The Robelos No 2/iarna 2020-2021

Page 1

Tr\ie[te Legenda Poienei! ROMANIAN TOP HOTEL AWARDS: MANIFEST

ROBELO INTERVIEW

Drago[ Anastasiu

Daniel David

Pre[edintele Eurolines România

Prof. Univ. Dr., Rector al Universit\]ii Babe[-Bolyai

BUSINESS INTERVIEW

{tefan }în] Proprietarul hotelului Teleferic

R\zvan Chereche[ Profesor de S\n\tate Public\ în cadrul Universit\]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca

ROBELO’S NEWS

Mayday, mayday! Dosar Croaziere

COME AND SEE

Green Village Valea Verde Raven's Nest COME AND SEE

RomâniaS\lbatic\

INTERNATIONAL HOSPITALITY HOTEL KIEV:

2017 Winner - Best Resort Hotel East Europe

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Maldive!

The Robelos No- 2, iarn\ 2020/2021

2016 Winner, Best Investment of the Year 2017 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2018 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2019 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year

ROMANIAN HOSPITALITY AWARDS:

2018 Cel mai bun Hotel - Locul III 2019 Cel mai bun Hotel - Locul I

Follow us:

@telefericgrandhotel

I

www.telefericgrandhotel.ro


Tr\ie[te Legenda Poienei! ROMANIAN TOP HOTEL AWARDS: MANIFEST

ROBELO INTERVIEW

Drago[ Anastasiu

Daniel David

Pre[edintele Eurolines România

Prof. Univ. Dr., Rector al Universit\]ii Babe[-Bolyai

BUSINESS INTERVIEW

{tefan }în] Proprietarul hotelului Teleferic

R\zvan Chereche[ Profesor de S\n\tate Public\ în cadrul Universit\]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca

ROBELO’S NEWS

Mayday, mayday! Dosar Croaziere

COME AND SEE

Green Village Valea Verde Raven's Nest COME AND SEE

RomâniaS\lbatic\

INTERNATIONAL HOSPITALITY HOTEL KIEV:

2017 Winner - Best Resort Hotel East Europe

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Maldive!

The Robelos No- 2, iarn\ 2020/2021

2016 Winner, Best Investment of the Year 2017 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2018 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2019 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year

ROMANIAN HOSPITALITY AWARDS:

2018 Cel mai bun Hotel - Locul III 2019 Cel mai bun Hotel - Locul I

Follow us:

@telefericgrandhotel

I

www.telefericgrandhotel.ro


Tr\ie[te Legenda Poienei! ROMANIAN TOP HOTEL AWARDS: MANIFEST

ROBELO INTERVIEW

Drago[ Anastasiu

Daniel David

Pre[edintele Eurolines România

Prof. Univ. Dr., Rector al Universit\]ii Babe[-Bolyai

BUSINESS INTERVIEW

{tefan }în] Proprietarul hotelului Teleferic

R\zvan Chereche[ Profesor de S\n\tate Public\ în cadrul Universit\]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca

ROBELO’S NEWS

Mayday, mayday! Dosar Croaziere

COME AND SEE

Green Village Valea Verde Raven's Nest COME AND SEE

RomâniaS\lbatic\

INTERNATIONAL HOSPITALITY HOTEL KIEV:

2017 Winner - Best Resort Hotel East Europe

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Maldive!

The Robelos No- 2, iarn\ 2020/2021

2016 Winner, Best Investment of the Year 2017 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2018 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2019 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year

ROMANIAN HOSPITALITY AWARDS:

2018 Cel mai bun Hotel - Locul III 2019 Cel mai bun Hotel - Locul I

Follow us:

@telefericgrandhotel

I

www.telefericgrandhotel.ro


Tr\ie[te Legenda Poienei! Situat la poalele Masivului Post\varu, hotelul nostru combin\ frumuse]ea naturii, cu luxul [i elegan]a clasic\, pentru a crea o atmosfer\ special\. Aici ve]i avea o vacan]\ minunat\, unde v\ ve]i bucura de relaxare [i delicii culinare. Aici v\ ve]i pierde [i reg\si, astfel încât timpul dumneavoastr\, cel mai pre]ios lucru, se va transforma în amintiri de neuitat. Fiecare vizit\ la Teleferic Grand Hotel va deveni o experien]\ unic\. Echipa noastr\ v\ a[teapt\ cu prietenie [i c\ldur\.

Follow us: @telefericgrandhotel www.telefericgrandhotel.ro


Tr\ie[te Legenda Poienei! Situat la poalele Masivului Post\varu, hotelul nostru combin\ frumuse]ea naturii, cu luxul [i elegan]a clasic\, pentru a crea o atmosfer\ special\. Aici ve]i avea o vacan]\ minunat\, unde v\ ve]i bucura de relaxare [i delicii culinare. Aici v\ ve]i pierde [i reg\si, astfel încât timpul dumneavoastr\, cel mai pre]ios lucru, se va transforma în amintiri de neuitat. Fiecare vizit\ la Teleferic Grand Hotel va deveni o experien]\ unic\. Echipa noastr\ v\ a[teapt\ cu prietenie [i c\ldur\.

Follow us: @telefericgrandhotel www.telefericgrandhotel.ro


Tr\ie[te Legenda Poienei! Situat la poalele Masivului Post\varu, hotelul nostru combin\ frumuse]ea naturii, cu luxul [i elegan]a clasic\, pentru a crea o atmosfer\ special\. Aici ve]i avea o vacan]\ minunat\, unde v\ ve]i bucura de relaxare [i delicii culinare. Aici v\ ve]i pierde [i reg\si, astfel încât timpul dumneavoastr\, cel mai pre]ios lucru, se va transforma în amintiri de neuitat. Fiecare vizit\ la Teleferic Grand Hotel va deveni o experien]\ unic\. Echipa noastr\ v\ a[teapt\ cu prietenie [i c\ldur\.

Follow us: @telefericgrandhotel www.telefericgrandhotel.ro


CONTENT

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

5

40

12

60

20 „Cu siguran]\ noi avem ospitalitatea ca model culturalideal (cum vrem s\ fim) [i chiar ne credem a[a (cum ne credem). Asta este bine! Numai c\ mai avem de lucru s\ [i devenim a[a; a[a c\ hai s\ o facem!” „We have surely made hospitability into a cultural ideal (how we want to seem) and we really think this is how we are. That’s a good thing! Only that we still have some work to do to really be this way. Let’s do it!”

Aconcagua Summit, fotografie cu steagul TUI TravelCenter, foto: © Andrei Romanescu

106

56

11stLove – 40

28


6

PREVIEW CONTENT 72

28

60

46 „Solu]ia e s\ cre[tem capacitatea de testare cât de mult se poate. Nu exist\ limit\ în sus. Dac\ am putea s\ test\m toat\ popula]ia într-o s\pt\mân\ ar fi perfect. S\ identific\m cazurile, s\ le izol\m acas\ [i gata.” “The solution is to raise the capacity for testing as much as possible. There is no such thing as too much testing. If we could test the whole population in a week, that would be perfect”.

Preview 8) România s\lbatic\. 10) Green Village. 12) Manifest, Editorial Drago[ Anastasiu, Pre[edintele Eurolines România. 1st Love 14) Cazeaz\-te pe un atol! Robelo interview 20) Interviu cu Prof. Univ. Dr. Daniel David, Rector al Universit\]ii Babe[-Bolyai. Come and see 28) Vân\toare de trufe La Valea Verde. Robelo interview 34) {tefan }în]. Come and see 40) Green Village. Robelo interview 46) R\zvan Chereche[, Profesor de S\n\tate Public\ în cadrul Universit\]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca. Come and see 56) Raven's Nest, S\lciua. 60) România S\lbatic\ – Interviu cu fotograful Dan Dinu, PhotoLife. 72) Alexandru Bellu. Robelo’s News 78) Dosar Croaziere – Croazierele pe Dun\re ar putea lumina România pe harta turismului european. 82) Dosar Croaziere – Mayday, mayday, turismul de croazier\ caut\ colac de salvare! 88) Repatriot turism. 89) Ce este SuperTeach? Robelo’s list 90) Arhitectura de Management – The Leader Who Had No Title. We recommend 96) Biserica fortificat\ de la Biertan. 100) Tezaure Umane Vii. 106. Castelul Banffy – De la Versailles-ul Transilvaniei, la Electric Castle. 112) Conacul Maria Theresa – Povestea merge mai departe. „Nu este deloc u[or s\-]i vezi propria civiliza]ie într-o perspectiv\ adev\rat\. Exist\ 3 mijloace evidente pentru acest scop, anume c\l\toriile, istoria [i antropologia!” – spunea, în studiile sale despre civiliza]ie, Bertrand Russell, una dintre cele mai influente personalit\]i intelectuale ale secolului XX.

Romanian Best Locations No- 2/iarn\ 2020-2021 • www.robelo.ro ISSN 2734 –7117 ISSN-L 2734 –7117 Managing Editor: Roxana Stan, HR & PR Director, Eurolines Group Foto copert\: Valea Verde Retreat

Editor in chief: Editori: Creative Director: Colaboratori:

Publisher: Just Communication & PR www.justcpr.ro Photo: office@justcpr.ro M: +40.722.734 .287 DTP: M: +40.728.006.654 Publicitate:

Ligia {endrea (office@justcpr.ro) Zenaida F\rca[, Cristian Pavel, Carmen Neac[u Marcel {tef (mstef@justcpr.ro) Raluca Hatmanu, Cristina Oana Iancu, Patricia Coscai, Cristiana Constantinescu, Mihai G\l\]anu Nicu Cherciu, Anca Cheregi, Anca Du[e, Ilie Tudorel, Cristiana Constantinescu, Mihai Stetcu Luca Hagiu (dtp@justcpr.ro) publicitate@justcpr.ro, M: +40.728.006.654

Copyright: Touring Eurolines SA. Po[ta redac]iei: V\ a[tept\m opiniile, ofertele de colaborare [i orice tip de sugestii pe adresa redac]iei sau prin e-mail (office@justcpr.ro). R\spunderea asupra con]inutului articolelor revine `n exclusivitate autorilor acestora. Reproducerea par]ial\ sau total\ a oric\rui text, fotografie sau imagine grafic\ din con]inutul revistei, f\r\ acordul scris al editorului, constituie infrac]iune [i se pedepse[te conform legilor `n vigoare.Toate drepturile de vånzare a spa]iilor de publicitate apar]in editorului revistei.



8

PREVIEW ROMÂNIA S|LBATIC| Cite[te articolul de la pagina 60!

România

„Cred c\ România nu „merit\” un top,


Bucegi, România s\lbatic\, romaniasalbatica.ro, www.dandinu.net/romania-salbatica Foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro

S\lbatic\

România merit\ s\ fie descoperit\!” (Dan Dinu, Photolife)

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

9


10

PREVIEW GREEN VILLAGE

(Green)

Village Lec]iile crizei Cite[te articolul de la pagina 40!


Green Village, Sfântu-Gheorghe foto: © Anca Alina Du[e, unanhaihui.ro

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Delta Dun\rii e pentru cei care vin cu respect pentru natur\. Pentru c\ aici omul este tolerat, nu st\pân!

11


12

MANIFEST MANIFEST The ROBELOs No- 2

! Poveste Z DRAGII MEI,

îngrijorat, doar c\ noi vrem s\ le privim optimist. ritate na]ional\ [i pentru a începe s\ privim O s\ v\ ar\t\m mai departe c\ exist\ pove[ti de întregul proces de înv\]are altfel decât pân\ M\ bucur s\ v\ salut în acest al doilea num\r succes [i de calitate excep]ional\ în industria acum. Educa]ia poate fi „fun” [i poate aduce al revistei The Robelos. Dac\ primul num\r v-a turistic\ româneasc\, cu oameni care g\sesc mult\ fericire, poate fi u[oar\ [i actual\! pl\cut [i v-a surprins, sper ca al doilea s\ v\ enresurse [i solu]ii s\ func]ioneze, mai ales, în plin\ tuziasmeze de-a dreptul, pentru c\ l-am construit pandemie. pe pilonii care au marcat întregul an 2020 turism intern, educa]ie [i medicin\.

EXIST| POVE{TI DE SUCCES

EDUCA}IA - O PRIORITATE NA}IONAL|

EXIST| OAMENI ÎN SISTEM!

Cât despre medicin\, ca [i în educa]ie, exist\

oameni în sistem care fac magii, care fac ca O s\ vede]i c\ un an ca acesta este, poate, cel lucrurile s\ fie suportabile, iar noi, cei care îi mai bun imbold s\ ne „aliniem” [i s\ ne unim privim de pe margine, a[tept\m de la ei cele mai Cam acestea au fost temele pe care le-am for]ele pentru a transforma educa]ia într-o priobune ve[ti, în fiecare zi. discutat cel mai des anul acesta, obsesiv [i


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

S| COLABOREZE TURISMUL MEDIUL ROMÂNESC PUBLIC! CRE{TE!

G|SI}I INSPIRA}IE! Acel turism de tip RoBeLo. C\l\toriile sunt

acele speran]e care ne-au ]inut pe linia de plutire Dar vrem ca la finalul unui an atât de greu în ultimele luni ... avem atâtea lucruri la care s\ despre economie [i politic\ [i despre leg\tura [i începutul unuia în care ne punem atâtea vis\m [i pentru care s\ ne mobiliz\m, încât v\ strâns\ dintre ele. Despre cât de important este speran]e s\ privim c\tre cele mai pl\cute surprize invit, cu mare drag, s\ g\si]i inspira]ie în paginile s\ colaboreze mediul public cu cel privat [i cât de pe care le-am tr\it în 2020. Turismul românesc revistei! u[or ar fi s\ asculte glasul cet\]enilor. De acolo cre[te, se dezvolt\ [i se îmbun\t\]e[te pervin cele mai multe r\spunsuri la toate promanent. {i aici m\ refer, cu prec\dere, la acel Al dumneavoastr\, blemele arz\toare. tip de turism cu care România se poate mândri Credem c\, în acest an, am discutat mult [i

Drago[ Anastasiu [i cu care este competitiv\ [i atractiv\ – ecoturismul!

13


14

1st LOVE MALDIVE

În func]ie de resortul ales, po]i fi singur pe o insul\, dar cu o întreag\ echip\ la dispozi]ia ta sau po]i petrece un sejur de vis într-o zon\ un pic mai populat\.

Exist\ un loc unic, Maldive, unde po]i s\ ai o insul\ întreag\ doar pentru tine [i jum\tatea ta, unde oceanul cu ape cristaline î]i aduce pe[ti[orii la picioare [i nisipul î]i a[terne covor de m\tase sub pa[i. Atolii pulseaz\ de via]\ [i cresc

chiar sub ochii t\i [i parc\ toat\ natura nu vrea decât s\ te fac\ s\ te sim]i bine. S\ te contope[ti cu ea, s\-]i încarci bateriile cu energia brizei, a soarelului, a valurilor [i s\ te molipse[ti de optimismul localnicilor.


Atol Maldive, foto: © Ishan Huluwalu

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

11st Love – Înainte de RoBeLo a fost

Maldive Cazeaz\-te pe un atol!

Culori tari [i contraste puternice î]i încânt\ privirea. „De vin\” sunt turcoazul Oceanului Indian, albul cu iriz\ri rozalii al nisipului de pe plajele nesfâr[ite, aproape pustii, albastrul adânc al cerului [i verdele crud al palmierilor.

La orice or\ din zi [i din noapte, aici e o atmosfer\ relaxant\ [i nu ai ce face, visezi cu ochii deschi[i. În Maldive tot ce ai de f\cut este s\ te bucuri de toate aceste frumuse]i create parc\ special pentru tine, în timp ce cite[ti o

carte, îno]i în ocean sau doar îl prive[ti. Po]i s\ te cazezi în apartamente construite pe piloni ancora]i în ocean sau po]i opta pentru resorturi bine „ascunse” în planta]ii de palmieri, cocotieri [i flori exotice.

15


16

Centrele Spa sunt adevarate oaze de relaxare menite s\-]i încarce bateriile pentru clipele când nu vei mai fi chiar atât de departe de lumea dezl\n]uit\ ca acum... Luxul [i relaxarea sunt la ele acas\. Indiferent dac\ vii aici în luna de miere, într-un sejur romantic sau de relaxare, în Maldive sim]i c\ ai ajuns în paradis!

S\rb\tori de iarn\ în Maldive {i ce poate fi mai desf\t\tor decât s\-]i oferi o astfel de vacan]\ atunci când în ]ar\ iarna se instaleaz\ cu nop]ile ei tot mai lungi [i mai umede, cu zilele ei înnorate [i din ce în ce mai friguroase. Maldive este destina]ia la care oricine viseaz\ (probabil) s\ ajung\ m\car o vacan]\. Apusurile romantice, înotul printre recifele de corali modelate de ocean, relaxarea sub un pal-

mier [i lini[tea unei plaje pustii sunt reperele unei vacan]e de care î]i vei aminti toat\ via]a. Cele mai exclusiviste branduri hoteliere sunt prezente aici, întrecându-se în a oferi turi[tilor luxul suprem [i confortul total, de la vale]i personali, la piscine [i [alupe private, la servicii de masaj în camer\. Aici, pare c\ timpul are alte unit\]i de m\sur\, se scurge altfel, parc\ mai încet, iar locuitorii par c\ î[i petrec zilele într-o celebrare, minut cu minut, a vie]ii. Nu exist\ niciun motiv evident s\ nu face]i ca ei, doar sunte]i în paradis!

Scuba diving Ar fi p\cat s\ ajunge]i într-un arhipelag din mijlocul oceanului [i s\ nu face]i snorkeling sau scuba diving, în func]ie de cât de mult\

1st LOVE MALDIVE

adrenalin\ sunte]i dispu[i s\ ave]i. Ve]i fi înso]i]i de sute de specii de pe[ti mici [i mari, pisici de mare, broa[te ]estoase, caracati]e [i de delfini. Chiar [i rechinii-balen\, probabil cei mai blânzi din familia lor, î[i pot face apari]ia, dac\ dorul de aventuri submarine nu v\ d\ pace [i alege]i zonele unde ace[tia obi[nuiesc s\ apar\ des! Maldive este una dintre cele mai bune destina]ii de scuba diving din lume, iar cele mai bune zone pentru aceast\ activitate sunt atolii Ari, Gaafu, Thaa [i Vaavu Atoll în sud, iar în Malé Atoll, `n nord, se distinge Banana Reef. Amplasat în sudul extrem al arhipelagului, Addu Atoll este unul dintre cei mai colora]i atoli, iar Hanifaru Huraa, situat pe Baa Atoll, este parte a Rezerva]iei Biosferei incluse în


patrimoniul mondial al UNESCO. La Hanifaru Huraa ave]i [ansa de a vedea rechini-balen\ pe tot parcursul anului, în timp ce pisicile de mare apar mai ales din iunie pân\ în octombrie. Pentru întâlnirea cu broa[tele ]estoase, alege]i British Loyalty Wreck. Nu este un atol, ci epava unui petrolier torpilat în 1944 de submarinul german U-183. Nava a r\mas în atolul unde a fost scufundat\ pân\ în anul 1946, când a fost remorcat\ pân\ la loca]ia actual\, unde a devenit o veritabil\ atrac]ie turistic\. Când e[ti înconjurat de ocean, este de în]eles c\ orice activitate are leg\tur\ cu apa. Oriunde vrei s\ mergi înseamn\ o plimbare cu o barc\, o [alup\ sau, de ce nu, un yacht pentru o croazier\ în larg.

Plaj\ Maldive, foto: © Damir Spanic

I

Atol Maldive, foto: © Mohamed Ahsan

Atol Maldive, foto: © Mike Swigunski

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

17


18

1st LOVE MALDIVE Como, Cocoa Island, Maldive, Atoli de sud, foto: © Shifaaz Shamoon

Mai autentic este s\ opta]i pentru dhoni, un fel de gondol\ local\ folosit\ adesea pe post de taxi care v\ poate duce oriunde vre]i în zon\. Sunt curse speciale pentru turi[tii care vor s\ pescuiasc\, s\ fac\ scufund\ri, s\ se bucure în deplin\ lini[te de ocean, de la r\s\rit la apus.

