Page 1

Revistă de actualitate și informare specializată dedicată tuturor medicilor specialişti, farmaciștilor, asistenților și moașelor din România

Anul 2 - Nr. 1 (1) 2014

www.medsysc.com

Prof. dr. Florin Mihălţan: “Manageriatul unui caz respirator, o problemă majoră!”

Eveniment

Special Medic

Parteneriat între Asociația pentru Reproducere Umană din România și Societatea Elenă de Medicină Reproductivă pagina 16

Otitele medii seroase Nomenclatura otitelor medii nu este perfect unitară, remedierea deficienţelor ar duce la o înţelegere mai bună a problemelor legate de etiopatogenie, diagnostic, profilaxie şi tratament.

pagina 39


S

U

M

Va fi o colaborare și un schimb de opinii între specialiști, o colaborare interbalcanică așa cum avem și cu alte societăți. Ea va permite specialiștilor români să participe la programe de educație medicală continuă pe care le vom dezvolta împreună cu Universitatea de Medicină din Atena Prof. dr. Radu Vlădăreanu președintele Asociației pentru Reproducere Umană din România

6

ACTUALITATE

16

EVENIMENT INTERNAŢIONAL

20

PIAȚA FARMA

32

SPECIAL

Parteneriat între Asociația pentru Reproducere Umană din România și Societatea Elenă de Medicină Reproductivă

ANMDM informează despre medicamente noi

Prof. dr. Florin Mihălţan:“Manageriatul unui caz respirator, o problemă majoră!”


A

R Indiferent pe ce suport sunt scrise, carapace de broască ţestoasă, papirusuri, hârtie, indiferent de când datează, REŢETELE rămân inelele de legătură între participanţii profesionişti ai actului medical - medicul şi farmacistul - şi pacienţi.

Anul 2 - Nr. 1 - 1/2014 Comitet editorial Prof. Dr. Romeo Călărașu Prof. Dr. Marian Vladimir Constantinescu Prof. Dr. Florin Mihălțan Prof. Dr. Evelina Moraru Prof. Dr. Mircea V. Nanulescu Prof. Dr. Cătălina Tudose Prof. Dr. Florin Tudose Prof. Dr. Mircea Ioan Popa Prof. Dr. Cătălina Poiană Prof. Dr. Radu Vlădăreanu Conf. Dr. Gabriel Popescu Șef lucr. Dr. Mădălina Georgescu

Asist. Univ. Dr. Mara-Laura Carsote

SPECIAL

 titele medii O seroase

Foto Shutterstock

Tratamentul chirurgical al ozenei

Asist. univ. Dr. Mihai Mitran Asist. Univ. Dr. Maria Silvia Trandafir Drd. Maria Besciu Dr. Loredana Mitran Dr. Bogdana Stana Dr. Irina Strâmbu Dr. Valentin Rădoi Echipa redacțională Alexandra Mănăilă Andreea Banea Loredana Zamfirache

MEDIC

 omânia a fost reprezentată R la Summitul European al farmaciștilor de spital

SPECIAL

FARMACIST & ASISTENT

 ezastrul îngrijirilor publice D de sănătate din România: 40.000 de salariate mai puțin; aproape 100.000 de asistente medicale plecate la muncă în străinătate  elania Tudose, M preşedintele Asociaţiei Moaşelor Independente: Reconsiderarea profesiei de moașă în România

CEO Alina NICOLEANU Business Development Manager Lavinia IOVIȚĂ Production Manager Bogdan LABER Events Manager Aurelian GHEBAUR Art Director Cristian CONSTANTINESCU Sales & Marketing Manager Ionuţ NICOLEANU Administrative Manager Mihai MĂGEANU Abonamente Tel./Fax: 031.432.82.30 E-mail: office@mediasyscom.ro Adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Electromagnetica Business Park Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Sector 5, Bucureşti Tel./Fax: 031 - 432 82 30 E-mail: office@mediasyscom.ro www.medsysc.com Copyright © 2014 MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Drepturile de autor pentru articolele şi fotografiile publicate aparţin exclusiv MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L. Reproducerea, totală sau parţială, şi sub orice formă, tipărită sau electronică, sau distribuţia materialelor publicate se face numai cu acordul scris al Editurii. ISSN 2344 – 6633 ISSN -L 2344 – 6633 Responsabilitatea asupra conţinutului original al materialelor aparţine în întregime autorilor. Persoanele intervievate răspund de conţinutul declaraţiilor lor, iar utilizatorii spaţiului publicitar, de informaţiile incluse în machete.


Actualitate

Foto Shutterstock

Dosarul Electronic de Sănătate Un pas important în debirocratizarea sistemului de sănătate

În luna mai s-a finalizat promovarea oficială a Proiectului Dosarul Electronic de Sănătate (DES), în cadrul căreia s-a făcut informarea în special a medicilor participanţi la diversele conferinţe. Reprezentanţii CNAS au susţinut, până în prezent, peste 20 de prelegeri în numeroase oraşe ale ţării, atât în faţa profesioniştilor din sistem – medici de familie, din ambulatoriu de specialitate, medici din sistemul de ambulanţă, UPU, medici din spital, dar şi a reprezentanţilor asociaţiilor de pacienţi interesaţi. Până în prezent au fost iniţializate peste 700.000 dosare electronice, sistemul DES a fost accesat de peste 3.500 de medici iar peste 67 de spitale s-au conectat cu succes. Aplicaţia DES se adresează întregii populaţii a României. Fiecare cetăţean, indiferent dacă este

6

asigurat sau nu, va avea propriile informaţii medicale colectate şi arhivate în deplină siguranţă în cadrul dosarului personal de sănătate. Practic, pe măsură ce medicii vor introduce informaţii medicale în DES, pacienţii nu vor mai fi nevoiţi să se prezinte la consultaţie sau internare cu nenumărate trimiteri, reţete, rezultate ale consultaţiilor medicale, externări, analize şi investigaţii de laborator etc. Conţinutul DES şi modul de acces la acesta au fost discutate şi agreate de o comisie formată din reprezentanţi ai medicilor de familie, spitalelor, pacienţilor, Ministerului Sănătăţii şi CNAS încă din faza de analiză a proiectului. Portalul DES este accesibil la adresa www.des-cnas.ro. (sursa: Biroul de presă al CNAS)

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Foto Shutterstock

România, peste media europeană la decese cauzate de tuberculoză Conform ultimelor date ale Institutului de Sănătăte Publică, România are o rată a mortalităţii prin tuberculoză de 6,4% la fiecare 100.000 de locuitori, peste media europeană de 5,3%. Ţara noastră se află astfel pe locul 6 în Europa la acest capitol, din 17 ţări europene. Cu toate acestea, numărul românilor diagnosticaţi anual cu tuberculoză este în scădere ca urmare a activităţilor implementate de către Programul Naţional de Control al Tuberculozei. Dacă în anul 2011 s-au înregistrat 18.215 cazuri noi şi recidive, în anul 2013 numărul s-a ridicat la 15.382 cazuri, incluse fiind şi recidevele bolii, conform datelor Societăţii Române de Pneumologie. Situaţia rămâne în continuare gravă, în condiţiile în care, în ţara noastră, se înregistrează zilnic 55 de cazuri de tuberculoză. În fiecare zi, patru români îşi pierd viaţa din cauza acestei boli totuşi curabile, ceea ce înseamnă între 1.200 – 1.500 de decese pe an. România ocupă în continuare un loc fruntaş în Uniunea Europeană, aflându-se în primele 18 ţări cu încărcătură înaltă de tuberculoză multidrog rezistentă (TB-MDR) şi tuberculoză cu chimiorezistenţă extinsă (TB-XDR) din regiunea europeană a OMS. „La 24 martie, la nivel mondial, se marchează Ziua de Luptă Împotriva Tuberculozei şi este important cu această ocazie să atragem atenţia publicului asupra faptului că tuberculoza este o maladie infecţioasă transmisibilă prin aer. De cele mai multe ori, tuberculoza atacă plămânii, iar această formă a maladiei este cea mai periculoasă întrucât, în timpul tusei, strănutului, vorbirii sau scuipatului, bolnavii elimină

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

în aer microbi cunoscuţi drept bacilii de tuberculoză (MBT). Tratamentul medicamentos complex standardizat poate vindeca această boală în majoritatea cazurilor, dacă tratamentul este instituit rapid, înainte ca plămânii să fie prea afectaţi, este urmat corect şi nu este întrerupt înainte de termen”, a declarat dr. Cristina Popa, medic primar pneumolog, Institutul de Pneumoftiziogie “Marius Nasta”. „Deşi această zi internaţională este dedicată luptei împotriva tuberculozei credem că este important să atragem atenţia nu doar asupra implicaţiilor tuberculozei, ci şi asupra tuturor bolilor pneumologice care au un impact atât de puternic asupra vieţii pacienţilor. Pentru unele dintre afecţiunile pneumologice există tratamente de ultimă generaţie care ar contribui vizibil la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, tratamente care sunt în aşteptare pe lista medicamentelor compensate şi gratuite de mai bine de 6 ani. Toţi aceşti pacienţi au nevoie de sprijinul nostru şi al autorităţilor pentru a le creşte speranţa de viaţă şi a le reduce suferinţa astfel încât să se poată bucura din nou de viaţă”, a declarat Oana-Martha Igrişan, Director de Comunicare ARPIM (Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente). Mai mult, conform Societăţii Române de Pneumologie, frecvenţa bolilor pulmonare este la fel de mare ca şi a celor cardiace şi generează tot atâtea cheltuieli ca şi bolile de inimă. Până în anul 2011, datele arătau că 6% din români au astm, 8-10% au o altă boală de plămâni numită BPOC, iar procentul de cancere în spitalele de pneumologie este în jur de 40-50%. (L.Z.)

