amenajat fundul albiei în blocuri ciclopice betonate. În aval de dig va fi amenajată albia, tot din mase ciclopice, dotând-o cu p formă specială, adecvată pentru disiparea energiei debitelor de plin înainte de a le restitui albiei naturale. La capătul canalului de derivaţie obţinut în corpul digului va începe un canal complet îngropat care va dirija apa către denisipator.

Page 55 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Denisipator Debitele derivate ajung la denisipator printr-un canal special îngropat de racord cu

lucrarea de captare; funcţionarea hidraulică a canalului va fi cu luciul de apă liber. Îmbinarea canalului la denisipator va fi realizată cu profiluri de fund şi laterale în aşa fel încât să regleze fluxul curentului la intrare. Denisipatorul este realizat cu scopul de a încetini fluxul apei permiţând astfel depunerea materialelor suspendate. Denisipatorul va prezenta de asemenea un deversor lateral pentru revenirea în râu a apei derivate în timpul operaţiunilor de manevră şi în general în timpul pauzelor de funcţionare ale utilajului. Fundul denisipatorului va fi înclinat către un canal de depunere a pietrişului realizat pe partea centrală a denisipatorului. Prin deschizătura unui batardou va fi apoi posibilă golirea denisipatorului de materialul depus şi printr-o tubulatură să-l restituie cursului de apă în aval de lucrarea de captare. La capătul denisipatorului va fi realizată o cascadă modulatoare cu perete gros care va permite modularea debitelor derivate. Cota pragului acestei cascade, egală cu 1015,70 m peste nivelul mării. Cascada modulatoare va funcţiona drept „interfaţă” între denisipator şi următorul bazin de încărcare, de la care va fi efectuat punctul de plecare al conductei. Sistemul descris va permite deci limitarea debitului derivat la valoarea maximă de concesiune cerută. 3.

Bazin de încărcare În aval de denisipator, înainte de îmbinarea conductei forţate, se prevede un bazin de

încărcare în măsură să permită o bună funcţionare hidraulică a sistemului atât în caz de pornire rapidă a turbinei în aval, evitând antrenarea aerului în conducta forţată, cât şi în caz de oprire neaşteptată a acesteia, este de asemenea utilizată drept cameră de expansiune pentru a limita fenomenul de lovitură de berbec. Bazinul de încărcare va avea o adâncime utilă cu sarcină plină de 2,70 m măsurată de la axul conductei, de asemenea, îmbinarea va fi frontală faţă de direcţia curentului, realizând astfel o configuraţie simetrică, ajutată şi de îmbinarea în trunchi de con înclinat. În interiorul bazinului de încărcare va fi amplasat un grătar pentru a evita posibilitatea de spărturi la conducta forţată şi la utilaj, derivate din introducerea de eventuale corpuri străine. Page 56 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Descrierea tehnologiei de execuție a prizei de captare și a canalului de derivație de pe pârâul Suculeț la cota 1089.0: Priza de captare se va dispune transversal pe albia pârâului Suculeț având o lungime de 6.40m și o lățime maximă de 4.50m. Cota de fundare a prizei de captare va fi la 858.3m. Priza de captare și canalul de derivație vor fi compuși din : două praguri longitudinale tip grindă de beton armat unul în amonte de priza la 1.00m având secțiunea transversală dreptunghiulară de 100x150m iar celălalt în aval la distanța de 0.30m ; priza de captare propriu zisă ce se va realiza din profile de canalizare speciale prefabricate din beton armat cu lungimea tronsoanelor de 2.50m, acestea vor avea secțiunea de 140x150cm; realizarea zidăriei umede din blocuri de piatră și bolovani de rău pe zona dintre prag și captarea propriu zisă precum și în amonte și aval de aceasta; scara de pești realizată din zidarie umedă de bolovani de râu; malurile pârâului în zona prizei de captare vor fi consolidate prin realizarea unor taluzuri consolidate cu bolovani de râu și canalul de derivatie rectangular cu secțiunea transversala de 160x190cm din tuburi de beton armat prefabricat. Realizarea consolidării în taluz a malurilor pârâului In prima etapa se va realiza consolidarea malurilor in taluz prin realizarea unei zidarii uscate din blocuri de piatra. Pe malul drept al paraului in sensul de curgere al acetuia spre varsare aceasta consolidare va avea lungimea de 22.30m iar pe celalalt mal va avea o lungime de 31.0m. Lucrările necesare sunt identice cu cele prezentate la captarea de pe pârâul Olteana.

Realizarea prizei de captare Aceasta se va realiza în două faze: realizarea lucrărilor hidrotehnice pe terenul din albia majora dinspre malul drept al pârâului în sensul de curgere și a doua realizarea lucrărilor în albia minoră. Lucrarile din albia majora și minioră la priza de captare sunt identice cu cele prezentate la captarea de pe pârâul Olteana.

Realizarea canalului de derivatie Page 57 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Canalul de derivatie va avea o sectiune dreptunghiulara cu sectiunea de 160x190cm cu o lungime de 4.30m dispus subteran si care va lega priza de captare de denisipator. Etapele realizarii canalului de derivatie vor fi identice cu cele prezentate la captarea de pe pârâul Olteana. Descrierea tehnologiei de execuție a stației de captare la cota 1092.0: Stația de captare din proiect este dispusă la cota 1092.0m, având o suprafață construită de 35.12mp. Cota de fundare va fi de 857.80m. Construcția se va încadra în mediu natural fiind semiîngropată. Stația de captare va avea urmatoarele compartimentări: 

Denisipatorul cu o suprafață utilă de 11.81mp ;



Camera de comandă cu o suprafață utilă de 6.00mp;



Camera de încărcare cu o suprafață utilă de 5.00mp.

Stația de captare va fi dispusă în apropierea drumului forestier la o distanță de 1.15m de acesta, nefiind necesară realizarea unui drum de acces la amplasament. Organizarea locală de șantier va fi cea de la priza de captare si canalul de derivatie nr.2. Utilajele de constructii vor actiona de pe drumul forestier existent. Terenul pe care se va dispune stația de captare este accidentat fiind necesare lucrări de amenajare. Pentru realizarea ei sunt necesare parcurgerea urmatoarelor etape:  Realizarea lucrărilor de terasament;  Realizare lucrărilor de amenajare pentru sprijiniri de versant;  Realizarea construcției efective;  Refacerea terenului din zonă și încadrarea în mediul ambiental. Realizarea lucrărilor de terasament Etapele și modul de lucru au fost descrise pentru captarea Olteana. Realizarea lucrărilor de artă

Page 58 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Taluzul rezultat în urma săpăturilor va fi stabilizat cu ajutorul unui zid de sprijin ce devine perete al stației de captare. Zidul de sprijin va avea lungimea de 12.80m și o înălțime de 4.40m și va fi din beton armat. Etapele realizării zidului de sprijin cuprinde următoarele faze: o realizarea unui strat de beton de egalizare pe toată suprafața construcției. Grosimea stratului va fi de 5cm. o realizarea manuală a cofrajului din panouri TEGO și cherestea; o realizarea armăturii radierului din bare independente aduse la amplasament cu autobasculanta de 15mc din Baza; o betonarea mecanizată a acestuia cu ajutorul autopompei cu brațul de 20m. o dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală a radierului; o dispunerea carcaselor de armature în zidul de sprijin. Carcasele vor fi realizate în Bază și aduse la amplasament cu ajutorul trailerului, dispunerea se va realiza cu ajutorul macaralei de 2.5tone ce se va disune pe drumul forestier; o realizarea cofrajului pentru armaturi. Dispunerea cofrajelor se va realiza manual; o betonarea zidului de sprijin se va realiza mecanizat cu ajutorul autopompei cu brațul de 20m. o dupa întărirea betonului se va trece la decofrarea manuală a acestuia; o lucrări de hidroizolatii, drenuri și barbacane; o la final se vor realiza lucrările de umpluturi și compactări cu pământ în spatele zidului de sprijin. Umpluturile se vor realiza mecanizat cu ajutorul buldoexcavatorului folosind agregate și pământul rezultat din spătură. o remenajarea drumului forestier afectat de construirea statiei de captare. Betonul utilizat va fi preparat în Bază la stația de betoane și va fi transportat la amplasament cu autobetonierele de 10mc. Dispunerea betonului se va realiza direct din autobetoniera cu ajutorul jgheabului metalic. Betonarea se va realiza în acceași zi.

Realizarea constructiei efective Pentru realizarea acestui obiectiv se vor parcurge următoarele etape: realizarea armării pereților stației de captare (excluzând peretele care a devenit zid de sprijin) manual și mecanizat, prin dispunerea carcaselor cu ajutorul automacaralei de 2.5tone. Page 59 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Carcasele de armături se vor confecționa în Bază și vor fi transportate până la amplasament cu ajutorul autobasculantelor sau a trailerului. Completările cu bare individuale se va realiza de catre fierarii betoniști; realizarea cofrajelor mecanizat utilizând cofraje PERRI. Acestea se vor monta cu automacaraua de 2.5tone ce va fi dispusa pe drum; betonarea mecanizată a pereților ce se va realiza cu ajutorul autopompei cu brațul de 20m dispusă pe drumul forestier. după întărirea betonului se va trece la decofrarea pereților de la stația de captare; realizarea cofrajului pentru planseul stației ce se va realiza cu cofraje TEGO, grinzi și popi metalici. Dispunerea cofrajului se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone; se va realiza armarea planseului cu bare individuale și carcase. Barele se vor aduce din Baza cu ajutorul trailerului, la fel și carcasele; betonarea mecanizata a planșeului ce se va realiza cu ajutorul autopompei cu bratul de 20m dispusă pe drumul forestier. realizarea decofrarii planșeului, ce se va executa manual; realizarea hidroizolațiilor exterioare la stația de captare, acestea se vor realiza manual cu folosirea membranelor și materialelor de hidroizolație; montarea în interiorul stației a confecțiilor metalice (scări, pasarele, podețe, pod raclor, valve cu cupă, conductă forțată, etc). Confecțiile metalice vor fi prefabricate și se vor aduce din Bază cu ajutorul treilerului. Introducerea lor în stația de captare se va realiza mecanizat cu ajutorul buldoexcavatorului. Montarea se face manual folosind utilaje de mică mecanizare (mașini de găurit, aparate de sudură, bormașini, etc); după echiparea stației se va trece la montarea tâmplăriei metalice care se va realiza manual, tâmplăria fiind adusă cu trailerul din Bază; apoi se va trece la realizarea instalațiilor electrice de supraveghere și comandă, acestea se vor realiza cu personal specializat (electricieni și electroniști); realizarea finisjelor de pe porțiunea de fațadă liberă a stației de captare (finisaj cu zidărie din piatră de râu) și la montarea pe acoperiș a balustradelor.

Page 60 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Betonul utilizat se va prepara în stația de betoane din Bază și se va transporta pana la amplasament cu ajutorul autobetonierelor de 10mc. Betonarea întregului ansamblu se va realiza în aceeași zi.

Clădirea centrală Va fi realizată la cota de 868,00 m peste nivelul mării, imediat în amonte de confluenţa râului Olteana pe râul Sucu. Microhidrocentrala 2 se va dispune în amonte de confluența dintre râurile Șucu și Olteana la cota 866m și va fi situată pe partea stânga a râului Olteana în sensul spre izvor astfel încât să nu afecteze habitatul prioritar 91E0 prezent în zonă. Clădirea va adăposti şi grupurile electromecanice ale instalaţiei hidroelectrice în proiect pe râul Sucu şi va prezenta următoarele încăperi: 

sala maşinilor cu prezenţa celor două grupuri ale instalaţiei Sucu „Alto" (de Sus) şi cele două grupuri ale instalaţiei Olteana şi prezenţa podului rulant pentru manipularea utilajelor;



o mansardă în interiorul sălii maşinilor pentru amplasarea tablourilor de comandă şi control;



sala transformatoarelor pentru amplasarea celor patru transformatoare, fiecare pentru fiecare grup de producţie, cu intrarea prin spatele clădirii.

Acoperişul clădirii este prevăzut în două ape, uşa de la intrare de dimensiuni de 4,50 m înălţime pentru 4,0 lăţime va fi finisată în lemn. Ferestrele vor fi inserate într-un finisaj din lemn realizat în partea înaltă a clădirii. Restituirea apei se va face în râul Olteana şi râul Şucu şi va fi garantată de un canal cu luciul apei liber îngropat. Înainte de gura de refulare a canalului vor fi realizate nişte trepte amortizoare astfel încât să restituie în râu apele rezultate la viteză redusă. Descrierea tehnologiei de execuție a microhidrocentralei 1 la cota 866m : Clădirea microhidrocentralei, în suprafață de 483.20mp, se dispune la o distanță de 10.00m, pe partea din stanga, față de drumul forestier care însoțește cursul râului Olteana de la vărsare spre izvor.

Page 61 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Clădirea este proiectată D+P cu o înalțime la coamă de 12.60m față de cota de fundare, terenul pe care se construiește clădirea este accidentat având o panta de aproximativ 63.52% pe latura lungă, aceasta necesitând realizarea unui zid de sprijin pe fațada lateral dreapta. Zidul de sprijin va fi din beton armat placat cu zidărie umedă din bolovani de râu. Totodată se va realiza și o consolidare de mal la raul Șuculeț înspre MCH cu blocuri de piatră. În faza de început a lucrărilor de construcții la microhidrocentrală se va executa amenajarea pentru organizarea de șantier locală (la respectivul obiectiv) pe o suprafață de aproximativ 100.0mp, aceasta fiind dispusă între drum și amplasament. Aceste lucrări constau în:  montarea unui container tip birou pentru deservirea personalului ce lucrează la respectivul obiectiv, container modular cu suprafața de 10.0mp (dispus cu ajutorul macaralei de pe drumul forestier);  montarea unei cabine grup sanitar dotată cu toalete ecologice;  dispunerea unui rezervor de apă potabilă pentru deservirea șantierului;  realizarea unei platforme din lemn pentru dispunerea unui generator de curent. Lucrările efective de construcție a microhidrocentralei vor avea mai multe etape:  amenajarea drumului racord de acces (ce face legatura dintre clădire și drumul forestier);  realizarea lucrărilor de terasamente pentru obiectiv (săpături);  realizarea lucrărilor de arta (ziduri de sprijin);  realizarea construcției;  realizarea canalului de deversare;  realizarea lucrărilor pentru refacerea mediului.

Page 62 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

minimal, să asigure stabilitate și rezistență și o comportare bună în perioada exploatării (pe toata perioada de existență a construcției). Dimensiunile acestuia vor fi de 4.00m lățime și 10.00m lungime, pentru realizarea lui se vor utiliza material ecologice. Drumul va avea o structură semirigida având o fundație din balast stabilizat și structură rutieră din piatră spartă cilindrată. Grosimea totala a sistemului rutier va fi de 60cm, cu pante transversale de 2%. Etapele realizarii drumului de racord sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările aferente MHC 1.

Realizarea lucrarilor de terasamente. Întrucât terenul nu este plan se impune realizarea unor lucrări de terasamente. Etapele realizarii acestora sunt identice cu cele prezentate pentru lucrările aferente MHC 1. Realizarea lucrărilor de artă. Lucrările de artă ce se vor executa la MCH constau în realizarea uni zid de sprijin cu o înaltime maximă de 4.00m și o lungime de 14.00m pe zona dinspre partea lateral dreapta a clădirii și a unei consolidări de mal la râul Șuculeț cu blocuri de piatră de lungime 66.40m pe malul stâng înspre vărsarea râului. Zidul de sprijin va fi din beton armat monolit și va fi placat cu zidărie umedă din bolovani de râu. Pentru realizarea zidului de sprijin se vor executa urmatoarele activități:  realizarea sapăturii pentru fundația continuă și directă a zidului de sprijin. Săpătura se va realiza în rocă prin una din metodele menționate mai sus. Excavația rocii rezultate se va realiza cu excavatorul cu cupă de 0.5mc, materialul depunându-se în autobasculanta de 15mc cu ajutorul căreia se va transporta în deponeu;  după finalizarea săpăturii se va trece la realizarea unui strat de beton de egalizare cu grosimea de 5cm.  după întărirea betonului de egalizare se va trece la realizarea cofrajului pentru fundația zidului, acesta se va realiza manual utilizandu-se panouri TEGO și cherestea;  dispunerea mecanizată a carcaselor de armături prefabricate.

Page 63 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 betonarea mecanizată a fundației. Betonarea se va realiza cu ajutorul autopompei cu brațul de 20m staționată pe amplasament.  după întărirea betonului din fundații se va trece la decofrarea manuală a acesteia;  montarea mecanizată cu ajutorul automacaralei de 2.5tone a carcaselor de armature din zidul de sprijin.  montarea cofrajelor din panouri TEGO și cherestea, precum și realizarea sistemului de drenare și evacuare a apei puviale din spatele zidului de sprijin;  betonarea mecanizată a zidului de sprijin în aceiași zi.  după întărirea betonului din zidul de sprijin se va trece la decofrarea manuală a acestuia;  realizarea zidăriei uscate de placare cu bolovani de râu adusi din Baza cu autobasculanta de 15mc;  lucrările de umpluturi și compactări precum și refacerea mediului natural. Betonul se va turna mecanizat direct din autobetoniera de 10mc. Prepararea betonului se va realiza in statia de betoane din Baza si se va transporta cu ajutorul autobetonierei de 10mc. Carcasele se vor realiza în Baza și se vor transporta la amplasament cu ajutorul trailerului, dispunerea pe pozitie se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5tone de pe drumul racord; Consolidarea malului drept a râului Șuculeț în sensul spre vărsare se va realiza pe o lungime de 88.70 m și va avea următorii pași: o realizarea săpăturii mecanizate în taluz deschis cu ajutorul buldoexcavatorului o dispunerea unui strat de argilă cu ajutorul buldoexcavatorului, argila va fi adusă din Baza cu autobasculanta de 15mc; o realizarea mecanizată a zidăriei uscate din blocuri de piatră aduse cu autobasculanta din Baza. Blocurile se vor dispune cu ajutorul graiferaului staționat pe amplasamentul MCH; o refacerea terenului afectat prin înierbarea acestuia. Realizarea clădirii microhidrocentralei. Clădirea va avea un sistem de fundare direct tip radier general, suprastructura va fi în cadre din beton armat în conlucrare parțială cu plansee din beton armat monolit, pereții de

Page 64 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

închidere vor fi din beton armat monolit, acoperișul va fi tip șarpantă cu structură din lemn și învelitoare din panouri sandvich cu spumă poliuretanică. Tâmplaria exterioară va fi metalică cu protecție din grilaje metalice. Lucrările la infrastructura sunt identice cu cele prezentate pentru MHC 1. La finisajele interioare și exterioare se vor folosi schele metalice aduse și depozitate în bază. Pe timpul realizării lucrărilor la cladire se va folosi ca sursa de curent un generator pe combustibil lichid (motorină) dispus în organizarea de șantier locală.

Realizarea canalului de deversare. La aceasta MCH vor fi două canale deversoare fiecare va deservi câte două turbine. Acestea vor fi subterane cu structură modulară prefabricate din beton armat având o secțiune dreptunghiulară cu secțiunea de 220x140cm și va avea rolul de a deversa apa turbinata in albia râului. Lungimea canalului 1 deversor va fi de 31.87m, lungimea canalului 2 deversor va fi de 16.60m . Etapele de execuției a fiecărui canal constau în : realizarea săpăturilor în șanț cu taluz deschis pe toată lungimea acestuia. Șanțul se va săpa cu ajutorul excavatorului cu cupa de 0.5mc, pământul excavat se va încarca în autobasculante și se va transporta în deponeu. Dacă pe înălțimea excavației se va întâlni strat de roca acesta se va disloca dupa una din metodele menționate mai sus (la lucrările de terasamente); execuția unui pat de nisip cu grosimea de 5cm, nisipul va fi adus din balastrierele din zonă cu autobasculante de 15mc; dispunerea în șanț a tronsoanele prefabricate de canalizare cu ajutorul macaralei de tonaj mare (8tone). Macaraua va staționa pe drumul forestier; la finalul montajului canalului de descarcare se vor realiza lucrări de hidroizolații, utilizânduse membrane hidroizolante; se vor realiza lucrări de umpluturi peste canalul de descarcare, utilizându-se pământ și agregate naturale. refacerea stratul vegetal de peste canal prin înierbarea zonei. Realizarea lucrărilor de refacere a mediului natural . Page 65 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Aceste lucrări constau în ecologizarea zonei (adunarea deșeurilor rezultate accidental, demontarea Organizarii de Santier provizorii, etc), realizarea lucrărilor de sistematizare a terenului din jurul microhidrocentralei (la partea din spatele zidurilor de sprijin), realizarea montajului stâlpilor de tensiune a rețelei, plantarea de arbuști și arbori, precum și înierbarea zonei. Aparatură electromecanică. Microhidrocentrala va fi echipată cu două turbine Pelton cu patru jeturi, dimensionate pentru un debit de circa 700 l/s pentru a optimiza montarea şi demontarea maşinilor în funcţie de cantitatea disponibilă în albie. Caracteristicile celor două turbine sunt prezentate în tabelul 7: Tabel 7: Caracteristicile celor două turbine de tip Pelton Debit maxim Cădere netă Putere fiecare maşină Rotaţii nominale nr. jeturi

2 x 700 l/s 139,35 m 2 x 750 kW 600 rotaţii/min 4

Turbinele vor fi cuplate la nişte generatoare sincrone trifazice pentru a garanta o racordare facilă a instalaţiei la reţeaua locală. Racordarea la reţeaua electrică se va face în mod probabil la 20 kV în orice caz în funcţie de instrucţiunile firmei care gestionează reţeaua locală. Instalaţiile, atât în centrală cât şi la lucrările de captare, vor fi complet automatizate pentru a reduce la minim intervenţiile la faţa locului. Caracteristicile tehnice ale MHC 2 sunt prezentate în tabelul nr. 8.

