STUDIU EVALUARE ADECVATA
STRATEGIA INTEGRATA DE DEZVOLTARE URBANA BRASOV Tabel a.1 DIAGNOSTIC TERITORIAL
SECTOARE INVESTIGATE
Aspecte cheie ale dezvoltării
2.1. OAMENI Structura asociativă a Zonei Metropolitane Brașov cuprinde 18 SI SPAȚIU localități– municipiul Brașov (rang I), municipiile Săcele și Codlea (rang II), orașele Râşnov, Predeal, Ghimbav și Zărneşti (rang III), precum și 11 comune: Bod, Budila, Cristian, Crizbav, Feldioara, Hărman, Hălchiu, Prejmer, Sânpetru, Tărlungeni și Vulcan. Suprafața ZMB este de 1514,39 kmp, iar populația totală (conform datelor statistice la 1 iulie 2015, de pe INSSE TEMPO online) este de 472.777 locuitori. Grad de urbanizare mare– peste 85% din populația zonei metropolitane trăiește în zone urbane, ceea ce duce la un grad de coeziune sporit și un acces rapid la servicii de bază (sănătate, educație etc.) Municipul Brașov este unul din cele mai importante noduri economice și de transport, atât la nivel regional cât și la nivel național, parte integrantă a unui sistem urban care, împreună cu municipiile București, Ploiești și Târgoviște, face parte din Axa de
@Fundatia Pronatura
Avantaje competitive
Amplasare strategică a zonei metropolitane dpv geografic, la distanțe relativ egale de Ploiești, Pitești, Târgu Mureș, Sibiu sau Focșani, și pe coridoarele de transport (naționale și europene) ce fac legătura cu orașele din sudul țării și vestul / estul țării Diversitatea activităților economice și a oportunităților în ceea ce privește piața forței de muncă Importantă aglomerare de populație, cu caracter urban, cu o pondere ridicată de
Probleme
Provocări și tendințe de dezvoltare
Declin Creșterea demografic constant cererilor de din anul 1992, datorat schimbare a natalității scăzute și funcționalității migrației forței de terenurilor (prin muncă presiunea investițională asupra Imbătrânirea populației cu efecte pe terenurilor agricole și limitelor piața muncii pentru asupra următorii ani și rata intravilanelor) ridicată a morbidității Concentrarea populației, mai ales pe investițiilor în zone cu fondul îmbătrânirii accesibilitate rutieră și demografice feroviară ridicată, atât în parcuri industriale, Presiune și centre asupra terenurilor cât comerciale agricole și zonelor verzi prin extinderea Dezvoltarea în intravilanelor coordonare cu localităților regiunea București– Ilfov și cu regiunea Disconfortul creat în unele cartiere Sud Muntenia, prin de locuit de cooperarea pe axa Ploiești, proximitatea zonelor București, industriale (alcătuite din Brașov platforme mari, ridicate în perioada comunistă)
9
Nevoi și recomandări pentru strategie Protecția terenurilor agricole, pădurilor și zonelor verzi de extinderi necontrolate ale intravilanelor prin reglementări urbanistice specifice Dezvoltarea nodurilor logistice în zona de sud și de vest a polului de creștere, asigurând conectivitatea cu coridorul IV și IX din rețeaua europeană TENT