7


Foto Shutterstock

Actualitate

Introducerea a 17 medicamente de ultimă generaţie – un prim pas important pentru pacienţi În luna mai, autoritățile au anunțat introducerea pe lista medicamentelor compensate şi gratuite a 17 noi medicamente destinate tratării afecţiunilor rare. Astfel, de la data de 1 iunie pacienţii care suferă de aceste boli au acces la tratament la acelaşi nivel cu ceilalţi pacienţi europeni. “Facilitarea accesului la tratamente de ultimă generaţie al oamenilor care suferă de boli rare este o veste bună, atât pentru ei, cât şi pentru sistemul de sănătate românesc care face astfel primii săi paşi în reformă”, a declarat Călin Gălăşeanu - preşedinte Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM). Alături de cele 17 terapii de ultimă generaţie deja introduse pe listă, mai există un număr de 150 de medicamente depuse iniţial spre evaluare care,

8

conform calendarului anunţat de autorităţi, vor fi reevaluate şi introduse pe lista medicamentelor compensate la data de 30 octombrie 2014. “Suntem încrezători că acest prim pas nu este şi singurul, iar autorităţile române îşi vor respecta angajamentul asumat şi vor oferi tuturor pacienţilor, de la 1 noiembrie 2014, acces la terapiile inovatoare pe care aceştia le aşteaptă de mai bine de 6 ani. ARPIM îşi arată în continuare deschiderea la dialog şi își oferă expertiza sa construită în ani de experienţă la nivel internațional, astfel încât procesul pentru deschiderea listei de medicamente compensate să poată fi finalizat conform standardelor europene şi în cel mai scurt timp posibil”, a adăugat Călin Gălăşeanu. (comunicat de presă ARPIM)

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Acoperirea vaccinală, în atenția specialiștilor! Andreea Banea

Rata de vaccinare în România este, la mai multe tipuri de vaccinuri sub 90%, în trend descrescător, având în vedere că în alți ani procentul depășea 95%. Altfel spus, acoperirea vaccinală la noi în ţară este sub media de 95% recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, au atras atenția specialiștii prezenți la Conferinţa Naţionale “Actualităţi în Vaccinologie” – RoVaccin 2014. Medicii susțin că desfăşurarea optimă a Programului Naţional de Imunizare ar trebui să aibă la bază un parteneriat eficient și coerent al triadei: profesionişti societate civilă - mass-media. “O rată de vaccinare între 80 și 90% nu poate fi satifăcătoare. Este mai mult decât îngrijorător deoarece crește riscul izbucnirii unor epidemii, lucru pe care nu ni-l permitem. Cred că trebuie să avem vedere în vedere acoperirea vaccinală cât mai ridicată în rândul copiilor. Ar fi extrem de util ca în cazul acesta, procentul să fie mai mare de 90%”, a explicat conf. dr. Alexandru Rafila (foto), preşedintele Societăţii Române de Microbiologie și coordonatorul conferinței. Specialiştii prezenţi la manifestarea ştiinţifică au tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte neîncrederea populaţiei în vaccinare, ca metodă eficientă de combatere şi eliminare a numeroaselor boli transmisibile. “Se observă o oarecare reticență în rândul populației cu privire la utilitatea imunizării prin vaccinare, iar acest lucru este cauzat de o informare deficitară sau de transmiterea de mesaje eronate cu privire la rolul și importanța vaccinării. Sunt multe mesaje conform cărora vaccinurile nu ar fi sigure, nu ar fi eficiente, ceea ce nu este deloc adevărat. În plus, avem dovada sutelor de milioane de copii vaccinați de-a lungul timpului. Vaccinurile sunt victima propriului succes. Nu trebuie să existe această teamă de vaccinare, dimpotrivă, încredere și acceptare”, a precizat conf. dr. Alexandru Rafila. De asemenea, prof. dr. Luminiţa Smaranda Iancu, vicepreşedintele Societăţii Române de Microbiologie, este de părere că principalul argument în schimbarea mentalităţii populaţiei vizavi de vaccinare nu trebuie să fie constrângerea, ci prezentarea riscurilor care pot

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

apărea în cazul nevaccinării. În ceea ce priveşte vaccinarea antigripală, specialiştii susţin că numărul total de persoane vaccinate antigripal în sezonul care tocmai a trecut nu a depăsit un milion de doze, cu toate că OMS recomandă ca minim din 15% din populatie (3 milioane) să fie vaccinată pentru a putea preveni apariția unei epidemii. A doua ediţie a Conferinţei Naţionale “Actualităţi în Vaccinologie” – RoVaccin 2014, desfăşurată în Bucureşti, a reunit peste 300 de epidemiologi, medici de familie, medici de medicină şcolară, microbiologi, pediatri, neonatologi, medici de boli infecţioase, ginecologi, pneumologi, precum și din alte specialități conexe. RoVaccin 2014 a avut un puternic caracter multidisciplinar și a urmărit informarea, facilitarea schimbului de informații și identificarea unor soluții concrete în managementul eficient al vaccinării și al bolilor prevenibile prin vaccinare.

9


Foto Shutterstock

Actualitate

Celulele stem, viitorul medicinei? Andreea Banea

Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR) a organizat la 12 iunie 2014 în cadrul Amfiteatrului Ion Heliade Rădulescu, Biblioteca Academiei Române, Bucureşti, „Conferinţa Naţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă”, sub auspiciile Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila”- Bucureşti. Cercetarea preclinică din domeniu este prezentată, în premieră în Romania, de către Prof. dr. Dan T. Simionescu, membru în Consiliul ştiinţific SIMCR, Ph.D, AIMBE Fellow, Redactor Şef, Director Revista Provocările Medicinei Regenerative, Director Adjunct Laboratoarele de regenerare tisulară şi biocompatibilitate, Clinical Research Programs and Operations Department of Bioengineering, Universitatea Clemson, SUA, în prelegerea “Testarea preclinică a scaffold-urilor cardiovasculare”. Prof. dr. Dan T. Simionescu este o personalitate ştiinţifică majoră, implicată în medicina regenerativă şi cercetarea pentru tratamentele bolilor degenerative cardiovasculare, ortopedice şi ale sistemului nervos, folosind propriile studii şi invenţii. A reuşit să folosească în cercetarea sa preclinică celulele stem pentru patologiile valvelor cardiace, bolile vasculare, degenerarea discurilor intervertebrale şi atacurilor cerebrale, cu rezultate spectaculoase. Inventatorul Anului în Medicină, în Statele Unite (2009), Prof. dr. Alt Eckhardt, Co-Preşedinte Consiliul Ştiinţific SIMCR, Profesor de Medicină la Rechts der Isar Medical Center of the Technische Universität Munchen, Germania şi Profesor de Medicină la Universitatea Tulane din New Orleans, SUA, este Key Note Speaker al evenimentului, prezentând cele mai noi dezvoltări ale chirurgiei regenerative, la nivel internaţional. Prof. dr. Alt Eckhardt este autorul a peste 500 de publicaţii şi deţine peste 600 de patente de invenţie în domeniul sudiului celulelor stem, electrofiziologiei şi cardiologiei intervenţionale. Prof. Asoc. Dr. Dana Jianu, co-preşedinte SIMCR şi iniţiator al primei Conferinţe de gen din România: „Chirurgia regenerativă este strâns legată de ţesutul adipos deoarece acesta conţine celule stem (CSDA).

10

Ele au aceleaşi proprietăţi ca şi celule stem din măduva osoasă făcând din ţesutul adipos cea mai importantă sursă de celule stem mezenchimale adulte. Se fac cercetări ample în toată lumea pentru a le utiliza în bolile inflamatorii ale intestinului subţire, colon şi chiar în îmbunătăţirea funcţiei miocardului după infarct, în urologie, ortopedie, în vindecarea mai rapidă a traumatismelor după accidente, etc. Aceste celule s-au dovedit deja eficiente în chirurgia plastică-estetică regenerativă.”

Premieră în România La 17 aprilie a.c a avut loc un eveniment în premieră la Bucureşti: izolarea de celule stem din ţesut adipos la un câine suferind de coxartroxă avansată – afecţiune degenerativă a articulaţiilor coxo-femurale - cu rezultate clinice şi radiologice spectaculoase la 53 de zile. Evenimentul medical a avut loc la Facultatea de Medicină Veterinară iar echipa medicală a fost coordonată de d-na Prof. Asoc. Dr. Dana Jianu, Conf. Dr. Andrei Tănase şi dl. Prof. Dr. Gabriel Predoi, decanul Facultăţii de Medicină Veterinară Bucureşti. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Institutul de Biologie şi Patologie Celulară ”Nicolae Simionescu”, Institutul Naţional de Boli Infecţioase “Prof. Dr. Matei Balş”, Departamentul de Biochimie şi Biologie Celulară. Societatea Intenaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR) reprezintă un for naţional şi internaţional ce reuneşte reprezentanţi, ai ştiinţelor regenerative şi pe cei din practica clinică, care au ca obiectiv principal cel de a scurta durata dintre descoperirile ştiinţifice şi dezvoltarea şi aplicarea de noi concepte de terapie în medicina şi chirurgia regenerativă actuală. (www.isrms.eu)

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Astmul poate fi controlat Loredana Zamfirache

Ziua Mondială a Astmului este un proiect anual organizat de Global Initiative for Asthma (GINA), în scopul educării publicului. În 2014, evenimentul are loc pe 6 mai. Prevalența astmului este în continuă creștere, mai ales în rândul copiilor, atât de mult încât în ultimele două decenii s-a dublat numărul de cazuri. Vestea bună este însă că astmul poate fi controlat. În România se estimează că sunt între 800.000 și 1.000.000 cazuri de astm, în Europa sunt 32.000.000, iar în întreaga lume peste 300.000.000. Astmul este o boală severă: 8 În Europa, 1 din 4 pacienți a avut cel puțin o criză de astm atât de severă, încât nu a putut nici măcar să ceară ajutor 8 Cele mai frecvente trei expresii folosite de pacienți pentru a descrie criza astmatică sunt: lipsa de aer, sufocarea și frica. În 2014, Societatea Română de Pneumologie, cu sprijinul companiilor farmaceutice a organizat pe 10 și 11 mai o campanie de testare și informare în trei orașe din țară: 8 În București, în Parcul Tineretului, intrarea dinspre Bd. Tineretului nr. 34 8 În Cluj Napoca, în Piața Mihai Viteazu 8 În Craiova, în Parcul Nicolae Romanescu. Testarea pentru depistarea astmului se numește spirometrie și seamănă cu etilotestul, controlul pe care îl fac polițiștii șoferilor suspectați că au băut: pacienții suflă într-un dispozitiv care determină capacitatea pulmonară. În 2013, Societatea Română de Pneumologie a derulat o campanie de testare în 48 de centre din țară. Au fost testaţi 12.481 pacienți dintre care 3.994 au fost diagnosticaţi cu o boală pulmonară sau cu risc crescut de dezvoltare a unei boli pulmonare. Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroșate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Prof. dr. Florin Mihălţan respiratorii se îngustează, muşchii din jurului acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă. Simptomele astmului variază în timp și adesea ele se agravează, în mod caracteristic, în timpul nopţii şi în primele ore ale dimineţii. Controlul astmului este deopotrivă o necesitate şi un obiectiv realizabil. O persoană cu astm controlat este o persoană care: prezintă simptome minime sau zero, nu se trezeşte noaptea din cauza simptomelor, nu foloseşte deloc / foarte rar medicaţia de salvare, poate să facă efort fizic la fel o persoană obişnuită, are funcţia pulmonară normală sau aproape normală (măsurată prin probe specifice), nu are/are foarte rar crize de astm.

11


Actualitate

Studiul PREDATORR: Aproape 2 milioane de români suferă de diabet zaharat Loredana Zamfirache

Prevalenţa diabetului zaharat în România este de 11,6%, ceea ce înseamnă că numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 şi 79 de ani care suferă de această afecţiune variază între 1.535.413 şi 1.967.200,arată rezultatele finale ale Studiul Naţional privind Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi (PREDATORR). Rezultatele sunt prezentate în premieră cu ocazia celui de-al 40-lea Congres al Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, desfăşurat la Sibiu, în perioada 21-24 mai 2014. Cifrele arată căîn topul regiunilor cu cei mai mulţi diabetici se află Sudul ţării, unde s-a înregistrat o prevalenţă a diabetului de 13,39%, urmată de regiunea Bucureşti-Ilfov, cu o prevalenţă a diabetului

12

de 12,79%. Pe locul trei în topul prevalenţei diabetului se află regiunea de Nord-Est (12,38%), urmată îndeaproape de regiunile Sud-Vest (12,1%), NordVest (11,69%) şi Sud-Est (10,44%).