Tabel 8: Caracteristici tehnice MHC 2 Râul Şucu Curs de apă interesat Cotă lucrare de captare (râul Sucu) Cotă suprafaţă liberă bazin de încărcare la capacitate maximă Cotă pornire conductă Cotă plan de practicat cu piciorul în centrală Cotă conductă forţată la priza în centrală Cotă axă jeturi turbină Cotă suprafaţă liberă moartă

Râul Olteana 1012,60 m peste nivelul mării

Râul SUCU 1020,00 m peste nivelul mării

1013,00 m peste nivelul mării

1016,00 m peste nivelul mării

1012,50 m peste nivelul mării

1013,00 m peste nivelul mării

1010,77 m peste nivelul mării

868,00 m peste nivelul mării

867,55 m peste nivelul mării

867,55 m peste nivelul mării 867,00 m peste nivelul mării

867,00 m peste nivelul mării 865,60 m peste nivelul mării

Page 66 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

======================================================================== inferioară Cotă restituire în albie Cădere de concesiune Cădere utilă brută Cădere netă Lungime conductă forţată Diametru conductă Debit maxim de concesiune Debitul mediu anual de concesiune Eflux minim vital (eliberare)

865,60 m peste nivelul mării 146,90 m 145,50 m 139,35 m 2.480 m 1.000 mm 1,300 m3/s 0,811 m3/s 306 l/s

Putere nominală maximă

9,81 x 1,300 x 146,90 = 1.873 kW

Putere nominală medie

9,81 x 0,811 x 146,90 = 1.168 kW

Tip de generatoare Producţie medie anuală Putere instalată Tip şi număr de turbine Rotaţii nominale

Sincron trifazic 4.458.923,3 kwh 2 x 750,00 kW nr. 2 Pelton cu 4 jeturi 600 rotaţii/min

864,00 m peste nivelul mării 150,40 m 149,00 m 144,54 m 1.800 m 1.000 mm 1,300 m3/s 0,722 m3/s 272 l/s 9,81 x 1,300 x 150,40 = 1.918,05 kW 9,81 x 0,722 x 150,40 = 1065,26 kW Sincron trifazic 4.738.654,0 kWh/an 2 x 900,00 kW nr. 2 Pelton cu 4 jeturi 600 rotaţii/min

Conducta 1.

Conducta de pe râul Olteana Pornirea conductei de la bazinul de încărcare va fi subordonată unei vane cu dispozitiv

camă împotriva supra-vitezelor în conductă. Această vană va fi situată într-un produs adiacent bazinului de încărcare. În funcţie de presiunile la care este supusă conducta de-a lungul traseului său, aceasta va fi aleasă de tip din oţel cu izolaţie exterioară bituminoasă grea şi izolaţie internă din răşină epoxidică cu grosime de 250 microni sau din vetrorăşină PRFV. Conducta va fi pozată integral de-a lungul străzii existente până când ajunge la clădirea centrală. Se prevede realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.000 mm. Zonele unde conducta traversează pârâul Olteana vor fi tratate unitar pentru întreg proiectul.

2. Conducta de pe pârâul Sucu

Page 67 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Descrierea conductei este identică cu cea de la captarea de pe râul Olteana. Se prevede deci realizarea unei conducte cu diametrul nominal de 1.000 mm. Zonele unde conducta traversează pârâul Șucu vor fi tratate unitar pentru întreg proiectul.

Conducta – descriere amplasare și tehnologie de lucru Primul traseu de conducta forțată de la stația de captare situată pe râul Olteana, cu diametru 1000mm, va pleca de la cota 1010.30m și va intra în microhidrocentrala 2 la cota 868.0m având o lungime de 2863m. Cel de al doilea traseu de conductă, cu diametrul țevii de 1000mm, va pleca de la cota 1089.50m și va intra în microhidricentrala 2 la cota 868.0m având o lungime de 2431m. Traseul 3 de conductă, cu diametru de 1400mm, va pleca de la cota 858m și va ajunge în microhidrocentrala 1 la cota 675.95m având un traseu cu lungimea de 4775m. Conductele pentru turbine se pozează în special în zonele extreme. Aceste condiţii şi presiunile înalte de funcţionare necesită un material performant - tuburile din fontă ductilă. Caracteristicile extraordinare de etanşeitate şi siguranţă la tragere şi împingere a tuburilor din fontă ductilă garantează funcţionarea fără întrerupere a conductelor centralelor. Legătura dintre părțile conductei garantează o deviaţie mare şi chiar şi în condiţii grele de vreme poate fi pozată fără probleme. Pentru că este necesară excavarea doar a unui mic şanţ, zona poate fi rapid revegetată. Onform referințelor producătorilor de tuburi pentru turbine durata de viață a acestora este mai mare de 50 de ani. Un alt producător garantează până la 100 de ani. Există la ora actuală pe piață țevi cu o lungime standard de 6 m. Acest lucru facilitează manipularea pe şantier, astfel încât chiar şi tranşeele foarte înguste şi adânci nu sunt deloc o piedică pentru o instalare profesională şi rapidă şi nu este nevoie de echipamente grele. Diametrele mai mici permit şanţuri mai înguste şi reduc în cele din urmă lucrările de excavaţie la un nivel minim. Cuplajele etanşe şi uşor de îmbinat care sunt pre-montate pe conducta de capăt şi faptul că țevile pot avea o lungime ajustată cu echipament simplu direct pe şantier, conduc la o instalare rapidă. Țevile existente pe piață prezintă următoarele caracteristici. Page 68 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

======================================================================== 

Rezistență mare la coroziune



Sistem etanș pentru debit maxim fără pierderi



Lungimi variabile deoarece țevile pot fi ușor scurtate pe șantier



Deflectia unghiulară posibilă în cuplaje



Instalarea este posibilă, indiferent de condițiile meteorologice



Înaltă rezistență la abraziune



Rezistență la UV



Capacitate mare de încărcare structurală



Compatibilitate cu alte materiale



Durată de viață de până la 100 de ani Râurile pe care se dispun obiectivele sunt Șucu și afluentul său Olteana, care au debite ce

pot asigura un potențial hidroenergetic adecvat. Șantierul pentru pozarea conductei va fi itinerant și este prevăzută realizarea din aval înspre amonteP. Porțiunea de intrare în centrală și porțiunea de ieșire din bazinul de încărcare vor fi realizate după finalizarea structurilor de zidărie aferente deoarece va trebui să fie respectată înclinația corectă pentru tubulatură. În amonte de săpătură este prevăzută folosirea unui excavator dotat cu benă și ciocan hidraulic și a unui camion, în timp ce în aval sunt prevăzute un alt excavator și un camion. Mijloacele din amonte vor executa excavația pentru pozarea conductei și vor amplasa materialul într-un luminiș lângă drum în amonte de excavația respectivă. O dată executate așadar pozarea și sudarea conductei se va trece la acoperirea acesteia inițial cu material fin prelucrat și bine compactat, apoi cu material rezultat în urma săpăturii și în cele din urmă va fi refăcut covorul stradal. Materialul de acoperire va fi recuperat pentru prima porțiune din aval din materialul rezultat în urma excavației pentru clădirea centrală și prelucrat în instalația existentă în același șantier, în timp ce pentru porțiunile următoare conducta va fi acoperită cu materialul rezultat în urma săpăturii depozitat anterior lângă drum. Movilele de depozitare a materialelor se vor face la o distanță de aproximativ 200/300 m unul de celălalt. Prelucrarea materialului de excavație pentru prima îngropare a conductei și pentru refacerea covorului stradal se va efectua la șantierul clădirii centrale sau, amplasat într-un loc adecvat, lângă drum.

Page 69 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Etapele necesare sunt: -

excavație cu utilaje în amonte de săpătură (excavator cu benă și picon)

transportare material în amonte (camion) și depozitare lângă drum (interval între două movile consecutive de aproximativ 200/300m);

pozare conductă și sudare;

îngropare cu material rezultat din excavație depozitat în aval și rămas de la săpături (excavator cu benă și camion pentru transport).

recepția hidraulică a conductei la aproximativ fiecare 300,0m de conductă pozată.

Pentru execuția lucrărilor se dispune închiderea drumului cu panouri adecvate de amplasat înainte de șantierul pentru clădirea centrală. Se dispune în orice caz închiderea săpăturii și a împrejmuirii acesteia la sfârșitul zilei de lucru. Dată fiind lungimea conductei se vor pregăti o baracă de șantier, prevăzută și cu vestiare pentru muncitori și un wc ecologic portabil pentru șantier. În fig. 43 – 47 sunt prezentate diferite stadii ale pozării conductei forțate.

Fig. 43. Exacavație în rocă pentru pozare conductă din oțel.

Page 70 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 44 Conductă din oțel înainte de astupare în timpul fazei de recepție.

Fig. 45 Conductă din fibră de sticlă pozată și acoperită cu material fin compactat.

Page 71 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 46 Conductă din fibră de sticlă pozată pregătită pentru astuparea cu material rezultat din săpături.

Page 72 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

======================================================================== Fig. 47 Pozare conductă din fibră de sticlă lângă drum și început pregătiri pentru refacerea taluzului.

În fig. 48 – 51 sunt prezentate fotografii ale drumului înainte și după pozarea conductei.

Fig. 48 Drum înainte de pozarea conductei (se precizează că defrișarea care se poate vedea în partea dreaptă a fotografiei a fost executată în urma prescripției unui gestionar al liniei telefonice pentru lucrări de sistematizare).

Page 73 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

======================================================================== Fig. 49 Amenajarea drumului în urma pozării conductei.

Fig. 50 Sistematizare drum în urma pozării conductei și zonă de stocare a blocurilor de piatră.

Page 74 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 51 Revegetalizare a pistei de acces la centrală în urma pozării conductei.

Din graficul de execuție a lucrărilor rezultă că durata șantierului aferent pozării conductei are o durată prevăzută de aproximativ 5/6 luni. Se reamintește că în paralel cu lucrările pentru pozarea conductei va fi activ și șantierul pentru realizarea clădirii centrale. Traseele conductelor vor urmări în proportie de 96.98% traseul drumului forestier existent, care urmărește cursul râului Șucu de la vărsarea către izvor precum și ramificația acestuia din Page 75 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

zona pârâului Olteana. Pe întreg traseul conductelor se găsesc 37 de poduri și podețe acest fapt conducând la necesitatea devierii acestora prin diferite moduri. Din cele 37 podețe numai 33 necesitând devieri, aceste devieri fiind impuse de faptul că drumul traversează curenți și afluienți minori ai râului Șucu precum și unele canalizări pluviale. Din aceste 37 de podețe 24 sunt cuprinse pe traseul conductei cu diametru de 1400mm iar celelalte 9 sunt pe traseul conductei de 1000mm. Numerotarea podețelor de pe traseul conductei s-a făcut începând cu numarul 1 de la vărsarea râului și numarul 37 către izvorul acestuia. 1 - situat pe râul Șucu la cota 649.3m acesta are deschiderea de 15.0m. Acesta nu face obiectul lucrărilor de traversare întrucât pe acest sector conducta se oprește în amonte în MHC. 2 - podețul situat peste un afluient minor al râului Șucu, la cota 650.1m. Acesta are deschiderea de 4.30m și lățimea de 3.35m. Acesta nu face obiectul lucrărilor de traversare întrucât pe acest sector conducta se opreste în amonte în MHC. 3 – podețul tubular situat peste un afluient minor al râului Șucu la cota 652.45m, acesta are lățimea de 4.75m. Acesta nu face obiectul lucrărilor de traversare întrucât pe acest sector conducta se opreste în amonte în MHC. 4 – podețul tubular situat la cota 665.4m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 5.25m. Pentru acest caz se va realiza devierea laterală a podețului subteran în partea dinspre amonte a canalizării printr-un miez din beton armat la distanta de 1.50m fata de podet. Lungimea miezului de beton armat va fi de 6.00m axat fata de axul median al podețului având cota de fundare la cota 662.63m. În secțiune miezul de beton armat va fi dreptunghiular cu dimensiunile de 2.00x2.40m având grosimea pèreților de 30cm. Lungimea totală a devierii conductei va fi de 44.05m. Etapele de execuție a devierii constau în : realizarea defrișărilor pe toată lungimea de deviere, mecanizat folosind motofierăstraie, materialul rezultat se va transporta în organizarea de santier ; Page 76 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

îndepărtarea mecanizată a stratului vegetal care se va realiza cu cupa de 40cm a buldoexcavatorului, pământul depunându-se pe marginea drumului pentru a putea fi utilizat la refacerea terenului natural la final ; realizarea săpăturii în șanț deschis pe toata lungimea devierii cu ajutorul buldoexcavatorului cu cupa de 40cm. În situația în care se întâlnesc straturi de roca aceastea se vor sparge prin perforare cu utilaje mecanice de găurit la care sunt adaptate sisteme de aspirație, extracția anrocamentelor rezultate se va face cu buldoexcavatorul. Materialul excavat se va transporta cu ajutorul autobasculantei de 15mc în deponeu. Săpătura se va realiza pe toata lungimea deviației până la cota de fundare; pe zona miezului de beton armat se va realiza un pat de nisip ; montarea tubului cu miez de beton armat prefabricat ce se va realiza cu ajutorul automacaralei de tonaj mare (8 tone) dispusă pe drumul forestier. Transportul tubului cu miez de beton armat se va realiza cu trailer sau autobasculantă; realizarea umpluturilor; continuitatea tronsoanelor de conductă se va realiza prin îmbinarea acestora cu cordoane de sudură realizate cu sistem autogen; refacerea canalizării sub formă de prag prin realizarea unei zidării umede din bolovani de râu aduși din organizarea de șantier ; refacerea stratului vegetal prin înierbarea zonei afectate. 5 – podețul tubular situat la cota 666.35m ce asigura traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 5.00m. Datorită faptului că acest podeț este degradat (fig. 52) și pentru a avea un impact mai mic asupra mediului soluția tehnică ce se impune pentru devierea podețului este cu subtraversarea acestuia și refacerea lui. Subtraversarea conductei se va face prin realizarea unui miez din beton armat prefabricat de lungime 3.00m și cu secțiunea în formă de pătrat având dimensiunile de 2.20x2.20m. Cota de fundare a miezului de beton armat va fi la 663.1m.

Page 77 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 52 Podeț 5 – stare actuală

Demolarea podețului existent se va realiza în mai multe etape astfel : o decaparea mecanizată a straturilor drumului pe toata lățimea acestuia și pe o distanță de 1.5m de o parte și de cealalată a podețului, mecanizat cu buldoexcavatorul utilizându-se cupa de 0.1mc; o demolare culee, mecanizat prin tăierea acestora cu panză diamantată. Utilajul este adaptat cu un sistem de aspirație a prafului rezultat din tăiere; o realizarea a două cordoane de săpături mecanizate în șanț longitudinal deoparte și de cealaltă a tuburilor de beton existente. Săpătura unui șanț va fi de 40cm și se va executa cu buldoexcavatorul cu cupă de 40cm ; o extragerea tuburilor existente cu ajutorul unor cabluri metalice trecute prin interiorul tuburilor și prinse de cupa buldoexcavatorului ; o încarcarea mecanizată a deșeurilor rezultate în etapele anterioare, în autobasculanta de 15mc și transportarea acestora la deponeu. Subtraversarea se va realiza astfel ; o realizarea săpăturii mecanizate în lungul axului drumului la marginea dinspre munte pe o lungime de 7m, cu o adâncime până la cota de fundare. Spătura va fi în șanț deschis cu taluz realizată mecanizat cu buldoexcavator cu cupa de 0.2mc ; o se va executa un pat de nisip cu grosimea de 10cm. ;

Page 78 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

o montarea tubului cu miez de beton armat prefabricat, cu ajutorul macaralei de mare tonaj (8 tone) ce va stationa pe drumul forestier ; o realizarea umpluturilor cu pământ și agregate naturale în șanțul de deviere ; o pregatirea stratului suport pentru tuburile de podeț si realizarea zidăriei din bolovani de râu pentru șanțul colector al podetului. Pregătirea constă în realizarea stratului de fundare din balast stabilizat cu ciment și compactarea acestuia ; o inainte de dispunerea tuburilor (prefabricate din beton armat) podețului se vor dispune culeile prefabricate. Acestea se vor monta mecanizat utilizandu-se automacaraua de 8t ; o montarea mecanizată a tuburilor prefabricate cu ajutorul automacaralei de 8t ; o lucrări de hidroizolatii si umpluturile cu pământ și balast. o lucrările pentru refacerea căii de rulare a drumului și a terasamentelor din zona podețului afectate de lucrare. Terasamentele se vor însămânța cu iarbă. 6 – podețul tubular situat la cota 676.97m ce asigură traversarea unei torent, acesta are lățimea de 5.90m și lungimea de 2.75m. Soluția tehnică adoptată va fi prin deviere subterana pe partea laterala a podețului fără ca acesta să fie afectat. Devierea se va realiza pe partea dinspre amonte a torentului (podețului). Subtraversarea în zona podețului va fi cu miez din beton armat prefabricat, lungimea acestuia fiind de 5.16m, axat fata de axul median al podetului, forma în secțiune va fi dreptunghiulară cu dimensiunile de 2.30m x 2.20m. Lungimea totală de deviere față de drum va fi de 67.3m, cota de fundare a miezului de beton armat va fi de 674.21m. Modul de lucru pentru realizarea subtraversării este identic cu cel descris în cazul podețului 4. În fig. 53 este prezentată o fotografie a unui torent deviat.

Fig. 53 Exemlu de torent deviat

Page 79 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

7 – podețul tubular situat la cota 697.15m ce asigură traversarea unei afluent minor, acesta are lățimea de 4.35m – fig. 54.

Fig. 54 Podeț 7

Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în sectiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.20x1.90m. Miezul de beton se va dispune pe jumatatea dinspre amonte a podețului având cota de fundare la 694.05m. În prima etapă se va realiza montarea unui tub metalic pentru devierea cursului afluientului, acesta se va dispune cu macaraua. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 8 – podețul tubular situat la cota 704.00m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.60m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.60m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.20x1.90m. Miezul de beton se va dispune pe jumatatea dinspre amonte a podețului având cota de fundare la 700.72m. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 9 – podețul tubular situat la cota 711.12m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are latimea de 5.75m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.60m cu forma în

Page 80 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune pe jumatatea dinspre aval a podețului având cota de fundare la 707.72m. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 10 – podețul tubular situat la cota 712.08m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 9.45m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.30m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune pe jumatatea dinspre amonte a podețului având cota de fundare la 708.97m. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 11 – podețul tubular situat la cota 722.26m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.40m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune pe jumatatea dinspre aval a podețului având cota de fundare la 719.46m. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 12 – podețul tubular situat la cota 726.24m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.60m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.50m cu forma în secțiune dreptunghiulara cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la 722.24m. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 13 – podețul tubular situat la cota 728.40m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.30m. Datorită faptului ca podețul este degradat devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.50m cu forma în sectiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podetului având cota de fundare la 725.00m. Tehnologia de executie va fi identica cea descrisă pentru podețul 5. Page 81 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

14 – pod situat la cota 734.00m ce asigură traversarea unui afluent minor al râului Șucu, acesta are lățimea de 4.28m și deschiderea de 4.59m. În fig. 55 este prezentat podul 14.

Fig. 55 Pod nr. 14

Devierea podețului se va realiza subteran prin lateral dreapta la o distanță de 2.60m față de podeț, subtraversarea fiind cu miez de beton armat prefabricat. Lungimea totală a devierii față de drum va fi de 26.94m având lungimea miezului de beton armat de 6.00m. Forma secțiunii miezului de beton armat va fi dreptunghiulară cu dimensiunile de 2.50x2.62m având cota de fundare la 729.72m.Odată cu realizarea subtraversării se va executa și refacerea albiei afluientului minor prin realizarea zidăriei uscate cu bolovani de râu aduși din bază. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea descrisă la podețul 4. 15 – podețul tubular situat la cota 726.24m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 5.37m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Miezul de beton se va dispune înspre jumatatea din aval a axului median al podetului avand cota de fundare la 737.48m. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5.

