Urme 33

URME

Sumarul num\rului 33

Editorial

PAGINILE 2-3

Zilele [colii

PAGINILE 4-6

Actualitate

PAGINILE 7-20

Reportaj

PAGINILE 21-33

Elevi excep]ionali

PAGINILE 34-45

Interviu

PAGINILE 46-51

Medalioane cu întârziere

PAGINILE 52-56

Cultural

PAGINILE 57-75

Speciale

PAGINILE 76-95

C\su]a de redac]ie

PAGINA 96

1

ANUN}URI IMPORTANTE Redac]ia revistei URME `[i cere scuze pentru `ntârzierea cu care apar medalionele claselor a XI-a din liceul nostru. Aceste articole se g\sesc `n sec]iunea „Medalioane `ntârziate”. ~n viitor, pentru a fi siguri c\ nu omitem niciunul din rezultatele voastre la concursuri, olimpiade [i activit\]i extra[colare, `ncuraj\m dirigin]ii [i/sau [efii claselor s\ ne comunice aceste date `nainte de `ncheierea fiec\rui semestru, ca s\ reu[im s\ le includem `n revist\. Datele pot fi transmise pe hârtie sau `n format electronic la urm\toarele adrese: revista_urme@yahoo.com sau lgadinariu@yahoo.com (coordonator).

Acest num\r este dedicat talentelor [i pasiunilor din Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” (sec]iunea „Elevi excep]ionali”). ~ntrucât vom `ncerca s\ permanentiz\m aceast\ rubric\, anun]a]ine scurt, pe e-mail, despre asemenea elevi [i vom veni s\-i cunoa[tem. Desigur, ne pute]i g\si [i `n fiecare mar]i `ntre orele 14-15, `n sala de redac]ie. Redactorii no[tri v\ satu oricând la dispozi]ie.

V\ a[tept\m!

2

Editorial

~n b\taia timpului c\ evolu]ia acesteia din urm\ nu poate fi m\surat\ `n timp, cu exactitate, pe când succesul se preteaz\ la b\taia timpului. ~n orice caz, `ncerc [i s\ evit s\-mi doresc alunecarea `n partea cealalt\, [i anume a justific\rii anemice „nu voi avea succes, dar voi deveni un om de calitate”.

O bun\ prieten\ m-a `ntrebat la ce serve[te un editorial.

I-am spus defini]ia clasic\ [i am ad\ugat c\ un editorial se vrea sustras pe cât posibil erod\rii `n timp pe care o sufer\ articolele informative, cu alte cuvinte s\ poat\ fi recitit [i dup\ câteva luni sau decenii de la apari]ie [i s\ nu-[i piard\ sensul. Un editorial poate prezenta opinia redac]iei cu privire la cel mai important eveniment al zilei, dar cum `ntr-o [coal\ lucrurile nu se schimb\ decât foarte pu]in de la o zi la alta, `ntr-o continuitate [i repetivitate asigurat\ de succesiunea genera]iilor (a[a cum e [i normal), editorialul revistei „Urme” e mai mult un mesaj despre un singur aspect al vie]ii [colare. Pentru azi, obiceiurile tineretului de azi de a `mp\r]i folosi [i cuantifica timpul.

Acesta nu este un editorial `n adev\ratul sens al cuvântului, pentru c\ m-am mul]umit critic un singur un om (eu) `n loc de a[a-numitul „tineret de azi”. Un editorialist nu trebuie s\ se dea infailibil nici dac\ scrie la o revist\ [colar\ (a[ vrea s\ existe un semn de autoironie `n gramatica limbii române, poate apare `n viitorul DOOM).

Nu vreau s\ fiu atât un om de succes, cât un om de calitate, dar problema este

De la unit\]ile timpului personal: an [colar, „a face explozie” [i „zi perfect\”...

Chiar dac\ sun\ deja cli[eic, temporizarea parcursului spre succes este foarte important\. „Cu r\bdarea treci [i marea” – [i iat\ am sintetizat tot ce prop\v\duiesc printre tinerii mai slabi de `nger sau mai tari de orgoliu a[a-numitele „c\r]i de dezvoltare personal\” (pentru care am o antipatie `n general, [i nu suport s\ le v\d `n libr\rii vizavi de rafturile cu Dostoievski [i Eliade – dar despre asta data viitoare).

Fabius Maximus a luptat `mpotriva lui Hannibal prin h\r]uiri [i victorii mici, `n acest fel primind porecla de Cunctator (Z\bavnicul), iar tactica sa `i poart\ de atunci numele.

Timpul lucra `n favoarea lui Fabius, dar `n campania vie]ii pe care o conduce fiecare dintre noi de cele mai multe ori timpul este un adversar, care trebuie divizat pentru a fi stâpânit.

Fiecare om `[i stabile[te, voluntar sau involuntar, ni[te unit\]i de a[teptare [i ac]iune `n care divizeaz\ orizontul nem\rginit al trecutului [i viitorului. S`nt convins\

c\ v\ este cunoscut bilan]ul din noaptea Anului Nou. ~ntre un pahar de [ampanie [i altul, printre glume [i ur\ri zgomotoase, vi se `ntâmpl\ s\ r\mâne]i un moment pe gânduri, absen]i la ceea ce se petrece [i s\ trece]i fugitiv cu gândul prin toate realiz\rile [i e[ecurile din anul ce e pe cale s\ se `ncheie. ~n aceea[i euforie stabili]i noi idealuri (repede, pân\ la se aprind artifiiciile!), de fapt le pasa]i pe 90% din cele vechi `n noua unitate de timp. E o metod\ ineficient\, dar a[a „func]ioneaz\” foarte mul]i oameni. Nu [tiu de unde vine, poate de la obiceiul de când lumea al agricultorilor de a-[i seta via]a pe un singur an, de la arat pân\ la recolt\.

Mai eficient [i mai realist este, pentru elevi, calculul de la sfâr[it de an [colar, dar pe acesta nu-l facem noi [i oricum adesea nu reflect\ decât un singur aspect al vie]ii noastre: cel al educa]iei formale.

Sincer, prefer s\-i acord o importan]\ sc\zut\ pentru c\ [tiu c\ nu toat\ via]a vom avea ni[te dirigin]i care la `nceputul fiec\rei veri vor face bilan]ul anului pentru noi [i ne vor informa cât de bine am reu[it `n acel an.

Din p\cate, pentru cei mai mul]i tineri de azi „unitatea de a[teptare [i ac]iune” este [i mai scurt\: durata de timp pân\ la urm\torul examen sau urm\torul majorat. Tr\iesc la `ntâmplare pân\ atunci (nu c\ le-ar lipsi un scop – scopul exist\: luarea examenului sau combinarea cu tipul acela cu ochii verzi – dar nu s`nt `n stare s\ vad\ aceste succese `n context

URME mai larg, `ntr-o ordine fie [i vag\ a lucrurilor, [i asta eu numesc `ntâmplare). Sau „Mi-am f\cut planuri: m-am gândit ce fac la var\!”. Dar na! Am zis c\ nu voi face decât autocritic\, dar m-a luat tastatura pe dinainte.

Am avut de mic copil con[tiin]a timpului care trece [i care trebuie folosit, c\ altfel te dizolv\ (asta nu a intrat `n contradic]ie cu obiceiul `ntârzierilor m\runte). Dac\ r\mâi acela[i pe parcursul unei lungi perioade de timp, devii necompetitiv. Dac\ e[ti adolescent [i faci o gre[eal\ ]i se iart\, dar dac\ cre[ti f\r\ s\ fi `nv\]at ceva `n timpul adolescen]ei [i repe]i aceleasi gre[eli ca adult nimeni nu-]i mai d\ crezare. Timpul lucreaz\ `mpotriva noastr\, [i unica metod\ de a-l `mpiedica s\ ne degradeze e... s\-l utiliz\m, s\-l punem sub controlul nostru. E ca [i cum ai avea `n mân\ permament o substan]\ foarte periculoas\, care `ncepe s\ te otr\veasc\ dac\ o ]ii `n mân\ sau o arunci pe undeva. Doar dac\ o depui `n eprubeta potrivit\, al\turi de alte substan]e, [i faci eforturi ca reac]ia s\ decurg\ bine, po]i ob]ine acea po]iune care s\ te fac\ mai puternic sau care s\ poat\ fi oferit\ lumii (metaforele astea chimice `mi vin `n minte dup\ ce am v\zut-o pe prof.

Lumini]a Gr\dinariu `n laboratorul de chimie cu un elev olimpic, ob]inând o oglind\ de argint).

Din dorin]a de a compacta timpul, prietena mea cea mai bun\ [i eu am inventat `n clasa a opta conceptul de „a face explozie”. Nu râde]i, noi `l luam chiar foarte `n serios! „Explozia” reprezenta o durat\ de circa dou\ s\pt\mâni – o lun\ `n care s\ d\m maximul din noi pe domeniile noastre.

Ca o curiozitate, pentru mine asta `nsemna minim o carte

URME de literatur\ „grea” citit\, dou\ mai u[oare de chestioare din istorie, genetic\ sau alte bazaconii, un articol la revista chi[in\uian\ „Clipa”, dou\ la ziarele pentru copii, un film serios plus un documentar (de[i f\r\ net era mai dificil), scrierea unei schi]e sau a unei poezii, participarea la fiecare concurs anun]at `n media (nu v\ face]i griji, `n Republica Moldova nu s`nt prea multe), olimpiad\ [colar\ sau activitate `n Parlamentul Copiilor, unde s\ organizez s\pt\mânal [edin]e irepro[abile, iar `n timpul liber – un desen artistic sau un capitol de probleme la fizic\. Dup\ o asemenea perioad\ ar fi urmat\ cam o lun\ de relaxare care s\ ne solicite `n direc]ia „distrac]ie, fra]ilor!” , cum ne imaginam noi. Bine`n]eles c\ n-am explodat niciodat\, parte din lene, parte din cauza activit\]ilor de rutin\, parte din pricina câmpului verde de afar\ [i a senza]iei c\ „timpul avea r\bdare” `n satul meu, de la Preda citire. Astfel, am venit la ora[, unde ritmul trepidant de via]\ m\ face uneori s\ cred c\ fac explozie `n fiecare weekend.

Poate a[a [i este, dup\ vechile standarde. Dar standardele au evoluat [i ele... ~n ultima clas\ de gimnaziu, când mi-am dat seama c\ n-am cum s\ fac explozie ACOLO fiindc\ oricum n-are rost, voi pleca [i voi `ncepe o via]\ nou\ altundeva, am preluat un alt model de `mp\r]ire a timpului. Nu [tiu pe unde am citit despre mentalitatea japonez\ a succesului (poate nici nu era japonez\!), [i anume despre `ncercarea de a deveni `n fiecare zi mai bun ca ieri. De aici am derivat un alt concept – aten]ie: trademark – [i anume cel de „zi perfect\”. O zi perfect\ era cea `n care s\ fi avut câte o

Editorial realizare pe plan intelectual (gen trei de 10 la [coal\ sau terminarea unei scrieri), personal (aici f\r\ explica]iile de rigoare...) [i gospod\resc (pentru mine, ve[nica gânditoare, mânuirea eficient\ unei sape era o realizare). ?in minte prima zi perfect\ pe care am avut-o – era un 15 aprilie, [i de atunci au mai fost câteva. Nu era o idee rea, [i uneori o mai aplic, dar are e satisf\c\toare doar pe termen scurt. Or, noi vrem s\ [tim ce facem cu VIA?A noastr\, nu?

...la un timp unitar: „strategia de via]\” ~n primii ani de liceu mi-am cristalizat conceptul de „strategie de via]\”. Aici cred c\ am g\sit unitatea de timp potrivit\. Hai s\ explic cum vedeam ini]ial lucrurile, [i cum, din p\cate, r\mân fixate pentru majoritatea tinerilor: s`nt bun la o materie, o urmez [i la o facultate; dac\-mi reu[e[te facultatea, mai fac [i un master; cum tot ce am `nv\]at `mi caut un serviciu (de preferat ar fi s\-mi pun\ la treab\ conexiunile neuronale create `n timpul studii-

lor, dac\ nu, nu-i bai); am un job, `mi merge bine – hai acum s\-mi caut un sens `n via]\.

WRONG! Inclusiv din cauza unei astfel de strategii bazat\ doar pe rezultatele din etapa anterioar\ ajung unii s\ lucreze `n cu totul alte domenii decât cele pentru care au f\cut facultatea, iar `n „criza vârstei de mijloc” nimic nu le poate r\spunde la `ntrebarea „De ce fac lucrul acesta? La ce mam gândit când l-am ales? „.

Un plan mai bun ar fi acesta, mai socratic, din `ntrebare `n `ntrebare: cine s`nt eu? ce vreau s\ schimb `n lumea asta? Ca s\ pot face schimbarea, ce profesie s\-mi aleg? Pentru a profesa `n acel domeniu, ce facultate/master trebuie s\ fac? Ca s\ reu[esc la facultatea asta, de ce materii trebuie”s\ trag tare” `nc\ din liceu? A[a lucrurile par logice [i nu va trebui ca vreodat\, `n viitor, s\ te gânde[ti la trecut pentru a-]i explica cum ai ajuns `n prezent. Poate o strategie idealist\, dar makes sens, este coerent\ cu tine `nsu]i, [i, `ntrucât to]i oamenii vor `n principal s\ nu fie dezam\gi]i de sine, e o idee

Salvador Dali. „Persistenta memoriei”

3 destul de bun\.

Asta nu `nseamn\ c\ ar trebui s\ avem o hart\ a vie]ii noastre [i s\ nu ne abatem de la ea nici cu un pas, mai ales c\ adesea trebuie s\ inventezi [i s\ te adaptezi din mers. Din câte mi-am dat seama din discu]ii [i articole, azi mul]i recrutori pentru diverse joburi s`nt pur [i simplu `mpietri]i `n ideea c\ trebuie s\ [tii ce vei face cu via]a ta. Dac\ nu ai r\spunsul la `ntreb\rile standard, s-a terminat. Nu conteaz\ ca e mai cinstit s\ nu min]i când spui c\ depinde de oportunit\]i unde te vezi peste cinci ani. Nu [tii, nu ai viziune, perspective. Fie [i pentru un asemenea interviu ar trebui s\ ne punem marile `ntreb\ri de acest gen `nainte s\ ni le pun\ ei, de[i asta constituie cea mai slab\ motiva]ie. Cum am mai spus, e mai important s\ fim coeren]i cu noi `n[ine.

Nu e u[or de r\spuns la aceste `ntreb\ri, [tiu. Facem „sesiuni de consiliere” `n camera de c\min aproape zilnic, pentru c\ fiind `ntr-a unsprezecea sim]im b\taia timpului tot mai puternic\.

Dar mi-am dat seama c\, dac\ orizonutul ni se pare vag [i incert, din rutina zilnic\ nu va irumpe nicio idee care s\-l clarifice. „Think outside the box... and outside the room!” – ar fi sfatul meu.

Pentru cei dintre voi care a]i ajuns pân\ aici, felicit\ri din suflet. Dac\ v\ ve]i pune `ntreb\rile „socratice” de mai sus `nseamn\ c\ nu a]i pierdut `n zadar un sfert de or\ citind acest editorial. {i sper c\, dup\ ce v-a]i dat seama cât de pre]ios este timpul vostru, ve]i mai g\si o or\ - dou\ s\ r\sfoi]i `ntreaga revist\ "Urme", creat\ cu drag pentru voi.

4

Zilele [colii (16-18 ianuarie 2012)

URME

Mai are vreun viitor literatura patriotic\?

Primele zile ale semestrului al II-a din anul [colar 2011-2012 au fost mai deosebite, `ntrucât Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” a fost `n s\rb\toare. Zilele [colii 16-18 ianuarie 2012 au fost marcate prin festivit\]i, spectacole, concursuri [i ore de curs cu tematic\ special\. Acestea s-au desf\[urat de regul\ dup\ ora 12.00, pentru ca fiecare elev (dac\ nu avea vreun lucru extraordinar de f\cut acas\ sau `n ora[) s\ poat\ participa sau asista la ce au preg\tit colegii de [coal\.

Programul a fost unul mai bine structurat ca anul trecut [i salut\m ini]iativa de a desf\[ura aceste activit\]i la ultimele ore, [i nu `n weekend, elevii participan]i fiind `nvoi]i de la ore.

La 162 de ani [i o zi de la na[terea lui Mihai Eminescu, `n liceul ie[ean care-i poart\ cu mândrie numele s-au organizat activit\]i dedicate acestuia, precum lectura din lirica eminescian\ (clasa a VI-A, prof. Monica Iosub), dezbatere pe marginea poeziei eminesciene (clasa a VIII– A [i invita]ilor – elevi de la alte clase, membri ai cenaclului „Hieroglife”, prof. Gabriela

Chiran), moment poetic din lirica româneasc\ (clasa a VII-a D, prof.

Simona Manu), precum [i o expozi]ie de colaje inspirate de lirica eminescian\, realizate de clasa a V-a C sub `ndrumarea prof. Claudia Ciobanu. ~n aceea[i zi, `ns\, [i orele de român\ propriu-zise au avut un caracter neobi[nuit, `ntrucât fiecare profesor de român\ a `ncercat s\ fac\ memorabil\

s\rb\toarea prin intermediul materiei predate.

Astfel, la prima or\ de dup\ vacan]\, clasa a XI-a E, `mpreun\ cu prof. Costina Crei]\, au discutat `n ce condi]ii o literatur\ angajat\, precum este cea patriotic\, poate fi considerat\ art\, precum [i despre [ansele literaturii patriotice de a mai fi „gustat\” de cititorul de ast\zi. L-am ales ca exemplu pe Grigore Vieru, `n contextul `n care acesta `[i revendic\ crezul poetic din lirica eminescian\. Prezent\rile au fost f\cute de Ana Iliescu, Alin Maftei [i subsemnata, urm\rind marile teme ale crea]iei poetului român basarabean, respective dragostea, credin]a [i patriotismul.

De asemenea, `ntrucât s`nt originar\ din satul lui Vieru – Pererita – am realizat un scurtmetraj cu „Urmele lui Grigore Vieru `n satul natal” (apropo de revista „Urme”!).

Per total, lec]ia a fost un mod frumos de a ne `ncepe semestrul [i, de ce nu, de a c\p\ta un zece pentru o munc\ f\cut\ din pl\cere.

Camelia VASILOV (XI E)

URME

Zilele [colii (16-18 ianuarie 2012)

5

Cei trei gigan]i ai poeziei latine Pentru mul]i liceeni contemporani, latina este o corvoad\, sau, `n cel mai bun caz, o or\ la care `[i pot `ndrepta aten]ia spre altceva: citit pe sub banc\, f\cut teme la alte materii (asta se nume[te economie de timp contemporan din contul Antichit\]ii). Dar eu nu cred c\ ar trebui s\ privim lucrurile astfel.

Latina este matematica celor de la filo, regulile sale tiranice `n domeniul sintaxei frazei constituie modul nostru de a face ceva similar analizei matematice. E greu, dar da]i-mi m\car un exemplu de o genera]ie de tineri care s\ fi `nv\]at vreodat\ aceast\ limb\ [i s\ n-o fi considerat la un moment dat foarte grea sau prea pu]in util\!... ~n leg\tur\ cu acest lucru, un istoric contemporan spunea c\ tinerii romani n-ar mai fi avut timp s\ cucereasc\ lumea

dac\ ar fi trebuit s\ `nve]e latina de la zero, cum facem noi! Dar pân\ una-alta, adic\ pân\ cucerim noi lumea, adev\rul e ca ne putem distra `nv\]ând chiar [i la orele de latina: vorbind despre mitologie, societate, poezie [i dictatori.

Acest lucru am f\cut, `n principiu, [i cu ocazia zilelor [colii 2012, `n cadrul activit\]ilor organizate de prof. Cezara {tef\nescu. ~ntre orele 12.00-14.00 câ]iva elevi din clasa a XI-a E au prezentat „Poezia latina in secolul de aur al lui Augustus”, iar colegii din XI F s-au delectat cu „Spectacolele dramatice din Grecia antica”. Mica noastr\ problem\ a fost spa]iul... prea larg pentru unicul spectator pe care clasa mea l-a avut la prezentarea lui Ovidius, Horatius [i Vergilius! Cu aceast\ ocazie `]i mul]umim, Teo, iar celorlal]i elevi din

[coal\ le suger\m s\ se pun\ bine, totu[i, cu aceste ilustre figuri, [i s\ vin\ la prezent\rile de anul viitor. Nu de alta, dar Vergilius l-a scos pe Dante din iad, [i nu se [tie niciodat\ când vom avea nevoie de ajutor.

Camelia VASILOV (XI E)

Conferin]a de chimie Zilele [colii nu puteau s\ treac\ f\r\ o activitate `n cadrul catedrei de chimie.

Elevii din clasele X-XII au fost invita]i s\ asiste la Conferin]a de chimie, coordonat\ de Cecilia Foia, profesoar\ de chimie, activitate ce s-a desf\[urat `n prima zi de [coal\ a semestrului II, `n sala de festivit\]i.

Tematica conferin]ei reprezint\ „Corela]ia structur\propriet\]i `n cazul unor substan]e anorganice [i organice”, prezentate de

invita]i speciali precum Aurel Pui, profesor doctor conferen]iar la Facultatea de Chimie „Alexandru Ioan

Cuza” respectiv Dalila Belei, profesor lector `n cadrul acelea[i facult\]i. ~n a doua parte a conferin]ei,

Prof. Aurel Pui

Prof. Dalila Belei

Cecilia Foia a prezentat câteva curiozit\]i `n leg\tur\ cu nanotehnologia. To]i cei prezen]i au fost de p\rere c\ a fost o conferin]\ foarte interesant\, din care au avut multe de `nv\]at.

Dup\ aceast\ conferin]\ participan]ii dar mai ales elevii din gimnaziu au fost invita]i `n laboratorul de chimie unde au avut loc o serie de „Experimente spectaculoase”.

Mihaela COSTEI (X C)

6

Zilele [colii (16-18 ianuarie 2012)

Concursul de la geografie Tot `n cea dintâi zi de festivit\]i, Rica {erban, profesoar\ de geografie, a organizat un concurs `ntre clasele a X-a cu tematica „Popula]ia [i marile concentr\ri urbane ale Terrei”. ~ntreb\rile au fost formulate pe baza materiei studiate la clas\ pân\ la acel moment.

Cu excep]ia „B”-ului, din fiecare clas\ au venit 4-6 elevi, prezen]i fie pentru a `[i testa propriile cuno[tin]e fie numai pentru zecele promis de profesoar\. Din grupurile mai mari au fost sco[i aleatoriu 1-2 reprezentan]i, care au format juriul, [i care aveau rolul de a asigura buna desf\[urare a evenimentului.

Echipele au primit câte 10 `ntreb\ri: profesoara spunea enun]ul de la catedr\ [i fiecare grup\ `[i scria r\spunsul pe un bilet ce era apoi notat de profesoar\ cu note de la 0 la 10. ~n urma celor 10 `ntreb\ri primele 2 locuri au fost ocupate de X F (80 de puncte) [i X C (67 de puncte). Pe urm\ au fost a X-a E, D [i A cu 65, 65 [i 55 de puncte. Munca tuturor participan]ilor a fost r\spl\tit\ cu câte un 10 `n catalog.

Felicit\ri, clasa a zecea!

De asemenea, tot `n cadrul catedrei de geografie s-au organizat ateliere de lucru `n dezbateri pe teme geografice (clasa a XI-a E, prof. Margareta Negrea-V\c\ri]a), iar a doua zi clasele a VI-a au fost antrenate `ntr-un concurs despre „Europa `ntre articula]iile ]\rmurilor [i capitale” (prof.

Elena Acatrinei).

Teodora FOR|SCU (X C)

URME

Concursul de obiecte confec]ionate din materiale reciclabile – EcoArt Printre diversele spectacole [i concursuri, am participat cu bucurie la EcoArt – competi]ia eco organizat\ de profesoara de biologie Ramona Boanc\. Tema sa? Salvarea planetei.

Majoritatea oamenilor de pe Terra s`nt `ngrijora]i de situa]ia actual\, iar acest concurs este `nc\ un pas f\cut pentru mai bine. ~n cadrul acestuia, eu am venit cu ideea unui calendar al anului 2012. L-am confec]ionat din diverse materiale printre care [i cartonul, hârtia, semin]e diferite, paste [i scor]i[oar\.

Bine`n]eles, au fost [i alte obiecte poate chiar mai interesante decât al meu. O vaz\, un tablou, floricele origami, un televizor, un suport de cercei, o hart\ a României, fiecare dintre ele a fost special `n felul s\u unic [i fiecare a atras aten]ia juriului `n mod deosebit, `ns\ ace[tia au fost nevoi]i s\ aleag\ doar un obiect. Printre criteriile pe care s-a realizat punctarea concuren]ilor

s-au num\rat [i originalitatea, creativitatea, modul de expunere, diversitatea materialelor folosite, gândirea autocritic\, `mbinarea nuan]elor, ini]iativa, timpul alocat cre\rii obiectului.

Juriul a fost `mp\r]it `n patru echipe de câte trei sau patru persoane din diferite clase de a IX-a, a X-a [i a XI-a. Fiecare avea `n posesie o fi[\ pe care nota de la 1 la 10 punctajul pentru fiecare criteriu `n parte, `ntr-un tabel.

Fiec\rui concurent i-au fost acordate 10 puncte din oficiu [i astfel s-a realizat un clasament din care au fost ale[i primii trei. To]i de]ineau obiecte unice, `ns\ doar unul a fost cel care a primit locul I. F\r\ s\ m\ laud prea mult, trebuie s\ spun c\ eu am fost fericita câ[tig\toare a locului `ntâi.

Le mul]umesc membrilor juriului [i `i felicit [i pe ceilal]i participan]i!

Carla STANISLAV (IX E)

Concursul de tenis de mas\ Printre activit\]ile [i spectacolele organizate `n decursul Zilelor Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu”, se num\r\ [i concursul de tenis de mas\, organizat de catedra de educa]ie fizic\.

Acesta presupunea competi]ii succesive `ntre doi elevi din diverse clase.

Profesorul Sorin {tefan a

asistat la fiecare dintre acestea, strigând pe rând persoanele ce urmau s\ se „dueleze”. Cum era de a[teptat, au fost destui spectatori pentru a-[i `ncuraja favoritul. Tudor Gai]\ din clasa a IX-a E a fost cel mai norocos câ[tig\tor. ~ntrucât colega lui nu a participat, el a luat doar paleta `n mân\ [i [i fost

denumit câ[tig\tor. Nu au lipsit nici c\z\turile, care au fost aplaudate de to]i elevii prezen]i, nici mica invidie care [i-a f\cut loc la unele pierderi, nici voia bun\, iar dac\ am trage linia, am constata c\ a fost un moment reu[it, ce le-a pl\cut tuturor.

Carla STANISLAV (IX E)

URME

Actualitate

7

Clasa I – o piatr\ de `ncercare Nu cred c\ exist\ `nv\]\tor care s\ nu aib\ o strângere de inim\ atunci când urmeaz\ s\ preia clasa I. Porne[ti din nou la drum cu emo]ii, cu multe a[tept\ri, cu speran]a c\ vei realiza cu noua serie de copii tot ce nu ai reu[it s\ `mpline[ti cu ceilal]i, având `ns\ convingerea c\ va fi greu, a[a cum este orice `nceput.

E greu pentru c\ o iei de la cap\t, dup\ patru ani de munc\ al\turi de copiii din fosta genera]ie, de care te-ai ata[at. Ai petrecut cu ei patru-cinci sau chiar opt ore pe zi (cu cei de la after– school), poate mai mult decât au petrecut unii p\rin]i cu ei, i-ai v\zut cum cresc, cum se formeaz\, ai construit atâtea lucruri frumoase cu ei, ai reu[it s\-i cuno[ti, poate mai mult decât au reu[it unii p\rin]i s\ `i cunoasc\ (cel pu]in din anumite puncte de vedere) [i te treze[ti,

brusc, `n fa]a unor copii adorabili, cum s`nt mai to]i boboceii de clasa I, dar care s`nt atât de mici [i atât de ne[tiutori! ~n aceste condi]ii, e de la sine `n]eles c\ acomodarea `nv\]\torului cu noii elevi, dar [i a copiilor cu `nv\]\torul [i programul [colar dureaz\ [i nu este deloc u[oar\.

Majoritatea copiilor de [ase-[apte ani `[i doresc s\ mearg\ la [coal\, s`nt `ncânta]i chiar de acest lucru; unii p\rin]i [i unele educatoare au reu[it s\ le formeze copiilor o imagine pozitiv\ despre [coal\ [i s\ le insufle sentimentul de mândrie c\ s`nt elevi. Numai c\ euforia primelor zile, când totul e un mister pentru ei, trece repede [i copiii `n]eleg c\ diferen]a dintre gr\dini]\ [i [coal\ e mare. ~n sala de clas\ nu mai au jocuri [i jucarii, iar ziua nu mai `ncepe cu acea perioad\ de joac\, ci `ncepe la opt fix, direct cu lec]ii de limba român\ [i matematic\. Timpul

de joac\ se reduce la doar câteva minute `n cele trei pauze [i asta dup\ ce m\nânc\ sau se preg\tesc pentru urm\toarea or\. Lec]ia nu mai dureaz\ doar treizeci de minute, ci cincizeci de minute, timp `n care trebuie s\ fie foarte aten]i [i cumin]i, aflând c\ nu au voie s\ vorbeasc\ oricând [i oricum sau s\ ias\ din sala de clasa dupa dorin]\.

Constat\ repede c\ trebuie s\ se supun\ unor rigori care nu prea le plac [i pe care unii le ignor\ sau `ncearc\ `n mod repetat s\ le `ncalce, motiv pentu care s`nt sanc]iona]i. Pentru copiii care nu prea au frecventat gr\dini]a, dar nu numai pentru ei, conformarea la cerin]ele programului de [coal\ poate deveni o mare problem\.

Unii dintre copii s`nt u[or dezam\gi]i dup\ primele zile de [coal\. Li s-a spus de atâtea ori c\ la [coal\ vor `nv\]a s\ citeasc\ [i s\ scrie, c\ vor `nv\]a multe lucruri noi, `ncât li s-a creat impresia c\ asta trebuie s\ se `ntâmple printr-o minune chiar din prima zi.

8 Când v\d c\ trebuie s\ scrie din nou liniu]e, bastona[e, cârlige, ovale, cifre, nu s`nt foarte `ncânta]i, pentru c\ au mai f\cut asta [i la gr\dini]\. Aici trebuie s\ intervin\ maiestria `nv\]atorului [i s\ fac\ `n a[a fel, ca pe lâng\ aceste activit\]i necesare [i obligatorii, s\ vin\ cu ceva nou [i atractiv, astfel `ncât copiii s\ nu se plictiseasc\. Aceea[i problem\ se pune [i pentru copiii care [tiu deja s\ citeasc\; ei trebuie valorifica]i `n anumite momente ale lec]iei, la citit povestioare sau cerin]ele unor exerci]ii, ca s\ nu aib\ impresia c\ au venit degeaba la [coal\.

Pot avea probleme la `nceput de clasa I [i copiii care `n familie sau la gr\dini]\ au fost obi[nui]i s\ fie mereu `n centrul aten]iei [i se consider\ „mici vedete”. Ei sufer\ mult când pierd acest statut [i nu concep c\ nu au voie s\ r\spund\ la lec]ie când doresc, chiar se consider\ persecuta]i din acest mo-

Actualitate tiv, nu `n]eleg c\ au [i al]ii dreptul s\ vorbeasc\ [i s\ fie asculta]i, nu accept\ sau chiar refuz\ s\ recepteze mesajul transmis de `nv\]ator `ntregii clase, a[teptând s\ li se adreseze personal.

Multe dintre dificult\]ile care apar la clasa I s`nt generate [i de faptul c\ `ntre copii exist\ diferen]e mari de vârst\ (unii au abia [ase ani [i dou\-trei luni la 15 septembrie, pe când al]ii `mplinesc opt ani la pu]in timp dup\ ce `ncepe anul [colar); de aici diferen]e considerabile `n ce prive[te ritmul de lucru, capacitatea de concentrare a aten]iei, rezisten]a la efort, modul de a reac]iona `n anumite situa]ii, probleme `n rela]ionarea cu al]i copii, pierderea `ncrederii `n for]ele proprii [i chiar complexe de inferioritate.

Dar probabil cea mai mare problem\ a copilului de clasa I, [i `n general a celor din clasele primare, este aceea c\ el nu este con[tient de nivelul

URME la care trebuie s\ ajung\ la un moment dat. De aici [i str\dania deosebit\ a dasc\lului, deoarece fie c\ elevul vrea, fie c\ nu, fie c\ accept\ sau nu rigorile [colii, `nv\]atorul trebuie s\ depun\ eforturi ca to]i copiii s\ reu[easc\ s\-[i `nsu[easc\ cititul, scrisul, socotitul [i nu numai, clasa I fiind o etap\ important\ `n via]a oric\rui copil, având consecin]e majore pentru viitorul s\u, dar [i una destul de grea pentru `nv\]ator, o adev\rat\ piatr\ de `ncercare.

Mai u[or sau mai greu, mai repede sau mai `ncet, cu ajutorul `nv\]atorului [i al p\rin]ilor, dificult\]ile care apar pe parcursul clasei I s`nt totusi dep\[ite, iar copiii fac multe achizi]ii, pe toate planurile (cognitiv, comportamental, afectiv) `ntr-un ritm alert, iar la final de clasa I constat\m c\ progresul f\cut de unii copii este chiar spectaculos.

Prof. Tudorina ANDONE

URME

9

Actualitate

MoneySense – ce s\ faci cu banii t\i?

Viitorul este totul. Experien]a de via]\, dar nu numai, ne ajut\ `n conturarea unui viitor cât mai str\lucit [i de aceea am decis s\ scriu un articol despre unul dintre programele `n care am fost personal implicat\ [i pot afirma c\, pe lâng\ o diplom\ care m\ va ajuta cu siguran]\ la CV, am `nv\]at lucruri noi, am lucrat cu oameni din alte col]uri ale lumii [i am realizat cât de importante s`nt activit\]ile [i programele extra[colare.

MoneySense este un program de educa]ie financiar\ creat de RBS (The Royal Bank of Scotland) România pentru tinerii de liceu ce `[i doresc o carier\ `n acest domeniu [i nu numai.

Cu ajutorul acestui program tinerii `nva]\ cum pot s\ `[i administreze mult mai bine finan]ele de care dispun.

Acest program preg\te[te tinerii pentru via]a pe cont propriu: ace[tia afl\ cum pot s\ `[i administreze banii [i s\ fie mai preg\ti]i pentru neprev\zut.

Bugetul personal, planuri de lung\ durat\, economii, `mprumuturi, dar [i modul prin care `]i po]i crea o afacere `nc\ de la aceast\ vârst\ – toate acestea s`nt subiecte pe care programul le `ntoarce pe toate p\r]ile [i, prin activit\]i interactive [i amuzante, tinerii `n]eleg, aplicându-le mai târziu `n via]a de zi cu zi.

Pentru mine, acest program a fost o oportunitate deosebit\. Exceptând lucrurile pe care le-am `nv\]at, mi-am petrecut câte 2 ore pe zi, `n week-end, distrându-m\ [i lucrând cu trainerii str\ini [i cu membrii AIESEC care se ocupau de acest program. ~n prima

parte a programului, trainer-ul nostru a fost o student\ din Australia – Vivienne Lee – al\turi de care, pe lâng\ trainingurile MoneySense, am ie[it `n ora[, am avut diverse activit\]i printre care [i „a cooking night”. Al doilea trainer a fost un brazilian – Ciro Moraes – care ne-a `nv\]at, la fiecare training, câte un dans brazilian. Men]ionez faptul c\ toate training-urile au fost exclusiv `n limba englez\.

Dac\ nu v-am convins s\ v\ `nscrie]i anul viitor, citi]i câteva p\reri de la unii din participan]ii programului, precum [i de la traineri: Mircea Obreja (clasa a XI-a E): „A fost o experien]\ foarte interesant\.

Când auzi de „MoneySense” te gânde[ti automat, sau cel pu]in a[a gândeam eu, la mult\-mult\ plictiseal\ [i multe cifre c\rora oricum nu le vei `ntelege rostul niciodat\. De aici [i pân\ la ce a fost de fapt e cale lung\; trebuie s\ ne fi v\zut dansând pe tot felul de melodii dubioase pentru a avea mai mult\ energie (sau cel pu]in a[a ne p\c\leau trainerii) sau alergând cu o scobitoare `n mân\ ca s\ spargem un balon pe care era scris visul de o via]\ al altei persoane... Nu voi uita niciodat\ cum alergam de nebuni prin corpul FEAA pe toate cele trei etaje (apropo, am ajuns s\ ur\sc sc\rile acelea), `ncercând s\ g\sim „comorile” ascunse de Vivienne [i lumea care ]ipa dup\ noi s\ nu mai facem g\l\gie. A fost foarte tare [i chiar sper s\ ]in leg\tura cu to]i cei implica]i `n proiect, iar dac\ a[ mai avea ocazia, a[ mai merge o dat\.

Bogdan Bulbuc (clasa a XI-a E): “Money Sense este o activitate extra[colar\ `n care am acumulat foarte multe informa]ii din diferite domenii.

{edin]a MoneySense

De exemplu, am aflat care este cheia succesului `ntr-o afacere, am `nv\]at despre domeniul bancar, leadership, mediere-negociere, dar [i despre cultura altor ]\ri. Participând la MoneySense am avut [ansa s\ `mi dezvolt abilit\]ile de comunicare, s\ `mi fac prieteni [i s\ m\ distrez.”

Mohamed Ali Adnan (clasa a XI-a A): „MoneySense este primul program de acest gen `n care m\ implic [i pot zice, `n urma celor 2 sesiuni de training c\ [i-a meritat banii...chiar dac\, de fapt, a fost gratis. ~l recomand celor care aspir\ la un viitor `n care nu vor mai avea grija banilor!”

Vivienne Lee: „A fost o experien]\ foarte frumoas\ s\ `i cunosc pe elevii doritori s\ `nve]e asemenea lucruri [i am r\mas cu amintiri foarte pl\cute [i chiar am p\strat leg\tura cu o parte dintre studen]i. Le doresc numai bine [i succes!”

A[adar, sper c\ v-am convins s\ v\ `nscrie]i `n program. Din ce a]i desprins din cele scrise mai sus, acest program nu se refer\ strict la finan]e, b\nci [.a.m.d., pentru c\ la MoneySense `]i dezvol]i abilit\]ile de comunicare, `]i faci prieteni [i v\ spun din propria experien]\ – distrac]ia este garantat\!

Florina T|TARU (IX E)

10

Actualitate

URME

Proiectul Comenius – `n Spania [i acas\ Acest proiect realizat la nivelul UE urm\re[te sprijinirea elevilor [i a profesorilor `n descoperirea altor culturi.

Elevii, `nso]i]i de cadrele lor didactice pleac\ `n alte ]\ri `n schimb de experien]\.

Pentru cei care nu [tiu aceste lucruri, Comenius ofer\ tinerilor [i personalului didactic o gam\ larg\ de oportunit\]i de dezvoltare profesional\. {i `n Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” exist\ posibilitatea s\ te implici `ntr-un astfel de proiect, de pe urma c\ruia o s\ ai numai de câ[tigat, numai c\ `]i trebuie idei, sprijin [i cu pu]in noroc po]i fi unul dintre noroco[ii care pleac\ `n schimb de experien]e. ~nainte de a veni la liceu, `n perioada 13-18 ianuarie 2011 am fost `n Spania `n cadrul acestui proiect. Drumul, cazarea, precum [i unele intr\ri la muzee ne-au fost asigurate, noi având nevoie doar de bani de buzunar. Sub `ndrumarea profesoarorilor Baciu Bianca, Popa Claudiu [i Pricop Florina de la {coala „Garabet Ibr\ileanu” din Târgu Frumos, `n parteneriat cu [ase [coli de renume din UE am abordat subiectul: „Celtic roots, Roman routes throughout Europe: meeting the first Europeans (R\d\cini celtice, drumuri romane `n Europa: S\ cunoa[tem primii europeni)”.

Timp de cinci zile am tr\it clipe minunate, al\turi de ni[te profesori `n]eleg\tori,

am vizitat regiuni splendide, am v\zut cum s`nt [colile `n str\in\tate [i mi-am format o p\rere despre `nv\]\mântul de acolo.

C\l\toria `n Spania a fost pentru mine o oportunitate de a-mi perfec]iona limba englez\, un mijloc prin care am cunoscut persoane noi, am interac]ionat cu elevi, profesori, directori, primari, oameni politici, de na]ionalitate diferit\, care vorbeau limbi diferite, care aveau religii diferite.

Pe celebrele str\zi ale Barcelonei am p\[it timid\ la `nceput, deoarece nu cuno[team locurile, persoanele. Apoi am prins curaj [i m-am `mprietenit cu majoritatea copiilor [i profesorilor. Am vizitat Tarragona, cu a ei „Rambla Nova”, cu celebrul amfiteatru, cu Muzeul Na]ional de Arheologie, cu Forumul local, cu `naltele [i b\trânele apeducte, cu turnurile ce stau de straj\ la marginea ora[ului. ~mi este dor de clipele `n care m\ rugam s\ nu treac\ timpul, `mi este dor de energia pozitiv\ pe care mi-o d\dea mediul. Am profitat cât s-a putut de locurile frumoase, unde nici nu visam s\ ajung, m-am distrat al\turi de cei mai deschi[i oameni, am `nv\]at lucruri folositoare de la profesori. Toat\ cultura, toate peisajele, tot ce am v\zut, tot ce am tr\it acolo m-a fascinat [i `nc\ m\ pasioneaz\. Deoarece Spania este una din ]\rile mele preferate, o voi revizita la var\. {i de 1000 de ori dac\ a[ vizita acele locuri, tot nu m-a[ s\tura, tot nu m-a[ mul]umi. Am tr\it `n acea s\pt\mân\ aventura vie]ii mele [i am r\mas impresionat\ cât de mult `]i poate influen]a via]a un proiect de acest gen.

Totu[i, aventura proiectului nu s-a `ncheiat aici, pentru mine. ~n luna martie a anului trecut elevi din Germania, Spania, Ungaria, Italia, Turcia [i Irlanda au

venit `n schimb de experien]\ la fosta mea [coal\, „G.Ibr\ileanu” din Târgu Frumos. Am avut pl\cerea s\ g\zduiesc dou\ fete cu na]ionalitate german\, care `ntr-o s\pt\mân\ au reu[it s\ ajung\ la inima mea. M-am `mprietenit foarte repede cu ele [i p\str\m leg\tura [i ast\zi. Este posibil ca `n toamna anului viitor s\ vin\ s\ m\ vad\, cu condi]ia ca [i eu s\ m\ duc la ele, `n vacan]\, anul viitor.

Josephine [i Jenny s`nt dou\ fete extraordinare, de la care am `nv\]at s\ fiu când e nevoie indiferent\, s\ fiu mai pu]in impulsiv\, preluând câteva elemente ce ]ine de modul lor de via]\, de stricte]ea nem]easc\. {i ele au luat de pe plaiurile române[ti obiceiuri, au `nv\]at de la mine c\ trebuie s\ fie mai energice, s\ priveasc\ alt fel via]a, s\ caute nout\]i `n cele mai ascunse [i mai mici locuri. ~n acest proiect m-am descoperit `n primul rând pe mine, am v\zut care `mi s`nt limitele, cât pot, cât\ voin]\ am, cum interac]ionez cu oamenii, cât timp dureaz\ acomodarea mea [i pot spune cu mâna pe inim\ c\ dac\ acest proiect nu era, eu nu eram aici, `n acest liceu, deoarece odat\ cu implicarea `n „Comenius” am prins curaj, am devenit mai ambi]ioas\ [i m-am acomodat mai u[or (c\ci f\r\ familie [i prieteni e cam greu). Dac\ ar fi s\ definesc acest proiect a[ putea spune: lucru `n echip\, devotament, interes [i pasiuni comune.

Ioana Andreea CÂMPANU (IX F)

URME

Actualitate

11

Jurnalul unui voluntar Clubul Impact g\zduit de „Funda]ia Noi-Orizonturi” are rolul de a `nv\]a tinerii s\ identifice problemele comunit\]ii lor,s\ gândeasc\ [i s\ lucreze `mpreun\,s\ scrie [i s\ implementeze proiecte comunitare strategice. Impact combin\ distrac]ia, `nv\]area [i serviciul `n folosul comunit\]ii pentru dezvoltarea personal\ [i social\.

Acum c\ [ti]i ce `nseamn\ Impact o s\ v\ vorbesc despre clubul ce `[i desf\[oar\ activitatea la noi `n [coal\: „Clubul Impact Eminescu”. ~ncepând cu acest an [colar nu a mai primit sponsorizare (asta a fost primul impediment spre realizarea proiectului) a[a c\ voluntarii au organizat un spectacol caritabil `n cadrul c\ruia sperau s\ strâng\ fonduri. {i a[a a [i fost! Pe data de 14 decembrie sala de festivit\]i a „Colegiului National Mihai Eminescu” a fost „gazda” unor momente extrem de frumoase de unde nu au lipsit cântecul, dansul sau acroba]iile. Scopul acestui eveniment a fost atins! Clubul a reu[it s\ strâng\ o anumit\ sum\ de bani dar, cum nu era de ajuns, a participat [i la expozi]ia din „Iulius Mall” organizat\ de „Funda]ia Noi-Orizonturi”, ce a avut ca scop tot strângerea de fonduri. La aceast\ expozi]ie au participat mai multe cluburi din Ia[i iar cele 3 zile au fost pentru voluntari o [ans\ de a socializa [i de a face o fapt\ bun\ `n acela[i timp (totul se desfasura dup\ ore, adic\ `n timpul lor liber).

S`nt mai mult decât mândr\ c\ fac parte din acest club, povestea mea ca voluntar la „Impact” fiind una cât se poate de complex\ [i emo]ionant\!

Eram doar o boboac\ timid\ când m-am `nscris ca voluntar `n cadrul „Clubului Impact” acum 2 ani. Nu [tiam ce o s\ fac sau cum m\ va ajuta aceast\ experien]\. Aflasem de acest club de la o prieten\ [i am ezitat la `nceput dar mi-am dat seama `n scurt timp c\ `mi place ce fac acolo [i nu aveam niciun motiv s\ renun].

Am avut `n primul rând ocazia s\ interac]ionez cu oameni noi; personalit\]i diferite sau chiar dificile, p\reri diferite, argumente bine fondate, puncte de vedere bine sus]inute– aveam totu[i un numitor comun: s\ ajut\m.

Pân\ `n prezent am realizat patru proiecte (“Renii lui Mo[ Cr\ciun”; „Impact pentru un zâmbet de Ziua

Copilului”; „Raiul lui Eminescu”; „S\ nu-i uit\m nici pe b\trâni-Impact la domiciliu”), care a[a cum o spun [i denumirile oricum ne-au f\cut s\ intr\m `n contact [i s\ ajut\m binen]eles copii, b\trâni dar [i natura.

Latura mea sensibil\ a fost `ntins\ la maxim de fiecare dat\. Lacrimile se chinuiau s\ r\mân\ `n mine dar era imposibil. Am auzit pove[ti de via]\, lucruri pe care oamenii le-au tr\it sau pe care le tr\iesc, am auzit probleme, am v\zut triste]e `n ochii celor c\rora le-am oferit sprijinul nostru dar am `ncercat s\ ne men]inem calmul [i s\ acoperim toate acestea cu voie bun\.

Cu o floare nu se face prim\var\ `ns\ micul nostru ajutor a folosit pentru o perioad\ scurt\ de timp, s`ntem con[tien]i de asta dar gândul c\ s`nt oameni care `[i amintesc de noi cu bucurie spulber\ orice urm\ de regret cum c\ am fi putut face mai mult.

Pentru mine voluntariatul reprezint\ un mod de a `nv\]a s\ tr\iesc. ~nve]i s\ tr\ie[ti ajutând.Nu e simplu dar merit\ fiecare clip\. ~n cadrul `ntâlnirilor facem diferite jocuri prin care ne cunoa[tem,la sfâr[itul fiec\ruia dându-mi seama c\ a fost o lec]ie pe care am primit-o altfel.

Impact m-a transformat `ntr-o persoan\ mai bun\, mai sufletist\, acum am mai mult\ r\bdare [i `ncerc s\ pre]uiesc fiecare moment.

V\zând [i auzind atâtea,mi-am dat seama `n ace[ti aproape 3 ani c\ ce consider eu probleme s`nt doar ni[te fleacuri.

Pentru mine fericirea celorlal]i a fost mereu mai important\ decât a mea; iubesc s\ ajut iar voluntariatul ma ajutat s\-mi dezvolt aceast\ abilitatede a ajuta f\r\ s\ cer ceva `n schimb. {tefana DOLINSCHI (XI F)

12

Actualitate

URME

Desz\pezirea `n curtea [colii Ca urmare a stratului mare de z\pad\ care s-a a[ternut iarna aceasta [i peste curtea liceului nostru, clasa a zecea C a organizat, al\turi de diriginta lor, Lumini]a Gr\dinariu, o sesiune de desz\pezire `n curtea [colii. Pe data de 16 februarie au putut fi v\zu]i elevi cu hârle]e [i lope]i `n mâini, dând la o parte ghea]a de pe drumul de la corpul lor, cel mai dep\rtat de cancelarie, [i pân\ la corpul nou sau l\rgind calea dintre cele dou\ intr\ri `n [coal\. Motiva]ia lor a fost cantitatea prea mare de z\pad\ care se acumulase pe acel drum [i care risca s\ se transforme `ntr-un patinoar veritabil. Desigur a fost nevoie [i de un strop de dedica]ie pentru a face acest lucru, mai ales c\ mul]i dintre ei erau la prima utilizare a hârle]ului.

De[i erau con[tien]i c\ se vor alege cu dureri de mu[chi de la atâta munc\, ei nu s-au l\sat nici când mul]i elevi treceau `n pauze pe lâng\ ei spunându-le c\ asta e munc\ de sclavi [i râzând de ei, nici când unii profesori le spuneau c\ nu este cazul s\ fac\ acest lucru, din moment ce este de datoria administra]iei [colii s\ cure]e curtea. ~ntr-adev\r a ajutat [i administra]ia la acest lucru, oferindu-le elevilor cele dou\ lope]i pe care le de]ine.

Un asemenea ajutor au oferit [i vânz\torul de la SC VillaPizza SRL [i profesorul de sport Radu Tetiniuc, care au oferit fiecare ce aveau la dispozi]ie.

Elevii au perceput aceast\ activitate ca pe una foarte constructiv\ [i rezultatul final a fost unul mul]umitor.

Teodora FOR|SCU (X C)

Corul Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu” Ia[i Corul [colii noastre, sub `ndrumarea profesoarei Mirela Iordache, se poate l\uda cu activitate serioas\ [i reu[ite impresionante.

Repetând mar]ea dup\ ore [i `n orice alt\ zi este nevoie, acest cor ne-a reprezentat cu mândrie la Festivalul Interna]ional al Cântului Coral, `n preajma s\rb\torilor de iarn\, când al]i elevi se gândeau deja la vacan]\. De asemenea corul Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu” Ia[i a cântat la zilele Oltea Doamna [i la cele `nchinate lui Mihai Eminescu.

Bucuria de a fi pe scen\ [i a a-[i ar\ta munca sus]inut\ [i talentul z\misle[te, `n sufletul de adolescent al elevilor din cadrul corului, curajul a fi ei `n[i[i. Unii dintre ei, r\mânând `n sfera muzicii, cânt\ la chitar\, al]ii au trecut de la muzic\, `ndreptându-se spre teatru sau jurnalism, al]ii de]in func]ii importante `n cadrul [colii, iar lista poate r\mâne deschis\. Sensibilitatea [i sim]ul muzical estetic dezvoltat `n

cadrul activi]ilor muzicale ale corului `i vor ajuta `n devenirea lor ca oameni, fiind un bun de nepre]uit.

Revenind la zilele `nchinate patronului spiritual al colegiului nostru, profesorii au `ncercat s\ organizeze [i s\ desf\[oare activit\]i frumoase, deosebite. Datorit\ faptului c\ aceste zile au fost chiar dup\ revenirea din vacan]\, multe dintre activit\]i nu au mai avut loc, datorit\ timpului scurt r\mas pentru preg\tirea acestora. Atât profesorii cât [i elevii [i-au asumat aceasta vin\.