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Foto Shutterstock

La polul opus, studiul PREDATORR arată că regiunile cu cei mai puţini diabetici sunt Vestul (8,2%) şi Centrul (9,99%) ţării. Dintre pacienţii cu diabet zaharat, 20,69% au reprezentat cazuri nou depistate, iar 79,31% erau deja în evidenţa medicilor de familie. Altfel spus, studiul PREDATORR evidenţiază o rată de depistare superioară față de cea raportată în Europa. În ceea ce priveşte prediabetul, rezultatele studiului PREDATORR arată că există peste trei milioane de români cu prediabet, ceea ce înseamnă o prevalenţă de 18,4%. “Aşa cum ne aşteptam în momentul în care am demarat acest amplu studiu naţional, numărul românilor cu diabet zaharat este mult mai mare decât cel al persoanelor existente în evidenţele medicilor diabetologi. Datele finale ale studiului PREDATORR indică o prevalență crescută a diabetului zaharat şi a prediabetului, cu o valoare dublă față de estimările anterioare. De asemenea, prevalenţa supraponderii şi a obezităţii este cu mult peste estimările anterioare, fapt care explică parţial prevalenţa crescută a diabetului şi a prediabetului. În acest context se impun, de urgentă, măsuri de implementare a Programelor naționale de prevenție a patologiei metabolico-nutritionale în populația generală a României”, a declarat prof. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Rezultatele finale ale studiului epdemiologic PREDATORR mai arată că peste 80% din populația adultă a României cu vârsta cuprinsă între 20-79 de ani prezintă anomalii ale lipidelor sanguine, în

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

timp ce peste 2,6 milioane de români, cu vârsta cuprinsă intre 20-79 de ani, au hiperuricemie (sindrom caracterizat prin creşterea nivelului de acid uric în sânge). „Studiul PREDATORR a fost unul din principalele mele obiective, când am preluat conducerea Societăţii Române de Diabet, Nutrţie şi Boli Metabolice. Coordonând o societate ştiinţifică, mi s-a părut un act de responsabilitate de a afla cu ce ne confruntăm în România în privinţa diabetului zaharat. Până la PREDATORR nu aveam niciun studiu clar şi ne raportam doar la datele venite din afara ţării. Acum, după o muncă extrem de solicitantă, avem date care să ne arate situaţia diabetului zaharat în România. A fost un efort intens şi le mulţumesc medicilor implicaţi, precum şi comitetului director al Societăţii de Diabet pentru că m-au sprijinit în elaborarea acestui studiu, precum şi Societăţii Române de Nefrologie”, a declarat prof. dr. Maria Moţa, preşedintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice. Demarat în 2013, Studiul Naţional PREDATORR oferă o imagine clară asupra situaţiei diabetului zaharat, a bolii cronice de rinichi şi a comorbidităţilor asociate în România. Studiul a fost realizat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice în parteneriat cu Societatea Română de Nefrologie, timp de aproape un an şi jumătate, pe un eşantion reprezentantiv deaproximativ 3.000 de persoane, din 101 de centre din ţară.

13


Actualitate

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 Axa prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii” Domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă” Titlul proiectului: „Consiliere profesională în specializările medicale pentru o carieră de succes” Contract POSDRU/161/2.1/G/141871 MedVISE – Consiliere profesională în specializările medicale pentru o carieră de succes Intro: Un număr de peste 450 de studenţi din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi vor fi consiliaţi în cadrul Centrului MedVISE în vederea construirii carierei profesionale în cadrul proiectului

14

european „Consiliere profesională în specializările medicale pentru o carieră de succes”, derulat de UMF „Gr.T. Popa” Iaşi în parteneriat cu Societatea Studenţilor Medicinişti Iaşi. Proiectul, cu o valoare de aproximativ 1,8 mili­ oane lei, va fi derulat pe o perioadă de 18 luni (mai

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


2014 – octombrie 2015), are ca obiectiv principal facilitarea procesului de inserţie pe piaţa muncii a 450 de studenţi la specializări medicale din cadrul UMF „Gr.T. Popa” Iaşi, prin oferirea de servicii interactive de informare, orientare, consiliere şi de stagii de pregătire practică, în vederea construirii carierei profesionale. „Proiectul a pornit de la nevoia studenţilor la medicină de a cunoaşte mai bine particularităţile specializării spre care se îndreaptă. Facultăţile de medicină le oferă stagii practice studenţilor în unităţi medicale, însă, de multe ori, aceştia nu ştiu exact ce presupune munca în acea specialitate. De exemplu, în ATI, studenţii vor afla în cadrul acestor stagii ce înseamnă să fii oricând pregătit să fugi la spital, să lucrezi ore lungi într-un ritm extrem de solicitant, să comunici cu familii îndurerate. Ne propunem ca în acest fel să pregătim studenţii în vederea alegerii specialităţii la rezidenţiat”, a declarat Prof. dr. Doina Azoicăi, managerul de proiect. „Profesia medicală este o profesie vocaţională, cei care aleg sa facă medicină sunt atraşi de mesaje profund umaniste ale acesteia şi de imboldul pe care îl au de a acorda ajutor semenilor aflaţi în nevoie. Dincolo de această motivaţie, este important ca fiecare student să îşi descopere aptitudinile pentru o anumită specializare şi să nu aleagă o specialitate numai în funcţie de vizibilitatea acesteia. De aici, necesitatea şi obligaţia unui instituţii de învăţământ medical de a-şi ajuta viitorii medici să se orienteze spre un domeniu unde vor fi putea fi performanţi”, a precizat Prof. dr. Vasile Astărăstoae, Rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” Iaşi. Proiectul va oferi consiliere unui număr de peste 450 de studenţi la specializările medicale în cadrul Centrului de Consiliere – MedVICE, stagii de practică pentru un număr de 150 de studenţi, dintre care 50 vor primi premii, după ce vor fi evaluaţi pe baza activităţii lor în cadrul proiectului. Totodată, 135 de studenţi vor participa la vizite de studiu în unități medicale din alte zone alte ţării şi din străinătate, pentru a a avea o

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Prof. dr. Doina Azoicăi, managerul de proiect perspectivă cât mai clară asupra particularităţilor din mai multe specializări medicale. Proiectul  Consiliere profesională în specializările medicale pentru o carieră de succes  este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, axa prioritară 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”, domeniul major de intervenţie 2.1 „Tranziţia de la şcoală la viaţa activă”.

15


Eveniment internațional

Parteneriat între Asociația pentru Reproducere Umană din România și Societatea Elenă de Medicină Reproductivă Alexandra Mănăilă / Foto: Alexandra Mănăilă

Asociația pentru Reproducere Umană din România s-a ,,înrudit” cu Societatea Elenă de Medicină Reproductivă. Asta înseamnă că cele două asociații profesionale, surori de acum încolo, vor colabora îndeaproape pentru a facilita schimbul de informații și experiență între medicii greci și români pe teme legate în mod special de tratarea infertilității și tehnicile de fertilizare in vitro. Anunțul a fost făcut în cadrul celui de-al doilea Congres Științific al Societății Elene de Medicină Reproductivă, care a avut loc la Salonic, în perioada 12-15 iunie 2014. Cei doi președinți: Prof. dr. Radu Vlădăreanu (președintele Asociației pentru Reproducere Umană din România) și Prof. dr. Eugenios Koumantakis (Societatea Elenă de Medicină Reproductivă) au semnat un

16

certificat care atestă oficial colaborarea între cele două asociații. “Va fi o colaborare și un schimb de opinii între specialiști, o colaborare interbalcanică așa cum avem și cu alte societăți. Ea va permite specialiștilor

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Dr. Andreas Vythoulkas, reprezentantul clinicii Genesis Atena în Romania

Prof. dr. Konstantinos Pantos, șeful clinicii Genesys din Atena și secretarul Societății Elene

români să participe la programe de educație medicală continuă pe care le vom dezvolta împreună cu Universitatea de Medicină din Atena”, a precizat Prof. dr. Radu Vlădăreanu. Principalii beneficiari vor fi medicii din România care doresc să învețe de la colegii lor din Grecia prin intermediul unui program de e-learning. Vor acumula atât cunoștințe teoretice, cât și practice, urmând ca medicii să se deplaseze în Grecia pentru a interacționa cu colegii lor. Și pentru pacienții români va exista un beneficiu, fiindcă aceștia vor putea avea acces mai direct și mai țintit către serviciile specializate din Grecia. “Noi suntem o Asociație mult mai tânără decât cea elenă, dar avem aceleași principii etice și ne dorim să colaborăm foarte strâns cu doctorii din Grecia. În plus, am văzut că sunt câțiva medicii greci care vorbesc bine română, iar mulți au studiat în România. În septembrie vom organiza și noi un congres al Asociației și vă invităm încă de pe acum să veniți la București”, a spus Prof. dr. Vlădăreanu. La semnarea parteneriatului între cele două asociații profesionale a participat și Makis Voridis, noul ministru al Sănătății din Grecia (investit în funcție de doar 3 zile), precum și renumitul prof. dr. Konstantinos (Kostas) Pantos, șeful clinicii Genesys din Atena și secretarul Societății Elene. Medicul are la activ aproape treizeci de ani de experiență în obstetrică și ginecologie și douăzeci și cinci ani ca specialist în tratamentul infertilității. Președintele Asociației pentru Reproducere Umană din România l-a invitat și pe ministrul grec al Sănătății la evenimentul din septembrie și a ținut să-i

mulțumească în mod special Prof. Pantos pentru oportunitatea parteneriatului între cele două societăți.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

E-learning pe tema Reproducerii Umane, în Grecia În prezent, medicii greci interesaţi de tema reproducerii umane pot urma un program de e-learning timp de 9 luni. În cadrul congresului Societatea Elenă s-a lansat cea de-a doua ediție a acestui program educaţional, fiind invitați să participe medici din specialităţile: ginecologie, neonatologie, urologie, endocrinologie, medicină de familie şi medicină generală, dar și din alte specialităţi, dar care sunt interesaţi de tema reproducerii umane. Până acum, aproximativ 300 de medici din Grecia au absolvit acest program de e-learning, fiind considerat un succes. În ceea ce-i privește pe medicii români, Asociația pentru Reproducere Umană din România își propune să aducă în viitorul apropiat acest program și la noi.