Interac]ioneaz\ cu localnicii! Vizita]i un sat, unde ve]i întâlni localnici [i ve]i descoperi c\ ace[tia, de[i tr\iesc simplu, o fac cu pl\cere [i încearc\ s\-[i p\streze stilul tradi]ional de via]\. B\rba]ii merg la pescuit în b\rcile lor, femeile g\tesc pe[tele prins [i treb\luiesc pe lâng\ cas\. Pentru ace[ti oameni mereu cu zâmbetul pe fa]\, pare c\ via]a merge mai departe atât cât se poate de tihnit\, de[i fac eforturi pentru a-[i p\stra tradi]iile, credin]ele, identitatea, într-o lume tot mai supus\ globaliz\rii. Pentru a-i în]elege mai mult [i pentru a le cunoa[te obiceiurile, asculta]i, într-o sear\, muzica tradi]ional\ cântat\ la bodu-beru (tob\ mare), care poart\ în ea sunetele Africii [i c\reia i se atribuie puterea de a atrage delfinii.

F\ o vizit\ la Malé! Cel mai mare ora[ din Maldive este capitala Malé, unde tr\ie[te aproximativ o treime din popula]ia ]\rii. Malé merit\ v\zut pentru atmosfera sa oriental-occidental\, de ora[ aglomerat înconjurat de ape. G\l\gios [i modern, cu zgârie-nori pierdu]i printre cl\diri colorate, cu str\zi cu baruri, restaurante [i bazaruri ispititoare pentru to]i amatorii de shopping [i gurmanzi, cu parcuri, moschei [i muzee, Malé are voca]ie de ora[ mare. Desigur p\strând propor]iile, c\ci suprafa]a sa nu are nici [ase kilometri p\tra]i [i popula]ia este de abia 150.000 locuitori. Aici pute]i vizita Muzeul Na]ional, înfiin]at în 1952, fostul palat al sultanului, unde sunt expuse obiecte ale fo[tilor suverani, de la costume, la manuscrise, fotografii sau arme. Construit\ în 1656 cu inser]ii de coral, Hukuru Miskiiy este cea mai veche moschee din ]ar\, fiind un alt obiectiv din capitala Malé pe care cei ajun[i aici nu-l rateaz\, fiind de altfel un adev\rat reper vizual datorit\ acoperi[ului placat cu aur. Din Malé pute]i lua un feribot c\tre insula artificial\ Hulhumalé, ora[ul utopic care e preg\tit s\ „salveze” popula]ia Maldivelor atunci când apa oceanului va aco-


Unnamed Road, Huraa, Maldives, foto: © Mohamed Ajufaan

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

40 de metri, unde luminile exterioare ale submarinului v\ vor permite s\ vede]i diferitele specii de pe[ti care au ad\post în interiorul pe[terii unde ve]i ajunge. Un loc foarte bun pentru a lua pulsul vie]ii localnicilor sunt pie]ele. În fiecare diminea]\, pescarii ies în larg [i aduc cu ei captura zilei, proasp\t\ [i numai bun\ de g\tit. Cea mai popular\ dintre acestea este pia]a de pe[te din capitala Maldivelor, Malé, de unde pute]i cump\ra f\r\ probleme pe[te, pe alese, în special ton. Totu[i, în Maldive nu v\ gândi]i c\ o s\ fi]i „invada]i” de distrac]ii [i de atrac]ii clasice. Aici singurul scop e relaxarea [i se face la perfec]ie. Pute]i într-adev\r s\ încerca]i toate sporturile de ap\ precum schi nautic sau snorkeling. În rest, exist\ spa-ul resortului unde pute]i testa diverse tratamente pentru trup, minte [i suflet, s\ `nota]i cu pe[tii, pute]i gusta un cocktail r\coritor la umba unui palmier, citi o carte în timp ce v\ bronza]i sau lua o cin\ romantic\ al\turi de partenerul Dvs.. Pe scurt, Maldive înseamn\ nisip incredibil de alb, apa cald\, pu]in adånc\ [i foarte limpede, c\su]ele lacustre sau pentru sau pentru r\sf\] la spa. Maldive este una dintre destina]iile de v\zut m\car o dat\ în via]\. Dup\ ce ve]i petrece o zi pe una din superbele plaje albe cu nisip str\lucitor, dup\ ce ve]i admira un apus [i un r\s\rit de soare `n atmosfera unic\ de lång\ liziera p\durii de palmieri [i dup\ ce ve]i dormi prima noapte la doar un metru [i jum\tate deasupra apei, v\ ve]i da seama c\ efortul de a „bate drumul” pån\ aici a meritat.

Carmen Neac[u consilierturism.ro

Sfaturi pentru turi[ti

peri ]ara, din cauza înc\lzirii globale. Spre deosebire de restul ]\rii, Hulhumalé se afl\ la doi metri deasupra nivelului m\rii. De amintit c\ Maldivele reprezint\ cea mai joas\ ]ar\ din lume, insulele aflându-se, în medie, la numai 1,5 metri deasupra nivelului m\rii, iar cel mai înalt „vârf” este în insula Villigili [i are 2,3 metri! O excursie cu submarinul este o alt\ ex-

perien]\ pentru cei care prefer\ vacan]ele mai active în detrimentul [ezlongului. Coborâ]i, pentru o or\ [i jum\tate, în adâncurile Oceanului Indian, pentru a observa flora [i fauna multicolor\ extraordinar de bogat\. Prima oprire este la 25 de metri adâncime, unde ve]i fi încânta]i de „gr\dina” de corali [i viet\]ile care o populeaz\. Urm\toarea oprire a submarinului este la

Ca turist te supui unor riscuri suplimentare atunci când c\l\tore[ti. Evit\ deplas\rile neesen]iale [i respect\ un pachet minim de preven]ie. Poart\ masc\! Spal\-te bine [i frecvent pe mâini cu ap\ [i s\pun sau folose[te un dezinfectant. Evit\ orice contact cu persoanele care prezint\ simptome respiratorii [i amân\-]i c\l\toria dac\ ai febr\. La întoarcerea din c\l\torie, stai atent 14 zile. În cazul în care ai simptome respiratorii r\mâi acas\ [i solicit\ asisten]\ medical\.

19


20

ROBELO INTERVIEW DANIEL DAVID

Daniel David Prof. univ. dr. Rector al Universit\]ii Babe[-Bolyai

A]i luat vreodat\ în considerare [i alt\ op]iune în afar\ de psihologie? Care a fost momentul definitoriu? Da, când nu exista psihologie (aceasta a fost desfiin]at\ în perioada comunist\, din

1977) aveam angajamentul pentru medicin\ sau drept. Norocul meu a fost c\ a venit Revolu]ia din 1989 (eram în clasa a XI-a la liceu), s-a repornit psihologia, am aflat despre ea [i cu ce se ocup\ [i am ales f\r\ ezitare! {i m\ bucur

mult c\ am avut aceast\ ocazie! Întelegem c\ exist\, într-adev\r, diferen]e psihoculturale între românii din diferitele zone ale ]\rii. Totu[i, ar p\rea c\ o linie foarte

Daniel David, Simfonia Iubirii, foto: © Nicu Cherciu www.facebook.com/nicu.cherciu I www.nicucherciu.zenfolio.com/


Daniel David, Simfonia Iubirii, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

„Cu siguran]\ noi avem ospitalitatea ca model cultural-ideal (cum vrem s\ fim) [i chiar ne credem a[a (cum ne credem). Asta este bine! Numai c\ mai avem de lucru s\ [i devenim a[a; a[a c\ hai s\ o facem!” „We have surely made hospitability into a cultural ideal (how we want to seem) and we really think this is how we are. That’s a good thing! Only that we still have some work to do to really be this way. Let’s do it!

sub]ire desparte diferen]ele psihoculturale autentice de generaliz\rile gratuite. Unde tragem linia? De pild\, ce crede]i despre generaliz\rile clasice: ardeleanul e „cu treaba bun\”, harnic [i muncitor, moldoveanul e mai del\s\tor, dar poet, reg\]enii/miticii vorbesc mult, dar fac mai pu]in etc. Sunt ele obiective? Cum de persist\ în timp? În atributele psihoculturale majore, cele care definesc arhitectura de baz\, „românismul” bate „ardelenismul”, „moldovenismul” [i „muntenismul”. Mi[carea popula]iei (ardeleni în Bucure[ti, moldoveni în Transilvania etc.) [i educa]ia/cultura centralizat\ de-a lungul timpului au contribuit la aceast\ omogenizare. Exist\, totu[i, unele diferen]e. Astfel, tendin]a de con[tiinciozitate este mai ridicat\ în Transilvania, dar nu la diferen]e mari, ecologic vorbind. Exist\ îns\ un capital social mai ridicat în zona Transilvaniei, mai ales exprimat prin încrederea fa]\ de str\ini [i cei de alt\ na]ionalitate. Exemplele date de dvs. mai sus nu se sus]in ast\zi, fiind mai ales stereotipuri (poate s-au sus]inut cândva, de aici supravie]uirea unor stereotipuri).

Did you ever consider a field other than psychology? When did you decide? Yes. There was a time when psychology was not even a possibility, having been banned by the Communists in 1977. At the time, I was going to study medicine or law. But I got lucky with the Revolution in 1989, when I was in the 11th grade. They reintroduced psychology as a subject and, upon learning what it studies, I decided without hesitation. And I sure am grateful for this opportunity. There seem to be genuine psycho-cultural differences between Romanians from different parts of the country. However, it also seems that there is a fine line between those genuine differences and unwarranted stereotypes. How do we square this circle? What do you think about the following ‘classic’ stereotypes: people from Transylvania have a strong work ethic, while those from the Moldavian region are a little too casual, instead being more artsy, and those from the South talk more than they work. Are these stereotypes grounded

in reality? How did they persist? The general Romanian psycho-cultural framework overrules those psycho-cultural variations specific to the people of Transylvania, Moldova or Muntenia. The migration of people (from Transylvania to Bucharest, from Moldavia to Transylvania etc.) and the standardization of education have contributed to this homogeneity. However, there are particularities. Conscientiousness is indeed higher in Transylvania, though not by much, in the grand scheme of things. But there is a higher level of social capital in Transylvania, expressed especially through the increased presence of traits such as trust for strangers and those of other nationalities. The examples you mention are not relevant today and are, for the most part, stereotypes, though they might have been true to reality at some point, which might be why they have persisted. Another set of stereotypes is that pertaining to the Romanian diaspora. At the onset of the Coronavirus pandemic, when many

21


22

ROBELO INTERVIEW DANIEL DAVID „(...) a[ dori s\ v\d valorile vestice promovate programatic. Asta ar fi pentru mine o [coal\ care formeaz\ competen]e moderne”.

Un alt set de generaliz\ri este cel legat de diaspor\. La începutul pandemiei, când mul]i oameni s-au întors, unele televiziuni [i chiar persoane publice ne-au anun]at c\ s-au întors în ]ar\ ho]ii, pe[tii, „fetele”, „bombardierii”, c\p[unarii, sclavii... Sunt justificate aceste generaliz\ri? De ce suntem atât de înver[una]i împotriva acestor oameni? S-au întors [i oameni care au în]eles valori, norme [i axiome sociale vestice, oameni care au început s\ se emancipeze [i s\ aib\ preten]ii de la ceilal]i [i de la autorit\]i pe linia acestei emancip\ri, ceea ce nu-i face neap\rat simpatici. Spre exemplu, asertivitatea - faptul c\ î]i con[tientizezi drepturile [i ]i le ceri -, element fundamental al emancip\rii, este înc\ v\zut\ într-o structur\ colectivist\ cu concentrarea puterii ca agresivitate/obr\znicie. În cartea „Psihologia poporului român”, ar\ta]i c\ una dintre principalele credin]e (autostereotip) pe care le avem noi despre noi este aceea c\ suntem ospitalieri. Totu[i, ar p\rea c\ auto-stereotipul se confund\ cu heterostereotipul în acest caz. Ne purt\m oare altfel cu str\inii, sau cum de ajung [i ei la aceea[i concluzie? Nu cred c\ se confund\, dar e drept c\ nu avem m\sur\tori riguroase asupra unui astfel de heterostereotip. Apoi, da, este posibil s\ încerc\m s\ p\rem altfel în fa]a str\inilor, de[i primele vizite [i întâlniri la aeroporturile din ]ar\ din marile ora[e cred c\ anuleaz\ heterostereotipul imediat! În fine, uneori este un element de polite]e, când nu [tii multe despre al]ii, s\ le spui pe cele care corespund cu ceea ce spun ei despre ei [i/sau lucruri destul de pozitive, dar generale cum este ospitalitatea. Cu siguran]\ noi avem ospitalitatea ca model cultural-ideal (cum vrem s\ fim) [i chiar ne credem a[a (cum ne credem). Asta este bine! Numai c\ mai avem de lucru s\ [i devenim a[a; a[a c\ hai s\ o facem! {i s\ începem cu încrederea în oameni, c\ este greu s\ fii ospitalier când vezi în ceilal]i (mai ales str\ini) pericole, nu rela]ii [i oportunit\]i. {i, ceea ce putem face imediat, s\ ar\t\m asta (prin schimbare comportamental\ [i training unde

este nevoie) la interfa]a imediat\ cu ceilal]i, adic\ la grani]\ [i la aeroport... A[a cum men]iona]i în prelegerile dvs., avem de-a face cu 2 Românii - cea colectivist\ [i cea individualist\, care se ciocnesc. Cum se poate rezolva acest conflict? Se va rezolva de la sine, pe m\sur\ ce tinerele genera]ii vor ocupa pârghiile de putere social\. Apoi, putem promova astfel de valori în familie, în copiii no[tri [i la [coal\ prin competen]ele create. Din spusele dvs., în]elegem c\ individualismul este modelul spre care trebuie s\ tindem pentru a moderniza România. În acest demers, ar trebui p\strat ceva din structura noastr\ traditional\, colectivist\, sau ea trebuie demolat\ complet pentru a face loc individualismului? Individualismul dus la extrem nu pune [i el ni[te probleme? În limba român\ individualismul are o conota]ie negativ\, care duce cu gândul la egoism. Dar nu asta înseamn\ în constructul psihologic, de aceea prefer termenul de autonomie (individ autonom). Dar [i a[a, un atribut psihocultural nu este bun sau r\u în sine, ci devine mai util sau mai pu]in util prin raportare la un cadru de referin]\. Noi am ales s\ ader\m la spa]iul vestic, creat pe fondul individului autonom. De aceea este important\ schimbarea! Altfel, Federa]ia Rus\ este în mare parte colectivist\ [i pentru mediul lor geopolitic asta este foarte OK. Mentiona]i în cartea dvs., „Psihologia poporului român”, c\ profilul nostru psihologic de adâncime, referitor la inteligen]\, la creativitate se afl\ la nivelul culturilor occidentale, dar valorificarea acestui poten]ial sufer\ din cauza institu]iilor arhaice. Cum vede]i evolu]ia sistemului de educa]ie? Ce ar trebui schimbat? Trebuie regândit dup\ principiile spa]iului în care ne-am integrat. Trebuie s\ valorizeze mai mult cuno[tin]ele procedurale (skills) [i s\ promoveze în curriculum valorile (attitudes) vestice, precum autonomia, emanciparea, descentralizarea puterii sociale, îmbr\]i[area

people came back, some news programs and even public figures let us know that our thieves, pimps, ‘girls’, chavs, strawberry pickers, slaves… Are these stereotypes justified? Why are we so against these people? Among those who came back are also people who have understood Western norms and social axioms, who have begun a process of emancipation and who have expectations from others and from the authorities because of this, which does not necessarily make them congenial. For example, assertiveness – knowing your rights and demanding that they be respected -, a fundamental part of emancipation, is still seen as an aggressive display of rebellion in the traditional collectivist framework. In your book, ‘The Psychology of the Romanian People’, you show that one of the most prevailing beliefs we have about ourselves (an auto-stereotype) is that we are hospitable people. However, it seems that the matter of fact in this case is that the auto-stereotype and the hetero-stereotype are conflated. Do we behave in a different way with foreigners, or why do they come to the same conclusion? I don’t think they are conflated, but we do not really have precise measurements of the hetero-stereotype. But yes, it is possible that we try to seem in a certain way with foreigners. However, I think the first contact they have with us at the airports in the major cities immediately destroys the heterostereotype. Anyway, sometimes it is a matter of being polite, when you don’t know too much about a peoples, to tell them things that are in accordance with what they themselves think of them, or simply positive but general things, like that they are hospitable. We have surely made hospitability into a cultural ideal (how we want to seem) and we really think this is how we are. That’s a good thing! Only that we still have some work to do to really be this way. Let’s do it! And let’s begin by cultivating trust, since it is hard to be hospitable when you


Daniel David, Simfonia Iubirii, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

„(...) I would like to see Western values being pragmatically promoted. This is what would be for me an education that develops modern competencies”.

educational system? What should be changed? It should be reorganized so as to adhere to the values of the geopolitical structure of which we are part. We need to promote the learning of skills more and we need to promote Western attitudes such as autonomy, emancipation, decentralization of social power, the embracement of uncertainty as opportunity, the modelling behavior also through rewards, not just through punishment and hunting for mistakes.

see in others possible threats and not connections and opportunities. What we can immediately do is express this behavioral change from the first contact foreigners have with us: at the border and at the airport. As you mention in your talks, Romania is divided between collectivism and individualism, which clash. How can this conflict be resolved? It will resolve by itself, once the new generation gradually comes into power. Then, we can promote such values in our family, for our kids and at school through the competencies that are developed. We understand from your talks that individualism is the model towards which we should tend in order to modernize Romania. In the process, is there anything valuable left from our traditional collectivist structure that we should keep, or should it be destroyed from the ground up in order for individualism to rise? Does not

extreme individualism also raise some issues? Individualism has a negative connotation in the Romanian language, which makes one think of egoism. But this is not the meaning of the psychological construct ‘individualism’, which is why I prefer to use the term ‘autonomous’ (autonomous individual). Either way, a psycho-cultural attribute is not good or bad in itself, but becomes useful or less so in relation to the larger framework of values. We have chosen to adhere to the Western space, where the autonomous individual is valued. Alternatively, the Russian Federation is largely collectivist and that works out just fine for their geopolitical environment. In your book, ‘The Psychology of the Romanian People’, you mention that our deep psychological profile, as it pertains to intelligence and creativity, is up there with that of the Western societies, but we do not properly capitalize on this due to the archaic institutions. How do you see the evolution of our

It is clear that your studies regarding the psychology of the Romanian people have aroused great interest, but are we really changing at the individual level? I know that statistically, Romanians very rarely go to the psychologist to get help with their troubles. It’s not really like that anymore. In major cities, people are already using the services of psychologists when they have psychological concerns quite normally. We still have some way to go in small cities and villages, but this has to do not with people’s attitude, but with the lack of access to high-quality psychological services. Education changes public perception, and digitalization will then be able to facilitate the access to high-quality psychological services. Which subjects would you want introduced in schools (or which subjects should enjoy

23


24

ROBELO INTERVIEW DANIEL DAVID >În atributele psihoculturale majore, cele care definesc arhitectura de baz\, „românismul” bate „ardelenismul”, „moldovenismul” [i „muntenismul”.<

incertitudinilor ca oportunit\]i, modelarea comportamentului social prin recompense, nu doar prin pedepse [i vânarea gre[elilor. Este clar c\ studiile dvs. despre psihologia poporului român suscit\ un larg interes, ne place s\ mergem cu România [i românii la psiholog, dar la nivel individual reu[im s\ ne schimb\m oare? Înteleg c\ statistic românii apeleaz\ foarte pu]in la psiholog pentru rezolvarea problemelor lor? Nu este chiar a[a, lucrurile s-au schimbat mult. În marile ora[e oamenii acceseaz\ deja în mod natural serviciile psihologice atunci când au probleme psihologice. Mai avem de lucru în spa]iul urban mic [i în mediul rural, dar aici problema nu este doar de atitudine a oamenilor, ci [i de acces la servicii psihologice de calitate. Educa]ia schimb\ percep]ia, iar digitalizarea va putea cre[te apoi [i accesul la servicii psihologice de calitate. Ce discipline v-a]i dori s\ se studieze în [coala (sau s\ se pun\ mai mult accent pe ele)? Oare nu ar fi bine s\ se pun\ accent [i pe logic\, gândire critic\, argumentare? Ar trebui s\ ne preocup\m înc\ din [coal\ [i de s\n\tatea mental\, dezvoltarea armonioas\ a na]iei noastre? Pe lâng\ ce se studiaz\ acum a[ introduce psihologia, la nivelul fiec\rei etape, pentru a-i înv\]a pe oameni s\-[i regleze emo]iile, cogni]iile [i comportamentele [i cum s\ fie ferici]i, al\turi de dezvoltarea gândirii critice [i a altor abilit\]i relevante în dezvoltarea/optimizarea personal\. Apoi, a[ vrea ca materiile actuale, destul de OK selectate, s\ fie mai aplicate, prin cuno[tin]e procedurale, f\r\ a se renun]a la rolul cuno[tin]elor declarative; la acest nivel, integrarea în logic\ multi-/inter-/trans-disciplinar\ este de asemenea foarte important\, f\r\ a se renun]a îns\ complet la demersurile disciplinare. În fine, a[ dori s\ v\d, a[a cum am spus mai sus, valorile vestice promovate programatic. Asta ar fi pentru mine o [coal\ care formeaz\ competen]e moderne.