Cele trei zile de s\rb\toare s-au `ncheiat cu o frumoas\ serbare, unde au avut loc dezbateri, recitaluri de poezie, concerte `n care elevii [i-au demonstrat talentul, dragostea [i cuno[tin]ele muzicale. Corul [colii a interpretat imnul Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu”, poezia,,Sara pe deal ‘‘, dar [i o melodie din repertoriul popular „Ana Lugojana”. Al]i elevi au preferat melodii fran]uze[ti sau chiar crea]ii proprii. {tefana Maria LEB|D| (IX F)

URME

Fumoarul interzis ~ncepând cu ziua de 14 noiembrie 2011, accesul la a[a-zisul fumoar al elevilor a fost restric]ionat. Gabriela S\ndulescu, directoarea Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu” a interzis elevilor s\ fumeze diminea]a la magazin, ei putând face acest lucru `n pauzele dintre ore. Astfel, gardienii nu au l\sat vreun elev s\ intre la fumoar, `n ciuda tuturor rug\min]ilor. Acest gest al direc]iunii a fost f\cut pentru a `mpiedica elevii s\ mai fumeze diminea]a; totu[i acest lucru nu s-a `ntâmplat, c\ci ei s-au adunat `n fa]a por]ii de la magazin [i [i-au b\ut cafeaua cu ]igara `n v\zul tuturor profesorilor, elevilor sau p\rin]ilor care treceau pe acolo. Ca urmare a acestei reac]ii din partea elevilor, Gabriela S\ndulescu a ridicat restric]ia dup\ mai pu]in de 5 zile.

Cei strân[i `n fa]a por]ii nu s-au exprimat prea mult pe baza acestui act, din moment ce pentru ei nu era o problem\

13

Actualitate

s\ fumeze acolo. Singurul inconvenient era felul `n care era procurat\ cafeaua: printre gratiile de la magazin. ~n rest, pentru ei nu era decât un alt loc, unul pu]in mai haios.

Concluziile nu s`nt prea greu de tras: pe fum\torii din [coala noastr\ nu `i intereseaz\ unde fumeaz\ [i nici cine `i vede. Ei doar fumeaz\ [i nu prea `i intereseaz\ soarta pl\mânilor lor. Dar eu cred totu[i c\ asta nu `nseamn\ c\ nu ar trebui s\ nu `i intereseze nici felul cum arat\ fumoarul lor. Acolo, fie de e var\, fie de e iarn\ este o mizerie permanent\, care aparent nu `i deranjeaz\. Acest lucru este mai mult decât urât, mai ales dac\ st\m s\ ne gândim c\ totu[i s`ntem `ntr-o [coal\ cu renume, unde nu te-ai a[tepta s\ g\se[ti astfel de mizerie. Dar se pare c\ uneori aparen]ele `n[al\ mai mult decât ne-am putea a[tepta.

Teodora FOR|SCU (X C)

Cum e s\ fii boboc de liceu `n Eminescu?

M\rturisirile anonime ale unei eleve de clasa a noua ,,Hmm...boboc `n Eminescu...”

Cam a[a `ncep r\spunsurile celor care au fost `ntreba]i cum e s\ fii elev `ntr-una din cele [ase clase de a IX-a din Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” Ia[i. ~ncercând s\ evit r\spunsurile standard [i cele formale, am `ntâlnit o elev\ care mi-a oferit mai mult decât un r\spuns evaziv.

Dorind s\ r\mân\ anonim\, aceasta mi-a prezentat o adev\rat\ poveste despre venirea `n liceu.

Elev\ din clasa a IX-a, a intrat cu u[urin]\ la liceul nostru, deoarece avea o medie confortabil\, ce-i permitea s\ intre la orice liceu `[i dorea. Participând la multe activit\]i ce au avut loc `n Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu”, aceasta [i-a dorit cu `nc\p\]ânare s\ vin\ la acest liceu. Primul [oc l-a avut când a aflat c\ uniforma este obligatorie. Apoi, pe zi ce trecea, era nemul]umit\ de dirigint\ fiind obi[nuit\ cu un alt stil de om care s\ ]ie frâiele clasei.

Pic\turile `ntunecate s-au adunat pân\ când eleva noastr\ era gata s\ se transfere [i aproape s\ intre `ntr-o depresie, când [i-a f\cut o prieten\. A `nceput s\ vorbeasc\ cu colega ei de banc\ [i a descoperit c\ s`nt ca dou\ surori.

Toat\ lumea a `nceput s\ le `ntrebe dac\ se cuno[teau dinainte, dar r\spunsul nea[teptat venea `ntr-o clip\: „NU!”.

Mi-a mai povestit c\ a `nv\]at s\ ignore [i s\ fie indiferent\ la persoanele pe care nu le suport\.

De asemenea, ea consider\ c\ nu a intra la un liceu sau altul e cel mai greu, ci a te acomoda la un nou stil de predare [i cu o nou\ atmosfer\.

{tefana Maria LEB|D| (IX F)

14

Actualitate

URME

Buturuga mic\ r\stoarn\... festivalul mare Desigur, este vorba de mica, adic\ tân\ra trup\ de teatru „Buturuga”, format\ din elevii clasei a X-a C de la Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu”, [i de festivalul de teatru [colar deja de anvergur\ „Hai la teatru”. Trupa „Buturuga” coordonat\ de diriginta clasei, Lumini]a Gr\dinariu, a evoluat pe scena „Luceaf\rului” mar]i, 20 martie 2012, cu câteva „D’ale lui P\cal\”, adic\ o suit\ de scenete foarte bine `nchegate `ntre ele adaptate dup\ Ion Creang\, Alexandru Mitru [i snoave populare.

Dac\ v\ sun\ cunoscut, s\ [ti]i c\ este o pies\ dezvoltat\ din nucleul spectacolului prezentat la serbarea clasei de pe 6 decembrie: „Am ad\ugat dou\ piese noi [i am eliminat-o pe cea cu Mo[ Nicolae”, spune Alexandra Mocanu. Regia a fost asigurat\ atât de Lumini]a Gr\dinariu, cât [i de eleva Florina Caba, care a jucat [i Cucoana din „Povestea unui om lene[“. „S`nt mai haioas\ [i mai zurlie, m\ reg\sesc `n personaj”, spune Aura Ifrim, care a jucat-o pe soacra din „Prostia omeneasc\”. Membrii trupei au dat n\val\ pe scen\ `ntr-un stil r\zboinic, foarte energici, fiind `mbr\ca]i `n haine populare române[ti [i s-au a[ezat pe jos `ntrun fel de [ez\toare, strigând `n ritm

alert o serie de proverbe [i `nv\]\turi populare. Aceast\ dinamic\ s-a men]inut pe tot parcursul reprezenta]iei, scenetele fiind separate de „cutremurul” produs de b\taia scenei cu palmele – un fel de aplauze anticipative. Doar câ]iva dintre cei 22 de actori jucau efectiv `n fiecare moment, ceilal]i r\mâneau pe scen\ [i reac]ionau la ce se juca. Personal, mi s-a p\rut c\ ace[ti actori momentan inactivi aveau rolul corului din piesele antice, care reprezenta mul]imea, opinia general\.

De ce „Buturuga”? „Cu ajutorul definitoriu al dirigintei, am ales acest nume deoarece poate fi u[or scandat.

Imagina]i-v\: noi pe scen\ [i spectatorii strigând BU-TU-RU-GA!” , spune

URME

15

Actualitate

Teodora For\scu, autoarea scenografiei. Trupa a avut mul]i sus]in\tori, chiar dintre colegii lor, `ntrucât direc]iunea a permis plecarea a [ase clase `mpreun\ cu dirigintele lor pentru a viziona spectacolul. „~nc\-mi mai tremur\ genunchii”, spune o membr\ a trupei, `n timp ce Rare[ T\rn\uceau, unul din cei patru b\ie]i, cel care a jucat rolul Lene[ului, nu a avut emo]ii: „Am mai fost pe scen\, `ntrucât am participat la Balul Bobocilor”.

Spectatorii care ie[eau au felicitat actorii. „A fost un spectacol profesionist”, „Ne-a pl\cut”, spuneau ace[tia, `n timp ce actorii se delectau afar\ cu o

felie de tort. Efortul lor a fost r\spl\tit de c\tre organizatorii festivalului prin „Premiul special pentru implicare `n

educare prin teatru [colar”, oferit vineri, 23 martie, `n cadrul festivit\]ii de premiere.

Interviu cu Lumini]a Gr\dinariu De ce a]i antrenat clasa dvs. `ntr-o pies\ de teatru? ~n fiecare an, indiferent de clasa pe care o conduc, organizez serb\ri cu piese de teatru. Dar una e s\ faci un spectacol la care s\ invi]i p\rin]ii [i altceva este s\ ie[i `n public. ~ntr-un moment `mi ziceam c\ nu e treaba mea s\ fiu la concurs, ci a profesioni[tilor: frica de ridicol m-a urm\rit `ntotdeauna. Anul trecut am abordat obiceiurile de Cr\ciun [i Anul Nou, precum [i un dans popular autentic. Anul acesta l-am f\cut vedet\ din P\cal\, pe care-l iubesc foarte tare [i care se potrive[te foarte bine cu orice epoc\.

Cum a]i ales tema?

Am o obsesie s\ readuc `n via]a public\, dar [i `n via]a elevilor tradi]iile

române[ti, pentru a contracara `mprumuturile cum ar fi s\rb\toarea de Halloween, pe care o simt foarte str\in\ de noi, sau Valentine’s Day, de care nimeni nu pomenea `nainte de ’89, cu toate c\ lumea era mai erudit\, deci nu din necunoa[tere.

Cum s-au desf\[urat preg\tirile?

Scenariul a fost preg\tit din mai-iunie anul trecut, iar repeti]iile propriu-zise au `nceput `n octombrie, de multe ori zilnic. Prima reprezenta]ie a avut loc pe 6 decembrie. Ajutorul specialistului, respectiv actorul Liviu Smântânic\, l-am cerut `n preajma spectacolului [i a fost hot\râtor.

Care a fost efectul `n clas\ al acestui proiect teatral?

Activit\]i de genul acesta s`nt obi[nuite `n [colile din vestul Europei [i `n America de Nord. Fac parte din programa [colar\ [i reprezint\ o modalitate de educa]ie [i dezvoltare a mai multor capacit\]i intelectuale [i de comunicare.

Efectul asupra tinerilor cu care am lucrat este foarte important [i imediat, dar mai ales pe termen lung.

Experien]ele tr\ite la repeti]ii [i la reprezenta]ii s`nt de mare intensitate [i r\mân pentru ei pregnante `n via]a de zi cu zi pentru mult timp. Ajutorul p\rin]ilor a fost `ntodeauna pentru mine primordial, nam fi f\cut nicio reprezenta]ie dac\ nu erau ei. E vorba de cheltuieli, timp pe care p\rin]ii trebuie s\-l aprobe, de rolul de spectator pe care l-au avut `ntodeauna [i de mândria

de a-[i admira copiii, care are un efect pozitiv asupra tuturor. Deja ne gândim la alt\ tem\, poate vom aborda [i dramaturgie modern\, r\mâne de v\zut.

Ce sfaturi le-a]i da profesorilor/dirigin]ilor care vor s\ `ncerce a[a ceva cu clasa lor?

Activit\]ile extra[colare [iextracurriculare s`nt mai importante din punctul meu de vedere decât ceea ce se `ntâmpl\ la disciplina pe care o patroneaz\. S\ acorde fiec\reia dintre cele dou\ laturi aten]ia cuvenit\, dar s\ acorde mai mult timp educa]iei `n afara orelor de curs, prin ac]iuni diverse. Acesta este crezul meu de dasc\l.

Camelia VASILOV (XI E)

16

Actualitate

URME

MOOZ [i Les Apos’ – comment ça va?

Trupele de teatru `n francez\ s`nt printre cele mai active comunit\]i din [coala noastr\: pun `n scen\, entuzia[ti, noi piese, `[i `nnoiesc membrii, adesea dintre bobocii care abia a[teapt\ s\ se afirme, pleac\ pe la concursuri `n ]ar\ [i `n afara acesteia, activeaz\ cu fervoare pân\ [i pe facebook.

Niciodat\ nu po]i spune „Mooz” sau „Les Apos’” [i s\ te gânde[ti la aceea[i formul\ sau la acela[i palmares, de aceea am stat de vorb\ cu Mira-Maria Cucinschi, profesoar\ de francez\, coordonatoarea acestor grupuri de talente, pentru a afla nout\]i din lumea teatrului francofon la noi `n [coal\.

~ntrucât to]i cei de-a opta `n afar\ de M\lina au plecat, Les Apos’ s-a `nnoit, dar [i s-a l\rgit, astfel c\ acum include membri noi din VII A (M\riuca ZAHARIA, Ilinca TURCU, Claudia ISTRATI, Alexandru LUPU{ORU), din IX E (Ilinca GÂNG|, Ioana SITEA), IX D (Dragos D|SC|LI}A, Magda CAZACU, Ana SIMIUC, AnaMaria PINTILIE), X A (Ilinca PAVEL), X D (Florin MAZARIANU, Sorana ANTON) [i chiar clasa a III-a (Carol CUCINSCHI), plus garda veche format\ din Lorena BALCAN, Ioana BI}A, Irina CUCO{, Dea DOBRE, Cristina DOBRI{AN, Ioana FENEA, C\t\lina IPATE, Matei LAZ|R, M\lina LAZ|R, Daria LOGOFATU [i Iulia LUCA. „S`nt mult mai numero[i, a fost dificil la `nceput s\ se organizeze, dar s-au echilibrat, fiind jum\tate vechi – jum\tate noi. Seniorii au `ncercat s\-i disciplineze pe cei noi [i a ie[it bine pân\ la urm\”, spune Mira.

Anul a `nceput pentru Les Apos’ cu plecarea la Arad unde au f\cut prezent\ri celorlate echipe, aceasta fiind o experien]\ interesant\. Apoi s-au pus pe treab\, [i n-a fost ceva u[or: ia `ncerca]i voi s\ crea]i ni[te „DESSINS INVISIBLES”, care s\ fie o adaptare dup\ romanul „Micul Prin]” al lui Antoine de Saint Exupery, dar [i s\ continue piesa din anul anterior! Astfel, piesa `ncepe cu sfâr[itul lui Oscar – micul erou din spectacolul trecut – care nu moare, ci devine Micul Prin]. Cei care au citit cartea i-au putut recunoa[te cu u[urin]\ pe personajul principal, Micul Prin], jucat de Matei Laz\r, [i pe to]i cei care acesta s-a `ntâlnit `n drumul lui, personaje precum Floarea, Vulpea, Vanitosul. ~n aceast\ lumea totul e posibil, astfel c\ dup\ imaginea ini]ial\ a copiilor acoperi]i, urmeaz\ multe efecte vizuale [i jocuri de umbre – „Am stat mult de vorb\ la `nceput, copiii au zis c\ v\d `ntreaga pies\ ca pe un caleidoscop colorat.”, spune Mira. „Si vous percevez nos dessins invisibles vous verrez comme tout change! Et aucune grande personne ne comprendra jamais que ça a tellement d’importance!” , ne transmit actorii. O veste bun\: nici Micul Prin] nu moare, el pur [i simplu \[i p\r\se[te corpul, pentru c\ „le corp, il est trop lourd pour moi”. Se pare c\ Les Apos salveaz\ to]i copiii frumo[i ai literaturii franceze...

Les Apos au participat la Festivalul Interna]ional de Teatru {colar Francofon de la Sorrento `ntre 24 februarie-5 martie, unde, poveste[te Mira, „au fost trupe de la [coli de teatru (trei din Fran]a, apoi din Spania, Quebec, Belgia),

URME

care au jucat superb, una ca una. Copiii erau [oca]i. „Dar [i spectacolul românesc a fost apreciat, dovad\ fiind ob]inerea Premiului pentru originalitatea regiei [i efectelor vizuale. O alt\ participare de success a fost cea de la festivalul underground cu muzic\, lumini, workshopuri ZOOM IN de pe 9 martie la care Les Apos a fost foarte apreciat, de[i `n Clubul Creatorilor au trebuit s\ se adapteze la condi]ii scenice precare.

Iar MOOZ? ~n afar\ de membrii cu state vechi Raluca MUNTEANU, Ioana BERE [i Theodor PINTILIE, patru noi membri au ales s\-[i urmeze mooza: Amira BAHRIN, Alexandru NECHITA,, Radu }IBULC| [i Mihnea MIRON. Intrat deja `n spiritul trupei, Matei Vi[niec le-a mai dat o idee de adaptare: „L’histoire des ours panda racontée par un saxophoniste qui a une petite amie à Francfort”. ~n concep]ia Mirei, piesa a devenit APPAREMMENT NON, subliniind contrastul dintre aparen]\ [i esen]\. O tragicomedie desf\[urat\ parc\ `n vis, piesa este o poveste a celor nou\ nop]i petrecute de un cuplu care dispare `n neant. Ea este tangoul, El este saxofonul, [i pentru a

Actualitate

ilustra aceast\ idil\ actorii au trebuit s\ `nve]e elemente de tango. „Mihnea a venit ini]ial s\ ne `nve]e s\ dans\m tango, dar apoi s-a implicat atât de inimos, `ncât a intrat `n pies\. El face german\ de fapt, dar a `nv\]at [i câteva cuvinte `n francez\”. Piesa va fi prezentat\ la festivalul interna]ional BARNASCENE de la Barcelona `n perioada 24 – 30 martie 2012 Despre trupa MOOZ, Mira se declar\ „Deocamdat\, foarte `ncântat\ de noua formul\: se `n]eleg bine, au lucrat bine, s`nt uni]i, este o formul\ promi]\toare. Dac\ Teo e pe un picior de plecare, a r\mas un nucleu care poate evolua.” Edi]ia a [asea a festivaluluiconcurs „Hai la teatru!” , desf\[urat\ `ntre 20 [i 23 martie 2012 la Teatrul Luceaf\rul a fost un eveniment de anvergur\ pentru [coala noastr\. Miercuri, 21 martie 2012, trupele de teatru francofon ale Colegiului National „Mihai Eminescu” au jucat pe scena Teatrului Luceaf\rul. Trupa Les Apos’ a participat la sec]iunea de gimnaziu, de[i cei mai mul]i dintre membrii s`nt din clasele a noua, a zecea [i chiar a unsprezecea (trebuie s\ recunoa[tem, un membru tân\r, care poate a tras `n

17

jos media de vârst\ a trupei este Carol, fiul Mirei) [i având, pe lâng\ mult talent, [i un spectacol de lumini [i sunet foarte bun, membrii Les Apos' au primit marele premiu pentru categoria de gimnaziu.

Spectacolul MOOZ-ist `n premiera absolut\ "APPAREMMENT NON" a ob]inut Premiul pentru imagine teatral\ la sec]iunea clasele IX-XII. Personal, cred c\ a fost un spectacol modern [i foarte reu[it, dar care din p\cate nu prea a captat aten]ia necunosc\torilor de limb\ francez\ din sal\. Morala: `nv\]a]i franceza! Cea de-a VI-a edi]ie a festivalului-concurs al trupelor din [colile [i liceele jude]ului Ia[i, "Hai la teatru!", organizat de Teatrul pentru Tineret [i Copii Luceaf\rul s-a bucurat de o participare record. Din 69 de trupe `nscrise, 58 au fost selectate `n competitie, la cele trei sec]iuni gândite pe categorii de vârst\. „Ça va bien”, par s\ r\spund\ MOOZ [i Les Apos. Le ur\m succese frumoase `n continuare!

Camellia VASILOV (XI E) Teodora FOR|SCU (X C)

18

Actualitate

URME

SUNTEM ALTFEL! ~nc\ de la `nceputul anului [colar cu to]ii ne `ntrebam ce va fi de fapt „S\pt\mâna altfel”: o alt\ s\pt\mân\ normal\ de [coal\? Sau...poate o s\pt\mân\ de vacan]\? Nu! De obicei cu to]ii a[tept\m cu ner\bdare vacan]a pentru c\ dorim un pic de relaxare, o mic\ pauz\ de la atât de mult\ chimie [i mate, câteva zile `n care s\ dormim pân\ mai târziu [i s\ uit\m de teme. Problema este c\ aceast\ „euforie a vacan]ei” ne cuprinde cu o s\pt\mân\ `nainte de venirea acesteia, de aceea cei de la Ministerul ~nv\]\mântului au venit `n ajutorul nostru. De fapt ace[tia urm\reau s\ sus]in\ activit\]ile extracurriculare, ceea ce nu ne displace, dar am putea zice c\ „au `mpu[cat doi iepuri dintr-o lovitur\”: elevii [i-au cunoscut profesorii [i `n alt mod `ncercând tot felul de activit\]i noi, dar nici nu au

mai pierdut orele s\pt\mânii de dinaintea vacan]ei `n zadar.

Cu to]ii [tim c\ exist\ tot timpul [i excep]ii care `nt\resc regula (vorba profesoarei noastre de biologie), de aceea unele clase au pierdut timpul `n aceast\ s\pt\mân\, unele s-au destr\mat [i fiecare elev a stat acas\ prelungindu-[i vacan]a, iar altele au f\cut ore normale. Nepl\cut, dar s\ sper\m c\ anul urm\tor se vor bucura [i ei de aceast\ s\pt\mân\ special\, dac\ se vor organiza [i `[i vor planifica totul din timp.

Un „model” `n ceea ce prive[te S\pt\mâna altfel poate fi clasa a X-a C, care a organizat totul minu]ios pentru fiecare zi a acestei s\pt\mâni cu ajutorul dirigintei [i profesoarei lor de chimie, Lumini]a Gr\dinariu.

Nu cred c\ to]i cei din liceu [tiu, dar noi s`ntem o clas\ de copii ambi]io[i, cu vise mari, cu [tacheta ridicat\ foarte sus [i care muncesc mult o lung\ perioad\ pentru a duce la final un proiect important, de aceea ziua de luni a S\p-

t\mânii altfel a `nceput cu un atelier de lucru pentru proiectele noastre. Fiecare a venit cu idei, s-a discutat pe fiecare tem\, s-au ar\tat ideile deja existente [i s-au spus planurile pentru viitorul apropiat `n ceea ce prive[te fiecare proiect `n parte. Scopul „m\re]” al acestor proiecte `l ve]i afla la sfâr[itul anului [colar urm\tor.;) Ziua de luni a continuat cu un delicios meniu francez g\tit `n laboratorul culinar `mpreun\ cu Oana Untu profesoara noastra de franceza, care de[i consider\ c\ nu este o buc\t\reas\ excelent\ ne-a ajutat s\ prepar\m ni[te mânc\ruri delicioase: cl\tite cu crem\ de caramel, ]in s\ men]ionez c\ noi am f\cut crema de caramel, iar ca fel principal am g\tit „poulet basquaise”.

A doua zi a s\pt\mânii a fost ziua cea mai a[teptat\, deoarece am organizat o excursie de o zi `n care au mers aproape to]i elevii clasei, excep]ie f\când doar 5 din 33 care au avut motive foarte bine `ntemeiate, dar `n schimb ne-a fost al\turi [i fosta noastr\ coleg\ Marina Vizaru, actualmente elev\ a liceului Garabet Ibr\ileanu.

Diminea]a a fost cam friguroas\, dar atmosfera din autocar era foarte cald\, deoarece am `nceput s\ cânt\m cu to]ii fragmente din melodiile pe care ni le aminteam, cum ar fi: „Ani de liceu”, „Ia-]i mireas\ ziua bun\”, „Cine-a pus cârciuma-n drum”, „O lume minunat\” [i multe altele.

Prima oprire a fost la Castelul Sturdza de la Micl\u[eni [i la m\n\stirea din curtea acestuia. A urmat o vizit\ la casa memorial\ Vasile Alecsandri de la Mirce[ti. „Punctul culminant al zilei” a fost osp\]ul regesc de la Hanul Ancu]ei, unde am sunat cu mult timp `nainte [i am anun]at c\ venim, de aceea ace[tia ne-au a[teptat cum nu se putea mai

URME bine.

Dup\ masa de la han am vizitat zimbr\ria [i Cetatea Neam]ului, dou\ locuri minunate `n care am f\cut multe poze [i ne-am distrat f\când un pic de mi[care.

Uimitor a fost faptul c\ pe drum [i `n toate locurile vizitate erau sute de copii care au plecat pe drumurile patriei pentru a-i descoperi frumuse]ile, iar o alt\ imagine impresionant\ am v\zut-o `ntr-una dintre dup\-amiezile s\pt\mânii altfel `n fa]a Palatului Culturii, a c\rui parcare era plin\ de autocare [i copii de gr\dini]\ foarte entuziasma]i de orice imagine nou\ care le ap\rea `n fa]a ochilor.

Noi s`ntem o clas\ deschis\, c\reia `i place s\ socializeze cu alte clase, a[a c\ la activit\]ile de miercuri [i joi au participat [i elevii clasei a 10-a A. Cu to]ii eram a[a de prin[i `n discu]ii [i invitata noastr\, psihologul Mihaela Ghircoia[ care a fost a[a de dr\gu]\ [i ne-a zis atât de multe lucruri interesante `ncât nu am fi l\sat-o s\ mai plece.

Ziua s-a `ncheiat cu un training despre bolile sexuale sus]inut de colega noastr\ Teodora For\scu, activitate ini]iat\ de funda]ia „Tineri pentru tineri”.

Ziua de joi a `nceput cu o discu]ie aprins\ despre comunism, avându-l ca invitat pe profesorul de istorie R\zvan Locovei [i. Am fost surprins\ s\ `mi dau seama cât de interesa]i pot fi elevii de acest subiect, dar [i mai interesant este faptul c\ ne-a f\cut s\ dorim s\ afl\m cât mai multe detalii despre acea perioad\.

Fiind totu[i o s\pt\mân\ de [coal\, doar c\ altfel, am decis s\ vizit\m Muzeul Petru Poni care se afl\ vis-a-vis de liceul nostru [i s\ [ti]i c\ e mult mai frumos [i interesant s\ prive[ti chimia decât s\ o `nve]i, dar nu avem ce face, dup\ vacan]\ totul intr\ `n cursul s\u normal [i o s\ trebuiasc\ s\ mânc\m chimie pe pâine dac\ nu dorim s\ facem cuno[tin]\ cu examenul de corigen]\.

Revenind la activit\]ile noastre...

Actualitate

dup\ relaxanta vizit\ la muzeu a urmat dovada noastr\ de iubire fa]\ de natur\: cur\]enie `n curtea [colii! Am s\vâr[it câteva dintre treburile care vin odat\ cu prim\vara: am m\turat aleile, am greblat frunzele [i am s\pat p\mântul.

A fost extenuant, dar m\car atât merit\ curtea [colii noastre pentru tot aerul curat pe care ni-l ofer\ pe tot parcursul anului [colar.

Spre ru[inea noastr\ weekend-ul a `nceput [i la noi de vineri. Da, ca ni[te lene[i ce s`ntem am hot\rât s\ nu mai venim nici noi vineri, de[i planificasem [i pentru aceast\ zi dou\ activit\]i: o discu]ie despre politic\ [i educa]ie civic\ având ca invitat pe lector-doctor

19

Lucian Dândal\, [ef de catedr\ politologie, iar dup\ aceea o vizit\ la Casa Pogor `mpreun\ cu profesoar\ noastr\ de limba roman\, Rodica Cricler.

Dup\ p\rerea mea aceast\ s\pt\mân\ a fost `ntr-adev\r altfel, a fost deosebit\, pentru c\ am v\zut locuri diferite, departe de aglomera]ia obositoare a ora[ului, colectivul clasei s-a legat mai mult [i de asemenea ne-au r\mas amintiri frumoase pe care le vom c\uta `n capitolul „Liceu” atunci când vom fi adul]i, iar timpul [i problemele poate nu ne vor mai permite s\ ne deta[\m [i s\ `ncerc\m lucruri noi, ie[ite din tiparele zilelor vie]ii cotidiene.

Cristina MARCIUC (X C)

20

Actualitate

URME

„Calendarul activit\]ilor din cadrul „S\pt\mâna altfel” Nr. crt 1

Clasa

5C, 10E, 10F, 9B, 11B Chiran, G. Blendea, Cohal, Tivlea

Vizit\- Planetariu

2

5C, 6B, 7C

A. Athes/C. Gazi

Vizit\ -Laboratorul Facult\]ii de fizic\

3

6D, 7D

C.Crei]a, S. Gheorghiu

Vizit\- Bojdeuca Ion Creang\

4

8D

O. Untu

Vizit\- Centrul Cultural Francez

5

12C

S.Gheorghiu

Vizit\- UMF

6

6C,

L. Grindei, D. Doroftei

Vizit\- Unitatea de pompieri

7

11D

P. Dorob\]

Vizit\- Muzeul Petru Poni

8

12B, 12C, 10B, 8B, 11A, 11C, 10 C

L.Goriuc, C.Foia, L. Gr\dinariu, R. V`rlan, S. Gheorghiu

Vizit\- Institutul de Anatomie

9

7B,10F, 11E, 11C

A.M\gd\lini[, D.Lupi[

Vizit\- M\n\stirea Golia

10

6D

C.Crei]a

Vizit\- Muzeul Universit\]ii

11

5C, 6A

C.Ciobanu, M.Iosub

Vizit\- Gr\dina Botanic\

12

5 - 12

R.Tetiniuc, S.{tefan, M.Paraschiv

Tenis de masa, Volei,{ah, Concurs de frânghie, {tafet\,Vitez\, S\ritur\ `n lungime, Fotbal, Handbal

10C, 7C, 11E, 10F, 7D, 9C 5A, 6A, 8C, 9D, 9F, 10A

L. Gr\dinariu, D. Lupi[, M. V\c\ri]a, L. Coman, S.Manu, G.Blendea G. Blendea, M.Iosub, E. Cohal, A.Ra]\, M.Iordachi

15

11 E

V\c\ri]a M., Rusu, R. Tetiniuc, Dorob\]

16

5B, 5D, 10A, 10B, 10C, 10E, 11A, 7D

17

7A, 10D

Receanu I., Ungureanu C., Grindei L., Excursii in afara Ia[ului Gr\dinariu L., Foia C., Ra]\ A., Apetrii A ~ntâlnire cu Elena Ungureanu. Organiza]ia L. Rusu, D\n\il\, C. Bostan cerceta[ii României

18

5C

Sitea

Vizit\ la BCU [i Consiliul Britanic

19

10C

Paraschiv

Ce [tiu tinerii de pe comunism

20

5D, 11 B, 8C, 12D,

Lupi[ D., M\gd\lini[ A.

Participare la Sfânta Tain\ a Spovedaniei

21

7D, 8B, 10C

Nedea N., Blendea G., Gr\dinariu L.

Activitate `n gr\dina [colii

22

7C, 6 C, 8D, 8 C, 9E, 5A, Iordache M., Ra]\ A.

13 14

23 24 25

Profesor `ndrum\tor

10C, VIIC, Furedi, Cricler, Untu O. , XIE,10F,VIID, 9C 8A, 8B, 8C, 8D, 7A, Foia C., Gr\dinariu L., }ivlea J. 7B, 7C, 7D, 10C, 10A, Gr\dinariu L

Activitatea

Cum s\ mânc\m s\n\tos Aplicatii practice, Vitralii Excursie aplicativa

Desene pe asfalt/Audi]ii muzicale Atelier de crea]ie Experimente amuzante `n laborator Psihologia rela]iilor. Film. Discu]ii

URME

Victor Cotea – „Salut”

Reportaj

Victor Cotea – „Labirint”

Fotomaraton ’11 Dou\sprezece ore, dou\sprezece teme, dou\sprezece fotografii – acesta este principiul de la care porne[te concursul de fotografie Fotomaraton, concurs ce reune[te o singur\ pasiune `mp\rt\[it\ celorlal]i prin imagini atât de c\tre amatori cât [i de c\tre profesioni[ti.

Fotomaraton 2011 a fost cea de-a VII-a edi]ie la care s-au `nscris numero[i participan]i, `n ciuda vremii neprielnice (ploaie, frig [i chiar grindin\ la un moment dat). Conform spuselor asistentului consultant CCF Ia[i, Dan Daia, „dintre cei aproape 400 de `nscri[i, aproape 300 au fost prezen]i la startul dat sâmb\t\, 15 octombrie, la ora 09:00, la Centrul Cultural Francez din Ia[i, iar dintre ace[tia circa 200 au finalizat competi]ia, desc\rcându-[i fotografiile realizate `ntre orele 20:00 si 22:00”.Tot Dan Daia afirma c\ „participarea `n func]ie de cele trei cate-

gorii de vârst\ (copii, tineri, adul]i) face ca Fotomaratonul s\ fie cu atât mai dinamic. „ }inând mai apoi s\-i aminteasc\ [i pe cei ce au ajutat la organizarea acestei edi]ii „studen]ii membri ai Asocia]iei Studen]ilor Francofoni din Ia[i, care aduc de fiecare dat\ un aer proasp\t [i dinamic `ntregii manifest\ri”. ~n total au fost peste 4500 de fotografii rezultate `n urma competi]iei ce au fost jurizate de Felix Aftene (artist plastic, scenograf), Radu Anecul\esei (fotograf), Mihai Cantea (fotograf, pre[edintele juriului), Alexandru

Victor Cotea – „De la `nceput”

Victor Cotea – „Dispari]ie”

21

Victor Cotea – „~ntâlnire nea[teptat\”

Condurache (regizor artistic [i produc\tor TV), Adrian Cuba (fotograf), Florin L\zarescu (scriitor, fotograf), Violeta Radu (artist plastic, fotograf\), Sergiu Munteanu (membru ASFI, organizator).

Temele din acest an au fost „Salut”, „Rotund [i bun”, „Toamna azi”, „Important”, „Permis tuturor”, „Labirint”, „~ntâlnire nea[teptat\”, „Adev\r sau provocare”, „De la `nceput”, „Dispari]ie”, „~ntre zi [i noapte”, „Te-am prins”.

Câ[tig\tor al marelui premiu a fost Victor Cotea, acesta având 6 fotografii reprezentative pentru tema data (tema 1 „Salut”, tema 6 „Labirint”, tema 7 „~ntâlnire nea[teptat\”, tema 9 „De la `nceput”, tema 10 „Dispari]ie’’,tema 11 „~ntre noapte [i zi”.

Laurea]ii tuturor premiilor au fost anun]a]i la `nceputul iernii. Mai mult, `ncepând cu data de 8 decembrie 2011, timp de o lun\, fotografiile câ[tig\toare au fost expuse, putând fi admirate de c\tre to]i doritorii. {tefana Dolinschi (XI F)

Victor Cotea – „~ntre noapte [i zi”

22

Reportaj

URME

Balul Bobocilor 28 octombrie. ~n sfâr[it a venit ziua mult a[teptatului bal! Sub lumina reflectoarelor ne-au prezentat totul `ntr-o manier\ pl\cut\ [i amuzant\ {tefan Hitruc al\turi de Rafaela Prodan.

18:00 era doar `nceputul unei seri (crede]i-m\!) surprinz\tor de frumoase `n sala de sport.

Cei 8 boboci (Alexandru Popovici & Ana Pal; Tudor Gai]\ & Sorina Nu]u; Cristi P\v\loi Cucinschi & Diana Popescu; Daniel Mari[ & Ana Maria T\r\boan]\) [i-au c\lcat emo]iile `n picioare [i au dat dovad\ de mult profesionalism p\[ind pe scen\.

La proba de cultur\ general\ to]i au dat r\spunsurile corecte dovedindu-ne c\ nu s`nt doar frumo[i ci [i de[tep]i (p\i ori avem cultur\ general\ ori nu mai avem?).

Proba de talent a fost de departe preferata participan]ilor deoarece au str\lucit [i ne-au fermecat cu atitudinea

lor de la `nceput pân\ la sfâr[it: Eminescienii au talent!

Publicul a cerut spectacol [i a avut spectacol!

O alt\ prob\ a constat `n imitarea unor reclame de la Vodafone (unul dintre principalii sponsori) [i a fost mai mult ca sigur un gen de ‘cirea[a de pe tort’ deoarece a fost foarte foarte amuzant (anyway, cine nu a auzit m\car o dat\ fraza „e o comoar\ nu e fa]a lui Bogd\nel!”).

Pe lâng\ momentele preg\tite de bobocii no[tri care erau oricum acolo cu un scop,am avut parte [i de alte momente:un moment de dans realizat de trupa Explosive [i patru cântece interpretate de Roberta M`rz\, Rafaela Prodan, M\d\lina Verde[, Diana Vartolomei (elev\ la Colegiul Na]ional de Arte Octav B\ncil\).

Sponsorii acestui bal au fost:Avon, Vodafone, Cristina Nichita, In Light Photography [i McDonald’s.

Juriul a fost format din Dorina Doroftei, director adjunct, profesorii Sandu Cezar, Lucian }urca[ [i din M\d\lina Pintilie, Andra Moscu, David Pintilie. Ei au hot\rât ceea ce a[teptam probabil cu to]ii [i anume cine e Miss [i Mister Eminescu: Ana T\r\boan]\ [i Alexandru Popovici (asta ca s\ nu v\ mai ]in `n suspans).Titlurile de Miss [i

Mister Popularitate au fost câ[tigate de Sorina Nu]u [i Tudor Gai]\.

Premiile au fost mai mult decât consistente, atât Miss cât [i Mister câ[tigând câte un telefon, accesorii, o [edin]\ foto, un abonament de câte opt [edin]e la o sal\ de dans sportiv, produse cosmetice plus alte câteva cupoane.

Am reu[it s\ fur câteva impresii de la Ana (Miss Boboc): „Experien]a `n sine a fost minunat\ [i de neuitat. Sper s\ nu crezi c\ o zic din modestie dar nu mi-am imaginat c\ voi câ[tiga. De fapt cred c\ se [i vedea pe fa]a mea”. Loredana Gavrila[ (una dintre organizatoare) a afirmat c\: „Sincer, `n primul rând am fi vrut s\ avem o alt\ loca]ie.

Am `ncercat s\ o ob]inem dar nu am reu[it. De asemenea ar fi fost mai bine s\ avem mai mul]i sponsori; poate c\ `n acest mod organizam mai bine totul.

S`ntem con[tien]i c\ se putea [i mai bine, dar am f\cut tot ce am putut”. ~nainte de bal pe buzele tuturor se g\sea un singur vers: „I’ve got a feeling that tonight’s gonna be a good night!”

Petrecerea a fost cu siguran]\ pe placul tuturor, muzica divers\ f\cându-i pe to]i s\ danseze! ~nchei articolul prin a-i felicita pe to]i cei de a XII-a (adic\ organizatorii balului) dar [i pe to]i bobocii participan]i! {tefana Dolinschi (XI F)

URME

Reportaj

23

Super – Balul Bobocilor la c\min Nu-i a[a c\ v\ era dor s\ afla]i ce se mai aude prin c\minul „Eminescu”?...

Dac\ da, atunci da]i-mi voie, dragi cititori, s\ v\ informez c\ bobocii c\minului au avut parte pe data de 3 noiembrie 2011 de un eveniment, zice distractiv pentru ace[tia [i anume concursul pentru Miss Boboc din c\min [i Mister Boboc din c\min, organizat [i prezentat de Anca Gavrilu]\ (X D) [i {tefana Babanu (XI F). Perechile care au participat au fost: {tefana Ureche [i {tefan Luca, Bianca Rotariu [i Daniel Grosu, Ilinca Gâng\ [i Bogdan Elisei, Raluca Ochi[or [i George Hâra, Costel Militaru [i Ana Simiuc.

Juriul a fost format din Gabriela Doroftei, director adjunct al liceului, Doina Popa, pedagoga de zi `n c\min [i elevii Raluca Munteanu (X D), Raluca Ghimpu (XII) [i George Diaconu (XII). Bobocii au fost supu[i la urm\toarele probe: proba de prezentare (perechile au intrat defilând), proba de

cultur\ general\, proba de aptitudini, proba de dans [i proba surpriz\, care a constat `n imitarea unor personaje pe care concuren]ii le-au tras la sor]i. ~ntre timp s-a desf\[urat programul artistic la care au participat Raluca Munteanu, Anca Gavrilu]\ [i Larisa Alexa, acompaniat\ de Nelu Stratan, fiecare delectându-ne cu melodiile lor. ~n urma deciziei juriului Ilinca Gâng\ a fost desemnat\ Miss Boboc c\min, iar Costel Militaru a devenit noul Mister Boboc c\min. Cei mai populari boboci au fost Ana Simiuc [i Daniel Grosu. Premiile, cump\rate de elevii c\minului care s-au dovedit a fi foarte uni]i, au constat `ntr-un trandafir alb [i o e[arf\ pentru [i o cutie de bomboane plus o e[arf\ pentru Mister Boboc.

Bobocii populari au primit de asemenea câte o e[arf\. ~n final c\mini[tii au avut parte de o mic\ petrecere.

Mihaela COSTEI (X C)

Halloween 2011 Halloweenul, s\rb\toare preluat\ ast\zi de multe popoare din lumea occidental\, a devenit [i pentru români una dintre cele mai a[teptate s\rb\tori (a se `n]elege, m\ refer la anumite categorii de vârst\) drept pentru care Consiliul Elevilor Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu” a organizat cu ocazia acestei zile dou\ concursuri: Personaje de Halloween [i Concursul de decorare a clasei.

La cele dou\ concursuri s-au `nscris atât clase din ciclul gimnazial cât [i clase din ciclul liceal, deci competi]ia a fost una destul de strâns\.

Pentru mai bine de o s\pt\mân\ curtea a fost plin\ de bost\nei [i diferite personaje create de elevi din frunze, crengi, hârtii etc. Am fost a[adar introdu[i `ntr-un decor plin de originalitate ce m\ ducea cu gândul la un singur lucru „Trick or Treat?”.

Concursul „Personaje de Halloween” a avut urm\toarele clase câ[tig\toare: premiul I – clasa a VI-D, premiul II – clasele a VIII-a B, a IX-a F, premiul III – clasele a IX-D,a VII-D [i men]iune: clasele a VI-a B, a VI –a C, a VI-a A, a VII-a C, a VII-a A, a VIII-a A, a IX-a A iar `n cadrul concursului de decorare a clasei au câ[tigat: premiul I – clasa a VI-a C, premiul II – clasele a V-a D, a IX-a B, premiul III – clasele a VIII-a D, a XI-a E [i men]iuni: clasele a V-a C, a VII-a A, a VI-a A, a V-a B, a VII-a C, a VII-a D. {tefana Dolinschi (XI F)

24

Reportaj

URME

Balul Bilingvilor “A fost cel mai tare bal ever” – asta e concluzia la care au ajuns majoritatea celor prezen]i la Balul Bilingvilor pe 16 decembrie `n sala de sport (ce nu mai sem\na deloc a sal\ de sport) a Colegiului Na]ional Mihai Eminescu [i reprezint\ [i `nceputul pe care `l merit\ acest articol.

Organizatorii balului (clasele a XI-a A, a XI-a D [i a XI-a E) au ales ca tem\ Hollywood [i au muncit conform spuselor lui Mircea Obreja (11 E): „aproximativ o lun\ jum\tate”– [i când spun ‘muncit’ m\ refer la faptul c\ au uitat de somn sau timp liber!

Spectacolul s-a desf\[urat `n sala de spectacole a Bibliotecii Centrale (un loc ce contura ideile organizatorilor [i

se [i potrivea cu tema!) [i a durat aproximativ trei ore. Trei ore `n care am fost martora unui show pe bune. Trupa Les Apos au prezentat `n stilul lor propriu fiecare moment ce avea s\ urmeze; au fost mici piese de teatru (clasa a IX-a E, clasa a XI-a E, clasa X-a A, clasa a XII-a E, clasa a IX-a B), melodii interpretate de talentele pe care nu [tiam c\ le avem `n [coal\ (Raluca Munteanu, Andrei & Daniel, Alin Maftei, Mara & Alexandra, Ana, Bianca Cara[, Izabela & Iuliana) dar [i o mic\ reprezenta]ie a celor din trupa Mooz.

Munca lor a fost r\spl\tit\ cu nenum\rate aplauze din partea celor afla]i `n public.

La sfâr[itul spectacolului (mai pe fug\ binen]eles) am reu[it s\ adun câteva p\reri. La `ntrebarea „Cum vi s-a p\rut spectacolul? „ Gabriela S\ndulescu a precizat c\ a fost „Foarte variat,

creativ – ca valoare de apreciere artistic\. Au avut mult\ imagina]ie”. De asemenea profesoara Costina Crei]\ a fost de p\rere c\ „A fost reu[it. ~n afar\ de acustica s\lii. Calitatea pieselor a fost ridicat\. Felicit\ri organizatorilor!” iar profesoara [i coordonatoarea trupelor Les Apos [i Mooz, Mira Cucinschi ne-a m\rturisit c\: „A ie[it bine. Prezent\rile au fost bune iar piesele s-au ridicat peste nivelul celor din al]i ani”.

De la profesori am trecut [i la organizatori, curioas\ fiind cum [i-au v\zut ei o parte din munc\: Bogdan Bulbuc (XI E) a spus despre spectacol c\ „a[ fi vrut s\ ias\ mai bine” `ns\ este de p\rere c\ publicul „are un rol foarte important `n motivarea persoanelor ce au urcat pe scen\ [i le mul]umesc!” , ]inând de asemenea s\ mul]umeasc\ pe aceast\ cale [i „conducerii [colii cât [i domnilor profesori ce ne-au oferit sprijinul

URME lor `n realizarea acestui spectacol”. Sabina Atudosie (XI E) a afirmat c\ „A fost peste a[tept\ri; la `nceput au fost mai emo]iona]i dar s-au redresat.

Publicul s-a sim]it bine!”.

Petrecerea a `nceput la ora 17:00 `ns\ `nainte de a intra `n sala unde se puteau ‘dezl\n]ui’ cei prezen]i au avut ocazia s\ pozeze lâng\ panoul `n stil Hollywood-ian; [i nu oricum ci fotografia]i de oameni care se pricep la asta (Stefan Nem]anu, Diana Butnaru, Andrei Ionescu). }inutele [i atitudinile tuturor m-au f\cut s\ m\ simt pentru câteva ore bune ca la Hollywood.

Muzica bun\ dar [i concursurile (de cultur\ cinematografic\ sau de dans) i-au f\cut pe eminescieni s\ se distreze a[a cum (trust me) numai ei [tiu s\ o fac\!

Sponsorii acestui bal (care au asigurat o parte din premii) au fost: Amfiteatru, RStyle, Avon, Starnet, Helicomed, Nelmar, Cinema City, revista Todo.

Organizatorii au avut grij\ s\ le fac\ celor prezen]i [i o surpriz\ aducându-i s\ cânte pe Bogdan Medvedi [i R\zvan Alexa ce le-au fermecat pe fete la propriu!

Bogdan Medvedi mi-a m\rturisit `n pauza dintre poze [i autografe c\ s-a sim]it „extraordinar, nu m\ a[teptam la reac]ia asta; a fost o surpriz\ pl\cut\”, publicul caracterizându-l `ntr-un singur cuvânt „fantastic!”. Având `n vedere fe]ele triste atunci când s-a anun]at terminarea distrac]iei tind s\ cred c\ ar fi stat pân\ diminea]\. ~ns\ munca organizatorilor nu se terminase `nc\; dup\ plecarea petrec\re]ilor `n sala de sport era o mizerie `ngrozitoare. Obosi]i dar f\r\ stres pentru c\ totul se terminase cu bine au fost nevoi]i s\ strâng\ fiecare pahar, balon, [erve]el etc.

Dar se pare c\ a meritat. I-am chinuit [i eu cu câteva `ntreb\ri la care mi-au r\spuns cu câte un zâmbet imens pe fa]\ (nu ave]i idee cât\ mândrie se putea citi pe chipurile lor; pe bun\ dreptate de altfel).

Biana Budescu (XI A) recunoa[te c\ „A fost mult de munc\, dar a meritat.

S\ vezi zâmbete pe fe]ele invita]ilor

Reportaj

compenseaz\ toate orele pe care le-am petrecut `ncercând s\ facem totul ca la carte. Nu a ie[it a[a, a ie[it cu mult mai bine”.

Mircea Obreja (XI E) afirm\ c\ pentru el s\ fie `n organizare a fost „mai greu ca orice”, despre petrecere spunând c\ „a fost mai dificil de organizat ca spectacolul; `ns\ to]i s-au declarat multumi]i [i au spus c\ a fost cel mai bun bal” (eu una `i cred!). La `ntrebarea „Dac\ ar trebui s\ faci asta din nou, ai face-o?” mi-a spus cu sinceritate râzând c\ „Ieri a[ fi spus nu, acum da! „ (lucru pe care l-au subliniat [i ceilal]i organizatori).

Adnan Ali Mohamed (XI A) a afir-

25

mat plin de modestie c\ spectacolul a fost „excep]ional, la fel ca organizatorii” iar petrecerea „a fost bestial\!” , declarându-se de asemenea mul]umit de eforturile depuse.

Georgiana (XI A): a `ncheiat maratonul interviurilor spunându-mi c\: „`n concluzie, s-a pus mult suflet, a fost mult\ munc\, ne-am dedicat `ntru totul; a fost mult\ ambi]ie din partea tuturor”.

To]i organizatorii merit\ felicit\ri pentru atmosfera pe care au reu[it s\ o creeze [i pentru c\ i-au f\cut pe to]i s\ se simt\ bine [i s\ nu regrete, ci s\ se afirme.

SEMN|TURA???

26

Reportaj

URME

Basm `n imagini

Un spectacol de muzic\ [i culoare `n Ajun de Cr\ciun Pe data de 21 decembrie 2011, `ntre orele 13 [i 14, `n sala de festivit\]i, a avut loc serbarea de Cr\ciun a clasei a IX-a E. La evenimentul organizat de diriginta C\t\lina Gazi au fost invita]i profesorii `ndrum\tori ai elevilor, directoarea liceului, cât [i p\rin]i.

Aceast\ celebrare a Na[terii Mântuitorului a debutat cu o scurt\ prezentare a fiec\rui elev. ~n acest mod, fiecare „ren” [i „cr\ciuni]\” a m\rturisit un hobby, o preferin]\, un lucru care `l define[te. Astfel, dup\ cum afirma Bianca, „acest `nceput a avut rolul de a ne individualiza [i totodat\ de a ne armoniza personalit\]ile”. S-au reliefat `n acest fel atitudini diverse, precum [i s-au `mp\rt\[it pasiuni `n arta culinar\, teatru, muzic\ sau dans. Ceea ce a impresionat `n mod pl\cut, a fost [i dialogul cu p\rin]ii. Câ]iva din sal\ au adresat cuvinte de `ncurajare elevilor, profesorul de istorie, Sorin Sitea, [i tat\l elevei Carla Stanislav.

Pentru a crea cât mai bine o atmosfer\ magic\ de Cr\ciun „arti[tii” au fredonat colinde publicului. Sentimentul de colectiv armonios nu a `ncetat s\ se releve. La fiecare cântec, se luau de

mâini pentru a transmite unul altuia emo]ia acelui moment artistic. Nuan]ele de ro[u, verde [i alb au f\cut parte din vestimenta]ia din vestimenta]ia tinerelor talente. „Totul a decurs ca o poveste de Cr\ciun”, sus]inea mama Andradei Hu]anu.

Pe lâng\ ritmul alert, dinamic al colindelor, s-a prezentat [i o scenet\ `n limba englez\. Subiectul a fost inspirat dintr-o reclam\ tipic american\. Dup\ cum aproape to]i [tiu, vecinii de pe cealalt\ parte a continentului iubesc mâncarea fast-food. Ideea a fost valorificat\ `n reprezenta]ia scenic\, subliind faptul c\ doar alimentele nes\n\toase „atrag” consumatorii. Piesa de teatru a fost un pamflet original, creat de elevi, stârnind r\sete [i zâmbete pe chipurile spectatorilor. Veseli, entuzia[ti, con[ti-

en]i c\ participau la un moment special – acestea erau cuvintele care `i defineau.

Au reu[it s\ contureze un echilibru `ntre muzic\ [i poezie, `ntre sensibilitate [i emo]ie. Iar aplauzele au fost pe m\sur\. Cineva spunea: „Este cea mai interesant\ [i antrenant\ s\rb\toare `nchinat\ Na[terii lui Iisus Hristos la care am participat vreodat\.” De asemenea, profesoara de latin\ Cezara {tef\nescu m\rturisea dup\ eveniment: „Chiar `i v\d pe copii cu al]i ochi”.

Astfel, scopul a fost cunoa[terea reciproc\ elev –profesor, `ntr-un alt context decât mediul [colar formal.

Festivitatea s-a `ncheiat cu o mic\ petrecere, cu o binemeritat\ pizza, dulciuri savuroase [ampanie [i suc.

Andrada HU}ANU (IX E)

URME

Reportaj

27

Serbare de iarn\ à la X C La noi `n [coal\ este foarte la mod\ ca de Cr\ciun s\ se fac\ tot felul de serb\ri, la care diferite clase `[i cheam\ profesorii [i p\rin]ii s\ `i vad\.