În România, număr îngrijorător de mic de fertilizări in vitro În țara noastră prin programul național de fertilizare în vitro, care a fost susținut cu 1 milion de euro din bugetul statului, s-au născut 350 de copii. Însă anul acesta Ministerul Sănătății nu a mai alocat bani pentru continuarea programului. “Din păcate, nu au fost suficiente fonduri, accesibilitatea fiind mică, iar incidența aceeași ca în Europa”, a afirmat Prof. dr. Vlădăreanu. În timp ce în Grecia se fac 15.000 de fertilizări in vitro pe an la o populație de 10 milioane

17


Eveniment internațional Prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele Asociației pentru Reproducere Umană din România de locuitori, în România sunt doar 3.500 de stimulări în vederea fertilizării in vitro la o populație dublă față de cea a Greciei. Asta înseamnă că România face de 4 ori mai puține FIV, în condițiile în care rata natalității este la pământ. “Este un număr îngrijorător de mic de fertilizări, foarte mic față de Cehia sau Polonia. Avem mult prea puține centre de FIV în România, iar programele din ultimii 10 ani nu au fost făcute să-i stimuleze pe doctori să învețe așa ceva”, a mai spus Prof. dr. Radu Vlădăreanu. Între timp, tehnicile au progresat destul de mult, infertilitatea este mult mai bine diagnosticată, iar clinicile din străinătate fac chiar turism medical. Una dintre cele mai renumite clinici din Europa, pentru că înregistrează la ora actuală cea mai mare rată de succes peste 57%, este cea a Prof. Pantos, Genesys din

18

Atena, unde se fac peste 4.000 cicluri de fertilizare in vitro anual. Vestea a ajuns și în România și mai nou în jur de 40 de cupluri de la noi se duc în fiecare lună la clinica Prof. Pantos. “Din septembrie anul trecut de când am început în România programul FIV și până luna trecută, 292 cupluri au venit la Genesys. Procentul de reușită din prima este de 56,3%, un procent foarte mare având în vedere că sunt destul de complicate cazurile din România”, a declarat dr. Andreas Vythoulkas, reprezentantul clinicii Genesis Atena în Romania și medic specialist în obstetrică-ginecologie, cu competențe în infertilitate, laparoscopie, ecografie, histeroscopie și colposcopie. Dr. Vythoulkas este absolvent al Masteratului din cadrul Clinicii Genesis din Atena, coordonat de Prof. dr. Pantos și profesează atât în România, cât și în Grecia. În opinia sa, o problemă majoră în România o reprezintă faptul că pacienții nu sunt trimiși din timp la specialiștii în infertilitate, sunt ținuți pe loc până poate fi prea târziu. “Multor medici le este teamă că o să piardă pacienții, dar nu toți ginecologii sunt supraspecializați în infertilitate. Contează foarte mult experiența clinicii, laboratorul și investițiile făcute, dar 90% din succes poate fi dat de un diagnostic corect”, a ținut să precizeze dr. Vythoulkas. Dacă în ceea ce privește accesul românilor la FIV în România este încă limitat, în Grecia autoritățile încearcă să adopte politici care să permită accesul cât mai larg al pacienților la noie tehnologii. Noul ministru al Sănătății din Grecia a declarat că intenționează să schimbe legea în așa fel încât accesul pacienților din țările din afara Uniunii Europene la FIV în Grecia să fie mai facil. În ceea ce-i privește pe greci, aceștia au un program național de FIV, susținut integral de stat, prin asigurările de sănătate.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


“Îndrumar pentru examenul practic în specialitatea ORL și chirurgie cervico-facială” Apariție: 2013 Autori: Prof. Dr. Romeo Călărașu, Dr. Tiberiu Dimitriu, Dr. Daniela Safta Coautori: Dr. Ileana Linaru și Dr. Loredana Mitran Adresare: medici primari și specialiști ORL, chirurgi, studenți, rezidenți “Numeroasele examene şi concursuri pe care trebuie să le susţină fiecare medic după terminarea facultăţii solicită din partea fiecărui cadru medical o susţinută şi continuă documentare. În sprijinul acestora, periodic s-au publicat diferite materiale, ce au folosit la buna desfăşurare a acestor examene.

În acest context, ne-am gândit să venim în ajutorul colegilor mai tineri, cu experienţa noastră, acumulată în decursul anilor, în activitatea clinică, dar şi în pregătirea pe care noi înşine a trebuit să o facem, când am fost nevoiţi să susţinem diferite examene şi concursuri. Tematica, stabilită de minister,

pe specialităţile cu profil chirurgical, implică, obligatoriu, o probă practică, cu diferite operaţii, ce trebuie susţinută şi practicată de către candidat.” Prof. Dr. Romeo Călăraşu, Dr. Daniela Safta, Dr. Tiberiu Dimitriu

Cartea are 320 de pagini și o grafică excepțională, desenele, figurile și imaginile vorbind de la sine. Pentru a comanda cartea, contactați-ne la tel. 031 - 432 82 30 sau la adresa de e-mail: office@mediasyscom.ro

MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION Electromagnetica Business Park, Anul 2 / Nr. 1 / 2014 Calea Rahovei nr. 266-268, Corp 2, Etaj 2, Cam. 14, 050912, Sector 5, Bucuresti, Romania Telefon/Fax: 031 - 432 82 30; E-mail: office@mediasyscom.ro; Website: www.mediasyscom.ro

19


Farmacologie Piața farma 20

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

21


Farmacologie Piața farma 22

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

23


Farmacologie Piața farma 24

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

25


Farmacologie Piața farma 26

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

27


Farmacologie Piața farma 28

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

29


Farmacologie Piața farma 30

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

31


Special 32

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

33


Special 34

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

35


36

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Foto Shutterstock

SPECIAL

MEDIC


Farmacologie 38

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


special medic

Otitele medii seroase Dr. Loredana Mitran medic primar ORL, doctor în ştiinţe medicale, Spitalul Universitar de Urgenţă “Elias” Bucureşti

Abstract:

Rezumat:

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

The nomenclature of otitis is not perfectly uniform, and the improvement of deficiencies would lead to a better understanding of issues related to etiology, diagnosis, prevention and treatment. Keywords: otitis, prevention, treatment

Nomenclatura otitelor medii nu este perfect unitară, remedierea deficienţelor ar duce la o înţelegere mai bună a problemelor legate de etiopatogenie, diagnostic, profilaxie şi tratament. Cuvinte-cheie: otită medie, profilaxie, tratament

39


special medic

Date anatomice Dacă ţinem seama că principala funcţie a urechii medii este cea de transmisie sonoră, trebuie sp avem o funcţionalitate perfectă a componentelor ei. Adică o casă a timpanului bine aerată, cu mucoperiostul sănătos, o trompă permeabilă cu funcţii păstrate care să asigure echilibrarea presiunii aerului pe cele două suprafeţe ale membranei timpanului, un timpan întreg, elastic şi subţire şi un lanţ de oscioare complet şi mobil. Este foarte important ca aparatul de ventilaţie al urechii mijlocii (mucoperiostul cavităţii timpanomastoidiene, timpanul, lanţul de oscioare, trompa Eustachius, epifaringele) să fie într-o perfectă stare de funcţionare.

Date de fiziologie Trebuie subliniată importanţa unei respiraţii fiziologice pe nas care asigură un drenaj al secreţiilor nazosinusale spre nazo-faringe, de asemenea contribuie la evaporarea secreţiilor nazale şi a lacrimilor ajunse în fosele nazale. Acest lucru joacă un rol important în fiziologia, precum şi în patologia urechii medii. În prezent, nu deţinem date precise referitoare la mărimea normală, calibrul foselor nazale. Gradul de permeabilitate se măsoară prin rinomanometrie, care pune în evidenţă „rezistenţa” foselor nazale. Importanţa calibrului foselor nazale se observă în obstrucţiile nazale din diverse cauze (stări patologice cu caracter obstructiv – deviaţii de sept, rinite alergice, hipertrofice, polipoze nazale, tumori nazale, hipertrofii adenoidiene etc.). Toate aceste cauze de obstrucţie nazală pot duce în timp la complicaţii ale funcţionării organelor vecine cum ar fi: - tulburări de drenaj care duc la rinite, sinuzite, dacriocistite; - otite medii, bronşite sau laringite; - dureri de cap; - rinite vasomotorii; - tulburări de miros etc. Luând în consideraţie aceste lucruri, este evidentă necesitatea permeabilizării foselor nazale, medicamentoasă sau chirurgicală după caz. Secreţiile stagnante în epifaringe declanşează de cele mai multe ori disfuncţii tubare, iar prezenţa susţinută a acestor secreţii explică recidivarea şi cronicizarea otitelor medii. Astfel se explică de ce se insistă, în cadrul acestor patologii, pe o toaletă eficientă a foselor nazale prin lavaj cu tot felul de soluţii antiseptice ş aplicarea de substanţe dezobstruante care să asigure o permeabilitate nazală satisfăcătoare şi acolo unde este necesar se indică intervenţii de permeabilizare nazală. Dar şi în cazul acestora este indicată o pregătire a

40

foselor nazale (cu diverse topice nazale în funcţie de caz) şi înainte de operaţie, dar şi post-operator în vederea unei vindecări fără complicaţii a pituitarei. Otitele medii seroase, din cauza incidenţei lor crescute şi a acuzelor pe care le provoacă sunt des discutate, iar în pofida acestui lucru există multe probleme legate de această patologie care nu sunt încă lămurite. Ele sunt definite ca şi cronicizări ale difuncţiilor tubare întrucât trompa lui Eustachio este concepută ca o parte structurală şi funcţională a aparatului de ventilaţie a urechii. Obstrucţia tubară din diverse cauze duce la o modificare patologică caracteristică şi anume ”otita medie seroasă” care constă în apariţia unei colecţii de secreţii în căsuţa timpanului. Bolnavul acuză senzaţia de plenitudine, de presiune în urechea bolnavă, zgomote auriculare şi hipoacuzie. La examenul clinic, otoscopia pune în evidenţă prezenţa la nivelul membranei timpanice a retracţiei umboului şi o coloraţie roza datorită hiperemiei mucoperiostului din căsuţa timpanică. De multe ori putem vizualiza prin semitransparenţa membranei timpanice colecţia lichidiană, care poate prezenta bule de aer sferice. Analizând atent problema, observăm că fosele nazale prezintă o importanţă deosebită în funcţionarea aparatului de ventilaţie a urechii medii, depistând diverse patologii care au dus la apariţia otitei medii seroase. De cele mai multe ori, etiopatogenia este clară şi evidentă, dar există şi un număr destul de mare de otite seroase în cazul cărora etiopatogenia nu este clară. Aceste cazuri ne pun probleme serioase de diagnostic şi tratament, dar nu în ultimul rând şi de profilaxie. Cea mai frecventă cauză de otită seroasă la copil este hipertrofia amigdalei faringiene (organ limfoepitelial care se poate hipertrofia în urma unei respiraţii susţinute pe gură în copilărie). Ea poate împiedica mecanic deschiderea tubară cu consecinţă în timp a apariţiei otitei seroase. De multe ori la copil întâlnim în cursul acutizărilor sezoniere o hipertrofie uşoară cu secreţii multiple la nivelul rinofaringelui care duc şi la o otită seroasă ce se remite o dată cu instituirea unui tratament corespunzător (lavaj nazal, dezobstruante nazale, aerosoli etc.). Antibioterapia nu este obligatorie, ea se instituie doar în cazul apariţiei suprainfecţiilor. De foarte multe ori, această patologie se rezolvă doar prin tratament simptomatic aplicat corect, asigurându-se o permeabilitate bună a foselor nazale. Alteori, recurenţele infecţiilor respiratorii duc la hipertrofii ireversibile cu cronicizări ale otitelor seroase care nu mai pot fi rezolvate decât chirurgical prin operaţii de adenoidectomii însoţite sau nu, după caz, de miringotomii de drenaj, uneori cu aplicaţii de aerator transtimpanal.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


La adult există numeroase modificări patologice organice uşor depistabile care pot declanşa otite medii seroase. Toate aceste modificări se referă la diversele componente ale aparatului de ventilaţie a urechii medii: rinite alergice, hipertrofii ale cornetelor, deviaţii de sept nazal, sinechii intranazale, corpi străini intranazali, polipoză nazală, formaţiuni tumorale în fosele nazale şi epifaringe, malformaţii tubare, secreţii stagnante în fosele nazale în cadrul sinuzitelor etc. Tratamentul otitelor seroase constă, în primul rând, în identificarea tulburărilor aparatului de ventilaţie a urechii mijlocii cu remedierea acestora. Ţinând cont de faptul că cel mai frecvent întâlnim stagnarea secreţiilor la nivelul nazofaringelui măsurile terapeutice care se impun sunt o toaletă eficientă a nasului prin lavaje cu diverse soluţii saline, precum şi educarea bolnavului la respiraţia susţinută nazală şi suflarea frecventă, regulată, ori de câte ori este necesară a nasului. Aceste măsuri reprezintă profilaxia cea mai eficientă a otitelor medii seroase, bineînţeles completate, la nevoie, cu tratamente clasice considerate oportune (chirurgical şi medicamentos).