Cum se pot integra cei care au studiat în str\in\tate [i vin cu valorile culturale occidentale? Cu greu, dar nu trebuie s\ renun]e, trebuie sus]inu]i de p\rin]i [i de profesorii responsabili, deoarece valorile lor de acum sunt valorile viitoare ale ]\rii. De ce gândirea critic\ este atât de pu]in apreciat\ în România? De ce auzim mereu: teorii, teorii, teorii…? Unde vede]i, de exemplu, în sistemul românesc, un olimpic la filosofie din România, [ef de promo]ie la Essex, master la King’s College, care î[i dore[te s\ se întoarc\ în ]ar\, în condi]iile în care aici lumea întreab\: bun, ai terminat filosofia, [i ce ai s\ faci în continuare? Teoriile [tiin]ifice, mai ales din zona sociouman\, erau periculoase pentru comuni[ti. Teoreticienii lor erau Lenin, Marx [i Stalin, care au epuizat cunoa[terea uman\ [i nu mai era nevoie de al]ii... Iar aceast\ „teoretizare” era legat\ direct de practic\, ca materialism dialectic! „[coala vie]ii” a devenit astfel mai important\ în cultura semidoct\, decât [coala adev\rat\. Înc\ perpetu\m automat aceste

stereotipuri. Acest lucru ne-a fost înt\rit aparent de demersurile Uniunii Europene care vorbe[te de nevoia de cuno[tin]e practice (skills) [i de aplica]ii inovative practice în mediul socio-economic. Spun aparent, deoarece aceste demersuri practic-inovative vestice sunt derivate sau sunt în strâns\ leg\tur\ cu teoriile [tiin]ifice cele mai avansate, nu cu „[coala vie]ii” sau cu teoriile finale ale lui Lenin/Marx/Stalin! Ce le spune]i studen]ilor dvs. cel mai des? Ce sfaturi le dati? S\ în]eleag\ c\ emo]iile [i comportamentele lor nu sunt cauzate de evenimentele de via]\, ci de modul nostru de raportare la acestea. {i putem alege modul de raportare! În acest sens le spun s\ gândeasc\ ra]ional adic\ flexibil, nu absolutist, non-catastrofic, s\ aib\ toleran]\ la frustrare [i s\ fac\ evalu\ri nuan]ate, f\r\ generaliz\ri excesive – [i vor avea doar emo]ii [i comportamente s\n\toase. Pe aceea[i linie, fericirea nu se întâmpl\ [i nu se caut\; aceasta se construie[te prin atitudini cognitiv-comportamentale! În sintez\, dac\ în]elegi sintagma psihologic\ „I don’t need what you want!”, e[ti un iluminat psiho-


Daniel David, Simfonia Iubirii, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

>The general Romanian psycho-cultural framework overrules those psycho-cultural variations specific to the people of Transylvania, Moldova or Muntenia.<

still perpetuating this kind of stereotypes, an attitude apparently encouraged by the European Union, where they talk about the need for practical skills and innovative practices in the socio-economic field. Yet this is only an appearance, because the practical applications of the West are derived from or are strongly related to the most advanced scientific theories – not the ‘school of life’ or the ultimate theories of Lenin/Marx/Stalin!

greater importance)? Shouldn’t we also focus on logics, critical thinking, theory of argumentation? Should we be preoccupied with our mental health beginning from school in order for a harmonious development of our nation? Apart from the subjects that are already being studied, I would introduce psychology for every grade in order to teach people how to regulate their emotions, cognitions and behaviors, how to be happy, along with the development of critical thinking and other skills relevant for personal development. Then, I would like the subjects – a pretty decent choice of subjects - already in the curriculum to be focused in a more applied manner, to offer procedural knowledge, of course without overlooking declarative knowledge; at this level, it is very important for the subjects to be inter-connected, integrated in a trans-disciplinary logic, also without neglecting the distinctiveness of each subject. In the end, I would like to see, as I’ve said, Western values being pragmatically promoted. This is what would be for me an education that develops modern competencies.

How can those who have studied abroad and are now returning with Western cultural values integrate? It will be hard, but they mustn’t give up. They need to be supported by responsible parents and professors because they are values are the future values of this country. Why is there so little appreciation for critical thinking in Romania? Why do we always hear – theories, theories, theories…? How do you see in this paradigm someone who has competed in the Romanian Philosophy Olympiad, has a first class degree from the University of Essex and is doing a Master’s at King’s College London, and yet wants to come back here, where people ask – what are you going to do with philosophy? Scientific theories, especially, from the socio-humanistic sphere, were dangerous for the Communists. For them, all knowledge was exhausted by Lenin, Marx and Stalin, and so there was no need for anyone else. And their theory was directly related to practice, as dialectical materialism. This is how the ‘school of life’ become more important than real education for the half-witted around us. And we are

What do you most often tell your students? I try to make them aware that their emotions and behaviors are not caused by actual events in life but by how they relate to those events. And we can choose how we relate to them! In this context, I tell them to think in a rational manner, by which I understand flexible thinking (not thinking in absolutes), noncatastrophic thinking, having frustration tolerance, forming nuanced judgments, without excessive generalization. In this way they will only have healthy emotions and behaviors. On the same note, happiness is not something that happens or something one searches for; happiness is built through cognitive attitudes! Summing up, if you understand the saying – I don’t need what you want! -, you are psychologically enlightened. As an interpretation of Buddhist philosophy holds – With our thoughts we build the world. The mind causes the acts. Think, speak and act with your rational mind and happiness will follow you like the shadow that never disappears in the sun. What is your next research project? We are doing a psychological analysis at the level of counties/regions/macroregions/historical regions and we are studying the role of psycho-cultural attributes in socioeconomic inequality. Finally, 3 questions from our colleagues: We have heard and we bet that travelling is good for our health. But why is it good, what mechanisms does it trigger? I think that, as a general statement, this is a myth. Traveling, in itself, can generate either

25


26

ROBELO INTERVIEW DANIEL DAVID „C\l\toria în sine poate s\ genereze eustres (stres pozitiv) sau distres (stres negativ)”.

„Traveling, in itself, can generate either eustress (beneficial stress) or distress (negative stress)”.

logic [i, cum spun într-o adaptare a unei filosofii budiste – „Cu gândurile noastre construim lumea. Mintea cauzeaz\ faptele. Gânde[te, vorbe[te [i ac]ioneaz\ cu mintea ra]ional\, iar fericirea te va urma ca umbra care în soare nu te p\r\se[te niciodat\”. Care este urm\torul studiu pe care îl preg\ti]i? Unul în care facem analiz\ psihologic\ la nivel de jude]e/regiuni/macroregiuni/regiuni istorice [i studiem rolul atributelor psihoculturale în inegalit\]ile/polariz\rile socio-economice. În final 3 întreb\ri adresate dvs. de colegii no[tri: Noi am auzit [i miz\m pe faptul c\ face bine s\n\t\]ii s\ c\l\torim. Dar de ce face bine, ce declan[eaz\? Eu cred c\, formulat\ la modul general, este un mit. C\l\toria în sine poate s\ genereze eustres (stres pozitiv) sau distres (stres negativ). Asta depinde de durat\, scop, ce se întâmpl\ pe parcurs etc. Cred c\ am auzit to]ii de oameni care s-au întors obosi]i din concediul petrecut în locuri care au presupus multe c\l\torii. De ce la Cluj pare c\ se poate mai bine [i mai mult? Dintre ora[ele române[ti Cluj-Napoca este cel mai colorat academic, dac\ raport\m num\rul de studen]i la popula]ia general\. Aceast\ coloratur\ academic\ vine cu mai mult\ polite]e, încredere, cooperare, inteligen]\ [i creativitate, elemente care se poten]eaz\ reciproc [i creeaz\ un capital uman [i social care inoveaz\ [i aduce bun\stare. Vor mai exista [coli clasice în 20 de ani? Sau revenim la modelul de studiu acas\, cu profesori priva]i? Vor exista, dar vor trebui s\ aib\ o alt\ pedagogie, una digitalizat\, care va implica elevul/studentul [i p\rin]ii ca arhitec]i ai actului educa]ional.2

eustress (beneficial stress) or distress (negative stress). This depends on the duration of your travel, the reason for travelling, what happens in the meantime etc. I think we have all heard stories about people who have come back tired from a holiday where they visited many places. Why does it seem that more (and better) things happen in Cluj?

Cluj-Napoca is the most academically vibrant city in Romania, if we consider the number of students in relation to the general populace. This academic infusion comes with more politeness, trust, cooperation, intelligence and creativity, traits that feed on one another and create human and social capital that innovates and brings wellbeing. Will there be traditional schools in 20 years’ time? Or will we go back to homeschooling with private teachers? They will still exist, but they will have to come up with a different pedagogical approach, a digitalized one, which will involve both the student and the parents as architects of the educational project.

Ligia {endrea



28

COME AND SEE VÂN|TOARE DE TRUFE LA VALEA VERDE

Valea Verde

La Vân\toare Valea Verde, a[a cum inspirat a fost botezat locul, este o destina]ie de vacan]\ potrivit\ în orice sezon. Este potrivit\ atât vara când fugim de ar[ita din ora[e, dar [i atunci când verdele se transform\ în alb, iar petrecerile private se mut\ în ambian]a creat\ de trioul de coarde, la gura sobei sau în fa]a [emineului din

restaurantul Valea Verde. Un sejur romantic la Valea Verde, în doi sau cu toat\ familia, cu drume]ii pe dealurile ce împrejmuiesc satul s\sesc Cund, este re]eta tinere]ii f\r\ b\trâne]e. Dup\ câteva zile petrecute în lini[te la liziera p\durilor de fag sau pe veranda vreuneia dintre casele s\se[ti care compun resortul

Valea Verde, vei putea spune, f\r\ a deveni patetic, c\ ai cå[tigat ani de s\n\tate.

Casele din Cund Cund a fost una dintre primele a[ez\ri întemeiate de sa[i la stabilirea lor în Transilvania, renumi]i pentru priceperea lor, dovedit\ prin


activitatea breslelor ce i-au asigurat satului prosperitatea economic\. Resortul nu este o pensiune obi[nuit\, la modul conven]ional. Casele [i apartamentele sunt r\sfirate prin tot satul fiind, toate, foste case saxone. Sunt case vechi, case s\se[ti, ce nu au fost

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Š Valea Verde, Cund

de Trufe!

29


30

COME AND SEE VALEA VERDE

construite pentru a g\zdui oaspe]i, iar nevoile fo[tilor proprietari au fost, desigur, diferite de cele ale oaspe]ilor de acum. A[adar, ele au fost adaptate cu grij\ pentru uzul curent, dar f\r\ a le afecta autenticitatea sau frumuse]ea. Recep]ia se afl\ la Restaurantul Valea Verde, care este [i locul administra]iei centrale. Oaspe]ii sunt invita]i s\ foloseasc\ întregul spa]iu destinat complexului Valea Verde [i toate facilit\]ile oferite, excluzând rarele ocazii în care unele zone sunt închiriate pentru evenimente private. Masa, în aceast\ perioad\, se serve[te doar în restaurant.

Valea Verde, Cund, foto: © Rusu Dumitru Costinel

Dragoste la prima vedere Valea Verde s-a n\scut din dorin]a so]ilor Ulrike [i Jonas Schäfer – cel din urm\ antreprenor de succes, fost inginer de sunet, produc\tor muzical [i managerul mai multor arti[ti [i compozitori – de a conserva un loc de care sau îndr\gostit la prima vedere. Ulrike are un master în asisten]\ social\ [i este implicat\ politic, încercând, în acest fel, s\ aduc\ schimbarea în comunitate. Iremediabil îndr\gostit de magia Transilvaniei [i pentru a-[i r\sf\]a oaspe]ii, Jonas Schäfer a creat la Valea Verde un concept turistic prietenos. Turi[tii sunt condu[i în atelierele me[terilor populari, în ]es\torii, fier\rii sau tâmpl\rii, sunt ademeni]i cu tururi ecvestre, c\lare sau atelaje, cu seminarii de g\tit sau degust\ri de vinuri, cu vân\tori de trufe [i excursii ghidate în împrejurimi, conduse de localnici.


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

VÂN|TOARE DE TRUFE

Oamenii primitori, lini[tea întrerupt\ doar de våntul care scutur\ de z\pad\ crengile copacilor, localnici care p\streaz\ nealterate tradi]iile str\bune, preparatele delicioase preg\tite de Jonas Schaffer, cel care a reu[it s\ opreasc\ de la emigrare o întreag\ comunitate, fac din Valea Verde o destina]ie de vacan]\ aparte. Situat\ într-o vale, între dealurile ce despart Sighi[oara de Sibiu, cu cele cåteva str\du]e m\rginite de case tradi]ionale s\se[ti, Cund ofer\ evadarea pe care o caut\ tot mai mul]i turi[ti. Peisajele ce pot fi admirate la Cund sunt cu adev\rat superbe, o vizit\ la Valea Verde este o c\l\torie înapoi în timp, o incursiune în via]a sa[ilor de alt\ dat\! Dac\ v\ plac vacan]ele active sau, dimpotriv\, tihnite, atunci o alegere mai bun\ nici c\ pute]i face. Indiferent dac\ v\ dori]i odihn\ [i relaxare sau sunte]i în c\utare de noi locuri [i experien]e, Valea Verde are ce s\ ofere pentru toat\ lumea. Satul este de poveste, cu str\du]e [i case vopsite în alb, turcoaz electric sau c\r\miziu, unite între ele de cur]i fortificate care p\s-

treaz\ vizibile accentele de arhitectur\ s\seasc\, uime[te ziua cu oferta sa de recreere, cu plimb\rile prin z\pad\, iar seara cu rafinatele concerte ale orchestrelor de camer\ care se perind\ pe aici sau cu preparatele delicioase preg\tite de Chef Jonas. Nici noaptea tårzie nu vine prea repede, Valea Verde te ]ine treaz cu serate romantice. Sunt nenum\rate astfel de evenimente, iar oaspe]ii nu le rateaz\. La Cund tradi]iile sunt înc\ respectate, astfel încåt via]a simpl\ a locuitorilor s\i care î[i

v\d zilnic de treab\ muncind în gospod\rie, f\r\ a lua seam\ la vizitatori, contrasteaz\ oarecum bucolic cu noul statut turistic al satului.

La vân\toare de trufe Pachetele de servicii Valea Verde sunt alese cu grij\ de o echip\ dedicat\ pentru a oferi experien]e autentice, pe tot parcursul [ederii, oaspe]ilor veni]i s\ petreac\ clipe memorabile în pitorescul sat transilv\nean. P\durile de foioase îmbr\cate acum în manta alb\ ascund comori gastronomice rare,

31


32

COME AND SEE VÂN|TOARE DE TRUFE LA VALEA VERDE

r\d\cini de plante s\lbatice [i trufandale de p\månt, precum trufele de p\dure, „aurul negru” al Transilvaniei s\lbatice. Pentru ca trufele s\ ajung\ din p\dure în farfuriile restaurantului Valea Verde, Chef Jonas Schäfer organizeaz\ periodic vân\tori de trufe. Ele au loc în anumite perioade ale anului, vineri seara, dup\ un pahar de prosecco [i o cin\ cu patru feluri de måncare, toate delicatese preparate din trufe. Såmb\ta continu\ cu un prânz u[or, cu dou\ feluri cu trufe, l\sând loc pentru cina cu cinci feluri, toate preparate din trufe. Weekendul se poate încheia duminica diminea]a, dup\ micul dejun, cu ou\ Benedict asezonate, bineîn]eles, tot cu trufe.

F\ cuno[tin]\ cu produc\tori locali de brânz\ artizanal\! În micul sat s\sesc transilv\nean îi vei întålni pe unii dintre cei mai importan]i produc\tori de brânz\ artizanal\ din Transilvania „Manufactura de Brânz\”. La fel ca mai popularii brånzari din Alpi, sa[ii din Cund produc, dup\ re]ete tradi]ionale, diverse sortimente de schweizer, chiar dac\ delicioasa bråmz\ fermentat\ din lapte de vac\ este acum un brand asumat de alte ]\ri.

Truf\, Valea Verde, Cund, foto: © Smeu Andrei C\t\lin

Tururi private Creativii ghizii de la Valea Verde organizeaz\ itinerarii dedicate pentru vizite de o zi ori drume]ii mai scurte [i excursii c\tre destina]ii mai pu]in cunoscute din aceast\ zon\ a Transilvaniei, precum cele de la minele de sare de la Turda [i Praid sau în satele secuie[ti din Harghita [i Covasna.

Vin [i natur\

Drume]ii în Transilvania

Descoperi]i satul Cund într-o excursie de o or\. Ve]i pleca de la Valea Verde, ve]i trece prin sat, ve]i urca pe câmpurile dimprejur, ve]i traversa dou\ v\i [i ve]i reveni în sat pe un drum aflat de-a lungul lizierei de p\dure. Excursia va fi „stropit\” cu cele mai bune vinuri.

Cu sania sau c\ru]a la trap

Prånz cu palinc\

Valea Verde [i-a cå[tigat reputa]ia de resort specializat în echita]ie. Nu exist\ mod mai potrivit de a contempla uimitorul peisaj transilv\nenan decât din [aua unui cal sau de pe „capra” unei c\ru]e sau tr\suri! Pentru aceste experien]e, Valea Verde pune la dispozi]ie turi[tilor patru tipuri de atelaje începând cu tradi]ionala c\ru]\ cu ro]i de lemn, continuând cu solida tr\sur\ Wagonette, apoi cu eleganta tr\sur\ cu acoperi[ retractabil Landauer, veche de 100 de ani [i, nu în ultimul rând, pentru ocazii speciale, un încânt\tor Coupé. Când stratul de z\pad\ permite, sania ia locul tr\surilor.

Pe parcursul acestei excursii, care dureaz\ aproximativ 6 ore, ve]i descoperi o serie de sate s\se[ti, maghiare [i române[ti. Pauza de prânz o ve]i face la una dintre familiile maghiare din satul Daia, iar mai apoi ve]i vizita biserica protestant\ din Gogan pentru a admira frescele vechi de peste 1000 de ani.

În sat sunt amplasate dou\ panouri cu harta traseelor. Nu toate traseele sunt marcate, dar sunt u[or de identificat. Valea Verde este un loc perfect pentru cei care doresc s\ exploreze zona la pas. Locul este binecuvåntat, cele mai frumoase trasee traverseaz\ p\duri, dealuri [i v\i de o rar\ frumuse]e. Amatorii de drume]ii vor avea la dispozi]ie un prânz la pachet, sau vor putea opta pentru un picnic ]\r\nesc, cu foc de tab\r\. În apropiere mai sunt câteva locuri celebre de vizitat, aflate la aproximativ 30 de km dep\rtare, precum cele de la Sibiu sau Sighi[oara. Dac\ dori]i s\ vizita]i obiectivele turistice din împrejurimi, administra]ia Valea Verde v\ poate pune la dispozi]ie mijloace de locomo]ie [i asisten]\ turistic\. Cu sau f\r\ sa[i, istoria locului se scrie în continuare. Natura [i pitorescul impresioneaz\, dar satul are nevoie de sus]inere local\ [i de o comunitate care s\-i con[tientizeze valoarea. Peisajele seduc\toare, ofertele diverse de

Observatorul Valea Verde Observatorul nu este alceva decåt o caban\ de lemn aflat\ la marginea p\durii, într-o livad\ de peri. De pe terasa ei, ve]i avea ocazia s\ vede]i vulpi, c\prioare, ur[i, vulturi [i, cu pu]in noroc, vreun rås.