O astfel de serbare a f\cut [i clasa a X-a C, din care fac [i eu parte.

Pentru c\ nu am vrut s\ ap\rem pe scen\ `n acela[i timp cu celelalte multe clase care fac la fel, am ales data de 6 decembrie, de Sfântul Nicolae, pentru a realiza spectacolul. Sala s-a ar\tat ne`nc\p\toare pentru to]i oaspe]ii care ne-au onorat cu prezen?a, dar cei care au prins un loc ne-au dat un feedback foarte pl\cut.

Tema spectacolului a fost faimosul personaj P\cal\, cel care, desigur, p\c\le[te oamenii. Cu ajutorul dirigintei

Lumini]a Gr\dinariu [i al lui Liviu Smântânic\, fost elev al acestei [coli [i actor la Teatrul Luceaf\rul, am realizat cinci scenete populare, dou\ avându-l ca protagonist pe P\cal\, dou\ fiind inspirate din snoave: Prostia Omeneasc\, Povestea unui om lene[ iar ultima fiind potrivit\ cu data spectacolului: 6 decembrie, ceea ce a `nsemnat o poveste cu Sfântul Nicolae.

Ceea ce a fost mai aparte la aceast\ serbare a fost osp\]ul de dup\, [i nu exagerez deloc când spun Osp\]. De ce? P\i r\spunsul este evident pentru cei care s-au aflat prin preajm\ la acel moment. Pentru cei care nu au avut acest noroc voi `ncerca s\ reproduc cu ajutorul cuvintelor atmosfera de atunci: Se [tie c\ `n corpul de patrimoniu, la etaj este acel hol mai mare, unde de obicei au loc cocktail-uri sau reuniuni. ~ns\ de aceast\ dat\ a `ndeplinit rolul de

sal\ de ospe]e. Toat\ lumea [tie c\ la asemenea manifesta]ii se m\nânc\ din abunden]\; [i `ntr-adev\r asta a fost [i la noi.

Dup\ dou\ zile de g\tit continuu `n laboratorul culinar rezultatele au fost impresionante: aproximativ 300 de sarmale, platouri de salat\ oriental\, fasole b\tut\, minciunele, pâine, v\rz\ri, pl\cinte cu cartofi si nuci umplute, toate `n cantit\]i uria[e.

Bine`n]eles c\ toate aceste bucate au fost f\cute de to]i elevii clasei, dar sesiunile de g\tit au alternat cu cele de repeti]ii intense.

Impactul pe care l-a avut aceast\ activitate asupra clasei noastre a fost unul destul de mare. Nu numai c\ ne-am schimbat noi, ca oameni, dar, conform celor spuse de profesori, am reu[it s\ transform\m aceste serb\ri `nso]ite de ospe]e `ntr-o tradi]ie a clasei, un lucru de care s`ntem mândri.

Teodora FOR|SCU (X C)

28

Reportaj

URME

~ntâlnirea basarabenilor cu primul-ministru român Sâmb\t\, 1 martie 2012, `ncepând cu ora 15.30, `n sala de festivit\]i a Colegiului Na]ional „Costache Negruzzi” au p\truns elevii [i studen]ii basarabeni din Ia[i pentru a se `ntâlni cu Mihai-R\zvan Ungureanu, primul-ministru al României.

La `ntrevedere au mai participat senatorul Viorel Badea [i Eugen Tomac, secretar de stat pentru românii de pretutindeni. Intrarea celor aproximativ 230 de tineri care au dorit s\ vin\ (dintre care 25-30 de elevi de liceu) s-a f\cut pe baza CNP-urilor adunate `n prealabil de organiza]iile de tineret ale basarabenilor ATB (Asocia]ia Tinerilor Basarabeni) [i ATRAG (Asocia]ia Tinerilor Români din Afara Grani]elor). Men]ionez [i discu]iile referitoare la `nv\]\mântul superior, `ntrucât cei mai mul]i elevi

basarabeni bursieri ai statului român vor s\-[i continue studiile `n România.

Evenimentul a `nceput cu o `ntârziere motivat\ de o `ntâlnire evocatoare a primului-ministru MihaiR\zvan Ungureanu cu elevii [i profesorii din liceul-gazd\ (pe care `l absolvise `n 1987), iar un alt moment de suflet a fost apari]ia fostului coleg de banc\ al domniei sale, care a fost vizibil emo]ionat. ~n continuare, Mihai-R\zvan Ungureanu a transmis un mesaj celor prezen]i `n sal\. „Am reu[it s\ transform\m un eveniment formal `ntr-o excep]ional\ ocazie de a construi”, a declarat primul-ministru despre [edin]a comun\ de guvern România-Republica Moldova desf\[urat\ `n cursul acelea[i zile. A punctat apoi c\ rela]ia special\ cu basarabenii se datoreaz\ [i faptului c\ a participat la elaborarea proiectului de guvern prin care au fost acordate primele burse `n anii ’90. „Mini[trii ulteriori, f\r\ excep]ie, au p\strat programul de

burse ale statului român, f\când din acesta elementul-cheie al mandatului lor, „ de[i au fost ani când acestui program i-au fost aplicate restric]ii foarte dure de c\tre conducerea Republicii Moldova, a mai amintit premierul român, referindu-se la guvernarea comunist\. Mai apoi [i-a exprimat bucuria c\ bursierii au ales Ia[iul pentru a-[i face studiile, avantajele acestuia fiind apropierea geografic\, „atmosfera poetic\” deosebit\ de ritmul trepidant al vie]ii din alte ora[e române[ti, precum [i afinitatea cultural\. ~n continuare s-a adresat direct tinerilor: „S`nte]i h\r]i ale genera]iei care va aduce Republica Moldova `n Uniunea European\. Oricât de `ndep\rtat [i de teoretic este acest orizont acum, la un moment dat el va deveni rostul activit\]ii voastre profesionale”, motivând c\ standardele dup\ care vor lucra ace[tia vor fi de nivel european. „S\ reveni]i la matc\; doar astfel investi]ia statului român `n voi va fi recuperat\. S`ntem cu to]ii

URME români: exist\ români care vor s\ participe la reconstruc]ia na]iunii [i români care nu vor. Sper s\ v\ am al\turi `n acest proces”, [i-a `ncheiat alocu]iunea Mihai-R\zvan Ungureanu, `n aplauzele tinerilor din sal\.

S-a dat curs apoi unei serii de `ntreb\ri adresate de c\tre studen]i [i elevi.

Constantin Vlas, pre[edintele ATRAG, a subliniat c\ problemele cu care se confrunt\ basarabenii veni]i la studii `n România pot fi de natur\ academic\ sau social\ [i a propus spre examinare o list\ de probleme [i solu]ii, alc\tuit\ `n prealabil de liderii celor dou\ organiza]ii ale tinerilor basarabeni.

Igor Rotaru a ridicat problema permisului de [edere, care nu permite angajarea `n câmpul muncii, fiind necesar un buletin. Potrivit acestuia, `n Germania studen]ii se pot angaja timp de un anumit num\r de ore doar cu permisul de [edere. Un angajator aflat `n sal\ a confirmat c\ a avut mari dificult\]i `ncercând s\ includ\ basarabeni `n personalul s\u, accentuând faptul c\ majoritatea angajatorilor solicit\ [i experien]\, care poate fi c\p\tat\ lucrând `n timpul facult\]ii. Primul-ministru a r\spuns `n]elege situa]ia creat\, `ntrucât [i dânsul a lucrat `n str\in\tate, student fiind, [i afirmat c\ „acquis-ul comunitar impune restric]ii, dar vom vedea ce porti]e de intrare s`nt”. Peste pu]in timp, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni Eugen Tomac [i-a exprimat opinia `n aceast\ privin]\, [i anume c\ „cel mai sigur e s\ redobânde[ti cet\]enia român\ ca s\ po]i lucra”, pentru c\ exist\ un num\r limit\ de permise de munc\ pe care România le poate acorda potrivit legisla]iei europene. De atfel, `n aprilie 2009 legisla]ia privind redobândirea cet\]eniei române a fost simplificat\ [i cet\]enia se poate ob]ine, potrivit acestuia, `ntrun an de la data depunerii actelor. ~n continuare, Alexandru Pascal a descris o situa]ia absurd\ de la unele facult\]i din Ia[i `n care studen]ii basarabeni s`nt obliga]i s\ fac\ timp de doi ani un curs de limba român\, asemeni

Reportaj

studen]ilor de na]ionalitate arab\. ~n primul rând, e ofensator pentru ni[te absloven]i de liceu care au dat prob\ de bacalaureat la limba român\, `n al doilea rând, f\când limba român\ la facultate, ace[tia pierd posibilitatea de a face o limb\ str\in\. Primul-ministru a `ncercat s\ explice aceast\ situa]ie, de care nu [tia, prin faptul c\ „exist\ tineri care vin la studii [i nu au bagajul de cuvinte preg\tit pentru specializarea lor”.

Totu[i, acestea fiind probleme mai speciale, i-a dat cuvântul ministrului Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului C\t\lin Baba. Potrivit acestuia din urm\ „ministerul nu impune a[a ceva, e probabil ini]iativa facult\]ii”, promi]ând c\ se va interesa de ce la facultatea respectiv\ se cere un curs de român\. Alte voci din sal\ au confirmat c\, de exemplu, la drept nu se face acest curs, `n timp ce la stomatologie – da.

Câteva probleme legate de c\minele `n care tr\iesc majoritatea bursierilor au fost introduse `n discu]ie. Alexei Sanduleac a men]ionat obliga]ia de a lua masa la cantina c\minului, indiferent de raportul pre]-calitate, iar oficialii au fost de acord c\ motivele de nemul]umire s`nt `ntemeiate, dar fiecare c\min are politica proprie. Roman Cernelea, pre[edintele Asocia]iei Tinerilor Basarabeni a amintit stricte]ea excesiv\ de la unele c\mine, elevilor nepermi]ându-li-se s\ stea prea mult

29

timp `n ora[ nici pentru activit\]i de voluntariat. Totu[i, s-a observat aceste un programul al c\minului este indispensabil.

Alte interven]ii au apar]inut lui Dan Pavliuc [i lui Dumitru Laz\r, precum [i unei domni[oare, student\ la Litere, care a `ntrebat de ce modulul pedagogic a fost eliminat din programa de facultate, astfel c\ luându-[i licen]a nu poate lucra ca profesoar\. C\t\lin Baba i-a r\spuns c\ se urm\re[te „profesionalizarea cadrelor didactice”, de aceea un tân\r poate deveni profesor numai dup\ studiile de masterat.

Pân\ `ntr-un punct discu]ia fusese centrat\ mai mult pe problemele `nv\]\mântului universitar, liceeni – mai pu]ini [i mai timizi – mul]umindu-se s\ asculte. Totu[i, [i ace[tia au dificult\]i, pe care au `nceput s\ le prezinte. Iana Rumleanschi a `ntrebat de ce exist\ o atât de mare diferen]\ `ntre num\rul locurilor oferite pentru a face liceul `n România [i cele oferite basarabenilor absolven]i de liceu `n România pentru studii de licen]\ (de la 800 fa]\ de 300). O diferen]\ mare exist\ [i `ntre num\rul locurilor de licen]\ [i cele de la masterat. Astfel, mul]i absolven]i de liceu (respectiv facultate) nu-[i pot continua studiile la facultate (respectiv masterat).C\t\lin Baba a r\spuns c\ „aceast\ problem\ a ap\rut ca urmare a acordurilor deja existente”, semnate cu

30

URME

Reportaj

fosta putere comunist\, care nu a permis un num\r mai mare, dar se va rezolva `n curând.

Valeria Co[pormac a ridicat problema `ntârzierii bursei de liceu, care vine de obicei `n zile diferite la licee diferite. O `ntârziere fie [i doar cu câteva zile poate fi critic\, deoarece unii elevi pe aceast\ sum\ de bani se bazeaz\ pentru a-[i pl\ti c\minul [i dac\ nu aduc banii la timp risc\ s\ fie decaza]i. ~n mod surprinz\tor, premierul a r\spuns cu o glum\ „dar vine, nu? {i eu uneori `mi fac griji când salariul nu vine la timp”, afirmând `n acela[i timp c\ se va interesa de ce apare aceast\ „disfunc]ie minor\”. ~n alt\ ordine de idei, Igor Drangoi a adus `n discu]ie problema schimb\rii permiselor de [edere `n cazul schimb\rii re[edin]ei, care cost\ nu mai pu]in de 250 lei – o sum\ imens\ pentru un bursier. Premierul a replicat c\ „E normal s\ existe o foarte accentuat\ latur\ de interes personal”, dar nu a oferit nicio solu]ie. ~ntrucât era sub presiunea timpului, premierul a plecat s\ prind\ avionul, l\sându-ni-l pe secretarul de stat, care, dup\ spusele acestuia, „nu mâncase nimic `n cursul acelei zile”. „Ne ve]i ierta, pentru c\ trebuie s\ avem grij\ de alte 19 milioane de oameni. Dar nu uita]i: nu s`nte]i doar dragi, ci s`nte]i ai no[tri”, a ad\ugat Mihai-R\zvan Ungureanu pe final. ~n continuare, Roman Cernelea a prezentat cazul unei tinere care a urmat studiile de licen]\ la Universitatea „Apollonia”, la specializarea neacreditat\ Jurnalism din cadrul Facult\]ii de

[tiin]e ale Comunic\rii [i a fost nevoit\ s\ p\r\seasc\ România deoarece nu i s-a acordat viza de lung\ [edere (care se acord\ doar dac\ studiezi la o institu]ie acreditat\). Tân\ra nu [tia de aceast\ prevedere. Oficialii au explicat c\ e de datoria absolven]ilor de liceu s\ se informeze, mai ales c\ ARACIS (Agen]ia Român\ pentru Asigurarea Calit\]ii `n ~nv\]\mântul Superior) a publicat `n 2011 o list\ cu specializ\rile neacreditate care au primit calificativul de „ne`ncredere”.

Tot `n leg\tur\ cu `nv\]\mântul universitar Exist\ studen]i cu rezultate foarte bune [i exist\ restan]ieri. Ar trebui s\ se organizeze concurs pe burse. Metodologia `n vigoare nu `ncurajeaz\ concuren]a. –redistribuirea, acela[i lucru ca la români, care ne-ar privi altfel. ~ncepând din toamn\ metodologia nou\.

O problem\ de importan]\ vital\ discutat\ pe final a fost mic[orarea considerabil\ bursei de liceu pe durata vacan]ei, fapt ce nu este prev\zut `n niciun act de care liceenii basarabeni s\ fi [tiut. Senatorul a comparat aceast\ situa]ie cu cea a salariului, pl\tit [i pe durata concediului, iar Alla Apopei, inspector pe Educa]ie Formal\ [i Nonformal\ a fost surprins\ s\ afle c\ elevii au prmit `n ianuarie doar jum\tate din bursa cu valoarea stupulat\ de 65 de euro („bursa t\iat\”), [i a promis sprijin `n aceast\ chestiune. ~ntr-adev\r, problema a fost rezolvat\ `n cursul lunii martie, bursierii basarabeni din liceele din Ia[i primind restul de burs\ din perioada vacan]ei de iarn\. Cu

toate acestea, nimeni nu le-a oferit vreo explica]ie pentru cele `ntâmplate. ~n calitate de pre[edinte al Departamentului elevilor bursieri din Republica Moldova al Consiliului Jude]ean al Elevilor din Ia[i, mi s-a oferit cuvântul [i am transmis noutatea `nfiin]\rii acestui departament dedicat basarabenilor din liceele din `ntregul jude], precum [i ini]iativa Departamentului de a `nfiin]a un grup pe internet pentru to]i ace[ti elevi, cu scopul de a anun]a mai eficient proiectele Consiliilor [i Inspectoratului.

Senatorul Viorel Badea s-a ar\tat foarte deschis [i interesat de problemele specifice ale basarabenilor [i le-a sugerat tuturor celor prezen]i s\-l contacteze la Viorel.badea@gmail.com, precum [i pe facebook, dac\ nu epuizeaz\ toate c\ile de a le rezolva. De asemenea, s-a accentuat importan]a permanentiz\rii dialogului, `ntrucât „Eficien]a `ntâlnirilor generale este mic\”.

Mai potrivit va fi `n viitor ca liderii organiza]iilor de tineret s\ trimit\ lunar o list\ cu toate problemele specifice. ~n aceast\ atmosfer\ optimist\ s-a `ncheiat o `ntâlnire de importan]\ major\ pentru basarabenii din Ia[i, [i sper\m c\ valoarea discu]iilor din cadrul acesteia nu va r\mâne doar simbolic\.

Camelia VASILOV (XI E), pre[edinta Departamentului elevilor bursieri din Republica Moldova al Consiliului Jude]ean al Elevilor din Ia[i

Clasa a IX-a F `n laboratorul culinar La ora de dirigen]ie elevii din IX F au g\tit sub supravegherea Cristinei P\limariu, diriginta lor [i a profesorului Sorin {tefan. Cristina P\limariu ne-a ajutat s\

preg\tim bun\t\]ile, s\ le prepar\m, `n timp ce Sorin {tefan ne-a dat idei. A fost o activitate frumoas\, a fost ceva bine gândit [i interactiv.

Activit\]ile de acest gen ne ajut\ s\ ne descoperim posibila abilitate de a g\ti. Pentru noi, cei din IX F, a fost o ocazie s\ ne cunoa[tem mai bine, s\ petrecem

mai mult timp `mpreun\, deoarece s`ntem la `nceput [i trebuie s\ ne apropiem, s\ fim o adev\rat\ familie.

Ioana Andreea CÂMPANU (IX F)

URME

Reportaj

31

O mâncare japonez\ `ntr-un laborator culinar românesc A[ mânca ceva bun, dar nu [tiu ce! De câte ori nu ai auzit a[a ceva sau de câte ori nu ai spus acela[i lucru?

Mie mi se `ntâmpl\ deseori s\ `mi doresc s\ m\nânc ceva gustos... special.

Astfel c\ propunerea Lumini]ei Gradinariu, diriginta clasei a X-a C, din care fac parte [i eu, de a face o vizit\ la laboratorul culinar pentru a g\ti sushi a fost perfect\ pentru starea mea. Pentru cei care nu [tiu ce este acest „sushi” ]in s\ v\ spun c\ este un fel de mâncare japonez.

Principalul ingredient este orezul (acrit cu o]et de soia) combinat cu diverse alte ingrediente, g\tite sau `n stare crud\, cel mai adesea cu pe[te crud. Acestea s`nt pe urm\ `nf\[urate `n foi de alge marine presate, cu ajutorul unei rogojini din bambus.

Activitatea s-a desf\[urat pe data de 19 februarie 2012 `ntr-o frumoas\ zi de duminic\. Elevii au fost `ndruma]i de Lumini]a Gradinariu [i Elena Hanganu, medic chirurg dar `n acela[i timp o foarte bun\ prieten\ a dirigintei [i, desigur, o expert\ `n arta sushi-ului.

Noi nu cuno[team prea multe despre sushi: [tiam c\ e cu orez [i pe[te, dar nimic mai mult. ~ns\ Elena Hanganu a [tiut cum s\ ne explica tot despre acest interesant fel de mâncare. Ca s\ `ncepem, exist\ multe feluri de sushi, `n func]ie de ce se pune al\turi de orez, dar [i `n func]ie de felul cum se serve[te. Noi am f\cut sushi rolls cu somon, castrave]i [i wasabi, care este un fel de sos de hrean, dar care con]ine [i o plant\ mai iute decât hreanul [i anume wasabi. Acest sos a fost `ntr-atât de iute `ncât i-a redat glasul unei colege r\cite care dup\ ce a gustat pu]in a putut s\ `[i refoloseasc\ vocea! Alt lucru demn de [tiut despre sushi este c\ nu se face cu orez obi[nuit, ci cu un orez special de

sushi care se g\se[te `n magazine. Acest fel de orez cap\t\ un parfum deosebit dup\ ce este fiert [i nici nu se `nt\re[te.

Doamna dirigint\ a avut o idee foarte bun\, [i anume s\ mânc\m ca aperitiv tartine cu icre ro[ii. Drept urmare lucrul `n laboratorul a avut loc pe mai multe echipe: câ]iva erau la unsul feliilor de pâine cu unt, al]ii erau la fiert orezul, al]ii la t\iat castrave]ii pentru sushi, iar al]ii la aranjarea mesei. ~n orice caz, nimeni nu st\tea degeaba. Dup\ ce s-a fiert orezul, el a trebuit r\cit [i amestecat cu o]et de soia `n care era dizolvat zah\r brun pentru a c\p\ta un gust mai dulceag. Ultima etap\, dar [i cea mai grea a fost aceea de `mpachetare a orezului al\turi de fâ[iile de somon [i castravete pe foi]a de alge presate. Acest lucru necesit\ mult\ delicate]e dar [i fermitate din moment ce alga nu trebuie rupt\, dar `n acela[i timp trebuie avut grij\ ca orezul s\ fie strâns tare, astfel `ncât s\ nu se destrame atunci când va fi t\iat sulul. Procedeul este relativ simplu: pe foi]a de alge se pune un strat de jum\tate de centimetru de orez. La mijloc se pun ingredientele (aici, somonul, castravetele [i eventual pu]in wasabi) dup\ care se `mp\ture[te cu grij\. Sulul nu se taie imediat, ci se a[teapt\ pu]in,

pentru ca orezul s\ se lege de celelalte componente. Dup\ aproximativ 2-3 minute se taie sulul `n buc\]i de câte 1 centimetru fiecare. Un lucru de care trebuie ]inut cont la t\iere este faptul c\ aceasta nu se poate realiza decât cu un cu]it foarte ascu]it [i care trebuie umezit cu ap\ rece `nainte de fiecare t\iere. La servire, se poate ad\uga un sos de o]et de orez [i soia.

Re]eta `n sine nu este foarte grea, `ns\ necesit\ foarte mult\ grij\ [i aten]ie, pentru c\ nu trebuie gre[it nici un pas. Totu[i, un lucru este sigur: iese mult mai bine când s`nt mai multe mâini care lucreaz\ la unison, a[a cum a fost [i cazul nostru. La sfâr[it, dup\ ce am terminat de t\iat toate rulourile am num\rat câte buc\]i de sushi avem [i le-am `mp\r]it la num\rul de pofticio[i: fiecare a primit 8 buc\]i de sushi pe care le-a mâncat fie simple, fie cu sosul despre care am vorbit.

Ca activitate a clasei a fost una foarte reu[it\, care a avut rolul de a uni [i mai mult colectivul, rol pe care l-a `ndeplinit cu brio. Este un gen de activitate pe care eu a[ recomanda-o fiec\rei clase, nu neap\rat cu sushi, ci simpla g\tire a unor bucate `n comun, al\turi de colegi.

Teodora FOR|SCU (X C) [i Mihaela COSTEI (X C)

32

Reportaj

URME

De Cr\ciun s\ fim mai buni!

Pornind de la ideea c\ de Cr\ciun to]i copiii merit\ o bucurie, elevii claselor a XI–a F, a XI-a E [i a XI– a A, coordona]i de dirigintele lor au hot\rât s\ organizeze [i anul acesta un proiect prin care s\ ajute [i s\ arate c\ le pas\ de ce se `ntâmpl\ `n jurul lor; au ales drept beneficiari tot copiii din satul Vl\diceni, copii pe fe]ele c\rora au pus zâmbete [i anul trecut printr-un proiect asem\n\tor.

Ambi]io[i din fire, elevii celor trei clase au hot\rât s\ le deschid\ copiilor o poart\ spre cunoa[tere prin d\ruirea unor c\r]i. Pentru ca acest lucru s\ se poat\ `ntâmpla, `n ambele corpuri au fost puse afi[e prin care toat\ lumea era informat\ de existen]a acestui proiect, orice ajutor fiind bine venit.

Ceste afi[e [i-au `ndeplinit rolul cu brio, `ns\[i organizatorii r\mân\nd surprin[i când la vederea sacilor plini de juc\rii [i a cutiilor pline cu c\r]i ce reu[iser\ s\ le adune de la mai multe clase. ~n data de 19 decembrie 17 elevi din cele trei clase s-au `ngr\m\dit la propriu al\turi de doamnele profesoare

`ntr-un microbuz ce avea s\-i duc\ acolo unde un grup de copii al\turi de parin]ii lor `i a[teptau ner\bd\tori [i anume satul Vl\diceni.

Cum nu exist\ Cr\ciun f\r\ un Mo[ Cr\ciun, Mircea Obreja (XI E) s-a costumat `n mo[ [i al\turi de cr\ciuni]\ (Ioana Caunic – XI F) au `mp\r]it celor mici cadourile, luându-[i rolurile foarte `n serios. Dar `nainte de aceast\ ‘cirea[a de pe tort’ pe care cei mici au a[teptat-o am avut pl\cerea s\ asist\m la un mic recital de colinde [i poezii ce a fost preg\tit cu de-am\nuntul de c\tre copii.

To]i cei prezen]i s-au declarat mai mult decat `ncânta]i de primirea la care nu se a[teptau mai ales c\ micu]ii le-au daruit [i felit\ri f\cute de ei iar mai apoi au fost invita]i s\ serveasc\ din prajiturile extraordinar de bune preg\tite de m\micile lor (cei prezen]i acolo saliveaz\ `n acest moment!). ~ns\ nimic nu s-a comparat cu zâmbetele de pe fe]ele copiilor. Erau ferici]i, pe chipurile lor se citea inocen]a, iar toate emo]iile lor erau pe bune!

Cei din Eminescu s-au declarat multumi]i când au plecat de acolo, scopul proiectului lor „D\ruie[te un zâmbet de Cr\ciun!” fiind atins! {tefana DOLINSCHI (XI F)

URME

Reportaj

„Anticariat 15” – un proiect CJE promi]\tor Joi, 15 martie 2012, `n incinta Galeriilor Anticariat „D.I. Grum\zescu” de pe strada L\pu[neanu, s-a desf\[urat a treia `ntâlnire a clubului de cultur\ „Anticariat 15” – un proiect al Consiliului Jude]ean al Elevilor din Ia[i.

Numele proiectului sugereaz\ periodicitatea `ntâlnirilor: la fiecare 15 zile, la ora 15:00. La sesiunea a treia au participat 21 de elevi de la aproape toate liceele din Ia[i, atât nou-veni]i, cât [i participan]i la sesiunile anterioare.

Obiectivele „Anticariat 15” s`nt contactul cu aspecte ale culturii române[ti mai pu]in cunoscute (de exemplu, dezvoltarea curiozit\]ii pentru evenimente petrecute `n zona Ia[iului) [i formarea unor perspective noi asupra culturii române[ti prin relevarea leg\turilor acesteia cu universalitatea (de exemplu, prin sprijinul institu]iilor de cultur\ franceze [i engleze din ora[). De asemenea, prin invitatul special pe care `l vom avea de fiecare dat\, urm\rim facilitarea interac]iunii tinerilor cu intelectuali consacra]i.

De chestiunile organizatorice se ocup\ subsemnata, `n calitate de pre[edinte al Departamentului Elevi basarabeni din cadrul CJE, [i Alexandru Ioan Darie, vicepre[edinte al CJE. A devenit deja o practic\ frumoas\ a fiec\rei sesiuni ca tema `ntâlnirii viitoare s\ „irump\” din discu]ie, din necesitatea de a aprofunda anumite aspecte.

Astfel, „Literatura patriotic\ [i receptarea ei ast\zi de c\tre cititori [i critici” (15 februarie) a scos `n eviden]\ importan]a modelelor `n via]a unui adolescent, pe care le-am analizat pe 1 martie ca „Modele [i aspira]ii: 3 oameni pe care `i admir”. Apoi, `ntrucât la `ntâlnirea precedent\ am atins tema religiei, am ales s\ o dezvolt\m `n cadrul unei dezbateri de

actualitate despre predarea religiei `n [coli. „Educa]ia religioas\ `n [coal\” a fost o discu]ie moderat\ de George Arhip, editor, psiholog [i scriitor, `n care am a[teptat de la cei prezen]i argumente pro [i contra, precum [i experien]ele de la aceste ore `n care dou\ institu]ii de formare a personalit\]ii – {coala [i Biserica – se `ntâlnesc [i se poten]eaz\.

Discu]ia a fost una mai pu]in `nchegat\, deoarece tema `ncuraja divaga]iile, dar partea bun\ a fost c\ elevii au realizat importan]a dialogului chiar [i `n domenii sensibile precum religia. Al\turi de interven]iile gazdei noastre Dumitru Grum\zescu, s-au mai inclus `n discu]ie [i „invitatul special al invitatului special”, precum [i un armean, care a povestit c\ [i ]ara sa este ortodox\. ~n cele cinci minute de pauz\ ne-am bucurat de ceaiul Alexandrei Frunz\, de o poezie citit\ de Teodor Ungureanu [i de o melodie cântat\ de Perc\ Anca-Elena. Ca de obicei, Institutul Francez [i British Council au oferit premii pentru cei mai activi participan]i la discu]ie, care de ast\ dat\ s-au dovedit a fi Veronica Ro[ca de la Colegiul Na]ional „Emil Racovi]\” [i Teodor Ungureanu de la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”.

Pornind de la premisa laicit\]ii statului roman, dar [i de la rolul deosebit al orei de religie `n [coal\, ca fiind unica ce-[i propune s\ promoveze `n special valori, nu informa]ii, am discutat cum ora de religie se `ncadreaz\ sau nu `n curriculum-ul [colar. S-a accentuat lipsa de consisten]\ a unora dintre orele de religie, precum [i posibila atitudine de intoleran]\. Totu[i, principala problem\ relevat\ de elevi a fost faptul c\ adesea dup\ o or\ de religie elevul nu r\mâne cu nimic, deoarece nu se discut\ decât la general, f\r\ a se studia sursele primare, precum Biblia (cum a propus Simona B\lan de la Colegiul Na]ional „MIhai Eminescu”). Veronica Ro[ca a sugerat

33 „Istoria credin]elor [i ideilor religioase” de Mircea Eliade ca posibil\ baz\ pentru studiul la ore. Dintr-o asemenea lec]ie chiar [i ateii ar avea de `nv\]at. Concluzia a fost c\ succesul unei ore de religie depinde foarte mult de profesorul de la catedr\.

Iar de a calitatea `nvâ]\mântului românesc nu a fost decât un pas spre g\sirea unei teme pentru `ntâlnirea viitoare – „~nv\]\mântul românesc `n context european”. Fiecare dintre cei prezen]i [i-a ales o ]ar\ despre care s\ se documenteze. ~ntâlnirea se va desf\[ura `n timpul s\pt\mânii „{coala Altfel” sub forma unui maraton prin ora[.

Promovarea proiectului se va realiza printr-un afi[ `n toate [colile care s\ includ\ tema, precum [i câteva `ntreb\ri esen]iale care vor fi abordate, anun] la [edin]ele Consiliului [i prin intermediul internetului. Modul de desf\[urare a `ntâlnirilor va fi similar: o introducere `n tem\ (poate fi un num\r artistic), interven]ia unui invitat (un om de cultura ie[ean: profesor, poet, artist etc.), [i discu]ia `n sine, mizând pe `ntreb\rile-cheie anun]ate `n prealabil pe afi[. Pentru `ntâlnirile urm\toare planific\m [i un interviu cu invitatul special realizat de reprezentantul Biroului de Pres\ al Consiliului Jude]ean al Elevilor sau de altcineva din cadrul clubului. Un grup al clubului pe Facebook asigur\ deja informarea `n timp util. La `ntâlniri poate participa orice elev care [i-a anun]at `n prealabil participarea pe acest grup. ~n fine, `n zilele mai c\lduroase vom pleca `n micro-excursii `n Ia[i, pentru a ]ine `ntâlnirea `ntr-un cadru apropiat istoric de tema dat\. Sper\m c\ „Anticariat 15” va deveni o tradi]ie a elevilor din [colile ie[ene.

Camelia VASILOV (XI E)

34

Elevi excep]ionali

URME

Lumea dansului sportiv Dansul sportiv este un sport care necesit\ timp, concentrare, lucru `n pereche, foarte multe ore petrecute `n sala de antrenament, multe sacrifiicii, dar [i talent.

Pentru cei mai mul]i, dansul sportiv este un mod de relaxare, un mod prin care scap\ de griji, un mod prin care `[i dezvolt\ creativitatea, un mod prin care `[i manifest\ sentimentele,un mod aparte de a se bucura de via]\, de a se uni cu muzica. ~n aceast\ lume frumoas\, a dansului, a artei domin\ echilibrul, gra]ia, armonia, pasiunea.

Ca s\ pute]i s\ v\ `nchipui]i aceast\ lume a frumosului, v\ voi prezenta un interviu luat unei eleve eminesciene de la clubul de dans sportiv „Dance Energy” Ia[i.

Bianca Andreea Ap\rece este elev\ `n clasa a– VIII-a [i se antreneaz\ la clubul de dans sportiv „Dance Energy” Ia[i, avându-i ca antrenori pe Alex Necula [i pe Andreea Manolache.

Deoarece fac [i eu parte din acest club, v\ pot spune câteva lucruri despre el.

Aceast\ [coal\ de dans a fost `nfi-

Antrenorii Alexandru [i Andreea

in]at\ acum 3 ani de c\tre doi tineri, dansatori de performan]\, care formau o pereche minunat\ [i care aveau multe planuri si idei. Dup\ p\rerea mea, Alexandru [i Andreea, au avut curaj s\ se bage `n aceasta, renun]ând de cele mai multe ori la minutele de relaxare,

de somn, de mas\, antrenând copii dornici s\ p\[easc\ pe aripile dansului.

Nu v\ puteti `nchipui cât de mult muncesc ace[ti oameni. Mereu g\sesc sursa de putere [i merg mai departe, mereu lupt\, mereu ne aduc ceva nou, mereu ne `ncant\, mereu ne sf\tuiesc. ~n club, noi s`ntem ca `ntr-o familie, s`ntem lega]i unul de altul, avem sentimente.

Dup\ ore `ntregi de antrenamente, de ore particulare, de investi]ii, ne bucur\m de locurile ocupate `n concursurile na]ionale [i interna]ionale. Nimic nu poate fi mai frumos decât sentimentul c\ ai ajuns pe podium cu propriile for]e, ajuta]i de antrenori, nimic nu poate compara bucuria de pe fe]ele celor doi „eroi” când se vede cu adev\rat rodul muncii noastre.

Bianca Ap\rece a declarant c\ dansul este via]a ei. La `ntrebarea “De la ce vârst\ practici dansul sportiv” ea a r\spuns cu zâmbetul pe buze c\ a `nceput

URME `nc\ din copil\rie, de la frageda vârst\ de 7 ani.

Elegan]a [i rafinamentul s`nt tiparele Bianc\i `n dans. Ea tine foarte mult la ]inut\, la imagine.

Am aflat c\ pe viitor fata vrea s\-[i fac\ o carier\ din acest sport [i c\ `[i dore[te foarte mult s\ ajung\ la nivelul Annei Melinkova, sau mai sus.

Printre `ntreb\rile puse Bianc\i a fost [i `ntrebarea “Cum te `n]elegi cu colegii t\i sau ce rela]ii ai cu cei din afara clubului”. Dansatoarea mi-a r\spuns foarte jovial c\ se `n]elege extraordinar cu ambele p\r]i, chiar ne-a m\rturisit c\ `n clubul Dance Energy se simte ca `ntr-o familie, to]i s`nt uni]i. Bianca mi-a povestit de rela]iile ei cu concuren]ii [i din câte am `n]eles, ea este prieten\ sau coleg\ de clas\ cu ei.

Când i-am pus câteva `ntreb\ri despre antrenori, ca s\ aflu p\rerea ei, cu lacrimi `n ochi a afirmat c\: “Ei s`nt ca [i p\rin]ii mei, s`nt ni[te oameni extraordinari, nu am cuvinte s\ `mi exprim sentimentele fa]\ de ei. Cei doi s`nt ni[te oamenii de nota 10 [i am un respect foarte mare fa]\ de ei.” Eleva a afirmat c\: “Nici dac\ mi s-ar oferi [ansa s\ plec la cluburi mari, din str\in\tate, nu a[ pleca, nu a[ l\sa aceast\ familie, nu mi-a[ l\sa prietenii.”

Sportul are un efect, de cele mai multe ori, pozitiv [i dansatoarea ne-a confirmat acest lucru [i a ad\ugat c\ ador\ s\ fac\ sport al\turi de cine `i place, unde `i place [i cum `i place.

Raportându-se la viitor, Bianca vrea s\ se remarce, s\ evolueze, s\ `[i dep\[easc\ limitele.

Ca o concluzie, sportive a spus c\: “Dansul pentru mine este totul! Ador s\ dansez, ador s\ petrec timpul al\turi de familia mea (clubul), s\ povestim, s\ ocupam locuri bune la concursuri, s\ c\l\torim, s\ ne antren\m. Este de-a dreptul magic s\ dansezi!”

P\rerile personale despre Clubul „Dance Energy” Ia[i: Acest club este cu totul special. El este mereu deschis pentru oricine. Aici

Elevi excep]ionali [i-au `nceput mul]i dintre noi cariera [i al]i [i-au g\sit lini[tea(venind de la alte cluburi). Antrenorii s`nt foarte deschi[i, s`nt tineri, frumo[i, preg\ti]i [i foarte buni dansatori. Ei s`nt de cele mai multe ori modelele noastre `n via]\, luând `n considerare toate planurile.

Via]a al\turi de ei este mult mai frumoas\! Poate c\ din aceste rânduri nu ve]i prinde gustul acestui sport, `ns\ dup\ primele lec]ii luate v\ voi garanta

35 c\ nu ve]i mai vrea s\ renun]a]i.

Clubul „Dance Energy “Ia[i v\ poate oferi o sal\ utilat\ cu tot ce trebuie unui antrenament, cu o atmosfer\ pl\cut\ [i primitoare [i cu doi antrenori speciali.

Informa]ii utile pute]i g\si la numerele de telefon: 0730166805/ 0749088977 sau accesând site-ul www.dance-energy.ro.

Ioana CÂMPANU

36

URME

Elevi excep]ionali

Alexandru Ioan DARIE

Vicepre[edinte Consiliul Regional al Elevilor din Moldova Prim-vicepre[edinte Consiliul Jude]ean al Elevilor Ia[i Interviu cu Alexandru Ioan Darie, vicepre[edinte `n Consiliul Regional Moldova Ionu] este elev `n liceul nostru din clasa a IX-a [i urmeaz\ actualmente profilul bilingvfrancez `n clasa a XI-a D. ~n fiecare pauz\ are ceva de rezolvat prin [coal\, `n calitate de pre[edinte al Consiliului {colar al Elevilor din CNME [i aproape `n fiecare zi apare o nou\ sarcin\ `n Consiliul Jude]ean al Elevilor, unde este vicepre[edinte. De ce [i-ar sacrifica un tân\r o mare parte a timpului liber `n proiecte care cer munc\ voluntar\, afl\m din acest interviu.

La prima sesiune „Anticariat 15”, `n cadrul jocului `n care fiecare trebuia s\-[i g\seasc\ o caracteristic\ cu ini]iala numelui, tu ai ales „implicare”.

De ce te implici `n aceste organiza]ii cronofage?

Pentru c\ `mi doresc cu adev\rat s\ se schimbe ceva `n felul `n care eleviii din CNME `[i tr\iesc via]a de liceean.

Consider c\ pentru a o putea `mbun\ta]i trebuie s\ [tii s\ apelezi la forurile care pot solu]iona anumite probleme. Atunci când reprezin]i un num\r atât de mare de elevi altfel ]i se ascult\ opinia.

Cum ai ajuns `n aceast\ func]ie? La ce activit\]i ai participat?

Pentru a accede `n Consiliul Elevilor trebuie s\ fii reprezentantul sau [eful clasei. Astfel po]i candida la

pre[eden]ia Consiliului la nivel [colar.

Prima activitate `n care am depus suflet a fost organizarea Fundei Umane `n 2009, pre[edintele de atunci atribuindu-mi sarcina de a o coordona.

A fost un succes, iar dorin]a de implicare de care am dat dovad\ m-a recomandat ca un posibil pre[edinte al Consiliului Elevilor. Din CJE am f\cut parte `nc\ din clasa a noua, ca delegat al Consiliului Elevilor din liceu. {i la nivel jude]ean, am `ncercat s\ iau parte la toate activit\]ile [i s\ conving [i al]i tineri din [coala noastr\ s\ se implice `n ele. Iar `n noiembrie 2010, când s-au organizat alegerile pentru Biroul Executiv (prescurtat Bex), am candidat pentru func]ia de vicepre[edinte [i am ob]inut-o. Am ajuns aici pentru c\ cred c\ pot `nt\ri Consiliul [i `l pot men]ine func]ional. Acum m\ aflu `n cel de-al doilea an de mandat [i totodat\ anul acesta, având o anumit\ experien]\ acumulat\, am hot\rât s\ candidez pentru a deveni vicepre[edintele Consiliului Regional Moldova, care supravegheaz\ [i ajut\ cele [ase Consilii Jude]ene componente, normându-le activitatea.

La nivel de [coal\ am organizat maratonul fotografic CAFE, funda uman\, concursurile de decorat clasele de Cr\ciun [i de Halloween. ~n calitate de vicepre[edinte CJE, cele mai importante realiz\ri au fost prima edi]ie a Conferin]ei Interna]ional\ a Elevilor „Leadership [i Dezvoltare personal\”, proiectul caritabil „Zâmbet `n ajun de Cr\ciun”, „Educational exchange among youth councils from Chi[in\u, Ia[i, Borlänge”, „Unirea mân\-n mân\” [i multe altele, printre care zece con-

ferin]e na]ionale. Pentru mai multe informa]ii despre activit\]ile Consiliului, ne g\si]i pe facebook (dar avem `n plan lansarea unui site CJE).

Descrie pentru cititorii no[tri structura Consiliilor Elevilor, pare destul de complicat\.

E o structur\ `n cascad\. Consiliile {colare ale Elevilor (C{E), care pot forma un Consiliul Local (CLE) dac\ s`nt `n aceea[i localitate, s`nt celulele de baz\ coordonate de Consiliul Jude]ean al Elevilor (CJE). ~n cadrul unui CJE se pot organiza Consilii Zonale ale Elevilor, pentru a eficientiza comunicarea (de exemplu, nu mai trebuie s\ vin\ la [edin]e pre[edin]ii tuturor C{E-urilor aflate la mare distan]\, ci doar reprezentantul zonal).

CJE-uri se subodoneaz\ Consililiile Regionale al Elevilor, care s`nt `n num\r de [apte, câte unul pentru fiecare zon\ de dezvoltare a României.

La nivel na]ional exist\ un Consiliu Na]ional al Elevilor. La toate nivelele exist\ Birouri Executive, formate `n general din pre[edinte, vicepre[edinte

URME [i secretar. Dac\ n-ar fi atât de bine organizat, sistemul n-ar func]iona.

Ce activit\]i are `n program Consiliul Elevilor pentru s\pt\mâna de {coala Altfel?

Structurile CNE/CJE/CECNME s`nt parteneri principali. Vom organiza „Lie to me” Marathon – proiectare de episoade din serial, apoi discu?ii pe baza lor, concursul de cultur\ general pentru clasele de liceu Smart.Emi – o echip\ de trei persoane pentru fiecare clas\, edi]ia a doua a maratonului fotografic CAFE – ca [i anul trecut, vor fi date [ase teme care trebuie realizate `n perimetrul ?colii, concursul de eseuri „Director pentru o zi” – numele arat\ marele premiu, precum [i sesiunea de dezbateri „{coala mea, altfel?”.

Care s`nt materiile tale preferate? Dar `n timpul liber ce preferi s\ faci? ~mi plac româna, franceza [i biologia. Româna `mi dezvolt\ acele abilit\]i de comunicare necesare pentru a transmite eficient o idee, ceea ce trebuie s\ facem de foarte multe ori `n cadrul Consiliului. Cât despre francez\, m-am n\scut de ziua Fran]ei [i poate acest lucru a creat o leg\tur\ de suflet cu aceast\ ]ar\. Biologia pur [i simplu m-a pasionat. Oricum, priorit\]ile mele s-au schimbat de-a lungul timpului, [i eu am evoluat `mpreun\ cu ele. O parte important\, dar [i foarte solicitant\ a acestora este Proiectul bilingv. Tema clasei de anul acesta este „Arii de influen]\” – de la politici suprana]ionale la influen]a religiei, a sistemului economic, terorismul. {i aici trebuie s\ le mul]umim profesoarelor Gabriela {iclovan, Liliana Rusu [i Sorina D\n\il\ pentru sprijinul acordat. Cred c\ bilingvul francofon te preg\te[te pentru munca de la facultate.

Care ar fi... „Afaceri interna]ionale”. Cât despre timpul liber, acesta nu prea r\mâne dup\ munca depus\ `n cele trei structuri ale Consiliului. Totu[i, apreciez mereu o ie[ire `ntr-o cafenea frumoas\ cu prietenii [i c\r]ile bune (cel mai adesea `n timpul vacan]ei).

Camelia VASILOV (XI E)

Elevi excep]ionali

37

ROCADA MARE A SUNETELOR

{ahul, aceast\ piatra de `ncercare a inteligen]ei, muzica, arta de a gândi cu sunete... acestea s`nt cele dou\ iubiri ale unei [col\ri]e premiante Am coborât dou\ etaje, sperând s\ fiu `ncântat\ de vocea unei pasionate de [ah, dar m-am `ntors cu o alt\ perspectiv\ asupra elevei Maria Ilinca Straton, elev\ `n clasa a III-a, sau mai simplu, Ilinca, a[a cum o strigau colegii. ~nc\ de la `nceputul conversa]iei, tân\ra [ahist\ mi-a transformase toate `ntreb\rile din interviu `ntr-o pulbere muzical\. De ce spun asta? S\ v\ explic: cu o uimitoare siguran]\ `n exprimare, am `ntrebat-o dac\ mai joac\ [ah. Aceasta, foarte senin\, a afirmat: „Nu. Am f\cut o pauz\ destul de lung\. Acum `mi place muzica.” Total debusolat\, am `ncercat s\ continui s\ discut cu ea, chiar dac\ pupilele mele erau destul de dilatate.

Ilinca, sus]inea c\, `n perioada `n care juca [ah motiva]ia ei pentru a progresa au fost premiile [i (p\rea foarte serioas\) faptul c\ a ajutat-o la `nv\]\tur\. Cu o u[oar\ ezitare, ea a afirmat c\ medaliile ob]inute au f\cut-o s\ fie extrem de mândr\ de performan]ele ei [i au determinat-o s\ `ncerce s\-[i valorifice [i alte aptitudini native.

Totu[i, acest sport al min]ii a atras-o `ntr-un mod cât se poate de pl\cut, de[i momentele de sl\biciune au existat de suficiente ori, pentru a le memora.

Ilinca povestea: „Am vrut s\ m\ opresc atunci când m\ str\duiam mult, dar nu rezistam efortului.”

Pe parcursul `ntrevederii, de[i sim]eam c\ subiectul apar]inea `ntrucâtva trecutului, am dorit s\ aflu care a fost cel mai frumos moment din

via]a ei. Evident c\ m\ a[teptam, potrivit noii ei pasiuni, la prima or\ de canto sau primele note muzicale deslu[ite, dar r\spunsul ei m-a luat din nou prin surprindere: prima cup\ la [ah.

Atmosfera `ncepea s\ fie mai destins\, eu c\p\tam `ncredere c\ `mi voi putea `ncheia micul meu interviu cu Ilinca [i am `ntrebat-o când a `nceput totul? Când mi-a istorisit debutul ei, m-au `nv\luit propriile amintiri: bunicul ei a fost acela care i-a insuflat aceast\ pasiune, asemenea mie. Ilinca a ad\ugat: „Apoi, p\rin]ii au observant c\ m\ descurc [i mi-au sugerat s\ merg la un club.”

Referitor la raportul [coal\– hobbyuri, am fost impresionat\ c\ nu a men]ionat niciun fapt cu conota]ie negativ\: „Cum ]i-a afectat [ahul preg\tirea [colar\?” , „Cred c\ m-a ajutat la mate”(zâmbe[te). ~ncheind, via]a ei f\r\ [ah ar fi `nlocuit\ de muzic\, iar cel mai arz\tor visa ar fi: „Cânt\rea]\ cunoscut\ de `ntreaga lume...” , a sop]it ro[ind, dar deloc modest\.

Succes, Ilinca [i s\ te auzim cât mai curând la spectacole!

Andrada HU}ANU, clasa a IX-a E

38

Elevi excep]ionali

URME

„Sportul f\cut din pl\cere devine un hobby mai special”

{AH – MAT

Ana-Maria Delescu [i Ana Pal din clasa a IX-a B practic\ volei de cinci ani. Ele au ales acest sport pentru c\ este unul de echip\. Este adev\rat c\ de obicei acesta nu le afecteaz\ [coala, `ns\ le d\ mai pu]in timp pentru teme [i `nv\]at. Fetele nu au vrut niciodat\ s\ renun]e la volei, indiferent de ora la care ajung acas\ de la antrenamente sau cât de mult s`nt plecate din ora[. Ele practic\ volei de cinci ani [i ador\ turneele `n afara ]\rii `n mod special, ca Polonia sau Bulgaria, iar timpul petrecut cu colegele este plin de moment distractive. Mergând pe partea de antrenamente, acestea s`nt relaxante, `ns\ preg\tirea fizic\ le epuizeaz\. P\rin]ii acestora le sus]in, dar cu anumite limite, punând [coala pe primul plan [i apoi sportul.

Cele dou\ fete consider\ c\ acesta presupune multe sacrificii, dar dac\ este f\cut din pl\cere devine un hobby special.

„S\ nu fi]i demoraliza]i `n primii vo[tri ani, ei s`nt cei mai importan]i!

S\ accepta]i toate `nfrângerile, pentru a câ[tiga experien]\...”

Carla STANISLAV (IX E)

Matematicieni, cânt\re]i, talente nenum\rate...dar nu [tiu câ]i dintre voi cunoa[te]i personalit\]i „ascunse”, aparent integrate `n lumea cotidian\.

Din aceast\ introducere face parte [i Matei Acsinte, din clasa a VII-a B. L-am surprins când alerga cu ceilal]i elevi, era un copil care parc\ voia s\ se joace `ntreaga zi. Imediat dup\ ce m-am prezentat, recunosc, un pic sceptic\, privind modul `n care se va derula `ntâlnirea, Matei a „luat pozi]ia” unui elev responsabil, care [tie ce vrea `n via]\. Un copil inteligent, care iube[te concentrarea, cu ochi negri care `mi inspirau `ncredere. Era atât de hot\rât `n tot ceea ce afirma, `ncât aproape c\ m\ intimida.

Rememorarea a `nceput precizând faptul c\ [ahul a intrat `n via]a lui inc\ de la gr\dini]\, din grupa mijlocie. El sus]ine c\ atunci era un curs privat la EuroEd, organizat de profesorul Manole Vasile, `ndrum\torul s\u [i `n prezent. „I-am spus mamei c\ doresc s\ joc [ah”, [i acesta a fost momentul primordial.

L-am `ntrebat când a ob]inut primul lui premiu: „~n 2006, o cup\ mic\ [i verde” (zâmbe[te larg). Ce l-a determinat s\ continuie? Rezultatele, `n primul rând, iar apoi dorin]a de a deveni mai bun, sentimentul de satisfac]ie, dup\ doi ani, `n care premiile nu au `ncetat s\ apar\. O replic\ pe care o re]in referitor la acest subiect a fost: „Da, multe premii, dar ele trebuie `nlocuite cu altele, pentru c\ timpul trece.”

Ambi]ios [i perseverent, Matei afirm\ c\ deseori au existat momente `n care parc\ nu mai avea puteri pentru a continua. Fixând un punct pe parchetul din clas\, acesta povestea: „Runda a treia la Cupa Campionilor de la Sinagovtsi: 3 `nfrângeri din 3... eram distrus, dar `ncuraj\rile prietenilor [i ale familiei m-au condus spre succes: 3 câ[tigate din 4”.

Ca orice alt\ pasiune, elevul din clasa a VII-a sus]ine c\ [ahul i-a afectat atât via]a personal\, cât [i [coala, fiindu-i foarte greu s\ recupereze dup\ turnee; cel mai lung a fost `n Muntenegru, treizeci [i patru de ore numai pe drum.

Clasificat ca cel mai frumos moment pe care tân\rul [ahist m\rturise[te: „Am câ[tigat `n runda a 8-a `n 2009 `n fa]a unui juc\tor foarte bun [i astfel mi-am asigurat titlul de campion na]ional.”

Captivat de complexitatea [i vastitatea acestui joc, Matei regret\ uneori c\ nu a alocat destul de mult timp preg\tirii partidelor de [ah.