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Ca să faci o reeducare a pacientului de la respiraţia bucală la cea nazală nu este uşor de făcut. La copii este necesară o perioadă de timp mai lungă. Chiar şi după efectuarea operaţiilor de adenoidectomie când post-operator copilul are culoar respirator şi teoretic nu ar exista impediment de respiraţie nazală vom observa la unii copii continuarea respiraţiei bucale datorită automatismului existent. Aici trebuie atrasă atenţia părinţilor de a insista în educarea respiraţiei la copil o perioadă de timp, uneori de câteva săptămâni în post-operator. Toate aceste lucruri pot prelungi continuarea unor tratamente cunoscute medicamentoase până la reluarea fiziologiei normale a respiraţiei.

BIBLIOGRAFIE 1. Ataman T., Geani A., Stanciu M.: Otita medie seroasa simptomatica din cancerul de cavum. ORL Bucuresti 1995; 3-4: 239-242. 2. Ciuchi V.: Otitele seromucoase cu hipoacuzii de perceptie. ORL Bucuresti 1979; 4: 265-276. 3. Mülfay V., Mühlfay Gh.: Otitele medii. Editura Medicala, Bucuresti 1999; 1-5: 5-108.

41


special medic

Tratamentul chirurgical al ozenei Dr. Loredana Mitran1, Dr. Ileana Gavrilă2, Dr. Ileana Linaru3, Dr. Irina Maria Gheorghiu4, Dr. Dimitriu Tiberiu5 1. medic primar ORL, doctor în ştiinţe medicale, Spitalul Universitar de Urgenţă “Elias” Bucureşti; 2. medic primar ORL, doctorand, Spitalul Universitar de Urgenţă “Elias” Bucureşti; 3. medic primar ORL, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti; 4. medic primar stomatologie, doctor în ştiinţe medicale, asistent universitar UMF „Carol Davila” Bucureşti; 5. medic primar ORL, IFACF-ORL “Prof. Dr. Dorin Hociotă” Bucureşti

Abstract:

Rezumat:

The interventions described in the surgical treatment have the following aims: to improve the vascular and trophic nasal mucosa and the recalibration of the nasal cavities. The main goal of the surgical interventions is to achieve the extinction of the unpleasant smell and to block the appearance of scubs, and secondary, to obtain the improvement of anosmia, headache and nasal obstruction. Keywords: treatment, surgery, nasal obstruction

Intervențiile descrise în cadrul tratamentului chirurgical al ozenei urmăresc: îmbunătățirea vascularizației și troficității mucoasei nazale, o recalibrare a foselor nazale. Operațiile au drept scop realizarea dispariției mirosului dezagreabil și a formării de cruste, secundar ameliorarea anosmiei, cefaleei și obstrucției nazale. Cuvinte-cheie: tratament, operaţie, obstrucţie nazală

Introducere Cunoscută din cele mai vechi timpuri, primele relatări datează din anul 1400-1500 î.e.n., ozena este o boală larg răspândită și frecvent întâlnită, considerată tot atât de veche ca și istoria medicinei. Definiția corectă a ozenei este dată de Fränckel, care o caracterizează prin: miros dezagreabil caracteristic, atrofia mucoasei nazale, formarea de cruste în fosele nazale, fără a produce pierdere de substanță. Acest sindrom major al ozenei - triada simptomatică - a fost enunțat în anului 1880. Din acest moment ozena este separată de alte afecțiuni, începe o perioadă

42

de cercetări în care se emit multiple teorii legate de etiopatogenie la care contribuie Abel și Struging, Lautenschlager, Perez, Wielang, Leroux-Robert, Taptas etc. În România, problema ozenei a suscitat mai multă vreme atenția medicilor. Printre aceștia, trebuie amintit Victor Babeş, care încă din primii ani ai acestui secol afirma că ozena este o maladie a întregului organism, de cauze necunoscute; o afirma el, ca bacteriolog, ca unul care ar fi putut să susțină o teorie microbiană. Tratamentul chirurgical al ozenei începe, se pare, în 1912 prin intervenția Brockaert, cu modificările lui Moure și Brindel care au injectat parafină în submucoasă.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


Concomitent se descriu operațiile: - Almeida – combaterea uscăciunii mucoasei prin dirijarea secreției lacrimale în meatul mijlociu. - Widmaak – implantarea canalului Stenon în sinusul maxilar. A urmat perioada simpatectomiilor pericarotidiene Portmann (pe carotida primitivă), juxtanazală (inițiată de Bouché) și a rezecției ganglionului stelat (Toma Ionescu). Intervenții părăsite, însă reluate în ultimul timp. -Plastia piramidei nazale, după tehnica imaginată de Alexander și alții, care au susținut că ozena se datorează displaziei piramidei nazale. Epoca modernă preconizează intervenții ce au drept scop strâmtorarea foselor nazale: - acționându-se asupra peretelui septal nazal, prin incluziuni submucoase de cartilaj costal (Ballerin), de țesut muscular (Mülfay), țesut grăsos (Maerchand), cartilaj septal de la alți subiecți (Bijon); - prin luxarea septului nazal spre fosa bolnavă; - prin dedublarea septului nazal cartilaginos și luxarea lamelelor rezultate spre ambele fose nazale (Mülfay); - prin recalibrarea planșeului foselor nazale, cu incluziuni submucoase de lame de celuloid (Baldenweck), lame de sticlă (Causse), cartilaj costal (Mill) etc. - prin plastie de țesut buco-jugal (Gavrilescu); - prin recalibrarea peretelui extern al fosei nazale, prin luxarea și apropierea pereților externi (Lautenschlager), incluziuni submucoase (Eyriés), plastie turbino-maxilară (Kitammura); - prin obstruarea foselor nazale (Vasiliu, Young) etc. Nu am enumerat decât câteva metode spre a demonstra multitudinea lor. Trebuie amintit aici de altfel că fiecare metodă în parte are modificări făcute de diverși autori, unele foarte importante, care, la rândul lor, ar putea fi socotite ca metode separate. Amintesc, de exemplu, metoda lui Lautenchlager, care a fost modificată de Halle, Hiquet, Harsac, Cahler, Wildenberg, Ramadier, Hilsberg, Firică și alții. Intervenții după procedeul Eyriés (1946) ce au preconizat îngustarea foselor prin decolarea mucoasei și menținerea ei apropiată de sept cu ajutorul unor bastonașe de acril introduse în buzunarele submucoase formate. Intervenția are ca precursori pe Ricardo-Botey care utilizează vaselină baritată ca plombaj excitant submucos, Baldenweck care folosește lamă de celuloid și Causse cu mulaje de sticlă(1).

Date anatomo-clinice Fosele nazale, reprezentate de două culoare asemănătoare, dar nu simetrice, sunt localizate între etajul anterior al craniului și cavitatea bucală, fiind delimitate lateral de sinusul maxilar, orbită, fosa pterigomaxilară și etmoid. Are aspect de culoar turtit transversal sau triunghiular, prezintă patru pereți și două orificii, narinar și coanal.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Structura osoasă este reprezentată de maxilarul superior, etmoid, osul palatin, oasele proprii ale nasului, cornetul inferior și vomerul. Mucoasa ce căptușește scheletul osos și cartilaginos cu toate anfractuozitățile sale formează o unitate neurovasculară fiziologică și patologică, astfel explicându-se osteita din ozenă sau din supurațiile cronice. Septulestereprezentatdeolamăosteo-cartilaginoasă situată vertical între cele două fose nazale. Are formă de dreptunghi neregulat sudat strâns la bolta palatină, iar superior la corpul sfenoid, etmoid și oasele proprii. Structural este format din lama perpendiculară a etmoidului, vomerul și cartilajul pătrat. Mucoasa este decolabilă împreună cu pericondru favorizând prin decolare formarea unor buzunare în care pot fi introduse protezele pentru recalibrarea foselor nazale în ozenă. Peretele lateral al foselor nazale prezintă: - Un segment anterior preturbinal folosit ca reper, fiind punctul inițial de decolare a mucoasei în meatul inferior. - Segmentul posterior, turbinal, cu cele trei cornete ce coboară oblic în jos delimitând meatele respective. - Cornetul inferior este reprezentat de os propriu în formă triunghiulară cu o mucoasă bogată în țesut erectil. Delimitează meatul inferior sub forma unui spațiu mărginit în afară de peretele sinuso-maxilar și fața internă a lamei palatine, iar inferior fața inferioară a fosei. - Peretele lateral al meatului este decolat atât în operația Eyriés, cât și în Lautenschleger. Este subțire, se poate fractura ușor, în special în porțiunea sa superioară sub inserția cornetului. Mucoasa meatului, în mod normal este ușor hipertrofică formând pliuri și se decolează ușor. În ozenă este hipotrofică și aderă intim la os. În meatul inferior se deschide canalul lacrimo-nazal care în timpul decolării mucoasei poate fi lezat. - Cornetul mijlociu are inserția laterală incompletă, capul este liber. Formează cu peretele lateral un șanț ce favorizează decolarea mucoasei, dar poate antrena luxația cornetului. Meatul mijlociu este ultimul segment ce se poate decola. Peretele extern prezintă în mijlocul său două ridicături oblice: creasta unciformă și bula etmoidală în dreptul căruia decolarea trebuie oprită. Peretele inferior al fosei este în formă de şanț orizontal format din osul maxilar și palatin. Este mai îngust anterior 5-7 mm, se lărgește în profunzime 17-23 mm. Este situat sub nivelul orificiului piriform. Mucoasa este destul de rezistentă, fără țesut erectil, se decolează ușor. Vascularizația arterială: etmoidala anterioară și posterioară, sfeno-palatina, nazală posterioară, pterigopalatină și facială.

43


special medic

Vascularizația venoasă este tributară venei faciale, venei etmoidale ce drenează în vena oftalmică și plexul venos maxilar intern. Inervația foselor nazale se realizează prin trei tipuri de inervație: - inervația sensibilității generale se realizează cu ajutorul nervului trigemen prin intermediul a cinci ramuri: nervul nazal intern, nervul sfeno-palatin extern, nervul sfeno-palatin intern, nervul nazal posterior, nervul palatin anterior; - inervația vegetativă simpatică și parasimpatică; - inervația senzorială este asigurată de nervul olfactiv(2).