Page 82 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

16 – podețul tubular situat la cota 743.98m ce asigură traversarea unui torent, acesta are latimea de 5.48m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului. Tehnologia de executie a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 17 – podețul tubular situat la cota 745.70m ce asigură traversarea unui torent, acesta are latimea de 5.48m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 18 – pod situat la cota 757.11m ce asigură traversarea unui afluent minor, acesta are lățimea de 3.88m si deschiderea de 7.00m. Întucat podul este degradat devierea se va realiza prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 11.60m cu forma în sectiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune înspre jumatatea dinspre amonte a podului având cota de fundare la 753.11m. În fig. 56 este prezentat podul existent.

Fig. 56 Pod nr. 18

În prima fază a devierii se va realiza demolarea podului existent astfel : 

se va demola tăblierul podului prin tăierea mecanizată a acestuia; deșeurile rezultate din demolarea tablierului se vor transporta în zona deponeului;



se vor demola cele doua culee prin tăiere



se va realiza o săpătură perpendicular pe axul drumului la distanța de 3.00m față de culeea dinspre avalul râului Șucu pentru a putea asigura devierea temporară a cursului Page 83 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

afluentului. Săpătura va avea lățimea de 1.50m și se va realiza până la nivelul albiei afluentului din zona podului. 

devierea afluentului prin deschiderea săpăturii cu albia acestuia;



subtraversare conform tehnologiei descrise la podețul numărul 5 ;



la finalul lucrarilor de subtraversare se va reface podul ce va cuprinde : realizarea culeelor din beton armat prefabricat (inclusiv racordările la zidurile de gardă), refacerea albiei afluentului prin realizarea unei zidării din bolovani de râu, refacerea tăblierului din beton armat prefabricat, realizarea straturilor de pe pod și refacerea cursului initial al afluentului.

19 – podețul tubular situat la cota 775.30m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.34m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.80m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podetului având cota de fundare la 772.50m. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 20 – podețul tubular situat la cota 777.02m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.50m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.80m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la 773.92m. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 21 – podețul tubular situat la cota 779.75m ce asigură traversarea unui torent, acesta are lățimea de 5.15m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.80m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune înspre partea de aval față de axul median al podețului având cota de fundare la 776.65m. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. Page 84 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

22 – podețul tubular situat la cota 792.27m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 7.20m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 4.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune înspre partea de amonte a axului median al podetului avand cota de fundare la 788.77m. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 23 – podețul tubular situat la cota 799.40m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.50m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.80m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la 788.77m. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 24 – podețul situat la cota 801.40m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.70m și deschiderea de 3.40m. Datorita degradării podețului devierea se va realiza prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.40m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la 797.90m Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 25 – podețul tubular situat la cota 850.50m ce asigura traversareă unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.60m. Devierea se va realiza prin subtraversarea podețului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.80m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la 847.25m. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 26 – podețul tubular situat la cota 856.18m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.50m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza prin Page 85 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 2.80m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 2.00x1.90m. Miezul de beton se va dispune axat pe axul median al podețului având cota de fundare la 852.98m. Tehnologia de execuție a subtraversării va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 27 - podul situat la cota 867.95m ce asigură traversarea peste pârâul Olteana, acesta are lățimea de 5.10m și lungimea de 21.05m. În aceasta zonă nu este necesară devierea. 28 – podețul tubular situat la cota 870.35m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 5.35m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 1.50x1.80m. Miezul de beton se va dispune axat spre jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului având cota de fundare la 867.15m. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea descrisă la podețul 5. 29 – podețul în arc situat la cota 919.30m ce asigură traversarea râului Șucu, acesta are lățimea de 5.00m și o deschidere de 5.00m. În fig. 57 este prezentată fotografia podului 29.

Fig. 57. Podul 29

Page 86 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Devierea acestui podet se va realiza aerian lipită de podeț în zona din aval al lateralei lui și va avea lungimea totală de deviere față de drum de 27.56m și față de podeț de 11.26m. Traversarea aeriană presupune dispunerea conductei pe doua pile din beton armat de formă paralelipipedică cu secțiunea de 150x150cm și înălțimea de 3.15m. Pilele vor fi dispuse în albia majoră a râului Șucu și vor avea un sistem de fundare direct tip bloc de fundare. Tehnologia de execuție va cuprinde următoarele :  realizarea defrișărilor din zona de amplasare a pilelor;  realizarea mecanizată a săpăturilor tip puț cu buldoexcavatorul având cupa de 40cm  realizare strat de beton de egalizare cu grosimea de 5cm turnat mecanizat direct din benă  realizarea cofrajului din cherestea pentru blocul de fundare ;  dispunerea carcaselor de armatură la blocurile de fundare, acestea se vor realiza în baza de producție din organizarea de șantier și se vor monta cu ajutorul automacaralei de 2.5tone ;  betonarea mecanizată a blocrilor de fundare  decofrarea blocurilor de fundare  realizarea cofrajelor pentru cele două pile de sprijin a conductei, cofrarea se va realiza cu panouri prefabricate și cherestea ;  montarea carcaselor prefabricate de armături în cofraje cu ajutorul automacaralei de 2.5 t  betonarea mecanizată a pilelor cu ajutorul autobetonierei de 10mc,  dupa întărirea betonului în pile se va trece la decofrarea acestora ;  lucrarile de umplutură în zona pilelor ;  montare conducta metalică cu diametru de 900mm, aceasta se va realiza cu ajutorul automacaralei de 2.5t;  realizarea la final a lucrărilor de refacere a mediului natural. 30 – podețul situat la cota 989.90m ce asigură traversarea unui afluent minor, acesta are lățimea de 4.50m și deschiderea de 2.65m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 6.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 1.70x1.90m.

Page 87 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Miezul de beton se va dispune axat pe jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului având cota de fundare la 867.15m. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea prezentată la podețul 5. 31 – podețul situat la cota 992.90m ce asigură traversarea unui afluent minor, acesta are lățimea de 4.35m și deschiderea de 5.70m. Devierea acestui podet se va realiza prin subtraversare înspre amonte față de afluent. Subtraversarea se va realiza cu miez din beton armat prefabricat, lungimea totală a devierii față de drum este de 36.77m iar lungimea miezului de beton armat va fi de 6.00m. Secțiunea miezului va fi dreptunghiulară cu dimensiunile de 1.50x1.75m având cota de fundare la 989.60m. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea prezentată la podețul 4. 32 - podul situat la cota 990.97m ce asigură traversarea peste pârâul Șucu, acesta are lățimea de 4.45m și deschiderea de 9.20m. În această zonă nu este necesara devierea. 33 – podețul tubular situat la cota 1001.05m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.18m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 1.50x1.80m. Miezul de beton se va dispune axat spre jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului având cota de fundare la 998.05m. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea prezentată la podețul 5. 34 – podețul tubular situat la cota 1008.92m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 5.35m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 1.50x1.80m. Miezul de beton se va dispune axat spre jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului având cota de fundare la 1005.92m. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea prezentată la podețul 5. Page 88 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

35 – podețul tubular situat la cota 1008.97m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 5.30m. Datorită degradării podețului devierea se va realiza prin subtraversarea acestuia pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 1.50x1.80m. Miezul de beton se va dispune axat spre jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului având cota de fundare la 1005.97m. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea prezentată la podețul 5. 36 – podețul tubular situat la cota 1013.22m ce asigură traversarea unei canalizări pluviale, acesta are lățimea de 4.82m. Datorită degradării devierea se va realiza prin subtraversarea podetului pe zona drumului. Subtraversarea va fi cu miez de beton armat prefabricat de lungime 3.00m cu forma în secțiune dreptunghiulară cu dimensiunile 1.50x1.80m. Miezul de beton se va dispune axat spre jumatatea dinspre amonte a axului median al podețului având cota de fundare la 1010.22m. Tehnologia de execuție va fi identică cu cea prezentată la podețul 5. 37 – podețul situat la cota 1018.10m ce asigură traversarea peste pârâul Șucu, acesta are lățimea de 6.00m și deschiderea de 8.65m. În aceasta zonă nu este necesară devierea.

FAZA DE EXPLOATARE ȘI PLANUL DE MENTENANȚĂ. Instalația este prevăzută a fi complet automatizată astfel încât să garanteze funcționarea constantă în condiții de securitate chiar și în absența personalului de exploatare. Este prevăzută, în orice caz, o inspecție la fiecare două zile la centrală și la priza de captare, pentru a verifica starea de funcționare a stavilelor și a grătarelor, în special în perioada de toamnă și în timpul viiturilor. Instalația este de tipul cu apă curgătoare, deci NU acumulează volume de apă pe durata viiturilor pentru a le utiliza ulterior în perioadele de secare, ÎNSĂ derivă volumele tranzitate instantaneu în cursul de apă, evident, în limitele impuse și cu respectarea Debitului Salubru. Page 89 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Producția hidroelectrică va fi, așadar, de tip continuu, alternanțele zilnice și de sezon vor fi impuse de prezența apei în torent, grupurile turbină-generator vor modula producția în funcție de apa disponibilă. Avizul de gospodărire (concesiunea) solicitat(ă) prevede deci o perioadă de derivare din ianuarie până în decembrie. Debitul Salubru va fi întotdeauna garantat de-a lungul scării pentru pești. În mod ocazional va fi executată evacuarea materialului depus în deznisipător și în camerele în amonte de acesta prin deschiderea stavilelor de evacuare. Golirea se va petrece în orice caz în condițiile în care în albie vor exista debite mai mult sau mai puțin susținute, astfel încât să nu se tulbure torentul în aval. Mentenanța construcțiilor civile se va petrece ținând cont de starea acestora și, în orice caz, de trei-patru ori pe an pentru grătare și stavile. La fiecare 8600 ore de funcționare (un an) vor fi efectuate de personal calificat controale la unitatea de comandă oleodinamică, înlocuire garnituri și lubrifiere cuzineți și altele, cu o oprire a mașinii de o săptămână, de efectuat în perioadele de iarnă. La fiecare 100.000 ore (10-11 ani) de funcționare este prevăzută o revizie generală cu regenerarea părților uzate cu o oprire a mașinii de o lună, de efectuat tot în perioadele de iarnă. Costul acestor operații poate fi considerat a fi egal cu aproximativ 1,0% din costul instalației. Trebuie apoi ținut cont de costul anual cu personalul de control, chiar dacă aceste este ocazional, care poate fi considerat a fi egal cu 25.000,00 €/an. Pentru realizarea proiectului au fost necesare căteva avize pe care S.C. ALSET ENERGY S.R.L le-a obţinut şi anume:  Avizul Administraţiei Bazinale de apă Banat  Avizul Enel Distribuţie  Avizul de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului Caraș Utilităţile necesare pentru realizarea proiectului sunt minime: reţea electrică pentru care s-a primit deja acceptul de realizarte de la Enel Distribuţie prin avizul de amplasament. Necesarul cu apă pentru echipele de muncitori ce vor realiza construcţia se va asigura prin furnizarea de apă îmbuteliată.

Page 90 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

2.2. Localizarea geografică şi administrativă Proiectul AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008 este situat în extravilanul comunei Zăvoi, domeniu public de interes național și local. Conform reglementărilor PUG terenul este situat în zonă protejată. Obiectivul se află în arie naturală protejată sit natura 2000 RO SCI0126 – Munţii Ţarcu, cursurile de apă pe care urmează a fi amplasate MHC-urile sunt în amonte de staţiunea Poiana Mărului.

Terenul pe care urmează a fi amplasate componentele proiectului se află în albia majoră şi minoră a pârâurilor Şucu şi Olteana şi are parţial folosinţă silvică/agricolă. Printr-o Hotărârea de Consiliu Local nr. 100/24.09.2010 s-a prevăzut trecerea în intravilanul comunei Zăvoi a parcelelor prevăzute în Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 şi în Planurile Urbanistice Zonale referitoare la amenajările hidroenergetice de pe râurile Şucu, Olteana şi Bistra Mărului. Aceste 12 de parcele sunt aduse prin Hotărârea de Consiliu local al comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 ca aport în natură la capitalul social al S.C. Alset Energy S.R.L.

Modificările fizice ce decurg din proiect

2.3.

Proiectul propus, prin specificul său şi prin tehnologia adoptată, determină modificări fizice ale mediului natural prin lucrări de defrişare şi îndepărtarea vegetaţiei ierboase existente pe suprafața solului în locurile de captare şi respectiv turbinare.

2.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Împlementarea proiectului propus se bazează pe existenţa resurselor naturale regenerabile, forţa apei, cu ajutorul căreia se obţine energie verde.

2.5. Emisii şi deşeuri generate Emisiile generate în etapa de construcţie sunt cele provenite de la surse mobile (utilaje) necesare realizării proiectului. În perioada de funcţionare nu se generează emisii. Deşeurile rezultate în urma implementării planului sunt împărţite după cum urmează:  deşeuri rezultate în etapa de construcţie: pământ din escavări, deşeuri de construcţie, deşeuri menajere, ape uzate menajere. Page 91 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 Deşeuri rezultate în etapa de funcţionare: menajere, nămol de la golirea denisipatorului Modalitatea de eliminare a deşeurilor. Nr.

Tip deşeu

Modalitate de eliminare

Pământ din escavări

Transport în afara ariei naturale protejate

Deşeuri de construcţie

Transport şi eliminare cu firmă specializată

Ape uzate menajere

Bazin etanş vidanjabil şi contract cu o firmă de salubritate

Deșeuri menajere

Colectare și transport la un deponeu autorizat

Nămol de la denisipator

Colectare și gestionare cu o firmă specializată

2.6. Cerinţe legate de utilizarea terenurilor Conform certificatului de urbanism terenul se află pe teritoriul administrativ al comunei Zăvoi, în afara intravilanului localităţii Poiana Mărului, domeniu public de interes naţional şi local. Terenul pe care urmează a fi amplasate componentele planului se află în albia majoră şi minoră a pârâurilor Şucu şi Olteana şi are parţial folosinţă silvică/agricolă. Printr-o Hotărârea de Consiliu Local nr. 100/24.09.2010 s-a prevăzut trecerea în intravilanul comunei Zăvoi a parcelelor prevăzute în Hotărârea Consiliului Local al comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 şi în Planurile Urbanistice Zonale referitoare la amenajările hidroenergetice de pe râurile Şucu, Olteana şi Bistra Mărului. Deasemenea aceste 12 de parcele sunt aduse prin Hotărârea de Consiliu local al comunei Zăvoi nr. 6/28.01.2010 ca aport în natură la capitalul social al S.C. Alset Energy S.R.L. Suprafeţele de teren afectate sunt: Permanent – 2000 m2

Temporar – 29460 m2 pe Râul Şucu, 10496 m2 pe Râul Olteana Pentru realizarea lucrărilor celor două MHc-uri se vor utiliza drumurile de acces deja existente ce urcă spre văile râurilor Şucu şi Olteana şi pentru care beneficiarul a obţinut prin Hotărârea de Consiliu Local nr. 101/24.09.2010 instituirea unui drept de servitute. Obligaţia titularului de proiect este accea de a aduce drumurile de acces la parametrii iniţiali şi respectiv de a întreţine aceste durmuri. Pentru cazurile în care obiectivul ce trebuie realizat este mai departe

Page 92 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

de drumul forstier s-au prevăzut drumuri racord a căror amplasare și modalitate de construcție au fost prezentate la capitolul referitor la descrierea proiectului.

2.7. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării Pentru realizarea şi implementarea proiectului se parcurg următoarele etape:  etapa de construcţie cu o durata estimată de circa 2 ani.  etapa de funcţionare a cărei durată se estimează a fi de 150 de ani.  Dezafectare

2.8. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al realizării proiectului Obţinerea de energie din surse regenerabile Crearea de noi locuri de muncă Realizarea alimentării cu apă a localităţii Poiana Mărului Creşterea nivelului de trai a locuitorilor din zonă Stimularea unor iniţiative private prin îmbunătăţirea infrastructurii Crearea de noi locuri de muncă

2.9. Caracteristicile proiectelor existente În zonă nu există proiecte aprobate.

3. Informatii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de implementar ea PP 3.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea PP Situl Natura 2000 ROSCI0126 Munţii ŢARCU este dispus în zona de sud-vest a României, pe teritoriul judeţului Caraş-Severin, mai precis a următoarelor localităţi (cu procentajul din suprafaţa cuprinsă în sit): Armeniş (34%), Bolvaşnita (63%), Slatina Timiş Page 93 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

(25%), Teregova (43%), Turnu Ruieni (40%), Zăvoi (60%). Cu o suprafaţă de 58.840 Ha, situl se întinde între 45°12’ şi 45°28’ latitudine nordică şi 22°25’ şi 23°37’ longitudine estică şi este limitat la vest de culoarul Timiş-Cerna, la nord de Valea Bistrei, iar la est şi la sud se învecinează cu Parcurile Naţionale Retezat şi Domogled-Valea Cernei. În interiorul sitului se află staţiunea Poiana Mărului şi complexul turistic Muntele Mic.

Fig.58 – Localizarea sitului Natura 2000 ROSCI0126 Munţii ŢARCU în zona de sud-vest a României (prelucarea după www.googleearth.com şi www.tarcu.ro)

Aria sitului se desfăşoară în bună parte pe relief alpin, constituit de golul alpin al masivului Ţarcu şi pădurile învecinate, între 400 şi 2.190 m altitudine, pe care se manifestă un climat montan aspru şi umed. Din punct de vedere geomorfologic, pe arealul sitului se întâlnesc tipuri de relief glaciar, periglaciar, structural, fluvial şi antropic. Temperaturile medii multianuale sunt de -0,5˚C la Staţia Ţarcu (2190 m) şi de 7,5˚C la Staţia Cuntu (1450 m). Reţeaua hidrografică complexă este dirijată de substratul geologic, iar din punct de vedere hidrologic un rol important îl au factorii climatici, orografici şi biotici. Partea nordică a Munţilor Ţarcu este drenată de Bistra şi de afluenţii ei. Între aceştia, Bistra Mărului este cea mai însemnată. Ea izvorăşte de sub Şaua Iepei şi curge spre nord-vest; la Poiana Mărului primeşte ca afluent pe stânga Şucul, ale cărui obîrşii se află în căldările glaciare din Masivul Ţarcu. În continuare îşi menţine aceeaşi direcţie, vărsîndu-se în Bistra, în

Page 94 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

apropiere de Oţelul Roşu. Pe cursul pârâului Bistra a fost amenajat începând din anii 80, un lac de acumulare, în aval de Poiana Mărului. Vegetaţia concentrează patru etaje (alpin, subalpin, montan superior (de molidete), montan mijlociu (de amestecuri), montan inferior (făgete), colinar (de gorunete). Fondul forestier cuprinde 40.423 ha (68% din arie), în timp ce pajiştile deţin 18.465 ha (31%), iar stâncăriile şi lacurile de acumulare 522 ha (1 %). Putem observa că ecosistemele forestiere sunt cele care predomină ca suprafaţă în situl Munţii Ţarcu, urmat de ecosisteme praticole şi într-un procent scăzut de ecosisteme saxicole şi acvatice. De remarcat că situl este încadrat peisajului forestier intact (PFI) Retezat-GodeanuȚarcu, alături de alte situri Natura 2000 (Parcul Național Retezat, Parcul Național Domogled Valea Cernei, Dăncioanea, Strei-Hațeg, Nordul Gorjului de Vest, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului), cu o suprafaţă de 97.926 Ha, cu mai multe ecosisteme forestiere sau arbustive, stâncării, grohotișuri și pajiști, majoritatea cu valoare conservativă ridicată. Tot pe aria sitului Munţii Ţarcu se găseşte rezervaţia botanică Pădurea de molid pe turbă Şucu-Olteana, cu o suprafaţă de 648 Ha, declarată în baza Decretului 499/1982, şi a Hotărârii 8/1994. Rezervaţia se află la cca. 4,5 Km amonte de staţiunea Poiana Mărului, la o altitudine de 950-1150 m, fiind instalată pe histosoluri bogate în materie organică, cu puţine substanţe minerale şi o reacţie puternic acidă, cu un strat de turbă de până la 3m grosime. Datorită pH-ului scăzut şi a condiţiilor mezo-oligotrofe, flora este aparte, bine reprezentat fiind muşchiul de turbă (Sphagnum sp.), dar şi alte specii (angelica - Angelica archangelica, bulbuci - Trolius europaeus, papucul doamnei - Cypripedium calceolus, smârdar – Rhododendron myrtifolium). Dealtfel, habitatul caracteristic acestei rezervaţii este R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp., cu valoare conservativă foarte mare. Pe lângă floră, în această rezervaţie au fost citate şi elemente faunistice interesante (capra neagră - Rupicapra rupicapra, ursul - Ursus arctos, acvila de munte - Aquila chrysaetos, corbul - Corvus corax). În fişa sitului, conform formularului Natura 2000, sunt cuprinse următoarele specii:  plante: 2327 - Himantoglossum caprinum (ouăle popii); 4116 - Tozzia carpathica (iarba gâtului)

Page 95 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 peşti: 1138 - Barbus meridionalis (moioagă); 1163 - Cottus gobio (zglăvoc); 9903 Eudontomyzon danfordi (chişcar); 2485 - Eudontomyzon vladykovi (chişcar de râu); 1122 Gobio uranoscopus (petroc)  amfibieni şi reptile: 1193 - Bombina variegata (buhai de baltă cu burta galbenă)  mamifere: 1352* - Canis lupus (lup); 1361 - Lynx lynx (râs) şi următoarele habitate:  3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane;  4060 - Tufărişuri alpine şi boreale;  4070* - Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium;  4080 - Tufărişuri cu specii sub-arctice de Salix;  6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios;  6170 - Pajişti calcifile alpine şi subalpine;  6230* - Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase;  6430 - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin;  7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion);  8110 - Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani);  8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase;  9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;  9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;  9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion;  9180* - Păduri din Tilio-Acerion pe versanţi abrupţi, grohotişuri şi ravene;  91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae);  91K0 – Păduri ilirice de Fagus sylvatica (Aremonio-Fagion);  91L0 - Păduri ilirice de stejar cu carpen (Erythronio-Carpinion);  91M0 - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun;  91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion);

Page 96 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

 9410 – Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea).