Dar asta nu e tot! Acest hobby al s\u s-a `mbinat [i cu matematica, cele dou\ pasiuni fiind `nfr\]ite; ele au 2 numitori comuni: logica (face o pauz\ lung\) [i perspicacitatea. ~n final, pot afirma c\ aceast\ `ntâlnire cu tân\rul performer a reprezentat o incursiune `n lumea fascinant\ a [ahului, iar Matei se contureaz\ `ntr-un exemplu de curaj [i succes pentru iubitorii acestui sport al min]ii...

Andrada HU}ANU (IX E)

URME

Elevi excep]ionali

39

~ntre pasiune [i [coala

Interviu cu Raluca Tiron, elev\ `n clasa a zecea C Cu toate c\ juca `n echipa de volei CSS Unirea Ia[i, ceea ce o solicita destul de mult, Raluca Tiron, elev\ `n clasa a X-a C a reu[it s\ fac\ fa]\ tuturor cerin]elor atât `n privin]a sportului de performan]\ practicat cât [i `n privin]a [colii, aceasta reu[ind `n clasa a IX-a s\ ob]in\ cea mai mare medie din clasa ei. CU toate acestea, acum, `n clasa a zecea a renun]at la acest sport. ~n cele ce urmeaz\ vom vedea ce `nseamn\ pentru ea sportul [i cum a fost s\ fie parte dintr-o echip\.

De ce ai ales tocmai acest sport?

P\i nu prea [tiam eu mare lucru despre volei dar am v\zut la [coal\ un afi[ cu o preselec]ie de volei [i am zis de ce nu? P\rin]ii mei m-au `ncurajat foarte mult la `nceput.

Cum ai fost admis\ `n echipa de volei?

Nu te admite nimeni.. pur [i simplu ajungi la un anumit nivel [i atunci ai ocazia s\ joci `n func]ie de valoarea pe care o de]ii. Este la latitudinea fiec\ruia cât de mult vrea s\ progreseze.

Un meci care nu era de vârsta mea dar antrenoarea a vrut s\ `mi arate cum e s\ fii `n teren pentru c\ nu aveam experien]\, spre diferen]\ de celelalte juc\toare care erau cu 2 ani mai mari ca mine.

Ai avut parte de multe concursuri? Ce rezultate ai ob]inut?

Da. Am avut ocazia s\ c\l\toresc [i `n afara ]\rii. Am luat locul 1 [i locul 2 la B\l]i `n Republica Moldova, locul 2 la Blaj, locul 1 `n Polonia, locul 2 `ntrun turneu interna]ional organizat de Boto[ani.

Cât de des te antrenai [i cu cine?

Zilnic `n afar\ de duminic\. Dac\ era `n perioada [colii, duminic\ aveam meci acas\ sau `n deplasare. Antrenoarea mea era Anda Podaru.

Cum te `n]elegeai cu celelalte fete din echip\?

M\ `n]elegeam foarte bine cu colegele! Eram foarte unite [i `nc\ s`ntem foarte bune prietene. Am `ncredere `n ele [i ele `n mine.

Cât timp ai f\cut volei? ~n jur de patru ani. A fost una dintre cele mai frumoase perioade din via]a mea.

Cum a fost primul meci la care ai participat?

Cum ai reu[it s\ `mpaci [coala cu pasiunea pentru volei?

Adev\rul este c\ `]i po]i face timp pentru ceea ce `]i place. Le `mp\c\m destul de bine de[i este foarte obositor s\ faci fa]\ [i cerin]elor [colii dar [i cerin]elor de la volei.

Care este cel mai frumos moment din perioada `n care ai f\cut volei?

Cred c\ perioada petrecut\ `n Polonia unde am avut [i 4 meciuri `ntr-o zi sau `n cantonamentul din aceast\ var\.

Ce `]i place la acest sport [i ce nu? ~mi place faptul c\ e un sport de echip\ prin care po]i cunoa[te mul]i oameni dar este foarte solicitant. Este un sport care te dezvolt\ atât fizic cât [i psihic: te obi[nuie[ti cu munca `n echip\, cu stresul, cu bucuria unei victorii dar [i cu dezam\girea unei `nfrângeri.

Mihaela COSTEI (X C)

40

Elevi excep]ionali

URME

„Dansul `mi d\ for]a [i nu `mi permite s\ obosesc”

Interviu cu Andrada Rebegea, membr\ `n ansamblul folcloric „Rapsodia” Ce `nseamn\ dansul pentru tinerii de azi? ~nseamn\, `n marea majoritate a cazurilor, muzic\ dubstep, house sau de club, `nseamn\ o `mbr\c\minte mai sumar\ [i `nseamn\ un club unde mergi al\turi de prieteni. Totu[i exist\ oameni pentru care dansul `nseamn\ pasiune, munc\, dar `n acela[i timp distrac]ie [i satisfac]ie. Cel mai bun exemplu `n acest caz pentru mine este Andrada Rebegea din clasa a X-a C, care face parte din „Ansamblul Rapsodia”. Este un ansamblu de dansuri populare care este cunoscut atât pe plan na]ional cât [i interna]ional. V\ invit s\ afl\m `mpreun\ mai multe despre Andrada [i despre ce este dansul pentru ea: Cum ai ajuns s\ faci parte din Ansamblul Rapsodia? Din câ]i elevi este format acest ansamblu?

Am `nceput când eram la liceul Octav B\ncil\, acolo am intrat `n ansamblu, `ns\ am mai dansat [i `n clasele mai mici. Pen-

tru mine Ansamblul Rapsodia `nseamn\ art\. S`ntem [ase perechi: Alexandru Gambuta cu Alexandra Golip, Alexandra Neagu cu Bogdan Ni[ter, eu cu Paul Ro[u, Elena Muraru cu George Chiril\, Ionu] Matca Boje cu Georgiana Ciubotariu [i Cecilia Diac cu R\zvan Marelica.

M-a atras colectivul din ansamblu.

S`ntem foarte uni]i. To]i dans\m, to]i ne distr\m..m\ simt bine cu ei [i s`ntem mereu al\turi unii de al]ii, chiar [i când nu merge totul a[a cum ar trebui.

Cine v\ realizeaz\ coregrafia, cine v\ antreneaz\?

Prima oar\ am ie[it pe scena Ateneului din T\t\ra[i `n clasa a II-a, iar cu Ansamblul Rapsodia oficial a fost `n sala de festivit\]i de la Octav B\ncil\. De ambele d\]i efectiv sim]eam ca picioarele `mi tremur\ si c\ fota `mi cade. Acum am trecut de tot peste aceast\ stare.

Domnul {tefan Neagu, profesor de dans românesc de la liceul Octav B\ncil\ este cel care se ocup\ de antrenamentul [i coregrafia noastr\. El este cel de care ascult\m [i nimeni nu `ndr\zne[te s\ se opun\ indica]iilor lui. A[ putea spune c\ este ca [eful nostru, numai c\ este un [ef care ne `n]elege [i ne ascult\ dorin]ele.

De cât timp faci parte din ansamblul folcloric?

De 4 ani, am `nceput `n clasa a VII-a.

Nu regret deloc aceast\ decizie, de[i `mi pare r\u c\ nu am intrat mai devreme `n ansamblu.

Cât de des v\ antrena]i [i unde?

Ne antren\m de dou\ ori pe s\pt\mân\ câte 2 ore, `ntr-o sal\ de coregrafie de la Colegiul Na]ional de Art\ „Octav B\ncil\”.

La ce concursuri a]i participat pân\ acum?

Pot spune c\ avem un palmares destul de bogat, c\ci am mers la destule concursuri, precum Festivalul Interna]ional Folcloric „Cânta bucium pe Ceahl\u” 2010-2011, Festivalul Interna]ional de folclor pentru tineret [i copii „Brâule]ul”, Festivalul Interna]ional de folclor „Pe[ti[orul de aur” edi]ia 19, Tulcea, Palatul Copiilor Ia[i, Festivalul Interna]ional „C\t\lina”, Festivalul de folclor „C\lu[ul” de la Caracal 2010-2011.

Am fost [i `n afara ]\rii, `n state precum Turcia, Grecia, Serbia [i Ungaria.

Tineretul este atras mai mult de muzica [i dansul modern. Ce te-a f\cut s\ te `ndrep]i spre dansul popular?

Care a fost primul eveniment la care ai participat cu ansamblul [i cum te-ai sim]it?

Care s`nt proiectele curente ale ansamblului? Colabora]i cu cineva?

Nu, nu colabor\m cu nimeni.

Obiectivul nostru este s\ ob]inem invita]ii la festivaluri din afara ]\rii, c\ci a[a ne putem face mai cunoscu]i.

Care a fost cel mai frumos moment petrecut al\turi de colegii t\i?

A[ spune mai degrab\ cele mai frumoase.. pentru c\ s`nt toate acele timpuri când s`ntem pleca]i `n turnee, atât `n România cât [i `n afar\.

Cum reu[e[ti s\ `mbini [coal\ cu ansamblul? Nu e obositor?

Nu e obositor pentru c\ ]in prea mult la ansamblu.. nu a[ renun]a la el pentru nimic `n lume. Asta `mi d\ for]a [i nu `mi permite s\ obosesc. Se `ntâmpl\ foarte des s\ vin obosit\ la antrenamente [i sa plec fericit\, mai energetic\ [i cu zâmbetul pe buze.

Ce sfaturi le-ai da tinerilor dornici s\ descifreze arta dansului popular?

Dac\ vor s\ `mbine dansul, distrac]ia [i art\, sfatul meu este s\ intre `ntr-un astfel de ansamblu deoarece cuno[ti mult\ lume [i `ntr-adev\r te schimb\.. `n bine, desigur.

Mihaela COSTEI (X C)

URME

Elevi excep]ionali

41

„Scriind `mi pot creea propriul univers”

Interviu cu eleva Camelia Chi]escu Când ne gândim la cuvântul „scriitor” cei mai mul]i dintre noi spun ceva de genul: „Nu-mi place s\ citesc” sau „Offffff...

Sadoveanu m\ omoar\! ~ns\, ceea ce ei nu [tiu este c\ `n aceast\ lume g\sim [i c\r]i care pot fi citite cu mult\ u[urin]\, f\r\ dureri de cap „`ngrozitoare”. Totu[i, nu cred c\ exist\ fan Agatha Christie care s\ nu-i fi citit c\r]ile pe ner\suflate. Scriitor nu `nseamn\ un b\trân `n]epenit `ntr-un balansoar, ci un om cu o inspira]ie asupra c\ruia poate s-a l\sat o amprent\ dureroas\ din trecut. Am c\utat in jurul meu persoane de-o vârst\ cu mine care scriu la ora actual\ o carte [i am g\sit-o pe Camelia Chi]escu.

Curioas\ din fire, am vrut s\ aflu mai multe detalii [i ea a fost mai mult decât bucuroas\ s\ mi le ofere.

Salut, Camelia! Am `n]eles c\ `n acest moment scrii o carte. Care este titlul ei?

Titlul c\r]ii este „P\durea de oglinzi” [i este structurat\ in dou\ p\r]i. Nu e foarte original dar mi-a pl\cut cum sun\.

Cam când ai `nceput s\ scrii cartea [i de ce? Ce te-a inspirat?

La `nceput a fost doar o idee (obi[nuiam sa creez multe pove[ti `n multe bazându-m\ pe o imagine de ansamblu), dar cu timpul s-a conturat [i m-am decis s\ scriu pentru c\ este o pasiune [i pentru c\ scriind `mi pot creea propriul univers. ~n sfâr[it, am `nceput s\ o scriu `n acest an.

Muza mea a fost clar\ `nc\ de la `nceput, dar am preluat elemente din diferite domenii `ncercând s\ dau o not\ cât mai contemporan\ romanului.

M-a inspirat tragedia, m-a inspirat suferin]a uman\ [i ]in s\ men]ionez: mam inspirat din propria experien]\. ~n `mplinirea ideilor [i `n definitivarea lor am avut-o drept sprijin pe prietena mea, Andra, c\reia `i s`nt recunosc\toare [i ]in s\ `i mul]umesc `nc\ de pe acum, de[i mai este mult drum pân\ ce cartea va fi terminat\.

Din câte `n]eleg cartea are leg\tur\ cu realitatea. Care este personajul preferat sau `n care te reg\se[ti? ~ntâmpl\rile s`nt inspirate din realitate [i con]in personaje reale, o parte din ele fiind chiar actuale. Personajul meu preferat este desigur personajul principal, Radu, pe care m\ str\dui s\-l construiesc cât mai bine. ~ncerc s\ redau cât mai fidel ceea ce vreau s\ exprim prin prisma acestuia. Este foarte greu s\ `mbini umorul cu tragicul mai ales c\ `ntâmpl\rile `l redau pe Radu a[a cum era pe viu (cu mici modific\ri desigur, pentru c\ studiul meu asupra gândurilor lui con]ine [i fic]iune).

Cred, c\ `ntr-o oarecare m\sur\ m\ reg\sesc `n fiecare dintre personaje. Fiecare are un mod diferit de „a fi” [i toate acestea se completeaz\ restrângând ceea ce `n cele din urm\ s`nt eu.

Ai putea sa-mi dai mai multe detalii despre Radu?

Referindu-m\ ceva mai accentuat la Radu, el a reprezentat maturizarea mea, startul adev\ratei mele vie]i. A fost [i este persoana pe care o admir cel mai mult, de[i cele din urm\ decizii pe care le-am luat au fost gre[ite.

Pentru mine, el este o filosofie a vie]ii, o lec]ie, o poveste peste care nu am reu[it `nc\ s\ trec. A fost prea impor-

tant pentru ca moartea s\-i absoarb\ prezen]a. Nu-mi voi aminti de el pentru c\ asta ar `nsemna s\-l uit. Va fi mereu tot mai viu [i mai puternic `n sufletul meu.

O ultim\ `ntrebare... pl\nuie[ti s\ publici cartea dup\ ce o vei termina?

Mi-am propus s\ termin cartea pân\ `n var\ [i, de[i `mi este foarte greu din cauza [colii, `ncerc s\ dau tot ce e mai bun. Dup\ ce o voi finaliza este foarte probabil s\ o public. Este o dorin]\ preten]ioas\ [i greu de realizat, ce necesit\ un efort considerabil, dar dac\ situa]ia material\ nu-mi va permite s\ ating acest obiectiv mai mult ca sigur o voi distribui `ntr-un num\r mai mic de exemplare persoanelor apropiate [i prietenilor.

Raluca MUNTEANU (IX E)

42

Elevi excep]ionali

URME

„O art\ martial\ care se practic\, se simte, se tr\ie[te...”

Diana Ro[u este elev\ la Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” `n clasa a XI-a C cu o pasiune aparent obi[nuit\: Quan Ki Do. Diana a `nceput s\ practice acest sport la vârsta de doar 5 ani, la clubul Kim Ho Dao, `nfiin]at `n ora[ul Ia[i, `n decembrie 2002, de 2 elevi ai clubului Dao Iasi, Vo su Irinel Baciu (centura neagr\ 3 dang) si Hoan su Monica Baciu (centura neagr\ 1 dang), multipli medalia]i la concursurile na]ionale si interna]ionale.

Ce reprezint\ Quan Ki Do din punctul t\u de vedere?

Hm, ce este Qwan Ki Do-ul? Qwan Ki Do este o art\ mar]ial\ care se practic\, se simte, se tr\ie[te. E un complex de exerci]ii fizice, o [coal\ de comportament [i chiar o metod\ de a cunoa[te [i a `n]elege, un mod de via]\ ce aduce un echilibru fizic, mental [i emo]ional.

La ce concursuri ai participat [i ce premii ai luat?

De-a lungul anilor, am participat la toate Campionatele Na]ionale pentru copii [i juniori ce s-au desf\surat `n diferite ora[e, la tot felul de concursuri, demonstra]ii [i Cupe (de exemplu: Cupa Dao, Cupa Mo[ Cr\ciun, Cupa Boto[ani). Participarea la competi]ii este o modalitate de a verifica dac\ am muncit destul la antrenamente, dac\ m-am corectat [i am lucrat `n plus acas\. E o modalitate de a vedea [i sim]i cum progresez.}in minte c\ prima mea competi]ie a fost

Cupa Dao, unde am participat [i am prezentat primul qwen `nv\]at pe atunci (qwen = exerci]iu cu adversari imaginari). Eram `ncep\toare, aveam 6 ani, cred, când am participat pentru prima dat\ la o competi]ie [i totu[i, la 6 ani, am reusit sa urc pe podium luând locul I. Nici nu `]i pot explica ce-a a fost `n sufletul meu atunci. M-a ambi]ionat foarte tare [i mi-am propus s\ m\ men]in la acel nivel, a[a c\, pe parcurs, la Campionatele Na]ionale, am men]inut [tacheta clasându-m\ pe locurile I. De-a lungul anilor am reusit s\ strâng un palmares de 18 medalii (11 medalii de aur, 5 medalii de argint si 2 de bronz) si 11 cupe, plus un dosar plin cu diplome, material vorbind. ~n orice caz, pentru mine nu asta conta, ci mai mult faptul c\ `mi auzeam numele strigat `n final\ [i apoi la premiere; era o explozie de bucurie `n sufletul meu când `mi auzeam numele ultimul strigat, pentru

locul I [i fugeam, cu un zâmbet larg spre podium [i cu o imens\ `mplinire `n suflet. Eram mândr\ de mine, de fapt s`nt mândr\ de mine, de ce am reu[it s\ fac [i ce voi reu[i, cu ajutorul lui Dumnezeu [i mult\ munc\. Cel mai important premiu pentru mine este medalia de aur la Campionatul European de copii [i juniori desf\[urat `n Germania, la Berlin, din anul 2009.

Atunci am devenit campion\ european\, la vârsta de 15 ani, pentru proba de thao qwen. ~n ce modalitate te-a ajutat practicarea Quan Ki Do-ului pe plan personal?

Am `v\]at ce este prietenia [i respectul, `ncrederea [i loialitatea, voin]a [i tenacitatea, competen]a [i `n]elepciunea, sinceritatea [i armonia.

Am sim]it cum e s\ ai curaj s\ faci ceva, sa-]i duci pân\ la bun sfâr[it ceea ce-]i propui, s\ te bucuri de reu[ite dar [i de `nfrângeri, dar [i dorin]a de victorie. Pot s\ spun c\ asta `nseman\ Qwan Ki Do-ul pentru mine. Toate astea `mpreun\ [i nici una separat!

Cum reu[e[ti s\ te `mpar]i `ntre antrenamente [i [coal\?

S`nt 13 ani de munc\ `n spate, nici nu se mai pune problema de oboseal\ sau de plictiseal\. ~mi place atât de mult ceea ce fac, `ncât nici nu simt când s`nt obosit\. Recunosc, `n ultima perioad\, am fost destul de obosit\, au fost 2 stagii `ntr-o perioad\ foarte apropiat\ [i am fost terminat\ fizic, dar am reu[it s\-mi revin, u[or-u[or. Am antrenamente lunea, miercurea, vinerea (rareori) si sâmbata 2 antrenamente, unul diminea]a [i unul seara. Nu se mai pune problema de oboseal\. Am deja

URME

Elevi excep]ionali

un program stabilit [i `l respect.

Cine te-a `ncurajat s\ practici acest sport?

Tata m-a dat din prostie. A vrut s\-mi ocupe timpul, s\ nu stau toat\ ziua `n fa]a televizorului, s\-mi pierd copil\ria.

A vrut s\ practic un sport, sa fac mi[care, pentru c\ e bun\ pentru s\n\tate.

Tot timpul `mi spune c\ nu s-a gândit niciodat\ c\ voi lua `n serios artele mar]iale, c\ nu i-a trecut prin minte c\ va ajunge s\ `mi plac\ s\ practic acest sport având `n vedere c\ majoritatea persoanelor se gândesc la b\taie când aud de arte mar]iale. Totu[i nu e b\taie, nu e lupt\. Nu totul se rezum\ la violen]\.

La toate concursurile la care ai fost probabil ai `ntalnit o serie de oameni importan]i din acest domeniu. Po]i s\ `mi spui care s`nt idolii t\i?

Pot spune ca `n primul rând antrenorul meu, Vo su Baciu Irinel, este idolul meu, [i nu doar atât. Pot spune c\ e „un al doilea tat\”. Am crescut sub ochii dumnealui, m-a ajutat mereu, m-a indrumat pe calea cea bun\, a avut grij\ de mine, s\ am rezultate. Mi-a gasit punctele slabe [i a [tiut s\ lucreze cu ele.

De ce ai recomanda practicarea acestui sport?

Important este c\ nu trebuie s\ faci nimic din obliga]ie. Trebuie s\ `]i plac\ [i s\-]i dore[ti s\ faci ceva. Practicarea Quan Ki Do-ului te va ajuta s\ te dezvol]i ca persoan\, te va `nv\]a s\ te aperi, s\ [tii cum s\ reac]ionezi când cineva te atac\, atât verbal cât [i fizic.

Este un sport, implic\ mi[care, deci te va ajuta s\ te dezvol]i [i fizic. Iar dac\ `]i place [i vrei s\ ai rezultate, trebuie s\ munce[ti, s\ ai parte [i de sus]inere din partea celor dragi, [i bine`n]eles, din nou, munc\, munc\ [i iar munc\.

Dar dupa munc\ vin [i rezultatele, vine r\splata, iar dup\ rasplat\, vine dorin]a de a persevera.

Beatrice Toma (XI A)

43

Karate do `n clasa a III-a ~n clasele primare ale CNME se ascund pasiona]i de lucrurile pe care le fac `n [coal\ [i afara [colii. Dac\ pentru majoritatea ini]iativa de a `ncepe un curs de balet sau arte mar]iale apar]ine p\rin]ilor, copiii fiind la `nceput bosumfla]i c\ li s-a redus din timpul de joac\ [i n\zbâtii, nu peste mult timp ace[tia ajung s\ se dedice sincer noii lor activit\]i [i s\ le fie recunosc\tori p\rin]ilor. La o vârst\ fraged\, un hobby `l define[te pe micul elev [i `i ofer\ primele scopuri pentru care e `ncânta s\ lucreze ca s\ le ating\.

Printre ace[ti elevi se num\r\ [i Iulius {tefan Ambro[ din clasa a III-a, `nv\]\toare Maria }ig\na[u, doar c\ `n cazul lui ini]iativa a fost a sa.

B\ie]elul practic\ karatedo de la vârsta de 5 ani [i `[i aminte[te entuziast: „Am v\zut la televizor oameni musculo[i care f\ceau karatedo [i mi-a pl\cut. Le-am spus p\rin]ilor, iar ei au zis c\ e `n regul\ s\ fac cursuri, pentru c\ e s\n\tos [i se evit\ problemele cu spatele.”

Potrivit lui,aceasta este o art\ de a te ap\ra. Programul de antrenament decurge astfel: „Pentru `nc\lzire juc\m de obicei baschet. Dup\ asta

urmeaz\ kata – ni[te mi[c\ri, pa[i de compozi]ie, apoi kumite – lupte propriu-zise `n care trebuie s\ respec]i ni[te reguli”. Antrenamentele au loc la Facultatea de Sport sub `ndrumarea antrenorului Cristian Rus. Iulius {tefan Ambro[ a participat la mai multe competi]ii. A fost de dou\ ori `n Austria, acolo a dat examenul pentru centura galben\ acum un an. De asemenea, a fost la Oradea de vreo cinci ori la Cupa Prosper, unde a câ[tigat trei medalii, una argint [i dou\ de bronz.

La `ntrebarea „Cum te-a schimbat practicarea acestui sport?” , Iulius a r\spuns: „M-a f\cut mai puternic, chiar mai inteligent. {i nici nu am probleme de s\n\tate”. ~n privin]a viitorului, un lucru `i este clar: „Vreau s\ continui `n sportul de performan]\”.

Camelia VASILOV (XI E)

44

Elevi excep]ionali

URME

{tefan Canariov: „Fac sport ca s\ nu putrezesc” Originar din Transnistria, ora[ul Tighina, {tefan Canariov a venit `n liceul nostru `n clasa a noua [i este `n prezent elev `n clasa a XI-a F. Al\turi de bunele rezultate [colare, {tefan ob]ine rezultate [i `n sportul pe care-l practic\ de aproape cinci ani: judo. Pe parcursul primilor doi ani `n România a practicat [i karatedo. Pentru {tefan judo este mai mult decât un hobby, este un mod de via]\ permanent.

El `[i aminte[te cum a `nceput totul: „~mi place foarte mult sportul, am f\cut ini]ial `n Moldova 3 ani de judo, ob]inând diverse performan]e la competi]ii. {i fratele mai mic este campion pe Moldova, are un teanc de diplome.”

Motiva]ia lui de a persevera `n acest sport este una foarte interesant\: „Sportul este o modalitate de ac]iona ca s\ nu putrezesc, s\ nu stau [i s\ dorm. {tiu sigur c\ astfel nu pierd timp. Am ales judo pentru dezvoltarea mea fizic\, pentru prestan]\ [i pentru a fi preg\tit de ap\rare `n cazuri extreme. Dar mai ales anternamentul `n sine m\ motiveaz\. Eu acolo m\ calmez psihic, intru `n alt\ atmosfer\ [i uit pentru dou\ ore de toate problemele cotidiene. Când termin nu m\ simt deloc obosit, ci cu mult mai energic,” explic\ tân\rul.

Cum decurge antrenamentul? „Este o atmosfer\ foarte prietenoas\, ne `n]elegem de minune, s`ntem cu to]ii oameni civiliza]i, care avem ce s\ facem `mpreun\. Sâmb\t\ ie[im la natur\ `n aer liber [i facem acolo la antrenament.

„ Preg\tirea propriu-zis\ se face trei zile pe s\pt\mân\, plus dou\ zile `n care se mai face preg\tire fizic\. {tefan spune c\ acestea le face [i singur pe stadionul liceului nostru. ~n cursul anului trecut elevul a ob]inut [i centura verde la karate. Iat\ ce poveste[te despre acel examen: „Am f\cut tot programul de pe parcurs – dureaz\ o or\ s\ demonstrezi ce ai `nv\]at, pân\ când ie[i de acolo cu trei litri de ap\ pe tine. Totu[i, erau lucruri pe care deja le `nsu[isem, a[a c\ am

fost un pic dezam\git.” ~n prezent, {tefan Canariov continu\ s\ fac\ judo la Clubul Unirea, `mpreun\ cu fratele s\u mai mic. Anul acesta e posibil s\ mearg\ [i la ni[te competi]ii, dar dezavantajul acestora ar fi, `n opinia sa, faptul c\ trebuie s\ lipse[ti câte o s\pt\mân\ de zile de la [coal\, or el `ncearc\ s\ echilibreze `nv\]atul cu pasiunea sa.

Camelia VASILOV (XI E)

URME

45

Elevi excep]ionali

„Cel mai interesant dar [i cel mai greu e s\ faci zece ture pe lungime! „

Interviu cu Sofia Hanganu, elev\ `n clasa `ntâi [i o `not\toare foarte bun\ La numai [apte ani [i jum\tate, Sofia este o `not\toare profesionist\! I-am luat interviu numaidecât, marcând prima ei „urm\” ca „eminescian\”.

Nu `ntâlne[ti `n fiecare zi o `not\toare atât de tân\r\! Spune-ne despre hobbyul t\u!

Fac `not de vreo 2 ani, [i s`nt `n grupa avansa]ilor. Deja `nv\]am mi[c\ri grele, cum s`nt tumbele [i `notul bras.

S`nt multe piscine `n Ia[i unde se ]in cursuri de `not. Tu unde te duci?

Cea la care merg eu este la Hotel Capitol. M\ duc o dat\ pe s\pt\mân\, pentru dou\ ore.

Care este cel mai interesant lucru pe care `l po]i face `notând? ~mi place s\ `not cât mai mult, cel mai interesant dar [i cel mai greu e s\ faci zece ture pe lungime!

Vad c\ `]i plac provoc\rile! Dar colegii t\i de echip\? Ce ne po]i spune despre ei?

Ne `n]elegem foarte bine! Am un prieten de la gr\dini]\ acolo.

Ai participat [i la competi]ii?

Da! Am primit o diplom\ dar [i premii mai interesante, cum ar fi articole sportive.

“Mai ai timp [i de alte activit\]i, pe lâng\ `not?

Fac [i teatru, `nc\ de la gr\dini]\!

Ce planuri ai pentru urm\toarele luni?

Voi `nota cât mai mult, cred c\ voi schimba piscina, dar voi face cu acela[i

profesor.

Roxana Suflet XI E

46

Interviu

URME

„România este c\minul meu adoptiv” – interviu cu americanul care a l\sat S.U.A. pentru România Printre membrii catedrei de limba englez\ a [colii noastre se num\r\ [i Dean Hufstetler, un american venit din California. Poate c\ mul]i dintre voi a]i vrea s\ [ti]i mai multe despre acest om. De ce a dat Statele Unite pentru România [i ce `nseamn\ pentru el ]ara noastr\.

De[i cu greu a g\sit o or\ liber\ pentru a `mi acorda un interviu, Dean m-a primit `ntr-un final la el acas\, `ntr-un apartament decorat destul de non-conformist. Cu o can\ de ceai `n fa]\ am reu[it s\ port o discu]ie cu el: Ce te-a determinat s\ pleci din SUA [i s\ vii `n România?

Eram la vechea mea [coal\ de 17 ani, `ntr-o foarte frumoas\ parte a Californiei, [i am decis c\ dup\ atât de mul]i ani aveam nevoie de o schimbare, deci m-am dus la ghetoul din Los Angeles, fapt care s-a dovedit a fi cea mai proast\ dar, `n acela[i timp [i cea mai bun\ decizie pe care am luat-o vreodat\.

Ai putea s\ ne spui de ce o consideri a fi cea mai bun\ decizie?

Din cauza experien]ei oribile din ghetou – am rezistat patru luni [i jum\tate – care mi-a dat curajul s\ vin `n România Dar de ce ai ales România?

Tat\l [i mama mea vitreg\ au adoptat `n 1990 ni[te copii din România, undeva aproape de Bârlad, deci era aceast\ leg\tur\. Ei au cump\rat un apartament aici, `n Ia[i, pentru c\ cineva din Bârlad le-a spus c\ este un ora[ mai frumos la

dou\ ore de mers cu ma[ina `nspre nord. {i acum opt ani am venit aici [i am spus „OK, voi `ncerca un an, doi.

De atunci, nu m-am uitat `napoi” Cum este programul t\u normal aici, `n Ia[i Extrem de ocupat. Predau engleza [i lucrez pentru companii dar [i de acas\.

Ceva care merit\ men]ionat este faptul c\ predau voluntar lec]ii de englez\ de]inu]ilor de la Penitenciarul din Ia[i.

Privind penitenciarul, motiva]ia mea nu const\ numai `n faptul c\ vreau s\ dau ceva `napoi României, cât mai ales `n faptul c\ vreau s\ `i ajut pe cei de acolo s\ plece cu ceva din `nchisoare.

Nu fac asta pentru c\ vreau sa fac din România o ]ar\ f\r\ crim\. S`nt `ntr-un program, ACORD, care `ntr-adev\r face o treab\ foarte bun\. {tiu c\ lucrezi cu o clas\ din [coal\ de la noi. Ce po]i s\ spui despre asta?

Am o clas\ de elevi de a unsprezecea.

Dar, vezi, problema e c\ a[ vrea s\ predau la mai multe clase din `nv\]\mântul vostru de stat – nu pentru bani (zâmbe[te) – dar este destul de ironic pentru c\ Ministerul vostru de Educa]ie nu m\ las\.

Nu `mi recunosc Atestatul Californian de Profesor. Am unul dar este inutil `n România.

Dar este atât de greu s\ ob]ii una pentru România?

P\i am cincizeci de ani [i chiar nu vreau s\ m\ `ntorc `napoi `n [coal\. Dar aici este partea ironic\: cineva care lucreaz\ pentru Peace Corps f\r\ Atestat este calificat s\ predea `n ]ara asta. Deci... ~n orice caz, este mult mai profitabil s\ muncesc `n privat. Tot `mi place s\ fiu `n sala de clas\ dar a[a stau lucrurile. ~]i este dor de ceva din S.U.A.?

URME ~mi este dor de familia mea. Mama mea tr\ie[te `n statul Montana, sora mea `n California [i am multe alte rude `n toat\ ]ara. {i Fotbalul American.

A fost pasiunea ta de mic copil s\ devii profesor?

De când m\ [tiu eu, am vrut mereu s\ fiu profesor. ~ncerc s\ m\ pun pe mine `nsumi, ca profesor, `n locul elevului [i m\ `ntreb: Ce a[ vrea eu s\ fac dac\ a[ fi `n clas\? Cum a[ vrea eu s\ `nv\]? Cum mi-ar place mie s\ fiu motivat [i stimulat? {i asta este motiva]ia mea. A fost dintotdeauna `n acest fel.

Ai spus c\ ai vrea s\ predai `n [colile noastre. Le-ai schimba `n vreun fel?

Da, categoric. A[ evalua [i nota elevii `ntr-un mod similar celui pe care `l foloseam `n State. Cred ca Uneori, `n aceast\ ]ar\, notele s`nt modificate [i nu ofer\ o evaluare concret\ asupra abilit\]ilor elevilor.

Cum `i vezi pe elevii români. ~n opinia ta, pot atinge succesul `ntr-o alt\ ]ar\?

Oh, da,da. Cred c\ foarte mul]i dintre ei ar putea. ~nc\ exist\ un apetit foarte mare pentru a pleca din România, `n timp ce oamenii din S.U.A. nu s`nt foarte deschi[i pentru a veni `n România. Mul]i oameni au aceast\ viziune idealist\ despre Vest [i despre cât de frumos este, deci uite motiva]ia pentru a reu[i. {i nu ai acela[i apetit `n S.U.A. {i unde le-ai spune s\ se duc\? ~n State?

Dac\ este vorba despre un elev care s\ plece la o facultate sau liceu a[ spune s\ plece `n Marea Britanie sau `n S.U.A. [i s\ `nve]e acolo. Dar dac\ ar fi vorba de plecat pentru job-uri, situa]ia s-a schimbat `n America. Totul este mult mai controlat de corpora]ii, s`nt multe reguli [i regulamente care trebuie urmate. {i dac\ nu le urmezi, ei pot s\ scape foarte u[or de tine. Acesta este, de fapt motivul pentru care am plecat din S.U.A., aceast\ lips\ de libertate de care am vrut s\ scap. Deci a trebuit s\ m\ duc `nspre Este ca s\ m\ simt ca `n Vest.

47

Interviu Care este cel mai bun lucru pe care l-ai f\cut vreodat\?

P\i a[ putea spune bungee-jumping.

Da, obi[nuiam s\ m\ duc o dat\ pe an la Las Vegas cu ni[te prieteni [i `n spatele Hotelului MGM Grand era acest parc de distrac]ii, [i aveau [i bungeejumping acolo deci mi-am spus „Ei bine, voi `ncerca”. {i ai mai face-o `nc\ o dat\?

Da, cel mai probabil a[ face-o, chiar dac\ acum aproape doi ani mi-am fracturat femurul, deci am acum trei tije metalice `n os, deci a[ fii pu]in mai precaut, dar mai mult ca sigur nu a[ exclude-o, din moment ce nu am nici un fel de dureri.

Cum te-ai descrie ca un copil?

Eram, `ntr-o mare m\sur\, foarte introvertit. Aveam prieteni, aveam chiar mul]i prieteni, dar eram foarte t\cut [i la locul meu `n clas\. Nu vroiam s\ atrag prea mult\ aten]ie.

Aveai sau `nc\ ai vreun model? S`nt sigur\ c\ este cineva cu care ai vrea s\ semeni...

Nu, adic\ nu tocmai. Aveam o profesoar\ `n clasa a cincea, Doamna Davis, care nu `mi d\dea niciodat\ voie s\ renun] [i tot timpul vroia s\ dau ce am mai bun din mine. Eram genul de copil care uneori mai renun]a când lucrurile deveneau prea grele, dar ea nu m-ar fi l\sat niciodat\ s\ fac numai o treab\ mediocr\. Deci a[ putea spune c\ ea ar putea fii modelul meu, pentru a[a vreau [i eu s\ m\ port cu elevii mei, dar respectându-mi principiile. Eu nu vreau s\ imit alte persoane. Eu s`nt cine s`nt.

Ai alte rude aici, `n România?

P\i, ]ara asta este precum o casa mea adoptiv\. România m-a acceptat.

Nu pot s\ explic. De fapt, cred c\ pot: România este o ]ar\ organizat\, privind din multe puncte, dar `n acela[i timp [i foarte dezorganizat\. }i se permit multe libert\]i, un lucru foarte bun pentru mine [i pentru ceea ce fac eu.

Ai vreun sfat pentru elevii români?

S\ nu v\ fie team\ s\ v\ exprima]i opiniile `n public [i s\ nu v\ fie team\

s\ v\ asuma]i riscuri! Lucrurile stau din ce `n ce mai bine dar cred c\ este un efect rezidual al comunismului [i a[ putea spune c\ multora elevi români le este fric\ s\ `[i asume multe riscuri profesionale. Le-a[ spune s\ aib\ mai mult\ `ncredere `n ei `n[i[i. S\ nu fie nes\bui]i, dar s\ se deschid\ mai mult, pentru c\ nu ai niciodat\ cum s\ [tii dac\ ceva o s\ mearg\ sau nu atâta vreme cât nu `ncerci.

Respec]i tradi]iile noastre aici, `n România? De exemplu, ai f\cut ceva pe 1 Decembrie?

P\i, am fost pân\ la magazin, dar nimic special. Eu tr\iesc `ntr-un fel de bul\ de limb\ englez\, [i asta ceea ce fac [apte zile pe s\pt\mân\: Predau engleza. ~nve]i [i româna?

P\i, [tiu pu]in\ român\, dar cu siguran]\ nu cât ar trebui s\ [tiu. {tiu engleza [i asta este destul, `n special aici, `n România. Problema principal\ este timpul, programul meu este destul de plin.

Cum ai descrie o lec]ie tipic\ de-a ta?

Indiferent dac\ este o lec]ie privat\ sau un a pentru [coal\ sau diverse companii, urmez mereu aceea[i structur\: la `nceput o discu]ie u[oar\ sau |un joc scurt [i apoi mergem la cartea de lucru [i termin\m cu un joc. Pot spune c\ dintr-o lec]ie de dou\ ore, cel mult 50 de minute s`nt cheltuite pe gramatic\, [i aceste structuri s`nt f\cute verbal. {tii, mul]i ar spune c\ este cam pu]in.. {tiu, dar gânde[te-te pu]in: Pentru ce s`nt pl\tit? S\ m\ uit la elevi cum fac multe exerci]ii de gramatic\ [i s\ `i v\d cum scriu eseuri? Nu, s`nt pl\tit pentru a `i face s\ vorbeasc\, [i pentru a le r\spunde. S`nt pl\tit ca s\ fac lucrurile cât mai interactive cu putin]\.

Am cheltuit o sum\ destul de mare pe jocuri [i alte materiale, chiar dac\ unele s-au dovedit a fi o investi]ie proast\. Deci, din nou, eu `ncerc s\ abordez o alt\ metod\ fa]\ de cea cu care s`nt obi[nui]i elevii români.

Teodora For\scu (X C)

48

URME

Interviu

„Liceul a fost perioada ce m-a definit pe mine ca persoana ce sunt acum”

Interviu cu Andreea Bala[ca Andreea-Mihaela Bala[ca este o absolvent\ a Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu”.

Ea a studiat Psihopedagogie special\ la Facultatea de Psihologie si {tiin]ele Educa]iei.

Am ales s\ `i iau un interviu pentru a afla mai multe despre ce a `nsemnat pentru ea liceul [i cum este la facultate.

cei ce se lovesc de etichet\rile noastre, de probleme `n adev\ratul sens al cuvântului. ~n luarea acestei decizii un rol important l-a avut [i colega mea, Liliana. Ea mi-a spus de aceast\ specializare care s-a dovedit a fi cea pentru care am optat amândou\. `n al doilea rând, am optat pentru aceast\ specializare pentru c\ m-am gândit c\ este un domeniu nu prea dezvoltat la nivelul ]\rii noastre. M\ gândeam c\ va veni ziua când persoanele care se ocup\ cu aceste persoane vor fi destul de c\utate [i la noi.

De ce ai ales s\ studiezi la Psihopedagogie special\ la Facultatea de Psihologie [i {tiin]ele Educa]iei?

Cum au fost anii de liceu la „Eminescu” pentru tine?

~n primul rând pentru c\ mereu am vrut s\ [tiu cum s\ m\ port cu cei ce sunt diferi]i de noi f\r\ voia lor, fa]\ de

Hmmm... A fost perioada ce m-a definit pe mine ca persoana ce sunt acum: Andreea cea ro[cat\ care st\ `n

banca ei [i care `[i p\streaz\ calmul... Au fost anii `n care mi-am f\cut prieteni, `n care mi-am dep\[it uneori limitele, anii `n care mi-am dat seama c\ timpul trece [i c\ noi suntem precum o echip\ de fotbal: alerg\m mereu, cooper\m [i trudim pentru un ]el. Am avut norocul s\ cunosc profesori extraordinari, colegi ca peste tot [i experien]e de neuitat.

Ini]ial, ce facultate ai dorit s\ urmezi?

Sau ai [tiut din start c\ vrei la Psihopedagogie special?

Eram foarte nehot\rât\. Foarte dezorientat\... nici `n ultima lun\ de [coal\ nu [tiam ce vreau pe viitor. Citeam specializ\rile fiec\rei facult\]i [i sim]eam c\ nu e ceea ce m-ar reprezenta.

Nu g\seam nimic ce s\-mi par\ c\ voi face cu pl\cere [i c\ nu voi sim]i cum trece timpul f\cându-l. {i de cum am aflat de aceast\ specializare m-am gândit c\ ar fi prima pe lista mea. Mi-am depus un dosar [i la Asisten]\ social\ doar pentru a fi sigur\ c\ nu voi irosi un an `n cazul `n care nu voi intra la prima men]ionat\. ~ns\ nu a fost nici o problem\. {i a[a am `nceput studiul psihopedagogiei speciale...

Ai [tiut de la `nceput ce presupune aceast\ facultate sau ]i-ai urmat dorin]a?

Mai mult mi-am urmat dorin]a. Nu [tiam mai nimic despre ce cursuri voi urma.

Câ]i dintre fo[tii colegi de liceu au studiat la aceea[i facultate? ~nc\ dou\ colege. Liliana, de care v\ spuneam, e la aceea[i specializare ca [i mine [i am avut norocul s\ fim `n aceea[i grup\ de la `nceput pân\ `n prezent. Iar cea de-a doua, Petronela, este la Pedagogia ~nv\]\mântului {colar [i Pre[colar, `n cadrul aceleia[i facult\]i.

La liceu ai avut vreun profesor preferat? Dar la facultate?

Prefer s\ cred c\ fiecare profesor a avut câte-o latur\ ce l-a f\cut s\ fie special `n ochii mei. {i a[a cred [i despre profesorii din facultate. Sunt mul]i

URME

Interviu

49

care m-au impresionat, dar nu ar fi corect s\ fac un top, dac\ pot spune a[a.

Ai vreo amintire din liceu sau facultate la care ]ii cel mai mult? Poate una haioas\?

O `ntâmplare care m-a amuzat foarte mult a fost aceea când am chiulit toat\ clasa de la ora de fizic\, iar drept pedeaps\ a trebuit s\ facem curat `n curtea din fa]a [colii. Probabil ar fi trebuit s\ ne sim]im vinova]i, dar noi ne-am distrat teribil. Am râs foarte mult, chiar de f\ceam [i treab\.

Cum ]i s-a p\rut facultatea? U[oar\?

Dificil\?

Anii de facultate pot spune c\ nu au fost chiar atât de dificili precum mi-i imaginam eu la sfâr[itul liceului, dar nici foarte u[ori cum poate cred unii. Cred c\ trebuie s\ d\m ce e mai bun din noi `n orice activitate, iar eu aceasta am [i `ncercat s\ fac `n to]i ace[ti ani. {i chiar cred c\ am [i reu[it... chiar mai bine decât m\ a[teptam sau speram.

Dac\ ar fi s\ po]i `ntoarce timpul, ai schimba ceva?

Poate a[ `ncerca mai mult s\ schimb mentalit\]ile celor din jurul meu, dac\ ar fi s\ dau timpul `napoi. {i m\ refer acum la anii de liceu. ~n acea perioad\ nu m-am str\duit s\ `nl\tur concep]iile eronate ale unora despre elevii din mediul rural, nu le-am vorbit despre asta. Am ales s\ `mi v\d de via]a mea de elev f\r\ a lua atitudine atunci când m-am izbit de aceast\ mentalitate. Marea majoritate a persoanelor are impresia c\ `n mediul rural profesorii nu se ocup\ de elevii lor, c\ elevii sunt mai „slabi la minte”, ca s\ citez pe cineva. Ori nu este a[a [i eu cred c\ am reu[it, prin exemplul propriu, s\ demonstrez c\ nu trebuie s\ generaliz\m. Atât a[ schimba.

O ultim\ `ntrebare. Ce recomanzi elevilor ce urmeaz\ s\ `[i aleag\ o facultate?

Le recomand s\ aleag\ cu inima, nu cu „magnetul de bancnote”. Cred c\ este mult mai important s\ `]i plac\ ceea ce faci decât ceea ce prime[ti `n schimb. Poate sun\ destul de plastic\ exprimarea, dar chiar a[a cred.

Carla STANISLAV (IX E)

„Liceul a `nsemnat acel loc unde petreceam `n fiecare zi clipe de neuitat”

Interviu cu Toma Radu, „Facultatea de Bioinginerie medical\”, specializarea Balneofiziokinetoterapie [i Recuperare E[ti student acum. E o diferen]\ mare `ntre via]a de licean [i cea de student?

Asta `nc\ nu pot [ti dar voi `ncerca pe cât posibil m\car s\ se apropie de liceu.

Pentru mine a fost o mare diferen]\ s\ trec de la via]a de licean la cea de student [i m\ refer `n primul rând la prieteniile ce le-am legat `n liceu. {i la facultate i]i faci prieteni, dar nu e la fel. ~ns\ [tii cum e... fiecare etap\ a vie]ii are avantaje [i dezavantaje. Liceul a `nsemnat acel loc unde petreceam `n fiecare zi clipe de neuitat, am foarte multe amintiri; [i era mai ok [i din punct de vedere financiar.

Era mai simplu s\ i]i organizezi timpul atunci sau acum?

Cum ar\tau dimine]ile anul trecut [i cum ar\ta acum?

~n liceu erau ok dar `i auzeam pe cei mai mari vorbind despre examenele pe care trebuie s\ le sus]in\ la facultate [i câta materie aveau de `nv\]at. M\ sim]eam speriat de cele auzite, gândindu-m\ c\ `nc\ s`nt elev [i trebuie s\ traiesc la maximum perioada ce mi-a mai r\mas. Dar s\ [tii c\ nu e chiar a[a de greu; mie chiar `mi place!

Ar\ta la fel doar c\ `mi lipsesc acele persoane atât de dragi mie [i nu mai s`nt `n acele locuri familiare gen terenul de sport (locul meu preferat).

Au fost anii de liceu cei mai frumo[i?

DAA! Cei mai cei!

Crezi c\ anii de facultate vor fi la fel?

P\i, `n liceu era mai simplu s\ `mi organizez programul deoarece nu aveam prea multe de f\cut `ns\ acum nu pot sa zic c\ e acela[i lucru.

Odat\ cu `naintarea `n vârst\ (nu c\ a[ fi eu prea b\trân) avem mai multe responsabilit\]i.

Dar examenele? Cum erau `n liceu [i cum s`nt acum?

{tefana DOLINSCHI (XI F)

50

Interviu

URME

„Facultatea asta te face s\ vrei mai mult de la tine: cumva e[ti propriul t\u slujba[, dar [i un angajator dificil”

Interviu cu Elisa Câtea, anul I, specializarea Regie de teatru, Facultatea de Teatru [i Televiziune, Universitatea „Babes-Bolyai”din Cluj O cunosc pe Elisa din trupa Les Apos, din care am f\cut parte amândou\ [i `mpreun\ cu care am tr\it experien]a scenei, dar [i a c\l\toriei `n Italia. De[i eram mul]i `n trup\, ea avea un rol oarecum proeminent, datorit\ pasiunii cu care juca, [i ]in minte c\ interpretarea secven]ei finale a piesei, care `i apar]inea, a emo]ionat pe toat\ lumea de fiecare dat\. Liceul a luat sfâr[it, dar Elisa a r\mas `n lumea teatrului, sau mai exact a trecut `n lumea teatrului adev\rat, dar din spatele cortinei. Am aflat c\ facultatea la care e student\ ofer\ specializ\ri `n Arta actorului, Regie de teatru [i Teatrologie, `n liniile român\ [i maghiar\, iar specializarea Fotografie, Cinematografie, Media a devenit facultate de sine st\t\toare.

De ce ai dat la Regie Teatru?

M-am dus la facultatea asta privind-o ca pe o chestie exotic\. De fapt mi-ar fi pl\cut foarte mult s\ predau, iar când am ales Regia am avut ca baz\ rolul acesta al pedagogiei, al `ndrum\rii. ~mi place ideea de echip\, pe care o formezi, lucrezi `mpreun\ cu ea [i te bucuri cu ea de aplauze. E vorba de rela]iile de oameni, a[ vrea s\ ne `ndr\gostim `mpreun\ de rela]ia asta dintre spectator [i cei care creeaz\ spectacolul – un spectacol capabil s\ emo]ioneze [i s\-i fac\ s\ r\mân\ ]intui]i `n scaune pân\ la final.

Ce preg\tire trebuie s\ aib\ un absolvent de liceu care vrea s\ dea la Regie Teatru?

~n primul rând dac\ vrei s\ dai la Regie trebuie s\ te preg\te[ti temeinic la nivel de imagini care le ai `n mintea ta: conteaz\ arta cu care ai intrat `n contact, filme v\zute, pentru c\ se fac foarte multe trimiteri [i trebuie s\ [tii despre ce e vorba [i s\ recuno[ti anumite situa]ii. Trimiterile astea s`nt f\cute `n timp ce profesorul ne explic\ lucruri fundamentale, nu chestiuni de fine]e. ~ntr-adev\r avem un curs de Istoria artelor plastice, la care se ia fiecare etap\ [i reprezentan]ii mi[c\rilor artistice, dar când profesorul face trimiteri nu le `ncadreaz\ `ntr-o cronologie ca la curs, ci le include disparat `n discursul s\u. Dac\ nu [tii la ce oper\ se refer\, te `ntrebi ce vrea s\ zic\. Cei afla]i `n aceast\ situa]ie s`nt nevoi]i s\-[i completeze lacunele `n bibliotec\: trebuie s\ stai cu albume de pictur\ [i albume de muzic\ `n bra]e, ceea ce ia foarte mult timp. Dar e indispensabil\ faza asta: ini]ial, c\ s\ nu repe]i ce au f\cut al]ii [i, apoi, po]i g\si

un punct de pornire – poate o imagine, o replic\ etc.

Lectura permanent\ e necesar\ [i pentru a te ]ine `n priz\. „Dac\ nu exersezi, prinzi burt\ la suflet”, spunea Avramescu pe undeva. Se cere s\ faci foarte repede corela]ii `ntre literatur\, filosofie [i muzic\. Dac\ e[ti regizor creezi lumi, [i lumile trebuie s\ fie interesante pentru spectator [i imagistic [i la nivel de idei. Unii v\d `n asta un efort supraomenesc [i renun]\. Pe mine m-au influen]at foarte mult filosofia [i româna f\cute `n liceu, lecturile care dateaz\ de atunci. Nici nu-]i `nchipui ce mult mau ajutat s\ `n]eleg. Cred c` puteam s\ m\ preg\tesc mai mult – m-am hot\rât destul de târziu s\ dau la facultatea asta, dar aici ni se spune c\ chestiunea cu talentul e relativ\, trebuie s\ ne descoperim pe parcurs.

Cum te-a influen]at faptul c\ ai f\cut teatru [colar `n cadrul Les Apos)?

Se poate face teatru [i de la o poezie – am `nv\]at asta de la Mira, de la profesoara de român\ Monica Iosub [i de la diginta Cristina P\limariu. Fiecare carte citit\ sau rol jucat devin parte din tine. E util c\ am experien]a de a `n]elege ce vrea un regizor de la un actor, dar a fost teatru de liceu. {i nu e singura cale prin care s\ `n]elegi mecanismul teatral, adic\ nu e neap\rat s\ fi fost `ntr-o trup\ [colar\, atâta vreme cât `n]elegi rela]iile, caracterele. Pe mine Les Apos m-a ajutat mai mult la nivel personal, prin exerci]iile de creativitate ale Mirei, prin rela]ile interumane pe care le-am format.