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

relaxare [i cadrul autentic natural, fac din satul s\sesc Cund o destina]ie modern\, în trend cu noile politici verzi de conservare [i dezvoltare durabil\ a ariilor naturale. Satul atrage deja interesul turi[tilor, sper\m c\ [i pe al dumneavoastr\!

Work from hotel Omul de afaceri Drago[ Anastasiu, ac]ionar al resortului Valea Verde, a lansat un program de atragere a corporati[tilor care lucreaz\ de acas\ [i care ar putea îmbina relaxarea în aer liber cu munca. Oferta special\ porne[te de la 25 de euro/camer\/noapte cu mic dejun inclus, pentru

cei care închiriaz\ minimum 14 zile [i ofer\ gratuit, printre altele, cafea, acces la internet [i la s\lile de conferin]\. „Dac\ tot lucreaz\ de acas\ [i dac\ tot este pericol de infectare în multe ora[e, oamenii se pot muta cu familiile pentru o perioad\ la Cund, iar, în loc de work from home, vor avea work from hotel, în natur\, unde, pe bani pu]ini, pot face aceea[i munc\, dar nu închi[i în apartamente, ci bucurându-se de aer curat [i de toate facilit\]ile de care au nevoie - internet, Zoom, s\li de conferin]\ etc. În afar\ de munc\ [i [edin]e, ei se pot bucura din plin de natur\. În Cund, oaspe]ii se pot bucura de drume]ii [i de

plimb\ri cu calea[ca, de echita]ie [i vân\toare de trufe, yoga [i cine la lumina lumân\rilor, în intimitatea Observatorului”, a declarat Drago[ Anastasiu. Omul de afaceri crede c\ munca de acas\ poate deveni stresant\ în condi]iile în care apar tot mai multe restric]ii, pe când, într-un resort, corporati[tii pot trece mai u[or peste aceast\ perioad\. „De ce s\ stai închis în cas\, când po]i s\ te relaxezi în natur\?”, se întreab\ el. „{i de ce s\ nu alegi s\ lucrezi din alt\ parte, oferind o vacan]\ [i familiei, într-un loc izolat natural, atât de frumos [i de lini[tit?”. Pachetele pentru cei care se cazeaz\ mai mult de 14 nop]i pornesc de la 25 euro/camer\ [i includ cazare cu mic-dejun, aparat de cafea cu o capsul\/zi din partea casei, acces la spa]iul comun „co-working space” [i la o sal\ mic\ de conferin]e. Se pot programa sedin]e online, în exclusivitate, pe baza unui program prestabilit. Pachetele prev\d [i un discount de 30% la restaurant [i bar, pentru meniul „a la carte”, iar sp\latul [i c\lcatul hainelor sunt gratuite. Ofertele sunt valabile pân\ în luna aprilie 2021.

Zenaida F\rca[

Cazare în case restaurate la Valea Verde, Cund, foto: © Smeu Andrei C\t\lin

33


34

ROBELO INTERVIEW {TEFAN }ÎN}

{tefan }în] Proprietarul hotelului Teleferic Spune]i-ne povestea renov\rii, transform\rii, redecor\rii. Când a început? Cât a durat? În ce a constat? Care este conceptul actual? Hotelul Teleferic din Poiana Bra[ov reprezint\ întruchiparea unei legende a turismului românesc. Istoria sa de poveste începe dup\ 1970, printr-o construc]ie în stilul clasicelor hoteluri de munte europene, beneficiind de cea mai bun\ a[ezare în sta]iunea montan\ vedet\ a României, Poiana Bra[ov. Pozi]ionat la baza pârtiei principale, lâng\ telecabin\, hotelul a fost denumit „Teleferic ’’. S-a dezvoltat rapid, beneficiind de priveli[tea minunat\, u[urin]a accesului la pârtii iarna sau la trasee montane vara, cât [i de confortul oferit de un ansamblu hotelier modern [i primitor. Restaurantele hotelului ofereau meniuri atr\g\toare, vinuri fine [i atmosfer\ placut\. Punctul de atrac]ie, clubul de noapte, era pentru anii ‘70-’80 locul unde turi[tii se întâlneau cu vedete interna]ionale.

,,Telefericul” a fost, pâna în anul 1992, hotelul preferat al turi[tilor români sau str\ini, iubitori ai muntelui [i ai confortului aristocratic. Apoi a fost închis timp de 20 de ani, pân\ în anul 2012, când, dup\ un amplu program de renovare, hotelul a reintrat în circuitul turistic. Acum, „Teleferic”, situat la poalele muntelui Post\varu, într-un univers hotelier de lux ce se întinde pe o suprafa]\ de 16000 mp, este o excelent\ destina]ie de vacan]\, care ofer\ experien]e de neuitat. Astfel, vechea cl\dire a fost readus\ la via]\. A[a s-a n\scut Teleferic Grand Hotel! Renovarea vechii cl\diri a început la finalul lui 2012, iar construc]ia propriu-zis\, în vara anului 2013. Renovarea a implicat [i multe consolid\ri, interven]ii structurale, reconstruc]ia [arpantelor [i recompartiment\ri ale camerelor, toate pentru a readuce hotelul la cele mai noi standarde. Dup\ o aventur\ de doi ani [i trei luni hotelul a ren\scut, reu[ind s\ îmbine un stil clasic

montan cu cel modern, într-un concept extrem de potrivit Poienei Bra[ov. Echipa care a readus la via]\ acest hotel minunat are o misiune ambi]ioas\: s\ ofere o atmosfer\ special\ unor turi[ti speciali. Este visul echipei, s\ ofere vacan]e de excep]ie, la munte, în mijlocul naturii minunate din Poiana Bra[ov, într-un hotel confortabil, cu delicii culinare, cu un SPA [i multe alte surprize pl\cute. Cum au schimbat 9 luni de pandemie via]a hotelului? De la început am ac]ionat rapid pentru oprirea temporar\ a activit\]ii hotelului. Am luat decizia de a închide înc\ de la 1 martie, cu 2 s\pt\mâni înainte de declararea st\rii de urgen]\ datorate Covid-19. Principala preocupare a fost p\strarea personalului hotelului, gândindu-m\ c\ va urma o perioad\ de durat\ cu activitatea oprit\. Dup\ 3 luni am redeschis, la 1 iunie, activitatea mergând foarte greu la înce-


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

put, cu pierderi mari. Din luna iulie pân\ în prezent, în centrul preocup\rilor noastre a fost aplicarea strict\ a m\surilor anti Covid-19. Atitudinea [i ac]iunile noastre au dat roade, hotelul fiind din ce în ce mai frecventat, în special în zilele de weekend, atât de turi[tii români cât [i de turi[tii str\ini. Dorin]a noastr\ este s\ închidem anul 2020 f\r\ pierderi, p\strând întreg personalul. Ce lec]ii a]i înv\]at în 2020? Am trecut prin toate st\rile: spaim\, decep]ie, uluire, nesiguran]\, dezam\gire [i, în final, speran]\. Speran]a pe care o resimim este sus]inut\ de rezultatele pozitive, înregistrate în ultimele 6 luni. În primul rând, am înv\]at s\ avem încredere în noi ca echip\, dar trebuie s\ recunosc c\ nu a fost [i nu este u[or. Comportamentul uman este imprevizibil în fa]a unei situa]ii inedite cum este aceast\ pandemie. Am înv\]at, de asemenea, s\ nu ne baz\m pe promisiuni imediate: „vom face… ve]i primi… v\ vom anun]a…’’, neavând termene exacte, precise care pot fi luate în considerare. Am înv\]at s\ accept\m s\ tr\im cu acest virus nenorocit care, deocamdat\, face parte din via]a noastr\. Ce planuri ave]i pentru anul urm\tor? Bun\ întrebare! Cli[eul spune c\ totul va fi influen]at de evolu]ia virusului. Dup\ cum se [tie, hotelul supravie]uie[te din mi[carea, socializarea [i comunicarea între oameni. Ei sunt turi[tii no[tri, primi]i în condi]ii de siguran]\ maxim\, cât [i personalul hotelului. Vom continua anul viitor în aceea[i echip\ de management – profesioni[ti [coli]i în hoteluri de prim rang din Europa [i Statele Unite. Ne dorim continuarea aplic\rii celor 3 principii care ne-au adus recunoa[terea din prezent: 1) Determinare, 2) Organizare [i 3) Orientare c\tre Client! Industria hotelier\ se bazeaz\ pe venituri ce pot acoperi cheltuielile, pentru a putea oferi servicii la nivel înalt. A[adar [i noi st\m cu o mân\ la inim\ [i cu cealalt\ la portofel [i încerc\m s\ optimiz\m acest concept. A[ încheia prin a spune c\ anul 2021 va fi anul în care vom încerca s\ revenim la succes, pe cât posibil, [i nu doar s\ supravie]uim, cum am f\cut în 2020. Dup\ transformare, care este clasificarea camerelor în func]ie de spa]iu, cost, dot\ri etc.?

35


36

ROBELO INTERVIEW {TEFAN }ÎN}

Clasificarea Teleferic Grand Hotel este de 4 stele. Dispune de un total de 127 de camere [i apartamente premium. Dot\rile au fost gândite astfel încât s\ ofere tot confortul necesar [i s\ creeze o atmosfer\ intim\ [i armonioas\ pe toat\ perioada petrecut\ la hotel. Mobilierul elegant, lambriul [i decora]iunile din lemn vechi de peste 80 de ani (folosit la placarea pere]ilor), paturile confortabile [i priveli[tea montan\ minunat\, se completeaz\ armonios cu dot\rile moderne, pentru a putea oferi turi[tilor o experien]\ de neuitat. Fie c\ se alege o camer\ standard, un Junior Suite sau un apartament Deluxe, oaspe]ii beneficiaz\ de o temperatur\ ambiental\ pl\cut\ [i internet gratuit.

]ionale [i contemporane - restaurantul „Coroana Gourmet” cu o capacitate de 80 de locuri, abund\ de [arm, carism\ [i elegan]\. La toate acestea, ad\uga]i calitatea deosebit\ a produselor, un serviciu irepro[abil [i deja v\ pute]i face o idee despre atmosfera acestui restaurant de clas\. Care este meniul oferit? Ce specific are? Meniurile noastre rafinate îmbin\ mânc\rurile tradi]ionale române[ti cu cele bazate pe re]ete din buc\t\ria interna]ional\, la care se adaug\ deserturi delicioase preparate de mae[tri buc\tari. Vinurile care completeaz\ o mas\ perfect\, române[ti [i interna]ionale, au fost alese de oenologi renumi]i.

Sune]i-ne câteva fraze despre s\lile de conferin]e [i birourile puse la dispozi]ia oaspe]ilor. Teleferic Grand Hotel dispune de un ansamblu de spa]ii perfect adaptate pentru întâlniri între prieteni, pentru evenimente de familie sau pentru conferin]e de anvergur\. Dispune de o sal\ pentru petreceri, Bra[ovia Ballroom, cu o capacitate de 250 locuri (în aranjament teatru) [i trei s\li de evenimente: Poiana, 22 locuri, Cet\]uia, 33 locuri [i Post\varu 32 locuri. Toate s\lile dispun de echipamente moderne audio video, izola]ie fonic\, internet de mare vitez\ [i au fost proiectate pentru a întregi gama variat\ de facilit\]i pe care hotelul le pune la dispozitie. Câteva fraze despre restaurant [i salonul de mic dejun. În ce fel s-au schimbat acestea? Restaurantele complexului nostru,Teleferic Grand Hotel, au fost concepute pentru a putea oferi o experien]\ culinar\ de excep]ie. Fie c\ vorbim despre buc\t\ria utilat\ dup\ cele mai moderne standarde sau despre arhitectura de interior care ofer\ confort [i intimitate, al\turi de serviciul ireprosabil al personalului nostru, toate urm\resc un singur deziderat: satisfac]ia clientului. Restaurantul ‚,4 anotimpuri”, cu o capacitate de 180 de locuri este locul ideal pentru a v\ începe ziua. De îndat\ ce p\[i]i pragul restaurantului pentru un mic dejun savuros, ve]i fi întâmpina]i de aromele de pâine proasp\t\ [i cafea. Atent selec]ionate, preparatele noastre din bufetul de mic dejun v\ ofer\ energie, indiferent dac\ v\ preg\ti]i pentru o zi la ski, o plimbare relaxant\ sau o întâlnire de afaceri. O interpretare inovativ\ a buc\t\riei tradi-

Ce alte servicii mai pune la dispozi]ie oaspe]ilor s\i Teleferic Grand Hotel, cu sau f\r\ plat\ (telefon, saun\, masaj, fitness, club, piscin\, parcare)? Serviciile oferite de Teleferic Grand Hotel încearc\ s\ vin\ în întâmpinarea nevoilor specifice turistului. Centru Spa – cu piscin\ interioar\, s\li de tratament, saun\ umed\, uscat\ [i infraro[u, jacuzzi exterior sau sal\ de fitness, Centrul de închirieri Schiuri [i {coala de Schi Teleferic, Garderoba de schiuri pus\ la dispozi]ia oaspe]ilor, Locul de joac\ pentru copii. Barul Apres Ski, pozi]ionat cu vedere la pârtie, este o loca]ie modern\ având o zon\ de interior [i amplasarea principal\ pe teras\. Aici se afl\ o scen\ specific\ [i cabina DJ-ului care preg\te[te petrecerea dup\ o zi de schi. „Casa UTU” este o cas\ bistri]ean\ de la începutul Secolului 20, reconstruit\ în complexul hotelier [i se afl\ în gr\dina din spatele

propriet\]ii. Casa este destinat\ petrecerilor rustice, cu meniu tradi]ional românesc. La un an dup\ deschiderea hotelului a fost finalizat\ redecorarea clubului de noapte, loc de atrac]ie pentru turi[tii cu tradi]ie, începând din anii 70. În prezent, noul club de noapte Teleferic Arena ofer\ o atmosfer\ elegant\, modern\, cu spectacole live [i muzic\ mixat\ de DJ renumi]i. Calitatea internetului wi-fi, biroul de lucru, mini barul [i mai ales mobilierul din lemn masiv, salteaua special\ a patului creeaz\ condi]iile pentru un somn perfect. Hotelul beneficiaz\ de o parcare generoas\. Ce diferen]iaz\ hotelul Teleferic de concuren]\? Ce ofer\ în plus, original? Teleferic Grand Hotel se diferen]iaz\ prin calitatea excep]ional\ a construc]iei, o aten]ie deosebit\ acordat\ detaliilor, în cadrul unui concept arhitectural montan de nivel interna]ional. Pozi]ionarea la baza pârtiei de schi, chiar lâng\ telecabin\, este un alt avantaj major al hotelului Teleferic. Care este profilul angajatului Teleferic? Înc\ de la început, profilul angajatului Teleferic Grand Hotel s-a dorit a fi unul dinamic, tân\r, dornic s\ lucreze în industria hotelier\, motivat de dorin]a de a promova în cadrul unui complex hotelier [i dispus s\ vin\ în întâmpinarea nevoilor oaspe]ilor. Echipa format\ este o echip\ tân\r\, amabil\ [i ghidat\ dup\ un set de proceduri interne gândite astfel încât s\ ofere oaspe]ilor o experien]\ de neuitat. Care este public ]int\ în acest moment? Variaz\ în func]ie de sezon? Cum? Profilul oaspe]ilor Teleferic Grand Hotel variaz\ în func]ie de sezon, iarna [i vara politica hotelului concentrându-se pe oaspe]i individuali, iar în celalalte sezoane focusul fiind pe clien]ii business [i corporate. Ce pute]i spune despre pia]a hotelier\ din Poiana Bra[ov? Unde a]i situa „Teleferic”? În acest moment, pia]a hotelier\ din Poiana Bra[ov este în dezvoltare. Se sper\ c\ în perioada urm\toare activit\]ile outdoor din sezonul de var\ s\ creasc\. În acest sens, Asocia]ia de Turism Poiana Bra[ov, în parteneriat cu Prim\ria Municipiului Bra[ov, încearc\ s\ dezvolte o serie de proiecte cât mai atractive pentru diversificarea activit\]ilor oferite oaspe-


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

]ilor. Tot prin intermediul Asocia]iei se dore[te realizarea unui Master Plan de dezvoltare a activit\]ii turistice în Poian\, pe termen lung. Hotelul Teleferic, prin existen]a [i activitatea sa, dezvolt\ turismul montan regional, ridicând [tacheta calit\]ii. Care este hotelul care v-a pl\cut cel mai mult [i care, poate, v-a inspirat ?

tizându-se în calitatea [i nivelul de excep]ie al acestui hotel. Dac\ tot m-a]i întrebat care hotel mi-a pl\cut cel mai mult în via]a mea [i care m-a inspirat, o s\ v\ r\spund: hotelul Teleferic din Poiana Bra[ov!