Tehnicile folosite -Metode ce urmăresc combaterea uscăciunii şi formării de cruste. - Metoda Almeida care constă în dirijarea secrețiilor lacrimale în meatul mijlociu. Dezavantajele ar fi: canalul se închide repede și avem frecvente infecții lacrimale. - Metoda Widmaak care constă în implantarea canalului Stenon în sinusul maxilar. Rezultatele sunt bune, în schimb avem revărsat salivar pe nas în timpul alimentației. Din cauza faptului că avem canalul salivar cu deschidere în sinus, vom avea infecții parotidiene frecvente. - Alexander – plastia piramidei nazale. - Metode ce urmăresc îmbunătățirea vascularizării mucoasei. - Simpatectomie pericarotidiană, Bergis şi Asteriddes. - Simpatectomie carotidă primitivă, Portman – rezultatele sunt bune, însă de scurtă durată. - Simpatectomie în jurul arterei maxilare interne pentru a întrerupe și fibrele ce vin din nervul maxilar superior vidian (post-ganglion sfenopalatin), Maurice Escat – cu rezultate slabe. - Simpatectomie juxtanazală Bouché. - Rezecție de ganglion stelat, T. Ionescu, reluată în 1966 de Shanne și Sardona. - Intervenții de recalibrare a foselor nazale, ce răspund la teoria anatomică a lui Zanval care spune că ozena apare numai la cei ce au anatomic o fosă foarte largă. - Prin introducerea submucoasă de grefe. Principiile teoriei au fost abandonate. Metodele terapeutice diverse au dat rezultate pozitive ce s-au menținut în timp. - Infiltrări submucoasă de parafină – se elimină ușor, dau embolii retiniene sau parafinoame la distanță. - Utilizarea de vaselină boricată în cornete, RicardoBotey. - Introducerea de celuloid sub mucoasa septală, Baldenweck. - Utilizarea de homogrefe (auto- şi heterogrefe) introduse submucos: os, cartilaj costal, creastă iliacă, tibie, tendoane, mușchi, placentă etc.

44

- Utilizarea de heterogrefe diverse, cel mai răspândit fiind menisc articular de vițel. - Rășină sintetică, acrilat (metacrilat de metil polimerizat, dar neplastificat) sub formă de bastonașe rigide, intervenția Eyriés. - Este astăzi larg practicată, dar cu numeroase modificări în ceea ce privește substanța utilizată: silicon, pastă de teflon 50% suspensie în glicerină (Wilson 1946), bastonașe de teflon, spongel, dacron. - Utilizarea de grefoane pediculate ca: mucoasă buco-jugală (Gavrilescu). - Intervenții de recalibrare prin apropierea pereților laterali ai fosei nazale: - Operația Lautenschlager; - Intervențiile modificate de tip Van-den-Wildenberg, calea de acces numai endo-nazală; - Intervenții de chirurgie plastică ca o completare a operației Lautenschlager preconizată de Young și Noël (1967); - Intervenția Moga – recalibrarea posterioară a foselor nazale.

Indicații Orice ozenă diagnosticată și care nu se ameliorează la tratamentul medical.

Contraindicaţii Afecțiuni acute intercurente sau infecțioase, se amână intervenția. Afecțiuni acute rino-sinusale. Furuncul, impedigo, eczeme ale aripii nazale şi ale feței. Afecțiuni bucodentare acute, cronice (abcese, carii, parodontopatii, herpes). Afecțiuni generale: bolnavi tarați, cardiaci, pulmonari, hepatici, la care intervenția riscă să declanșeze agravarea stării generale. Intervenția este rareori indicată la bolnavii foarte în vârstă. La aceștia afecțiunea involuează de obicei spontan. La copii și tineri în perioada preatrofică nu are indicație nici un procedeu chirurgical.

Pregătirea preoperatorie Testarea constantelor biologice, hepatice, renale, cardio-pulmonare, de coagulare. Radiografie sinusală. Examen computer tomograf. Examen bacteriologic din exsudatul faringian, secreție bucală, nazo-sinusală şi antibioterapie operatorie în funcție de antibiograma obținută. Toaleta nazală repetată cu spălături saline (sare, bicarbonat), aerosoli tonifianți sulfuroși. Se recomandă reținerea de la badijonări iritante în fose sau injectarea de substanțe medicamentoase sub mucoasă cu 2-3 săptămâni înaintea intervenției pentru

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


a nu compromite integritatea mucoasei. Se pot practica pulverizații. Examen stomatologic şi îndepărtarea focarelor de infecție. Testarea compatibilității la substanțe anestezice. Testarea compatibilității la substanța aloplastică de utilizat.

Tehnica propriu-zisă – Procedeul Lautenschlager Este recomandat să se facă doar în cazurile de eșec prin alte procedee.

Anestezia De preferință anestezie generală cu intubație traheală. Se va evita anestezia cu protoxid care determină vasodilatație și favorizează sângerarea. Anestezie locală: Infiltrații cu xilină-adrenalină în șanțul gingivo-labial, fosa canină, paralatero-nazală. Ea poate fi completată în timpul intervenției și cu infiltrații sub mucoasa sinusului maxilar. Anestezie tronculară a nervilor maxilari superiori și etmoidali. Anestezie endonazală cu tamponament sau pulverizații de substanțe anestezice. Anestezia locală poate fi practicată în ambele fose nazale și sinusurile maxilare.

Poziția bolnavului Decubit dorsal cu capul în ușoară extensie fixat pe o pernă elastică sau cerc de cauciuc.

Instrumentar Chirurgical obișnuit: bisturiu, pense, foarfece, decolatoare, material și instrumentar de sutură, pensă Citeli, ciocan și dălți de diferite mărimi, chiurete Volkman, ac Reverdin mare sau ac drept puternic. Meșe lungi de drenaj și contenție.

Timpi operatori Timpul I Abordarea sinusurilor maxilare ca în procedeul Caldwell-Luc. Tratamentul chirurgical al mucoasei sinusale dacă aceasta prezintă modificări (recomandată în procedeul inițial). Timpul II Cu o daltă mică se creează pe peretele intersinusonazal un lambou osteo-mucos cu balama superioară în formă de „U”. Mobilizarea lamboului prin presiune cu degetul sau cu o chiuretă mare spre linia mediană cât mai aproape de sept. Pentru a facilita mobilizarea lamboului se poate completa decolarea mucoasei nazale în meatul inferior. Manevra va fi executată dinspre sinus cu grijă fără a rupe mucoasa.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Procedeul inițial recomandă menținerea lambourilor în această poziție prin tamponament strâns al ambelor sinusuri maxilare cu meșe ce se pot menține 4-5 zile. Lantenschlager a preconizat menținerea tamponamentului 15 zile în scopul formării de aderențe turbino-septale. Procedeul a fost modificat în ceea ce privește contenția. Se recomandă înlocuirea meșelor cu diferiți bureți resorbabili. Ramadier a modificat acest tamponament, menținând apropierea pereților cu ajutorul unei suturi în “U”. Ea se realizează cu ajutorul unui ac Reverdin mare, încărcat cu fir de mătase gros sau nylon, care traversează succesiv peretele intern al sinusului stâng, septul nazal și peretele intern al sinusului drept. Capătul firului existent în sinusul stâng se reintroduce cu acul prin peretele intern al sinusului, prin septul nazal, până în sinusul maxilar drept. Aici ambele capete vor fi încărcate pe ac și aduse până în fosa nazală dreaptă, unde cele două capete se strâng, apropiind astfel cei doi pereți (figura 1). Dacă pereții sunt bine înfundați și sutura în “U” este solid făcută, nu mai este necesară executarea unui tamponament al sinusurilor maxilare. Firele se vor scoate după 15 zile(3).

Hemostaza Toaleta locală. Sutura lamboului jugal cu catgut subțire. Nu se va practica drenajul sinusului chiar dacă leziunea a reclamat extirparea mucoasei. Intervenția creează o modificare pozitivă, dar numai parțială a foselor nazale. Porțiunea postero-superioară a foselor și în special segmentul meatului mijlociu și dosul cornetului inferior unde se formează majoritatea crustelor nu este deloc sau foarte puțin mobilizată. În porțiunea posterioară, profundă, fosele rămân largi. Crustele nu se pot elimina decât posterior. Toaleta nazală dificilă din cauza îngustării fosei sau a aderențelor turbinoseptale. Această metodă, datorită unor imperfecțiuni (cum ar fi lipsa calibrării fosei în treimea posterioară) a impus multiple modificări. La noi, Firică și Udrescu au încercat să aducă îmbunătățiri metodei. Chiar Lautenschlager și-a modificat procedeul completându-l cu operația Widmaak (abușarea Canalului Stenon în sinus). Procedeul practicat astăzi este modificat după diferiți autori prin completarea sa cu efectuarea unei recalibrări pe septul nazal în porțiunea profundă a lamei etmoidale utilizând diferite materiale acretice – aloplastice, precum și cartilaj recoltat de la cadavru sau de la alt bolnav (procedeul Moga). Alți autori recomandă completarea procedeului cu osteotomii para latero-nazale ca în operațiile de plastie și care măresc lamboul osteo-mucos lateral ce se apropie de sept (procedeul Alexander).

45


special medic

Prin modificarile aduse de diferiți autori, metoda lui Lautenschlager rămâne eficientă în cazul eșecurilor unor alte metode.

Incidențe intraoperatorii Hemoragii minime prin vase intraosoase, în locul trepanării sau în momentul decolării mucoasei sinusale. Lezarea arterei sfenopalatine în momentul secțiunii peretelui osos intersinuso-nazal în posterior. Efracția mucoasei nazale care este subțire și aderentă. Îngrijire post-operatorie. Spitalizare în observație activă. Tratament calmant general, antibiotice, antialgice. Dezobstruante nazale vasoconstrictoare în prima zi, după care uleioase. Toaleta cavității nazale, zilnic sau de mai multe ori pe zi cu aspirația secrețiilor și crustelor care se formează în jurul firelor de sutură. Toaleta cavității bucale. Îndepărtarea meșei din sinus aplicată pentru hemostază la 24 de ore. Scoaterea meșei de contenție după 4-7 zile. Alimentație lichidă 24 de ore, apoi alimentație moale la temperatură convenabilă pentru a nu declanșa hemoragii.

Incidente și accidente post-operatorii Tumefacția jugală și a feței datorită infiltrării de substanțe anestezice, tracțiunilor exercitate de depărtătoare sau tamponamentului cavității sinusale. Hemoragii intracavitare cu formare de hematom. Dacă acesta nu este mare, poate juca rol de tampon și contenție. Atenție, se poate infecta! Infectarea cavității sinusale necesită antibioterapie și drenaj. Ruperea precoce a firului de contenție. Dacă lambourile nu se mențin, se reintervine și se tamponează sinusurile. Persistența ozenei, mai ales în porțiunea posterioară, din cauza recalibrării insuficiente. Se instituie tratament medicamentos și apoi se reintervine. Perforații septale la locul de transfixie a firului de contenție.

Operația Van-den-Wildenberg Prezintă cale de abord intranazală.

Fracturarea Incizia mucoasei imediat înăuntru orificiului piriform circular pe peretele extern al fosei din dreptul capului cornetului până la planșeu în meatul inferior. Trepanarea peretelui extern al fosei cu dalta fără să se rupă mucoasa sinusală. Decolarea externă a peretelui osos sub mucoasa sinusală.

46

Figura 1 Secționarea peretelui intersinuso-nazal în meatul inferior, ras la planșeu cu sau fără ruperea mucoasei nazale, dar cu atenție pentru a păstra integritatea mucoasei sinusale. Prin fracturarea segmentului posterior al lamboului creat cu o pensă în cioc de rață (pentru redresarea septului nazal) se creează un lambou ce este menținut în apropierea septului prin introducerea unei meșe între mucoasa sinusală și peretele osos intersinuso-nazal. Operația este recomandată când firul contenției din operația Lautenschlager se rupe prea devreme.