Ce se `nva]\ `n primul an de Regie Teatru?

N-am trecut `nc\ de primul an! ~n primul semestru studiem „Fundamentele regiei de teatru”, iar `n al doilea

URME facem „Extratextul”. Extratextul este ceeea ce se apare `n oper\, dar nu este prezentat explicit de autor: o situa]ie doar aminit\ `n didascalii sau o descriere care a reu[it s\ determine scena urm\toare. Am f\cut extratext pe Caragiale – de exemplu, trebuia s\ `]i imaginezi cum ai crea `ntreg spectacolul discu]iilor dintre Cet\]eanul turmentat [i Ca]avencu, de la discurs la gesturi [i alte chestiuni mici. ~n primul an de facultate se fac lucruri care au pu]in\ leg\tur\ cu partea teoretic\. Oricum, trebuie s\ iei din mers, s\ nu a[tep]i ni[te formule predefinite, e o meserie care se fur\. E necesar s\ ai deja o anumit\ concep]ie despre via]\ [i la facultate `nve]i cum s\ redai cât mai bine aceste lucruri. S\ te reg\se[ti singur te arde foarte mult, mai mult asta ne-au `nv\]at `n primul semestru: s\ l\s\m dubiile la o parte sau cel pu]in s\ le accept\m. ~n teatru `n fiecare zi te gânde[ti s\ renun]i, mereu te reinventezi, nu ca s\ fii comercial, ci pentru ca publicul s\-]i descopere alte laturi. ~n primul an se aplic\ pe realism: `n semestru I facem Caragiale, `n al doilea – povestirea scurt\ a ru[ilor (acum citesc Cehov). ~n primul semestru nu lucr\m cu actori, c\ trebuie s\ `nv\]\m `ntâi bazele, dar apoi colabor\m cu cei de la Actorie sau de la CFM (Cinema, Fotografie, Media). Facem exerci]ii care ne stimuleaz\: ai [apte indicii [i pe baza lor formezi o povestire dramatic\ (de exemplu, locul – fabrica de cuie, starea – grea]\, replica – „noii s`ntem fii veacului bolnav”, obiectul – scaunul ginecologic). Pove[tile trebuie s\ ]in\, s\ sublinieze ideea c\ personajele acelea s`nt oameni vii, cu patimi, astfel ca spectatorul s\ fream\te pu]in la ceea ce prezin]i tu. Imaginile teatrale absolute pot resping\toare(muncitorii care taie cuie, borcane cu fetu[i) sau frumoase, precum `n alt exerci]iu (locul – p\durea, animalul – bufni]a, obiectul – rulota, replica „amorul nu vede cu ochii, ci cu inima”). Semestrul II cuprinde Dramatizarea, adic\ trecerea dintr-un text epic `ntr-unul dramatic, prin crearea de situa]ii de via]\ tensionante.

51

Interviu Cum e atmosfera `n facultate?

Mergem la festivaluri (urm\torul e la Craiova), avem [i intrarea gratis la spectacole. M-am `ndr\gostit foarte mult de teatru [i de ceea ce poate el s\ fac\ din oameni. Cei de aici au avut `ncredere `n mine, e ceea ce fac oamenii buni, nu e o chestie academic\.

Facultatea `n sine e foarte mic\, s`ntem doar opt `n grup\, ne cunoa[tem pe nume cu to]ii [i tot pe nume `i spunem [i profesorului. Trece pe hol, m\ vede cu c\r]ile `n mân\ [i zice: „Aaa, ce faci, Elisa, iar cite[ti, iar mimezi interesul? „ Facultatea asta te face s\ vrei mai mult de la tine, e ca o slujb\ care-]i place foarte mult, dar [tii c\ exist\ oportunit\]i de avansare – cumva e[ti propriul t\u slujba[, dar [i un angajator dificil.

Cum a fost sesiunea?

Am avut cinci examene teoretice [i dou\ practice: unul de colaborare regizor-actor [i unul `n care trebuia s\ facem o situa]ie pe un text alb, f\r\ indica]ii regizorale. Dintr-un schimb de replici uzuale care nu spune nimic (bun\, ce faci?...) trebuie s\ creezi o situa]ie dramatic\. Cuvântul te `ncurc\ foarte mult, de asta `n primul semestru am lucrat f\r\ cuvinte. Fiecare replic\ are un gând. Trebuie s\ ai un gând, e[ti o persoan\, ai un scop: abia atunci apare cuvântul, când e absolute necesar, deoarece actorul nu e pur [i simplu un aparat care d\ text, ci este viu. Ric\ Venturiano nu [tie c\ este comic, el este `ndr\gostit. Ca s\ [tii s\ lucrezi cu un actor, trebuie s\ alegi din ce a f\cut el acas\, s\ vezi dac\ [i-a construit o biografie corect\. Ai intrat pe scen\, spune-mi cine e[ti.

Pentru sesiune, de fapt pentru tot anul, e necesar\ o mare capacitate de a-]i sacrifica timpul. Credeam c\ o s\-mi pot g\si un job, dar e imposibil. Noi mai avem timp liber, dar e pentru citit, `ns\ actorii au un program tiranic: de diminea]a pân\ la zece seara. S`nt foarte martir\, vreau s\ simt c\ tr\iesc prin eforturile pe care le fac. Unii spun: e o facultate voca]ional\, a ales calea u[oar\. Nu e deloc calea u[oar\. (Dac\ citeam un asemenea interviu `nainte de

admitere, nu cred c\ mai d\deam la Regie de Teatru!)

Cât de departe vezi in viitor?

Am `ncredere `n mine, `mi place foarte mult facultatea asta, e complex, sper ca peste un an s\ fiu la fel de entuziasmat\. ~nve]i din mult mai multe domenii: nu doar literatur\, ci [i psihologie (de exemplu, tehnica de a-i spune actorului „Eu nu [tiu ce s\ fac, spune-mi tu! „), film, art\, design interior, chiar [i pu]in\ fizic\ la umbre.

Trebuie s\ [tii foarte multe la `nceput, pentru ca dac\ ai norocul s\ lucrezi cu oameni specializa]i `n a[a ceva, s\ [tii ce s\ ceri de la ei. Ca s\ apreciezi munca lor, c\ sa ai un filtru profesionist. E un nivel al exigen]ei cu tine foarte mare.

Am impresia c\ ce zic acum e foarte elitist [i asta m\ motiveaz\ [i mai mult.

E o chestie foarte mare ce propune teatrul fata de film, [tii ca actorul a `nv\]at replicile timp de trei luni, poate `l cunosti, dar când ajunge pe scen\...

E o conven]ie faptul c\ actorul poart\ o masc\, dac\ reu[e[te s\ influen]eze existen]e reale. E [i o senza]ie de euforie când ]i se spune „M\, semestrul viitor abia a[tept s\ lucrez cu tine”.

Sper s\ fie bine, totul e s\ ai mintea deschis\, dac\ e[ti gata s\ respiri cum trebuie po]i merge oriunde, nu cred nep\rat `n specializarea asta. Unul poate e destul de preg\tit ca s\ monteze, [i apoi exist\ multe feluri de teatru, `n afar\ de cel clasic: experimental, de garaj, teatru-dans...

Camelia VASILOV (XI E)

52

Medalioane cu întârziere

Clasa celor n fantastici Clasa a XI-a A: matematic\-informatic\ bilingv englez\/francez\. Un colectiv interesant, a[ putea spune, format din tineri cu poten]ial, fiecare dintre noi având aptitudini spre anumite materii. Situa]i `ntr-un col] mai friguros al Colegiului Na]ional „Mihai Eminescu”, petrecem fiecare zi la intensitate maxim\ [i a[ putea spune c\ fiecare or\ ne ofer\ `ntr-adev\r [ansa de a `nv\]a ceva util. F\r\ `ndoial\, s`ntem clasa care a acceptat de la `nceput provocarea de a `nv\]a la cel mai dificil profil.

A XI-a A este clasa de la care profesorii au cele mai mari a[tept\ri, clasa unde profesorii devin mai exigen]i, clasa care trebuie s\ „func]ioneze” la un randament maxim `n fiecare zi. ~n ciuda acestui fapt, uneori mai dezam\gim, uneori mai r\mânem corigen]i la Chimie sau la Limba [i Literatura Român\, uneori s`ntem” inunda]i” de „o ploaie de 2” pentru lecturi necitite, uneori s`ntem supar\]i c\ lu\m note mici `n testele de la matematic\, umplem rubricile de absen]e ale catalogului, `ns\ niciodat\ nu ne pierdem optimismul. Ne sup\r\m unii pe al]ii deoarece nu s`ntem uni]i `n ceea ce prive[te... chiulul `n mas\.

Clasa a XI-a A ar putea fi `mp\r]it\ `n trei categorii: cei care tr\iesc toate orele din zi cu distrac]ie la maxim, uitând un pic de fenomenul numit

„[coal\”; cei care doresc s\ `mbine activitatea elevului responsabil cu cea a adolescentului care profit\ din plin de ace[ti ani, iar a treia categorie, cu persoane serioase, con[tiincioase, care au realizat din timp cât de important\ este aceasta institu]ie pentru formarea personalit\]ii, care nu doresc s\ „evadeze” `n timpul orelor, care refuz\ politicos orice ie[ire `n grup. {i conflictele de aici se nasc. ~n ceea ce prive[te activit\]ile extra[colare avem o `ntreag\ arhiv\, `ncepând de la ac]iunile de voluntariat de Cr\ciun [i de S\rb\torile Pascale [i terminând cu cele de la laboratorul culinar. ~n aceasta privin]\, avem multe de spus [i s`ntem siguri de faptul c\ lucrurile vor continua din ce `n ce mai bine pe viitor. ~ntr-adev\r, aceste activit\]i ne fac s\ uitam de toate conflictele pe care le `ntâmpin\m.

Dar clasa noastr\ este dotat\ cu „un corp de elit\”, „o artilerie grea”, unii dintre cei mai buni profesori ai acestei [coli [i aici pot s\ amintesc, din toat\ inima, pe Ni]\ Nedea, Cecilia Foia, Ioan Bi]a, Gabriela {iclovan, Rodica Vulc\nescu, M\d\lina }inteia [i, `n numele celor din grupa de englez\, pe Camelia Arhip. S\ nu `i uit\m nici pe Luiza Grindei [i Radu Tetiniuc care s`nt cei mai `n]eleg\tori `n ceea ce prive[te „capacit\]ile” noastre la materiile pe

}ar\, ]ar\, vrem osta[i din XI B! Cei din clasa a XI-a B spun sus [i tare „Noi s`ntem cei mai uni]i!”. Am putea defini „unsprezece B-ul”, a[adar, prin cuvântul unitate. ~ntr-adev\r colegii s`nt uni]i `ntre ei [i respect\ cu stricte]e deviza „to]i pentru unul [i unul pentru to]i”.

Cei din „un[pe B” nu cred c\ s`nt pur [i simplu colegi, ci mai degrab\ prieteni la cataram\ unii cu al]ii. Astfel, nu e de mirare c\ elevii din „un[pe B” vin de pl\cere la [coal\. Dintre prieteni nu poate

lipsi voia bun\: „Glumele s`nt la ordinea zilei!” , dup\ cum spun chiar ei. {i drept dovad\, i-am v\zut jucându-se `ntr-o pauz\ „]ar\, ]ar\ vrem osta[i!” , lucru care personal m-a `ncântat. Se pare c\ oricear face, ei continu\ s\ se ]in\ de mâini [i `ncearc\ s\ r\mân\ nedesp\r]i]i.

Fiind ni[te prieteni adev\ra]i, cei din „un[pe B” au organizat o excursie la Dur\u unde s-au distrat de minune. ~n ce prive[te rezultatele [colare, se pare c\ unitatea lor d\ roade. Cei din

URME

care le predau. Le s`ntem recunosc\tori pentru c\, `n ciuda circumstan]elor, dumnealor nu au `ncetat s\ fac\ cu aceea[i pasiune, ceea ce [tiu cel mai bine: s\ ne `nve]e s\ devenim... oameni. Colectivul clasei le mul]ume[te pentru tot ceea ce fac `n fiecare zi [i, de[i uneori nu d\m dovad\, noi `i respect\m, `i admir\m [i `i iubim ca pe p\rin]ii no[tri.

O `ncheiere demn\ de acest articol este consemnarea dirigintei noastre, Cristina Anton... un adev\rat model pentru noi to]i, care ne uime[te mereu prin energia inepuizabil\ pe care o arat\, prin pasiunea cu care ne explic\ diferitele aspecte mai dificile ale matematicilor, prin cunoa[terea a dou\ limbi str\ine (sau chiar trei, dac\ nu m\ `n[el), precum [i talentul vocal [i cel la chitar\ [i care ne `ncânt\ privirile cu accesoriile `n ton cu vestimenta]ia [i ne face ziua mai frumoas\. Cu ajutorul doamnei diriginte am reu[it `ntr-un timp record s\ facem mâncare, s\ gr\din\rim, s\ facem plimb\ri, s\ facem fotografii superbe, precum [i s\ ne implic\m ca voluntari la Centrul Diecezan Caritas. ~mi doresc s\ fim mai buni, mai `n]eleg\tori, mai calmi. Iar pentru viitorul `ndep\rtat, `mi doresc ca nimeni s\ nu uite vreodat\ de acest colectiv, iar ca peste ani s\ ne amintim cu to]ii de ace[ti ani ca fiind o perioad\ de aur a vie]ii.

Iolanda P|LIMARU (XI A)

„zece B” se mândresc cu faptul c\ au luat locul I la concursul de decorat clasele de Cr\ciun. {i s\ nu uit\m c\ profilul lor este mate-info! M\ mir de unde atâta creativitate printre algoritmi [i func]ii. Se pare c\ s`nt ni[te matematicieni artistici. Elevii clasei s`nt implica]i `n tot felul de activit\]i extracuriculare dintre cele mai variate de la cluburi sportive sportive pân\ la CEX de matematic\.

Cei 26 de „mu[chetari” vor fi mereu `mpreun\ atât la bine cât [i la r\u [i vor dovedi `ntregii [coli c\ ei s`nt f\r\ doar [i poate „cei mai uni]i!” S\ nu uit\m c\ „sine amicitia vitam esse nullam!”

(F\r\ prietenie nu exist\ viat\!)

URME

53

Medalioane cu întârziere

Profesor diriginte: Nedelcu Monica Profil: Matematic\-informatic\

Rezultate la concursuri: Premiul I pentru cea mai frumoas\ clas\ decorat\ de Cr\ciun Olimpiada de fizic\ – Pop Diana Olimpiada de rus\ – Ivanov Adina Olimpiada de biologie – Bobu Daniela Evaluare in educatie, etapa I, locul II – Pop Diana Concursul „English on stage”, locul I – Nechifor Sebastian [i Petrea Serban Participarea la concursul „Procopiu” – Petrea Serban, Alexandru Vitel [i Alexandra Ciucanu Participarea la zilele Culturii Ruse in cadrul ansamblului de cantece rusesti – Ivanov Adina Participarea la Festivalul „Maslenita” – Ivanov Adina Participarea la concursul „Cosmosul in

viziunea mea” – Ivanov Adina Participarea la concursul de informatica „IT INOVATION” 2011 – Vitel Alexandru

Activit\]i individuale `n CEX-uri, cercuri, cluburi, voluntariat Particip\ri la CEX: Bobu Daniela (francez\) Alexandra Ciucanu (matematic\ [i geografie) M\d\lina Ciobanu (biologie) matematic\: 2 elevi biologie: 2 elevi german\: 1 elev Palatul Copiilor canto: Grecu Roxana dansuri populare: 2 elevi jurnalism: 2 elevi ·Cluburi: Ciobanu M\d\lina [i Beatrice Iacob – „Impact”, Societatea „Republica Romana”

Cei f\r\ de pereche „Noi, cei 31 de membri ai clasei a XI-a C, vrem s\ form\m cea mai „dinamic\” comunitate din liceul nostru.

Vrem s\ fim originali, s\ ar\t\m cine s`ntem. Totodat\ s`ntem prieteni buni [i mereu `n c\utare de prieteni noi!” A[a ar r\spunde cei din clasa a XI-a C la `ntrebarea „Cine s`nte]i? „. Dup\ num\rul de elevi, ne d\m din start seama c\ avem de-a face cu o clas\ „f\r\ pereche! ” Colectivul clasei a XI-a C este unul competitiv [i ambi]ios gata de orice.

Poate c\ fiind naturali[ti, a-]i fi tenta]i s\-i lua]i drept ni[te persoane plictisitoare care g\sesc c\ nimic nu-i mai distractiv decât a urm\ri cum cre[te iarba [i a studia tot felul de roci. Dar nu v\ l\sa]i `n[ela]i de aparen]e! Cei din „un[pe C” se distreaz\ de minune la [coal\. {i ]inând cont c\ pauza este doar de un[pe minute, imagina]i-v\ ce vacarm de veselie [i râsete trebuie s\ fie la ei. Pentru c\, fire[te, din respect pentru profesori nu poate fi o veselie prea mare la ore. A[a c\ totul trebuie dat afar\ `n timpul pauzelor! Dar prin-

cipalul obiectiv `l reprezint\ `ns\ `nv\]atul. {i cel mai bine `nve]i când e[ti binedispus! Nu e de mirare c\ au [i rezultate pe m\sur\. Pe lâng\ numeroasele premii ob]inute, elevii clasei a XI-a C s`nt implica]i [i `n numeroase activit\]i extracuriculare cum ar fi diverse centre de excelen]\, cluburi de voluntariat, cluburi ecologice.

Despre anul de bobocie cei din „un[pe C” `[i amintesc: „P\[ind pragul clasei am intrat cu to]ii `ntr-o nou\ lume, o lume unde râsul, voia bun\, speran]a [i optimismul erau pretutindeni. Cu a[a un `nceput promi]\tor era imposibil s\ nu urmeze un an `nc\rcat cu toate beneficiile vie]ii de liceu: prietenii, zâmbete aruncate prin ore, muzic\ `n pauze, aten]ie la profesori, note bune, note mai pu]in bune, lacrimi [i bucurii.

Aceste ultime cuvinte caracterizeaz\ cel mai bine anul nostru de bobocie.”

A[adar un `nceput promi]\tor! Dar s\ nu crede]i c\ au r\mas `n stadiul de „boboci” sau c\ s`nt nostalgici dup\ voia bun\ din anul trecut, nici nu ar putea fi, pentru c\ niciodat\ voia bun\ nu a

Clubul Sportiv Unirea Ia[i: 1 elev Clubul Sportiv Politehnica: 1 elev F.C Noua Genera]ie: 1 elev Clubul Impact: 5 elevi ?Activitati extra[colare: sporturi: volei, basket, fotbal teatru: scenta limbi str\ine: franceza, engleza, italiana, spaniola, rusa

Activit\]i colective Decorarea clasei de Cr\ciun Excursie `n vacan]a de iarn\ la Dur\u Proiectul "Valori culturale române[ti", Neam]: 4 elevi Proiectul "Valori culurale române[ti", Ia[i: 3 elevi (Ciobanu M\d\lina, Beatrice Iacob [i Ciucanu Alexandra) Mar[ul pro cur\]enie, ecologizare: 2 elevi Sebastian NECHIFOR (XI B) Ioana SITEA (IX E) Bogdan MOISA (XI E) disp\rut! „~n 2011, am mai crescut, am evoluat de la stadiul de boboci la cel de „ra]e”, dar totu[i ceva sigur nu s-a schimbat. Zâmbetul, voia bun\ [i muzica s`nt tot acolo. Iar clasa a unsprezecea este, cum se spune, cea mai frumoas\, fiindc\ devenim mari cu to]ii”.

Drept `ncheiere, nu pot s\ spun decât c\ „un[pe C” este o clas\ f\r\ pereche care reu[e[te s\ p\streze armonia `ntre distrac]ie [i `nv\]at, `ntre amuzant [i serios, `ntre „lacrimi [i bucurii”. Aurea mediocritas! (Aurit\ este calea de mijloc!)

Clasa a XI-a C Diriginte: Apetrei Ana

Rezultate la concursuri: – Concursul Na]ional: „Iube[te [tiin]a, [tiin]a te `nva]\” –Premiul II, Sabina Dr`mb\ – Concursul „Clipa etern\” –Premiul II, Sabina Dr`mb\ – No]iuni de practic\ de laborator „Micul Magician” Premiul II, Sabina Dr`mb\ – Campionatul Interna]ional de Volei din Boto[ani Premiul II, Gabriela Vasilache – Campionat Interna]ional de volei din Polonia Locul I, Gabriela Vasilache

54

Medalioane cu întârziere

– Premiu pentru cea mai bun\ juc\toare din echip\ – Polonia, Gabriela Vasilache

Activit\]i extra[colare: – ONCR– Organiza]ia Na]ional\ Cerceta[ii României: 1 elev

– ADSIS TINERI: 2 elevi – IMPACT: 2 elevi – Club ECO {COALA: 2 elevi – CORUL LYRODIA: 2 elevi – CERCUL CHIMIE EXPERIMENTAL|: 1 elev – CERCUL CULTUR| {I

Clasa a XI-a D Diriginte: Rusu Liliana

Activit\]i: Crucea Ro[ie: 5 elevi Club Eco: 5 elevi club Impact: 1 elev Echip\ fotbal: 3 elevi Agen]ie Modeling „Pro Picture”: 1 elev “Let’s Do it Romania”: 7 elevi MOOZ: 3 elevi Les Apos: 3 elevi Palatul Copiilor Cultura [i civ spaniol\: 1 elev Palatul Copiilor Club Design: 1 elev Palatul Copiilor Cercul de jurnalsim: 1 elev

CEX: istorie: 3 elevi biologie 1 elev englez\: 2 elevi

Rezultate la concursuri: Concursul Na]ional de crea]ie literar\ „Tudor Mu[atescu”, premiul II, Darie Ion Concursul Na]ional de forografie veche „R\d\cini”, premiiul II, Darie Ion Concursul Na]ional „Umbrela Verde”– Premiul Special, Darie Ion Concursul „Istoria `n Licee”, premiul II Darie Ion

URME

CIVILIZA}IE SPANIOL|: 1 elev – CEX BIOLOGIE – CERCUL DESIGN VESTIMENTAR – CRUCEA RO{IE Bogdan MOISA (XI E) Ana ILIESCU(XI E) Concurs „C\l\tori prin tradi]ii” premiul I, Darie Ion Concurs „Elev creativ– student creativ”, premiul I Popovici, Darie, Wister Science Week „Secretele Mun]ilor”, premiul I, Popovici, Darie, Wister Olimpiada jude]ean\ de Limba Francez\, premiul III, Gherasim Olimpiada jude]ean\ de Limba Englez\, premiul III, Gherasim Cocursul Na]ional de Design Vestimentar, premiul I, Ciubotarie Olimpiada Na]ional\ de Limba Francez\, men]iune, Abaza Andrei Simpozionul interna]ional al[tiin]elor „Universul {tiin]elor”, premiul I Teleag\ [i Darie Proiectul Interna]ional „Genera]ia celui de-al treilea val” premiul I, darie, Diplom\ Excelen]\, Gherasim Ana-Maria NISTOR (XI D)

Unitate `n diversitate `n clasa a XI-a E Când vine vorba de clasa a XI-a E, `mi vine `n minte arhicunoscuta sintagm\ „Unitate `n diversitate”. De ce?

Pentru c\ s`ntem foarte diferi]i, dar `n acela[i timp, facem parte dintr-un colectiv unit, solid, oricând gata s\ poarte o discu]ie pseudo-filosofic\ despre diferen]a dintre termenii „iubire” [i „dragoste”, sau s\ fredoneze piese balcanice [i gypsy punk. ~n cei aproape doi ani petrecu]i `mpreun\, [ase ore pe zi, cinci zile pe s\pt\mân\ (cu pauzele de rigoare), am ajuns la un soi de echilibru, atât `n ceea ce ]ine de rela]iile dintre noi, cât [i `n rela]iile cu profesorii. S`ntem „[ukari”, facem poante atunci când nu e cazul, ne apuc\ crizele de râs când te a[tep]i mai pu]in, venim `mbr\ca]i dubios [i

uneori ne sim]im cuprin[i de o durere de cap colectiv\, motivul perfect pentru a pleca de la ultima or\. Dar, `n acela[i timp, când e cazul s\ ne punem cu burta pe carte, ne punem cu burta pe carte, dom’le! Fapt ilustrat de numeroasele premii ob]inute de c\tre elevii clasei, precum [i de aprecierea de care beneficiem din partea profesorilor. Atmosfera din timpul orelor e lejer\, deoarece `n general lucr\m cu pl\cere (sau citim cu pl\cere pe sub b\nci), iar cea din timpul pauzelor e [i mai lejer\.

Rela]ia dintre noi [i noua noastr\ dirigint\, Monica Negrea, profesoar\ de geografie, se cimenteaz\ foarte repede [i se bazeaz\ pe respect reciproc. ~ncerc\m s\ fim cât mai cumin]i ca s\ nu d\m peste cap p\rerea noilor no[tri

profesori despre noi, dar... toate orele s`nt cu atât mai pl\cute, cu cât vorbim noi mai mult!

S`ntem fondatorii Clubului Elevilor Juri[ti, despre care am scris un articol `n num\rul anterior al revistei. Ce spune asta despre noi? C\ avem ini]iativ\, c\ vrem s\ `nv\]am [i c\ s`ntem dispu[i s\ lucr\m, s\ ne inform\m, pentru a deveni mai buni `n ceea facem. De asemenea, avem elevi implica]i `n clubul Impact, elevi membri ai Clubului de dezbateri, studio[i participan]i la diferite CEX-uri, vorbitori de englez\ cu „atestat” Spoken English Impromptu [i Prepared Speech, olimpici francofoni [i o campioan\ la tenis. Paradoxal, exist\ [i premian]i la concursuri de matematic\. Am precizat c\ avem [i o actri]\?

URME

Medalioane cu întârziere

Ne place s\ citim. Ne place s\ discut\m despre ceea ce citim. Ne place s\ `mp\rt\[im diferitele informa]ii pe care le g\sim pe net, s\u pe care le auzim la radio. Ne place s\ `i imit\m

pe MO [i F.O.C.A, din RObotzi. Ne place s\ ie[im `n week-end la un suc.

Ne place s\ pornim dezbateri interminabile pe subiecte complexe [i ambigue. Ne place s\ gândim, ne place

55

s\ râdem [i ne place s\ credem c\, `n viitor, vom deveni ni[te adul]i adev\ra]i.

Ana ILIESCU (XI E)

MetamorFoz\ Fericit\ – laboratorul XI F Ora 11:00. Dintr-o dat\ mi-am amintit c\ ast\zi, `mpreun\ cu buna mea prieten\ [i coleg\ aveam de `ndeplinit misiunea „F “(nume ales dup\ obiectivul acestui articol [i anume `ntocmirea unui medalion pentru clasa a XI-a F a Colegiului Na]ional “Mihai Eminescu”.)

Astfel, f\r\ prea mult entuziasm, la ora 11:05 am pornit prin curtea [colii, dup\ lungi `ncuraj\ri reciproce, menite s\ ne `mpace cu ideea c\ s-ar putea s\ g\sim un colectiv nu foarte sociabil. Dup\ ce am identificat clasa, deja obi[nuite cu ideea unui posibil e[ec, am intrat timide, `ndrumate de un „cunosc\tor” al locului binevoitor.

Spre marea noastr\ surprindere, am dat de un colectiv total diferit de cel imaginat: toat\ lumea avea o dispozi]ie bun\, nu am primit nici o privire fulger\toare care s\ ne comunice faptul c\ nu s`ntem bine venite (sau cel pu]in nu am observat noi) ci, dimpotriv\, o mul]ime de „copii” au s\rit s\ ne ajute cu informa]ii [i idei care ne-au conturat `n linii mari un tablou al clasei.

Am aflat astfel c\ XI F nu este doar o clas\ „unit\”, cum am eticheta o clas\ a c\rui colectiv se `n]elege bine [i exist\ o rela]ie mai mult decât o simpl\ colegialitate. „S`nt mai multe grupule]e de prieteni `n clasa noastr\, dar consider\m c\ pân\ la un punct e normal s\ fie a[a, deoarece fiecare se asociaz\ cu cine are afinit\]i. ~n primul rând, `n clasa noastr\ n-au existat elevi cu atitudini de superioritate fa]\ de ceilal]i chiar din prima zi de [coal\, cum se `ntâmpl\ uneori `n clasele care au un nucleu de copii din general\, ci mai to]i am venit abia `n clasa a noua la Eminescu... Treptat, s-au format grupule]e, dar nu neap\rat pe criteriul „cât de mult ne deosebim”, ci pur [i simplu dup\ aranjarea `n b\nci” , spun cei din clas\. ~n acela[i timp, am aflat c\ de[i `n zilele de ast\zi elevii nu mai au acela[i

respect pentru profesori, elevii clasei a XI-a F s`nt o excep]ie, având un deosebit respect pentru ace[tia. Un bun exemplu ar fi (dup\ p\rerea noastr\) mica „surpriz\” pe care i-au f\cut-o anul trecut profesorului de biologie Corneliu Pohon]u, cu ocazia ultimei ore petrecute `mpreun\. “Aflând c\ nu vom mai face ore cu dumnealui, am organizat un r\mas-bun cu suc [i dulciuri. De asemenea am completat fiecare `ntr-o felicitare cu poza clasei câte un motiv „De ce `l iubim pe profu’ de bio?” , apoi am f\cut fotografii. Domnul profesor a fost impresionat, [i s`ntem convin[i c\ `[i va aminti de noi”, a declarat Camelia Vasilov, elev\ a clasei a XI-a F. ~nc\ un exemplu remarcabil ar fi p\rerea elevilor despre Gheorghe Baciu, profesor de istorie care a predat `n primii doi ani ai clasei. „Domnul Baciu inspir\ tuturor respect, [i `n acela[i timp [tie s\ `ntre]in\ o atmosfer\ placut\ la orele lui; are un mod de a preda foarte am\nun]it, dar logic [i pres\rat cu nenum\rate poante din istorie, astfel `ncât n-are cum s\ nu-]i plac\ istoria când `l ascul]i! {i e mereu corect la acordarea notelor, adic\ s-a `ntâmplat de mai multe ori la noi `n clas\ ca cineva s\ ia azi un 10 [i mâine un 2 (micu], elegant [i durabil) sau invers” , adaug\ elevii.

Un respect deosebit poart\ [i pentru diriginta Costina Crei]\, despre care nu au avut decât cuvinte de laud\, rela]ia dintre aceasta [i elevi fiind descris\ ca „o rela]ie care evouleaz\ `n bine [i din urma c\reia avem numai de câ[tigat” dup\ cum ne-a `mp\rt\[it [efa clasei, Ioana Caunic.

Totodat\, apropierea dintre dirigint\ [i elevii clasei XI F a fost remarcat\ [i de Camelia Vasilov, fost\ elev\ `n aceast\ clas\: „A [tiut s\ se apropie de sufletul nostru [i `ncearc\ s\ fac\ din noi un colectiv.” ~n acela[i timp,

Camelia afirm\: „Este profesoar\ de român\ [i ne ofer\ regulat idei de concursuri de literatur\ la care s\ particip\m, dar este inevitabil uneori s\ folosim o parte din ora de român\ cu chestiuni de dirigen]ie, discutând despre clas\. „ Din aceste discu]ii se nasc ideile de activit\]i colective cu diriginta. Mici evenimente organizate fac diferen]a dintre o zi monoton\ [i una care `]i men]ine tonusul bun, de aceea adolescen]ii mai ies uneori la un suc dup\ ore. La capitolul amintiri frumoase, Ioana Caunic apreciaz\: „Mi-a pl\cut activitatea de Halloween, s-au implicat nea[teptat de mul]i, au r\mas la petrecere chiar [i colegii care f\ceau naveta”.

Sala de clas\ este „controversat\”: pe de o parte, având acel aer mizer de fost laborator de fizic\ `n corpul „Oltea Doamna”, trebuie depuse eforturi pentru a ob]ine un loc primitor – astfel, exclama]ii ca „~nchide]i geamurile!” (s`nt nou-nou]e) sau interoga]ii retorice precum „Cu ce `nvelim dulapurile pline de aparate ca s\ fie `n ton cu anotimpul?” s`nt destul de frecvente. Pe de alt\ parte, elevii spun c\ este spa]ioas\, bine izolat\ [i... departe de „focarul” profesorilor, care ajung mai greu la or\. ~n ceea ce prive[te planurile [i aspira]iile elevilor, am g\sit o mare varietate de universit\]i pe care ace[tia le prefer\, [i pentru care este posibil s\ opteze, precum Academia de Poli]ie, Facultatea de Jurnalism, Rela]ii Interna]onale sau Film, majoritatea optând pentru ramura de Umanistic\ [i nu Real\. Pentru c\ [tim sentimentul plin de bucurie [i entuziasm cu care elevii `[i reg\sesc numele `n revist\, am `ntocmit câteva tabele cu performan]ele [i realiz\rile clasei a XI-a F – un Fost laborator de Fizic\, metamorFozat Fericit `n laborator de creativitate.

56

Medalioane cu întârziere

Clasa a XI-a F Profesor diriginte: Crei]\ Costina Profil: Filologie

Diamescu Diana-Andreea

Marele Premiu la sec]iunea Proz\

Concursul Na]ional de Crea]ie „Vasile Alecsandri” (Bac\u)

Premiul III

Olimpiada jude]ean\ de Limba [i Literatura Român\ 2010-2011:

Rezultate la concursuri: Concursul Na]ional de Crea]ie „Dragobetele te provoac\”, februarie 2010: locul III –Diamescu Diana, locul V – Vasilov Camelia Olimpiada jude]ean\ de Limba [i Literatura Român\ 2009-2010: premiul II – Vasilov Camelia, premiul III – Diamescu Diana, men]iune – Caunic Ioana Concursul de crea]ie „Tinere condeie” 2010: premiul III pentru Eseu – Vasilov Camelia, men]iune pentru Poezie – Diamescu Diana Simpozionul Na]ional „Literatura [i celelalte arte”, mai 2010: Caunic Ioana, Alecsandru Teona, Vasilov Camelia Concursul decor\rii claselor de Cr\ciun 2010: locul III English Drama, 2011: premiul I – Caunic Ioana, Diamescu Diana, P\duraru Bianca, Simon Gabriela, Vasilov Camelia Spoken English,2011: Prepared Speach,premiul III– Dolinschi {tefana, B\d\r\u Alexandra, Mih\ila Irina Concursul de fotografie CAFE, 2011

Activit\]i individuale `n CEX-uri, cercuri, cluburi, voluntariat: Proiectul „Grow”, prim\vara 2010: Ioana Caunic, Camelia Vasilov Proiectul „Valori cultural române[ti”, edi]iile III [i IV: Camelia Vasilov, Alexandra Iuliana Chiril\ Clubul „Impact”: {tefana-C\t\lina Dolinschi, Gabriela Simon Proiectul „Eco {coala”: Alecsandru Teona, Alecsandra-Iuliana Chiril\ Clubul de dans modern „Quasar Dance”‘: Ingrid-Severina Clopo]el, Gabriela Simon, Manuela-Ioana Dimitriu Proiectul „Let’s do it, Romania! „: Alexandra B\d\r\u, Ioana Caunic, Diana Diamescu, Manuela Dimitriu [i Camelia Vasilov Arte mar]iale „Karate-do Shotokan”: {tefan Canariov (centura galben\) CEX Istorie: Camelia Vasilov, Iuliana-Alexandra Chiril\,M\d\lin S\l\v\stru, Dana Mocanu, Emma-

URME

Premiul III „men]iune, Pove[ti” „calificare faza na]ional\, Eseu” men]iune pentru Eseu Vasilov Camelia, fost\ elev\ `n X F, actual\ XI E „Premiul I – poezie,” Premiul III – proz\

Olimpiada jude]ean\ de istorie 20092010 Concursul Na]ional de Crea]ie „Ion Creang\” Concursul Na]ional de Crea]ie „Gellu Naum” „Concursul Na]ional „Mo[tenirea V\c\re[tilor”, Târgovi[te, 1-2 oct 2010” Participare la Concursul „Inocen]iu M\c\reanu” „Concursul Na]ional „Iulia Hasdeu”, Chi[in\u, 13 oct 2010”

Premiul trupei „Les Apos” – „Festivalul de Teatru {colar de la „Un spectacle de tous les Sorrento, feb 2011” Oscars” Olimpiada jude]ean\ de istorie 2010Premiul III 2011

Patricia Ghiuzan, Cristina Manolache, {tefana-C\t\lina Dolinschi, Marina Militaru CEX Limba [i Literatura Român\: Diana-Andreea Diamescu, Ioana Caunic, Alecsandru Teona, Camelia Vasilov

Activit\]i colective: 1.Participarea la „Ziua `mpotriva fumatului”.

2.Lectie unic\ `n cadrul “S\pt\mânii de Ac]iune a Campaniei Globale pentru Educa]ie” 2010 (19-25 aprilie 2010), sub egida Funda]iei World Vision Romania.

3.Curs festiv – ora de dirigen]ie 4.Participare la concursurile de decorare a clasei de Halloween [i de Cr\ciun.

5.Participare la Funda Uman\ 6. Participare activ\ la Zilele {colii

Camelia Vasilov, fost\ elev\ `n X F, actual\ XI E

(matematic\, fizic\, latin\, englez\) 7. Laboratorul Culinar – 28 mai 2010, 8. Vizionarea piesei „Iorgu de la Sadagura”, 9. Vizionarea piesei „Furtuna” 10. Voluntariat La Funda]ia „Bethany”: „Star”, 11. Voluntariat (`mpreun\ cu AIESEC) de S\rb\torile Cr\ciunului: “O juc\rie pentru via]\” 12. ~ntâlnire cu personalit\]i contemporane, scriitori ie[eni [i membri ai Uniunii Scriitorilor – octombrie 2010 (Sala de Festivit\]i) Magda CAZACU (IX D) {tefana LUCA (fosta VIII A) Camelia VASILOV (XI E)

Cursuri de limba japonez\ (2010) Corul Colegiului Na]ional “Mihai Eminescu” Cursuri de chitar\ la Ateneul T\t\ra[i Studii Europene la Palatul Copiilor dezbateri `n clubul LEVEL de la Colegiul Na]ional Redactor-[ef al revistei [colii „Urme” colaborator al revistelor „Clipa”(Chi[in\u) [i „Alecart” (Ia[i) membru al trupei de teatru „Les Apos”

URME

Cultural

57

„Nunta lui Figaro” de Wolfgang Amadeus Mozart Zilele de vineri sunt relaxante pentru oricine. Difer\ numai modurile de relaxare. Eu am ales ca pe data de 13 Ianuarie 2012, la ora 18:30, s\ v\d opera „Nunta lui Figaro” la Casa de Cultur\ a Studen]ilor Ia[i, `n cadrul stagiunii 20112012. „Nunta lui Figaro” este o oper\ plin\ de contraste, cu arii melodioase ce explodeaz\ câteodat\ `ntr-un cânt sonor fulminant. Oper\ buf\, structurat\ `n patru acte, a pl\cut mai mult decât m\ a[teptam publicului format din persoane cu vârste cuprinse `ntre 6 [i 60 de ani. Dirijorul Noam Zur, unul dintre cei mai talenta]i tineri dirijori din Israel a fost invitat special pentru a reda autentic atmosfera operei cu ajutorul baghetei. Interpret\rile baritonului Ciprial Marele (Contele Almaviva), sopranei Diana Bucur (contesa), sopranei Cristina Simionescu Sandu (Susanna), basului Octavian Dumitru (Figaro), tenorului Andrei Ferme]anu (Basilio), basului Daniel Mateianu (Bartolo), mezzosopranei Maria Jinga

(Cherubino), mezzosopranei Laura Magdalena Scripcaru (Marcellina), tenorului Alexandru Cristian Savin (Don Curzio), sopranei Cristina Grigora[ (Barbarina) [i baritonului Eduard Sveatchevici (Antonio) au contribuit la un tot ce la final a fost aplaudat pentru `n jur de 5-10 minute, ceea ce nu este nici mult, dar nici pu]in. Consider, `ns\, c\ ar fi putut dura ceva mai mult, deoarece jocul actorilor, mimica, vocile lor au fost, serios vorbind, excep]ionale. Bine`n]eles, nu trebuie uita]i nici corul, baletul [i to]i cei care stau `n spatele minunatei reprezenta]ii.

Ac]iunea se petrece la Sevilla `n secolul XVIII. Nucleul narativ al operei este, desigur, nunta lui Figaro.

De aici iau na[tere mai multe ramuri, printre care dorin]a contelui de a o avea pe Susanna [i micu]a dragoste dintre Cherubino [i contes\. Succesiunea de actori ce `[i interpreteaz\ rolurile f\r\ cusur ne-au f\cut s\ p\[im pentru câteva ore `ntr-o alt\ lume, bazat\ pe ne`n]elegerile aparent banale ce evolueaz\ `n „r\zboaie” `n adev\ratul sens al cuvântului.

Având premiera la 1 mai 1786, opera `nc\ mai captiveaz\ pe iubitorii de

frumos. ~nc\ de la `nceput am fost atras\ de ideea principal\: dragostea veritabil\ care `nvinge mereu. ~mbinarea seriozit\]ii cu declara]iile [i faptele distractive fac ca „Nunta lui Figaro” s\ ias\ din tiparul de „oper\ plictisitoare”. ~nceputul a fost unul relativ simplu, iar pe parcurs totul a evoluat `ntr-o adev\rat\ lupt\. Povestea `ncâlcit\ dorea s\ creeze imaginea unei iubiri complicate, la baza c\reia st\tea `ns\ un sentiment adev\rat. Pe aceasta se cl\deau altele [i altele... [i altele, care te f\ceau s\ te pierzi, s\ crezi c\ e[ti parte din ac]iune.

Privind din perspectiva noastr\, aceea de oameni necunosc\tori ale subtilit\]ilor operei, totul a fost perfect. ~ns\ sunt aproape sigur\ c\ pe unele mici por]iuni acustica s\lii a l\sat de dorit.

Traducerile de pe panoul ata[at scenei ne-au dat uneori b\t\i de cap, `ntrucât nu coincideau mereu cu replicile, dar am reu[i s\ le „descifr\m”.

Per ansamblu, reprezenta]ia merita cu vârf [i `ndesat s\ „`]i pierzi timpul” `ntr-o zi de vineri. Dincolo de amuzament, „Nunta lui Figaro” s-a ad\ugat astfel bagajului de cultur\ pe care `l port.

Carla STANISLAV (IX E)

58

Cultural

URME

„Dineu cu pro[ti”, s\ mergem sau nu? „Un papagal repeta mereu: Aten]ie la sc\ri, aten]ie la sc\ri; [i [ti]i de ce to]i [i-au rupt gâtul?..., fiindc\ nu era nici o scar\”.

Celebrul banc a stârnit hohote de râs în rândul spectatorilor prezen]i la piesa „Dineu cu pro[ti”, care a avut loc la Casa de Cultur\ a Studen]ilor pe 20 februarie. În regia lui Ion Caramitru, aceast\ antrenant\ comedie despre prostie a lui Francis Veber „este ve[nic actual\”, dup\ cum spune însu[i regizorul, datorit\ ac]iunii ce este u[or de adaptat în orice societate.

Deliciul acestei comedii este creat de confruntarea dintre cinismul celor care cred c\ reprezint\ crema societ\]ii [i oamenii simpli, inteligen]i, timizi, poten]iali creatori care se trezesc fa]\ in fa]\ cu situa]ii limit\. În „Dineu cu pro[ti”, un editor î[i alege t\nt\l\ul perfect pe care urmeaz\ s\-l duc\ la un dineu. În seara în care Prostul urmeaz\ s\ fie prezentat, cel care îl descoperise î[i d\ seama c\ nu se mai poate mi[ca. Spatele îi în]epene[te, iar so]ia acestuia îl p\r\se[te. Râsul îi înghea]\ la auzirea verdictului dat de doctor (Archambaud), [i acela c\ nu va putea merge la dineu. Pierre încearc\ în zadar s\ îl contacteze pe invitatul s\u, dar acesta era deja plecat când doctorul [i-a spus cuvântul.

Inevitabil, Prostul vine [i demoleaz\ tot ce se poate numi prostie, prin simplul fel de a fi. Inocen]a personajului care construie[te din be]e de chibrit poduri [i alte proiec]ii este, în cele din urm\, salvatoare. Editorul (Pierre) este

la un pas de a se desp\r]i de so]ia sa (Christine), de a fi controlat de fisc (reprezentat de Cheval), îns\ se împac\ cu du[manul lui (Leblanc), toate, în ciuda groazei provocate de amanta sa (Marlène).

Problemele provocate apar datorit\, sau mai bine zis din cauza Prostului care-l face pe Pierre s\ în]eleag\ proverbul „cine sap\ groapa altuia, cade singur în ea”, aplicat cu succes acestei comedii, s\p\torul gropii fiind, evident, Pierre Brochain. EL are parte de un destin destul de tragic, dar pe care îl merit\ din plin, toat\ prostia lumii întorcându-se într-o singur\ sear\ asupra lui.

Eroii piesei ajung s\ râd\ de ei în[i[i, chiar dac\ uneori nu mai e nimic de râs. Morala ar fi: aten]ie pe cine invita]i la mas\, s\ nu ias\ cu bucluc. În rolul lui Pierre a jucat însu[i regizorul Ion Caramitru, actorul {erban Ionescu care interpreta personajul nu a putut participa, actual director general al Teatrului Na]ional [i pre[edintele Festivalului de Teatru UNITER, n\scut pe data de 9 martie 1942, la Bucure[ti. În rolul so]iei lui Pierre, Christine, este Costina Ciuciulic\, o actri]\ ce împrosp\teaz\ scena cu un aer u[or interbelic, de o frumuse]e [i o ]inut\

care amintesc de divele teatrului din alte timpuri.

Alexandru Georgescu interpreteaz\ rolul doctorului Archambaud. „Comic pân\ la grotesc [i expresiv pan\ la caricatur\”, actorul reprezint\ o apari]ie de care are nevoie orice spectacol. În rolul lui François (Prostul), a jucat Hora]iu M\l\ele, n\scut la Târgu-Jiu, la 1 august 1952, faimos actor, regizor, caricaturist [i scriitor român. Dup\ aprecierea regizorului Caramitru: „M\l\ele este un brand, ale c\rui sclipiri de geniu au fost recunoscute de la primele roluri”.

Leblanc, prietenul lui Pierre, este jucat de Dorin Andone. Este genul actorului care eman\ ceva foarte profund, dincolo de prezen]a scenic\ [i de personaj.

Marlène, amanta lui Pierre, este interpretat\ de apreciata actri]\ Medeea Marinescu. Fragilitatea [i feminitatea pe care le aduce pe scen\ într-un mod natural reu[esc de fiecare dat\ s\ ajung\ la public.

Cheval, controlorul de la fisc, este jucat de Alexandru Bindea. Acest tip de actor reu[e[te s\ „p\c\leasc\” spectatorul prin comedie, „strecurându-i exact atâta seriozitate cât s\ nu-l sperie, dar suficient\ ca s\-l pun\ pe gânduri”, conform descrierii maestrului Ion Caramitru.

Trupa teatrului a f\cut sala s\ izbucneasc\ frecvent în „râs 100%, f\r\ impozit si TVA!”, iar prezentarea piesei se vrea o invita]ie permanent\ la un Dineu cu pro[ti.

Aura IFRIM (X C) [i Teodora FOR|SCU (X C)

URME

Cultural

59

„Dragostea nu moare”, povestea de iubire prin ochii Maitreyiei Când eram `n clasa a X-a am avut ca lectur\ obligatorie romanul lui Mircea Eliade, “Maitreyi”. Pot spune c\, spre deosebire de alte romane pe care le-am citit pentru limba [i literatura român\, acesta a fost, de departe, cel care mi-a f\cut cea mai mare pl\cere s\ `l citesc. C\utând mai multe detalii despre acest roman am dat peste un altul, “Dragostea nu moare” de Maitreyi Devi. Am fost profund impresionat\ de faptul c\ pot analiza o frumoas\ poveste de dragoste din prisma ambilor protagoni[ti [i am devorat cartea lui Maitreyi `n mai pu]in de o s\pt\mân\.

Ar fi zadarnic s\ fac o compara]ie `ntre cele dou\ romane, `ntrucât „Maitreyi” este un roman al tinere]ii, iar „Dragostea nu moare” este un roman al maturit\]ii, a[a c\ m\ voi rezuma la a face o scurt\ analiz\ a ceea ce m-a marcat `n fiecare dintre cele dou\ romane. ~n ambele romane este vorba despre dragostea dintre un european `n vârst\ de 23 de ani, care este nimeni altul

decât Mircea Eliade [i o tân\r\ indian\ `n vârst\ de 16 ani, Maitreyi, fiica lui Surendranath Dasgupta, cel mai mare filosof indian. ~n cazul romanului lui Eliade, ceea ce m-a frapat a fost fine]ea cu care a descris tot ceea ce era legat de via]a [i cultura indian\, reu[ind s\ surprind\ cele mai importante aspecte ale acesteia `ntr-un mod extrem de natural, dar totu[i subiectiv. Modalitatea `n care a descris aceste detalii m-a f\cut s\ am

„Necazul este c\ nu po]i [terge nimic din ce s-a petrecut `n via]a ta. Tabloul r\mâne a[a cum a fost pictat. ~n literatur\, scriitorul poate s\ renun]e la por]iuni care nu sunt `n armonie cu `ntregul, dar via]a p\streaz\ totul, nimeni nu poate `nl\tura un singur rând m\car, dac\ ar fi fost posibil, a[ fi [ters cu toat\ puterea anul 1930 din via]a mea. S\-l las s\ cad\ ca o frunz\ de pe ramura ve[nic verde a vie]ii mele; 1930, o frunz\ uscat\ ca dragostea mea pentru Mircea. Nu `mi mai amintesc fa]a lui, [i chiar dac\ mi-o amintesc, nu mai simt nici durere, nici bucurie.” („Dragostea nu moare”, Maitreyi Devi) „Atunci am `n]eles c\ nimic nu dureaz\ `n suflet, c\ cea mai verificat\ `ncredere poate fi anulat\ de un singur gest, c\ cele mai sincere posesiuni nu dovedesc niciodat\ nimic, c\ci [i sinceritatea poate fi repetat\, cu altul, cu al]ii, c\, `n sfâr[it, totul se uit\ sau se poate uita, c\ci fericirea [i `ncrederea adunat\ `n atâtea luni de dragoste, `n atâtea nop]i petrecute `mpreun\, pieriser\ acum ca prin miracol, [i nu supravie]uiser\ `n mine decât un `nt\râtat orgoliu [i o cumplit\ furie `mpotriva mea `nsumi. ” („Maitreyi”, Mircea Eliade)

senza]ia c\ am tr\it `n India, de[i nu am v\zut aceast\ ]ar\ niciodat\.

Romanul Maitreyiei, `ns\, mi-a l\sat o impresie mult mai profund\, marcându-m\ prin sensibilitatea descrierilor.

Ceea ce a determinat-o s\ scrie acest roman a fost `ntâlnirea cu reputatul nostru sanscritolog, Sergiu Al.-George la Calcutta, `n 1972. „Dragostea nu moare” este un roman al pasiunii [i un roman al iubirii absolute. Pe parcursul c\r]ii, Amrita `[i confeseaz\ dragostea pentru Mircea [i vorbe[te despre mustr\rile de con[tiin]\ pe care le are fa]\ de so]ul ei. Aceasta devine neputincioas\ `n fa]a amintirilor [i sentimentelor din trecut ce n\v\leau asupra ei, anul 1972 devenind 1930, anul iubirii din tinere]e.

Deznod\mântul romanului „Dragostea nu moare” ofer\ un final pove[tii dintre cei doi, care r\m\sese neterminat\ cu 40 de ani `n urm\. Dac\ a]i citit [i v-a pl\cut cartea lui Eliade, v-o recomand [i pe cea a lui Maitreyi!

Beatrice TOMA (XI A)

60

Cultural

URME

„Ho]ii de frumuse]e” – carte sau realitate?

Pascal Bruckner este un romancier [i eseist francez, n\scut la Paris `n 1948, celebru `n România mai ales prin romanele sale: „Iubirea fa]\ de aproapele”, „Ho]ii de frumuse]e” (Premiul Renaudot 1997), „Luni de fiere”, „C\pc\unii anonimi”, „Palatul chelf\nelii”, „Copilul divin” [i „Paria”. Cartea „Ho]ii de frumuse]e” scris\ de acesta prezint\ `ntr-o manier\ fin\ [i bine structurat\ fobiile societ\]ii moderne. „Povestea este o metafor\ a societ\]ii actuale, care solicit\ fiin]ei umane s\ devin\ altceva decât ea `n[\[i, `n care depravarea este ridicat\ la rang de normalitate, iar frumuse]ea r\mâne un privilegiu, dar [i un stigmat al tinere]ii”, se opineaz\ pe bookblog.ro, care plaseaz\ acest\ carte `n categoria Erotica.