Speciile de animale care pot fi afectate de implementarea PP sunt în primul rând cele acvatice iar în mod secundar cele al căror teritoriu se află în vecinătatea lucrărilor de execuţie. Din speciile de peşti şi ciclostomi prezenţi pe teritoriul ROSCI0126 Munţii Ţarcu în zona de implementare a PP au fost identificate conform studiilor de teren şi datelor din literatura de specialitate (inclusiv fişa sitului) următoarele specii: Eudontomyzon danfordi Regan, 1911, Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959, Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758, Thymallus thymallus Linnaeus 1758, Leuciscus cephalus Linnaeus 1758 si Phoxinus phoxinus Linnaeus 1758.

Fig. 59 - Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758 (păstrav)

Fig. 60 - Thymallus thymallus Linnaeus 1758

Page 97 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 61 - Leuciscus cephalus Linnaeus 1758

Fig. 62 - Phoxinus phoxinus Linnaeus 1758

Fig. 63 - Cotus gobio Linnaeus 1758 (zglăvoacă)

Page 98 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

De asemenea, în preajma locurilor de implementare a proiectului şi pe drumurile forestiere de acces până la acestea au fost identificate urmatoarele specii amfibii sau terestre: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758), Mesotriton alpestris (Laurenti 1768), Triturus cristatus (Laurenti 1768), Triturus vulgaris (Linnaeus 1758), Bombina variegata (Laurenti 1768), Bufo bufo (Linnaeus 1758), Bufo viridis Laurenti 1768, Rana dalmatina Fitzinger 1838, Rana temporaria Linnaeus 1758, Zootoca vivipara (Jacquin 1787), Podarcis muralis (Laurenti 1768), Lacerta agilis (Linnaeus, 1758), Vipera berus (Linnaeus 1758), Natrix natrix (Linnaeus 1758), Coronella austriaca Laurenti 1768, Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), Motacilla alba Linnaeus 1758, Motacilla cinerea Tunstall 1771, Lynx lynx (Linnaeus 1758), Felis silvestris Schreber 1775, Canis lupus (Linnaeus 1758), Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), Ursus arctos Linnaeus 1758, Meles meles (Linnaeus 1758), Mustela erminea Linnaeus 1758, Mustela nivalis Linnaeus 1766, Martes martes (Linnaeus 1758), Cervus eplaphus Linnaeus 1758, Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), Sus scrofa Linnaeus 1758, Rhinolophus euryale (Blasius 1853), Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774), Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800), Myotis myotis (Borkhausen 1797), Barbastella barbastellus (Schreber 1774), Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819), Myotis blythii (Tomes 1857), Myotis capaccinii (Bonaparte 1837), Myotis emarginatus (Geoffroy 1806), Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758), Glis glis (Linnaeus 1766), Dryomys nitedula (Pallas, 1778).

Fig. 64 - Salamandra salamandra Linnaeus 1758

Page 99 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 65 - Mesotriton alpestris Laurenti 1768

3.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţă şi în imediata vecinatate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar Lista floristică, însumând un număr de 375 taxoni (19 specii Polypodiophyta, două specii Pinophyta, 354 specii Magnoliophyta), rezultată în urma semnalărilor din literatura de specialitate şi a deplasărilor pe teren a fost verificată în vederea identificării unor taxoni specificaţi în anexele nr. 3, nr. 4 (A şi B) şi nr. 5A ale OUG 57/2007. Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului, în anexa nr. 5A apare genul Lycopodium (pedicuţa) şi Galanthus nivalis (ghiocelul), precum şi genul Sphagnum, prezent în aria rezervaţiei ŞucuOlteana. O altă verificare s-a făcut pentru a evidenţia eventuali taxoni periclitaţi (conform Dihoru et Negrean, 2009), dar nu a fost identificat niciun asemenea taxon. Speciile citate în fişa sitului - 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii) şi 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului), precum şi alte specii semnificative pentru acest site Natura 2000 (Ruscus aculeatus, Arnica montana, Artemisia insipida, Dianthus serotinus) nu sunt semnalate de către Boşcaiu (Boşcaiu, 1971) şi nici nu au fost identificate în deplasările de pe teren în aria de desfăşurare a prezentului proiect.

Page 100 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Speciile de animale de interes comunitar mentionate in formularul standard al ROSCI0126 Muntii Tarcu, identificate ca fiind prezente pe suprafata si in imediata apropiere a PP sunt:

Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 Este prezent atat in zonele in care se vor construi captarile pentru microhidrocentrale cat si in aval de acestea pana la nivelul Lacului de acumulare al Hidroelectrica. Dimensiunea populatiei de Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 a fost gasita a fi de 1,2 exemplare la 100 de metri liniari de rau. Ecologia. Perioada de reproducere se desfasoara in perioada mai iunie dupa care adultii de regula mor. Femelele depun in jur de 2000-3000 de icre (Renaud si Holcík 1986). Juvenilii ulterior sunt purtati de curent in aval unde se vor stabilii in locuri cu ape mai adanci si un curent redus. Substratul este deosebit de important pentru aceste larve fiind preferate albiile cu nisip si mal/detritus (Kottelat si Freyhof 2007). In cursul bazinul Timisului ammocoetele (larvele) pot fi intalnite din zona montana pana la 15 km amonte de Lugoj (observatii nepublicate Duma). Perioada larvara este influentata mult de temperatura apei si de cantitatea de hrana. Astfel in unele zone ea dureaza 3 ani (Mihail 1962) la 4-4,5 ani (Chappuis 1940). Intre stadiul de larva si cel de adult animalul trece printr-un stadiu intermediar ce dureaza din toamna pana in primavara anului urmator. In primavara are loc ultima faza a metamorfozei din care rezulta adultii. Acestia se vor reproduce insa abia in anul urmator. Adultii reproducatori de regula intreprind o migratie pana aproape de izvoarele raurilor si paraielor montane (Kottelat si Freyhof 2007). Hrana ammocoetelor consta in microplancton (fitoplancton si zooplancton) dar si in detritus. Dupa o anumita dimensiune unii autori au observat o dieta mai variata ce consta in diferite nevertebrate acvatice (oligochete, trichoptere, efemeroptere etc.) (Mihail 1962). Adultii sunt pradatori si necrofagi consumand pesti vii sau morti. Cele mai vizate specii de pesti sunt: Salmo trutta morpha fario, Barbus barbus, Barbus petenyi, dar in special Cotus gobio.

Page 101 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 66 - Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 (chişcar)

Fig. 67 – Arealul de răspândire a speciei Eudontomyzon danfordi Regan, 1911

Page 102 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 Hrana larvelor consta in microorganisme si detritus.

Fig. 68 – Arealul de răspândire a speciei Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959

Page 103 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Este prezent atat in zonele in care se vor construi captarile pentru microhidrocentrale cat si in aval de acestea pana la nivelul lacului de acumulare al Hidroelectrica. Dimensiunea populatiei de Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 a fost gasita a fi de 0,8 exemplare la 100 de metri liniari de rau. Cele mai numeroase exemplare se gasesc in nisipul si malul din lacul de acumulare din statiunea Poiana Marului. Ecologie. Reproducerea are loc in Bistra Marului la sfarsitul lui iulie (Banarescu 1969) dupa care adultii mor. Reproducerea are loc si la aceasta specie in apropierea izvoarelor astfel incat adultii reproducatori migreaza in perioada de vara. Nu exista date privind numarul de icre depuse de femela. In ceea ce priveste juvenilii, acestia sunt purtati de curent in aval si se vor stabilii in zona submontana, acolo unde albia raului este adanca si nisipoasa/maloasa. Durata de viata a ammocoetelor variaza in functie de temperatura apei si cantitatea de hrana (posibil densitatea de ammocoete/metru patrat) de la 3,5 la 4,5 ani (Kottelat si Freyhof 2007). Metamorfoza are loc in perioada martie-mai. Spre deosebire de E. danfordi, E. vladykovy in faza de adult nu se mai hraneste si ca atere dimensiunea acestora scade treptat.

Bombina variegata (Laurenti 1768) Este prezenta in baltile temporare de-a lungul drumurilor de acces spre zonele de implementare a proiectului. Nu au fost identificate in parcelele in care se vor face captarile hidro si denisipatoarele. Dimensiunea populatiei. De-a lungul drumurilor forestiere au fost gasite in medie 2,3 adulti/100 metri de drum si 47 de juvenili (mormoloci)/100 metri de drum forestier. Dupa observatiile noastre insa aceste cifre variaza mult de la un an la altul deoarece specia este relativ oportunista atunci cand vine vorba de ochiurile de apa necesar vietuirii. Ecologie. Specia este o forma pronuntat acvatica, euritopa. Traieste in orice acumulari de apa si nu este pretentioasa in selectarea biotopului. Este prezenta din zona colinara pana in cea montana. Hrana adultilor consta din nevertebrate terestre si acvatice pe cand larvele consuma microorganisme, alge, detritus.

Page 104 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Lynx lynx (Linnaeus 1758) Specia este prezenta in regiunea de implementare a studiului doar in perioada de iarna. Vara insa se retrage in locuri mult mai linistite si mai departate de drumurile forestiere care sunt adesea folosite de catre companiile forestiere ce exploateaza lemnul din zona. Populatia estimata in zona adiacenta implementari PP este de 6 exemplare (conform datelor furnizate de Ocolul silvic Otelu Rosu) Ecologie. Specia este una strict pradtoare si are un rol extrem de important in ecosistemele de pe Tarcu intrucat reprezinta varful piramidei trofice.

Canis lupus (Linnaeus 1758) Este present in zona adiacenta proiectului cu precadere in sezoanele autumnal, hyemal, prevernal si vernal. Ulterior in momentul folosirii intense a drumurilor forestiere se retrage in zone mai departate. Populatia estimata in zona adiacenta implementarii PP este de 9 exemplare (conform datelor furnizate de Ocolul silvic Otelu Rosu) Ecologia. Specia, asemenea celorlalte carnivore mari este extrem de importanta ecologic deoarece contribuie la mentinerea intr-o stare optima a populatiilor de mamifere ierbivore. Dintre habitatele prezente în fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu, în zona de desfăşurare a prezentului proiect se află următoarele: De-a lungul malurilor pâraielor, se găsesc benzi sau pâlcuri de anin negru (Alnus glutinosa), încadrate habitatului 91E0* (Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

A. descrierea habitatului conform literaturii de specialitate (NATURA 2000): Codul conform habitatelor din România: R4401, R4402, R4405, R4407, R4408 Descriere şi identificare Acest tip de habitat grupează zăvoaie motane edificate de Alnus incana şi Telekia speciosa, păduri daco-getice de lunci colinare edificate de Alnus glutinosa şi Stellaria nemorum,

Page 105 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

păduri daco-getice de Populus nigra cu Rubus caesius, păduri danubiene de Salix alba cu Rubus caesius şi paduri danubiene de Salix alba cu Lycopus exaltatus. Răspândire Habitat prezent în lungul reţelei hidrografice din toată ţara, de la câmpie până în etajul montan, ocupând partea inundabilă a văilor, râurilor şi pâraielor sau terenurilor cu exces de umiditate, care asigură condiţii bune de dezvoltare a speciilor higrofile sau hidrofile. Condiţii abiotice şi factori limitativi Altitudine: 0-1700m; Clima: T=12,5-2,0°C, P-350-1200 mm. Relief: terase joase şi maluri de râuri şi pâraie, lunci montane înguste, versanţi umeziţi, grinduri nisipoase din preajma albiei râurilor şi pâraielor, luncile dintre grindurile de mal şi locurile de sub terasă, terasele joase din marile lunci în care apa stagnează (bălteşte) mai mult timp. Roci: variate, calcare, şisturi cristaline, aluviuni grosiere de pietrişuri şi nisipuri, aluviuni lutos-argiloase şi argiloase. Soluri de tip: litosol, gleiosol, aluvisol, superficial profunde până la profunde, gleizate, scheletice, acide până la neutre, eu-mezobazice, eu-mezotrofice, permanent umede-ude. Factori limitativi: inundaţii mari şi viituri puternice. Specii dominante şi caracteristice Alnus glutinosa, A. incana, Salix alba, S. fragilis, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Ulmus glabra, U. minor, U. laevis, Prunus padus, Frangula alnus, Rubus caesius, Telekia speciosa, Angelica sylvestris, Aegopodium podagraria, Matteucia struthiopteris, Thelypteris palustris, Petasites albus, P. hybridus, Ranunculus ficaria, Carex remota, C. brizoides, C. pendula, Stellaria nemorum, Agrostis stolonifera, Persicaria (Polygonum) hydropiper, Bidens tripartita, Lycopus europaeus, L. exaltatus, Caltha palustris (laeta), Festuca gigantea, Brachypodium sylvaticum, Impatiens noili-tangere, Cardamine impatiens, Equisetum telmateia, Leucojum aestivum, L. vernum, Geum rivale, Lysimachia nummularia, Humulus lupulus Asociaţii (Alianţe) de vegetaţie Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1991; Stellario nemori-Alnetum glutinosae (Kastner 1938) Lohmeyer 1957; Carici brizoides-Alnetum glutinosae Horvat 1938 em. Oberd. 1953; Carici remotae-Fraxinetum Koch ex Faber 1936; Pruno padi-Fraxinetum Oberdorfer 1953; Salicetum fragilis Passarge 1957; Salicetum albae Issler 1924. Page 106 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Măsuri de conservare necesare Măsuri de conservare dinamică bazate pe regenerarea naturală a speciilor native “in situ”, eliminarea speciilor invazive. Ameninţări: lucrări de regularizare a râurilor, tăieri ilegale de arbori, specii invazive, păşunatul, fragmentarea. Măsuri de conservare necesare a fi respectate pentru păstrarea în bune condiţii a habitatului (conform fişei habitatului, pentru ca acesta să fie păstrat în condiţii favorabile):  suprafaţa totală a habitatului să fie afectată pe mai puţin de 5% din suprafaţa actuală;  acoperirea realizată de speciile dominante şi caracteristice să nu scadă cu mai mult de 10% din cea actuală;  acoperirea arborilor să fie păstrată la cel puţin 60%, iar a arbuştilor la 5-30%;  în urma lucrărilor, stratificarea vegetaţiei să fie păstrată sub cel puţin două straturi (din cele arborescent, arbustiv, ierbos), arborii să fie din cel puţin trei clase de vârstă diferite (cu periodicitate de 5 ani) şi să rămână cel puţin 50% arbori maturi din cei prezenţi actualmente;  în urma lucrărilor efectuate să fie monitorizată permanent prezenţa speciilor nedorite în acest habitat (Glechoma hederacea, G. hirsuta, Galium aparine, Urtica dioica, Alliaria petiolata, Salvia glutinosa), a căror acoperire nu trebuie să depăşească 5% (caz în care vor fi combătute) pe niciun segment al zonei supusă lucrărilor; în acest sens o atenţie deosebită se va acorda speciei Salvia glutinosa, prezentă şi acum de-a lungul drumurilor forestiere din zonă, care poate avea o dezvoltare masivă în unele fitocenoze, depăşind 20% acoperire, sufocând astfel celelalte specii din stratul ierbos şi subarbustiv.

B. descrierea conform habitatelor din România: R4402 - Păduri daco-getice de lunci colinare de anin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria nemorum Corespondenţe: NATURA 2000: 91E0*Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno- Padion, Alnion incanae, Salicion albae) EMERALD: – CORINE: – Page 107 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

PAL.HAB: 44.323 Pre-Carpathian stream ash – alder woods EUNIS: G1.2123 Pre-Carpathian stream ash – alder woods Asociaţii vegetale: Stellario nemori-Alnetum glutinosae (Kästner 1938) Lohm. 1957 Tipuri de ecosisteme: 9317 Zăvoi de anin de negru cu Rubus caesius-Aegopodium podagraria. Răspândire: în luncile râurilor, din toate regiunile de dealuri peri- şi intracarpatice, în etajul nemoral, subetajul pădurilor de gorun şi de amestec cu gorun. Suprafeţe: circa 4.000 ha, din care 2.500 ha în sudul şi câte 750 ha în vestul şi estul României. Staţiuni: Altitudini 200–700 m. Clima: T = 10–7,50°C, P = 600–900 mm. Relief: terase joase şi maluri de râuri. Roci: aluviuni grosiere de pietrişuri-nisipuri. Soluri: de tip aluviosol, superficiale-mijlociu profunde, frecvent scheletice, eu-mezobazice, umed-ude, eutrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene nemorale şi boreale. Stratul arborilor, compus din anin negru (Alnus glutinosa), exclusiv sau cu amestec redus de frasin (Fraxinus angustifolia), ulm (Ulmus laevis), plop negru şi alb (Populus nigra, P. alba), sălcii (Salix fragilis, S. alba), jugastru (Acer campestre), are acoperire variabilă (70–80%) şi înălţimi de 20–25 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor, dezvoltat variabil, compus din Frangula alnus, Cornus sanguinea, Sambucus nigra, Corylus avellana, Viburnum opulus, Crataegus monogyna; frecvent liana Humulus lupulus. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, format din specii higrofile de tip Rubus caesius-Aegopodium podagraria. Valoare conservativă: foarte mare. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Alnus glutinosa. Specii caracteristice: Alnus glutinosa, Stellaria nemorum, Ficaria verna. Alte specii importante: Agrostis stolonifera, Bidens tripartita, Brachypodium sylvaticum, Carex remota, Circaea lutetiana, Eupatorium canabinum, Galium aparine, Glecoma hederacea, Geranium robertianum, Impatiens noli-tangere, Lamium galeobdolon, Matteucia struthiopteris, Mentha longifolia, Myosotis palustris, Petasites albus, Ranunculus repens, Salvia glutinosa, Sambucus ebulus, Solanum dulcamara, Tussilago farfara ş.a.

Page 108 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

C. descrierea stării din teren a habitatului: Habitatul 91E0* - păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae), reprezentat prin perdelele şi pâlcurile de anin negru (Alnus glutinosa), care se dispune pe malurile pâraielor pe mare parte din lungimea lor este cel mai apropiat habitat de zona de implementare a acestui proiect şi care potenţial poate fi afectat. Determinarea prezenţei acestui habitat în zona desfăşurării proiectului s-a făcut în timpul deplasărilor pe teren, prin identificarea speciei edificatoare şi a condiţiilor staţionale corespunzătoare. El se dispune sub forma unor benzi relativ înguste, de multe ori exemplarele de arin se găsesc pe un singur aliniament. Estimăm suprafaţa ocupată de acest habitat la cca. cinci Ha în zona de implementare a proiectului, pe ambele maluri ale cursurilor de apă. Zonele din proiect unde habitatul va suferi impact sunt următoarele: captare Olteana (coordonate GPS: N45 20 16 E22 30 285), unde sunt dispuse două exemplare izolate de arin (Figura 12) şi un pâlc tânăr (stadiul nuieliş), turbinare Şucu-Olteana (coordonate GPS: N45 21 369 E22 31 259), unde există un pâlc de arini în stadiu nuieliş (Figura 13) și 5 exemplare mature, captare Şucu (coordonate GPS: N45 21 422 E22 31 251), unde sunt trei exemplare de arin şi turbinare Şucu (coordonate GPS: N45 23 630 E22 32 493), unde va fi extras un exemplar de arin. Nu există habitat la captarea Şuculeţ (coordonate GPS: N45 20.459 E22 32.579).