Procedeul Eyriés Principiul constă în îngustarea foselor nazale și o reacție stimulativă excitantă creată de existența corpului străin sub mucoasă. Procedeul vizează peretele extern al foselor nazale prin crearea mai multor buzunare, recalibrează și cornetul, dar mai ales meatul mijlociu, unde procesul ozenos este constant, motive pentru care se pare a fi cel mai logic. O recalibrare, care nu se adresează peretelui extern al foselor nazale și, mai ales, dacă nu prinde și meatul mijlociu, are puține șanse de reușită. Peretele extern este zona cea mai inervată în filete neuro-vegetative, iar mobilizarea muco-periostului, care se face pe o suprafață mare, va influența această bogată rețea neuro-vegetativă.

Pregătire preoperatorie Poziția bolnavului ca în procedeul anterior. Anestezia ca în procedeul anterior.

Instrumentar Se completează cu: decolatoare curbe pentru dreapta și stânga, pensă pentru introducerea grefelor, pensă și pilă pentru modelarea grefoanelor. Materialul de grefat: mulaje de metacrilat de metil polimerizat

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


în formă de bastonașe rotunde ca un chibrit sau mai groase cu o lungime de 2-3-5 cm cu 5 mm diametru. Utilizăm bastonașe plate dreptunghiulare rotunjite la capete cu mai multe decupaje pe suprafață care vor mări aderența, împiedicând eliminarea post-operator. Discuri de 8-10 mm diametru cu 2-3 mm înălțime pentru recalibrarea pe septul nazal. S-a descris utilizarea de pastă de teflon, teflon sub formă de pânză (sub formă de meșe mici) dacron, asemănător protezelor vasculare etc. Materialul plastic are avantajul că nu se resoarbe, dar poate crea o reacție de incompatibilitate individuală. Materialul organic, în special cartilajul și meniscul, sunt ușor de modelat, necesită conservare specială de obicei în soluție de formol sau alcool. Au rol biotrofic stimulativ apreciabil. Se lizează și se înglobează în timp, iar fosa se lărgește din nou.

Tehnica propriu-zisă Incizie în șanțul gingivo-labial respectiv de la frenul buzei până la primul molar separat pentru fiecare orificiu narinar sau incizie mică cu secționarea frenumului sublabial. Incizia se face până la os. Lateral, extremitățile inciziei se prelungesc în sus, devenind aproape verticale atât cât să permită o laxitate corespunzătoare pentru manevrele ulterioare, facilitând accesul spre marginile superioare ale orificiului piriform. Decolarea submucoperiostală cu descoperirea marginilor orificiului piriform la nivelul planșeului său și apoi în sus pe marginea sa externă până la joncțiunea apofizei montante a maxilarului cu osul propriu. Pentru un bun acces, în special spre meatul mijlociu se recomandă a practica mai multe incizii verticale în țesut profund paralel cu orificiul. Se practică decolarea mucoasei nazale de pe marginile orificiului piriform. Anatomic, marginea osoasă este mult mai ridicată decât peretele extern și planșeul foselor nazale. Pentru o bună decolare, se recomandă secționarea unei semilune osoase paralele la marginea externă și inferioară a orificiului (lărgirea marginii sale inferoexterne). După necesități, în funcție de condițiile anatomice deasupra crestei turbinale în dreptul meatului mijlociu, se va lărgi din nou orificiul piriform printr-o rezecție osoasă. În dreptul capului cornetului inferior situat la 2-5 mm înapoia marginii osoase, peretele extern descrie o creastă, creasta turbinală a maxilarului inferior (locul de inserție a cornetului inferior). Mucoasa este aderentă, nu trebuie decolată și nici marginea osoasă piriformă nu trebuie secționată. Decolarea mucoasei este un timp delicat, se face cu decolatoare speciale descrise de Eyriés separat pentru fosa dreaptă și stângă. Se pot utiliza decolatoare obișnuite de sept, fără margini tăioase. Decolarea se poate completa cu una realizată prin antrenarea unor tampoane de vată sau meșe subțiri cu o pensă în baionetă.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Figura 2 Se vor crea două buzunare. Inferior, prin decolarea mucoasei planșeului fosei și a meatului inferior, respectând aderența la cornetul inferior. Culoarul creat este de 4-5 cm. Culoarul superior în spațiul interturbinal (porțiunea inferioară a meatului mijlociu). Se va evita regiunea repliului unciform dezvoltat în dreptul meatului mijlociu la 2 cm de marginea piriformă. Mucoasa este aderentă datorită existenței unui orificiu sinusal accesor. Decolarea mucoasei meatale se prelungește atât în sus spre capul cornetului mijlociu ce poate fi abordat, cât și inferior pe dorsul cornetului inferior pe care se poate crea un buzunar de 2-2,5 cm. În porțiunea posterioară mucoasa cornetului inferior este de obicei foarte aderentă. Se va urmări ca să nu creeze rupturi de mucoasă. Atenție ca buzunarul din meatul inferior să nu interfereze cu orificiul canalului lacrimo-nazal. Introducerea bastonașelor de acril sau a altor substanțe trebuie făcută cu răbdare fără a se forța. Se va introduce în spațiu mai larg, iar apoi printr-o mișcare de translație se va plasa în locul dorit. Se vor introduce atâtea bastonșe cât solicită conformația fosei, urmărindu-se apropierea mucoasei turbinale de sept pe o suprafață cât mai întinsă (figura 2). După plasarea implanturilor, se va face sutura plăgii de la nivelul șanțului gingivo-labial. Comprese cu apă rece sau gheață pe obraji în zona operată. Antibiotice pe cale generală. Complicații post-operatorii - se poate produce uneori, local, fie un mic hematom, fie un edem, care însă se rezolvă simplu, fără complicații. În caz de eșec se reia intervenția asociindu-se cu următoarele procedee: - Procedeul Eyriés-Ramadier Acesta constă în introducerea de grefoane sau implanturi sub mucoasa septului nazal.

47


special medic Figura 3 Tehnica constă în efectuarea unei incizii mici, verticale în mucoasa septului ca și la rezecție. Se decolează mucoasa până în profunzime și prin intermediul inciziei se introduc implanturile. Aceeași intervenție se face și în partea opusă dacă ozena este bilaterală (figura 3)(3). - Procedeul Moga Se realizează în cazul unei rinite ozenoase care cuprinde întreaga fosă nazală, nu numai în meatul mijlociu și constă în efectuarea în prima etapă, a recalibrării posterioare a septului nazal. Este indicată ca o completare a celorlalte intervenții descrise și are ca scop îngustarea foselor în 1/3 posterioară. Are indicație majoră în prezența unei deviații de sept cu concavitate mare posterioară. Se poate efectua uni sau bilateral în aceeași ședință sau într-un timp premergător altor tipuri de intervenție. Tehnica constă în secționarea muco-pericondrului septal de partea cea mai convexă. Secționarea poate fi verticală, este de preferat o secțiune semilunară cu deschiderea în sus. Se decolează mucopericondru și apoi mucoasa de pe lama etmoidală creându-se un buzunar larg posterior cu punct decliv mult inferior inciziei. Prin transfixia cartilajului septal se realizează un buzunar similar și de partea concavității. Incizia mucoasei, cât și transfixia cartilaginoasă trebuie să fie foarte economice, minime pentru introducerea de cartilaj septal de la cadavru sau de la bolnav operat anterior în aceeași zi sau bețigașe de acrilat. După introducerea bastonașelor sau discurilor se închide plaga septală prin tamponament sau sutură cu fir transfixiant. Abia apoi se va trece la recalibrarea anterioară a foselor, după procedeul lui Eyriés(2).

48

Incidente intraoperatorii: Incompatibilitate de substanțe anestezice; Perforație de mucoasă; Eliminarea bastonașelor se poate produce în următoarele cazuri: - Precoce prin efracția mucoasei produsă intraoperator; - După reacție inflamatorie locală ce durează câteva zile; - Datorită unei infecții sau unei reacții de incompatibilitate; - Tardiv, spontan prin traumatism digital, operator sau traumatism extern.

Rezultate Clinic – dispariția secrețiilor fetide și a crustelor. Dispariția cefaleei, modificarea psihicului cu dispariția complexelor. Histologic – epiteliul rămâne cilindric stratificat. În interiorul glandelor reapar celule caliciforme în proporții normale. Peretele vascular își recapătă musculatura netedă. Restul elementelor rămân însă nemodificate. Toate denotă că vindecarea în ozenă nu este o utopie, dacă se aplică un tratament complex, variat și adecvat fiecărui caz în parte.

BIBLIOGRAFIE 1. Gârbea Ș., Miloșescu P., Ștefaniu A., Olariu B. Rinitele cronice. Rinita atrofică ozeoasă; Patologie ORL, Editura Didactică și Pedagogică – București, 1980; p 107-110. 2. Gârbea Ș., Moga I. – Anatomia piramidei și a foselor nazale; Rinologie. Patologia nasului și a sinusurilor paranazale, Editura Științifică și Enciclopedică – București 1985; p 31-47, 357-358. 3. Gârbea Ș., Dimitriu I., Firică D., Gârbea D. – Chirurgia ozenei; Chirurgie ORL, Editura Didactică și Pedagogică – București 1974; p 370-373. 4. Călăraşu R., Dimitriu T., Safta D. - Îndrumar pentru examenul practic în specialitatea ORL şi chirurgie cervico-facială, Editura Media Systems Communication – Bucureşti, 2013; p 284-295.

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


SPECIAL

FARMACIST & ASISTENT


HOTEL

R

Club

Hotelurile Caro sunt binecunoscute atât datorită zonei liniştite în care se află, a facilităţilor moderne dar şi a serviciilor de înalta calitate pe care le oferă. Imediata vecinătate a lacului Tei şi Grădina Caro adaugă un plus de aer proaspăt confortului celor 187 de camere, două restaurante cu peste 300 de locuri, Lobby Bar şi a celor 1.050 de locuri pregătite pentru conferinţe.

Clubul de Fitness ( 2.400mp) include o piscină mare de interior (23m x 12 m), terasă în aer liber cu şezlonguri, saună uscată şi umedă, cameră de masaj, cardio studio echipat cu biciclete eliptice, biciclete ergonomice, statice, steppere şi camera de fitness dotată cu echipamente de cea mai nouă generaţie şi o zonă exclusivă pentru femei, spinning studio echipat cu 25 de biciclete şi un monitor cu informaţii despre condiţia sănătăţii.

Bdul. Barbu Văcărescu 164 A, sect 2. 020285, Bucureşti, România Telefon: +4021-208-6100, Fax: +4021-208-6101

REZERVĂRI

E-mail: reservation@carohotel.ro Telefon: +4021-208-6128

EVENIMENTE

E-mail: sales@carohotel.ro Telefon: +4021-208-6196

www.carohotel.ro


special farmacist Anul 2 / Nr. 1 / 2014

51


Foto Shutterstock

special asistent

Reconsiderarea profesiei de moașă în România Melania Tudose, preşedintele Asociaţiei Moaşelor Independente Alexandra Mănăilă

Asociația Moașelor Independente solicită autorităților române reconsiderarea profesiei de moașă, deoarece creşterea prezenţei şi importanţei moaşelor în sistemul sanitar este o soluţie sustenabilă financiar şi eficientă pentru îmbunătăţirea sănătăţii mamelor şi copiilor lor, în special în zonele rurale. Asociaţia Moaşelor Independente (AMI) solicită autorităţilor, Ministerului Sănătăţii şi Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMGMAMR) reconsiderarea și dezvoltarea profesiei de moașă, cu un statut juridic, norme, standarde și posibilități de activare conforme cu cele europene. Modelul olandez este recunoscut pe plan european drept cel mai bine structurat pentru funcționarea profesiei de moașă în beneficiul femeilor. Este un sistem pro-moașe centrat pe îngrijirea mamă-copil, susținut de guvern și care se

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

evidențiază și printr-o colaborare ideală între toți practicienii angajați în slujba sănătății maternoinfantile şi neonatale. În această ţară, rata cezarienelor (unul dintre criteriile importante de evaluare a calităţii îngrijirii materne) este de 17%. În România, această rată era de 36,7% în 2010, iar în 2012 a crescut la 41,2%. Utilizând eficient această categorie profesională în care a investit deja, dar pe care nu o foloseşte ca pe o resursă valoroasă, statul român poate contribui la îmbunătăţirea statisticilor negative privind sănătatea perinatală, apropiindu-le cel puţin de media europeană.