Complotul `mpotriva frumuse]ii descris `n carte m-a f\cut s\ m\ gândesc la realitatea `n care tr\iesc [i la fuga continu\ pentru perfec]iune, frumuse]e [i forme. „ – Nu concepi c\ frumuse]ea poate fi o cazn\? {i nu doar aceea a idolilor modei sau cinematografului, dar [i aceea care-]i r\sare `n fa]a ochilor la un col] de strad\ [i te las\ tulburat?” Asta reprezint\ pentru familia Steiner (ho]ii de frumuse]e) deviza `n via]\.

Nu alegeau persoane cunoscute, ci mergeau `n locuri publice [i-[i alegeau victim\ – trebuia s\ fie de o frumuse]e tulbur\toare – dup\ care o urm\reau, aflau totul despre ea, ca mai apoi s\ o r\peasc\ [i s\ o `nchid\ `ntr-un beci. ~n viziunea lor frumuse]ea se pierde `n `ntuneric, `n spa]ii restrânse, condi]iile `n care erau ]inute fetele fiind sub orice critic\. Dup\ mai mul]i ani (adic\ dup\ ce se asigurau c\ [i-au pierdut str\lucirea) erau eliberate.

Ace[ti „ho]i” considerau frumuse]ea un p\cat; noi o vedem ca pe un ideal.

Zâmbetele fac oamenii mai frumo[i, optimismul, faptele bune, privirile c\lduroase – cel pu]in teoretic. Practic ducem o lupt\ crâncen\ pentru a atinge o defini]ie inexistent\ `nc\.

Prin aceast\ carte autorul subliniaz\ ideea c\ nu exist\ standarde dup\ care s\ ne ghid\m pentru a fi frumoase. Cu frumuse]ea ne na[tem - ar trebui s\ lu\m asta ca pe un dar. Frumuse]e nu `nseamn\ doar un trup armonios ascuns sub ni[te haine de firm\, ci [i un suflet frumos. Dar câte dintre noi se mai gândesc la asta atunci când mass-media promoveaz\ doar anumite tipare ce reprezint\ (nu-i a[a?) un adev\rat model pentru societatea `n care tr\im!

Pascal Bruckner `nsu[i afirm\ `ntr-un interviu c\ „dintre toate, frumuse]ea fizic\ e cea care ne atinge cel mai puternic, atât de puternic `ncât na[te `n noi dorin]a de profanare”. Acesta este cel mai probabil [i motivul pentru care personajele create de el `ncearc\ s\ demoleze imaginea de „femeie frumoas\”, capabil\ s\ cucereasc\ pe oricine oricând. {tefana DOLINSCHI (XI F)

URME

Cultural

61

R\mâi „De veghe `n lanul de secar\” „~n fine, `mi tot imaginez o mul]ime de copii care joac\ un joc `ntr-un lan `ntins de secar\. Mii de copila[i [i nimeni prin preajm\ – nimeni mare, vreau s\ spun – `n afar\ de mine. {i eu stau `n picioare pe buza unei stânci scrântite. Ce am de f\cut, trebuie s\ prind pe oricine trece dincolo de stânc\. Adic\ dac\ alearg\ [i nu se uit\ pe unde merg, trebuie s\ apar de undeva [i s\ `i prind. Asta-i tot ce a[ face toat\ ziua. A[ sta de veghe `n lanul de secar\ [i atât.”

A[a `i m\rturise[te Holden Caulfield, un adolescent de 16-17 ani, surorii lui de clasa treia,

Phoebe. De aici vine titlul romanului, un titlu ce ar face pe un ne[tiutor s\ cread\ ca ac]iunea se petrece undeva la ]ar\, poate prin apropierea unui lan de secar\. Dar adev\rul este pe partea opus\. Povestea este a unui tân\r, Holden, care are o situa]ie [colar\ complet distrus\ (a fost dat afar\ de la trei [coli) [i care trece prin problemele specifice vârstei lui. El este absolut sigur c\ este nebun, a[a cum nu se ru[ineaz\ s\ [i afirme de nenum\rate ori („S`nt de-a dreptul nebun”; „Z\u c\ s`nt nebun”; „{i pe urm\, ca s\ vede]i cât de nebun s`nt”). ~ntâmpl\rile au loc la colegiul Pencey, `ntr-un tren [i `n New York.

Povestea este relatat\ la persoana `ntâi, adic\ cel care poveste[te este chiar Holden Caulfield, personajul principal. El nu este un adolescent tipic, de[i se confrunt\ cu problemele specifice vârstei. El se crede ne`n]eles, de[i [tie c\ nu e primul om de acest fel. Se crede unic, [i, când d\ peste cartea lui Giovanni Papini, „Un om sfâr[it”, Holden se simte fericit c\ a mai fost cineva `naintea lui care s\ se confrunte cu acelea[i probleme ca el, dar [i mândria lui este pu]in zbuciumat\, din cauz\ c\ originalitatea pe care credea c\ o de]ine `i fusese luat\ astfel.

Subiectul c\r]ii nu este unul prea complicat. Este vorba de Holden care pleac\ cu trenul de la „{coala preg\titoare Pencey” c\tre New York, [tiind c\ are la dispozi]ie `n jur de dou\-trei zile s\ le petreac\ precum dore[te.

El ia un tren pân\ la New York, unde nici el nu [tie exact ce vrea s\ fac\. Totu[i, `n acele pu]ine zile pe care le petrece acolo, Holden trece prin tot felul de `ntâmpl\ri, care `l fac s\ se simt\ din ce `n ce mai deprimat. Pe tot parcursul [ederii sale prin New York, ora[ul s\u natal, El este m\cinat de o `ntrebare [i anume

J.D. Salinger, autorul romanului „De veghe `n lanul de secar\”

ce se `ntâmpl\ cu ra]ele din laguna din Central Park atunci când `nghea]\ apa, `ntrebare pe care el o tot pune [oferilor de taxi, dar f\r\ a c\p\ta vreun r\spuns concret.

De[i intr\ `n contact cu mult\ lume, singura persoan\ cu care se `n]elege este sora lui, Phoebe, o feti]\ de clasa a treia, care `l iube[te foarte mult pe Holden [i din aceast\ pricin\ `l [i `n]elege.

Ea este dispus\ s\ plece cu fratele ei oriunde, iar atunci când Holden se hot\râse s\ plece `nspre vest, ea este diapus\ s\ renun]e la orice ca s\ vin\ cu el. Tocmai aceast\ determinare de a veni cu el, `l face pe Holden s\ `[i dea seama de ce face, drept pentru care nu mai pleac\ `n vest, iar ca semn de mul]umire [i de iubire pentru sora lui mai mic\, o duce pe Phoebe `ntr-un parc de distrac]ii [i st\ `n ploaie [i o prive[te cum se d\ `n c\lu[ei.

Destul de [ocant este sfâr[itul c\r]ii, `n care afl\m ca toate aceste `ntâmpl\ri erau povestite de c\tre Holden dintr-un spital de nebuni, lucru care, de[i [ocant, devine destul de previzibil pe parcursul c\r]ii. ~n fine, este o carte care las\ impresia c\ nu s-a terminat, care face pe cititor s\ se `ntrebe când termin\: „Ok, asta a fost tot? {i, unde e continuarea?”, dar o carte care merit\ citit\, m\car pentru limbajul neacademic [i incitant pe care `l are.

Teodora FOR|SCU (X C)

62

Cultural

URME

Lumea glamour – doar ni[te „Imagini trec\toare” `n cartea cu acela[i nume O zi ca toate celelalte, aceea[i rutin\: c\min – [coala, [coal\ – c\min. M\ uit pe orar [i observ c\ am de `nv\]at la matematic\, chimie [i român\... mda.. hai c\ `nv\] mai `ncolo. M\ apuc de cotrob\it prin dulap f\r\ un scop anume [i ce s\ vezi?

Descop\r printre mormanele de caiete [i c\r]i un volum de Elisabeth Adler, numit „Imagini trec\toare”, primit nu de mult timp de la o coleg\. Astfel, dintr-o dat\ m\ apuca frenezia cititului. ~nainte s\ `ncep s\ citesc efectiv, pentru a `n]elege mai bine cartea, m-am informat [i am aflat c\ Elisabeth Adler este autoarea interna]ional\ a 26 de romane, best-seller-uri cum ar fi: „De la Barcelona, cu dragoste”, „Totul a `nceput `n Monte Carlo”, „Nu e ceva despre St Tropez”, „Hotel Riviera” [i altele. ~n prezent, locuie[te `n Palm Springs, California, `mpreun\ cu so]ul ei. Ea are o fiic\, Anabelle, care este c\s\torit\ cu muzicianul Eric Avery. ~n romanul „Imagini trec\toare”, ea ne arat\ o lume a experien]elor inedite, o lume interconectat\ `n permanen]\, un univers `n care orice este posibil.

Scriitoarea creeaz\ o atmosfer\ intens\, care te prinde aidoma unui carusel `nnebunitor. Volumul surprinde prin simplitate [i naturale]e. Seduc]ia devine elementul principal, iar sentimentele

se amestec\ aidoma dialectelor. Descoperim c\ de multe ori inima este mai puternic\ decât ra]iunea, dar de asemenea descoperim c\ nu exist\ drame definitive. Ajutate de simboluri [i referin]e culturale exotice, personajele se reg\sesc, descoper\ noi perspective [i `n]eleg de ce frumuse]ea se afl\ pretutindeni `n jurul nostru, `n diferitele ei forme. Cele patru protagoniste, Jessie Ann Parker, Danae, Caroline [i Gala Rose au de ales `ntre faim\ [i dragoste.

Dup\ ce a câ[tigat un concurs de modeling, Jessie Ann Parker devine un super model mai târziu so]ia multimilionarului Harisson Royle [i mama fiului acestuia, Jon Royle. ~ns\ Jessie Ann are aspira]iile ei [i `ncepe s\ se plictiseasc\ de rolul femeii de cas\. Ea dorea s\-[i creeze propria ei agen]ie de modeling.

Danae este asistenta unui fotograf renumit care vrea s\ ajung\ `n vârf indiferent de consecin]e.E a constat\, `ns\, c\ singur\ nu are nici o [ans\.

Tinde mereu spre perfec]iune, iar munca ocup\ primul loc `n via]a ei pân\ când `ntâlne[te un chipe[ jurnalist care `i deschide ochii.

Caroline este o femeie irezistibil de frumoas\ ce provine dintr-o familie modest\. Dup\ ce [i-a terminat studiile, a lucrat `ntr-un boutique unde era apreciat\ de toate femeile. Dar frumoas\ Caroline, mai târziu iubita lui Calvin, un fotomodel renumit, aspir\ la mai mult.

Hilda alias Gala Rose are parte de o copil\rie nu prea fericit\. Ea `[i dore[te din r\sputeri s\ ajung\ un fotomodel faimos ca Jessie Ann, `ns\ nu are `ncredere `n sine. Va fi descoperit\ ulterior de Danae, devenit\ un fotograf important, care `ncepe s\ o considere `ncetul cu `ncetul crea]ia ei, Gala Rose devenind „prizoniera” ei. ~ns\ Marcus Royle, fiul mai mare a lui Harrison Royle din prima c\s\torie, se `ndr\goste[te de ea [i o cere `n c\s\torie. Cele patru protagoniste `n cele din urm\ se `ntâlnesc [i `mpreun\ creeaz\ mult dorita [i visata agen]ie de modele a lui Jessie Ann, cu numele de „Imagini”.

Dar acum nici unul dintre so]ii Royle nu mai aveau timp pentru ei, iar rela]ia `ncepe s\ se r\ceasc\. Jessie Ann afl\ c\ so]ul ei o `n[eal\ [i decide s\-l p\r\seasc\. {i cum toate acestea nu erau de ajuns, micu]ul ei Jon este r\pit de Laurinda, contabila agen]iei, tocmai prieten\ a familiei [i colega ei din

URME adolescen]a. Laurinda este un personaj controversat. Spre deosebire de Jessie Ann care avea o familie frumoas\, ea a avut parte de o mam\ nep\s\toare ce iubea mai mult alcoolul decât pe ea [i de un tat\ afemeiat. De pe urma lui a avut de suferit c\ci el abuza de ea ori de câte ori avea chef, având lâng\ el poza feti]ei Jessei Ann, pe care o urm\rea ori de câte ori ie[ea de la [coal\, cu scopuri perverse. Toate acestea au l\sat amprente grave asupra psihicului bietei Laurinda care, cu timpul, s-a transformat `ntr-o femeie ursuz\, ciudat\, acuzând-o pe Jessie Ann pentru toat\ nenorocirea ei, considerând-o o femeie cu moravuri u[oare care ispitea b\rba]ii. Aceasta [i-a pus `n gând s\-l salveze pe micu]ul Jon, fiul lui Jessie [i pe so]ul acesteia prin uciderea „p\c\toasei”. Laurinda `i trimitea lui Jessie `nc\ din adolescen]\, scrisori anonime prin care o amenin]\ [i `i adres\ cuvinte dintre cele mai obscene. ~n cele din urm\ l-a r\pit pe Jon Royle cu gândul c\ mama acestuia `[i va da via]a pentru el. ~ns\ nu a reu[it s\-[i duc\ planul la bun sfâr[it deoarece Harisson a reu[it s\-[i salveze familia. Jessie Ann [i-a dat seama `n cele din urm\ c\ nu avea nevoie de „Imagini” ca s\ fie fericit\..þ ea avea nevoie ca Harisson s\ o iubeasc\ [i s\ fie al\turi de familia ei.

Elizabeth Adler construie[te ac]iunea veridic, f\r\ s\ apeleze la artificiile specifice romanelor de acest tip. Limbajul folosit de Adler este direct. Autoarea nu `ncearc\ s\ ne impresioneze cu aere intelectuale, demonstrând c\ `n]elege perfect lumea despre care vorbe[te. O lume glossy, o lume glamour, o lume `n care str\lucirea nu poate fi `nlocuit\ cu nimic altceva. Totul se reduce pân\ la urm\ la poveste, o poveste din care po]i `n]elege multe lucruri.

Mihaele COSTEI (X C)

Cultural

63

„The Descendants” – Alexander Payne, Hawaii & George Clooney Titlul articolului cam zice tot. Produc]ia e marca Alexander Payne, a avut un buget de vreo 20 de milioane de dolari, e filmat\ `n Hawaii, actorul principal e George Clooney... Din p\cate, f\r\ Brad Pitt [i Matt Damon (fanii seriei Ocean’s vor prinde aluzia). Dar nu-i nimic. Clooney poate [i f\r\.

Nu [tiu dac\ e pur [i simplu faptul c\ pe mine nu m\ `ncânt\ ideea de exotism hawaiian, sau dac\ am prejudec\]i legate de c\m\[ile alea enervante, dar `n momentul `n care am auzit prima pies\ „popular\” de genul acesta, cu yodeling-ul caracteristic, am sim]it c\ mi se pune un nod `n gât. Filmul a `nceput cu un monolog foarte interesant de-al lui Clooney (Matt King), care sugera `ntr-un fel sau altul c\ se porne[te pe ideea de liberalism. Limbaj semi-obscen, `ntreb\ri existen]iale [i vocea superb\ a actorului. ~ns\ cu cât minutele se scurgeau, cu cât ac]iunea se `nchega, cu atât parc\... `mi doream mai mult s\ se termine. Dar cred c\ am eu prejudec\]i din cauza loca]iei. Urmeaz\ s\ detaliez, [i las la latitudinea cititorului impresia final\.

Este vorba despre un proprietar de p\mânt din Hawaii, Matt King, tat\ a dou\ fete pu]in zis interesante – Alexandra (Shailene Woodley) [i Scottie (Amara Miller) King. Nevasta lui, Elizabeth (Patricia Hastie), este victima unui accident de barc\, [i ulterior intr\ `n com\. Aflând de la fiica sa mai mare, Alexandra, c\ Elizabeth `l `n[ela, Matt se hot\r\[te s\ `[i pun\ ordine `n via]\ [i `n gânduri, [i s\-l caute pe cel\lalt b\rbat. Toate bune [i frumoase pân\ aici. Scenariul e chiar foarte frumos f\cut. Pu[toaicele, Shailene si Amara, portretizeaz\ ni[te personaje atât de frumos conturate, [i atât de non-conformiste `ncât pu]in `]i lipse[te s\ nu `ncepi s\ le admiri ciud\]enia, [i, de[i s`nt puse `ntr-un con de umbr\ din pricina vârstei, nu prea te po]i ab]ine s\ nu te ata[ezi de ele, pe durata filmului. De asemenea, s`nt introduse personaje inedite.

Ini]ial, reac]ia spectatorului ar fi „Ce treab\ au ele cu ac]iunea?” , dar situa]iile `n care s`nt puse s`nt atât de dubioso-amuzanto-triste `ncât ajungi s\ le `n]elegi

totu[i rostul la un anumit punct.

Filmul nu duce lips\ nici de mesaj.

Promoveaz\ valori demult pierdute pentru societatea din ziua de azi – iertare, `n]elegere, compasiune [i bun-sim]. Rela]ia dintre Matt [i fiica sa, Alexandra, pe care ajunge `n cele din urm\ s\ se bazeze, ar putea cu u[urin]\ oferi un exemplu de compromis p\rinte-copil. Pe lâng\ asta, produc]ia abund\ `n cadre superbe cu plajele hawaiiene. Romantismul e unul pur [i autentic. Coloana sonor\, `n schimb, pe mine m-a zgâriat pe creier pe tot parcursul filmului. Dar e chestie de gusturi, `n fond. Pe lâng\ asta, nu cred c\ filmul se adreseaz\ neap\rat publicului de vârsta noastr\. Când s-a terminat, m-am sim]it... u[urat\. Din cauza faptului c\ toate elementele produc]iei se contopeau parc\ `ntr-un „tot” pu]in cam cople[itor pentru mine. {i nu era vorba de food for thought sau de ceva de genul acesta. Ci pur [i simplu de atmosfera predominant\ [i sentimentele exprimate. Astea nu cred c\-s pentru noi.

Cred c\ [i-a meritat Oscarul, [i presupun c\ a meritat [i celelalte câteva nominaliz\ri pe care le-a avut. Uita]i-v\.

Vede]i dac\ v\ place. N-ave]i, `n fond, nimic de pierdut.

Ana ILIESCU (XI E)

64

Cultural

URME

„Gone with the Wind” – pelicul\ veche, poveste etern\ „Gone with the Wind” („Pe aripile vântului”) `nseamn\ o carte, dar `n acela[i timp [i un film. Realismul cu care este scris\ aceast\ oper\ [i faptul c\ este singurul roman al lui Margaret Mitchel, confer\ o valoare aparte crea]iei, ce te captiveaz\ indiferent de vârsta pe care o ai. Descrierea complex\ a personajelor [i a societ\]ii din sudul Statelor Unite face ca opera aceasta s\ fie `nc\ una din cele mai bune [i mai apreciate vreodat\. ~n urm\ cu o lun\, am vizionat filmul [i mi-a atras aten]ia `n mod special des\vâr[irea mijloacelor cinematografice, de[i filmul fusese creat `n 1939.

Ac]iunea filmului se desf\[oar\ `n anii R\zboiului Civil din America, iar Scarlett este eroina principal\. Tr\ind `mpreun\ cu familia ei [i având o via]\ cât se poate de frumoas\, aceasta se simte bine numai `n cercul de curtezani ce o `nconjoar\. Glacial\, ea este `ndr\gostit\ de Ashley. Când acesta se c\s\tore[te cu Melanie, cumnata lui Scarlett, femeia nu [tie ce s\ mai fac\ pentru a fi `n jurul lui. Rhett Butler o „salveaz\”, sco]ând-o din pielea personajului trist [i mâhnit. ~n timpul r\zboiului, Scarlett r\mâne cu Melanie, care na[te un copil [i apoi fug `n Tara, la familie. Spre stupoarea ei, Rhett `i m\rturise[te dragostea, iar ea descoper\ c\ situa]ia ei s-a agravat [i mai mult: mama este moart\, surorile bolnave, tat\l are mintea tulbure, sclavii elibera]i [i planta]ia distrus\. Dup\ ce so]ul ei moare, salvarea vine tot din partea lui Rhett. El se c\s\tore[te cu ea [i vor avea `mpreun\ o fat\. Aceasta moare, `ns\, la o vârst\ foarte fraged\ `ntr-un accident cu calul, sfâ[iind inima tat\lui ei, care cade `n depresie.

Melanie moare [i ea la na[terea celui de-al doilea copil. V\zând c\ de fapt

`l iube[te pe Rhett, Scarlett fuge pentru a-l prinde, dar el nu mai era acolo. De aceast\ dat\, ea se pune `n calea so]ului ei când o p\r\se[te cu sufletul pustiit, dar el trece mai departe. Trezit\ la realitate, femeia nu se las\ doborât\, fiind convins\ c\ „[i mâine e o zi”.

Rolul lui Scarlett a fost unul dintre cele mai râvnite, pentru acesta fiind intervievate 1 400 de actri]e.

Chiar [i când au `nceput film\rile regizorul nu se hot\râse, iar pe Vivien Leigh a cunoscut-o la câteva s\pt\mâni dup\. A [tiut din start c\ aceasta este perfect\ pentru rolul de femeie egoist\, dar care `n final realizeaz\ ce a avut [i ce a pierdut. Aceast\ capodoper\ a dat na[tere celei mai faimoase [i frumoase pove[ti de dragoste din literatura american\.

Este un film unic, pe care, dup\ cum se [tie foarte bine, nu l-a egalat nici

unul pe aceea[i tem\.

Prin text, jocul actorilor [i decor, filmul devine o oper\ de referin]\.

Trebuie s\ recunosc c\ l-am vizionat dintr-o simpl\ gre[eal\. Partea de `nceput a filmului m-a f\cut s\ vreau mai mult [i s\ am a[tept\ri din ce `n ce mai mari de la subiect, pe când cea de final s-a f\cut remarcat\ prin ideea transmis\. Ca orice film, [i acesta de]ine momente [i imagini memorabile. De exemplu, cred c\ nimeni nu va uita scena r\ni]ilor `ntin[i pe suprafa]a imens\ din centrul ora[ului. Fie prin triste]ea profund\ pe care o exprim\, fie prin frumuse]ea lor, acestea s`nt cele care alc\tuiesc un album al unei opere iubite de oricine. Poate c\ aparent, crea]ia cinematografic\ pare una simpl\, cu o baz\ plan\, dar dac\ privim `n profunzime, dac\ vedem faptele [i `ntâmpl\rile cu sufletul [i nu neap\rat cu mintea, observ\m c\ `n spatele oric\rui cuvânt jignitor exist\ [i o oarecare iubire, a[a cum `n spatele unui zâmbet aparent prietenos se poate ascunde ura.

Ideea de baz\ este c\ po]i avea totul, dar, de fapt, nimic. Po]i pierde absolut orice bog\]ie material\, iar dac\ nu de]ii nimic sufletesc, e[ti un nimeni `n societate. Ar trebui ca `n via]\ s\ avem un anumit scop [i rol [i s\ [tim bine cum ne alegem cercul de prieteni sau cum ne extindem familia.

Filmul „Pe aripile vântului” este cel mai bun exemplu al imaginii vie]ii per ansamblu, o panoram\ a trecutului [i viitorului, o idee c\ putem tr\i cu cinci cuvinte: „[i mâine e o zi”. Fiind un monument al cinematografiei, nu te po]i numi cinefil dac\ nu l-ai vizionat.

Carla STANISLAV (IX E)

URME

Cultural

65

„The Help”

„You iz kind, you iz smart, you iz important.”

Prima mea incursiune `n filmul despre care urmeaz\ s\ scriu a fost chiar `n curtea [colii. Vorbeam cu un coleg despre câ[tig\torii Oscarurilor, [i respectivul mi-a zis c\ a fost foarte impresionat de „The Help”, [i c\ o s-o lase mai u[or cu xenofobia de acum `nainte. Bine`n]eles c\ mi-a stârnit interesul.

Ulterior am aflat [i pentru ce anume a luat Oscarul – cea mai bun\ actri]\ `n rol secundar, [i anume Octavia Spencer. Nu auzisem `n via]a mea de ea, a[a c\ dup\ vizionarea filmului, am decis s\ m\ documentez pu]in.

Filmul e o adaptare dup\ o carte lansat\ `n 2009, intitulat\ tot „The Help”, fiind romanul de debut al lui Kathryn Stockett. Nu l-am citit, deci nu `mi permit s\ fac vreo paralel\ `ntre film [i carte, de[i din ce-am v\zut, cititorii s`nt destul de mul]umi]i de ecranizare. Romanul a ajuns un bestseller, filmul a reu[it s\-l scoat\ pe regizor, Tate Taylor, din anonimat. Din punctul meu de vedere e o combina]ie destul de bun\. ~n orice caz, s\ trecem la subiect. Plot-ul trateaz\ situa]ia femeilor afro-americane din Statele Unite ale anilor ‘60, când se milita pentru drepturile civile ale acestora, cu Medgar Evers (acesta `n Mississippi) [i Martin Luther King Jr. `n frunte. Ac]iunea se desf\[oar\ `n Jackson, un or\[el din statul mai sus men?ionat, `n care visul american `[i atinge culmile. Cel pu]in pentru cei caucazieni. „The Help” (Ajutorul) se refer\ la acele indispensabile servitoare afro-americane ale familiilor din or\[elul respectiv.

Mi[cat\ de situa]ia deficitar\ din perioada respectiv\, Skeeter (Emma Stone), o tân\r\ jurnalist\, hot\r\[te s\ intervieveze servitoarele dispuse s\-[i deschid\ sufletul `n fa]a ei, urmând s\ uneasc\ povestirile `ntr-un fel de culegere intitulat\ „The Help”.

Dup\ cum spuneam mai sus, Tate

Taylor a fost, practic, scos din anonimat de acest film. Cu o singur\ produc]ie notabil\ `n spate, [i anume „Pretty Ugly People” (care are un rating de 4 [i ceva pe IMDB, deci b\nuiesc c\ nu-i cine [tie ce; nu l-am v\zut), Taylor a reu[it s\ regizeze un film care-a câ[tigat vreo 40 de premii. Ceea ce nu-i r\u. ~ns\, din punctul meu de vedere, nesiguran]a (prefer s\ cred c\ despre asta-i vorba) [i-a spus totu[i cuvântul: filmul, de[i se vede c\ are o baz\ tehnic\ [i artistic\ destul de solid\, e pres\rat cu momente de Hollywood. Pornind de la decor `n sine, pân\ la o scena tipic\ `n care toata lumea aplaud\ (slav\ Domnului c\

dramatismul e salvat dup\ scena respectiv\, pentru c\ un final de genul acesta consider c\ ar fi ruinat totul).

Bine`n]eles, exist\ [i varianta cum c\ decorul e inten]ionat roz-portocaliu pentru a parodia falsitatea societ\]ii de atunci, [i aplauzele marcheaz\ profunzimea [i entuziasmul persoanelor implicate `n momentul respectiv. Opinii nu s`nt. Personal, consider c\ produc]ia ar fi reu[it [i f\r\ d-astea. ~n prim plan o avem pe Viola Davis.

Care face un rol E-X-T-R-A-O-R-D-IN-A-R. Deci ea, practic, a fost cea care a reu[it s\ p\streze dunga `ntre ceea ce presupun c\ se voia ini]ial din partea filmului, [i ce a reu[it s\ ias\. O interpretare... demn\ de Oscar. Sincer. Ea e Aibileen Clark, prima servitoare care hot\r\[te s\ se dest\inuie jurnalistei.

Emma Stone, tipa din „Easy A”, face un rol bunicel, iar Bryce Dallas Howard (Hilly) impersoneaz\ un fel de nevast\ disperat\, dus\ la extrem pe tiparul de „villain” (Hollywood, I see what you did there!). Octavia Spencer (Minny), câ[tig\toarea Oscarului, a ad\ugat un strop de culoare filmului. {i dânsa semi-anonim\, cu roluri nu tocmai signifiante `n trecut, a scos-o la cap\t destul de bine. {i aparent a fost r\spl\tit\ pe `ndelete. Pe lâng\ Oscar, a luat [i-un premiu BAFTA pentru interpretare.

Per total, filmul este unul bun. Mesajul a reu[it s\ se p\streze, are dramatism [i umor pe-alocuri. Mul]umiri colegului care mi l-a recomandat. Spoiler – pasager, v\ pute]i bucura de Lafayette din „True Blood”, [i de o tip\ care aduce foarte mult cu Marilyn Monroe.

Ana ILIESCU (XI E)

66

Cultural

URME

„Midnight in Paris” – sau cum Woody Allen s-a `mblânzit S`nt convins\ c\ a]i auzit cu to]ii de Woody Allen. Poate nu v-a]i uitat la niciun film de-al lui (mi s-ar p\rea foarte trist s\ fie a[a), poate nu-i gusta]i umorul, sau poate a]i auzit numeroasele zvonuri despre personalitatea lui plin\ de pozitivism [i i-a]i spus „nu!” `nainte s\ `i da]i o [ans\. Poate.

Ultima sa „lucrare”, Midnight in Paris, a câ[tigat Oscarul la categoria cel mai bun scenariu original. ~n caz c\ nu v-a]i uitat la niciun film de-al notoriului regizor, a]i putea `ncepe cu acesta, iar daca umorul s\u cinic v-a tulburat `n trecut, ave]i ocazia perfect\ s\ v\ schimba]i p\rerea.

Miezul nop]ii! Cel mai frumos moment al zilei pentru cel cu firea romantic\.. profund\.. vis\toare.. ini]iat `n ale misterelor

[i a nebuloasei numit\ via]\! Un cadru perfect pentru o medita]ie transcendental\, `nc\rcat\ de ezoterism, fantastic... cinism [i ironie! – marca Woody Allen.

Daca ar fi s\ lu\m `n vizor filmele prin intermediul c\rora acesta [i-a creat un nume `n industria cinematografic\ (“Manhattan”, „Annie Hall”, „Love and death”), ultima sa produc]ie ne-ar putea `ntâmpina a[teptând universul plin de umor negru [i de psihoze al acestuia. ~n general, dup\ vizionarea unui film semnat Allen, personal mi se `ntâmpl\ s\ m\ trezesc uitându-m\ `n gol cu un zâmbet tâmp [i amar, `ntrebându-m\ cum Dumnezeu nu m-am gândit pân\ acum la toate chestiile triste [i amuzante pe care le-a `n[irat el acolo. E o senza]ie mai mult sau mai pu]in ap\s\toare, care m\ face s\-mi doresc s\ m\ uit la un chickflick dup\ aia. Sau la ceva mediocru. Ei bine, n-am p\]it asta cu ultimul s\u film. „Midnight in Paris” nu-i cinic. N-are nevroze. Personajul principal nu-i nici ipohondru, [i nici la[. Din contr\, e un

visitor [i un optimist `ndr\gostit de farmecele Parisului. Te face s\ zâmbe[ti sincer dup\ ce `nchizi VLC-playerul [i s\ vrei s\ cite[ti o carte sau s\ te duci s\ analizezi ni[te tablouri. De ce? Pentru c\ le are pe toate. ~n prim plan `l avem pe Owen Wilson, care – s\ recunoa[tem – nu e chiar un titan al scenei.. dar c\ruia rolul i s-a potrivit ca o m\nu[\. Nesiguran]a [i firea vis\toare a personajului principal s`nt redate de Wilson `ntr-un mod surprinz\tor de reu[it (vorbesc din perspectiva unei persoane care se a[tepta la scheme de Shaolin Cowboy din partea lui, sau de oricare alt film de duminic\ – am fost pl\cut decep]ionat\). I se adaug\ carisma lui Marion Cotillard care a adus cu sine un joc de copii [i un vis `ntr-alt vis pe platourile de filmare, alter ego-ul tipei din „The Notebook”, Rachel McAdamz, care creeaz\ o perfect\ c\prioar\-mediocr\-pasionat\-de-chestiide[tepte-pe-care-nu-le-`n]elege-[i-carei-foarte-mul]umit\-de-sine, [i un episod

URME

67

Cultural

pasager cu pianistul de Adrien Brody.

Cadrul e Parisul – contemporan, al anilor ’20 ai secolului trecut [i al sfâr[itului de secol al XIX-lea. Ha! Trei secole. Allen s-a autodep\[it.

Pe scurt, cuplul Wilson – McAdamz (Gil [i Inez) se duc `ntr-un fel de vacan]\ la Paris. Ei doi urmeaz\ s\ se c\s\toreasc\, Gil vrea s\ scrie un roman [i lui Inez nu-i place s\ se plimbe prin ploaie, iar `ntr-o sear\ când Gil cutreier\ singur str\zile pariziene, printr-o serie de evenimente inexplicabile, ajunge s\ interac]ioneze cu Hemingway, Fitzgerald, T.S Eliot, Picasso [i Dali. {i s\ capete ni[te concluzii foarte interesante care graviteaz\ `n jurul ideii de „carpe diem” [i de apreciere a prezentului.

Altfel spus, filmul e `nv\luit de o fragilitate atipic\ produc]iilor contemporane. Allen a reu[it s\-[i p\streze stilul regizoral, conferind astfel un simplism si o fragmentare inedit\, ce `nlesne[te perceperea mesajului. Nu avem parte de cadre pompoase, de efecte speciale extravagante sau de un machiaj demn de Oscar. ~n schimb, ne putem bucura de cadre artistice cu Parisul, unele atât de lungi [i de halucinante `ncât spectatorul se poate transpune in centrul ora[ului francez. {i de un scenariu superb, `nv\luit de fantastic, umor [i de un realism care, privit din unghiul potrivit, e cople[itor – care dintre noi nu [i-a dorit, m\car o dat\, s\ tr\iasc\ `n alte timpuri?

Fanii old-school ai lui Allen ar putea s\ comenteze c\ filmul e, poate, prea u[urel, fiind lipsit de monologuri suicidale [i de dialoguri despre subiectivismul obiectivit\]ii. ~ntr-adev\r, e relativ u[or de digerat, dar `n niciun caz lipsit de mesaj.

Farmecul consta `n `ns\[i accesibilitate [i `n zâmbetul care-]i apare pe buze `n momentul `n care-l vezi pe Hemingway ap\rând `n cadru.

Ana ILIESCU (XI E)

„The girl with the dragon tattoo”

So why do we need this American film?

Regizat de David Fincher, filmul „The girl with the dragon tattoo” reprezint\ o adaptare a romanului cu acela[i nume, scris de Stieg Larsson. A câ[tigat un premiu Oscar (Film editing), de[i a fost nominalizat la cinci categorii.

Totul bine [i frumos pân\ când ajungem s\ realiz\m c\ regizorul suedez Niels Arden Oplev a filmat deja o adaptare a romanului; [i nu se pune problema cum c\ David Fincher nu ar fi [tiut asta, daaaaar ar fi putut face o treab\ mai bun\ de atât! (I guess). ~ns\ astea s`nt detalii, cantit\]i neglijabile: Oscarul a fost luat deja.

Filmul `ncepe cu imaginea lui Daniel Craig `n rolul lui Mikael Blomkvist [i Rooney Mara `n rolul lui Lisbeth Salander. Subiectul principal `l reprezint\ g\sirea Harietei Vanger, care era rud\ cu marele clan Vanger ce a disp\rut `n urm\ cu 40 de ani. Sim]ind nevoia s\ plece pe lumea cealalt\ oarecum lini[tit, unchiul Harietei se vede `ntr-un fel sau altul responsabil s\ o g\seasc\, a[a c\ `l angajeaz\ pe jurnalistul Mikael Blomkvist s\ o identifice oriunde ar fi ea.

Acesta accept\, nemaivand loc de munc\ (`n urma pierderii unui proces-capcan\ `mpotriva unei mari corpora]ii), deoarece `[i d\duse demisia.

Dar `n calea sa apare hackeri]a Lisbeth Salander, o fat\ cam ciud\]ic\, `ns\ `n stare s\ afle orice gen de infor-

ma]ie cu un singur click. Descoperind motivul pentru care Harieta disp\ruse (o serie de crime oribile), atât Daniel, cât [i Lisbeth `[i risca vie]ile `ncercând s\ dea la o parte „negura” ce se a[ternuse peste acest caz. „David Fincher reinventeaz\ practic no]iunea de remake [i o re`mp\mântene[te pe cea de adaptare, a[ `ndr\zni s\-l numesc pe Fincher un alter-modern, el d\ o nou\ interpretare unui subiect recent abordat, acceptând-o pe prima f\r\ niciun fel de problem\, convie]uind cu ea”, consider\ Adina de pe cinefillebookeeper.blogspot.com.

Nu zic c\ nu e bun filmul; ambele variante ale filmului au p\r]i pozitive [i p\r]i negative. De exemplu, interpretarea Rooney pare mai natural\ decât cea a Noomei Rapace, `ns\ din alte puncte de vedere varianta suedez\ pare mult mai „credibil\”. Totu[i nu e [i amprenta americanilor pus\: degeaba!

Dac\ ar fi s\ recomand.. hmm. Uita]i-v\ la ambele variante [i v\ ve]i surprinde `n oglind\ vorbind singuri [i f\când compara]ie! {tefana DOLINSCHI (XI F)

68

Cultural

URME

„Beginners” (2010) Filmul \sta n-are nevoie de vreun sidetitle de[tept pe lâng\ el. L-am v\zut ieri sear\ (scriu asta pe 19 martie), [i pot afirma sincer c\ e unul dintre cele mai bune filme pe care le-am vizionat `n ultima vreme. Nu bun de genul „American History X” sau „Dead Poets Society”. Nu, c\s la poli opu[i. Ci bun la modul „Reality Bites” [i „High Fidelity”. Pentru c\-i modern-pop-art-boem-[idureros-de-realist. Nu modern-film-clasic-[i-bun.

De unde s\ `ncep... Ascult soundtrack-ul `n timp ce scriu [i mi-e greu s\-mi g\sesc cuvinte (ce moment dramatic). ~mi pare bine c\ Christopher Plummer a luat Oscarul pentru cel mai bun actor `n rol secundar gra]ie filmului \sta. Nu pentru c\ l-a[ considera pe Plummer un actor extraordinar de bun (de[i cred c\ este; adev\rul e c\ nu m-am uitat la prea multe filme de-ale lui), ci pentru c\ altfel nu cred c\ a[ fi auzit de el. ~n orice caz, e filmat la modul „povestire `n ram\”. Bine, nu chiar, dar nu [tiu cum altfel a[ putea s\-i zic. Oliver este un tip care recapituleaz\ `ntr-un fel via]a p\rin]ilor s\i, `n paralel cu o poveste de dragoste (contemporan\, a[ putea s\-i zic) pe care o tr\ie[te. Trio-ul fantastic care st\ la baza distribu]iei const\ `n Plummer, Ewan McGregor (Oliver; sidenote: `n filmul acesta n-are accent ciudat) [i Melanie Laureant, o fran]uzoaic\ scump\ pe care recunosc c\ n-o [tiam, dar care face un rol foarte dr\gu].

Tagline-ul este „This is what love feels like”. B\nuiesc c\ ar trebui s\ `ncerc s\ explic. Avem una bucat\ c\snicie e[uat\, e[ecul fiind declan[at

de faptul c\ mireasa `l iubea pe mire la nebunie [i l-a cerut de b\rbat, de[i [tia c\-i homosexual. Avem una bucat\ copil, fruct al iubirii dintre mireasa heterosexual\ [i mirele homosexual – copilul = Oliver. Avem una bucat\ mire homosexual care vorbe[te deschis despre orientarea sa sexual\ abia la 75 de ani, dup\ ce nevasta moare, [i care se cupleaz\ cu Andy (Goran Visnjic), un tip mult mai tân\r decât el, foarte vivace [i `n cazul c\ruia monogamia e problematic\ – Hal (Plummer). Avem una bucat\ Oliver care a crescut, [i una bucat\ actri]\ fran]uzoaic\ pu]in bipolar\ care nu e `n stare s\ se implice cu adev\rat `ntr-o rela]ie – Anna (Melanie Laureant). De asemenea, avem una bucat\ c\]elu[, personaj principal – Arthur. ~n caz c\ nu v-am `ncurcat destul de tare, mai men]ionez un detaliu.

Mai avem una bucat\ diagnostic – cancer.

Pove[tile se `ntrep\trund `ntr-un mod foarte... simplu, dar `n acela[i timp brutal [i cutremur\tor. Singurele chestii care pe mine m-au ]inut pe linia de plutire `n timp ce vizionam filmul au fost jocurile de cuvinte [i desenele lui Oliver. De un realism covâr[itor, filmul ofer\ efectiv un soi de psihanaliz\ a personajului principal, care se poate cu u[urin]\ transpune asupra

spectatorului. Cum s`ntem, sau vom fi afecta]i de cei mai apropia]i oameni pe care `i vom avea vreodat\ – p\rin]ii.

Cum s`ntem, sau vom fi, al\turi de ei.

Cum vom ajunge la 30 [i ceva de ani, trezindu-ne orfani (worst case scenario), `ncercând s\ repar\m ce s-a stricat `n noi de-a lungul timpului. Cum ne vom ag\]a cu disperare de un str\in, `ntr-un moment oarecare al vie]ii noastre, [i vom `ncerca s\ ne repar\m pe noi prin intermediul lui. Pe de alt\ parte, personajul lui Hal combin\ un optimism tineresc cu realit\?ile vie]ii de om trecut prin multe. De om sfâr[it. Christopher Plummer face un rol dureros de frumos. Coloana sonor\ e de asemenea superb\, iar cadrele s`nt pline de culori trecute printr-un filtru cenu[iu.

Felicit\rile mele regizorului, Mike Millis. Dup\ vizionare, spectatorul s\ fie preg\tit psihic pentru ni[te `ntreb\ri existen]iale. Spoiler: are un fel de happy ending. Dar un happy ending contemporan. Din \la care te face s\ zâmbe[ti cu juma’ de gur\. {i s\ ascul]i muzic\ trist\, gândindu-te c\ via]a ta de adolescent chinuit nu-i, `n realitate, chiar atât de grea.

Ana ILIESCU (XI E)

URME

Cultural

69

„Hugo”. O poveste pentru toate vârstele „I’d imagine the whole world was one big machine.

Machines never come with any extra parts, you know.

They always come with the exact amount they need. So I figured, if the entire world was one big machine, I couldn’t be an extra part. I had to be here for some reason. „ Filmul, ce are la baz\ cartea „The invention of Hugo Cabret” de Brian Selznick, reprezint\ un omagiu adus unuia dintre pionierii cinematografiei [i filmului, [i anume francezul Georges Melies (deja v-am plictisit, nu?). ~n orice caz, acest film regizat de Martin Scorsese a fost multiplu premiat: Oscarul pentru „Best Cinematography”, „Best Art Direction”, „Best Visual Effects”, „Best Sound Mixing” [i „Best Sounde Editing”, pe lâng\ acestea având deja câ[tigate dou\ premii Globul de Aur, dou\ premii BAFTA, plus multe altele.

De[i la prima vedere ai putea jura c\ e un film pentru copii, Asa Butterfield

(Hugo) [i-a intrat `n rol mai bine decât m-a[ fi a[teptat eu, cel pu]in, [i schimb\ aceast\ percep]ie.

Orfan la vârsta de doar 12 ani, Hugo tr\ie[te `n zidurile g\rii din Paris (o loca]ie perfect\ pentru un film de Oscar de altfel) [i `[i petrece majoritatea timpului având grij\ de ceasurile mecanice ale acesteia. Singura sa „avere” este un om mecanic stricat pe care spera ca `l va repara.

Este exact genul de film pentru care, `n mod normal, nu a[ avea destul\ r\bdare s\-l urm\resc pân\ la cap\t `ns\ oricât de plictisitor ar fi p\rut la `nceput, misterul `n care era `nv\luit firul pove[tii (ajutat [i de un decor superb) m-a f\cut s\ nu-mi dezlipesc ochii din monitor timp de 126 minute.

Pentru a reu[i s\-[i repare omul mecanic,Hugo fur\ dintr-un magazin buc\]i de juc\rii, asta pân\ când este prins, bine`n]eles, de vânz\tor (Georges Melies) care `i ia b\ie]elului carne]elul cu desene ce ilustrau cum trebuie fixate piesele omului mecanic.

Plin de suspans, `ntreg firul epic al pove[tii `n sine urm\re[te obsesia b\iatului de a repara acel om, obsesie pentru

care trece prin multe peripe]ii. Cea care `l ajut\ `ntr-un final este o feti]\ de o vârst\ apropiat\ cu a lui, Isabelle, care `l sprijin\ `n toate ideile sale [i care afl\ datorit\ lui multe lucruri noi, inclusiv faptul c\ desenul realizat de omul mecanic este semnat de Georges Melies.

Georges se vede nevoit `ntr-un final s\ explice cum a `nceput s\ fac\ filme, cum a inventat efectele speciale, `ns\ nevoia de bani l-a f\cut s\ ajung\ un simplu vânz\tor de juc\rii mecanice.

Fiecare personaj este bine structurat având o poveste proprie [i un farmec aparte,sfâr[itul pove[tii plasându-i pe to]i acolo unde le este locul adic\ `n cadrul unei ceremonii adresate lui Georges [i muncii sale. Filmul se `ncheie cu mul]umirile pe care Hugo le prime[te de la cel care `l alungase cu ceva timp `n urm\, acesta invitând audien]a s\ `[i urmeze visele.

Personal, `ncadrez acest film printre cele mai bune v\zute; nu este cel mai bun, dar cu siguran]\ se afl\ undeva `n top. Merit\ v\zut datorit\ misterelor, aventurii `n sine [i a viselor ce, mai devreme sau mai târziu, devin realitate! Follow them! Uhm [i... vizionare pl\cut\! {tefana DOLINSCHI (XI F)

70

Cultural

URME

„The Artist” – o bijuterie t\cut\ Prin cele trei directoare cinematografice pe care le am `n calculator se face un trafic intens de lucruri interzise, ne`nregistrat de nicio ACT|.

Exist\ filme-lucr\tori sezonieri (care, a[a cum o spune [i numele, nu rezist\ mai mult de un sezon emo]ional), filme-prostituate (pl\cere comercial\, vas\zic\), filme-arme (documentare cu ajutorul c\rora `mi ucid prejudec\]ile) [i chiar filme-narcotice (seriale care dau dependen]\). Din când `n când la ghi[eul vamal improvizat apare, `ns\, câte un film-bijuterie.

Pe acesta `l privesc f\r\ grab\, ca s\-i remarc toate iriza]iile, [i `l pun undeva la `ndemân\, de unde `l scot apoi pe furi[, câte o secven]\, s\pt\mâni `ntregi dup\ prima vizionare. ~mi place, de exemplu, s\ dau sunetul la

minimum [i s\ observ mimica actorilor, cele mai m\runte gesturi, schimbul de lumin\ de la scenele tensionate la cele light, decorurile... Am convingerea c\ multe pelicule contemporane profit\ prea mult de muzica de film [i de zgomotoasele efecte speciale, iar dac\ s`nt „reduse la t\cere”, ca `n experimentul meu, s`nt reduse la nimic.

Dac\ filmul care mi-a atras aten]ia trece acest test – testul mu]eniei – m\ convinge s\-l a[ez `n cutia de colec]ie.

Ce se `ntâmpl\ `ns\ `n cazul unui film mut? Pentru un consumator de filme al anului 2012 experien]a filmului alb-negru [i mut este una dac\ nu desuet\, cel pu]in ciudat\. „La ce bun o `ntoarcere `n trecut?” , se `ntreab\ ace[ti contemporani, de[i nu cred c\ arta poate fi separat\ pe vectorii trecutviitor. Totu[i, m\ `ntreb eu, cum s\ refuzi o `ntoarcere `n lumea „City Lights” a lui Charlie Chaplin: interbelicul cu fracuri, foxtrot [i musta]\ stilat\? „The Artist”, care a luat Oscarul pentru cel mai bun film, cea mai bun\ regie, cel mai bun actor `n rol principal

[i cea mai bun\ coloan\ sonor\ original\, este o art\ poetic\ a regizorului Michel Hazanavicius. Asta pentru c\ nu doar spune o poveste, ci spune ceva [i despre cum s\ o spui, adic\ despre procesul de z\mislire a unui film. El spune povestea lui George Valentin (Jean Dujardin) – star al cinematografiei f\r\ cuvinte, un om fermec\tor, pentru care jocul actoricesc face parte din natur\. ~n filmele premiate anul acesta la Oscaruri, nu doar protagonistul din „Beginners” este secondat de un c\]elu[ adorabil, ci [i cel din „The Artist” – un c\]elu[ actor, care se poate preface `mpu[cat. La fel este de natural\ [i frumoasa aspirant\ `ntruchipat\ de Bérénice Bejo, care dup\ ce devine cunoscut\ printr-o `ntâmplare, decide s\ fac\ [i ea carier\ `n cinematografie. „The name’s Miller. Peppy Miller!” se recomand\ aceasta, ca `n filmele cu James Bond.

Drumurile lor se intersecteaz\ `n câteva scene de o gra]ie extraordinar\, [i se despart când produc\torii decid s\ treac\ la filmul vorbit, care ar asigura

URME succesul la public. Or George Valentin refuz\, râzând, s\ fac\ acest pas, deoarece `l consider\ un tribut adus comercialului. Peppy, `ns\, cu o adev\rat\ apeten]\ pentru vorbit, are o ascensiune fulminant\.

Ea nu-l uit\ totu[i pe George, [i `ncearc\ s\ `l aduc\ pe calea cea bun\ a vorbirii \n fa]a camerelor de filmat.

Nu `ntâmpl\tor „The Artist” `ncepe cu scena când actorul, `ntr-unul din rolurile sale de succes, este torturat ca s\ vorbeasc\. ~nc\p\]ânarea sa ulterioar\ de a face, pe cont propriu, un film mut a `nsemnat pentru el falimentul. Aceast\ dram\ se va repeta obsesiv când viseaz\ c\ to]i din jur pot vorbi, c\ lumea e plin\ de sunete, iar el `ncearc\ s\ strige [i nu poate! Este unica scen\ cu sunet, `n afar\ de cea final\, o erup]ie de efect `ntr-o pelicul\ `n care cuvintele, cele absolut necesare, apar din când `n când pe plan[e negre. Cuvintele s`nt dispensabile `n artele spectacolului (vezi interviul cu Elisa Câtea din acest num\r).

Dar s\ nu crede]i c\ un film mut este doar o `n[iruire de imagini!

Desf\[urarea ac]iunii e subliniat\ de o minunat\ muzic\ de orchestr\, [i ne amintim astfel c\, `n epoca mut\ a cinematografului, `n fa]a ecranului se afla un dirijor cu orchestra lui, gata s\ sus]in\ suspansul sau romantismul. „The Artist” omagiaz\ aceast\ epoc\ [i prin folosirea cli[eelor `ndr\gite, precum caricaturizarea prin intermediul mimicii sau scena dejunului `n cuplu care sugereaz\, repetat, destr\marea acestuia (o vede]i `n „Citizen Kane”). ~n opinia mea, filmele bune au mereu „ceva” `n comun. ~n cazul de fa]\, au cu siguran]\ `n comun locul `n cutia de colec]ie din calculatorul meu, unde filmul-bijuterie „The Artist” se potrive[te perfect.

Camelia VASILOV (XI E)

71

Cultural

„The Iron Lady” – it is a good make-up anyway!

Filmul „The Iron Lady” este bazat pe via]a unei femei care a luptat pân\ [i-a `ndeplinit scopul – Margaret Thatcher. Dup\ un `nceput destul de banal (dar totu[i destul de logic pentru ideea filmului) ce o `nf\]i[eaz\ pe Margaret Thatcher (interpretat\ de Meryl Streep) din perspectiva unei femei `mb\trânite, lipsite de farmec [i cu o stare de s\n\tate precar\, dar care este `nc\ frumoas\, am sperat la mai mult\ ac]iune –de[i faptul c\ e o dram\ biografic\ `mi spunea deja totul.

Pe tot parcursul filmului s`nt subliniate urcu[urile [i coborâ[urile din cariera politic\ a acestei femei de excep]ie,aten]ia fiind concentrat\ pe ac]iunile `ntreprinse de aceasta `n cele 17 zile ce au precedat izbucnirea conflictului armat din Insulele Falkland `n anul 1982.

Revenind `ns\ la ac]iunea propriuzis\, am apreciat modalitatea prin care Margaret este pus\ `ntr-o lumin\ bun\, tr\s\turile personalit\]ii sale „de fier” fiind bine conturate.