Fig. 69 – Aspect autumnal care surprinde în prim-plan nuielişul de Alnus glutinosa component a habitatului 91EO din zona captării Olteana, iar în al doilea plan zona de amplasare a captării

Page 109 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 70 – Aspect hiemal care surprinde nuielişul de Alnus glutinosa component a habitatului 91EO din zona turbinării Şucu-Olteana

În zonele în care habitatul 91E0 (Păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior) este întrerupt, el este înlocuit insular cu habitatul 6430 (Comunităţi de lizieră higrofile cu ierburi înalte de la câmpie şi din etajul montan până în cel alpin), care se instalează pe suprafeţe reduse, între cursul apei şi drumul forestier, în fragmente în care impactul uman este semnificativ şi de durată mare.

A. descrierea habitatului conform literaturii de specialitate (NATURA 2000): Codul conform habitatelor din România: R3701, 3702, 3703, 3706, 3707, 3708, R3714 Descriere şi identificare Comunităţile de lizieră de pe malul apelor se caracterizează prin specii de talie înaltă, fiind foarte diversificate în componenţă floristică şi structură. Tipul de habitat este reprezentat prin mai multe subtipuri. Subtipul 37.7 cuprinde comunităţi nitrofile de buruienişuri înalte de pe marginea apelor si de-a lungul lizierei arboretelor. Ele aparţin ordinelor Glecometalia hederaceae şi Convuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion Page 110 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

sepium, Filipendulion). Subtipul este răspândit în toată ţara, mai ales în luncile râurilor, îndeosebi pe cursurile lor mijlocii şi inferioare. Subtipul 37.8 cuprinde vegetaţia de talie înaltă de pe malul pârâurilor din văile etajului montan şi subalpin aparţinând clasei Betulo-Adenostyletea. Subtipul se întâlneşte de-a lungul întregului lanţ carpatic. Răspândire Habitatul este citat pentru masivul Ţarcu-Godeanu şi a fost identificat pe timpul etapei de teren. Condiţii staţionale şi factori limitativi În etajele montan şi subalpin (500-2260 m alt) în condiţii de temperaturi medii anuale cuprinse între -1,5°C şi 7,5°C şi precipitaţii între 800 mm/an şi 1400 mm/an. Se dezvoltă pe pietrişuri, prundişuri, litosoluri, soluri coluviale umede, pseudogleice, şi rendzine cu pH neutru şi acid (6,7-7), adesea bogate în nitraţi. Specii caracteristice şi dominante Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Crepis paludosa, Lysimachia punctata, Aconitum lycoctonum, Aconitum napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, ş.a. Comunităţi vegetale caracteristice (asociaţii/alianţe) Aconitetum taurici Borza 1934 ex Coldea 1990, Adenostylo-Doronicetum austriaci Horvat 1956 (syn.: Adenostyletum alliariae banaticum Borza 1946); Cirsio waldsteiniiHeracleetum transsilvanici Pawł. ex Walas 1949 (syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967, Heracleetum palmati auct. rom.); Petasitetum kablikiani Szafer et al. 1926 (syn.: Petasitetum glabrati Morariu 1943); Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resmeriţă et Raţiu 1974 (syn.: Petasitetum hybridi auct. rom., Aegopodio-Petasitetum hybridi auct. rom., Telekio-Petasitetum albae Beldie 1967, Petasitetum albae Dihoru 1975, Petasiteto-Telekietum speciosae Morariu 1967); Telekio-Filipenduletum Coldea 1996; Telekio speciosae-Aruncetum dioici Oroian 1998; Angelico-Cirsietum oleracei Tuxen 1937; Scirpetum sylvatici Ralski 1931 em. Schwich 1944; Filipendulo-Geranietum palustris Koch 1926; Chaerophyllo hirsutiPage 111 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Filipenduletum Niemann et al. 1973; Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978; Chaerophylletum aromatici Neuhauslova-Novotna et al. 1969; Arunco-Petasitetum albi Br.-Bl. et Sutter 1977; Convolvulo-Eupatorietum cannabini Gors 1974; Convolvulo-Epilobietum hirsuti Hilbig et al. 1972; Aegopodio-Anthriscetum nitidae Kopecky 1974; Angelico sylvetris-Cirsietum cani Burescu 1998; Cicerbitetum alpinae Bolleter 1921 (syn. Adenostylo-Cicerbitetum BraunBlanquet 1959). Măsuri de conservare necesare Interzicerea desecărilor, a defrişărilor, incendierilor şi a construirii de drumuri forestiere. Controlul speciilor colonizatoare şi invazive. Specii importante din compoziţia acestor comunităţi:

Poa granitica ssp. disparilis

(4122 - Natura 2000), Tozzia alpina ssp. carpathica (4116 – Natura 2000), Ligularia sibirica (1758 - Natura 2000), Leucanthemum waldsteinii, Pulmonaria filarszkyana, Heracleum carpaticum. Cu referire specială la specia Tozzia alpina ssp. carpathica, arealul său în cadrul sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu nu se găseşte în zona de desfăşurare a prezentului proiect, Boşcaiu (Boşcaiu, 1971) citează acestă specie la cascada Bistrei sub Ţarcu şi pe plaiul Osliei, pe râul Şes. Nu a fost observată în zona desfăşurării proiectului pe timpul deplasărilor în teren Ca şi răspândire generală, specia poate fi întâlnită sporadic în etajul montan inferior, până în cel subalpin, în pajişti, tufărişuri, buruienişuri, locuri mai mult sau mai puţin umede, pe soluri scheletice (Ciocârlan, 2009). Aceste formaţiuni vegetale se regăsesc sporadic în aria de desfăşurare a proiectului. Restul speciilor importante citate mai sus nu se regăsesc în aria de desfăşurare a proiectului.

B. descrierea conform habitatelor din România: R3703 - Comunităţi sud-est carpatice de buruienişuri înalte cu Cirsium waldsteinii şi Heracleum sphondylium ssp. transilvanicum Corespondenţe: NATURA 2000: 6430 Hydrophilous tall herb fringe communities of plain and of the montane to alpine levels Page 112 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

EMERALD: – CORINE: 37.8 Subalpine and alpine tall herbs communities PAL.HAB 1999: 37.814 Carpathian tall herb communities EUNIS: E5.514 Carpathian tall herb communities Asociaţii vegetale: Cirsio waldsteinii –Heracleetum transsilvanici Pawl. et Walas 1949 (Syn.: Cardueto-Heracleetum palmati Beldie 1967 Heracleetum palmati auct. rom.). Răspândire: în regiunea montană şi etajul subalpin, citat în Munţii Ţarcu. Suprafeţe: restrânse, de ordinul a 10–100 ha. Staţiuni: Altitudine: 900–2000 m. Clima: T = 5,4–0,00C; P = 900–1425 mm. Relief: văi abrupte, jgheaburi şi hornuri umbrite sau bolovănişurile fixate. Substrat: diferit. Soluri: rendzine superficiale, scheleto-pietroase coluvionate cu humus. Structura: Stratul arbustiv este redus; menţionăm: Alnus viridis, Salix silesiaca. Stratul ierbos: speciile caracteristice şi edificatore, Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum şi Cirsium waldstenii, permit diferenţierea acestor grupări de cele din Carpaţii Nordici. Gruparea prezintă maximum de extindere în etajele montan superior şi subalpin, pe alocuri coborând şi în etajul montan mijlociu unde se interferează cu Telekio speciosae-Petasitetum albae. Valoare conservativă: redusă. Compoziţie

floristică:

Specii

edificatoare:

Heracleum

sphondylium

ssp.

transsilvanicum, Cirsium waldsteinii. Specii caracteristice: Heracleum sphondylium ssp. transsilvanicum, Cirsium waldsteinii. Alte specii: Adenostyles alliariae, Aconitum tauricum, Doronicum austriacum, Campanula abietina, Hypericum richeri ssp. grisebachii, Festuca pratensis ssp. apennina, Achillea distans, Leucanthemum waldsteinii, Rumex alpestris, Veratrum album, Senecio nemorensis, Polygonatum verticillatum, Myosotis sylvatica, Pulmonaria filarszkyana, Carduus personata, Stellaria nemorum, Saxifraga heucherifolia, Aconitum toxicum, Geranium sylvaticum, Athyrium distentifolium, Myosotis sylvatica, Viola biflora, Ranunculus platanifolius, Cicerbita alpina, Milium effusum, Valeriana sambucifolia. C. descrierea stării din teren a habitatului: Habitatul este prezent pe suprafeţe reduse şi nu au fost observate speciile importante citate mai sus (în cazul semnalării vreuneia dintre ele, zona repectivă din habitatul în discuţie Page 113 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

este necesar să fie ocolită de lucrări). Suprafaţa pe care se întinde ar fi, după estimările noastre, de cca. două Ha, unde înlocuieşte habitatul precedent. Din punct de vedere a vegetaţiei zonale, dispusă în vecinătatea prezentului proiect, acesta va fi dezvoltat în plin etaj montan, dominat covărşitor de făgete, pure, apoi, mai în amonte, de făgete de de amestec cu răşinoase, iar în zonele dispuse cel mai sus din punct de vedere altitudinal, de păduri boreale de răşinoase. Habitatele care se găsesc în vecinătatea proiectului (în zona din amonte a drumului) sunt următoarele:  9110 - păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum;  9130 - păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum;  9410 Păduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea) Pe lângă acestea, dat fiind că drumul şi implicit şi prezentul proiect traversează Rezervaţia Şucu-Olteana, aici se mai găseşte habitatul R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp. (după sistemul lui Doniţă et al., 2005) Alte habitate din lista sitului sunt întâlnite sporadic şi dispuse pe suprafeţe reduse pe traseul prezentului proiect sunt: 6150 - Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios, 8110 Grohotişuri silicioase din etajul montan până în cel alpin (Androsacetalia alpinae şi Galeopsietalia ladani, 8220 - Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase. Habitatul 9110 - păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum:

A. descrierea habitatului conform literaturii de specialitate (NATURA 2000): Habitat 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Codul conform habitatelor din România: R4102, R4105, R4106, R4107, R4110 Descriere şi identificare Acest habitat grupează: păduri de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium transylvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Festuca drymeia; păduri de fag (Fagus sylvatica) şi brad cu Hieracium transsyvanicum; păduri de fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Vaccinium myrtillus; păduri de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia. Acest tip de habitat se întâlneşte în toţi Carpaţii româneşti în etajul nemoral. Page 114 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Răspândire Prezenţa acestui habitat este citată pentru Munţii Ţarcu-Godeanu Condiţii staţionale şi factori limitativi Altitudini: 500-1450 m. Clima: T = 8,0-3,00C, P = 700-1300 mm. Relief: versanţi mediu-puternic înclinaţi, cu diferite expoziţii, creste, culmi. Roci: şisturi cristaline, granite, gresii, roci eruptive, calcare, conglomerate, gnaise silicioase, Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, luvisol, prepodzol, mijlociu profunde – superficiale, ± scheletice, moderat acidefoarte acide, oligo-mezobazice, oligotrofe, jilave-umede. Factori limitativi: doborâturi de vânt, îngheţuri timpurii sau târzii. Specii caracteristice şi dominante Fagus sylvatica, Picea abies, Abies alba, Acer pseudoplatanus, Festuca drymeia, Luzula luzuloides, Calamagrostis arundinacea, Vaccinium myrtillus, Galium odoratum, G. schultesii, Oxalis acetosella, Dentaria glandulosa, D. bulbifera, Deschampsia flexuosa, Veronica officinalis, Pteridium aquilinum, Blechnum spicant, Carex pilosa, Mycelis muralis, Oxalis acetosella, Poa nemoralis. Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Viola reichenbachiana, Rubus hirtus. Comunităţi vegetale caracteristice (asociaţii/alianţe) Festuco drymeiae-Fagetum Morariu et al. 1968; Hieracio rotundati-Fagetum (Vida 1963) Tauber 1987 (syn.: Deschampsio flexuosae-Fagetum Soo 1962). Măsuri de conservare necesare Măsuri silviculturale de promovare a regenerării naturale şi executarea plantaţiilor (când este nevoie) doar cu specii native „in situ”. Eliminarea speciilor invazive regenerate natural sau plantate şi reconversia pădurilor derivate spre tipul natural. Limitarea exploatărilor forestiere, interzicerea colectării plantelor cu valoare economică şi a păşunatului. Specii importante din compoziţia acestor comunităţi: Hieracium transsylvanicum, Pulmonaria obscura, Hepatica transsylvanica.

B. descrierea conform habitatelor din România: R4102 - Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Hieracium rotundatum Page 115 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Corespondenţe: NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetum beech forest EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 42.1323. Dacian acidophile beech-fir forest EUNIS: G4.6. Mixed – Abies-Picea-Fagus woodlands Asociaţii vegetale: Hieracio rotundati – Fagetum (Soó 1962) Täuber 1987 Tipuri de ecosisteme: 2344 Molideto-făgeto-brădet cu Calamagrostis-Luzula, 2236 Molideto-brădet cu Calamagrostis-Luzula. Răspândire: în toţi Carpaţii româneşti, în etajul nemoral. Suprafeţe: circa 220.000 ha, (100.000 ha în Carpaţii Meridionali, 90.000 ha în Carpaţii Orientali, 30.000 ha în Carpaţii Occidentali). Staţiuni: Altitudini: 850–1400 m. Climă: T = 6,5–3,00C, P = 850–1000 mm. Relief: versanţi înclinaţi cu diferite expoziţii, creste, culmi. Soluri: de tip districambosol, criptopodzol, prepodzol, mijlociu profunde – superficiale, ± scheletice, acide, oligobazice, umede. Structura:

Fitocenoze

edificate

specii

europene

boreale

şi

nemorale,

oligomezoterme, mezofite, oligo-mezotrofe. Stratul arborilor compus din molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica), brad (Abies alba) în proporţii variate, cu rare exemplare de mesteacăn (Betula pendula), scoruş (Sorbus aucuparia), are acoperire de 80–90% şi înălţimi de 22–30 m pentru molid şi brad, 18–24 m pentru fag la 100 de ani. Stratul arbuştilor: cu rare exemplare de Ribes uva-crispa, Lonicera nigra ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor: dezvoltat variabil în funcţie de lumină, dominant de specii acidofile (Calamagrostis arundinacea, Luzula luzuloides, Vaccinium myrtillus). Stratul muşchilor: rare perniţe de Hylocomium splendens, Eurynchium striatum, Dicranum scoparium. Valoare conservativă: moderată. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Picea abies, Fagus sylvatica, Abies alba. Specii caracteristice: Hieracium rotundatum. Alte specii importante: Athyrium filix-femina, Digitalis grandiflora, Dryopteris filix-mas, Festuca drymeia, Galium odoratum, Galium schultesii, Lamium galeobdolon, Luzula luzuloides, Oxalis acetosella, Poa nemoralis, Pteridium aquilinum, Veronica officinalis, ş.a. Page 116 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

C. descrierea stării din teren a habitatului: Pădurile de amestec fag-răşinoase se găsesc pe arii mai restrânse, pe versanţii ce mărginesc cursurile de apă pe care se va dezvolta proiectul. Trecerea de la făgetele pure se face treptat, iar spre limita altitudinală superioară, aceste păduri se continuă cu păduri boreale de răşinoase. Apreciem suprafeţele ocupate de acest habitat la sute de Ha. Habitat 9130 Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum

A. descrierea habitatului conform literaturii de specialitate (NATURA 2000): Codul conform habitatelor din România: R4118, R4119, R4120 Descriere şi identificare Acest tip de habitat grupează: păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera; păduri dacice de fag şi carpen cu Carex pilosa, precum şi păduri moldave mixte de fag şi tei argintiu (Tilia tomentosa) cu Carex brevicollis. Pădurile încadrate în acest tip de habitat sunt răspândite în etajul colinar şi subetajul montan inferior, mai rar şi în subetajul montan mijlociu. Răspândire Habitatul este citat în Munţii Ţarcu, în zona de desfăşurare a proiectului se află la limita inferioară şi trece treptat în habitatul prezentat anterior (9110 - Păduri de fag de tip LuzuloFagetum) spre limitele superioare altitudinal. Condiţii staţionale şi factori limitativi Altitudini: (200) 300-850 (1000) m. Clima: T = 9,5-6,00C, P = 500-850 mm. Relief: versanţi (în general umbriţi) slab-mediu înclinaţi, cu expoziţii diferite, culmi şi platouri. Roci: molaşe (argile, nisipuri, pietrişuri), marne, gresii calcaroase, calcare, şisturi cristaline. Soluri: eutricambosol, preluvosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede, eutrofice, echilibrate hidric. Specii caracteristice şi dominante Fagus sylvatica, Carpinus betulus, Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonymus europaea, Galium odoratum, G. schultesii, Dentaria bulbifera, D. glandulosa Lathyrus venetus, Page 117 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Carex pilosa, C. brevicollis, C. sylvatica, Corydalis cava, Brachypodium sylvaticum, Mercurialis perennis, Asarum europaeum, Anemone nemorosa, A. ranunculoides, Alllium ursinum, Lamium galeobdolon, Melica uniflora, Milium effusum, Aposeris foetida, Erythronium dens-canis Comunităţi vegetale caracteristice (asociaţii/alianţe) Carpino-Fagetum Pauca 1941; Galio schultesii-Fagetum (Burduja et al. 1973) Chifu et Ştefan 1994; Lathyro venetus-Fagetum (Dobrescu et Kovacs 1973) Chifu 1995. Măsuri de conservare necesare Măsuri silviculturale de conservare dinamică prin promovarea regenerării naturale a speciilor native „in situ”, interzicerea colectării plantelor cu valoare economică. Evitarea substituirii speciilor native cu specii ,,repede crescătoare” în zonele în care s-au facut defrişări iraţionale, în vederea prevenirii fenomenelor de eroziune a solului. Promovarea unor metode şi tehnologii de exploatare a lemnului (tratamente silviculturale intensive) cât mai puţin agresive pentru ecosistemele forestiere. Interzicerea colectării necontrolate a speciilor de plante cu valoare economică. Specii importante din compoziţia acestor comunităţi: Neottia nidus-avis, Platanthera bifolia, Dentaria quinquefolia, Erythronium dens-canis

B. descrierea conform habitatelor din România: R4118 - Păduri dacice de fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Dentaria bulbifera Corespondenţe: NATURA 2000: 9130 Asperulo-Fagetum beech forests EMERALD: !41.1 Beech forests CORINE: – PAL.HAB: 41.1D224. Dacian Dentaria bulbifera beech forest EUNIS: – Asociaţii vegetale: Carpino-Fagetum Paucă 1941 Tipuri de ecosisteme: 4116 Făget cu Asperula-Asarum-Stelaria, 4216 Făget cu carpen cu Asperula-Asarum-Stellaria, 4316 Făget amestecat cu Asperula-Asarum-Stellaria. Răspândire: în sectorul inferior de desfăşurare a proiectului Page 118 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Staţiuni: Altitudini: 300–800 (1000) m. Climă: T = 9,0–6,00C, P = 650–850 mm. Relief: la altitudini sub 700 m numai pe versanţi umbriţi şi văi, chiar pe versanţi însoriţi cu vechi alunecări; la altitudini peste 700 m, pe versanţi cu diferite înclinări şi expoziţii, culmi, platouri. Roci: în general molaşe (alternanţe de argile, nisipuri, pietrişuri), marne, gresii calcaroase, calcare, şisturi (la munte). Soluri: de tip eutricambosol, luvosol, profunde, slab acide, eubazice, umede, eutrofice. Structura: Fitocenoze edificate de specii europene, nemorale şi balcanice, mezoterme, mezofile, mezo-eutrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din fag (Fagus sylvatica), sau cu amestec redus de carpen (Carpinus betulus), iar diseminat gorun (Quercus petraea), cireş (Cerasus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), sorb de câmp (Sorbus torminalis), ulm (Ulmus glabra, U. minor), frasin (Fraxinus excelsior), tei pucios (Tilia cordata), iar în sud-vestul şi vestul României şi cer (Quercus cerris) şi gârniţă (Q. frainetto). În cazul când proporţia speciilor de amestec depăşeşte 50% se formează aşa numitele făgete amestecate. Acoperirea realizată de arboret este de 80–100%, iar înălţimea atinsă de fag la 100 de ani este de 25–35 m. Stratul arbuştilor, cu dezvoltare variabilă, în funcţie de acoperirea realizată de arboret, este compus din Corylus avellana, Crataegus monogyna, Evonymus europaeus, Staphylea pinnata, Cornus sanguinea, Sambucus nigra ş.a. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, cu dezvoltare variabilă, conţine specii din flora de mull (Galium odoratum, Asarum europaeum, Stellaria holostea, Carex pilosa, Mercurialis perennis, Dentaria bulbifera). Valoare conservativă: redusă. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Fagus sylvatica cu frecvenţă mare, Carpinus betulus. Specii caracteristice: nu sunt; posibil Erythronium dens-canis, cât şi speciile alianţei Lathyro – Carpinion (Carpinus betulus, Cerasus avium, Tilia cordata, Melampyrum bihariense, Dactylis polygama, Ranunculus auricomus, Stellaria holostea, Crocus heuffelianus, Lathyrus hallersteinii). Alte specii importante: dominantă primăvara este Dentaria bulbifera; cu frecvenţă mare se întâlnesc Anemone ranunculoides, A. nemorosa, Asarum europaeum, Galium odoratum, Carex sylvatica, Dactylis polygama, Lamium galeobdolon, Lathyrus vernus, Milium effusum, Mercurialis perennis, Primula vulgaris, Pulmonaria officinalis, Sanicula europaea, Viola reichenbachiana, precum şi unele specii sud-europene (Melittis melissophyllum, Campanula persicifolia, Lathyrus niger), în locuri umede, primăvara, solul este acoperit cu Allium ursinum. Page 119 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