Vede]i dvs., nu este vorba numai despre un hotel. Am s\ v\ spun o mic\ poveste. Eu, la baz\, sunt inginer silvic [i dintotdeauna mi-a pl\cut muntele, lemnul, schiul [i motociclismul. Prin natura profesiei, am c\l\torit, din 1990, în majoritatea zonelor montane ale Europei: din Suedia pân\ în Alpi, din Dolomi]i pân\ în mun]ii Tatra. Dupa 28 de ani, am vizitat, cu ochi de profesionist pasionat, o caban\, un restaurant [i un hotel rustic sau de lux din Alpii austrieci, italieneni sau din Savoia francez\. Pasiunile mele, schiul [i motociclismul, au f\cut ca, înc\ de la început, cu un grup de prieteni austrieci, s\ cutreier, atât vara, cât [i iarna, aproape toate sta]iunile montane din Austria [i Italia. Astfel, cuno[tin]ele mele, documentarea, vizitarea unor fabrici de mobil\ [i tâmpl\rii, mau adus în situa]ia de a acumula informa]ii despre lemnul vechi, despre sortarea, prelucrarea [i

tratarea lui (lambriul [i decora]iunile hotelului sunt confec]ionate din lemn vechi de peste 80 de ani!). Vreau s\ v\ spun un secret: oriunde am fost, în sta]iunile de schi de lux, pe pârtii, în cabane exclusiviste sau în loca]ii mai rustice, am avut întotdeauna în cap „Telefericul". Prima oar\ când am vrut s\ cump\r hotelul a fost în 1996, dar din cauza situa]iei incerte a propriet\]ii, am renun]at. Pân\ în 2012 ... odat\ cu extinderea [i modernizarea domeniului schiabil din Poian\. Cu ajutorul unui foarte bun prieten, am reu[it s\ cump\r ruina „Teleferic". Înc\ de la început am [tiut [i am v\zut pân\ la detaliu ce trebuie f\cut pentru a transforma proiectul de restaurare într-unul de succes. Ce nu mi-am asumat suficient a fost faptul c\ planul meu ambi]ios s-a transformat într-un proiect foarte costisitor. Renovarea s-a f\cut f\r\ compromisuri, valoarea investi]iei concre-

Cum arat\ o zi din via]a dumneavoastr\? V\ voi spune: M\ trezesc devreme în Poian\, uneori foarte devreme. Trebuie s\ precizez c\ nu sunt implicat opera]ional zi de zi [i nu locuiesc în hotel. Acest fapt este un avantaj considerabil pentru c\, în fiecare zi, v\d [i interpretez totul ca pe o noutate. La cafeaua de diminea]\, analizez [i planific desf\[urarea zilei. Întotdeauna (dar întotdeauna), vizita începe cu inspectarea exteriorului propriet\]ii, cu spa]iile verzi, cu aleile, cu parc\rile [i, în mod special, cu spa]iile tehnice [i de servicii (consider c\ ele sunt ,,oglinda‘’ noastr\, altfel spus, dac\ ele sunt în ordine [i mai ales curate lun\, este pu]in probabil ca în interior s\ arate altfel!) Vizita continu\ cu interiorul – Lobby, Restaurante, S\lile de mic dejun, terasele, zona SPA, c\ile de access, toaletele. Dau foarte mare aten]ie detaliilor [i decora]iuniilor. Consider c\ ele sunt cartea noastr\ de vizit\. Schimb câteva cuvinte cu personalul hotelului, de la housekeeping la coordonatori. Un tratament special îl acord celor de la buc\t\rie: Chef-ul [i echipa lui sunt ,,inima ‘’ ce pulseaz\ [i care face s\ func]ioneze perfect mecanismul hotelului. Urm\resc ce s-a implementat din planul de ac]iune pe scurt\ durat\ [i, uneori, constat c\ nu întotdeauna rezultatul este cel a[teptat. Sintagma ,,E cuvântul meu, eu mi-l dau, eu îl iau înapoi’’ este prezent\ [i vie [i la noi ! O discu]ie aplicat\ cu Dragos, Directorul General, la cea de-a doua cafea a zilei, este mai mult decât binevenit\ [i necesar\. Analiz\m indicatorii [i strategia de viitor. De multe ori, m\

37


38

ROBELO INTERVIEW {TEFAN }ÎN}

amestec printre oaspe]i [i îmi place s\ le ascult p\rerile. }inem întotdeauna cont de ele! Ziua se termin\ cum a început, cu o plimbare [i inspectarea exterioar\ a cl\dirii [i verificarea micilor nereguli g\site de diminea]\. Cred c\ întreg personalul este fericit c\ nu fac vizita asta în fiecare zi, dar trebuie s\ recunosc c\, din ce în ce mai rar, g\sesc lucruri de corectat. Un hotel [i atât? Pentru c\ este doar un „Teleferic"? Da, un hotel [i atât… este „Telefericul” pentru mine. Un hotel de care, eu [i familia mea, suntem lega]i sentimental înc\ din anii ’70. Hotelul Teleferic reprezint\ întruchiparea unei pove[ti de succes a turismului românesc. El a fost ([i este) locul preferat de întâlnire pentru turi[tii români [i str\ini, iubitori de munte [i de drume]ii de var\, un loc al confortului aristocratic, într-o ambian]\ de lux [i relaxare. Un hotel care, din 1992 [i pân\ în 2012, s-a degradat constant, fiind transformat, pe rând, în centru pentru câinii comunitari ai Bra[ovului, în lad\ de gunoi [i de[euri de tot felul, în depozit de resturi [i aluviuni..., ajungând, în final, o ruin\, o incredibil\ pat\ neagr\ a Poienei. Un hotel [i atât… pentru c\ am dorit s\ retr\iesc gloria „Telefericului" de alt\dat\, am dorit s\-l readuc la via]\ printr-un nou concept, am

dorit reluarea activit\]ii turistice a hotelului [i transformarea lui într-un univers hotelier de lux, ce se întinde acum pe 16.000 mp [i poate oferi experien]e de neuitat celor care-i trec pragul. Felurile de mâncare deosebite, reinterpretarea buc\t\riei montane tradi]ionale [i contemporane, au fost o mare provocare pentru noi [i cred c\, dup\ 5 ani, am reu[it s\ ne apropiem foarte mult de dezideratul nostru suprem: satisfacerea clientului. Fie c\ vorbim de camere, de restaurante, de s\li de conferin]\, de SPA-uri, de barul de noapte, de spa]iile exterioare etc., în centrul preocup\rilor noastre se afl\ dou\ principii – profesionalismul [i elegan]a, armonizate pentru a crea o ambian]\ în stare s\ îmbine

stilul montan clasic cu cel modern [i care te face, în final, s\ te sim]i ca acas\! Acestea sunt motivele care m\ fac s\ cred c\ exist\ ([i va exista) doar un singur „Teleferic”. Nu este vorba despre un hotel, ci de o legend\ la care vrei mereu [i mereu s\ revii. Interesant [i îmbucur\tor este faptul c\, din ce în ce mai mul]i investitori din domeniu, proprietari de hoteluri, vin, admir\ [i se intereseaz\ de acest concept. Vreau s\ v\ spun c\ suntem mândri s\ transmitem din experien]a noastr\ celor interesa]i.

Ligia {endrea


Trăiește Legenda Poienei!

Situat la poalele Masivului Postăvaru, hotelul nostru combină frumuseţea naturii, cu luxul și eleganţa clasică, pentru a crea o atmosferă specială. Aici veţi avea o vacanţă minunată, unde vă veţi bucura de relaxare și delicii culinare. Aici vă veţi pierde și regăsi, astfel încât timpul dumneavoastră, cel mai preţios lucru, se va transforma în amintiri de neuitat. Fiecare vizită la Teleferic Grand Hotel va deveni o experienţă unică. Echipa noastră vă aşteaptă cu prietenie și căldură.

Cel mai bun Hotel

Best Ski Hotel Best Leisure Hotel

Europa Centrală și de Est www.telefericgrandhotel.ro

Follow us @telefericgrandhotel @telefericgrandhotel


40

COME AND SEE GREEN VILLAGE

Lec]iile crizei Anul 2020 se închide cu bine pentru Green Village. În acest an am înv\]at cum s\ ne comport\m unii cu al]ii, cu cei din jur, am înv\]at s\ ne sp\l\m pe mâini [i s\ purt\m masc\. Dar cel mai important lucru pe care l-am înv\]at în acest an nu e un „lucru” – am înv\]at s\

pre]uim, mai mult, ce avem! {i nu m\ refer la lucruri materiale, m\ refer la bunici, la p\rin]i, la copii [i la prieteni. Am înv\]at c\ suntem fragili într-o lume pe care nu o putem controla, am înv\]at s\ fim solidari, am înv\]at s\ ajut\m, s\ fim mai buni. Am înv\]at s\ fim mai aten]i cu cei

de lâng\ noi, am înv\]at s\ ne chivernisim mai bine banii, am înv\]at c\ lumea invizibil\ o poate cuceri pe cea vizibil\. {i am devenit exper]i în medicin\ [i finan]e. Am aflat ce e o comorbiditate, cum se calculeaz\ rata la banc\ sau cum poate infla]ia s\ creasc\ [i s\ ne afecteze bugetul. Am mai înv\]at c\ lockdown-ul nu e cea mai bun\ solu]ie pentru a ne ap\ra de Covid-19, ci, poate ultima, am înv\]at c\ dac\ ne ascundem în case Green Village, foto: © Anca Alina Du[e


Green Village, Foto: © Anca Alina Du[e

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Green Village

Delta Dun\rii e pentru cei care vin cu respect pentru natur\.

economia se pr\bu[e[te. Am mai înv\]at s\ lucr\m de acas\, s\ negociem contracte f\r\ strângeri de mân\ [i am înv\]at s\ facem tele[coal\.

Distan]area fizic\ a schimbat comportamentul turistului Dar, haide]i s\ vedem ce lec]ii am înv\]at [i ce am f\cut în acest an la Green Village. Înc\ din prima zi de activitate în plin\ pandemie am elaborat un set de reguli de igien\ sanitar\ pe care le-am implementat cu maxi-

Pentru c\ aici omul este tolerat, nu st\pân!

m\ seriozitate [i în cel mai scurt timp, în toate zonele de trafic ale resortului. În acest fel, am reu[it, de 1 mai, s\ d\m startul anului turistic 2020 la Green Village, reducând pierderile la minimum posibil. Procedurile de igienizare [i dezinfectare a spa]iilor au fost aplicate cu rigurozitate, iar to]i angaja]ii au fost instrui]i continuu în acest sens. La toate intr\rile publice au fost instalate dozatoare cu solu]ii dezinfectante, iar cur\]enia în spa]iile comune s-a f\cut permanent cu produse dezinfectante profesionale.

Pandemia a schimbat profilul turistului Green Village. O categorie aparte de turi[ti prezent\ sezonul acesta în Delta Dun\rii a fost aceea a corporati[tilor, care au g\sit la Sfântu Gheorghe acele locuri neexplorate pân\ acum, canalele [i gârlele din zon\, unde se fac excursii cu barca. Au fost atra[i [i de plaja s\lbatic\ din sat, care se bucur\ de un nisip fin unic pe litoralul românesc. Nu în ultimul rând, turistul Green Village caut\ destina]ii cool de vacan]\ [i alege acest loc [i datorit\ florei, faunei [i a multiplelor posi-

41


42

COME AND SEE GREEN VILLAGE

bilit\]i de petrecere a timpului în aer liber. La Resortul de 4 stele de la Green Village, Sfântu Gheorghe, turi[tii au avut acces la numeroase programe de petrecere a timpului în aer liber: cinema, concerte live pop-rock [i folk, sporturi pe nisip, tir cu arcul, pescuit sau excursii cu barca. Un alt motiv pentru care turi[tii au ales Green Village ca destina]ie de vacan]\ s-a datorat [i Festivalul Interna]ional de Film Independent - Anonimul, care în ultimii 17 ani [i-a întâmpinat publicul, în luna august, cu filme independente române[ti [i interna]ionale. Anul acesta, Sfântu Gheorghe a devenit „Satul Filmului” în perioada 12 – 16 august 2020. Având în vedere m\surile de restric]ie, de siguran]\ [i preven]ie adoptate de autorit\]i, cea dea 17-a edi]ie a festivalului s-a desf\[urat în exclusivitate în aer liber, cu un num\r limitat de locuri pentru campare [i vizitatori. Pentru fiecare proiec]ie, num\rul maxim de partici-

Green Village, foto: © Anca Alina Du[e

Green Village, foto: © Anca Alina Du[e

pan]i a fost de 400 de persoane. Biletele care au asigurat acces în zona de proiec]ie au fost gratuite. Odat\ ce turi[tii au în]eles c\ locul este sigur, motivul principal pentru care au venit în acest an la Green Village a fost, de fapt, acest mix magic de mare, soare, nisip [i, în acela[i timp, pentru benefiiciile deltei, cu

fauna, p\s\retul, [i canalele pline cu pe[te. Turi[tii s-au bucurat de facilit\]ile resortului la baruri, la piscina exterioar\, unde sau l\sat r\sf\]a]i de soare de diminea]a pån\ la apus, au f\cut baie `n mare, s-au tol\nit pe plaja s\lbatic\ cu nisip fin, printre ultimele plaje s\lbatice de pe litoralul românesc, au ascultat pesc\ru[ii [i valurile care se sp\rgeau la


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

mal. Au mers lejer, pe jos, din complexul Green Village pån\ la „marea cea mare” [i au f\cut poze. Drumul pån\ la mare e o `ncåntare. De-o parte [i de alta a defileului de stuf [i vegeta]ie se ascund o mul]ime de p\s\ri: stårci, cormorani, egrete, berze, lebede [i multe alte ciripitoare. Pasiona]ii de birdwatching au fost r\sf\]a]i. Locul este ideal pentru o evadare pe canale [i pentru a surprinde cåt mai multe din cele 218 specii de p\s\ri rezidente `n Delta Dun\rii.

S\rb\tori de iarn\ la Green Village Turi[tii au mizat, [i în acest an, pe unicitatea locului pentru a se bucura de confortul [i calitatea serviciilor, într-un cadru natural excep]ional. Green Village a prelungit sezonul vacan]elor [i i-a a[teptat pe to]i iubitorii de natur\ s\ se bucure de mare [i de Delt\ pe tot parcursul anului, pân\ dup\ Anul Nou. În aceast\ perioad\ au loc o serie de evenimente personalizate pentru mintea, trupul [i sufletul celor care vor alege s\ se bucure de frumuse]ea Deltei Dun\rii [i a M\rii Negre.

Green Village, foto: © Anca Alina Du[e

43


44

COME AND SEE GREEN VILLAGE

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Despre Green Village 4* Resort

Green Village, foto: © Anca Alina Du[e

Programele speciale de teambuilding pentru companii, petrecerile de Cr\ciun [i de Revelion însufle]esc [i în acest an Green Village. Delta [i Marea Neagr\ au farmecul lor unic [i ofer\ experien]e diferite în func]ie de anotimp, iar cel mai nou [i cel mai însorit p\mânt al României nu-[i pierde atractivitatea nici dup\ trecerea toamnei. Vizitarea Deltei în lunile care urmeaz\ este recomandat\ pentru pescari, pentru amatorii de fotografie [i pentru cei care caut\ lini[tea [i relaxarea în natur\. Echipa Green Village depune eforturi pentru ca turi[tii care ajung în resort

s\ petreac\ timp de calitate în condi]ii de igien\ sanitar\ deplin\. Respectând normele de distan]are social\, personalul intermediaz\ întâlniri cu comunitatea local\ pentru a le cunoa[te tradi]iile, obiceiurile [i istoria. În acest sens, organizeaz\ tururi cu ghid în zon\, excursii în Delt\, mese tradi]ionale [i seri muzicale. În atmosfera misterioas\ a dimine]ilor înv\luite în cea]\, a zilelor petrecute pe canalele Rezerva]iei Biosferei [I a serilor speciale dedicate s\rb\torilor de iarn\, dup\ Anul Nou [i în a[teptarea noului an turistic 2021, Green Village ia o pauz\.

Green Village este construit pe o suprafa]\ de 30.000 metri p\tra]i, asigurând, astfel, distan]area fizic\ pe care o doresc turi[tii. Accesul în c\su]e se face din exterior. Amplasat în localitatea Sfântu Gheorghe din Delta Dun\rii, Green Village 4* Resort înseamn\, deopotriv\, o vacan]\ pe litoral [i o evadare în inima Deltei. Complexul ofer\ servicii de calitate prin camere de cazare spa]ioase, s\li de conferin]e, agrement, cinema, loc de joac\ pentru copii, centru SPA, sp\l\torie – c\lc\torie proprie, braserie, restaurant cu bar [i teras\ în aer liber, cu vedere la Dun\re. Green Village 4* Resort se împarte în 3 zone de cazare [i servicii – Zona Egreta, zona Stârcul Alb [i zona Leb\da [i Pelicanul. Resortul cuprinde 89 de camere, dintre care 58 de camere duble, 30 de apartamente cu living la parter [i un dormitor la etaj, precum [i o vil\ cu living cu dou\ dormitoare la etaj, fiecare cu baie proprie.

Ligia {endrea



46 ROBELO INTERVIEW R|ZVAN CHERECHE{

R\zvan Chereche[ Profesor de S\n\tate Public\ în cadrul Universit\]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca

„Covid-19 este primul eveniment major pe care-l travers\m!”

Ce întrebare vi se adreseaz\ cel mai des? Cred c\ întrebarea „Când se va reveni la normal?” Nu neap\rat formulat\ în ace[ti termeni, dar acesta este întrebarea care îi „bântuie” pe cei mai mul]i oamenii. Vor s\ [tie cånd vor putea s\ revin\ la via]a de dinainte. {i r\spunsul e foarte simplu: Niciodat\! Covid-19 a fost un game-changer care a schimbat complet modul în care ne raport\m unii la al]ii, modul în care ne raport\m la epidemii, felul în care ne raport\m la sistemul de s\n\tate... Chiar dac\ va veni vaccinul, sunt foarte multe lucruri pe care nu le [tim înc\. Dac\ vaccinul va avea eficacitate de 90%, va fi important [i cât de eficient va fi sistemul nostru de s\n\tate, cum se va distribui vaccinul, trebuie f\cut un „lan] de frig”... În România e o problem\ cu distribu]ia vaccinurilor obi[nuite, [i atunci cum vom putea gestiona un vaccin care trebuie ]inut la temperaturi foarte joase continuu? Mai mult, o problem\ care nu a fost abordat\ niciodat\ - noi (românii) suntem reticen]i la vaccinare, [i dac\ nu vom reu[i s\ vaccin\m, procentual, 60-70% din popula]ie, va însemna c\ periodic vom avea focare, periodic vom avea cre[teri, periodic vom avea aglomer\ri în unit\]ile de terapie intensiv\... Apoi, nu [tim cât timp va dura imunitatea dat\ de vaccin. Dac\ eficien]a va fi de doar câteva luni, iar noi va trebui s\ ne vaccin\m de dou\ ori pe an, situa]ia se va complica foarte mult. Oricum, un lucru este cert: cel pu]in pentru urm\torii câ]iva ani, via]a noastr\ va continua s\ decurg\ în acest ritm: restric]ii/relaxare, restric]ii/relaxare... iar pe termen lung masca va fi o prezen]\ permanent\. Distan]area va cre[te, evenimentele majore se vor reforma [i

„Covid-19 is the first major event we are going through!”

What is the question you most often get asked? I think that’s the question about when things are going to come back to normal. Not necessarily in those exact terms, but that’s the thought that haunts most people. They want to know when life will go back to normal. And the answer is very simple: never! Covid-19 has been a game-changer. It has completely changed the way we relate to one another, the way we relate to pandemics, the way we relate to our healthcare system ... Even if a vaccine will come, there are many things we don’t know yet. Even if the vaccine will have 90% effectiveness, success will also depend on how efficient our healthcare system will prove to be, how the vaccine will be distributed, we will need to come up with a ‘polar chain’ to store it ... Moreover, and this problem has never been considered, we (as Romanians) are very reluctant about vaccines. But if we will not manage to vaccinate at least 6070% of the population, we will periodically have Coronavirus revival waves, our ICUs will be busy again… Then, we do not know how long the immunity acquired from the vaccine will last. If the efficiency will only last for several months and we will have to get vaccinated twice yearly, this complicates matters a lot. This being said, one thing is certain: for at least the next few years, our life will continue to follow this rhythm: restrictions – relaxation – restrictions – relaxation… And in the long term, face masks will be a permanent presence. Social distancing will grow and major events will migrate towards the

digital medium… Covid-19 is, in fact, the first major event we are going through. I have no doubt that there are other epidemics still to come. There’s lots of us, that’s the problem! There’s very many of us and we are all interconnected. When a virus appeared in the previous centuries, it would die in the very village it first appeared, it didn’t get to travel to other communities. In the present, we are traveling much too much. In comparison with 2010, in the midst of the Sars epidemic in Taiwan, Singapore, South Korea, China, air traffic has increased 4 times. We are in a completely new stage of mobility and, even with the present restrictions, we are traveling much too much. That’s about it. What is the biggest lie that has been told about this virus? The lie came precisely from the ones who were supposed to protect us. They knew the truth, but hid it deliberately. Of course, there are also corrupt individuals like in the case of Unifarma, profiting from the pandemic, but to deliberately conceal vital information that was vital for the population… I really don’t get how this is possible. Some things were unknown at first, like the mode of transmission – initially it was thought that transmission by way of infected surfaces was an important factor, which prompted the food washing craze, but now we know that this kind of transmission only accounts for a minority of cases. It would take someone licking the doorknob and me touching it and then touching my mouth for this mode of transmission to be


DESTINA}II / SURFING ÎN INSULELE CANARE

work. However, now we know that the virus is successfully transmitted through aerosols, though this was denied in the beginning. We learn a lot in the process. Even in the United States, president Trump downplayed the significance of this crisis and had a dishonest attitude, acting on the basis of personal faiths and trying to profit from the crisis. Lies, in the strict sense of the words (as fabrications), I don’t think there were, but

there were lots of lies by omission. All those conspiracy theories, that the virus escaped from a lab… It’s not likely. People don’t understand how hard it is to manipulate DNA and RNA. We are not at that level. If we were able do that, we’d have fabricated viruses and then sold treatments for the whole world. So there were no lies in the strict sense, but truth was sometimes concealed for political and economical reasons, I guess.