De[i prime[te repro[uri din partea so]ului s\u (Denis) cum c\ [i-ar neglija familia – pe el [i pe cei doi copii ai lor Carol [i Mark – [i c\ ar pune profesia, ambi]ia [i orgoliul ei personal mai presus de asta, Margaret nu s-a oprit. Nu a luat `n calcul ceea ce Denis `i spunea `ntr-un mod dr\gu], ]inând mor]i[ s\-[i ating\ scopul (of,femeile astea!)

Asta se `ntâmpl\ undeva `n jurul anului 1974 când singurul gând al s\u era s\ se impun\ pe scena politic\ dominat\ de b\rba]i (dooh) [i s\ `l `nving\ pe Edward Heath `n lupta pentru preluarea conducerii Partidului Conservator, lucru care devine realitate un an mai târziu (god job girl). ~ns\ ascensiunea lui Margaret nu s-a oprit aici, fiind `ncununat\ de numirea `n func]ia de Prim-Ministru al Marii

Britanii `n anul 1979, fiind de altfel prima femeie din istoria ]\rii care ocup\ o astfel de func]ie [i care, `n intervalul mai 1979-noimebrie 1990, câ[tigat trei mandate consecutive, trecând peste orice fel de bariere.

Faptul c\ nu a renun]at [i c\ a avut acest caracter de fier face din ea un model demn de urmat, nu degeaba titlul filmului este „The Iron Lady”.

Acest film, `n regia lui Phyllida Lloyd, a câ[tigat la Oscar premiul pentru: „Cea mai bun\ actri]\ `n rol principal” (Meryl Streep) [i pentru „Cel mai bun machiaj”. ~n cadrul ceremoniei de decernare, Billy Crystal a men]ionat despre Meryl Streep c\ nominalizat\ de 17 ori [i a câ[tigat doar de dou\. „De 15 ori a stat [i s-a uitat cum altele iau premiul. Pentru asta merit\ un Oscar”, a spus prezentatorul. Apropo de eroi [i machiaj, actri]a s-a declarat `ncântat\ de personajul pe care l-a `ntruchipat: "Ea nu a fost un politician cosmetizat care doar `[i schimb\ machiajul ca s\ se potriveasc\ timpurilor". So, it's good make-up anyway.

C\ m-a plictisit pe mine "pu]in" filmul `n sine e o chestie; c\ s-ar putea vou\ s\ v\ plac\ e altceva! E structurat bine, actori buni dar gusturile nu se discut\... deci... have fun, dragilor! {tefana DOLINSCHI (XI F)

72

Cultural

URME

Revolta elevilor de la Institutul Academic din Ia[i `mpotriva profesorului Mihai Eminescu La 27 iulie 1866, un grup de tineri intelectuali din Ia[i, dintre care doar doi dep\[iser\ vârsta de 30 de ani, `[i puneau semn\tura pe un Act de asocia]iune cu „scopu de a funda o [coal\ cu internatu, sub denumirea de Institutulu Academicu, pentru preg\tirea tinerilor ce voru a intra `n [coalele guvernului sau cari voru a trece esamene generale de gimnasiu sau de liceu.”1 Cei [ase tineri care puneau bazele acestei asocia]ii erau:2 dr.Ioan Alexandru Ciure, „profesor de medicin\ legal\ la Facultatea de Drept din Ia[i” [i „unul din cei mai aprecia]i medici ai A[ez\mântului Sfântul Spiridon”; Ioan M. Melik, inginer de mine, profesor la Universitatea din Ia[i; Nicolae Culianu, „profesor de calcul diferen]ial [i integral”, dar [i „`ns\rcinat cu catedra de astronomie [i geodezie”, la Universitatea din Ia[i3; D.Quinezu, despre care [tim doar c\ era inginer [i c\ a predat numai un an matematica la cursul inferior al Institutului Academic, deoarece `n 1867 a trecut deja la cele ve[nice; Petru Poni, `n vârst\ de doar 25 de ani, care tocmai fusese numit profesor provizoriu de fizic\ [i chimie la Liceul Na]ional, profesând apoi [i la {coala militar\ din fosta capital\ a Moldovei; Pavel Paicu, profesor de limba român\, latin\ [i german\, director al Gimnaziului „{tefan cel Mare” din Ia[i.4 A[adar, din ini]iativa acestor tineri „crescu]i prin ]\rile Apusului, unii din copil\rie, al]ii de la vârsta tinere]ii”, reuni]i „printr-o fericit\ `ntâmplare... `n b\trânul nostru municipiu”, `n calitate de „profesori publici, `nsufle]i]i de acela[i dor, mâna]i de acela[i impuls” de a realiza `n „patria lor un progres... mai solid [i mai a[ezat” `n domeniul instruc]iunii publice,5 `n 1866 lua fiin]\ primul liceu privat din Ia[i, amplasat `ntr-un local situat pe strada Sfântul Haralambie, `n vecin\tatea bisericii cu acela[i hram, de unde, `n anul [colar 1870-1871, avea s\ se mute `n casele defunctului logof\t Alecu Mavrocordat din strada Muzelor.

Beneficiind de „metodele cele mai noi [i mai `ncercate” pe care le studiaser\ `n Apus, `ntemeietorii acestei institu]ii [colare „`[i propuneau s\ realizeze, pe calea ini]iativei private, ceea ce statul numai anevoie [i `ntr-un timp mai

`ndelungat” putea s\ realizeze, adic\ s\ preia „copilul de la cea mai mic\ vârst\” [i „s\-l conduc\ treptat pân\ la b\ncile `nv\]\mântului superior”.

Chiar de la `nceputul existen]ei sale, Institutul Academic a dobândit un binemeritat prestigiu dovedit de aprecierile unor personalit\]i ale vremii, precum V.A.Urechia6, de faptul c\ `n clasele sale se g\seau elevi din aproape toate jude]ele ]\rii, ba chiar [i aromâni din Peninsula Balcanic\ [i de vizita cu care `nsu[i Carol I l-a onorat `n aprilie 1879. Acest prestigiu, ce a f\cut din Institutul Academic un model urmat de „celelalte institute similare din ]ar\”, ba chiar [i din capital\, se datora, `n primul rând, calit\]ii profesorilor s\i, mul]i dintre ace[tia fiind, `n acela[i timp, profesori universitari, reprezentan]i de frunte ai culturii na]ionale. Pentru exemplificare, `n afar\ de cei [ase fondatori ai [colii, men]ion\m pe: Titu Maiorescu, care a predat istoria, geografia [i filosofia; Grigore Cob\lcescu [i Dimitrie Brânz\, care au predat [tiin]ele naturale; I. Caragiani, N. Quintescu [i {tefan Vârgolici, care au predat limbile clasice; Alexandru Lambrior, care a predat limba român\ [i retorica; Anton Naum, care a predat limba francez\; Samson Bodn\rescu, care a predat limba german\; A.D.Xenopol, primul bacalaureat al [colii, `n promo]ia 1867, care, din 1871, a predat istoria universal\, ulterior [i istoria [i geografia românilor, precum [i filosofia; Andrei Vizanti, care a predat istoria [i geografia; Constantin Dumitrescu, care a predat filosofia; Eduard Caudella [i Gavril Muzicescu, care au predat muzica. ~n afara acestor nume sonore, care – prin competen]a dobândit\ `n urma unor studii temeinice, prin calitatea incontestabil\ de educator [i prin responsabilitatea cu care abordau profesia de educator – au contribuit `n mod hot\râtor la dobândirea prestigiului de care aminteam mai sus, printre profesorii Institutului Academic s-au num\rat [i persoane pentru care activitatea desf\[urat\ `n aceast\ institu]ie reprezenta doar o slujb\ menit\ s\ le asigure existen]a, ea nefiind `ntemeiat\ pe har, sau m\car pe dorin]a de a face inteligibil\ materia pe care o predau elevilor.

Un astfel de exemplu `l reprezenta chiar unul dintre `ntemeietorii Institutului Academic: bucovineanul Pavel Paicu,

URME

Cultural

fost magistrat `n Maramure[ul aflat sub st\pânirea `mp\r\]iei Habsburgilor, pe care Aron Pumnul `l chemase la Cern\u]i pentru a preda limba român\. ~n urma unui conflict cu autorit\]ile austriece, Paicu a demisionat [i a plecat la Ia[i, unde a fost profesor [i director la Gimnaziul „{tefan cel Mare”.7 Mânat de dorin]a – determinat\ de necesitate – de a-[i spori veniturile, profesorul Paicu s-a asociat ini]iativei ce a dus la `nfiin]area Institutului Academic [i a fost profesor de limba român\ [i de limba german\ [i `n cadrul acestei institu]ii [colare.

Totodat\, era proprietarul unei vii, pe care pretindea „c\ o cultiv\ `n mod [tiin]ific”, [i al unui taur, pe care, `ntr-un moment mai pu]in inspirat, luase hot\rârea de a-l publica „prin ziare c\-l `nchiriaz\ pentru pr\sit”.8 Despre profesorul Paicu (pe care `l nume[te Meicu `n romanul s\u autobiografic, intitulat Dinu Millian), Constantin Mille, cunoscutul publicist de orientare socialist\ de la sfâr[itul secolului al XIX-lea [i `nceputul secolului al XX-lea, fost elev bursier al Institutului Academic, afirma c\ „era un om bun. Era `ns\ slab din fire, era foarte u[or de ademenit la vorb\”. ~n consecin]\, elevii, „[tiindu-i partea... slab\, `ncepeau s\-l `ntrebe despre agricultur\, despre mijloacele cele mai bune, a[a c\ atunci când suna clopo]elul”, profesorul constata c\ „a trecut ceasul `n zadar”. ~n acel moment, elevii deveneau brusc interesa]i de or\ [i `l `nconjurau pe profesorul ce se `ndrepta spre ie[irea din clas\, punându-i `ntreb\ri despre lec]ia ce nu fusese predat\. ~n acest timp, „dou\, trei mâini se furi[au prin buzunarele profesorului” pe care `l „u[urau” de pachetul cu tutun, punându-i `n loc „un pachet plin de nisip sau de cenu[\”. ~n urma unor experien]e repetate de acest fel, „când suna clopo]elul [i când vedea c\ b\ie]ii” se preg\teau de asediu, profesorul se ridica gr\bit de pe scaun [i, „apârându-se cu mâinile sale lungi, f\cea un cerc gol `n juru-i”, `ndreptându-se spre u[\ `n strig\tele elevilor s\i: „Ce-]i face taurul domnule Meicu?” , „Pr\se[te bine taurul dumitale?”9 Un alt exemplu, de cu totul alt\ factur\, era profesorul Novleanu, de la {coala de Meserii, care preda aritmetica [i la cursul inferior al Institutului Academic. Despre acest profesor (numit Lenoveanu `n romanul autobiografic al lui C.Mille) ni se spune c\ metoda lui de a-i `nv\]a pe elevi „[tiin]a `ncurcat\ a cifrelor st\tea `n piciorul stâng”. Atunci când elevul scos la tabl\ s\vâr[ea vreo gre[eal\, urechea `mpricinatului, gratulat cu apelativul M\garule, ajungea `n mâna profesorului, care „o mototolea pân\ o f\cea ro[ie...”.

Dup\ care, luându-[i cu mâna piciorul stâng, afectat de o paralizie par]ial\, `l arunca asupra p\r]ii dorsale a elevului, „care adesea ajungea cu nasul `n tabel\, [tergând... cifra pe care o pusese de prisos”. A[a `n]elesese el s\ urmeze recomandarea medicului de a combate paralizia f\când cât mai mult\ mi[care.

73

~n ceea ce `i prive[te pe elevi, fiind vorba despre un liceu privat, ace[tia proveneau, `n cea mai mare parte, din familii `nst\rite, care nu concepeau ca odraslele lor s\ `nve]e `ntr-o [coal\ public\, al\turi de fiul buc\t\resei sau al gr\jdarului.

Excep]ia o reprezentau cei câ]iva bursieri, ce proveneau din familii lipsite de mijloace materiale, de care, potrivit p\rerii ultrasubiective a lui C.Mille, fondatorii Institutului Academic s-ar fi folosit „pentru a-[i face reclam\ de oameni binef\c\tori” [i pentru a-i „da exemplu celorlal]i”, a[a cum „spartanii `i `mb\tau pe robi pentru a da pilde tinerilor `mpotriva be]iei”. ~nscrierea copiilor acestor privilegia]i ai soartei ca elevi la Institutul Academic din Ia[i era motivat\ de necesitatea dobândirii unui nivel intelectual corespunz\tor statutului social, sau de dorin]a ob]inerii unui statut profesional prin continuarea studiilor, dup\ absolvirea cursurilor acestei institu]ii [colare. La fel ca `n orice [coal\, `ns\, nu `ntotdeauna motiva]ia foarte bine `ntemeiat\ a p\rin]ilor era dublat\ de o st\ruin]\ corespunz\toare din partea progeniturii. A[a se face c\ `n fiecare clas\ a Institutului Academic, la sfâr[it de an [colar, num\rul corigen]ilor era destul de mare, repeten]ia nu constituia o raritate, `n timp ce unii elevi erau retra[i de la studii la cererea [colii. Aceast\ situa]ie dovede[te, pe de o parte, c\ `ncasarea taxei de [colarizare nu reprezenta o condi]ie obligatorie de promovare [i c\, pe de alt\ parte, pentru unii elevi, trimiterea la studii reprezenta un bun prilej pentru etalarea diferitelor talente ce le d\deau ghes la vârsta respectiv\, talente cu totul diferite de cele pe care ar fi trebuit s\ le probeze `n cadrul respectiv.

Spre exemplificare vom prezenta presta]ia elevului Constantin Mille la orele unor profesori care, asemenea lui Paicu, nu erau f\cu]i pentru aceast\ profesie, fapt ce nu presupunea, desigur, [i lipsa preg\tirii necesare. La orele

74

Cultural

acestora, elevul terorizat de metodele folosite de profesorul Novleanu pentru predarea matematicii se desc\tu[a: „Jucam, s\ream, b\team pe Aclas, m\ `nc\lecam pe Bujan\ cel mic [i astfel, ca un al doilea Alexandru, c\l\ream pe dinaintea profesorului [...]. Cea mai obi[nuit\ `ndeletnicire era ca s\ descal] pe Aclas [i s\-i arunc cizmele pe sob\... Dup\ aceasta b\team pe Aclas ca s\ cear\ cizma. Eram `ns\rcinat ca s\ m\ urc pe sob\ [i, odat\ acolo, `ncepeam s\ bombardez clasa [i pe profesor cu pietricele, coji de pâine [i alte lucruri netrebuincioase aruncate... acolo. Scandalul era nedescriptibil...

Când dasc\lul vroia s\... cheme pe director, b\ie]ii se aruncau `n u[\ [i eu, de pe sob\, f\ceam un salt mortal `n mijlocul tuturor”.10 Având un asemenea comportament, este lesne de `n]eles de ce durata [colariz\rii lui Constantin Mille, `n cadrul Institutului Academic, s-a prelungit cu doi ani de „aprofundare” a studiilor. ~n aceast\ [coal\, `n care, pe lâng\ profesori ce s-au bucurat de un renume incontestabil, se aflau [i profesori „condamna]i” s\ exercite aceast\ meserie, unde, al\turi de elevi ce aveau s\ devin\ personalit\]i de seam\ ale vie]ii publice [i culturale, se aflau [i pezevenghi predispu[i doar pentru fapte de genul celor expuse mai sus, `n anul [colar 1874-1875 a ajuns profesor [i Mihai Eminescu. Venea `n locul lui Samson Bodn\rescu, pe care ministrul Titu Maiorescu `l numise director al {colii Normale „Vasile Lupu” din Ia[i.11 A[a cum este [tiut, Mihai Eminescu nu avea calificare de profesor. Numirea sa ca profesor de limba german\ la Institutul Academic din Ia[i se datora ministrului Titu Maiorescu [i se justifica prin dorin]a acestuia de a oferi un mijloc de subzisten]\ celui ce tocmai pierduse postul de director al Bibliotecii Centrale [i pe faptul c\ Mihai Eminescu, care-[i f\cuse studiile gimnaziale `n Cern\u]iul aflat sub st\pânire austriac\, apoi pe cele universitare la Viena [i la Berlin, era un foarte bun cunosc\tor al limbii respective.

Lipsa unor studii speciale, care s\-i ofere o calificare `n domeniul `nv\]\mântului, nu trebuie, `ns\, asociat\ cu ideea c\ pentru Mihai Eminescu activitatea didactic\ concret\ [i [tiin]a despre educa]ie ar fi reprezentat ni[te domenii str\ine sau incompatibile. Cercetarea rapoartelor ce au r\mas din perioada revizoratului s\u [colar [i a articolelor referitoare la instruc]iunea public\ dovede[te c\, de[i Eminescu „a fost numai incidental, sau mai bine zis accidental, ... , un om al [colii”, el „[i-a imprimat [i `n acest domeniu, ... , pecetea marii [i netrec\toarei lui personalit\]i”. Efectuând o astfel de cercetare, la `nceputul secolului al XX-lea, preotul [i profesorul de pedagogie Toma Chiricu]\ ajungea la concluzia c\ ar trebui s\ „l\rgim judecata noastr\ despre Eminescu, considerându-l nu numai... poet, prozator, ziarist, gânditor filosofic `n materie de drept [i cultur\, ci [i ca pedagog activ [i practic al [colii [i `nv\]\mântului românesc. Pedagog `n sensul c\, fiind posesorul unei culturi multilaterale, ce a rezultat dintr-o curiozitate intelectual\, adânc\ [i continu\, a

URME

ajuns s\ reflecteze `ntr-un chip serios [i asupra problemelor educa]iei”, astfel c\, atunci când a fost nevoit „s\ lucreze `n chip practic [i pe t\râmul educa]iei”, Eminescu a dovedit o intui]ie atât de adânc\ fa]\ de problemele ei, chiar [i „pe t\râmul teoretic al educa]iei”, `ncât, conchidea profesorul de pedagogie al {colii Normale din Boto[ani, „el poate fi a[ezat mai presus, ... decât mul]i din pedagogii de meserie”.12 Potrivit aceluia[i autor, gândirea pedagogic\ a lui Eminescu se `ntemeia pe patru idei fundamentale: 1) `nv\]\mântul trebuie s\ fie adaptat naturii copilului [i, pentru aceasta, el trebuie s\ fie intuitiv, afectiv [i activ; 2) disciplina [i `n general atmosfera moral\ a [colii s`nt elemente esen]iale `n educa]ia f\cut\ prin `nv\]\mânt; 3) `nv\]\torul, `n special, [i educatorul, `n general, trebuie s\ fie personalit\]i bine preg\tite [i suficient pre]uite din partea statului [i a societ\]ii; 4) organizarea temeinic\ a [colii este un lucru esen]ial `ntru ajungerea scopului educa]iei.

Concep]ia sa asupra rolului disciplinei `n cadrul procesului educativ, precum [i rigoarea [i exigen]a ce au caracterizat tot ce a `ntreprins Eminescu `n cursul vie]ii sale s-au aflat la originea incidentului pe care ne-am propus s\-l prezent\m `n materialul de fa]\. Din cele dou\ relat\ri ale acestui eveniment, provenite de la C.Mille [i E.Vincler, rezult\ c\ [i temperamentul „poetului na]ional”, neperceput la aceast\ dimensiune `n vremea respectiv\, ar fi avut un rol destul de important `n declan[area sa. Este de presupus c\ cel pe care elevul C.Mille `l percepea drept „poetul pesimist [i ginga[”, cam „ciudat `n via]a lui”, nu putea tolera din partea elevilor s\i manifest\ri de genul celor relatate anterior. Totodat\, „fiind de un temperament cam nervos”, `n percep]ia lui Eugeniu Vincler, Eminescu se cam ab\tea de la conduita unor profesori – precum I.M.Melik, N.Culianu, P.Poni, Grigore Cob\lcescu, {tefan Vârgolici, A.D.Xenopol – care „nu ne adresau vreodat\ vreun cuvânt jignitor, oricât ar fi fost `ndrept\]i]i poate, m\rginindu-se a ne face moral\ [i de a ne da sfaturi p\rinte[ti...”13. Nu este exclus ca [i vârsta lui Eminescu, care, la momentul respectiv avea doar 25 de ani, s\ fi contribuit la diminuarea zelului depus de c\tre elevii din cursul superior `n `nsu[irea limbii germane [i a respectului pe care ar fi trebuit s\-l arate profesorului lor. Ar mai fi de ad\ugat [i faptul c\, `n [colile române[ti din vremea respectiv\, exista o adev\rat\ mod\ a „revolu]iilor”, inspirat\, cu siguran]\, din via]a politic\ apropiat\ ce `nregistrase câteva evenimente de aceast\ natur\: „revolu]ia” din august 1865 `ndreptat\ `mpotriva regimului Cuza; „revolu]ia” din februarie 1866, ce a avut ca rezultat detronarea lui Cuza; „revolu]ia” separatist\ de la Ia[i din aprilie 1866; „revolu]ia de la Ploie[ti”, din august 1870; „revolu]ia” bucure[tenilor din martie 1871.

Acuzând felul `n care erau admonesta]i de Eminescu [i notele nu prea mari pe care le punea acesta, pe la sfâr[itul lunii mai a anului 1875, elevii sec]iei I superioare, din care f\cea parte [i Eugeniu Vincler, au hot\rât s\ fac\ „o demonstra]ie `n contra sa”. ~n consecin]\, `n ziua urm\toare celei `n

URME

Cultural

care se adoptase aceast\ hot\râre, când Eminescu s-a prezentat s\ efectueze prima or\ la clasa respectiv\ a g\sit sala goal\ deoarece elevii se retr\seser\ [i se `ncuiaser\ `n sala de gimnastic\, de unde, ignorând apelurile pedagogului, apoi [i pe ale directorului, nu au ie[it decât atunci când clopo]elul a anun]at sfâr[itul orei. Peste un ceas, la `ntâlnirea cu directorul, r\zvr\ti]ii, care participaser\ la cea de-a doua or\, l-au informat asupra motivelor atitudinii lor, declarând, `n final, c\ nu-l mai doreau pe Eminescu ca profesor.

Surprins [i indignat de preten]ia elevilor de a impune profesorii dup\ alegerea [i aprecierea lor, directorul Melik i-a informat c\ erau sanc]iona]i cu anularea mesei de prânz.

Aceast\ hot\râre a avut darul de a amplifica revolta ce fusese pornit\ doar `mpotriva profesorului de limba german\.

La ora prânzului, elevii clasei respective, ignorând hot\rârea directorului, au coborât `n refectoriu [i au mâncat, dup\ care [i-au schimbat uniformele cu hainele de ora[ [i au p\r\sit [coala, chiar dac\ fuseser\ avertiza]i c\ procedând astfel provocau suspendarea cursurilor clasei lor [i convocarea consiliului profesoral.

R\zvr\tirea a durat trei zile [i a provocat `ntâlnirea repetat\ a consiliului profesoral, care, `n prima [edin]\ a hot\rât excluderea elevilor V. Dimitriu, C.Tatovici [i A. Stamati, considera]i ini]iatorii revoltei, apoi [i a elevilor E.Vincler [i C. Desila, care se solidarizaser\ cu colegii lor. ~n cea de-a treia zi, ceilal]i elevi ai clasei, acceptând sanc]iunile propuse de director, au fost reprimi]i la ore.

Peste vreo patru zile, ca urmare a punerii `n func]iune a rela]iilor tat\lui s\u, sanc]iunea lui Vincler a fost anulat\, acesta fiind reprimit `n [coal\.

Relatând cele prezentate pân\ acum, Eugeniu Vincler a insistat asupra faptului c\ revolta a fost ini]iat\ doar

75

`mpotriva lui Eminescu [i c\ la ea au participat numai elevii clasei sale, care au refuzat, considerând-o nedemn\, propunerea elevilor de la sec]ia a III-a inferioar\, printre care se num\rau [i viitorii sociali[ti C.Mille [i V.G. Mor]un, de a li se al\tura. Aceast\ precizare nu l-a `mpiedicat, `ns\, pe C.Mille s\ implice `nc\ dou\ clase `n „revolu]ia” care, `n relatarea pe care i-o face `n romanul s\u autobiografic, dobânde[te caracterul unei veritabile confrunt\ri `n care s-ar fi folosit ciomege, topoare [i drugi de fier, pe câmpul de b\taie, ce s-a deplasat din cl\direa [colii pân\ `n gr\dina acesteia, `nregistrându-se ochi sco[i [i capete v\t\mate, bine`n]eles `n rândurile servitorilor [colii, pe care directorul `i mobilizase `mpotriva „revolu]ionarilor”.14 Peste ani, atunci când aveau s\ consemneze revolta lor `mpotriva celui disp\rut deja, atât Vincler, cât [i Mille aveau s\ o regrete `n mod sincer, primul dintre ei m\rturisind c\ f\cea aceast\ consemnare ca pe un fel de mea culpa, `n numele s\u [i al fo[tilor colegi, pentru cele „câteva pic\turi de venin” pe care i le-au turnat [i ei `n „cupa de am\r\ciuni ce-i fusese sortit\ s\ o bea pân\ la fund.”15 Regretele nu mai puteau schimba cu nimic, `ns\, cotitura pe care incon[tien]a sau teribilismul unor adolescen]i o determinase `n existen]a lui Eminescu, care, la sfâr[itul anului [colar a fost nevoit s\ renun]e la cariera didactic\, adic\ la unica lui surs\ de venit din vremea respectiv\. Clasele sale au fost preluate de c\tre... profesorul Pavel Paicu, de care toat\ lumea a fost mul]umit\, fapt ce dovede[te un lucru `ndeob[te cunoscut: contestarea elevilor, uneori [i a p\rin]ilor, se `ndreapt\ de regul\ `mpotriva profesorilor competen]i, riguro[i [i exigen]i.

Prof. Gheorghe BACIU

NOTE 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Muzeul Literaturii Române Ia[i, doc. nr. 5185. ~n ordinea `n care `[i puneau semn\tura pe actul respectiv.

Liviu Papuc, Societari junimi[ti `n documente, edi]ia a II-a, rev\zut\ [i ad\ugit\, Ia[i, Editura Convorbiri Literare, 2008, pp. 269 – 271.

Eugeniu E. Vincler, Albumul serb\rii de revedere dintre fo[tii elevi ai Institutului Academic din Ia[i din seriile de bacalaureat din 1866 – 1879, de la 9 iunie 1913, Buz\u, 1914, p.3.

Cuvântare rostit\ de {tefan Vârgolici la aniversarea a 25 de ani de la `nfiin]area Institutului Academic, `n E.E.Vincler, op.cit, p.9.

Cf. Liviu Papuc, op.cit, p.271.

Rudolf {u]u, Ia[ii de odinioar\, Ia[i, 1823, p.143.

C.Mille, Dinnu Milian, Bucure[ti, 1913, p.101.

Ibidem.

Ibidem, pp. 28-29.

Dan M\nuc\, Scriitori junimi[ti, Ia[i, Editura Junimea, 1971, p.38. ~n Albumul... s\u, E.Vincler `l plaseaz\ pe Bodn\rescu `n func]ia de director al Liceului Ba[ot\ din Pomârla, func]ie `n care a ajuns abia `n 1879.

Toma Chiricu]\, Eminescu pedagog, Boto[ani, 1927, pp. 3 – 8.

E. Vincler, op.cit, p.6.

C. Mille, op.cit, pp.93-94 E.Vincler, op.cit, p.7.

76

URME

Speciale

Care s`nt cei mai hot b\ie]i de la noi din [coal\?

Teo

Nu o s\ `ncep cu „era o zi frumoas\” (de[i era), ci pur [i simplu eram pe o banc\ cu ni[te prietene [i priveam `n jur.. nu la castani, ci la b\ie]i! {i am ajuns la concluzia c\, de[i s`nt foarte multe fete, avem [i câ]iva (pu]ini) b\ie]i; de asta e [i b\taie pe ei probabil. Vorba aia: „pu]ini, da’ buni”!

Astfel am ajuns s\-mi pun `ntrebarea: cine e CEL mai dr\gu]? (`n sensul de cel mai dorit). Aceast\ curiozitate m-a f\cut s\ `ntreb `n stânga [i-n dreapta dup\ cine `ntorc fetele capul; pe cine bârfesc atunci când stau coco]ate pe gard, cui `i s`nt adresate [u[otelile de genul „Vaaai ce dr\gu] e!” , „Ce ochi

Colegiul Na]ional „Mihai Eminescu” este, a[a cum bine [tim, plin de fete frumoase sau de-a dreptul superbe. Am ajuns la aceast\ concluzie dup\ plimb\ri lungi `n fiecare pauz\ prin curtea [colii (mai s`nt [i frumuse]i care se ascund `ntre patru pere]i, s`nt sigur\!). frumo[i are!” , „Cred c\ m-am `ndr\gostit. E perfect!” , „~i st\ a[a de bine cu sacoul asta!” [i dac\ a[ continua a[ putea scrie o revist\ doar cu exclama]iile ce-mi ajung la urechi.

Fetele au reac]ionat la `ntrebarea mea mai bine decât mi-a[ fi imaginat vreodat\!

Dezinvolte, directe [i cu un ochi critic uimitor, fetele s-au mai bâlbâit, au ezitat, au zâmbit discret sau [i-au pus pe fa]\ cel mai mare smiley face, dar `n orice caz mi-au dat numele prefera]ilor lor!

S`nt b\ie]i care au cucerit prin atitudine, stil, priviri sau voce [i s`nt b\ie]i care au atras prin timiditatea lor.

~ntrebare

R\spunsul lui Bulbic

R\spunsul lui Teo

Culoare preferat\

Verde

Verde

Mâncare preferat\

Cartofi pr\ji]i

mâncare chinezeasc\

TV show preferat

Boston Legal

Californication

Film preferat

The art of getting by

Fight Club

Citat preferat

“Ne na[tem singuri, tr\im singuri, murim singuri; doar prin dragoste Time brings all things [i prietenie putem crea iluzia de to pass o clip\, c\ nu tr\im singuri.”

Mare sau Munte?

Munte

Mare

Iarna sau Vara?

Vara

Iarna

Cola sau Fanta?

Cola

Cola

Câine sau Pisic\?

Niciuna

Ambele

Y!Mess sau Facebook? Facebook

Facebook

Hip-hop sau Rock?

Hip-hop Cea mai mare calitate a ta? Loialitatea

Rock S`nt foarte relaxat

Bulbic

Fraze ca „dar te rog nu-i spune” sau „clar X!!!! „ au fost la ordinea zilei. Am fost privit\ ciudat, `ntr-adev\r, nu se a[tepta nici o fat\ sa fie oprit\ pentru a fi `ntrebat\ a[a ceva, dar `ntr-un final au afirmat toate c\ de-abia a[teapt\ s\ vad\ „rezultatele” finale ale acestui sondaj.

Am auzit multe nume, aveam o list\ extrem de mare, dar nu puteam s\ v\ vorbesc despre to]i a[a c\ am ales doar doi, primii doi mai exact.

Bogdan Bulbuc (XI E – nickname: Bulbic) [i Theodor Pintilie (XII D – nickname: Teo) s`nt, se pare prefera]ii vo[tri. Le-am pus câteva `ntreb\ri ca sa va face]i o idee despre ce le place `n general. Pentru mai multe informa]ii `i g\si]i pe Facebook, fetelor!

Nu am intrat `n detalii, nici nu avea rost. ~n orice caz m-am distrat scriind acest articol [i cu ocazia asta le mul]umesc fetelor pentru c\ au fost atât de receptive. Dar pentru c\ [tiu c\ a[a, `n felul lor (s`nt fete, au toane, `n]elege]i-le!), ele chiar ]in la voi, o s\ men]ionez [i alte nume pe care le-am auzit, precum {tefan Hitruc, Mircea Obreja, David Vasiliu, Alin Maftei, Chip\ru[ Vlad, Matei Stadoleanu, Ionu] Benchea, {tefan Op\riuc [i muuuuul]ii al]ii. Num\rul de votante a fost `n jur de 300 de domni[oare din liceu. Iar celorlal]i b\ie]i le transmitem c\ pentru simplul fapt c\ nu au fost men]iona]i aici, nu `nseamn\ c\ nu ne s`nt simpatici. Ne s`nte]i simpatici pentru c\ s`nte]i simpatici! {tefana DOLINSCHI (XI F)

URME

Speciale

77

Cu ce ne `mbr\c\m azi?

Dimine]ile fiec\rui elev `ncep cu rutina de zi cu zi: du[, mâncat, sp\lat pe din]i, machiat.

Dar apare ceva nou de fiecare dat\: Fiecare dintre ei `[i formeaz\ propriul stil de a se `mbr\ca, iar `n clipa `n care apare „teribila” uniform\ nu `[i mai pot etala ]inutele. S\ analiz\m un pic impactul acestora `n sezonul ce tocmai s-a `ncheiat. Impact e prea mult spus, `ntrucât pu]in au purtat vestimenta]ia specific\ liceului nostru, atât din considerente de ap\rare a integrit\]ii `n fa]a frigului, cât [i din motive estetice.

Majoritatea elevilor din Colegiul Na]ional „M. Eminescu” spun c\ uniforma nu prea are stil. Mara Trifan (clasa a IX-a E) spune c\ i se pare „ok, dar tot modelul vechi este mai dr\gu]”, iar `n contrast cu p\rerea acesteia este cea a lui Lucian Negoi]\ (clasa a IX-a E) care sus]ine c\ „pantalonii [i sacoul s`nt varz\, de fapt toat\ uniforma e a[a”. Opinia Cristianei Dr\ghici (clasa a IX-a E) este c\ „fustele kilometrice s`nt hidoase, dar puloverul la fete [i la b\ie]i este chiar dr\gu]”. Exist\, `ns\, [i unele p\reri `n favoarea uniformei, Andrada Hu]anu (clasa a IX-a E) sus]inând c\ este „super dr\gu]\, dar putea fi alt\ combina]ie de culori. „ Ceea ce nu con[tientizeaz\ elevii este faptul c\ din vina lor a fost impus\ aceast\ ]inut\ obligatorie. Lipsa de limit\ a unora dintre cei ce au populat p\mânturile „sfinte” ale liceului au dus la consecin]e pe care le sim]im cu to]ii: fustele foarte, foarte scurte, machiajul exagerat, bluzele super colorate sau prea decoltate [i pantofii ce te duc pân\ la cer, la propriu, toate aceste s`nt acum... interzise. De ce? Deoarece `n zilele actuale, [coala este confundat\ `n majoritatea timpului cu un club sau cu Mall-ul, iar dac\ acest pachet de reguli „iubite” de elevi nu ar veni `nso]ite de

vestimenta]ia. Hainele dau mare b\taie de cap adolescen]ilor avangardi[ti, `ntrebându-se ce vor purta `n urm\toarea zi.

un set de consecin]e, probabil c\ pe holuri am auzi glasuri de copii [i adolescen]i folosind cuvinte „adecvate”

spa]iului `n care se afl\, sunete de tocuri [i ]ipete disperate de cadre didactice „pierdute `n vânt”.

Dac\ tot am vorbit despre [coal\ [i regulile acesteia, ce-ar fi dac\ am analiza ce s-a purtat `n perioada „cald\” de toamn\-iarn\? S\ vedem... cizmuli]ele c\ptu[ite cu blan\ merg foarte bine pe timp de toamn\-iarn\, deoarece, dup\ cum bine de observ\, sincer, cred c\ nimeni nu dore[te s\ ajung\ la spital „cub de ghea]\”. Pentru cei care doresc totu[i s\ le `nghe]e picioarele de dragul modei, se pot alege modelele de sandale „potrivite” pentru aceast\ vreme „fierbinte”. ~nainte s\ citi]i mai departe, v\ mul]umim c\ a]i ajuns pân\ aici. ~nseamn\ c\ nu v-am plictisit! Acum, hainele. Paltoanele, balonzaiderele, cojoacele [i gecile cu blan\ s`nt perfecte pentru temperaturile sc\zute de afar\. Adic\, serios, a[teptând ora de TIC [i nu numai, `nghe]a]i, oameni buni. {tim c\ unii dintre voi nu doresc s\ fie v\zu]i cu o hain\ ce `i face mai.. rotunzi.. dar cum e mai bine? S\ merge]i un timp a[a la [coal\ sau s\ sta]i cu s\pt\mânile `n spital singuri?

La acest capitol, uniformele nu ne surprind cu senza]ii de c\ldur\, a[a c\ cel mai probabil doar `n prim\vara-var\ vor fi scoase de la naftalin\ [i purtate pe temeraturi care sar de 25. ~n concluzie, trebuie s\ fi]i creativi, s\ [ti]i cum s\ v\ combina]i hainele iubite cu uniforma cea preasl\vit\, astfel `ncât s\ nu `i deranja]i pe profesori, dar s\ v\ sim]i]i bine.

Carla STANISLAV (IX E), Raluca MUNTEANU (IX E)

78

Speciale

URME

Muzica comercial\ versus muzica de calitate + 5 feluri `n care muzica `]i `mbun\t\]e[te s\n\tatea Muzica e indispensabil\ `n via]a omului. V-a]i gândit vreodat\ cum ar fi via]a f\r\ muzic\?

Nu v\ gândi]i la a[a ceva pentru c\ sigur e groaznic\.

De[i muzica poate fi definit\ printr-un singur cuvânt – ART| – aceasta are [i aplica]ii practice. De exemplu, se spune c\ ar avea efecte terapeutice. Conform revistei „Prevention”, muzica e cu siguran]\ mai mult decât doar distrac]ie: o melodie inspirat aleas\ este, practic, un medicament, putând ameliora durerea, reduce stresul, cobor` tensiunea, `mbun\t\]i starea de spirit [i vindeca insomnia. ~n prezent, terapeu]i certifica]i trateaz\ bolile de inim\, astmul, demen]a [i nu numai cu muzica. ~ns\ nu trebuie s\ fii terapeut ca s\ [tii [i s\ sim]i pe propria piele efectele benefice ale muzicii. De exemplu, o or\ pe zi de ascultat muzic\ poate ameliora durerea cu 20%, dup\ cum a ar\tat o cercetare a Clinicii Cleveland. Muzica poate reduce chiar nevoia de medicamente, `nainte [i dup\ o opera]ie.

Iat\ cinci feluri `n care muzica ajut\ la atingerea unei st\ri de s\n\tate bun\: Intr\ `n ritm, tonific\-te Te târ\[ti cu greu la sala de sport, `ns\ o dat\ ajuns\ acolo parc\ prinzi aripi când auzi un cântec care-]i place.

O band\ pe care abia `]i târ\[ti picioarele devine cea mai bun\ suprafa]a de alergare – viteza atunci când intri `n ritmul unei piese.

Mul]ume[te ritmului: când voluntarii unui studiu au f\cut sport pe piese de Queen, Red Hot Chili Peppers [i Madonna, au petrecut cu 15% mai mult timp la sal\ [i le-a f\cut mai mare pl\cere, a explicat cercet\torul Costas Karageorghis, de la universitatea britanic\ Brunel.

Ascult\ ca s\ dormi mai bine Somnul de calitate `mbun\t\]e[te s\n\tatea, protejeaz\ `mpotriva diabetului, obezit\]ii [i depresiei. Sunetele potrivite te fac s\ dormi mai bine. Un studiu unguresc din 2008 a demonstrat c\ cei care au ascultat muzic\ clasic\ timp de 45 de minute `nainte de a adormi au avut un somn de calitate [i mai pu]ine simptome de depresie.

Bate la tobe ca s\ elimini stresul Când e[ti stresat, ai tendin]a s\ ascul]i o muzic\ mai calmant\ decât cea obi[nuit\. ~ns\ [i cea zbuciumat\ ar putea avea acela[i efect, a demonstrat Barry Bittman, de la Mind-Body Wellness Center din Pennsylvania. B\tutul la tobe previne epuizarea la studen]i [i cei angaja]i `n slujbe stresante.

Calmeaz\ durerile cu o list\ de piese preferate Ascultarea pieselor preferate reduce nevoia de sedative `naintea unei opera]ii, `i lini[te[te pe copiii care fac tratament pentru leucemie, calmeaz\ durerile `n cazul pacien]ilor cu cancer [i ajut\ femeile `n travaliu s\ simt\ mai pu]in\ durere, au ar\tat mai multe studii. Muzica `]i distrage aten]ia de la durere, mai ales dac\ este una care `]i treze[te emo]ii [i amintiri pl\cute.

Piesele potrivite `]i `ncânt\ inima (cu siguran]\) Cum bolile de inim\ s`nt principala cauz\ de deces, orice ajutor este binevenit. Orice `]i face inima s\ bat\ mai cu putere este bun, iar un studiu din 2008 a relevat c\ atunci când ascul]i piesa preferat\ nu doar c\ te sim]i mai bine, ci [i vasele de sânge se dilat\, ceea ce duce la cre[terea fluxului sanguin. Voluntarii din studiu au avut parte [i de efectul contrar – atunci când au ascultat piese care nu le pl\ceau, vasele de sânge s-au contractat.

Dup\ ce am aflat la ce e bun\ muzica, ia s\ vedem [i ce fel de muzic\ ascult\m. ~mi aduc aminte c\ m-a `ntrebat cineva dac\ mai e loc de muzic\ bun\ `n prezent printre atâ]ia arti[ti fal[i (referitor la cânt\re]i). Mai exact, mai ascult\ cineva Led Zeppelin, Michael Jackson, Gic\ Petrescu sau poate chiar Mozart? Probabil mai s`nt [i „]\c\ni]i” care ascult\ a[a ceva, nu?

Dac\ aceste nume sonore s`nt asociate a-

proape imediat cu muzica bun\, `n privin]a celor mai mul]i arti[ti e greu s\ discernem.

A[a c\ v\ `ntreb: care e diferen]a `ntre muzica comercial\ [i muzica de calitate? Haide]i s\ lu\m drept exemplu dou\ artiste contemporane, ca s\ nu zic\ cineva c\ ne raport\m doar la trecut când vorbim de muzic\: Adele, cânt\rea]a britanic\ care are cel mai bine vândut album al secolului XXI `n Marea Britanie [i Lady Gaga, o cânt\rea]\ american\ cunoscut\ mai ales datorit\ stilului vestimentar excentric.

Cu 3,4 milioane de exemplare vândute, albumul „21” al lui Adele a dep\[it succesul `nregistrat de albumul „Back to Black” al regretatei artiste Amy Winehouse, care a fost cump\rat `n 3,3 milioane de copii. Albumul „21” a sta]ionat 45 de s\pt\mâni `n top 10, ocupând prima pozi]ie timp de 18 s\pt\mâni. Succesul cânt\re]ei nu se limiteaz\ la Marea Britanie, materialul s\u discografic având cele mai mari vânz\ri din anul 2011 pe plan mondial. Adele a primit [ase nominaliz\ri la premiile Grammy, inclusiv pentru albumul anului, `nregistrarea anului [i pentru cel mai bun album pop. Lady Gaga nu se las\ nici ea mai prejos albumul ei de debut, The Fame, a fost lansat `n august 2008, fiind primit de critic\ muzical\ `n general cu recenzii pozitive. A avut [i succes comercial, clasându-se pe primul loc `n Canada. Primele dou\ cântece promovate, „Just Dance” [i „Poker Face”, compuse [i produse al\turi de Red One, au devenit hituri interna]ionale, primind [ase nominaliz\ri la premiile Grammy, inclusiv pentru „Albumul anului”. Spre deosebire de Lady Gaga, Adele `[i compune singur\ melodiile. Ea simte ceea ce cânt\, nu c\ Lady Gaga n-ar sim]i... `ns\ ea iese `n eviden]\ prin modul `n care se `mbr\ca.

Este ca o p\pu[\ muppets. F\r\ vestimenta]ia ei tr\snit\ nu ar mai fi Gaga.

Ca o mic\ concluzie, muzica este `ntr-adev\r poate duce la o via]\ mai frumoas\ [i chiar mai s\n\toas\.

Singura problem\ ar fi s\ putem face diferen]a dintre muzica adev\rat\ [i muzica f\cut\ pentru bani.

Mihaela COSTEI (X C)

URME

Speciale

79

Breakdance. O cale spre libertate Breakdance-ul reprezint\ `n primul rând „altceva” decât ceea ce vedem zilnic `n videoclipuri sau `n pub-uri/cluburi etc. Este un stil de dans care `i las\ pe privitori cu gura c\scat\, singura `ntrebare pe care s`nt `n stare s\ [i-o adreseze fiind „Ei chiar `nva]\ undeva s\ fac\ asta!?”

De[i exist\ numeroase `ntreb\ri legate de acest stil de dans r\mase `ntr-un final f\r\ r\spuns, originea `i este `n general cunoscut\: breakdance-ul se presupune c\ a evolat din James Brown [i `n hitul s\u „Get on the good foot”(1969), pentru succesul stilului fiind vinova]i `ns\ cei de la The Zulu Kings.

Cuvântul ce descrie cel mai bine acest stil de dans este „energie”. Acest dans ce duce mult spre acrobatic\ a ajuns foarte popular `n primul rând `n rândurile pu[tanilor din zona New York, „Good Foot” devenind astfel un nou stil de dans, tradi]ia break battleurilor fiind `n sfâr[it stabilit\. ~n cadrul momentelor de „old style breakdance” pot fi observate elemente de podea sau „Floor Rock”, fiind `ns\ diferit fa]\ de ceea ce vedem `n ziua de azi lipsind anumite mi[c\ri ce ]in de tehnic\ precum Headspin sau Backspin.

Breakdance-ul (constând `n poppin’, hookin’ [i b-boyin’) are mul]i adep]i. Pe lâng\ Michael Jackson (ce a entuziasmat

adolescen]ii americani cu mi[c\rile de robo]i celebrul pas „moon walk”) `n anii ’83-’84 apar filmele „Wild style”, „Style wars” [i „Beat street”, aceste lucruri determinând evolu]ia breakdance-ului [i f\cându-l cunoscut `n `ntreaga lume.

Cum nu poate exista dans f\r\ muzic\ [i având `n vedere c\ breakdanceul face parte din cultura hip-hop, muzica de acest gen este cea care `i acompaniaz\ pe breakeri; alte melodii s`nt acceptate doar `n cazul `n care `n care s`nt remixate astfel `ncât s\ corespund\ cu acest stil de dans. ~n breakdance se pune mult accent pe rapiditate având la baz\ patru mi[c\ri importante: toprock, downrock, power moves [i freezes. Astfel, breakdance-ul nu este un stil de dans foarte u[or [i accesibil tuturor, `ns\ cu o condi]ie fizic\ bun\, siguran]\, voin]\ [i pasiune s`nt sigur\ c\ se poate reu[i!

Dovada faimei c\p\tate de acest stil de dans o reprezint\ numeroasele produc]ii cinematografice, dar [i cele dou\

9gag – noul trend A fost Hi5, acum s`nt Facebook sau Twitter. Ca de obicei, societatea inventeaz\ fel de fel de site-uri fie de socializare fie pur [i simplu de distrac]ie, iar uneori de cultur\.

Toate evolueaz\ `ntr-un mod rapid [i nu prea se observ\ schimbarea de trend decât la nivelul discu]iilor `n care r\sun\ noul nume mai des decât vechiul. 9gag este un site de comedie, cu bazele `n Hong Kong, dar `ntre]inut din SUA. El este accesat de zeci de mii de persoane `n fiecare zi, iar utilizatorii s`nt [i ei `ntr-un num\r mare.

Acesta este primul pe lista elevilor, `n mod principal. De ce?

Pentru c\ pur si simplu este haios. Plin de glume, imagini funny [i nu numai, acesta a prins foarte repede la publicul ce `n zilele actuale `l acceseaz\ `n fiecare zi. De la modelul american, 9gag s-a transpus [i `n cel românesc, bine`n]eles. Nu pot omite faptul c\ printre imaginile ce te fac sa zâmbe[ti cu gura pana la urechi sau s\ râzi `n hohote, se `ntâlnesc [i unele ce transmit anumite morale. Fiecare dintre ele, fie c\ s`nt despre

concursuri televizate „So you think you can dance?” [i „America’s Best Dance Crew”.

Ce cred breakerii despre stilul de dans pe care `l practic\? Buturin Marius consider\ breakdance-ul „cea mai bun\ cale de a te desc\rca emo]ional”, iar colegul s\u {tefan Dumitrescu afirm\ c\ „M\ simt liber,simt c\ fac ceva; e un mod de exprimare” (ambii practica breakdance-ul `n cadrul Casei de Cultur\ a Studen]ilor).

A[adar breakdance-ul reprezint\ e un stil de dans care face din pasiunea tinerilor talenta]i o real\ art\, sau mai mult decât atât – „un adev\rat stil de via]\”. {tefana DOLINSCHI (XI F)

prietenie, fie despre iubire sau ur\, chiar dac\ aparent s`nt simple imagini, pot contribui la comportamentul [i mentalitatea unei persoane.

9gag poate fi definit prin multe cuvinte: noutate, distrac]ie, trend, imagina]ie, acestea ar putea fi unele dintre ele. Acest site a lansat un nou trend. Dac\ `nainte eram obseda]i de „nu [tiu”, acum s`ntem pur [i simplu... „poker face”. „Poker face” când vedem temele, „poker face” când ne uit\m la [tiri, „poker face” peste tot.

Personajele caracteristice 9gag nu s`nt nici ele l\sate deoparte. Fiecare dintre ele `[i g\se[te locul pe vreun caiet sau perete. Trebuie s\ recunosc faptul c\ [i eu devin din ce `n ce mai obsedat\ de omule]ii aceia cu fe]e haioase care te surprind de fiecare dat\ cu câte o fraz\ cum ar fi: „School`s out. Forget all you have learnt!”.

P\rerile s`nt, `ns\, `mp\r]ite. De unii este considerat drept cel mai „tare” site existent, de al]ii drept unul mediocru sau tâmpit, `ns\ un lucru este cert: nu va fi detronat mult timp de acum `ncolo de pe lista celor mai accesate site-uri din lume.

Carla STANISLAV (IX E)

80

Speciale

URME

Belly dance – arta plin\ de secrete Belly dance este un gen de dans mai pu]in cunoscut, `ns\ tot mai multe tinere par a fi interesate s\ `nve]e s\ se mi[te pe ritmurile orientale.

Acest gen de dans `[i are r\d\cinile `n ritualurile magice ale epocii primitive (de[i sun\ pu]in ciudat, crede]i-m\ nu e!).

Sentimentele str\mo[ilor no[tri [i evenimentele zilnice erau ilustrate pe pere]ii pe[terilor, picturi care atest\ [i ast\zi femei din acea epoc\ dansând.

Conform legendelor, din aceste ritualuri antice de fertilitate [i na[tere provine dansul oriental. Forma modern\ a acestui dans provine `ns\ din Egipt (inima dansului oriental de altfel).

Denumirea de „dans oriental”– `n arab\ „Raks Sharqi”– include diversitatea dansurilor din Orientul apropiat.

Cultura european\ plin\ de prejudec\]i

a tradus-o prin „bellydance”, `n român\ `nsemnând „dans din buric”. ~n compara]ie cu ceea ce reflect\ de fapt dansatoarele prin mi[c\rile lor complexe, denumirea este una foarte s\rac\ [i simplificat\. Mi[c\rile provin mai degrab\ din abdomen [i din [olduri, dar tehnica [i frumuse]ea dansului const\ `n ceea ce `i d\ [i dificultate, adic\ izolarea diferitelor p\r]i ale corpului [i mi[carea lor independent\ sau simultan\ (pentru a `n]elege folosi]i Youtube-ul).

Acest gen de dans este practicat `n primul rând de femei deoarece creeaz\ ideea de perfec]iune datorit\ elementelor tandre [i a pa[ilor condimenta]i cu gesturi prompte [i precise [i urc\ femeia pe un piedestal, mereu admirat\.

Ce `l face [i mai interesant s`nt nenum\ratele accesorii: voaluri, aripi, e[arfe, lumân\ri, s\bii, evantaie.

Istoria modern\ a dansului oriental a `nceput la Târgul Interna]ional din Chicago din anul 1893. Americanii,

obi[nui]i cu chipul femeii `n corset [i dansuri `n genul baletului erau pur [i simplu fascina]i de dansatoarele siriene.

Acum `ns\ dansul oriental nu mai cunoa[te grani]e, fiind iubit [i adorat de milioane de oameni [i reprezentând o ramur\ artistic\. ~n cadrul spectacolelor de bellydance pot fi abordate mai multe stiluri: clasic egiptean, dans oriental popular cu elemente juc\u[e, dans popular egiptean, dans cu e[arfe, dans cu lumânarea.