53


Conform statisticilor europene (European Perinatal Health Report 2010), România ocupă locuri ruşinoase în ceea ce priveşte sănătatea maternoinfantilă: Locul 1 – rata mortalității infantile (primul an de viață), de 9,8 la mie. Locul 1 – rata mortalității neonatale cu un procent de 5,5 la mie. Locul 1 - rata vârstei fragede (<20 ani) a mamei la naștere, de 10,6%. Locul 2 – rata mortalității materne, cu un procent de 21 la 100.000. Locul 3 - în topul practicării cezarienei ca modalitate de naștere, cu un procent de 36,9% din totalul nașterilor. Locul 3 - rata epiziotomiilor, 68,2% din totalul nașterilor vaginale. Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca epiziotomiile să fie efectuate numai în anumite circumstanţe particulare, procentul recomandat de intervenţie fiind de 10%. Două elemente esenţiale pentru ameliorarea sănătăţii materno-infantile Asociația Moașelor Independente (AMI) consideră esenţiale pentru ameliorarea sănătăţii materno-infantile următoarele elemente: 1. Accesul egal la servicii de sănătate pentru gravide și implicit accesul fiecărei gravide la serviciile unei moaşe. În România, Raportul “Acompanierea Naşterii” 2011, editat de Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copii, arată că 23% din gravidele din România au o monitorizare inadecvată a sarcinii, cu un număr de sub trei controale prenatale. Numărul de consultaţii prenatale efectuate de către un profesionist în timpul sarcinii şi începerea lor în primul trimestru de sarcină se corelează puternic cu eficacitatea de a influenţa pozitiv evoluţia normală a gravidităţii, inclusiv reducerea procentului de copii născuţi prematur. Deşi statul român garantează accesul gratuit al tuturor femeilor însărcinate (indiferent de statutul lor de asigurat/neasigurat CAS) la serviciile de asistenţă medicală, în special în zonele rurale, multe dintre acestea nu au posibilitatea fizică şi/sau materială de a se deplasa pe distanţe mari pentru a se putea prezenta la consultaţii. Acest lucru are un impact grav asupra probabilităţii de determinare a riscurilor asociate sarcinii, riscuri care, depistate la timp, pot reduce morbiditatea şi suferinţa mamei şi copilului. Nu în ultimul rând, măsurile de prevenţie instituite la timpul potrivit pot înlătura multe dintre costurile de spitalizare foarte mari asociate patologiei obstetricale şi prematurităţii. Reintegrarea moaşelor în sistemul de monitorizare a sarcinilor ar oferi o soluţie eficientă şi simplu de implementat pentru reducerea procentului îngrijorător de femei nesupravegheate în timpul sarcinii. Datorită pregătirii lor, prin integrarea în echipa de îngrijire materno-infantilă

54

Foto Shutterstock

special asistent

România, pe locuri ruşinoase…

de teren sau prin cabinete individuale, moaşele pot monitoriza sarcina fiziologică în întregime şi pot semnala la timp patologii care pot pune în pericol viaţa mamei şi a copilului, redirecţionând gravidele cu risc către medicii obstetricieni şi/sau de alte specialităţi. 2. Reducerea ratei intervenţiilor la naştere România este o ţară a extremelor în ceea ce priveşte atitudinea părţilor implicate în sănătătea mamei şi copilului, ce comportă riscuri şi costuri mari începând de la intervențiile chirurgicale inutile până la costurile aferente supramedicalizării și complicațiilor asociate unei naşteri nesupravegheate. Este evidentă tendința specialiștilor de a aborda sarcina și nașterea ca fenomene mai mult patologice decât normale şi alegerea femeilor din România să nască singure acasă. În tot acest timp, moașele, care posedă abilitățile ce ar putea ameliora situația existentă, sunt ignorate și obstrucționate. Moașele promovează nașterea naturală, alăptarea, atitudinea nonintervențională și asigură îngrijiri individualizate, centrate pe femeie, copil și familie. În opinia AMI, prezența moașei în echipa de îngrijire materno-fetală și neonatală va schimba balanța în favoarea nașterilor naturale și a alăptării exclusive, crescând astfel nivelul de sănătate al populației și scăzând costurile inutile. Deși femeile din România își doresc o moașă alături de ele, pe perioada sarcinii, nașterii și în postura de proaspete mămici, așa cum știu că se întâmplă în

Anul 2 / Nr. 1 / 2014


“Lumea are nevoie de moașe astăzi mai mult ca niciodată. Este necesar ca acest adevăr simplu să fie rostit şi în România!” Melania Tudose preşedintele Asociaţiei Moaşelor Independente

alte țări, această opțiune nu există. Acest lucru se întâmplă în condiţiile în care studiile internaţionale demonstrează că acolo unde moaşa este agreată şi ocupă locul cuvenit în echipa materno-infantilă, calitatea îngrijirilor este una de un înalt standard, iar sănătatea reproductivă a populaţiei respective se situează la cote înalte.

Numărul moașelor în alte țări În România sunt aproximativ 700 de moașe licențiate ce așteaptă să fie activate și integrate în echipa de îngrijire materno-fetală și neonatală. În ceea ce privește situația moașelor de pe alte meleaguri, The Second Survey of European Midwifery Regulators din 2010 ne arată că: Norvegia dispune de 3.489 de moaşe şi 990 de obstetricieni pentru 60.000 de naşteri (17,2 naşteri/ moaşă, 3,5 moaşe/obstetrician)

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Irlanda dispune de 2.500 de moaşe şi 107 obstetricieni pentru 70.630 de naşteri (28,2 naşteri/ moaşă, 23,4 moaşe/obstetrician) UK dispune de 35.889 de moaşe şi 1934 obstetricieni pentru 787.057 de naşteri (21.9 naşteri/ moaşă, 18,5 moaşe/obstetrician) Franţa dispune de 20.000 de moaşe şi 2.500 obstetricieni pentru 830.000 de naşteri (41.5 naşteri/ moaşă, 8 moaşe/ obstetrician) Suedia dispune de 7.720 de moaşe şi 1.550 de obstetricieni la 109.301 de naşteri (14,2 naşteri/ moaşă, 4,9 moaşe/obstetrician). Concluzia raportului European Perinatal Health este: ,,Sănătatea mamei și copilului într-o țară depinde mult de modelul de organizare al sistemului sanitar. Includerea moașelor în echipa multidisciplinară și implicarea ei în îngrijirea materno-infantilă au un rol foarte important”.

55


TALON DE ABONAMENT

Revistă de actualitate și informare specializată dedicată tuturor medicilor, farmaciștilor, asistenților și rezidenților din România

Anul I - Nr. 1 (1) 2013 www.mediasyscom.ro

Buget CNAS 2014

Creşteri substanţiale pentru medicina primară şi ambulator

Doresc să mă abonez la revista

qA  bonament pentru 1 an 6 numere ale revistei qA  bonament pentru 2 ani 12 de numere ale revistei

100 RON 190 RON

Proiect Implicaţiile adoptării modificărilor legislaţiei privind malpraxisul

Special Farmacia comunitară, prima stație în îngrijirea sănătății

Proiectul legislativ va avea implicaţii importante în lumea medicală, influenţând raporturile dintre pacient, personalul medical, furnizorul de produse şi servicii şi asigurator. pagina 28

În fapt, în acest moment, farmacia comunitară se află la o răscruce. Un drum (nedorit) ar fi spre farmacia din care dispare modelul etic. Celălalt însă înseamnă folosirea la maximum a potențialului farmacistului. pagina 28

Nume:................................................................................... Prenume: ............................................................................... Dna  Dl  Dra  Adresă domiciliu: ..................................................................................................................................................................... Municipiu: ........................................................................ Sect.: ................ Judeţ:............................................................ Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: ............................................................................................................... Specialitate ................................................................................................................................................................................  student  rezident medic specialist medic primar Competenţă ............................................................................... Denumire instituţie: ....................................................... Domeniu de activitate:  Privat  Public Secţie: ................................................................................................. Funcţie: ...................................................................... Specialitate: ................................................................. Adresă instituţie: ............................................................................ .................................................... Municipiu: ....................................................Sect.: ........... Judeţ:................................. Oraş:................................................................. Comună: ...................................................................................................... Cod poştal: ............................................... Telefon: .......................................... Mobil: ...................................................... E-mail: ........................................................................ Web: ................................................................................................... CUI instituţie: Plătitor de TVA: da nu Factură - vă rugăm să completaţi cu coordonatele necesare emiterii facturii: Denumire persoană: ...................................................... Denumire instituţie: .................................................................. Adresa pentru primirea revistelor MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION: Domiciliu Instituţie Data:

/

/

Semnătură:…..………….….......…

După completare, vă rugăm să trimiteţi talonul însoţit de dovada efectuării plăţii la adresa: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, prin fax (031) 432.82.30 sau scanate prin e-mail la office@mediasyscom.ro. Mulţumim!

Plata abonamentului se va efectua prin mandat poştal sau prin ordin de plată pe coordonatele: MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION S.R.L., Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, Sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, CUI RO31922876, J40/8111/2013. Cont RON IBAN: RO05BACX0000000912742000, deschis la Unicredit Țiriac Bank, Sucursala Rahova.

Doresc să primesc o copie a facturii abonamentului: q Da, la adresa de e-mail: ..................................................................... q Da, la fax: .....................................................................

SC MEDIA SYSTEMS COMMUNICATION cu sediul în Bucureşti, Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, CUI RO31922876, J40/8111/2013 prelucrează datele cu caracter personal furnizate de dumneavoastră prin acest document în scopul actualizării bazei de date. Pe viitor, datele menţionate ne permit să vă ţinem la curent cu activitatea noastră. În cazul în care nu doriţi această informare, bifaţi

NU

!

Conform Legii nr. 677/2001, beneficiaţi de dreptul de acces, de intervenţie asupra datelor, dreptul de a nu fi supus unei decizii individuale. Aveţi dreptul să vă opuneţi prelucrării datelor personale care vă privesc şi să solicitaţi ştergerea datelor. Pentru exercitarea acestor drepturi, vă puteţi adresa cu o cerere scrisă, datată şi semnată la sediul social din Calea Rahovei nr. 266-268, corp 2, etaj 2, Bucureşti. De asemenea, vă este recunoscut dreptul de a vă adresa justiţiei. Media Systems Communication este înregistrată la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal sub numărul 29878/7.11.2013


Anul 2 / Nr. 1 / 2014

57


Farmacologie 58

Anul 2 / Nr. 1 / 2014

Rxjournal 2 (1) 2014  
Rxjournal 2 (1) 2014  
Advertisement