C. descrierea stării din teren a habitatului: Făgetele pure se găsesc pe suprafeţe întinse, pe versanţii de pe ambele maluri ale cursurilor pe care se va implementa proiectul. Dealtfel, în aceste zone, făgetele găsesc unele din cele mai propice condiţii necesare dezvoltării lor, astfel că vegetează chiar peste limitele altitudinale superioare şi reuşesc să reducă areale ocupate în mod normal de amestecuri sau chiar de răşinoase. Suprafeţele ocupate sunt de ordinul a mii de Ha. Exemplare izolate de fag (Fagus sylvatica) se găsesc în zona dintre drum şi cursul râului, fără a constitui habitatul caracteristic. Pe terenurile destinate lucrărilor de captare sau uzinare a apei habitatul nu este prezent. Habitat 9410 Păduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea) Codul conform habitatelor din România: R4203, R4205, R4206, R4207, R4208, R4209 A. descrierea habitatului conform literaturii de specialitate (NATURA 2000): Păduri montane acidofile de Picea excelsa şi de amestec (Picea excelsa-Abies albaFagus sylvatica) dezvoltatea pe versanţi cu diverse expoziţii. Răspândire Habitatul este citat pentru Munţii Ţarcu, în zona de desfăşurare a proiectului se află la limita superioară, în zona celor mai din amonte captări. Treptat acest habitat se continuă cu habitatul 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum. Condiţii staţionale şi factori limitativi Altitudini cuprinse între 1000 m şi 1850 m. Clima cu temperatura medie anuală între 1,5°C şi 5°C şi precipitaţii cuprinse între 900 mm şi 1400 mm/an. Pe soluri podzolice superficiale, acide dezvoltate pe roci silicioase şi calcaroase. Factori limitativi: eroziunea solului. Specii caracteristice şi dominante Picea abies, Abies alba, Vaccinium myrtillus, Vaccinium vitis-idaea, Moneses uniflora, Orthilia secunda, Pyrola minor, Pyrola rotundifolia, Monotropa hypopitys, Huperzia (Lycopodium) selago, Lycopodium annotinum, Sorbus aucuparia, Lonicera coerulea, Deschampsia flexuosa, Oxalis acetosella, Corallorhiza trifida, Listera cordata, muşchii Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Sphagnum girgensohnii. Comunităţi vegetale caracteristice (asociaţii/alianţe) Page 120 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Soldanello majori-Piceetum Coldea et Wagner 1988, Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939, Luzulo sylvaticae-Piceetum Wraber 1953, Leucanthemo waldesteiniiPiceetum Krajina 1933 Măsuri de conservare necesare Evitarea defrişărilor. Specii importante din compoziţia acestor comunităţi: Ranunculus carpaticus, Aconitum toxicum,

Hieracium

rotundatum,

Leucanthemum

waldsteinii,

Doronicum

austriacum,

Lycopodium annotinum.

B. descrierea conform habitatelor din România: R4208 - Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies) şi brad (Abies alba) cu Luzula sylvatica Corespondenţe: NATURA 2000: 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio – Piceetea) EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 42.21628 Carpathian Luzula sylvatica spruce forest EUNIS: G3.1B1 Bilberry spruce forest Asociaţii vegetale: Hieracio rotundati –Piceetum Pawl. et Br. Bl. 1939 (Luzulo sylvaticae – Piceetum Wraber 1953) Tipuri de ecosisteme: 1237 Molidiş cu Luzula sylvatica, 2237 Molideto-brădet cu Luzula silvatica. Răspândire: în toţi Carpaţii româneşti, în etajul boreal, mai frecvent în Carpaţii Meridionali. Suprafeţe: circa 49.000 ha din care 10.000 în Carpaţii Meridionali, 17.000 în Carpaţii Orientali, 12.000 în Carpaţii Occidentali. Staţiuni: Altitudini: 1300–1600 m în nord, 1000–1200 m în sud. Climă: T = 4,0–2,00C, P = 900–1000 mm în nord, 1000–1200 mm în sud. Relief: versanţi slab – moderat înclinaţi cu expoziţii diverse. Roci: roci acide (şisturi silicioase, gnaisuri, granite). Soluri: prepodzoluri, Page 121 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

podzoluri, cu moder fin, mijlociu – submijlociu profunde, scheletice, uşoare, acide, oligobazice, permanent umede, dar drenate.

Structura: Fitocenoze edificate de specii boreale, oligoterme, mezofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus exclusiv din molid (Picea abies), sau cu amestec de brad (Abies alba), scoruş (Sorbus aucuparia), are acoperire relativ mare (70–80%) şi înălţimi de 20–30 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor lipseşte sau este slab dezvoltat cu exemplare rare de Sambucus racemosa, Rubus idaeus, Sorbus aucuparia. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, de regulã bine dezvoltat, dominat de Luzula sylvatica. Stratul muşchilor: variabil, în petece de mărimi diferite, nu acoperă complet solul, de tip Hylocomiun. Valoare conservativă: mare. Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Picea abies. Specii caracteristice: Luzula sylvatica (dominantă), Hieracium rotundatum. Alte specii: Athyrium distentifolium, A. filixfemina, Campanula abietina, Deschampsia flexuosa, Dryopteris dilatata, D. filix-mas, Homogyne alpina, Luzula luzuloides, Moneses uniflora, Oxalis acetosella, Rubus idaeus, Senecio nemorensis, Soldanella hungarica, Vaccinium myrtillus. Muşchi: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi, Polytrichum juniperinum, P. commune, Rhitidiadelphus triquetrus. C. descrierea stării din teren a habitatului: Pădurile de răşinoase se găsesc pe arii restrânse în zona de desfăşurare a proiectului, pe versanţii ce mărginesc cursurile de apă. Ele se vor continua înspre aval cu păduri de amestec. Suprafeţele ocupate de acest habitat sunt apreciate la sute de Ha, pe sectorul de desfăşurare a proiectului. În zona captării Șuculeț s-au identificat 15 molizi cu diametrul mai mic de 20 cm dintre care 3 uscati pe picior. Habitatul R4210 - Păduri sud-est carpatice de molid cu Sphagnum sp. Corespondenţe: NATURA 2000: 9410 Acidophilous Picea forests of the montane to alpine levels (Vaccinio – Piceetea) Page 122 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

EMERALD: – CORINE: – PAL.HAB: 42.2131 Carpathian peat moss spruce forest EUNIS: – Asociaţii vegetale: Sphagno-Piceetum Hartm. 1942 Tipuri de ecosisteme: 1268 Molidiş cu Polytrichum. Staţiuni: Altitudini: 800–1500 m. Climă: T = 5,8–2,60C, P = 800–1300 mm. Relief: versanţi cu pante medii-mici, depresiuni, terase. Roci: variate, în general acide. Soluri: turbosoluri, foarte acide, extrem oligobazice, umede-ude (înmlăştinate). Structura: Fitocenoze edificate de specii europene boreale, oligoterme, higrofite, oligotrofe. Stratul arborilor, compus din molid (Picea abies) şi uneori din pin silvestru (Pinus sylvestris) şi rare exemplare de anin alb (Alnus incana), mesteacăn (Betula pendula, B. pubescens), are acoperire redusă, de 40–70%, şi înălţimi de 6–12 m la 100 de ani. Stratul arbuştilor lipseşte. Stratul ierburilor şi subarbuştilor, relativ dezvoltat, de tip Vaccinium. Stratul muşchilor este gros, acoperă complet solul, cu specii de Sphagnum, Polytrichum. Valoare conservativă: foarte mare. Compoziţie floristică: Bazania triloba, Deschampsia flexuosa, Equisetum sylvaticum, Eriophorum vaginatum, Oxycoccus microcarpus, Melampyrum sylvaticum, Polytrichum comune, P. strictum, Sphagnum girgensohnii, S. palustre, S. recurvum, S. russowii, S. squarrosum, S. wulfianum, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea. C. descrierea stării din teren a habitatului: Pădurea de molid (Picea abies) cu muşchi de turbă (Sphagnum sp.) în stratul inferior, ierbos are o întindere bine stabilită, pe 648 Ha, fiind dispusă în amonte de confluenţa ŞucuOlteana, pe versanţii ce mărginesc cursurile de apă. Menţionăm că prezenţa altor habitate prezente în fişa sitului ROSCI0126 Munţii Ţarcu nu a putut fi constatată pe teren în zona de interes a proiectului.

Page 123 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

3.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Dintre speciile de plante de interes comunitar care ar putea fi afectate nu s-a identificat nicio specie. Alte specii vegetale vor fi afectate direct, prin extrageri punctuale ale unor indivizi (58 exemplare molid şi 11 exemplare fag). Acestea sunt exemplare izolate, astfel că extragerile nu vor afecta habitate care cuprind aceste specii. Speciile de animale afectate direct sau indirect de proiect care se afla si sub statut de protectie sunt: Direct afectate: Eudontomyzon danfordi Regan, 1911, Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959, Indirect afectate de lucrarile de pe drumurile forestiere: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) Mesotriton alpestris (Laurenti 1768) Triturus cristatus (Laurenti 1768) Bombina variegata (Laurenti 1768) Bufo viridis Laurenti 1768 Rana dalmatina Fitzinger 1838 Rana temporaria Linnaeus 1758 Zootoca vivipara (Jacquin 1787), Podarcis muralis (Laurenti 1768), Lacerta agilis (Linnaeus, 1758), Vipera berus (Linnaeus 1758), Coronella austriaca Laurenti 1768, Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), Motacilla alba Linnaeus 1758, Motacilla cinerea Tunstall 1771, Lynx lynx (Linnaeus 1758), Page 124 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Felis silvestris Schreber 1775, Canis lupus (Linnaeus 1758), Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), Ursus arctos Linnaeus 1758, Meles meles (Linnaeus 1758), Mustela erminea Linnaeus 1758, Mustela nivalis Linnaeus 1766, Martes martes (Linnaeus 1758), Cervus eplaphus Linnaeus 1758, Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), Sus scrofa Linnaeus 1758, Impact redus sau lipsa impactului: Rhinolophus euryale (Blasius 1853), Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774), Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800), Myotis myotis (Borkhausen 1797), Barbastella barbastellus (Schreber 1774), Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819), Myotis blythii (Tomes 1857), Myotis capaccinii (Bonaparte 1837), Myotis emarginatus (Geoffroy 1806), Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758), Glis glis (Linnaeus 1766), Dryomys nitedula (Pallas, 1778).

Din punct de vedere ecologic speciile afectate sunt preponderent pradatoare (consumatori intermediari sau finali) si mai putin omnivore (Meles meles (Linnaeus 1758), Martes martes (Linnaeus 1758), Sus scrofa Linnaeus 1758) sau ierbivore (Cervus eplaphus Linnaeus 1758, Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758)). Page 125 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Speciile cu o mare mobilitate cum sunt Lynx lynx (Linnaeus 1758), Canis lupus (Linnaeus 1758), Ursus arctos Linnaeus 1758, care pot calatori pe distante mari influenteaza si ecologia altor arii protejate invecinate cum ar fi Parcul National Retezat, si Parcul Natural Domogled-Valea Cernei. Astfel anual subadultii din masivul Tarcu intreprind migratii, uneori foarte lungi in cautarea unor teritorii proprii sau in cautarea hranei. Astfel exemplare perturbate in Tarcu pot parasi situl pentru a se stabilii in alte regiuni unde poate se va inregistra o crestere a densitatii lor. Dintre habitatele enumerate şi descrise anterior, singurul afectat va fi 91E0* - păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae). Suprafaţa afectată este extrem de redusă, de sub 500m2, respectiv aproximativ 0,002% din suprafaţa estimată pe cursurile în care se desfăşoară proiectul (este vorba de 20 exemplare cu diametrul sub 20 cm şi două pâlcuri de 100m2 aflate în stadiu tânăr, de nuieliş). Acest habitat, pe lângă rolul de producător primar, mai îndeplineşte şi alte funcţii importante: fixarea malurilor, ofertant trofic şi al adăpostului pentru alte specii. Habitatul este larg răspândit la nivelul siturilor învecinate, fiind omniprezent de-a lungul cursurilor de apă, până la anumite altitudini.

3. 4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar Specii de plante de interes comunitar care să fie afectate nu sunt. Speciile de plante care vor fi afectate (Fagus sylvatica, Picea abies) nu au un statut de conservare. În cazul speciilor de animale situaţia se prezintă în modul următor: Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992.

Page 126 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Protejate conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Protejate conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Salmo trutta morpha

fario Linnaeus 1758 - fara statut special. In perioada de

reproducere (toamna) pescuitul este interzis.

Thymallus thymallus Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Va, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Leuciscus cephalus Linnaeus 1758 –nu are statut special de protectie. Totusi in perioada de prohibitie pescuitul speciei este interzis Phoxinus phoxinus Linnaeus 1758 – nu are statut special. Pescuitul interzis in perioada de prohibitie. Page 127 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Mesotriton alpestris (Laurenti 1768), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Triturus cristatus (Laurenti 1768), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Triturus vulgaris (Linnaeus 1758) –fara statut special de protectie cu exceptia subspeciei din Muntii Apuseni.

Page 128 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Bombina variegata (Laurenti 1768) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Bufo bufo (Linnaeus 1758) fara statut special de protectie

Bufo viridis Laurenti 1768, Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Rana dalmatina Fitzinger 1838, Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992.

Page 129 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Rana temporaria Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Va, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Zootoca vivipara (Jacquin 1787), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Podarcis muralis (Laurenti 1768), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Lacerta agilis (Linnaeus, 1758), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie.

Page 130 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Vipera berus (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Natrix natrix (Linnaeus 1758), -fara statut special de protectie Coronella austriaca Laurenti 1768, Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Motacilla alba Linnaeus 1758

Page 131 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Motacilla cinerea Tunstall 1771 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Lynx lynx (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Felis silvestris Schreber 1775 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie.

Page 132 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Canis lupus (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Vulpes vulpes (Linnaeus 1758) Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Ursus arctos Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Meles meles (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie.

Page 133 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Mustela erminea Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Mustela nivalis Linnaeus 1766 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Martes martes (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Va, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Cervus elaphus Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si Page 134 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Capreolus capreolus (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Va, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Sus scrofa Linnaeus 1758 Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa Vb, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992.

Page 135 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Rhinolophus euryale (Blasius 1853), Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Myotis myotis (Borkhausen 1797) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie.

Page 136 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Barbastella barbastellus (Schreber 1774) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Myotis blythii (Tomes 1857) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Myotis capaccinii (Bonaparte 1837) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si Page 137 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Myotis emarginatus (Geoffroy 1806) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa II, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Glis glis (Linnaeus 1766) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992.

Page 138 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Dryomys nitedula (Pallas, 1778) Conform datelor de la nivel International furnizate de IUCN specia nu este pe cale de disparitie fiind clasificata ca ”Least concern” – adica a fost reevaluat conform criteriilor IUCN si nu poate fi clasificat ca critic periclitat, periclitat, vulnerabil sau amenintat. De regula speciile abundente si cu o larga distributie sunt incluse in aceasta categorie. Protejat conform Directivei Consiluilui Europei 92/43 EEC, anexa IV, referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata de România la 21 mai 1992. Habitatul afectat, 91E0* - păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior, este declarat ca fiind cu valoare conservativă foarte mare şi este inclus în anexa 2 a OUG 57/2007.

3.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate În cazul speciilor de plante afectate (Fagus sylvatica, Picea abies) suprafeţele ocupate de populaţiile ecestora la nivelul sitului sunt mari, astfel încât proporţia în care acestea sunt afectate este infimă. Dinamica populatiilor de specii animale afectate conform datelor furnizate de Ocolul Silvic Otelu Rosu este constanta pana in prezent cu tendinte de crestere. Efectivele populatiilor speciilor afectate de prezentul proiect direct sau indirect sunt (efectivul este estimate pe baza studiilor de teren in zonele limitrofe proiectului):

Direct afectate: Eudontomyzon danfordi Regan, 1911, 12 exemplare/1 km de rau Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959, 8 exemplare/1km rau Indirect afectate de lucrarile de pe drumurile forestiere: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) necunoscuta Mesotriton alpestris (Laurenti 1768) necunoscuta Triturus cristatus (Laurenti 1768) necunoscuta Bombina variegata (Laurenti 1768) necunoscuta Bufo viridis Laurenti 1768 necunoscuta Rana dalmatina Fitzinger 1838 necunoscuta Page 139 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Rana temporaria Linnaeus 1758 necunoscuta Zootoca vivipara (Jacquin 1787), necunoscuta Podarcis muralis (Laurenti 1768), necunoscuta Lacerta agilis (Linnaeus, 1758), necunoscuta Vipera berus (Linnaeus 1758), necunoscuta Coronella austriaca Laurenti 1768, necunoscuta Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), 2 exemplare (pereche) Motacilla alba Linnaeus 1758, 2 exemplare (pereche) Motacilla cinerea Tunstall 1771 2 exemplare (pereche) Lynx lynx (Linnaeus 1758), 6 exemplare Felis silvestris Schreber 1775, 6 exemplare Canis lupus (Linnaeus 1758), 9 exemplare Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), 24 exemplare Ursus arctos Linnaeus 1758, 7 exemplare Meles meles (Linnaeus 1758),8 exemplare Mustela erminea Linnaeus 1758, 6 exemplare Mustela nivalis Linnaeus 1766, 6 exemplare Martes martes (Linnaeus 1758), 19 exemplare Cervus eplaphus Linnaeus 1758, 72 exemplare Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), 63 exemplare Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), 61 exemplare Sus scrofa Linnaeus 1758, 40 exemplare Impact redus sau lipsa impactului: Rhinolophus euryale (Blasius 1853), necunoscuta Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774), necunoscuta Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800), necunoscuta Myotis myotis (Borkhausen 1797), necunoscuta Barbastella barbastellus (Schreber 1774), necunoscuta Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819), necunoscuta Myotis blythii (Tomes 1857), necunoscuta Page 140 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Myotis capaccinii (Bonaparte 1837), necunoscuta Myotis emarginatus (Geoffroy 1806), necunoscuta Glis glis (Linnaeus 1766) 0,5-18 indivizi/ ha Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) 0-11 indivizi/ ha Dryomys nitedula (Pallas 1778) 0-5,5 indivizi/ ha

Dintre speciile acvatice cea mai frecventa de-a lungul raurilor Olteana, Sucu si Bistra Marului este Phoxinus phoxinus Linnaeus 1758 care de altfel constituie hrana

speciilor

pradatoare precum Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758, Thymallus thymallus Linnaeus 1758 si Leuciscus cephalus Linnaeus 1758. Phoxinus phoxinus Linnaeus 1758 este de asemenea frecvent in Barajul Hidroelectrica plasat in aval de zona de implementare a proiectului. O alta specie dominanta este Leuciscus cephalus Linnaeus 1758 care atinge populatii extrem de numeroase in zona lacului de acumulare. In raurile Bistra Marului, Sucu si Olteana raportul dintre Leuciscus cephalus Linnaeus 1758 si Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758 este de 10:1. Cel mai rar salmonid este Thymallus thymallus Linnaeus 1758 a carui populatie este in regres numeric. Zona de implementare a PP este de fapt nefavorabila speciei

Thymallus

thymallus Linnaeus 1758 care prefera raurile cu un debit mai mare si fara cascade. Este ceva mai frecvent pe Bistra Boutarilor. In Bistra Marului este prezent doar ocazional in aval de baraj. Ciclostomii sunt de asemenea prezenti in numar mic in paraiele Olteana, Sucu si Bistra Marului. Populatia este insa stabila inregistrand doar fluctuatii normale sezoniere. Cele mai numeroase exemplare (pana la 3 indivizi /mp se gasesc in zona lacului de acumulare. Aici insa sunt prezenti preponderent juvenili care duc o viata bentonica, ingropatii fiind in nisip sau mal. In zona de implementare a PP sunt prezenti in special adulti de Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 si mai putin Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959. In perioada de reproducere densitatea acestora creste in zonele superioare ale paraielor, in amonte de viitoarele statii de captura a apei ca urmare a migratiei intregii populatii de adulti reproducatori.