Dansul oriental r\mâne totusi `n esen]a sa un dans al pasiunii, un dans plin de mister, desprins din ritmurie feminit\]ii. {tefana DOLINSCHI (XI F)

URME

Speciale

81

Cronicile pub-urilor din Ia[i It’s Friday, Friday! Vinerea este cu siguran]\ una dintre cele mai a[teptate zile ale s\pt\mânii. E `nceput de weekend, e sfâr[itul unui program `nc\rcat la [coal\ iar singurul lucru pe care, brusc, `l au to]i `n comun e `ntrebarea: „Unde mergi disear\?”

Ora[ul e mare, tineret cât s\ d\m [i la al]ii, iar pub-urile se `mul]esc pe zi ce trece.

Nu este nici un pub `n care s\ mearg\ chiar toat\ lumea sau pe care s\-l iubeasc\ toat\ lumea, dar r\mân diplomat\ [i, ghidându-m\ dup\ sintagma „Gusturile nu se discut\” (de[i vai ce le-a[ discuta!!!), o s\ v\ vorbesc despre cele mai frecventate locuri.

Intru-n pub, e prea mult fum! Cheful de via]\ vine odat\ ce ie[i din cas\, taximetri[tii `[i freac\ mâinile de bucurie, iar vânz\rile din pub-uri... Oh, Doamne, s\ tot fie weekend! Tinerii s`nt `ns\ foarte bine informa]i din acest punct de vedere, preferin]ele lor fiind dintre cele mai diverse.

Iubitorii de muzic\ comercial\ vor fi g\si]i in „Master Pub”(ambele), „Best Club”, „Hunter’s Pub”, „Pub 25”, „London Pub”, „Dublin Pub”. Pre]urile s`nt `n func]ie de clientel\, atmosfera fiind aceea[i peste tot. Pe ringul de dans, pe scaune, pe boxe, pe mese (`n limita bunei dispozi]ii) se danseaz\ „pe rupte”. Limita de vârst\ exist\ [i nu prea. Majoritatea s`nt tineri oricum; la [coal\ pân\ [i energiei `i e lene a[a c\ simt nevoia s\ o consume `n weekend.

Cei care ador\ s\ „dea din cap” aleg rockul sau dubstepul, adic\ `[i dau `ntâlnire `n „Underground” sau „Brain”. „La baz\” este locul perfect pentru amatorii de muzic\ bun\ [i veche pe când in „Kaze” raggae-ul face legea.

Toate genurile de muzic\ le pute]i

g\si `n „Taverna” sau `n „Arte Cafe” unde pe lâng\ faptul c\ nimeni nu st\ jos se organizeaz\ [i seri de karaoke (asta spre deliciul celor cu voce frumoas\ sau a celor care [tiu s\ râda de oricine/orice, mai ales de ei `n[i[i).

Studen]ii `ns\ prefer\ pub-uri ca „Manhattan”, „Soho” sau „Student Pub”, locuri ce le fac cursurile, seminariile [i clipele libere mai frumoase.

Ultimul, dar nu cel din urm\, ar fi „Belfast Pub”, unde de[i nu se danseaz\ reprezint\ refugiul pentru orice dup\-amiaz\ r\coroas\ sau c\lduroas\. ~n concluzie, nu am o concluzie.

Bani s\ fie, c\ tineretul ie[ean (m-am trezit eu s\ vorbesc!) [tie exact unde [i cum s\ se distreze! {tefana DOLINSCHI (XI F)

82

Speciale

URME

Experien]a unui interviu Un interviu este v\zut `n zilele noastre drept o prob\ care se trece destul de u[or. Nu presupune foarte mult stres, nici prea mult de `nv\]at, [i se crede c\ pentru a trece un interviu este destul s\ [ti s\ zâmbe[ti [i s\ fii o prezen]\ pl\cut\. Dar oare chiar este a[a?

Toat\ lumea [tie c\ un interviu este ca o cheie care deschide o alt\ lume, una mai bun\, c\tre care cineva aspir\.

De obicei interviul este asociat unui loc de munc\, pentru c\ `ntr-adev\r, mul]i angajatori `[i cheam\ poten]ialii angaja]i la un interviu `nainte de a le oferi un post. De aceea interviul se mai coreleaz\ [i cu o vârst\ pu]in mai mare decât cea a liceului. Dar `]i zic eu sigur: te po]i duce la interviu chiar dac\ e[ti `n clasa a X-a, a[a, ca mine.

Cred c\ `]i dai seama c\ la mine nu a fost cazul unui loc de munc\, ci a unui altfel de interviu.. pentru o burs\.

Este vorba de bursele HMC, acordate `n România prin intermediul JARomania (Junior Achievement Romania). Bursele acestea se dau `n Europa Central\ [i de Est, adic\ `n Slovacia, Macedonia, Serbia, Bulgaria, Estonia, Ungaria, Croa]ia, Polonia, Ucraina, Muntenegru, Republica Moldova, Cehia, Bosnia [i Her]egovina [i, evident, România. Ferici]ii câ[tig\tori primesc un loc la o [coal\ privat\ din Marea Britanie, [i le s`nt asigurate cazarea la c\minul [colii, masa [i [colarizarea pentru toat\ clasa a XI-a. Ceea ce trebuie s\ pl\teasc\

un câ[tig\tor este drumul pân\ acolo [i trebuie s\ aib\ proprii lui bani de buzunar.

Totu[i, pentru a ajunge acolo s`nt mai multe etape de trecut. Pentru a aplica, un elev trebuie s\ fie `n clasa a 10-a, s\ nu ocupe un loc la o [coal\ din Marea Britanie, iar venitul p\rin]ilor (brut, combinat) pe anul 2011 s\ nu dep\[easc\ echivalentul `n lei a 25000 de lire sterline. De asemenea, vârsta elevului trebuie s\ fie la 1 septembrie (a urm\torului an [colar) `ntre 16 ani si 17 ani si 6 luni. Dac\ s`nt `ndeplinite aceste condi]ii, atunci un candidat trebuie s\ trimit\ `n format electronic Formularul de aplicare, disponibil pe site-ul bursei (www.burselehmc.jaromania.org), un eseu personal de maxim 750 de cuvinte, `n care trebuie s\ se prezinte pe el `nsu[i, r\spunzând la ni[te `ntreb\ri [i foaia matricol\ la zi (pentru clasele I-VIII [i pentru clasa a IX-a). Dac\ trece de aceast\ prim\ etap\, candidatul va trebui s\ se duc\ la un Bucure[ti pentru a da un test de englez\ [i pentru a sus]ine un interviu.

Eu am reu[it s\ ajung pân\ la acest punct [i pot s\ spun c\ un interviu nu este atât de u[or precum se crede. ~n cazul meu a fost `ntâi testul de limb\, unde a trebuit s\ `mi exprim, `n 400500 de cuvinte [i trei sferturi de or\, pozi]ia `n leg\tur\ cu afirma]ia: „You should never speak in public if you are

URME not a good speaker” (Nu ar trebui s\ vorbe[ti niciodat\ `n public dac\ nu e[ti un bun orator). A fost destul de greu din moment ce am avut foarte pu]in timp pentru atât de multe cuvinte.

Subiectul a fost unul foarte interesant, am [tiut ce s\ scriu, numai c\ nu am reu[it s\ scriu destul. Partea proast\ este c\ au mai fost [i emo]iile, din cauza c\rora nici mâna nu m\ mai asculta, deci nu vroia s\ scrie prea frumos, [i nici ideile nu mi se conturau prea frumos, a[a cum fuseser\ `n primul eseu, cel de 750 de cuvinte.

Pe urm\, dup\ o pauz\ de 3 ore, a urmat interviul, unde am intrat cu al]i doi candida]i. Intervievatorii erau 3 la num\r. Doi erau din Marea Britanie, fiecare ocupând câte o pozi]ie important\ `n cadrul HMC (Headmasters’ and Headmistress’ Conference). A treia era o românc\ ce luase cu câ]iva ani `n urm\ aceast\ burs\. {tiam c\ tot interviul o s\ dureze aproximativ 45 de minute, asta `nseamn\ c\ pentru fiecare din noi erau rezervate cam 15 minute. Nu pare prea mult, [i `ntr-adev\r, nu este. Dac\ st\m s\ ne gândim, `n numai 15 minute ni[te persoane str\ine, care [tiu despre tine doar ce le-ai scris `n cele 750 de cuvinte, trebuie s\ ajung\ s\ te cunoasc\ [i, mai ales, s\ `n]eleag\ destule despre tine `ncât s\ poat\ decide dac\ e[ti ceea ce ei caut\.

La interviu eu am avut ghinionul, dar [i norocul s\ fiu prima care trebuia s\ r\spund\, pentru c\ ne luau pe rând [i ne `ntrebau tot felul de lucruri despre noi, pornind de la

Speciale eseul trimis `n prima etap\. De fapt, prima dat\ s-au prezentat ei, dar emo]iile erau destul de mari [i aici pentru a le mai putea re]ine numele.

Apoi, `nainte de a `ncepe cu `ntreb\rile ne-au asigurat c\ nu o s\ fie deloc greu [i c\ nu avem de ce s\ ne facem griji, lucru care mie mi-a anulat aproape total emo]iile [i mi-a redat `ncrederea `n mine. Dup\ aceast\ prim\ faz\ au `nceput interogatoriul propriu-zis.

Din toate `ntreb\rile pe care ni le-au pus era clar c\ nu prea `i interesa via]a noastr\ [colar\ ci mai degrab\ cea extra-curricular\, deci au fost numeroase `ntreb\ri legate de activit\]ile pe care noi am spus (`n eseul de 750 de cuvinte) c\ le facem `n timpul nostru liber. ~nc\ ceva ce ei urm\resc este percep]ia noastr\ fa]\ de diferite lucruri, de aceea au fost printre `ntreb\ri [i câteva legate de opinia noastr\ fa]\ de anumite experien]e ale noastre dar [i fa]\ de alte lucruri. Dar accentul era pus, `n toate `ntreb\rile, pe ceea ce credem noi, erau `ntreb\ri specifice fiec\ruia

83

[i urm\reau felul nostru de a gândi [i de a vedea lumea.

A doua parte a interviului poate fi considerat\ drept `n afara tiparelor. A fost destul de rapid\, pentru c\ ni s-a zis s\ fim cât mai sinceri [i rapizi [i s\ spunem preferatul nostru: fel de mâncare, tip de floare, film, autor, supererou [i tot a[a. Ideea aici este c\ ar\ta pe rând cu degetul la fiecare din noi [i nu era obligatoriu ca `ntrebarea pus\ la ceilal]i doi s\ fie aceea[i [i la al treilea.

Ultima prob\, dac\ `i pot spune a[a, a fost o dezbatere, `n care ni s-a zis c\ primim câte 1000 de lei fiecare s\ mergem la cea mai scump\ cin\ la cel mai luxos restaurant din orice ora[ vrem noi. Singura condi]ie era c\ trebuia s\ chem\m cu noi pe cineva din trecut, absolut oricine. Dar problema nu era numai c\ trebuia s\ ne decidem noi `n[ine asupra cuiva, ci c\ a trebuit s\ ne [i hot\râm `ntre noi la o singur\ persoan\ din trecut, din moment ce la mas\ nu erau decât patru locuri.

A[a arat\ un interviu la clasa a zecea, unul pentru o burs\ HMC. Pentru mine a fost o experien]\ unic\, pe care o recomand oricui, indiferent de rezultat.

De ce? P\i chiar e ceva diferit, ceva mai aparte. ~n cazul meu nu a fost s\ fie cu noroc, pentru c\ eu nu m\ num\r printre cei selecta]i anul acesta. Dar asta e, poate e mai bine s\ nu plec, nu chiar atât de repede. A fost o `ncercare, una care oricine o poate face, c\ci nu se [tie niciodat\ când va surâde norocul.

Teodora FOR|SCU (X C)

84

Speciale

URME

Sfâr[itul lumii... again?!

“Vine sfâr[itul lumii!” Serios?

Din nou!? Am doar 17 ani [i am supravie]uit deja la vreo trei evenimente de genul acesta. Epic fail.

Credeam c\ eu tr\iesc `ntr-o societate nebun\ `n care goana dup\ senza]ional atinge cote impresionante zilnic, dar, pe lâng\ asta (pentru c\ e `n orice caz adev\rat), documentându-m\ am realizat c\ au fost al]ii [i mai nebuni decât noi! Si nu e un motiv menit s\ aduc\ vreun zâmbet pe fa]a celui care cite[te acum asta.

Num\rul diavolului, eclipsa de Soare, trecerea cometei Halley, fl\c\rile ce ie[eau din Vezuviu s`nt doar câteva din titlurile ce „st\teau” pe buzele prezic\torilor ie[i]i parc\ dintr-un sanatoriu.

Punând problema altfel nu-i `n]eleg pe oamenii care cred pe bune `n abe-

ra]iile astea (poker face); [i dac\ ar fi pe bune, nu ac]iunile lor nebune[ti s`nt solu]ia (ex: s\-[i vând\ toate bunurile, s\ se distreze ca `n ultima zi a vie]ii lor etc.), ci poate un gram de ra]iune `n plus.

Am `nceput s\ m\ obi[nuiesc cu ace[ti vânz\tori ambulan]i de iluzii care `n schimbul satisfac]iei c\ au mai fraierit ni[te oameni, arunc\ cu prostie; cât mai mult\ prostie la a c\rei baz\ st\ o imagina]ie „`ngrozitor” de bogat\! ~n]eleg, `.Hr. nu aveau cum s\ afle s\racii oameni cine, cum, când mai prevestise vreun sfar[it dar acum când internetul ]ine loc aproape si de mâncare, când ziarele se cump\r\ de la orice col] de strad\ [i când avem cum s\ afl\m [i cele mai mici detalii despre lucrurile ce ne plac, `nc\ mai credem `n astfel de.. de.. tâmpenii (ca s\ epuizez tot vocabularul prin care a[ putea descrie proasta inpira]ie de-a face pe-a de[tep]ii a unora), e absurd!

O s\ vin\ la un moment dat, ok, da, dar nu când zice nea’ X sau Y dup\ ce au visat sau dup\ ce au f\cut cuno[tin]\ cu Jim, Jack, Johnny, J&B [.a. sau dup\ lungi analize [i cercet\ri. Nu! {i pe 11.11.2011 la ora 11:11 trebuia s\ se produc\ un sfâr[it. Guess What? Era 11:12 [i nu se `ntâmplase nimic; nici peste o or\, nici peste dou\!

Stres `ntr-adev\r a existat, s`ntem un popor de oameni stresa]i [i dac\ nu e[ti [i tu un stresat o s\ devii doar uitându-te la al]ii. {i de aici devine amuzant totul pentru c\ urmeaz\ un alt an plin de „stand-up comedy”, iar pe 21.12.2012 in calendarul Maya se anunta ca mai vine un sfâr[it! Ce pot face eu? Nimic.

Eventual s\-mi rog urechile s\ reziste la tot ce vor auzi legat de acest subiect. {tefana Dolinschi (XI F)

URME

85

Speciale

REZULTATELE LA CONCURSURILE {COLARE P+N| LA DATA DE 26 MARTIE 2012 NR. CRT. 1

NUMELE SI CONCURSUL PRENUMELE ELEVULUI Mur\rescu Ilinca Concursul Na]ional EUCLID- etapa I

IV

III

PROFESOR INDRUM|TOR Alina Bendescu

2

Boca Vlad

3

Terinte Ruxandra

Concursul Na]ional EUCLID- etapa I

IV

Men]iune

Alina Bendescu

Concursul Na]ional EUCLID- etapa I

IV

Men]iune

4

Alina Bendescu

Samoil\ Bianca

Concursul Na]ional EUCLID- etapa I

IV

Men]iune

Alina Bendescu

5

Len]a Mara

Concursul Na]ional EUCLID- etapa I

IV

Men]iune

Alina Bendescu

6

Marinescu Ariana

Concursul Na]ional EUCLID- etapa I

IV

Men]iune

Alina Bendescu

7

Alistar Danut

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

III

Alina Bendescu

8

Teodor Anastasia

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

Men]iune

Alina Bendescu

9

Boca Vlad

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

Men]iune

Alina Bendescu

10

Terinte Ruxandra

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

Men]iune

Alina Bendescu

11

Vasiliu Razvan

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

Men]iune

Alina Bendescu

12

Rotar Maria,

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

Men]iune

Alina Bendescu

13

Farca Diana

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

Men]iune

Alina Bendescu

14

Sofia Bogdan

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IV

Men]iune

Alina Bendescu

15

Gr\dinaru Alexia

„Concursul de Matematica” „Al. Myller”

IV

II

Alina Bendescu

16

Terinte Ruxandra

„Concursul de Matematica” „Al. Myller”

IV

III

Alina Bendescu

17

Rotar Maria

„Concursul de Limba romana” „N. Labis”

IV

II

Alina Bendescu

18

Macsim Miruna

„Concursul de Limba romana ” „N. Labis”

IV

II

Alina Bendescu

19

Chifan Silviana

„Concursul de Limba romana” „N. Labis”

IV

III

Alina Bendescu

20

Samoil\ Bianca

„Concursul de Limba romana” „N. Labis”

IV

III

Alina Bendescu

21

Gr\dinaru Alexia

„Concursul Na]ional” „Urma[ii lui Moisil”

IV

I

Alina Bendescu

22

Terinte Ruxandra

„Concursul Na]ional” „Urma[ii lui Moisil”

IV

I

Alina Bendescu

23

Crivin\ David

„Concursul Na]ional” „Urma[ii lui Moisil”

IV

I

Alina Bendescu

24

Gr\dinaru Alexia

Concursul “Traian Lalescu”

IV

I

Alina Bendescu

25

Marinescu Ariana

Concursul “Ionel Teodoreanu”

IV

I

Alina Bendescu

26

Chifan Silviana

Concursul “Ionel Teodoreanu”

IV

I

Alina Bendescu

27

Alistar Daniel

Concursul “Ionel Teodoreanu”

IV

II

Alina Bendescu

28

Rotar Maria

Concursul “Ionel Teodoreanu”

IV

Men]iune

Alina Bendescu

29

Scutariu Alexandra

Concursul “Ionel Teodoreanu”

IV

Men]iune

Alina Bendescu

30

Rotar Maria

Concursul Leris(matematic\)

IV

Men]iune

Alina Bendescu

31

Rotar Maria

Concursul Leris(matematic\)

IV

Men]iune

Alina Bendescu

32

Rotar Maria

Concursul Leris(matematic\)

IV

II

Alina Bendescu

33

Alistar Daniel

Concursul Leris(matematic\)

IV

Men]iune

Alina Bendescu

34

C\[uneanu Otilia

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

I

Maria }ig\na[u

35

Sunguru Denisa

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

III

Maria }ig\na[u

CLASA PREMIU

86

URME

Speciale

NR. NUMELE SI CRT. PRENUMELE ELEVULUI

CONCURSUL

CLASA

PREMIU

PROFESOR INDRUM|TOR

36

Todirica Mara

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

III

Maria }ig\na[u

37

Buimistru Mihaela

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

III

Maria }ig\na[u

38

Ciobanu Miruna

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

III

Maria }ig\na[u

39

Cuza Raul

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

I

Maria }ig\na[u

40

Zetu Iasmina

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

I

Maria }ig\na[u

41

Salagor Constantina

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

I

Maria }ig\na[u

42

Suflet Rare[

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

III

I

Maria }ig\na[u

43

Straton Maria Ilinca

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

44

Casuneanu Otilia

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

45

Rosu Ioan

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

46

Suflet Rares

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

47

Bunduc Andrei

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

I

Maria }ig\na[u

48

Buimistru Victoria

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

II

Maria }ig\na[u

49

Sunguru Denisa

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

III

Maria }ig\na[u

50

Negoita Ioana

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

51

Burlacu Traian

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

52

Cojocaru Iolanda

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

53

Todirica Mara

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

54

Pachitanu Stefana

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

55

Ciobanu Miruna

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

56

Cuza Raul

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

III

Men]iune

Maria }ig\na[u

57

Lefter Lucia

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

II

I

Emilia Benedek

58

Sulima Ariana

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

II

Men]iune

Emilia Benedek

59

Iekelevelyn Stefana

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

II

Men]iune

Emilia Benedek

60

Nastas Andrei

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

II

Men]iune

Emilia Benedek

61

B\c\oanu Matei

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

II

Men]iune

Emilia Benedek

62

Corbu Aida

Concursul Na]ional EUCLID etapa I

II

Men]iune

Emilia Benedek

63

Lefter Lucia Maria

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

II

Emilia Benedek

64

Corbu Aida Elena

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

III

Emilia Benedek

65

Stircia Bogdan

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

III

Emilia Benedek

66

Simiras Teofil

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

67

Ioniuc Smaranda Maria

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

68

Buruiana Cristina

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

69

Crupa Andrei

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

70

Bacauanu Matei

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

71

Benchea Sabina

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

72

Lozneanu Cristina Teodora

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

73

Inimosu Mihnea Rares

Concursul Na]ional EUCLID etapa II

II

Men]iune

Emilia Benedek

74

Ro[u Elena

Olimpiada Jud. de lb. român\

V

I

Claudia Ciobanu

75

Andriescu Maria

Olimpiada Jud. de lb. român\

V

calificat\ la etapa na]ional\

Claudia Ciobanu

URME

87

Speciale

NR. CRT.

NUMELE SI PRENUMELE ELEVULUI

CONCURSUL

CLAS PREMIU A

PROFESOR INDRUM|TOR

76

Sitea Sonia

Olimpiada Jud. de lb. român\

V

II

Claudia Ciobanu

77

Stadoleanu Carina

Olimpiada Jud. de lb. român\

V

II

Claudia Ciobanu

78

Z\murc\ Robert

Olimpiada Jud. de lb. român\

V

II

Cricler Rodica

79

Cojocariu Adriana

Olimpiada Jud. de lb. român\

V

II

Cricler Rodica

80

Farmatu Mihnea Matei

Olimpiada Jud. de lb. român\

V

II

Claudia Ciobanu

81

Roiu Oana

Olimpiada Jud. de lb. român\

VI

III

Claudia Ciobanu

82

Popovici Daria

Olimpiada Jud. de lb. român\

VI

I

Monica Iosub

83

Antoce Mara

Olimpiada Jud. de lb. român\

VI

II

Claudia Ciobanu

84

Dascalache Ana Maria

Olimpiada Jud. de lb. român\

VI

II

Costina Crei]\

85

Chimu Monica

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

Men]iune

Monica Iosub

86

Tudorache Adelina

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

I

Monica Iosub

87

Manole Ioana

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

I

Mihaela Apetroae

88

Nicolae Alexandra

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

II

Mihaela Apetroae

89

Berlan Ioana

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

II

Monica Iosub

90

Pecincu Andrada

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

II

Monica Iosub

91

Rotariu Robert

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

III

Simona Manu

92

Hu]u Ana

Olimpiada Jud. de lb. român\

VII

III

Monica Iosub

93

Ciolacu Andreea

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

III

Monica Iosub

94

Ciobanu Diana Gabriela

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

I

Gabriela Chiran

95

Rezu[ Irina

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

I

Monica Iosub

96

M\rcule] Eliza

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

I

Monica Iosub

97

{tefan Maria

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

II

Gabriela Chiran

98

Hripc\ Petrina

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

II

Gabriela Chiran

99

Botez Ilinca

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

II

Monica Iosub

100

Chiorcea Andra

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

II

Monica Iosub

101

Ganciu Aura

Olimpiada Jud. de lb. român\

VIII

III

Monica Iosub

102

Hu]anu Andrada

Olimpiada Jud. de lb. român\

IX

Men]iune

Loredana Vasiliu

103

Noea Otilia

Olimpiada Jud. de lb. român\

IX

III

Simona Manu

104

Gafencu Vlad

Olimpiada Jud. de lb. român\

IX

III

Gabriela Chiran

105

Marciuc Demetra

Olimpiada Jud. de lb. român\

IX

Men]iune

Gabriela Chiran

106

Mo[negu]u Alexandra

Olimpiada Jud. de lb. român\

XII

Men]iune

Claudia Ciobanu

107

Brânz\ Maria Vasilica

Olimpiada Jud. de lb. român\

XII

II

Simona Manu

108

Tudurachi Adelina

CN Interdisciplinar de lb. roman\ [i religie Et.Jud.

VII C I

109

Manole Ioana

110

Dobo[ Iulia Diana

111

Timofte Iustina

112

Chimu Monica

CN Interdisciplinar de lb. roman\ [i religie Et.Jud. CN Interdisciplinar de lb. roman\ [i religie Et.Jud. CN Interdisciplinar de lb. roman\ [i religie Et.Jud. CN Interdisciplinar de lb. roman\ [i religie Et.Jud.

VII B II XE

II

VI A

III

VII C III

Monica Iosub, Daniela Lupi[ Mihaela Apetroae, Ani[oara N\gd\lini[ Miruna Bostan, Ani[oara M\gd\lini[ Monica Iosub, Ani[oara M\gd\lini[ Monica Iosub, Daniela Lupi[

88

URME

Speciale

NR. NUMELE SI CRT. PRENUMELE ELEVULUI

CONCURSUL

CLASA

PREMIU

PROFESOR INDRUM|TOR

113

Filoreanu Marius

CN Interdisciplinar de lb. roman\ [i religie Et.Jud.

VI A

Men]iune

Monica Iosub, Ani[oara M\gd\lini[

114

Nicolae Alexandra

CN Interdisciplinar de lb. roman\ [i religie Et.Jud.

VII B

Men]iune

Mihaela Apetroae, Ani[oara N\gd\lini[

115

Hamza Eduard Mihail

Olimpiada Jud. de matematic\

III

Monica Nedelcu

116

Z\murc\ Robert

Olimpiada Jud. de matematic\

III

Monica Nedelcu

117

Gafta Cosmin

Olimpiada Jud. de matematic\

Men]iune Monica Nedelcu

118

Bandac Drago[

Concurs matematica Haimovici-faza judeteana

IX

Mentiune Vasilica Ilie

119

Noea Otilia

Concurs matematica Haimovici-faza judeteana

IX

Mentiune Vasilica Ilie

120

Tiron Raluca

Concurs matematica Haimovici-faza judeteana

X

Mentiune Vasilica Ilie

121

For\scu Teodora

Concurs matematica Haimovici-faza judeteana

X

Mentiune Vasilica Ilie

122

Grosu Andreea

Concurs matematica Haimovici-faza judeteana

X

Mentiune Vasilica Ilie

123

Barbu Andreea

Concurs matematica Haimovici-faza judeteana

XII

Premiul I Vasilica Ilie

124

Andriescu Maria

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

125

Rosu Elena

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

126

Rusu Bogdan

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

127

Urma Madalina

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

128

Agafitei Alexandra

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

129

Coman Eduard

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

130

Craciun Andrei

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

131

Tuca Ines

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

132

Zamurca Robert

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

V

Mentiune Monica Nedelcu

133

Iancu Teodor Radu

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Eugenia Cohal

134

Timofte Iustina

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Bronia Panainte

135

Botez Teodor

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Bronia Panainte

136

Tepordei Daria

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Eugenia Cohal

137

Morariu Andra

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Bronia Panainte

138

Pintilie Rares Ioan

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Bronia Panainte

139

Sandulache Ioan

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Bronia Panainte

140

Serban Irineu

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VI

Mentiune Bronia Panainte

141

Turcu Ilinca

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Bronia Panainte

142

Ganga Raluca Andreea

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Cristina Anton

143

Molnar Stefan

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Bronia Panainte

144

Anghel Stefania

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Cristina Anton

145

Lupusoru Alexandru

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Bronia Panainte

146

Aluculesei Ioana

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Cristina Anton

147

Zaharia Mariuca Delia

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Bronia Panainte

148

Cuza Ana Maria

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Bronia Panainte

149

Halic Rares

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VII

Mentiune Bronia Panainte

150

Chiorcea Andra

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VIII

Mentiune Cristina Anton

URME

89

Speciale

NR. NUMELE SI CONCURSUL CRT. PRENUMELE ELEVULUI

CLASA PREMIU

PROFESOR INDRUM|TOR

150

Chiorcea Andra

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VIII

Mentiune

Cristina Anton

151

Frunza Dragos

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

VIII

Mentiune

Cristina Anton

152

Gherghe-Moise Stefania

Concursul Na]ional EUCLID- etapa II

IX M1

Mentiune

Eugenia Cohal

153

P\limaru Iolanda

Olimpiada Jud. de biologie

XI

I

Ni]a Nedea

154

Gherasim Lia

Olimpiada Jud. de biologie

XI

II

Ni]a Nedea

155

Nicorici Tudor

Olimpiada Jud. de biologie

VII

II

Ni]a Nedea

156

Iftime Adina Elena

Olimpiada Jud. de biologie

IX

III

Ni]a Nedea

157

Tiron Raluca

Olimpiada Jud. de biologie

X

III

Ni]a Nedea

158

Grosu Georgiana

Olimpiada Jud. de biologie

X

III

Ni]a Nedea

159

Bo]oc Cristina

Olimpiada Jud. de biologie

XI

III

Ni]a Nedea

160

Chirica Anca

Olimpiada Jud. de biologie

XI

III

Ni]a Nedea

161

Chirvas\ Ioana

Olimpiada Jud. de biologie

IX

III

Irina Diac

162

Furnic\ Iulia

Olimpiada Jud. de biologie

VII

III

Petronela Doroba]

163

Anton Ioana

Olimpiada Jud. de biologie

VII

Men]iune

Petronela Doroba]

164

Marin Ioana

Olimpiada Jud. de biologie

VII

Men]iune

Petronela Doroba]

165

Ursache Iuliana

Olimpiada Jud. de religie

II

Daniela Lupi[

166

Dobo[ Iulia Diana

Olimpiada Jud. de religie

XE

III

Ani[oara M\gd\lini[

167

Rusu Sonia Petrina

Olimpiada Jud. de religie

XE

III

Ani[oara M\gd\lini[

168

Nechita Bogdan

Olimpiada Jud. de religie

XI A

III

Ani[oara M\gd\lini[

169

Nechita Bogdan

„Concursul interjud. ,,Religia intre stiinta XI A si arta“

II

Ani[oara M\gd\lini[

170

Rusu Sonia Petrina

„Concursul interjud. ,,Religia intre stiinta XE si arta“

II

Ani[oara M\gd\lini[

171

Straton Ana - Maria

Concursul Na]ional PHI

IX A

I

Luiza Grindei

172

Moldovan Rare[

Concursul Na]ional PHI

IX A

I

Luiza Grindei

173

Nu]u Sorina

Concursul Na]ional PHI

IX A

II

Luiza Grindei

174

Chirvas\ Ioana

Concursul Na]ional PHI

IX A

III

Luiza Grindei

175

{erban Teodor

Concursul Na]ional PHI

XC

III

Luiza Grindei

176

Radu Cristinel Iulian

Concursul Na]ional PHI

IX A

Men]iune

Luiza Grindei

177

Logof\tu Daria

Concursul Na]ional PHI

IX A

Men]iune

Luiza Grindei

178

Gorduza Oana

Concursul Na]ional PHI

IX A

Men]iune

Luiza Grindei

179

St\nescu Ioana

Concursul Na]ional PHI

XI A

Men]iune

Luiza Grindei

180

{erban Teodor

Olimpiada Jud. de fizic\

XC

III

Luiza Grindei

181

Filioreanu Marius

Olimpiada Jud. de fizic\

VI A

Men]iune

Luiza Grindei

182

Arhip Andrei

Olimpiada Jud. de fizic\

IX A

Men]iune

Luiza Grindei

183

Iancu Teodor

Concursul Jud. Coand\

VI C

Men]iune

Luiza Grindei

184

Iordache Matei Dragos

Olimpiada Jud. de fizic\

VII

Men]iune

Cristian Belei

185

G?zel Emre Levin

Sesiunea de referate si comunicari stiinIX tifice ale elevilor “Iulian Grindei”

I

Ionela Receanu

186

Bîrnoschi Leti]ia

Olimpiada Jud. de chimie

XA

Lumini]a Gr\dinariu

187

{erban Teodor

Olimpiada Jud. de chimie

XC

III I calificata la etapa Na]ional\

XA

Lumini]a Gr\dinariu

90

URME

Speciale

NR. NUMELE SI CRT. PRENUMELE ELEVULUI

CONCURSUL

CLAS PREMIU A

PROFESOR INDRUM|TOR

188

Iftime Adina

Olimpiada Jud. de chimie

IX C

Cecilia Foia

189

Mocanu Georgiana

„Chimia „“Prieten sau du[man“„,etapa Jud.“ XI A

I calificata la etapa Na]ional\ Cecilia Foia

190

P\limaru Iolanda

„Chimia „“Prieten sau du[man“„,etapa Jud.“ XI A

I calificata la etapa Na]ional\ Cecilia Foia

191

Grosu Elena

„Chimia „“Prieten sau du[man“„,etapa Jud.“ XI C

III

Cecilia Foia

192

Drîmb\ Sabina

„Chimia „“Prieten sau du[man“„,etapa Jud.“ XI C

III

Cecilia Foia

193

Iftime Adina

„Chimia „“Prieten sau du[man“„,etapa Jud.“ IXC

Men]iune

Cecilia Foia

194

Mironeanu Teodor

„Chimia „“Prieten sau du[man“„,etapa Jud.“ IXC

Men]iune

Cecilia Foia

195

Leonte Anca

Made for Europe Concus pe echipe

XB

I

Cecilia Foia

196

Boldeanu {tefan

Made for Europe Concus pe echipe

XB

I

Cecilia Foia

197

Seitos Alexandru

Made for Europe Concus pe echipe

XB

I

Cecilia Foia

198

Pantea Roxana

Made for Europe Concus pe echipe

XB

I

Cecilia Foia

199

Leonte Anca

Made for Europe Concus pe echipe

XB

II

Cecilia Foia

200

Boldeanu {tefan

Made for Europe Concus pe echipe

XB

II

Cecilia Foia

201

Seitos Alexandru

Made for Europe Concus pe echipe

XB

II

Cecilia Foia

202

Pantea Roxana

Made for Europe Concus pe echipe

XB

II

Cecilia Foia

203

Leonte Anca

Made for Europe Concus pe echipe

XB

III

Cecilia Foia

204

Boldeanu {tefan

Made for Europe Concus pe echipe

XB

III

Cecilia Foia

205

Seitos Alexandru

Made for Europe Concus pe echipe

XB

III

Cecilia Foia

206

Pantea Roxana

Made for Europe Concus pe echipe

XB

III

Cecilia Foia

207

Vasilov Camelia

Olimpiada Jud. de istorie

XI E

I calificata la etapa Na]ional\ Aurel Rusu

208

Nicolae Alexandra

Olimpiada Jud. de istorie

XE

III

Gheorghe Baciu

209

Proca Cosmina

Olimpiada Jud. de istorie

X

III

Doina Calistru

210

Ungureanu Teofana

Olimpiada Jud. de istorie

X

Men]iune

Doina Calistru

211

Gheat\ M\d\lina

Olimpiada Jud. de istorie

XII F Men]iune

Aurel Rusu

212

Vornicu Marius

Olimpiada Jud. de istorie

IX

Sorin Sitea

213

Ni]\ Cristina

Olimpiada Jud. de socio umane

214

Jitaru Diana

Olimpiada Jud. de socio umane

II

215

Balasanian Ovanez

Olimpiada Jud. de lb. german\

VII B Men]iune

Lucian }urca[

216

Frunz\ Drago[

Olimpiada Jud. de lb. german\

VIII B I

Lucian }urca[

217

Golunga Alexandru

Olimpiada Jud. de lb. german\

VII B III

Lucian }urca[

218

Munteanu Claudia

Olimpiada Jud. de lb. german\

VIII B III

Men]iune

Men]iune Men]iune

Lucian }urca[ Camelia Arhip, C\t\lina Gazi Constantin Paidos, Simona Gheorghiu Constantin Paidos, Simona Gheorghiu

219

Hu]anu Andrada

Concursul de lb. englez\ Spoken English IX

I

220

Sitea Ioana, Gai]\ Tudor

Concursul de lb. englez\ Spoken English IX

II

221

P\v\loi-Cucinschi Constantin

Concursul de lb. englez\ Spoken English IX

III

222

Teodora For\scu

Concursul de lb. englez\ Spoken English X

II

Constantin Paidos

223

Frunz\ Cristiana, Pisaltu Andreea Concursul de lb. englez\ Spoken English X

I

Adriana Athes, Rodica Vulc\nescu

223

Obreja Mircea, Bulbuc Ionu]

Concursul de lb. englez\ Spoken English XI

I

C\t\lina Gazi, Rodica Vulc\nescu

224

Ciocîrlie Sabina

Olimpiada Jud. de lb. englez\

PREMIUL I

Camelia Arhip, C\t\lina Gazi

IX

URME

91

Speciale

NR. NUMELE SI CRT. PRENUMELE ELEVULUI CONCURSUL

CLASA PREMIU

225

Noea Otilia

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL I

226

S\vescu Sabina

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL II

PROFESOR INDRUM|TOR Constantin Paidos, Simona Gheorghiu Mihaela Pasciuc

227

Dr\ghici Cristiana

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL II

Camelia Arhip, C\t\lina Gazi

228

Mitan Alexandru

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL II

Mihaela Pasciuc

229

Sitea Ioana

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL II

230

Munteanu Tudor C\lin

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL III

231

Trifan Ioana M\d\lina

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL III

Camelia Arhip, C\t\lina Gazi Constantin Paidos, Simona Gheorghiu Constantin Paidos, Simona Gheorghiu

232

Bradea Rare[

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL III

233

Ganea {tefana

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL III

234

Adobroaie Radu

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

PREMIUL III

Constantin Paidos, Simona Gheorghiu Camelia Arhip, Dorina Doroftei

235

Trifan Mara

Olimpiada Jud. de lb. englez\

IX

MEN?IUNE

Camelia Arhip, C\t\lina Gazi

236

Al Awie Mona

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

PREMIUL I

C\t\lina Gazi

237

Arsene Alexandra

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

PREMIUL I calificat\ la na]ional\ C\t\lina Gazi

238

Botez Paul Matei

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

PREMIUL II

Rodica Vulc\nescu, Adriana Athes

239

Ioan Elisabeta

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

PREMIUL II

C\t\lina Gazi

240

Tama[ Ioana

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

PREMIUL III

Rodica Vulc\nescu, Adriana Athes

241

Nicolae Alexandra

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

PREMIUL III

Rodica Vulc\nescu, Adriana Athes

242

Ol\rescu Adara

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

PREMIUL III

Rodica Vulc\nescu

243

M\tiu] Laura

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

Men]iune

Rodica Vulc\nescu, Adriana Athes

244

Laz\r Matei

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

Men]iune

Rodica Vulc\nescu

245

For\scu Teodora

Olimpiada Jud. de lb. englez\

X

Men]iune

C-tin Paidos

246

P\s\roiu Bogdan

Olimpiada Jud. de lb. englez\

XI

PREMIUL III

Rodica Vulc\nescu, C\t\lina Gazi

247

Tama[ {tefan

Olimpiada Jud. de lb. englez\

XI

PREMIUL III

Camelia Arhip

248

Suflet Roxana

Olimpiada Jud. de lb. englez\

XI

MEN}IUNE

249

Matei Ioana

Olimpiada Jud. de lb. englez\

XII

250

Oglagea Andreea

Olimpiada Jud. de lb. englez\

XII

Rodica Vulc\nescu, C\t\lina Gazi Mihalache / PREMIUL I calificat\ la na]ional\ Constantin Adriana Athes Constantin Mihalache / PREMIUL II Adriana Athes

251

Tansanu Ciprian

Olimpiada Jud. de lb. englez\

XII

PREMIUL II

Mihaela Pasciuc

252

Balcan Daria

Olimpiada Jud. de lb. englez\

XII

Men]iune

253

Ati]ei Crina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VII

Premiul II

Constantin Mihalache, Adriana Athes Mira Cucinschi, Sorina D\n\il\

254

Zaharia Mariuca-Delia

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VII

Premiul III

Mira Cucinschi, Sorina D\n\il\

255

Furnic\ Iulia

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VII

Premiul III

Mira Cucinschi, Sorina D\n\il\

256

Istrati Claudia

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VII

M

Mira Cucinschi, Sorina D\n\il\

257

Rezu[ Irina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIIIB

Premiul II

Camelia Mancea

258

Vintu Otilia

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIIIC

Premiul III

Camelia Mancea

259

M\rcule] Eliza

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIIIB

Premiul III

Camelia Mancea

260

Ganciu Aura

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIIIB

Men]iune

Camelia Mancea

261

Chiorcea Andra

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIIIB

Men]iune

Camelia Mancea

262

Ciolacu Andreea

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIIIB

Men]iune

Camelia Mancea

263

Diaconu Teodora-Ilinca

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Men]iune

Camelia Mancea

264

Spînu Raluca

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Men]iune

Camelia Mancea

265

David Ana-Maria

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Premiul II

Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

Camelia Arhip, Dorina Doroftei

92

URME

Speciale

NR. NUMELE SI CLASA PREMIU CRT. PRENUMELE ELEVULUI CONCURSUL 266 Hreapc\ Petrina-Teodora Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII Premiul II

PROFESOR INDRUM|TOR Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

267

Pl\mad\ Alexandru

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Premiul II

Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

268

Toma Bogdan

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Premiul III

Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

269

Anghelache Bianca-Maria Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Premiul III

Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

270

Râpanu Tudor-Gabriel

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Premiul III

Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

271

Cuco[ Roxana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Premiul III

Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

272

Pavel Bianca

Olimpiada Jud. de lb. francez\ VIII

Premiul III

Mira Cucinschi, Raluca Vârlan

273

S\vescu Sabina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

M

Camelia Mancea

274

Gorduza Oana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Premiul I calificat\ la na]ional\ Sorina D\n\il\

275

Dulhai Otilia

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Premiul I

Sorina D\n\il\

276

Dobre Dea

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Premiul II

Sorina D\n\il\

277

Nechita Alexandru

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Premiul II

Ioan Bi]a, Mira Cucinschi

278

Cobjuc Delia

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Premiul III

Ioan Bi]a, Mira Cucinschi

279

Simiuc Ana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Premiul III

Ioan Bi]a, Mira Cucinschi

280

Logof\tu Daria

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Premiul III

Sorina D\n\il\

281

Arhip Andrei

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Men]iune

Sorina D\n\il\

282

Ichim Florian

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Men]iune

Ioan Bi]a, Mira Cucinschi

283

Popa {tefana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ IX

Men]iune

Ioan Bi]a, Mira Cucinschi

284

Ungureanu Teofana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ X

Premiul II calificat\ la na]ional\ Sorina D\n\il\, Liliana Rusu

285

Bahrin Amira

Olimpiada Jud. de lb. francez\ X

Premiul II

Sorina D\n\il\, Liliana Rusu

286

Ceremu[s Antonela

Olimpiada Jud. de lb. francez\ X

Premiul III

Corina Ungurean

287

Chip\ru[ Vl\du]-Alexandru Olimpiada Jud. de lb. francez\ X

M

Corina Ungurean

288

Atudosiei Sabina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul II calificat\ la na]ional\ Oana Untu

289

Vasilov Camelia

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul III

290

Gherasim Diana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul II calificat\ la na]ional\ Sorina D\n\il\, Liliana Rusu

291

Bo]oc Cristina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul II

Ioan Bi]a

292

Abaza Andrei

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul II

Sorina D\n\il\, Liliana Rusu

293

Bere Ioana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul III

Sorina D\n\il\, Liliana Rusu

294

St\nescu Ioana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul III

Ioan Bi]a

295

Teleag\ Ioana

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Premiul III

Sorina D\n\il\, Liliana Rusu

296

{alaru Ana-Maria

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XI

Men]iune

Ioan Bi]a

297

{i[canu Cristina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XII

Premiul III

Ana-Maria Huzum

298

Brînz\ Irina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XII

Men]iune

Corina Ungurean

299

Ignat M\d\lina

Olimpiada Jud. de lb. francez\ XII

Men]iune

Mira Cucinschi, Sorina D\n\il\

300

Soreanu Ana-Maria

Cupa “PIETA”-judet 23-25 nov

Premiul II

R. Tetiniuc,S. Stefan

301

Iacob Andreea

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

302

Boghean Andreea

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

303

Stan Ingrid Stefana

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

304

Mocanu Laura

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

305

Secareanu Emanuela

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

306

Gherasim Lia Gabriela

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

307

Ioanid Elena Diana

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

308

Gorduza Oana

Cupa “PIETA”

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

309

Vasiliu David

Cupa “CARITATII” 17-21 oct

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

310

Niculita Iulian

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

Oana Untu

URME

93

Speciale

NR. CRT.

NUMELE SI CONCURSUL PRENUMELE ELEVULUI

311

Savoaia Danut

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

312

Greif Vladut

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

313

Moscalu Alexandru

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

314

Luca Florin

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

315

Virga Vlad

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

316

Damian Nicu

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

317

Abaza Petrica

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

318

Spiridon Denis

Cupa “CARITATII”

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

319

Nasuiescu Stefana

ONSS-Volei fete- LICEU Judet

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

320

Tiron Raluca

ONSS- Volei fete-Judet

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

321

Vasilache Gabriela

ONSS- Volei fete-Judet

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

322

Ursachi Anamaria

ONSS- Volei fete-Judet

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

323

Delescu Anamaria

ONSS- Volei fete-Judet

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

324

Pal Ana

ONSS- Volei fete-Judet

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

325

Mocanu Simona

ONSS- Volei fete-Judet

II

R. Tetiniuc,S. Stefan

326

Vasiliu David

Cupa “Valori Culturale”- concurs interjudetean 21-23 octombrie

I

S.Stefan,S. Sitea

327

Niculita Iulian

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

328

Savoaia Danut

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

329

Greif Vladut

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

330

Moscalu Alexandru

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

331

Luca Florin

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

332

Virga Vlad

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

333

Damian Nicu

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

334

Abaza Petrica

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

335

Spiridon Denis

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

336

Pintiliuc Matei

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

337

Luca Stefan

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

338

Putina Adrian

Cupa “Valori Culturale”

I

S.Stefan,S. Sitea

339

Vasiliu David

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

340

Niculita Iulian

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc,S. Stefan

341

Savoaia Danut

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

342

Greif Vladut

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

343

Moscalu Alexandru

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

344

Luca Florin

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

345

Virga Vlad

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

346

Damian Nicu

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

347

Abaza Petrica

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

348

Spiridon Denis

Cupa “Coca-Cola”-Judet

III

R. Tetiniuc S. Stefan

349

Soreanu Ana-Maria

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

350

Iacob Andreea

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

351

Boghean Andreea

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

CLASA

PREMIU PROFESOR INDRUM|TOR

94

URME

Speciale

NR. NUMELE SI CRT. PRENUMELE ELEVULUI 352 Stan Ingrid Stefana

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

PROFESOR INDRUM|TOR R. Tetiniuc S. Stefan

353

Mocanu Laura

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

354

Secareanu Emanuela

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

355

Gherasim Lia Gabriela

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

356

Ioanid Elena Diana

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

357

Gorduza Oana

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

358

Scutariu Vasilica

Cupa “Coca-Cola”-Judet-martie

I

R. Tetiniuc S. Stefan

359

Axinte Matei

ONSS- Sah-GIMNAZIU-Judet

V

S. Stefan

360

Hrib Andrada Ioana

Camp.National/echipe mixt-juniori

II

S. Stefan

361

Aprofirei Alexandrina

ONSS-Volei Gimnaziu Jud.

III

M.Paraschiv

362

Danilet Anamaria

ONSS-Volei Gimnaziu Jud.

III

M.Paraschiv

363

Cotovanu Cezara

ONSS-Volei Gimnaziu Jud.

III

M.Paraschiv

364

Hutu Ana

ONSS-Volei Gimnaziu Jud.

III

M.Paraschiv

365

Surubaru Malina

ONSS-Volei Gimnaziu Jud.

III

M.Paraschiv

366

Ginga Raluca

ONSS-Volei Gimnaziu Jud.

III

M.Paraschiv

367

Cucu Elena

ONSS-Volei Gimnaziu Jud.

III

M.Paraschiv

368

Sfarghiu Silvia

III

M.Paraschiv

VI

II

Mirela Iordachi

VI

II

Mirela Iordachi

VIII

I

Mirela Iordachi

V

II

V

Excelenta

CONCURSUL

379

ONSS-Volei Gimnaziu Jud. CN pentru formatiile instrumentale, Mara Barbarie corale, solisti si instrumentisti „Miruna Coman; Ioana CN pentru formatiile instrumentale, Iordachescu; Mara Barbarie“ corale, solisti si instrumentisti CN pentru formatiile instrumentale, Andra Pasarin corale, solisti si instrumentisti CN pentru formatiile instrumentale, Salageanu Oana corale, solisti si instrumentisti CN pentru formatiile instrumentale, Salageanu Oana corale, solisti si instrumentisti „Concursul festival „“Hai la Trupa Les Apos’ teatru“„, sectiunea V-VIII“ „Concursul festival „“Hai la Trupa Mooz teatru“„, sectiunea V-VIII“ „Concursul festival „“Hai la Trupa Buturuga teatru“„, sectiunea V-VIII“ „Sah - Cupa „“Mihai Eminescu“„, Straton Maria Ilinca ciclul primar“ Straton Maria Ilinca Sah - Cupa Sperantei

380

Rosu Ioan

381

Rosu Ioan

382

Straton Maria Ilinca

383

Todirica Mara

384

Rosu Ioan

385

Straton Maria Ilinca

386

Furnica Diana Georgiana

387

Todirica Mara

388

Ciobanu Miruna

369 370 371 372 373 374 375 376 378

Sah - Cupa Sperantei „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea desen“ „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea desen“ „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea desen“ „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea literara“ „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea literara“ „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea literara“ „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea literara“ „Concursul National „“Natura prin ochi de copil“„, sectiunea literara“

CLASA

PREMIU

Iza Marilena Cogalniceanu Iza Marilena Cogalniceanu

Cel mai bun spectacol

Mira Cucinschi

Premiu Special

Mira Cucinschi

XC

Premiu Special

Lumini]a Gr\dinariu

III

I

Maria Tiganusu

III

II

Maria Tiganusu

III

I

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

III

Maria Tiganusu

URME

95

Speciale

Rezultate olimpiade – Faza Na]ional\ NUMELE SI PRENUNr. crt. MELE ELEVULUI

CLASA

Disciplina

PREMIU

PROFESOR INDRUM|TOR

1

Atudose Sabina

XI

Lb. Francez\

Men]iune

Oana Untu

2

Vasilov Camelia

XI E

Istorie

Men]iune

Aurel Rusu

3

Ro[u Elena

VC

Lb. român\

Premiu special

Claudia Ciobanu

4

Arsene Alexandra

XA

Lb. englez\

Men]iune

C\t\lina Gazi

Prezent la Ia[i, premierul Mihai R\zvan Ungureanu a `nm=nat personal diplomele premian]ilor la faza na]ional\ a Olimpiadei de Istorie.

96

URME

C\su]a de redac]ie

Redactori Camelia VASILOV (redactor-[ef), XI E Ioana SITEA (redactor-[ef adjunct), IX E Teodora FOR|SCU (secretar general de redac]ie), X C Roxana SUFLET, XI E Mihaela COSTEI, X C {tefana DOLINSCHI, XI F Florentina T|TARU, IX E Oana GORDUZA, IX A Magda CAZACU, IX D Magda E}CU, X E Ioana MAFTEI, X E Cristiana FRUNZ|, IX E Sonia RUSU, IX E {tefana LEB|D|, IX F Ioana CÂMPANU, IX F Carla STANISLAV, IX E Tudor GAI}|, IX E

Colaboratori Alexandra NICOLAE, X E Bogdan MOISA, XI E Ana ILIESCU, XI E Elena PRISTANDA, X F {tefana LUCA, IX B Lorena C~R{MARI, IX E Iolanda CHIRIAC, IX E Petronela APARASCHIVEI, IX F Radu }IBALC|, IX A Camelia CHI}ESCU, IX E Ana-Maria NISTOR, X D Gheorghe BACIU, prof. de istorie Ioana P|LTINEL, absolvent 2011, anul I la UNATC Geanina MANOLACHE, laborant\

Camelia VASILOV

Ioana SITEA

Teodora FOR|SCU

Roxana SUFLET

Mihaela COSTEI

{tefana DOLINSCHI

Florentina T|TARU

Oana GORDUZA

Magda CAZACU

Magda E}CU

Ioana MAFTEI

Cristiana FRUNZ|

Sonia RUSU

{tefana LEB|D|

Publica]ie periodic\ a elevilor Liceului “Mihai Eminescu”, Ia[i Strada Mihail Kog\lniceanu, nr. 10 e-mail: urme_iasi@yahoo.com Telefon: 032-215746 ISSN 2246-9117 Carla STANISLAV

Tudor GAI}|