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

We know that the mask should cover our mouths and noses. But nothing is said about the eyes. Can we become infected by touching our eyes? Of course. But the probability is lower because the virus enters the body through the respiratory system. The virus can, however, if it gets to the humid surface of the eye, multiply, and then reach the mouth or nose. If you had been the Health minister, what would you have done? What measures would you have taken? It was clear from the beginning that the approach that works is the one we have been using for hundreds of years for every pandemic, namely fast detection and fast response – finding those infected as fast as possible and then isolating them. This is the only efficient non-pharmaceutical solution. All those discussions about ventilators, about the number of beds in ICUs… This is akin to ordering vacuum cleaners in the midst of a tornado, while the tornado continues to do damage. We need to stop the tornado first! The solution is to raise the capacity for testing as much as possible. There is no such thing as too much testing. If we could test the whole population in a week, that would be perfect. Identify those infected, isolate them, and you’re done. The next step is contact tracing. Basically, we search for the possible contacts of those infected and isolate them. There are two types of epidemiological investigation: upstream and downstream. To identify super spreading events, we need to inquire both upstream – who do you think you have infected? – and downstream – who do you think infected you? This is where we should focus. If I had been the Health minister, I would have insisted, for the budget adjustment, to at least triple the number of workers in healthcare and public service. I would have worked with IT companies to digitalize all epidemiological investigations. Now there are robots who ask if you have symptoms. I would have programmed those robots to call everyday and ask about symptoms for a week. That way we would have actually known the situation in the field. And this was possible to do. Instead,

Foto: TEDx Youth@Cluj, x = independently organized TED event

47


48 ROBELO INTERVIEW R|ZVAN CHERECHE{

vor migra spre digital... Covid-19 este, de fapt, primul eveniment major pe care-l travers\m. Eu nu am nicio îndoial\ c\ vor mai fi [i alte epidemii. Suntem foarte mul]i (n.r. omenirea), aceasta e problema! Suntem foarte, foarte mul]i [i suntem interconecta]i. Dac\ în secolele trecute ap\rea un virus nou, murea în satul în care era depistat, nu apuca s\ c\l\toreasc\ în alte comunit\]i. Acum, ne mi[c\m mult prea mult... Fa]\ de 2010, când a fost epidemia de Sars, în Taiwan, Singapore, Corea de Sud, China, volumul de trafic aerian a crescut de patru ori. Suntem complet în alt\ zon\ de mobilitate, [i chiar cu sc\derile actuale de trafic, tot ne deplas\m mult prea mult. Cam asta e! Care este cea mai mare minciun\ care s-a spus despre acest virus? Minciuna a venit chiar de la cei care trebuiau s\ ne protejeze. Cuno[teau adev\rul, dar l-au ascuns inten]ionat. Desigur, mai sunt indivizi corup]i cum ar fi în cazul Unifarma, care a profitat de pandemie, dar s\ ascunzi în mod inten]ionat informa]ii esen]iale pentru popula]ie... chiar nu în]eleg cum e posibil a[a ceva. Au fost lucruri pe care, la început, nu leam cunoscut, cum ar fi modul de transmitere – ini]ial se credea c\ transmiterea prin suprafe]e infectate joac\ un rol important [i toat\ isteria cu dezinfectarea gogo[arilor [i a produselor alimentare – dar acum [tim c\ transmiterea prin suprafe]e infectate are rat\ foarte mic\ de îmboln\vire. Practic, ar trebui ca cineva s\ ling\ clan]a, iar eu, punånd måna pe clan]\, s\ duc apoi måna la gur\... e pu]in probabil s\ se întâmple a[a ceva. Acum [tim sigur c\ virusul se transmite prin aerosoli, de[i la început a fost negat\ aceast\ modalitate de transmitere. Înv\]\m mult pe parcurs. Pân\ [i în Statele Unite, Trump a minimalizat importan]a crizei [i a avut un comportament veros, a ac]ionat în baza unor credin]e personale [i a încercat s\ profite de pe urma crizei. Minciuni, în sensul strict al termenului, nu cred c\ au fost fabricate, dar minciuni prin omisiune au fost mai multe. Toate teoriile conspira]iei, cum c\ virusul a fost produs în laborator [i c\ a fost

{tim c\ masca trebuie s\ acopere gura [i nasul. Despre ochi nu se specific\ nimic. Ne putem infecta [i prin atingerea ochilor? Sigur c\ da. Dar probabilitatea e mai redus\, deoarece intrarea virusului în corp se face prin sistemul respirator. Dac\ virusul ajunge pe suprafa]a umed\ a ochiului, poate s\ se înmul]easc\ [i s\ constituie un depozit, iar ulterior s\ ajung\, de la ochi, la nas sau gur\.

we went with a medical approach. This is also because the minister is a surgeon, and so his understanding of public health policies is minimal. He is not trained in this field. But this is where I would have focused my attention from the beginning. The capacity for testing has not increased significantly. For instance, I have been approached by medical equipment suppliers who told me, with frustration, that they have testing equipment that is good for 10 000 tests per day, costing around 1 million euros, but no one in Romania is interested. And this when our testing capacity is so minimal… The MP is bragging about doing 50 000 tests per day, but, first of all, there are not that many tests done in reality, the real number is closer to 30 000, and, secondly, that is still insufficient. For our population, we need around 150 000 – 200 000 tests per day. That is where we should get to.

Dac\ a]i fi fost ministrul s\n\t\]ii, ce a]i fi f\cut? Ce m\suri a]i fi luat? De la început a fost clar c\ abordarea care func]ioneaz\ este aceea pe care o aplic\m de sute de ani, pe care omenirea a aplicat-o la fiecare epidemie: detectarea rapid\ [i r\spuns rapid. G\sirea cât mai rapid\ a cazurilor noi [i izolarea cercului de suspec]i [i infecta]i. E singura variant\ eficient\, solu]ia non-farmaceutic\. Toat\ discu]ia cu ventilatoarele, cu num\rul de paturi la ATI... asta e ca [i cum, în mijlocul unei tornade, ne-am apuca s\ comand\m aspiratoare ca s\ facem cur\]enie, în timp ce tornada continu\ s\ ac]ioneze. Trebuie oprit\ tornada, mai întåi! Solu]ia e s\ cre[tem capacitatea de testare cât de mult se poate. Nu exist\ limit\ în sus. Dac\ am putea s\ test\m toat\ popula]ia într-o s\pt\mân\ ar fi perfect. S\ identific\m cazurile, s\ le izol\m acas\ [i gata. Al doilea pas ar fi „contact tracing”, anchetele epidemiologice. Practic, s\ identific\m cazurile confirmate, poten]ialii contac]i [i infecta]i, [i s\ izol\m persoanele respective. Exist\ dou\ tipuri de anchete epidemiologice: „în amonte” [i „în aval”. Pentru a identifica evenimentele „super spreading” trebuie s\ punem întreb\rile în amonte –

Did we do anything good in comparison with other countries? Yes! However, this is not in comparison with but rather like other countries. When there is an epidemic, the government always loses political capital. If restrictive measures are taken when they are due, the population suffers because of the restrictions. The people see that, as far as public perception is concerned, nothing is actually happening, and so they will accuse the government of excessive measures. However, if the government imposes restrictions too late, people die, and so, conversely, they will be accused of not having imposed restrictions when they were due. We responded to the first wave of the pandemic excellently, it was a very prompt answer, we entered a state of emergency… Because of this, we never actually had a first wave. It was minimal. However, we responded too late to the second wave. The measures were taken too late, we waited for the infection rate to get to 3/1000. And we were also unlucky because the second wave came at the same time as the elections. In all the countries that had elections during the pandemic, electoral decisions were given priority, to the detriment of public health. And the consequences could be seen, in terms of

sc\pat de acolo... E pu]in probabil. Oamenii nu în]eleg cât de complicat este s\ manipulezi ADN-ul [i ARN-ul. Noi nu suntem la acest nivel de cunoa[tere. Dac\ am fi putut s\ fabric\m virusuri, am fi f\cut, iar apoi am fi vândut tratamente la jum\tate din popula]ia globului. Minciuni nu cred c\ s-au spus, dar cred c\, din ra]ionamente economice [i politice, s-a ascuns adev\rul.


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

virus transmission rate, mortality, all the epidemiological markers. That’s the situation.

Foto: ©Gabriel Benois

„pe cine crezi c\ ai infectat?” – [i în aval – „cine crezi c\ te-a infectat pe tine?” Aici trebuia canalizat tot efortul. Dac\ eram ministrul s\n\t\]ii, la rectificarea bugetar\ a[ fi insistat s\ se tripleze, cel pu]in, personalul din s\n\tate [i asisten]\ public\. F\ceam parteneriat cu firmele de IT [i a[ fi digitalizat toate anchetele epidemiologice. Acum exist\ robo]i care te întreab\ dac\ ai simptome – timp de o s\pt\mân\ a[ fi programat robo]i care s\ sune în fiecare zi [i s\ pun\ întreb\ri legate de simptome. Am fi [tiut ce se întåmpl\. Se putea face chestia asta! Noi am mers pe o abordare medical\. Asta, [i din cauz\ c\ ministrul e de specialitate chirurg [i în]elegerea lui asupra s\n\t\]ii publice, asupra abord\rii popula]ionale este una redus\, pentru c\ nu are „training” pe acest domeniu. Eu aici a[ fi pus accentul, de la început. Capacitatea de testare a crescut nesemnificativ. Am fost contactat, de exemplu, de furnizori de echipamente medicale, care mi-au spus, frustra]i, c\ ei au aparate de testare care pot s\ fac\ 10 mii de teste/zi [i care cost\ undeva la vreun milion de euro [i c\ nimeni din România nu e interesat s\ cumpere a[a ceva. {i asta, în condi]iile în care noi avem o capacitate de testare atât de redus\. Premierul se laud\ c\ face 50 de mii de teste pe zi, dar, de fapt, sunt vreo 30 mii [i, oricum, sunt foarte pu]ine. Pentru popula]ia din Romånia, ar fi fost OK un num\r de 150 mii/200 mii de teste pe zi. Cam acolo ar trebui s\ ajungem.

Am f\cut ceva bine fa]\ de al]ii? Da! Dar nu „fa]\ de al]ii”, ci „ca [i al]ii”! Într-o epidemie, guvernul pierde întotdeauna. Pierde capital politic. Dac\ guvernul ia la timp m\suri, popula]ia sufer\ din cauza restric]iilor. Oamenii v\d c\, la nivelul percep]iei publice, nu se întâmpl\ nimic, iar guvernul va fi acuzat c\ ia m\suri excesive [i c\ nu era nevoie de ele. Dac\ guvernul ia m\surile prea tårziu, oamenii mor, iar acesta va fi acuzat c\ nu a luat m\surile la timp. Noi în valul unu am ac]ionat extrem de prompt, extrem de bine, am avut stare de urgen]\ [i, ca urmare, noi, practic, nu am avut un val unu. Am avut un val extrem de redus, dar în valul doi am reac]ionat mult prea târziu. Toate m\surile au fost luate prea târziu, s-a a[teptat pân\ la rata de infectare de 3 la mie. Am avut [i ghinion, valul doi a picat exact în perioada electoral\. În toate ]\rile în care, în pandemie, au avut loc alegeri electorale, deciziile de s\n\tate public\ au fost luate în detrimentul celor electorale. Rezultatele s-au v\zut peste tot, la rata de transmitere a virusului, la mortalitate [i la to]i indicatorii epidemiologici. Asta e! Mitul ]\rilor dezvoltate [i cazul Australia [i Noii Zeelende cu „0” cazuri de infect\ri. Pe de o parte, am v\zut c\ nici t\rile dezvoltate nu sunt capabile s\ ]in\ pandemia în „frâu”, iar, pe de alt\ parte, Australia „defileaz\”! Mitul ]\rilor dezvoltate nu a c\zut! Se vede la mortalitate! La ei mor mult mai pu]ini oameni. Asta, din cauz\ c\ sistemul

Let’s talk about the myth of developed countries like Australia and New Zealand, with “0” new infections. On the one hand, we have seen that not even the developed countries are capable of keeping the pandemic in check. But on the other hand, Australia is “marching”! The myth of developed countries has not fallen. It can be seen from the mortality rates. Far fewer people die there. This is because their healthcare system is working. In Romania people die mostly because the healthcare system is not functioning well. We’re talking about 30 years of underfunding, outdated equipment… We have a passive College of Physicians that does not look into treatment protocols, diagnostic protocols, there are no standards and performance evaluation procedures. This situation has devastating effects for healthcare. Australia and New Zealand have the advantage of being insular countries. All insular countries are in advantage here because they can better control who enters and who leaves the country. In Australia and New Zealand, they had both waves. Australia instituted a 11 week lockdown until new infections got down to zero. They closed the whole country until they had zero infections. And then they said – now, we relax. If we are to be rational, Romania should enter a 4 week lockdown in order to save the lives of those who should have access to ICU (but they won’t have) and try to mitigate the impact on the economy. A lockdown is the fastest solution to reduce the infection rate. Instead, we are taking a soft approach until the elections. But I have no doubts that we will enter lockdown after that. Which is exactly what Australia and New Zealand did. They instituted lockdown and their communication was excellent. In New Zealand, for example, each day, at the same hour, a public health specialist (not a politician), came and said: this is the state of affairs at present, this is the plan for today, for tomorrow, we are watching the situation… They were establishing the public agenda in this matter. In Romania the public agenda is dictat-

49


50 ROBELO INTERVIEW R|ZVAN CHERECHE{

lor de s\n\tate func]ioneaz\. La noi se moare mai mult din cauz\ c\ sistemul de s\n\tate func]ioneaz\ prost. Sunt 30 de ani de subfinan]are, de aparatur\ dep\[it\... avem un Colegiu al Medicilor pasiv, care nu se ocup\ de protocoale de tratament, de protocoale de diagnostic, nu avem standarde [i proceduri de evaluare a performan]ei actulului medical, iar aceste lucruri produc efecte devastatoare în sistemul medical. Australia [i Noua Zeeland\ au avantajul de a fi ]\ri insulare.Toate ]\rile insulare sunt în avantaj în lupta împotriva virusului pentru c\ pot controla mai bine intr\rile [i ie[irile din ]\rile lor. {i în Australia, [i în Noua Zeeland\, au existat valul unu [i valul doi. Australia a avut lockdown 11 s\pt\mâni pân\ au ajuns la „0”. Au închis toat\ ]ara pân\ au ajuns la „0”, dup\ care au spus, OK, acum ne relax\m! Noi nu avem lockdown în acest moment pentru c\ avem alegeri. Dac\ am fi ra]ionali, ca s\ salv\m vie]ile celor care ar trebui s\ aib\ acces la tehnologiile de terapie intensiv\ [i nu vor avea acces, ar trebui acum ca România s\ intre urgent în lock down pentru 4 s\pt\mâni [i s\ g\sim solu]ii pentru ameliorarea situa]iei economice. Lockdown-ul este cea mai rapid\ solu]ie pentru reducerea infect\rilor. Noi avem o abordare „soft” pân\ la alegeri, dup\ care, nu am nicio îndoial\, vom intra [i noi în lockdown. Exact asta au f\cut [i Australia [i Noua Zeeland\, au fost fermi, categorici, au instalat starea lockdown, iar comunicarea a fost extrem de bun\. În Noua Zeeland\, de exemplu, în fiecare zi, la aceea[i or\, un specialist în s\n\tate public\, nu un politician, venea [i spunea: a[a st\m acum, în momentul acesta, acesta e planul pentru ziua de ast\zi, de mâine, vedem în continuare cum evolueaz\ lucrurile... Stabileau agenda public\ pe acest topic. În România agenda public\ e stabilit\ de presa care a v\zut c\ exist\ o gaur\ informa]ional\ [i o acoper\ haotic, în func]ie de interesele de rating [i de integritatea profesional\ a fiec\rui jurnalist. Guvernul e absent pe comunicare public\. Se vede c\ nu [tie s\ comunice, nu comunic\ suficient... simplu fapt c\ cifrele nu

sunt comunicate exact la ora unu spune ceva despre organizarea guvernului [i despre interesul fa]\ de consecven]\ [i fa]\ de consisten]\. Dac\ [tii c\ la ora unu trebuie s\ fii undeva în ora[, o persoan\ responsabil\ se duce cu un sfert de or\ mai înainte [i a[teapt\ s\ se fac\ ora unu. La noi e unu [i un sfert, unu [i jumate, unu f\r\ cinci... complet haotic. Nu exista niciun fel de interes pentru predictibilitate. Cele dou\ ]\ri insulare au f\cut totul ca la carte, au testat extrem de mult [i au identificat toate cazurile. Noua Zeeland\ este pe locul unu la cele mai multe teste f\cute pentru identificarea unui test pozitiv. Au f\cut, în medie, peste 1400 de teste pentru identificarea unui caz. La aceast\ or\, la noi, unul din 5 cazuri este pozitiv. Noi test\m extrem de pu]in, iar ei extrem de mult. Din punctul dvs. de vedere, cåt de repede crede]i c\ î[i va reveni turismul [i industria HoReCa? Turismul, a[a cum îl cunoa[tem [i cum lam avut înainte, nu-[i va mai reveni niciodat\! Chiar dac\ va ap\rea un tratament OK, chiar în condi]iile în care vaccinul va fi eficient, distan]area [i purtarea m\[tii vor fi o prezen]\ permanent\. Oamenii au devenit extrem de con[tien]i c\ se pot infecta foarte u[or doar apropiindu-se de al]i oameni. Nivelul acela de aglomerare, turismul de mas\, nu mai are cum s\ func]ioneze pentru c\ comportamentul oamenilor s-a schimbat. Sunt ]\ri care au deschis restaurantele [i au avut surpriza s\ constate c\ nu au clien]i [i au avut grad de ocupare de 15-20%. Marea Britanie a introdus ni[te subven]ii, a venit în sprijinul patronilor de restaurante [i a subven]ionat cu 50% consuma]iile clien]ilor, în anumite zile din s\pt\mån\ [i, ce-au ob]inut? Num\rul de cazuri a explodat! Restaurantele au devenit focare de infec]ie. Restric]iile vor fi drastice, restaurantele vor trebui reconfigurate pentru a asigura un flux mare de aer, vor trebui f\cute investi]ii mari, standardul distan]ei între mese va cre[te... Vorbind foarte serios, Covid-19 este doar una dintre infec]iile respiratorii pe care le putem lua. Sunt multe alte infec]ii pe care, pân\ la acest moment, le-am neglijat, oare-

cum, dar în momentul de fa]\, cu trauma suferit\ la nivel de popula]ie, oamenii î[i vor modifica comportamentul. Turismul nu va disp\rea, dar va fi altfel, cu mai pu]ini oameni. Acel sistem francez cu terase unde, ca s\ ajungi la m\su]a ta, te frecai de to]i ceilal]i, va disp\rea! Crede]i c\ statul romån are resurse [i cadre medicale suficiente [i bine preg\tite care s\ trateze bolnavii interna]i la ATI? |\\\\, [ti]i cum îi (n.r. este)? Noi suntem acum în situa]ia [oferului care are de f\cut un drum lung [i face o pan\. Deschide portbagajul [i, în loc de roat\ de rezerv\, levier [i cric, g\se[te o [urubelni]\ [i un patent. {i-atât! În mod evident, fiind români, o s\ improviz\m noi ceva, o s\ ne descurc\m noi cumva, o s\ leg\m cu sârm\ ceva... O s\ ajungem la destina]ie, dar ma[ina, cel mai probabil, o s\ se strice. Exact a[a suntem [i


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

ed by the press, who has seen that there is an informational gap, which they are chaotically filling depending on rating interests and the professional integrity of each journalist. The government is absent in matters of public communication. It is obvious that they do not know how, they do not do it enough… The simple fact that new information is not communicated exactly at 1 o’ clock each day is very telling about how organized the government is and how much they care about coherence and consistency. If they have to be in town at 1 o’ clock, a responsible person arrives 15 minutes earlier and waits until the clock strikes 1. In Romania, however, it’s always quarter past one, half past one, five to one, absolutely chaotic. There is no interest whatsoever for predictability. The two insular countries that did everything by the book did a lot of tests an extraordinary amount of testing and identified all cases. New Zealand earns the top spot for the most tests done to identify one positive case. They did, roughly, 1400 tests to identify one positive case. In Romania one in 5 tests is positive at present. We test very little and they test very much. Foto: ©Markus Spiske

noi. Practic, noi trecem prin aceast\ criz\ tr\gånd de pantaloni în sus, ca s\ nu ne cad\! Nu avem o baz\ tehnic\ suficient de bun\ pentru c\ am avut cel mai mic procent alocat s\n\t\]ii din Uniunea European\. S\n\tatea nu a fost o prioritate pentru noi. {i mi-e greu s\ în]eleg de ce, în sistemul de s\n\tate au fost pu[i manageri pe criterii politice, iar acest lucru a f\cut ca nivelul de competen]\ a managerilor s\ fie extrem de jos. {i atunci, acei bani pu]ini, se cheltuiau aiurea. N-a existat niciun fel de responsa-bilitate fa]\ de pacien]i. La ora actual\ nu am nici cea mai vag\ idee unde se moare mai mult, în ce spitale se moare mai mult, comparåndu-le între ele. Preg\tirea medicilor, judecånd dup\ aprecierea pe care o au cei pleca]i s\ munceasc\ în afar\, cred c\ e una bun\. Nu cu preg\tirea lor e o problem\. Avem, îns\, o problem\ cu baza tehnologic\, cu managementul, cu standardele [i protocoalele din spitale. Faptul c\ am avut la