Page 141 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Populatiile de specii acvatice care sunt cel mai susceptibile la modificarile din cadrul albiei raurilor Sucu si Bistra Marului au populatii stabile sau in usoara crestere datorita unor actiuni de repopulare. Procentul în care este afectat habitatul 91E0* - păduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior este extrem de redus şi nu pune în pericol niciuna din caracteristicile acestui habitat la nivelul sitului. Nu se vor extrage arbori cu diametrul mai mare de 20 cm, cu scorburi, uscaţi pe picior sau uscaţi căzuţi. Nu se va produce fragmentarea habitatului. Starea de conservare la nivelul întregului sit a habitatului este apreciată ca medie (conform www.tarcu.ro). În cursul deplasărilor pe teren starea habitatului a putut fi caracterizată ca fiind bună pe sectorul investigat.

3.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar Activitatile de instalare şi exploatare din prezentul proiect nu vor genera fragmentare de habitate, nu distrug relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului, nu vor periclita integritatea acestuia. Echilibrul sitului este generat de mozaicul de habitate existent, determinat de o mare varietate staţională. O activitate la scară restrânsă, de-a lungul drumului forestier existent pe lângă cele două cursuri, cum este cea prognozată în cadrul proiectului propus, nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului natural.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management Începand cu anul 2007, arealul Munţilor Ţarcu beneficiază de regim de protectie, fiind declarat Sit Natura 2000 conform Directivei Habitate 92/43 a Comisiei Europene, transpusă în legislaţia naţională prin OUG 57/2007. În februarie 2010, Ministerul Mediului si Pădurilor a atribuit Asociaţiei Altitudine aria protejată spre o bună administrare.

Page 142 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Pana in momentul de fata aceasta arie protejata nu are un plan de management stabilit si aprobat, dar cei care administreaza ROSCI0126 Muntii Tarcu au formulat urmatoarele obiective de conservare: o Mentinerea actuala a starii de conservare a speciilor si habitatelor aflate pe lista standard a sitului. o Mentinerea unui echilibru între turismul practicat în zona şi protejarea mediului.

3.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor Conform datelor furnizate de custozii sitului Natura 2000 Muntii Tarcu si de Ocolul Silvic Otelu Rosu starea de conservare actuala este in general buna atat pentru habitate cât si pentru specii. Specia – marimea populatiei-stadiul de conservare Canis lupus - rară – bună Lynx lynx -populaţie nesemnificativă Ursus arctos* -rară bună Felix silvestris -prezent Cervus elaphus -prezent -bună Capreolus capreolus –necunoscută- bună Martes martes -necunoscută Rhinolophus blasii (Peters 1860) -necunoscută Rhinolophus euryale (Blasius 1853) -necunoscută Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774)- necunoscută Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800)- necunoscută Myotis myotis (Borkhausen 1797) -necunoscută Barbastella barbastellus (Schreber 1774) Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819) Page 143 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Myotis bechsteini (Kuhl 1818) Myotis blythii (Tomes 1857) Myotis capaccinii (Bonaparte 1837) Myotis emarginatus (Geoffroy 1806) Glis glis (Linnaeus 1766) 0,5-18 indivizi/ ha Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) 0-11 indivizi/ ha Dryomys nitedula (Pallas 1778) 0-5,5 indivizi/ ha Eliomys quercinus (Linnaeus 1766) -necunoscută Lacerta viridis -necunoscută -favorabilă Lacerta agilis –necunoscută- favorabilă Coronella austriaca –necunoscută- bună Bubo bubo – necunoscută- bună Ficedula parva -necunoscută -favorabilă Picus canus -necunoscută -bună Dendrocopos leucotus –necunoscută- favorabilă Dryocopus martius- necunoscută- bună Troglodytes troglodytes -necunoscută -favorabilă Accipiter nisus- necunoscută -favorabilă Caprimulgus europaeus – necunoscută- medie Pernis apovorus- necunoscută- favorabilă Aquila pomarina- necunoscută -medie Aquila clanga –necunoscută- medie Aquila chrysaetos- necunoscută- medie Falco peregrinus –necunoscută- necunoscută Bonasia bonasia –necunoscută- medie Glaucidium passerinum –necunoscută- necunoscută Aegolius funereus -necunoscută -necunoscută Alcedo atthis –necunoscută- bună Upupa epops -necunoscută -bună Accipiter nisus –necunoscută- necunoscută Page 144 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Ficedula parva –necunoscută- bună Prunella modularis –necunoscută- bună Prunella colaris -necunoscută –bună Habitate Habitat – marimea habitatului (% din suprafaţa parcului) -stadiul de conservare 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) - mediu

În viitor insa in zona sunt manifestate puternice interese economice pe partea de dezvoltare a turismului in zona alpina, de exploatare silvica in special in partea superioara a vailor montane din Masivele Bloju si Pietrele si pe cea a resurselor regenerabile de energie (hidro si eoliana). In conditiile unei subdezvoltari economice, a lipsei de perspective pentru populatia din zona, presiunii UE de a creste procentul de energie regenerabila folosit de Romania pana in 2020, credem ca in viitorul scurt si mediu activitatile umane in cadrul sitului si implicit presiunile antropice vor creste. O adevarata provocare va fi insa gasirea celor mai bune solutii care sa permita atat protejarea habitatelor si speciilor cat si rezolvarea unor probleme umane (protectia naturii cu oameni si pentru oameni).

3.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar Pe viitor posibile schimbari in evolutia naturala a ariei naturale ar putea aparea ca urmare a unor modificari climatice bruste datorate celebrului efect de sera si a procesului de incalzire globala. In eventualitatea unui scenariu de acest gen cele mai susceptibile ar fi in principal speciile alpine (nevertebrate, plante, vertebrate) care ar trebui sa urce la altitudini mai ridicate. Problemele evident vor fi in cazul speciilor care vor avea nevoie de o altitudine mai

Page 145 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

mare de 2200 metri. Susceptibile ar fi in principal nevertebratele relicte alpine (Pardosa saltuaria, Erigone cristatopalpus, sau vertebrate precum Eremophila alpestris) De asemenea limita superioara a padurilor s-ar deplasa pe verticala ca de altfel si cea inferioara. La poalele muntilor ar putea aparea specii xerofile sau chiar stepice in functie de severitatea procesului de incalzire globala. Ar fi afectate si speciile acvatice deoarece in conditiile incalzirii globale, Romania ar fi afectata de secete prelungite si de un aport insuficient de precipitatii.

4. Identificarea și evaluarea impactului 4.1. Impact direct şi indirect: Asupra speciilor de plante nu se constată prezenţa unui impact direct sau indirect semnificativ. Impact direct se constata asupra speciilor de animale acvatice, ca urmare a reducerii debitului de apa in aval de statiile de captare. Asupra habitatului 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae) nu se va manifesta impact direct deoarece prin modificările aduse proiectului tehnic nu se va tăia nici un exemplar. Celelalte habitate prezente în zona de desfăşurare a PP nu vor fi afectate de niciun tip de impact. Impact indirect se constata asupra speciilor de amfibieni, pasari, reptile si mamifere a caror activitate va fi temporar influentata de lucrarile de constructie din albie respectiv de pe drumul forestier. De asemenea, asupra habitatului 91EO se va putea manifesta într-o anumită măsură un impact indirect, dat fiind că acesta necesită un aport hidric susţinut, direct proporţional cu reducerea resursei hidrice, pe durata exploatării proiectului. Impactul asteptat: Perturbarea reproducerii speciilor care isi depun icrele in amontele raurilor: Eudontomyzon danfordi Regan, 1911, (100-300 exemplare), Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959, (100-150 exemplare), Salmo trutta fario (300-600 exemplare) Perturbarea distributiei si reproducerii la amfibienii care se regasesc pe marginile drumurilor forestiere: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758) -1,8 exemplare/km Page 146 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Mesotriton alpestris (Laurenti 1768), 11,9 exemplare/km Triturus cristatus (Laurenti 1768), 3,2 exemplare/km Bombina variegata (Laurenti 1768), 26,8 exemplare/km Bufo viridis Laurenti 1768, 0,1 exemplare.km Rana dalmatina Fitzinger 1838, 4,6 exemplare/km Rana temporaria Linnaeus 1758, 2,5 exemplare/km

Perturbarea activitatii reptilelor care se gasesc in preajma viitoarelor zone de captare respectiv a celor care vietuiesc in preajma drumurilor forestiere: Zootoca vivipara (Jacquin 1787), 0,3 exemplare/km Podarcis muralis (Laurenti 1768), 36 exemplare/km Lacerta agilis (Linnaeus, 1758), 9,6 exemplare/km Vipera berus (Linnaeus 1758), 0,1 exemplare/km Coronella austriaca Laurenti 1768, 1,1 exemplare/km

Perturbarea activitatii speciilor de pasari care traiesc si cuibaresc pe malurile raurilor vizate de proiect: Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), 9 perechi in 2010 Motacilla alba Linnaeus 1758, 14 perechi in 2010 Motacilla cinerea Tunstall 1771, 17 perechi in 2010

Perturbarea activitatii, teritoriilor, zonelor de hranire a urmatoarelor specii de mamifere: Lynx lynx (Linnaeus 1758), 1 exemplare Felis silvestris Schreber 1775, 2 exemplare Canis lupus (Linnaeus 1758), 3 exemplare Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), 12 exemplare Ursus arctos Linnaeus 1758, 3 exemplare Meles meles (Linnaeus 1758),1 exemplare Mustela erminea Linnaeus 1758, 2 exemplare Mustela nivalis Linnaeus 1766, 2 exemplare Page 147 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Martes martes (Linnaeus 1758), 1 exemplare Cervus eplaphus Linnaeus 1758, 14 exemplare Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), 23 exemplare Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), 0 exemplare Sus scrofa Linnaeus 1758, 17 exemplare

Chiropterele si gliridele nu vor fi afectate deoarece nu vor fi taiati copaci care au scorburi si deci pot fi adapostul vernal si estival al acestora. Rhinolophus euryale (Blasius 1853), Rhinolophus ferrumequinum (Schreber 1774), Rhinolophus hipposideros (Bechstein 1800), Myotis myotis (Borkhausen 1797), Barbastella barbastellus (Schreber 1774), Miniopterus schreibersi (Kuhl 1819), Myotis blythii (Tomes 1857), Myotis capaccinii (Bonaparte 1837), Myotis emarginatus (Geoffroy 1806), Glis glis (Linnaeus 1766) 0,5-18 indivizi/ ha Muscardinus avellanarius (Linnaeus 1758) 0-11 indivizi/ ha Dryomys nitedula (Pallas 1778) 0-5,5 indivizi/ ha Asupra habitatului 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (AlnoPadion, Alnion incanae, Salicion albae) nu va exista impact deoarece prin modificările aduse proiectului tehnic nu se va tăia nici un exemplar.

4.2. Impact pe termen scurt sau lung Pe termen scurt va fi perturbata reproducea speciilor care își depun icrele în amontele râurilor: Eudontomyzon danfordi Regan, 1911, Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959, Salmo trutta fario. De asemenea va fi perturbata distributia si reproducerea la amfibienii care se regasesc pe marginile drumurilor forestiere: Salamandra salamandra (Linnaeus 1758), Mesotriton alpestris Page 148 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

(Laurenti 1768), Triturus cristatus (Laurenti 1768), Bombina variegata (Laurenti 1768), Bufo viridis Laurenti 1768, Rana dalmatina Fitzinger Rana temporaria Linnaeus 1758. Va fi afectata si activitatea diurna a reptilelor care traiesc in preajma drumului in faza de ingropare a conductelor de apa: Zootoca vivipara (Jacquin 1787), Podarcis muralis (Laurenti 1768), Lacerta agilis (Linnaeus, 1758), Vipera berus (Linnaeus 1758), Coronella austriaca Laurenti 1768. Cel mai afectate indirect de lucrari vor fi mamiferele mari care pe o rază de 3km in jurul santierelor isi vor modifica drastic comportamentul si teritorialitatea: Lynx lynx (Linnaeus 1758), Felis silvestris Schreber 1775, Canis lupus (Linnaeus 1758), Vulpes vulpes (Linnaeus 1758), Ursus arctos Linnaeus 1758, Meles meles (Linnaeus 1758),Mustela erminea Linnaeus 1758, Mustela nivalis Linnaeus 1766, Martes martes (Linnaeus 1758), Cervus eplaphus Linnaeus 1758, Capreolus capreolus (Linnaeus 1758), Rupicapra rupicapra (Linnaeus 1758), Sus scrofa Linnaeus 1758. In zonele de captare vor fi afectate si activitatile speciilor de pasari: Cinclus cinclus (Linnaeus 1758), Motacilla alba Linnaeus 1758, Motacilla cinerea Tunstall 1771.

Pe termen lung vor fi afectate doar speciile acvatice de pesti si ciclostomi datorita diminuarii debitului de apa al paraielor. Habitatul 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) nu va fi afectat - prin noua soluție tehnică propusă – planșa tehnică anexată prezentului studiu – se repoziționează stația de captare de pe râul Olteana și clădirea microhidrocentralei 2 astfel încât nu va fi tăiat nici un exemplar. 4.3. Impact în faza de constructie, de operare şi de dezafectare În faza de construcție va fi afectata activitatea speciilor de animale acvatice și terestre, De asemenea impactul asupra Habitatul 91EO și alte specii de arbori este prezentat în cele ce urmează:

Page 149 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

La priza captare Șuculeț: - nu există habitat prioritar 91E0. - impact estimat: defrișarea a 15 molizi (Picea abies), cu diametrul mai mic de 20 cm, dintre care 3 uscați pe picior și 3 fagi (Fagus sylvatica), cu diametrul mai mic de 20 cm. În fig. 71 și 72 este prezentată locația viitoarei prize de captare de la pârâul Șuculeț.

Fig. 71. Locația prizei de captare de la pârâul Șuculeț

Fig. 72. Locația prizei de captare de la pârâul Șuculeț

Page 150 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

La priza captare Olteana: - impact estimat: există habitat prioritar 91E0 dar nu va fi tăiat nici un exemplar deci nu există impact asupra sa. Se vor tăia cca. 47 fagi (Fagus sylvatica) și 7 molizi (Picea abies) cu diametrul mai mic de 20 cm, niciunul uscat pe picior sau căzut. În fig. 73-76 este prezentată zona prevăzută pentru amplasarea prizei de captare de pe pârâul Olteana.

Fig.73 Aspect autumnal care surprinde nuielişul de Alnus glutinosa component a habitatului 91EO din zona captării Olteana

Fig. 74 Locație priză captare pârâu Olteana

Page 151 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 75 Locație priză captare pârâu Olteana

Fig.76 Locație priză captare pârâu Olteana

Page 152 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

La traversare pod Olteana (la cascadă): impact estimat: nu există habitat prioritar 91E0, nu se va lucra în albia minoră. În fig. 77 și 78 sunt prezentate fotografii ale acestei traversări.

Fig 77. Traversare pod Olteana

Fig 78. Traversare pod Olteana

Page 153 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

La Clădirea centrală a MHC 2: - impact estimat: există habitat prioritar 91E0, reprezentat prin lăstăriș (arbori tineri), și 5 exemplare mature de arin (Alnus glutinosa), cu diametrul mai mic de 30 cm, dar prin modificările proiectului tehnic nici un exemplar nu va fi tăiat. Clădirea centrală va fi tangentă cu rezervația Șucu – Olteana (pădurea de molid pe turbă), care se estimează a nu va fi afectată deoarece lucrările de realizare a clădirii centrale nu ajumg în acea zonă. Subtraversarea văii Șucului și deversoarele centralei nu vor afecta habitatul prioritar. În fig. 79-82 sunt prezentate fotografii ale zonei de amplasare a clădirii centrale ale MHC 2, putându-se vizualiza arinii.

Fig. 79. Zona de amplasare a clădirii centrale ale MHC 2

Page 154 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 80. Zona de amplasare a clădirii centrale ale MHC 2

Fig. 81. Zona de amplasare a clădirii centrale ale MHC 2

Page 155 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Fig. 82 Aspect hiemal care surprinde nuielişul de Alnus glutinosa component a habitatului 91EO din zona turbinării Şucu-Olteana

La captarea de pe râul Șucu – cota 860 m: impact estimat - există habitat prioritar 91E0, dar nu va fi afectat niciun exemplar de arin (Alnus glutinosa). Lucrările ce se vor efectua în această zonă nu presupun defrișarea niciunui exemplar de arin. În fig. 70 este prezentată zona terestră de la amplasamentul prizei de captare aferentă MHC 1.

Fig. 83 Zona de amplasare a captării la cota 860 m

Page 156 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

======================================================================== La Clădirea centrală a MHC 1 : - impact estimat: există habitat prioritar 91E0, dar nu va fi afectat niciun exemplar de arin (Alnus glutinosa). Lucrările ce se vor efectua în această zonă nu presupun defrișarea niciunui exemplar

de arin. În fig. 84 este prezentată zona de la amplasamentul clădirii centrale a MHC 1.

Fig. 84 Zona de amplasare a clădirii centrale a MHC 1

Per ansamblu habitatul 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior

(Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae) nu va fi afectat de implementarea prezentului proiect. Impactul asupra speciilor de animale acvatice este semnificativ însă prin respectarea măsurilor impuse prin studiul de evaluare adecvată, precum și prin cele impuse în Punctul de vedere favorabil al Asociației Altitudine – administratorul ariei naturale protejate – emis în faza PUZ impactul devine nesemnificativ.

Page 157 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

In faza de operare speciile terestre nu vor fi afectate decat eventual de activitatile umane de mentenanta. In schimb speciile acvatice vor fi de asemenea afectate prin debitul redus de apă din aval de captări. In faza de dezafectare vor fi afectate de lucrările de pe drumurile de acces speciile terestre și în mică măsură cele acvatice care prin dezafectare vor primii din nou debitul initial de apa. Se vor monitoriza lucrările de dezafectare prin prezența unui specialist în probleme de protecția mediului. Ținând cont de durata mare de viață a proiectului și dinamica naturală măsurile specifice pentru lucrările de dezafectare se vor stabili la momentul oportun în funcție de modificările survenite în mediul natural până la acel moment, precum și de cele mai bune practici și tehnologii existente la acea dată.

4.4. Impact rezidual Considerăm că impact rezidual se va manifesta numai asupra speciilor de animale care vieţuiesc în cursurile pe care se va desfăşura proiectul.

4.5. Impact cumulativ. Nu există un alt PP dezvoltat pe cele două cursuri, ca atare impactul cumulativ este absent. Dacă luăm în considerare că proiectul similar dezvoltat de S.C. ALSET ENERGY S.R.L. pe râul Bistra Mărului este un alt proiect putem stabili impactul cumulat al celor două.

4.6. Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului pe baza următorilor indicatori-cheie cuantificabili:

4.6.1.

Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut Habitatul 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae) nu este afectat de implementarea proiectului.

Page 158 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

4.6.2.

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar Suprafeţelor habitatelor care servesc pentru hrana, odihna sau reproducerea speciilor de

interes comunitar practic nu vor fi reduse, unele dintre ele fiind temporar perturbate, în etapa de construire a proiectului. Aceste lucrări vor folosi materiale şi modele care există în albia cursurilor, astfel încât putem spune că habitatele se vor menţine în totalitate. 4.6.3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente) Nu va fi realizată fragmentarea cursului râurilor vizate de PP şi nici a habitatelor terestre. 4.6.4. Durata sau persistenţa fragmentării

Nu este cazul deoarece râurile sau habitatele terestre nu vor fi fragmentate. 4.6.5. Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă de aria naturală protejată de interes comunitar

Speciile strict acvatice vor fi perturbate prin reducerea debitului de apa pe întreaga durata de viață a proiectului. Reducerea debitului de apa se va face resimțită în perioada estivală când regimul hidric este scăzut. Reducerea debitului nu va contribui la diminuarea lățimii albiei ci doar a adâncimii acesteia. Speciile terestre vor fi afectate doar în perioada construcției, iar ulterior în procesul de mentenanță.

4.6.6.

Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafata); Pentru plante, reducerea numărului de indivizi este insignifiantă. Page 159 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Reducerea densității locale (in imediata vecinatate a proiectului) va fi de observat doar la mamifere și păsări. Aceasta reducere va fi însă doar în aparență datorită modificării rutelor de deplasare a animalelor. Practic nu va fi redus numarul de mamifere în nici un fel. O reducere locală va fi de observată și la speciile acvatice în momentele de construcție a dispozitivelor de captare a apei. Aceasta însă va fi din nou doar o reducere de formă nu de fond. Practic vom asista la o relocare a indivizilor în alte zone mai linistite a cursurilor de apă. Problema reducerii densității este similară și în cazul păsărilor. La amfibieni și reptile se asteaptă o creștere a mortalității în perioada de lucru de-a lungul drumurilor forestiere. Aceasta deoarece speciile sunt mai lente și pot fi strivite de roțile utilajelor. Densitatea acestora fiind însă redusă mortalitatea așteptată este de sub 0,0001%.

4.6.7.

Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea PP Habitatul 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-

Padion, Alnion incanae, Salicion albae) nu este afectat.

4.6.8.

Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale protejate de interes comunitar. Prin reducerea debitului de apă în aval de captări nu vor fi afectați parametri chimici ai

apei ci doar cei fizici (temperatura) în perioada de vara. De remarcat că prin activitatea denisipatoarelor, apa va fi lipsită de impurităţi solide. Însă dat fiind că apa va circula prin conducte îngropate la o anumită adâncime, în aval de captari temperatura apei se asteapta sa creasca doar nesemnificativ (0,50C in perioada estivala).

Page 160 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

4.7. Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului

Fara implementarea unor masuri de reducere a impactului asupra speciilor ar fi afectate serios urmatoarele specii: reproducerea speciilor de ciclostomi Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 (chiscar) si Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 ar fi puternic perturbate prin intreruperea migratiei in cazul indivizilor cu activitate diurna. Ulterior juvenilii care ar ecloza ar fi absorbiti in sistemul de aspirare al apei si practic sar pierde aproape toti alevinii din anul respectiv. Aspectul este deloc de neglijat deoarece s-ar pierde o generatie intreaga de chiscari. Specia Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758 (păstrav) de regula nu ar avea de suferit deoarece in sezonul autumnal si hyemal lucrarile in teren de regula se reduc datorita vremii nefavorabile. Prin captarea unui volum mare de apa s-ar reduce latimea albiei si ca atare resursele trofice ale speciilor de ciclostomi si pesti. Fara o retinere a rigolelor mortalitatea in randul amfibienilor ar creste simtitor deoarece acestia instinctiv utilizeaza micile balti din preajma raurilor montane. Lucrul pe timp de noapte contribuie semnificativ la cresterea mortalitatii amfibienilor, care du precadere au o viata nocturna. Fara o reducere a zgomotelor produse in santier mamiferele terestre ar fi afectate pe un radius de pana la 3km in jurul santierelor. In conditiile lucrului pe timp de noapte activitatea chiropterelor ar fi afectata pe un radius de 100-300 metri. Folosirea cainilor in santierele de lucru ar putea transmite epizootii periculoase pe langa faptul ca sunt la randul lor pradatori ai speciilor de talie mica (micromamifere, amfibieni, pasari) sau perturbatori ai mamiferelor de talie mare (erbivore si carnivore). Un santier care ar cuprinde intregul parcurs al drumurilor forestiere ar insemna un impacta asupra mamiferelor mari pe intreaga suprafata a muntelui. Pentru a anula impactul asupra habitatului 91EO proiectul tehnic a fost modificat astfel încât nu se taie nici un exemplar. Page 161 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor de reducere a impactului

Reproducerea speciilor de ciclostomi Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 (chiscar) si Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 nu vor fi afectate de lucrarile in albie. Prin folosirea sistemelor de filtrare de ultima generatie ce folosesc efectul Coanda si impiedica absorbtia in denisipator a alevinilor speciilor acvatice practic se reduce la zero posibilitatea ca acestia sa fie omorati. Acolo unde nu se folosesc dispozitive bazate pe efectul Coanda se vor folosi plase fine, cu ochiuri de 0,1cm, din luna mai pana in august pentru protejarea ciclostomilor si a altor specii de pesti, respectiv din noiembrie până in februarie pentru protectia alevinilor de pastrav. Reproducerea speciei Salmo trutta morpha fario Linnaeus 1758 (păstrav) nu va fi afectata ca de altfel nici alte specii de pesti care de regula se reproduc in aval de zona PP. Volumul de apa care este lasat in aval trebuie va fi suficient pentru a acoperi intreaga latime a albiei si ca atare resurse trofice nu vor fi afectate. Prin intretinerea rigolelor de scurgere se va evita formarea de balti temporare pe drum sau in vecinatatea sa si astfel procentul de amfibieni de pe carosabil va fi diminuata semnificativ. Intreruperea lucrului pe timp de noapte pentru va preveni strivirea amfibienilor cu activitate nocturna. Reducerea zgomotelor din preajma santierului prin folosirea de placi izolatoare fonic in jurul acestuia reduc impactul santierelor asupra activitatii mamiferelor mari de chiar sub 1km. Sistarea lucrarilor pe timp de noapte va reduce la zero impactul zgomotelor asupra activitatii de hranire a chiropterelor. Evitarea cainilor in zona de santier duce la evitarea altor probleme legate de transmiterea rabiei, alte perturbari aduse speciilor salbatice. Un santier care este strict localizat si nu se intinde pe kilometri reduce drastic influentele negative pe care le poate avea asupra activitatii, comportamentului, teritorialitatii mamiferelor mari. Evitarea lucrului in albie daca se constata prezenta unui cuib de pasari este vital pentru ca puii sa poata fi crescuti in conditii de siguranta. Page 162 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Se estimează că nu va exista impact rezidual asupra habitatului 91 E0.

4.9. Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP: Dacă privim cele 2 proiecte separat – 2 MHC pe râul Bistra Mărului și 2 MHC pe Șucu – Olteana putem vorbi de un impact cumulat. În cele două proiecte vor fi afectate cumulat. Habitat prioritar 91E0 – neafectat. Molid (Picea Abis) – 65 exemplare Fag (Fagus sylvitica) – 89 exemplare Alun (Corylus Avellana) – 10 exemplare Brazi (Abices Alba) – 5 exemplare Paltin de multe (acer pseudoplantanus) – 15 exemplare. Din punctul de vedere al speciei Lynx lynx (Linnaeus 1758) aceasta este prezenta in regiunea de implementare a studiului doar in perioada de iarna. Vara insa se retrage in locuri mult mai linistite si mai departate de drumurile forestiere care sunt adesea folosite de catre companiile forestiere ce exploateaza lemnul din zona. Populatia estimata in zona adiacenta implementari PP este de 6 exemplare (conform datelor furnizate de Ocolul silvic Otelu Rosu). Dintre speciile semnalate în zona de desfăşurare a proiectului apare specia 4116 - Tozzia carpathica (Iarba gâtului), și genul Lycopodium (pedicuţa) şi Galanthus nivalis (ghiocelul). Nu există impact asupra nici unui taxon. Specia citată în fişa sitului - 2327 - Himantoglossum caprinum (Ouăle popii) şi, precum şi alte specii semnificative pentru acest site Natura 2000 (Ruscus aculeatus, Arnica montana, Artemisia insipida, Dianthus serotinus) nu sunt semnalate de către Boşcaiu (Boşcaiu, 1971) şi nici nu au fost identificate în deplasările de pe teren în aria de desfăşurare a prezentului proiect. Speciile Eudontomyzon danfordi și Eudontomyzon vladykovi vor fi afectați de lucrările în albie. Prin respectarea măsurilor impuse în cele două studii de evaluare adecvată se estimează că numărul populației din cele două specii nu va avea de suferit. Specia Bombina variegata a fost găsită de-a lungul drumurilor forestiere în medie 2,3 adulti/100 metri de drum și 47 de juvenili (mormoloci)/100 metri de drum forestier. Prin

Page 163 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

respectarea măsurilor impuse în cele două studii de evaluare adecvată se estimează că numărul populației din cele două specii nu va suferi modificări semnificative. Canis lupus (Linnaeus 1758) - este present in zona adiacenta proiectului cu precadere in sezoanele autumnal, hyemal, prevernal si vernal. Ulterior in momentul folosirii intense a drumurilor forestiere se retrage in zone mai departate. Populatia estimata in zona adiacenta implementarii PP este de 9 exemplare (conform datelor furnizate de Ocolul silvic Otelu Rosu).

5. Măsurile de reducere a impactului 5.1.

Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. Pentru protejarea speciilor de ciclostomi Eudontomyzon danfordi Regan, 1911 (chiscar) și Eudontomyzon vladykovi Oliva et Zanandrea, 1959 lucrările în albie trebuie întrerupte în perioada de reproducere: 15 mai - 31 iulie deoarece în aceasta perioadă adulții migreaza spre izvoarele râurilor pe care se implementează PP. Pentru protecția ulterioară a alevinilor zonele de captare vor fi prevazute cu sisteme de ultimă generație ce folosesc efectul Coandă și care împiedică absorbția în denisipator a alevinilor speciilor acvatice. Acolo unde nu se folosesc dispozitive bazate pe efectul Coandă este necesară utilizarea unor plase fine – ochiuri de 0,1cm. Acestea trebuie folosite din luna mai până în august pentru protejarea ciclostomilor și a altor specii de pești, respectiv din noiembrie în februarie pentru protectia alevinilor de păstrăv. Pentru protejarea speciei Salmo trutta morpha

fario Linnaeus 1758 (păstrav) care de

asemenea migrează spre izvoare pentru a-și depune icrele lucrările în albie trebuie întrerupte în perioada de reproducere: 15 octombrie-31 decembrie. Restul speciilor de pești din râu se reproduc în zone mai liniștite din preajma pragului de acumulare de la Poiana Mărului, deci nu necesită măsuri speciale de întrerupere a lucrărilor în zonele din amonte. Page 164 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

În aval de prizele de captare se va asigura un debit rezervat pentru satisfacerea cerințelor de scurgere salubră, protecția faunei acvatice, adăpatul animalelor etc, conform Studiului Hidrologic întocmit de INHGA București. Aceste debite sunt reglementate în avizele de gospodărire a apelor obținute de către S.C. ALSET ENERGY S.R.L și sunt prezentate în tabelul nr. 9 Tabel nr.9 Debite de servitute reglementate prin AVIZE DE GOSPODĂRIREA APELOR Nr.

Priza de captare

Aviz ABAB

Debit de servitute [m3/s]

Crt 1 MHC râul ȘUCU, cota 856 mdMN

284/04.11.2010

0.7

2 MHC râul OLTEANA, cota 1012 mdMN

283/04.11.2010

0.306

3 MHC râul ȘUCU, cota 1012 mdMN

283/04.11.2010

0.272

Pentru reducerea impactului indirect ce va avea loc asupra speciilor de animale terestre se vor lua următoarele măsuri: Întreținerea rigolelor de scurgere a apei de pe drumurile forestiere ce vor fi utilizate pentru a nu se forma pe acestea bălți temporare în care speciile de amfibieni să se reproducă. întreruperea lucrului pe timp de noapte pentru a preveni strivirea amfibienilor cu activitate nocturna pentru a reduce perturbatiile produse mamiferelor mari se recomandă reducerea zgomotelor din preajma șantierului prin folosirea de plăci izolatoare fonic în jurul acestuia În zonele în care se vor construi denisipatoarele și captările nu există arbori scorburoși care să fie utilizați de chiroptere. Cu toate acestea lucrul pe timp de noapte trebuie intrerupt pentru a nu perturba activitatea de hrănire a acestor mamifere nocturne. Evitarea câinilor în zona de șantier (eventual vaccinarea acestor împotriva rabiei întrucât pot transmite turbarea la speciile sălbatice de mamifere). Pentru a se reduce perturbarea activității mamiferelor mari este necesar ca lucrările să se facă punctiform și nu pe întreaga lungime a drumului. Page 165 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Evitarea lucrărilor în albie dacă se constată prezența unui cuib în vecinătate. În ceea ce priveşte habitatul 91EO – Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), măsurile de reducere a impactului vor fi cele protejare și evitarea tăierilor accidentale a unor exemplare. Evacuarea conținutului din denisipatoare nu se va realiza în perioadele de reproducere a speciilor prezentate mai sus: 15 martie – 15 august. Se recomandă golirea denisipatorului prin vidanjare. Instruirea personalului care va realiza lucrările de construcție cu privire la regulile necesare protejării faunei și florei sălbatice. roca dislocată va fi încărcată în autobasculante de 15mc cu ajutorul excavatorului cu cupă de 0.5mc dispus pe drumul forestier, descărcarea rocii se va realiza în deponeul constituit în afara parcului natural; betonul se prepară în spațiul alocat organizării de Șantier betonarea unei locații se face într-o singură zi săparea în straturile de rocă se va realiza prin taierea rocii în fâșii cu ajutorul utilajului cu lanț diamantat dispus pe excavator nu se vor realiza alimentari cu combustibili a utilajelor si autovehicolelor in santier. accesul la zonele cu lucrări se face doar de pe drumul forstier și drumurile de racord. îndepărtarea stratului vegetal se va face mecanizat iar acesta se va depune pe marginea drumului pentru a putea fi utilizat la refacerea terenului natural la final. Pe durata executării lucrărilor se va angaja un specialist în probleme de protecția mediului pentru monitorizarea speciilor și a habitatelor. Aceasta va informa permanent administratorul sitului Natura 2000 asupra evoluției lucrărilor și a stării mediului în zona de impementare a proiectului. 5.2. Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului Pentru speciile de ciclostomi şi păstrăv măsurile de reducere a impactului se vor aplica în perioadele enunţate, atât pe durata fazei de construcţie a proiectului, cât şi ulterior, montarea Page 166 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

plaselor cu ochiuri fine va respecta perioada în care alevinii riscă să fie absorbiţi de sistemul de captare a apei, pe toată perioada de exploatare a proiectului. Pentru speciile de animale terestre, măsurile de reducere a impactului sunt valabile pentru perioada de construcţie a proiectului şi se vor aplica atât cât durează lucrările.

6. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate Realizarea documentaţiei prezentei evaluări a fost făcută pe teren şi pe seama surselor bibliografice. Pentru determinarea florei s-au executat deplasări în teren (18 deplasări a câte două zile fiecare) surprinzându-se multe dintre plantele care vegetează în sezonul estival – autumnal. La fiecare deplasare s-a parcurs traseul pe care se va desfăşura proiectul, notându-se de fiecare dată orice specie vegetală întâlnită. Pentru plantele a căror determinare nu a fost posibilă în teren a fost recoltat câte un exemplar care s-a determinat ulterior, în laborator (cu ajutorul determinatoarelor seriei Flora R.P.R. – R.S.R., respectiv Flora ilustrată a României). Rezultatele au fost apoi comparate şi completate cu tabelul floristic obţinut din lucrarea Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, precum şi utilizate pentru a vedea prezenţa unor taxoni cuprinşi în Cartea Roşie a plantelor vasculare din România. Pentru culegerea informatiilor legate de speciile animale acvatice s-a folosit metoda de chestionare a populației și personalului silvic, precum și altor persone aflate la pescuit sportiv cu lanseta. De asemenea au fost efectuate observatii prin răscolirea malului din lacul de acumulare de la Poiana Mărului, căutari active în albia râurilor, pe sub pietre și bolovani, inclusiv folosinduse momeli (lâna de oaie unsă cu seu sau carne - în cazul ciclostomilor). Pentru amfibieni si reptile s-au parcurs periodic drumurile forestiere ce vor fi afectate de viitoarele lucrari. Speciile gasite au fost identificate si notate (specia, nr de indivizi, adulti/juvenili) Pentru identificarea speciilor de pasari din zona de interes a fost utilizata metoda traseelor. Ca si in cazul precedent au fost notate: specia, nr de indivizi, eventuale cuiburi.

Page 167 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Datele privind speciile de mamifere mari si efectivul acestora au fost furnizate de Ocolul Silvic Otelu Rosu. Acestea au fost completate prin observarea urmelor proaspete pe zapada, prin observatii la punct fix in locurile de hranire, precum si prin numararea barlogurilor active. Speciile de chiroptere au fost investigate cu ajutorul detectoarelor de ultrasunete Petterson si un soft de prelucrare a sunetelor stiut fiind faptul ca fiecare specie emite un sunet specific. Datele privind speciile de gliride din zona Tarcu au fost obtinute de la administratorul sitului respectiv prin studii efectuate in perioada 2007-2010 in apropiere de Cuntu si Muntele Mic in care s-au folosit 150 de custi artificiale speciale. Determinarea habitatelor s-a făcut în paralel cu determinările floristice, în timpul parcurgerii regiunii aferente studiului. Au fost avute în vedere diferitele tipuri de staţiuni caracteristice terenului respectiv (evitându-se benzile de ecoton), pe care au fost apoi alese zone de probă (pătrate cu latura de cinci până la 20 metri). În acestea s-au identificat calitativ şi apoi sau apreciat cantitativ speciile vegetale prezente, punându-se accent pe acelea care se constituie ca edificatori ai diferitelor tipuri de habitate. Pe seama acestor determinări, precum şi potrivit descrierii vegetaţiei din lucrarea Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu, Cernei, ulterior, în laborator, au fost identificate habitatele descrise în prezentul studiu.

BIBLIOGRAFIE Bădescu, B., et al., 1998 – Arealele protejate din judeţul Caraş-Severin, Asociaţia Speologică Exploratorii Reşiţa. Bănărescu, P., 1969 - Fauna R.S.R. Cyclostomata si Chondrichthyes, vol.XII, fasc.1, Edit. Acad. Rom. 102 p. Boşcaiu, N., 1971 – Flora şi vegetaţia Munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti; Chappuis, P.A., 1940 - Felul de viata al cicarului din apele noastre de munte, Carpatii, 3:63-69.

Page 168 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

Ciocârlan, V., 2009 – Flora ilustrată a României, Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres, Bucureşti. Dihoru, G., Negrean, G., 2009 – Cartea roşie a plantelor vasculare din România, Editura Academiei Române, Bucureşti; Doniţă, N., et al., 2005 - Habitatele din România, Editura Tehnică Silvică, Bucureşti; Freyhof, J. Kottelat, M., 2008 - Eudontomyzon vladykovi. In: IUCN 2010. IUCN Red List of Threatened Species. Version 2010.4. <www.iucnredlist.org>. Downloaded on 18 November 2010. Holcik J., Soric V., 2004 - Redescription of Eudontomyzon stankokaramani (Petromyzontes, Petromyzontidae) – a little known lamprey from the Drin River drainage, Adriatic Sea basin, Folia Zool. – 53(4): 399–410. Kottelat, M., Freyhof J., 2007 - Handbook of European freshwater fishes, Publications Kottelat, Cornol, Switzerland. 646 p. Mihail, N., 1962 - Zur biologie und okologie von Eudontomyzon danfordi, Zool. Anz., 168:139-143. Mountford, O., et al., 2008 - Natura 2000 in Romania, Habitat Fact Sheets, EU Phare Project on Implementation of Natura 2000 Network in Romania; Mountford, O., Gafta, D., 2008 – Manual de interpretare a habitatelor Natura 2000 din România, Editura Risoprint, Cluj-Napoca; Niculescu, G., 1967 - Ghid Ţarcu-Godeanu Renaud, C.B., Holcík, J., 1986 - Eudontomyzon danfordi Regan 1911. p. 146-164. In J. Holcík (ed.) The freshwater fishes of Europe. Petromyzontiformes. AULA-Verlag GmbH, Wiesbaden. 313 p. ***, 2010 - www.tarcu.ro

Page 169 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

CUPRINS NR.

DENUMIRE CAPITOL

INTRODUCERE

DESCRIEREA PROIECTULUI

PAG.

2 3-92

2.1 Informații privind proiectul

3-89

2.2 Localizarea geografică și administrativă

2.3 Modificări fizice ce decurg din proiect

2.4 Resursele naturale necesare implementării proiectului

2.5 Emisii și deșeuri generate

90-91

2.6 Cerințe legate de utilizarea terenului

91-92

2.7 Durata construcției, funcționării, dezafectării

2.8 Activități care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

2.9 Caracterizarea proiectelor exiatente

Informatii privind aria naturală protejată de interes comunitar afectată de

implementar ea PP 3.1 Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea PP 3.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţă şi în imediata vecinatate a PP, menţionate în formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar 3.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

123

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora 3.4 Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

125

3.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

138

3.6 Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei

141

Page 170 of 171

EVALUARE ADECVATĂ “AMENAJARE HIDROENERGETICĂ ŞUCU ŞI OLTEANA – captare forţată 2 MHC, racord la sistemul energetic naţional – refacere CU 226/2008” – completări față de faza PUZ

========================================================================

naturale protejate de interes comunitar 3.7 Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo

141

unde au fost stabilite prin planuri de management 3.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

142

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor 3.9 Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

144

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de interes comunitar 4

Identificarea și evaluarea impactului

145

4.1 Impact direct şi indirect

145

4.2 Impact pe termen scurt sau lung

147

4.3 Impact în faza de constructie, de operare şi de dezafectare

148

4.4 Impact rezidual

157

4.5 Impact cumulativ

157

4.6 Evaluarea semnificaţiei impactului în cadrul studiului pe baza unor indicatoricheie cuantificabili

157

4.7 Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de

160

reducere a impactului 4.8 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor

161

de reducere a impactului 4.9 Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP 5

162

Evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de

163

reducere a impactului 5.1 Evaluarea impactului rezidual care va rămâne dupa implementarea măsurilor

163

de reducere a impactului 5.2 Evaluarea impactului cumulativ al PP propus cu alte PP 6

166

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau

166

habitatele de interes comunitar afectate Bibliografie

168

Page 171 of 171