How long do you think it will take for tourism and HoReCa to recover? Tourism as we know it, as it was before the pandemic, will never be the same. Even if a suitable treatment appears, even if the vaccine will prove efficient, social distancing and masks are here to stay. People have become conscious that they can very easily become infected just by being near other people. That kind of crowded, mass tourism cannot come back because people’s behavior has changed. There are countries where restaurants reopened and, to their surprise, they had no clients. The occupancy rate was 15-20%. The UK has introduced subventions for restaurant owners, where they paid 50% of the clients’ bill on some days of the week. And what did they get? The number of cases skyrocketed. Restaurants became Coronavirus hotbeds. Restrictions will be drastic, restaurants will have to be reconfigured to allow for great airflow, big investments will be required, the distance between the tables will have to increase… Seriously speaking,

Covid-19 is but one of the respiratory infections out there. There are lots of infections we have ignored until now, but at present, with the trauma suffered by the population, people will change their behavior. Tourism will not disappear, but it will be different, with far fewer people. That kind of French terrace restaurants where you have to bump into everyone to get to your table will disappear. Do you think the Romanian state has enough resources and healthcare workers in ICUs to treat those infected? We are more like the driver who has a long way to go and has a flat. He opens the trunk and, instead of the spare tire, tire iron and jack stand, he finds a screwdriver and pliers. Obviously, since we are Romanians, we will improvise, we will somehow manage, we will tie something with wire… We will get to the destination, but the car will, most likely, break. That’s exactly how we are. We keep our pants from falling by holding them with our hands. The technical basis is just not there because we had the smallest budget allocation for healthcare in the EU. Healthcare was not a priority for us. It is hard for me to understand why hospital managers were put in that place for political reasons, when this obviously leads to bad performance. And so the little money we allocated goes down the drain. I have not the slightest idea where people die more, in which hospitals, for comparison… I think, judging by how appreciated are those doctors who go to work abroad, our doctors are well prepared. The problem is not with them. We have a problem, however, with technology, management, standards and protocols. The fact that we had in the College of Physicians someone who held that protocol-based medicine is merely defensive is a very bad thing, and the fact that they are still in the same position now shows how outdated we are from this point of view. More than 90% of medical practice means standardization. You will get the same cases day after day, which is why you need treatment protocols. Personally, when I hear that in some ICUs they ‘innovate’, it sends a shiver down my spine. It is completely unacceptable to

51


52 ROBELO INTERVIEW R|ZVAN CHERECHE{

Colegiul Medicilor o persoan\ care sus]inea c\ medicina bazat\ pe protocoale este o medicin\ defensiv\, este foarte grav, iar faptul c\ acea persoan\ a r\mas în func]ie, arat\ cåt de înapoia]i suntem din punctul acesta de vedere. Peste 90% din practica medical\ înseamn\ practic\ standardizat\. Zi de zi, zi de zi, vezi acelea[i cazuri. De aceea e nevoie de protocoale de tratament. Eu cånd aud c\, în unele din sec]iile de terapie intensiv\, „se inoveaz\”, sincer, m\ iau fiori pe [ira spin\rii. A[a ceva e complet inacceptabil, s\ testezi tratamente noi, f\r\ s\ fi fost f\cut un „trial clinic” înainte. S\ ne aducem aminte de cazul Burnei din Bucure[ti, un ortoped care f\cea experimente pe pacien]i. În România, la acest moment, nu avem un protocol de tratament pentru pacien]ii de terape intensiv\, care s\ fie updatat zilnic de o echip\ de medici, care s\ urm\reasc\ literatura de specialitate. Apar, zilnic, zeci de articole care valideaz\ sau invalideaz\ tratamente noi. Cineva ar trebui s\ le citeasc\ pe toate [i s\ updateze zilnic protocoalele [i s\ le trimit\ în toat\ ]ara. În centrele universitare, da, exist\ medici care sunt la curent cu ce se întâmpl\ în lumea întreag\, dar nu ne putem a[tepta ca la un spital dintr-un ora[ mai mic, unde au câteva paturi de terapie intensiv\, s\ exist\ medici care s\ se ocupe, în acela[i timp, de pacien]i, de lucr\ri [tiin]ifice [i de updatatea protocoalelor de tratament. Asta ar trebui s\ fie treaba Ministerului S\n\t\]ii! Noi avem probleme [i pe organizare [i pe capacitate [i pe nevoi tehnologice. Sistemul va acoperi atât cât poate! Presa folose[te sintagma: sistemul se pr\bu[e[te! Nu se pr\bu[e[te. Sistemul va face fa]\ atât cât poate! Adic\, avem un patent [i o [urubelni]\ [i cu acestea lucr\m. Nimeni nu pleac\! Sunt câ]iva dispera]i care se tem [i fug, dar marea majoritate a medicilor sunt în spitale [i î[i fac treaba. Nu în regim optim, dar asta avem, asta facem! Sistemul nu se pr\bu[e[te, e acolo, oamenii stau pe baricade, muncesc cåt pot. Sistemul face fa]\ atât cât s-a investit în el. Atåta timp cât avem un a[a mare num\r de oameni care nu cred în Coronavirus, acesta este rezultatul atåtor ani în care nu am f\cut în [coli educa]ie sanitar\. Avem o

popula]ie analfabet\ în ceea ce prive[te igiena, care nu în]elege teoria microbian\, nu în]elege no]i-uni elementare de igien\ [i s\n\tate. Subfinan]area sistemului de educa]ie are impact asupra încrederii în guvern, în felul în care oamenii colaboreaz\ unii cu al]ii, în modul în care în]eleg comunitatea, iar aceast\ lips\ de educa]ie are repercusiuni directe în economie [i în rela]iile sociale. S\n\tatea [i educa]ia sunt interconectate. Noi, societatea, în acest moment, pl\tim pentru faptul c\, în ultimii 30 de ani, a existat o lips\ de interes la nivel politic pentru educa]ie si s\n\tate. M\ leg de ultimele dvs. afirma]ii [i v\ întreb: cât de departe suntem de un înv\]\mânt modern? Nu avem nicio universitate romåneasc\ într-un onorabil top 600 sau 1000. Unde suntem fa]\ de înv\]\måntul britanic sau american? În ansamblul lui, a[ spune c\ înv\]\måntul romånesc este extrem de prost! {i are de a face, din nou, cu modul în care este finan]at. Noi, la o popula]ie de aproape 20 milioane de locuitori, avem aproape 100 de universit\]i. E vorba doar de finan]are? Nu e cumva vorba [i de cum ne raport\m la cultur\, noi, ca popor? Bineîn]eles. Sunt probleme mari la criteriile de abilitare a universit\]ilor, de avansare în posturi... Se fac mai strânse sau mai relaxate, în func]ie de interese. Plagiatul în societatea romåneasc\ – noi avem o umbr\ care vine din spate, o mo[tenire. În momentul în care am început s\ moderniz\m înv\]\mântul românesc am g\sit o mul]ime de oameni în sistem care aveau lucr\rile de doctorat plagiate. {i-au plagiat doctoratele, [i-au plagiat lucr\rile [tiin]ifice [i sunt în continuare în sistem. N-ai cum s\ scapi de ei. Mai mult, în momentul în care s-a dat drumul la universit\]i publice în fiecare or\[el mic, acestea au primit acela[i nivel de finan]are per student ca [i universit\]ile mari. În momentul în care nu î]i concentrezi resursele c\tre zonele de competen]\, c\tre universit\]ile mari, simplul fapt c\ nu se face o ierarhie a universit\]ilor, d\ de în]eles c\

test new treatments without having performed a clinical trial beforehand. Remember the Burnei case in Bucharest, an orthopedist who was experimenting on his patients. In Romania, at the moment, we have no up to date, in line with the relevant literature in the field, treatment protocol for intensive care patients. Articles confirming or infirming new methods of treatment come out everyday. Someone should read those and keep the protocols used in the whole country up to date. Yes, in university centre cities you find such doctors who keep up to date with what’s happening around the world , but we cannot expect a small town hospital, where they have just a few beds, to have doctors who will at the same time provide both healthcare and read scientific journals and keep the treatment protocols updated. This is the Ministry of Health’s job! We have a host of problems: how we organize ourselves, our capacity and our technological level. The system will only do as much as it can. The press keeps saying – the system is collapsing! But the system is not collapsing. It only does as much as it can. We only have a screwdriver and pliers and that’s we’ll use. Nobody is defecting. A few desperate individuals are afraid and so they run away, but the great majority of doctors are in hospitals, doing their job. Not in optimal conditions, but they’re working with what they have. So, the system is not collapsing. It is working at full capacity. But its capacity can be no greater than the amount invested in it. Our having so many people that do not believe in Coronavirus is the result of not having health education at school. We have a population of illiterates in matters of hygiene, who do not understand how microbes work, who do not understand elementary notions of hygiene and health. The underfunding of the educational system has an effect on public trust in the government, on the way in which people work together, on the way in which they understand community… And this lack of education has direct social and economical repercussions. Health and education are interconnected. We, as a society, are at this moment paying the bill for there having been


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

autorit\]ile nu sunt interesate deloc s\ performeze, s\ recompenseze performan]a. Dac\ s-ar face un ranking [i s-ar ar\ta scorul fiec\rei facult\]i, cum s-a f\cut pe timpul lui Funeriu (n.r. fost ministru al înv\]\måntului), singurul ranking f\cut în România, s-a v\zut c\ o bun\ parte din universit\]ile din România sunt în categoria „garbage”. Dac\ nu se face acest ranking, iar toate diplomele sunt emise de Ministerul Educa]iei, în mintea unui tân\r care vrea s\ mearg\ la universitate se creaz\ o confuzie [i va în]elege c\ oriunde ar alege s\ mearg\, e la fel. {i nu e a[a. Calitatea studentului difer\ extrem de mult de la o universitate la alta. Nu e-xist\ niciun fel de interes pentru evaluarea calit\]ii absolven]ilor. Mai mult, orice fel de evaluare în universit\]ile private a dus, inevitabil, la reac]ii din partea parlamentarilor români, care sunt cadre didactice la aceste universit\]i. În ]\rile occidentale, universit\]ile private tind s\ devin\ mai bune decât universit\]ile publice. Noi, suntem printre pu]inele ]\ri în care universit\]ile private s-au transformat în fabrici de diplome, iar calitatea înv\]\mântului este mult, mult mai slab\ decât în universit\]ile publice. La noi situa]ia este complet întoars\ pe dos. V\d, totu[i, un început de schimbare,

no political interest in matters of health and education for the past 30 years. How far are we from having a modern educational system? We have no recognized top universities. How far are we from the Anglo-American standard? I would say that the Romanian educational system is, as a whole, very bad. And this has, again, to do with funding. For a population of 20 million, we have almost 100 universities. Is this just about funding? Does it not also have to do with the way in which we relate to culture, as a nation? Of course, there are big problems with the criteria for university ranking, for advancement in academic positions… They get tighter or looser, depending on the interests. Plagiarism in Romanian society is a shadowy inheritance. The moment we started modernizing the system, we discovered that a whole lot of people had committed plagiarism in their dissertations. They committed plagiarism in their dissertations, in their articles, and still they have a place in the system. There’s no way to get rid of them. Moreover, when they accredit-

Foto: © Chris Montgomery

ed the universities in every small town, they got the same funding as the big universities. The simple fact that the resources are not directed towards those universities that have results, that there is no national university ranking process, shows that the authorities have no interest in academic performance. If we were to rank universities, like in the time of Funeriu, who ordered the only national ranking of universities to this day, we will see that a lot of universities belong to the garbage category. If this ranking is not done and all the diplomas are awarded by the Ministry of Education, this creates confusion in the mind of a young man, who thinks that in the end it is the same, whichever university he chooses. But this is not the truth. There is a great variation in the quality of students from one university to another. But there is no interest for evaluating the quality of graduates. Moreover, any ranking of private universities has led to counter-reactions from politicians who teach in those universities. In the West, private universities tend to become better than public universities. Romania is among the few countries where private universities have turned into diploma factories and the quality of teaching is much worse than in public universities. We got it upside down. However, I see the beginning of a slight, gradual change in the Romanian educational system. Results are visible, especially in those universities where young people who want to do research can find the needed support. We have no research. Not at all! In public health, 99% percent of research is funded from outside, from the European Commission, from the National Institute of Health in the US… Romania does not fund research. It is not a priority for us. If the Romanian state were to fund research, it would in this way reward the teachers who do research, who are by definition of a higher quality, who publish more, who are connected to the international networks… In Romania we have national academic conferences. The simple fact that we have academics who are stars of these conferences, though no one has heard of them

53


54 ROBELO INTERVIEW R|ZVAN CHERECHE{

Foto: © Charles Deluvio

gradual\, în sistemul de înv\]\mânt românesc. Rezultatele se vad, mai ales în acele universit\]i unde tineri care vor s\ fac\ cercetare sunt sprijini]i. Noi nu avem cercetare. Deloc! În s\n\tate public\, 99% din cercetarea care se face e finan]at\ din exterior, de la Comisia European\, de la National Institute of Health din Statele Unite. România nu finan]eaz\ cercetarea. Pentru noi cercetarea nu e o prioritate. Dac\ statul român ar finan]a cercetarea, ar recompensa în acest fel cadrele didactice care fac [i cercetare, care sunt, prin defini]ie, de calitate mai bun\ – public\ mai mult, sunt interconectate la re]elele interna]ionale... În sistemul universitar medical romånesc exist\ conferin]e na]ionale. Simplul fapt c\ noi avem profesori universitari, pe o mul]ime de specialit\]i medicale care la aceste conferin]e na]ionale sunt stelele conferin]elor, dar nimeni nu a auzit de ei în afara ]\rii, la conferin]ele europene sau interna]ionale, d\ de în]eles c\ [i-au creat un microsistem în care se reconforteaz\ pe ei, spunându-[i c\ de fapt lucrurile sunt OK - „noi avem competen]a noastr\ pe care nu o în]eleg cei din afar\”. {i e fals! În ziua de ast\zi, dac\ nu e[ti conectat la re]elele interna]ionale de cercetare [i educa]ie, nu exi[ti. Sunt domenii întregi în care noi nu exist\m pe hart\. {i partea a II-a a întreb\rii? Ce p\rere ave]i de cei doi poli universitari ai lumii, America versus Anglia [i, mai pu]in, Fran]a? Francezii nu mai sunt în top, cu excep]ia câtorva insule de competen]\ care, mai degrab\, au de-aface cu oamenii din\untrul de-

partamentelor sau structurilor de înv\]\mânt. Ca sistem universitar, func]ioneaz\ în paradigma „noi, francofonii, suntem separat”. Dar depinde foarte mult de domenii. Sistemul universitar american este foarte bun, pentru c\ este orientat c\tre performan]\. Este un sistem extrem de pragmatic. În sistemul universitar american este perfect acceptabil dac\ ai muncit 30 de ani [i ai avut rezultate [i ai adus milioane de dolari universit\]ii [i, pe urm\, urmeaz\ o perioad\ de doi ani în care ai probleme de s\n\tate [i nu ai produs nimic, e perfect acceptabil s\ fii dat afar\! Produci, te apreciem! Nu produci, ai zburat! {i nici m\car nu ne pare r\u c\ te zbur\m, pentru c\ vin al]ii din spate. Sistemul britanic este orientat [i el c\tre performan]\, dar nu e atåt de pragmatic. {i se vede în rezultate, iar impactul e mai vizibil în zona de inova]ie. Sistemul american este mult, mult mai inovativ decât cel britanic, sau decât oricare altul din Europa. În mod tradi]ional, sistemul britanic a continuat s\ insiste pe partea de performan]\ [i calitate, atåt din perspectiva pred\rii, cât [i din perspectiva cercet\rii. Cercet\torii britanici sunt, într-adev\r, cei mai buni din Europa, mai ales în domeniul s\n\t\]ii publice, dar, acum, au primit o lovitur\ puternic\, odat\ cu ie[irea din Uniunea European\, pentru c\ nu au mai putut participa la proiectele majore. Maria Britanie este, pe partea de s\n\tate public\, foarte performant\, este o zon\ unde se întâmpl\ activit\]i de cercetare de referin]\. Compara]ia dintre cele dou\ sisteme de înv\]\mânt depinde de perspectiva din care o analiz\m. Pentu un tân\r care vrea s\ studieze,

sistemul de înv\]\mânt american este extrem de scump. Ei au alunecat într-un capitalism feroce, în care costurile unui an de [colarizare nu se justific\. Dac\ elimin\m costurile, calitatea înv\t\mântului american e mai bun\ decât cea a înv\]\måntului britanic. E o analiz\ cost/beneficiu. Dac\ e[ti bursier, categoric trebuie s\ alegi sistemul american. Dac\ trebuie s\ pl\te[ti, atunci sistemul britanic e de preferat. Dar trebuie ]inut cont c\ în sistemul britanic toleran]a pentru emigran]i a sc\zut. Tot acest val de na]ionalism care a ap\rut în Maria Britanie a început s\ afecteze [i mediul academic. Eu a[a simt, cel pu]in de la contactele pe care le am în Maria Britanie. În timp ce în America e una de „brand trading”. Un lucru trebuie re]inut: c\ un tân\r care ajunge la Harvard, Standford sau la Yale trebuie s\ fie extrem, extrem de inteligent ca s\ fac\ fa]\ sistemului de educa]ie. Nu ca s\ performeze! Are loc o decantare prin expunere, timp, prestigiu, [i doar geniile [i persoanele extrem, extrem de inteligente ajung s\ fie acolo. Dac\ e[ti un tân\r cu un IQ de 130, ai putea fi o „stea” în 99% din universit\]ile din lume, dar dac\ mergi la o universitate din America, probabil vei fi „bottom”, nu ai face fa]\, ai avea depresii, anxietate, nu ai primi nicio burs\, nicio referin]\ [i nu te-ai putea bucura de capacit\]ile tale intelectuale. {i poate atunci e mai bine s\ te duci la o universitate care se afla în primele 300 din lume unde vei fi cel mai bun din an, de unde vei primi burse [i recomand\ri [i care te-ar „para[uta” direct pe un post bun. E o problem\ de strategie, pân\ la urm\. M\rturisesc c\ r\spunsurile dvs. fac ca celelalte întreb\ri s\ devin\ redundante, a[a c\, am s\ v\ pun câteva înteb\ri „trase la tem\”. Ave]i un loc preferat? Unde v\ relaxa]i în vacan]\? So]ia mea [i cu mine suntem mari fani ai zonei s\se[ti. Am f\cut de mai multe ori turul bisericilor fortificate, am v\zut case d\r\p\nate s\se[ti... am v\zut toat\ zona de Transilvanie veche. Mi se pare fascinant\. În zona asta ne învârtim, între Sibiu [i Bra[ov. {i Maramure[ul îmi place, are un farmec aparte, ce a mai r\mas din el, pentru c\ se pierde din ce în ce mai mult din el din cauza moderniz\rii. {i dac\ vom pierde conexiunea cu lemnul vechi


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

în fa]a fascina]iei pentru nou, atunci va fi prea târziu. Din nefericire, eu am r\u de în\l]ime [i nu m\ împac cu hiking-ul. De câte ori am fost prin F\g\ra[, a trebuit s\ m\ ]in de tot ce era în jurul meu, dar Apusenii, în zona de explorat pe[teri, mi se par absolut incredibili. Referitor la satele s\se[ti, mi se pare îngrozitor ce se întâmpl\, sunt biserici gotice vandalizate, p\r\site. Sa[ii care au plecat nu ar trebui s\ aib\ grij\ de patrimoniul bunicilor lor, pån\ la urm\? Din nefericire, dup\ revolu]ie, sa[ii au plecat din ]ar\, în mas\. Nu [tiau cåt va mai r\mâne deschis\ grani]a [i au fugit, pur [i simplu. Sa[ii sunt în Romania de sute de ani, limba s\seasc\ e diferit\ de limba german\ [i exist\ elemente de folclor nenum\rate pe aceast\ zon\, dar ei nu au plecat de bine ce le era, au plecat pentru c\ le era r\u în ]ar\. Nu putem s\-i condamn\m c\ au plecat, pentru c\ sunt convins c\ au trecut prin fazele de dezr\d\cinare, la fel ca orice emigrant. Ei nu s-au întors acas\! Ei au plecat în str\in\tate într-o ]ar\ oarecum familiar\. Eu cunosc mul]i copii ai sa[ilor pleca]i, care s-au întors, [i au prins drag de locurile unde s-au n\scut p\rin]ii [i bunicii lor [i nu s-au mai întors în Germania. Dar nu cred c\ este treaba lor s\ se ocupe de mo[tenirea cultural\. Când fugi de undeva, prioritatea ta e supravie]uirea. În schimb, statul romån era obligat s\ aloce fonduri [i s\ conserve acest patrimoniu uria[ de cultur\, s\ conserve bisericile, s\ conserve satele... din nefericire a fost o abordare s\lbatic\, un capita-lism de step\ în care a contat doar cum s\ acumulez eu mai mult, dup\ principiul c\ nu [tiu ce se va întåmpla anul viitor. Nu a fost o abordare de comunitate. Din p\cate, comunit\]ile de romåni [i maghiari au fost pasive la plecarea sa[ilor. E foarte trist ce se întåmpl\, iar faptul c\ statul continu\ s\ ignore acest patrimoniu este deosebit de grav. Chiar [i recondi]ionarea bisericilor fortificate s-a f\cut de c\tre ONG-uri, de c\tre firme private... Sunt pove[ti absolut fabuloase, cum e povestea bisericii din Cinci[, care este singura biseric\ din estul Europei, care are sculpturile „The Green Man”, cu imagini pre-cre[tine. Lucrurile acestea ar trebui cunoscute!

abroad, at European or international conferences, suggests that they have created a microsystem where they comfort themselves, where they tell each other that everything is alright – ‘we have our own findings that those abroad cannot fathom’. But this is false. Today, if you are not linked to the international networks of research and education, you do not exist. In many fields, Romania is not on the map. And the second part of the question – what do you think about the two poles of the academic world, namely the US versus UK and, to a lesser extent, France? French research is not top of the line anymore, with the exception of a few isles of competence, but those have to do more with the people in charge there. As an academic system, the French have the following approach – ‘we, Frenchmen, are separate’. But this varies a lot by domain. The American system is very good because it is directed towards performance. It is extremely pragmatic. In America it is perfectly acceptable for you to have worked for 30 years, to have had great results and to have brought millions to the university, and then to fall ill, not have research output for 2 years and be kicked out. You have research output, we appreciate you. You don’t, you’re out! And we’re not even upset, because we have others already coming in. The British system is directed towards performance as well, but it is not so pragmatic. And the results attest to this. The US system is much more innovative than the British one, or any other system in Europe. Traditionally, the British system has focused on performance and quality, both in terms of teaching and in terms of research. British researchers are, indeed, the best in Europe, especially in matters of public health. But they have suffered a major blow with Brexit, because they cannot take part in major projects anymore. The UK is, in the field of public health, excellent. Their research is world-leading. The comparison between the two systems depends on our perspective. For a young man who wants to study, the US system is very expensive. They have fallen into a savage capitalism, where the costs for one

year of study cannot be justified. But if costs are not taken into account, then US education is of better quality. So it is a cost/benefit analysis. If you have a bursary, you should definitely go with the US system. If you have to pay, then the British system is preferable. But you should keep in mind that tolerance for immigrants has fallen. The wave of nationalism in the UK has also taken the academic field. This is how I feel based on what I have been told by my contacts in the UK. In contrast, the attitude in the US is one of brand trading. One thing is certain: a young student who gets accepted to Harvard, Stanford or Yale will have to be extremely intelligent to

Foto: TEDx Youth@Cluj

cope with the system. Not to perform! Merely to cope. There is a process of decantation going on here, and only the top of the top succeed. If you are student with an IQ of 130, you could be a star in 99% of universities of the world, but you will be bottom in the US. You will not cope, you will face depression, anxiety, you will have no bursary, no reference, and so you would not be able to relish in your intellectual capacities. And so it is probably better to go to a university in Top 300 where you will finish with a first, have a bursary, get references and will be on orbit to having a great job. It’s a matter of strategy, in the end.

Marcel {tef Publisher The Robelos

55


56

˘ COME AND SEE RAVEN'S NEST SALCIUA

Weekend la S\lciua

Raven's Nest

Înc\ de cum p\[e[ti pe drumul spre Raven's Nest sim]i c\ locul spre care te îndrep]i are ceva magic. Te întorci în timp, te încarci de emo]ie [i î]i spui: lumea asta nu exist\! {i nu exist\. E doar un tunel al timpului de unde î]i iei lini[tea dup\ care tânje[ti, la tot pasul, în agita]ia cotidian\.

Dac\ la articolele mai vechi pe care le-am scris despre locurile exotice pe unde am fost primesc [i acum mesaje pozitive (nu am cuvinte s\ descriu cât îmi înc\lze[te inima fiecare mesaj), acum, sper, cam la acela[i rezultat. Am

s\ v\ povestesc despre o excursie minunat\ de weekend într-un loc de vis. Voi face]i cum v\ spun eu [i merge]i în vizit\, dup\ care a[tept s\ îmi scrie]i mesaje cu cât de mult v-a pl\cut [i cât v\ bucura]i c\ a]i mers. Deal? Deal!

Drumul Raven's nest se afl\ lâng\ comuna S\lciua, cam la o or\ [i jum\tate-dou\ de Cluj-Napoca. Drumul pân\ la Salciua e asfaltat, cel de la Salciua la Raven's nest nu, dar pe vreme bun\


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Pensiunea, aflat\ la 12 minute de mers pe jos de Rezerva]ia Natural\ Vân\t\rile Ponorului, are camere rustice, f\r\ televizor, în case la comun, cu tavane din lemn [i covoare ]esute tradi]ionale. Fiecare cas\ are o teras\ [i o zon\ de lounge, cu un [emineu.

e accesibil cam cu orice ma[in\. Ok, poate nu m-a[ duce cu smartul meu care abia urc\ dealul la noi acas\ - but you get my point. Drumul e minunat de pitoresc, [erpuie[te prin p\duri, pe creste, printre c\su]e vechi abandonate. Noi opream tot la 5 metri ca s\ mai facem câte o poz\ la peisaje. #photographersbelike

Locul Complexul e compus din mai multe case vechi din lemn recondi]ionate. Majoritatea sunt unit\]i de cazare, dar exist\ [i o buc\t\rie, o camer\ de zi / restaurant [i o teras\. Camera în care st\m noi (da, „st\m", pentru c\ scriu acest articol de pe pridvorul c\su]ei, ascultând ploaia) e amenajat\ simplu [i frumos - veioze, pat foarte confortabil, o comod\ cu sertare, f\r\ televizor (ceea ce pen-

tru mine chiar e un plus), [i o baie foarte modern\ [i curat\. Avem [i pridvorul men]ionat mai devreme, de care ne bucur\m destul de tare acum, având în vedere c\ e furtun\ [i nu vrem s\ st\m în\untru. În afar\ de complexul care se vede în poze, am descoperit multe locuri magice (pe care le-a]i v\zut, probabil, [i pe instagram stories). O c\rare te conduce prin p\dure spre o zon\ cu hamace, o saun\ [i un jacuzzi care acum nu func]ioneaz\ – dac\ func]ionau, probabil eram în ap\ fierbinte acum, în loc s\ stau s\ scriu – [i o teras\ cu o priveli[te uimitoare. Aici po]i sta s\ prive[ti apusul, stelele, împrejurimile, î]i po]i bea cafeaua diminea]a [i te po]i adânci în lini[tea mun]ilor, gândindu-te la... absolut nimic. Cel pu]in asta am f\cut noi, timp de 5 mi-

Raven's Nest, S\lciua, Foto: © Anca Cheregi, http://ancacheregi.ro/

nute, pân\ m-am plictisit [i am început s\ îl deranjez pe bietul Bogdan cu tot felul de prostii. But that's just me. Oamenii normali pot medita lini[ti]i! De pe aceast\ glorioas\ teras\ am v\zut, ie[ind dintre copaci, o alt\ teras\; pe drum spre ea (m-am pierdut), am descoperit înc\ o zon\ cu hamace, [i - most amazing - un outdoor cinema (!!!) în p\dure, cu perne confortabile [i un proiector. Cred c\ o sear\ romantic\ de var\ în p\dure, cu lumini]e în copaci, stele deasupra noastr\ [i un film bun (ok, [i ni[te popcorn) e visul meu de când m\ [tiu. Din p\cate, ploaia despre care v\ tot povestesc ne-a venit de hac [i nu am reu[it s\ ne bucur\m de minun\]ia asta de loc pe cât am fi vrut, dar mi-am promis c\ ne vom întoarce în cea mai însorit\ zi din luna iulie.

57


58

˘ COME AND SEE RAVEN'S NEST SALCIUA

Masa Buuun. Înapoi la cazare. Micul dejun este inclus – [i a fost minunat! Brânzeturile [i mezelurile sunt incredibil de gustoase; am primit legume [i fructe proaspete, tot felul de bun\t\]i de întins pe pâinea cea mai pufoas\, cereale, iaurt cu fructe (nu iaurt cu fructe, a[a cum îl [tim la supermarket. Nu. Era un strat de cereale, peste care venea un strat de iaurt de la ]ar\ – un fel de mascarpone extrem de gustos – peste care veneau câteva c\p[uni perfecte [i miere. Yummm). Prânzul [i cina nu sunt incluse în pre]ul camerei, dar dac\ tot veni]i, sfatul meu este s\ opta]i s\ mânca]i. Mâncarea este dumnezeiasc\, [i asta v\ spun eu, care în mod normal chiaaar nu m\ omor dup\ mâncarea tradi]ional\ româneasc\. La cin\ am avut vit\ g\tit\ în vin cu ceap\, pâinici cu past\

de jum\ri [i ceva pr\jiturele c\zute din rai, la prânz ciorb\ de varz\ (pe care mama nu m\ va crede c\ am mâncat-o, but I did!), toc\ni]\ de ciuperci cu m\m\lig\ [i brânzoici. Bun de tot. Raven's Nest, S\lciua,

Ce faci la Raven's Nest, S\lciua Avantajul unui weekend aici este c\ nu ai cum s\ te plictise[ti. Dup\ ce ai epuizat activit\]ile din zona complexului (film în p\dure, medita]ie pe teras\, cafea pe pridvor, citit în

foto: © Anca Cheregi, http://ancacheregi.ro/


Foto: © Anca Cheregi, http://ancacheregi.ro/

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

hamac), po]i parcurge câteva trasee superbe. Noi nu am f\cut acest lucru pentru c\, again, a plouat, dar am mai fost în zon\ cu alte ocazii [i v\ pot povesti cât de cât. First of all, avem dealul cu c\su]e, un loc perfect pentru plimb\ri [i un picnic. Un pic mai jos e cascada Vân\târele Ponorului [i pe[tera Huda lui Papar\. Cam la 2 ore de mers pe jos e Poarta Zmeilor (unde nu am ajuns înc\), [i tot cam la aceea[i distan]\, dar în alt\ direc]ie, e satul p\r\sit Cheia, care iar\[i sun\ super interesant [i unde sper\m s\ ajungem cât de curând. Toate detaliile despre locurile astea magice le pute]i afla [i de aici, de la cazare. Sper c\ v-am inspirat pentru urm\torul weekend getaway. Have fun & send pics!

Anca Cheregi http://ancacheregi.ro/

59


n top, erit\!” otolife

60

COME AND SEE ROMÂNIA S|LBATIC|

România

„Cred c\ România nu „merit\” un top,


Bucegi, România s\lbatic\, romaniasalbatica.ro, www.dandinu.net/romania-salbatica Foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

S\lbatic\

România merit\ s\ fie descoperit\!”

Interviu cu fotograful

Dan Dinu PhotoLife

61


62

COME AND SEE ROMÂNIA S|LBATIC|

De ce România s\lbatic\? Pentru c\ tr\im în România! {i pentru c\ România e atât de fascinant\ din punct de vedere al naturii! Merit\ un proiect pe m\sur\! Geneza proiectului. De la idee la produs finit. Stadiu [i perspective. Ideea proiectului a prins via]\ în 2010, acum zece ani. Scriam, la vremea respectiv\, într-o revist\, un articol despre parcurile naturale [i na]ionale din România [i mi-am dat seama c\ nu exist\ suficiente fotografii pentru a ilustra acel articol. {i atunci am zis, OK, hai s\ facem un proiect care s\ aduc\ aceste fotografii, nu doar pentru articolul nostru, dar [i pentru administra]iile parcurilor, pentru ONG-urile care lucreaz\ în conservarea zonelor naturale, pentru a-i ajuta pe ace[tia s\ se promoveze. Între timp, proiectul s-a dezvoltat foarte Arp\[el - Vârtopel, creast\ în m-]ii F\g\ra[, România s\lbatic\ I romaniasalbatica.ro, Foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro

mult, i-am ad\ugat o component\ de film documentar [i a devenit, în foarte scurt timp, cel mai mare proiect de fotografie [i film documentar pe care cineva l-a realizat în România. Mai avem foarte pu]in de filmat pentru documentar, iar apoi urmeaz\ faza de editare [i montaj. Vara viitoare vrem s\ avem filmul gata. Delta Dun\rii, amfibian, brotacel de copac, Foto: © Dan Dinu, romaniasalbatica.ro


România s\lbatic\, coco[ de munte, foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro I www.dandinu.net/romania-salbatica

romaniasalbatica.ro,

Proiectul România s\lbatic\ îl duci de unul singur? Sau lucrezi în echip\? Am pornit singur, ca fotograf de natur\, iar ulterior mi s-a al\turat Cosmin Dumitrache. El este cel care se ocup\ de partea video [i cel care a dus proiectul în zona filmului documentar. F\r\ el, acest proiect nu ar fi avut acela[i impact, iar ajutorul lui, atât din teren precum [i la dezvoltarea în ansamblu a proiectului, e de nepre]uit pentru mine. {i, bine în]eles, pe lâng\ echipa din teren, mai exist\ ni[te colege care ne ajut\ foarte mult pe zona de online, pe zona de scris articole, pe web – Daniela Sicaru, Codru]a Florea, Cristina Dogaru [i Ana Hornoiu.

Pe ce perioad\ se întinde proiectul? Ini]ial ne-am propus s\-l realiz\m în zece ani, doar c\ ne-am lungit un pic din cauza pandemiei, plus c\ am avut parte de o iarn\ foarte, foarte c\lduroas\, cu destul de pu]in\ z\pad\ [i nu am putut finaliza chiar tot ce neam propus din punct de vedere al film\rilor. Ce aduce nou proiectul, comparativ cu altele de acest gen? România din filmul nostru va fi o Românie autentic\. Exact a[a cum este ea, exact a[a cum o [tim noi. Extrem de s\lbatic\ [i fascinant\ [i foarte real\. În foarte multe alte filme spectatorul a fost tratat ca un observa-

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

tor distant. Ceea ce încerc\m noi s\ facem e s\ implic\m mai mult spectatorul în film, s\ fie parte din poveste, s\ se simt\ prins în toat\ ac]iunea. Am vrea ca oamenii s\ spun\, am fost [i eu acolo! Ne plac ilustratele. Care e p\rerea ta despre cosmetizarea realit\]ii fotografice? Avem o problem\ în România. O ar\t\m mereu cu degetul! Noi nu vrem s\ ar\t\m o Românie cu p\r]ile negative, vrem s\ o ar\t\m a[a cum o vedem noi. Absolut fabuloas\, absolut s\lbatic\, bine conservat\... Ne-am dat seama c\ cel mai bine ar fi s\ ar\t\m o Românie a[a cum o vedem noi.

63


64

COME AND SEE ROMÂNIA S|LBATIC|

De ce? Pentru c\ nu vrem s\ prezent\m un reportaj, o [tire despre România. Vrem s\ prezent\m România pe care o [tim noi, s\lbatic\, autentic\, s\ ar\t\m c\ România merit\ s\ fie promovat\ a[a cum trebuie. Filmul acesta trebuie s\ fie un manifest, un mesaj pentru cei care [i-au pierdut, cumva, curajul s\ mai lupte pentru România. Cred c\ trebuie s\ fim optimi[ti. }ara asta are nevoie de oameni optimi[ti, de oameni care s\ lupte pentru natura ei. Fa]\ de multe alte ]\ri din vest, noi chiar mai avem pentru ce lupta! Ei au pierdut o mare parte din biodiversitate, din neaten]ie. Nici noi nu suntem aten]i acum. Ne gândim la cum s\ dezvolt\m economic România [i trat\m protejarea naturii ca pe un lux. Dac\ nu vom fi aten]i acum, vom pierde exact aceast\ biodiversitate pe care noi o avem din plin. România s\lbatic\ se opre[te la grani]a satului? Da, România s\lbatic\ se va opri la grani]a satelor, de[i comunit\]ile s\te[ti tr\iesc în armonie cu natura. Nu vrem s\ ascundem ceva, suntem con[tien]i de problemele care exist\, dar ele vor fi tratate în film ca mici aspecte. Vreau s\ ar\t\m pentru ce merit\ s\ lupt\m. Nu vreau s\ ar\t\m ce am pierdut deja! Lumea e animat\. În online vlogurile au luat locul blogurilor. Î]i place mai mult fotografia animat\ (filmul)? Unde crezi c\ te po]i exprima mai bine? În fotografie sau în filmul documentar? Sunt un fotograf convins. Fac fotografie de aproape 25 de ani, dar îmi dau seama c\ tr\iesc într-o lume în schimbare. Fotografia este o arm\ foarte important\, dar filmul are atuurile lui. Filmul pune fotografiile în mi[care, iar într-un film po]i spune pu]in mai mult decât po]i spune într-o fotografie. În ultima perioad\ am lucrat foarte mult film documentar, a[a c\, nu a[ pune filmul chiar pe picior de egalitate cu fotografia, dar filmul vine tare din urm\! Probabil c\, în viitor, voi fi un produc\tor de filme documentare. Pandemia a afectat România s\lbatic\? A[ putea spune c\ în mic\ m\sur\. Pandemia a afectat doar pu]in proiectul România s\lbatic\. De[i am fost nevoi]i s\ ne înc\rc\m de adeverin]e, de contracte, de hârtii


Foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net

I

Delta Dun\rii, Dun\rea Veche, pelican cre] România s\lbatic\ I romaniasalbatica.ro, www.photolife.ro I www.dandinu.net/romania-salbatica

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

de voluntariat... [i lucruri de genul acesta, ca s\ putem ie[i pe teren, am avut parte de o Românie a[a cum nu a[ fi crezut c\ o putem avea. De ce? Pentru c\ s-a sim]it lipsa oamenilor din natur\. Îmi amintesc de o tur\ în parcul natural Putna-Vrancea unde, în dou\ zile de fimare ne-am întâlnit cu nu mai pu]in de 15 ur[i. Atâta timp cât oamenii nu au mai fost acolo, animalele [iau f\cut de cap, [i-au reocupat locul în natur\. De aici mi-a venit ideea s\ propun ca toate aceste parcuri s\ fie închise pe anumite perioade, pentru a da timp animalelor s\-[i fac\ de cap, dup\ modelul parcurilor din India. Pentru protejarea tigrilor, o zi pe s\pt\mân\ parcurile sunt închise, iar în timpul musonului se închid de tot. E un tip de management sustenabil

Ur[i la B\ile Tu[nad, România s\lbatic\

I

romaniasalbatica.ro

I

www.photolife.ro

Foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net

65


66

COME AND SEE ROMÂNIA S|LBATIC| care protejeaz\ biodiversitatea. România s\lbatic\ e amenin]at\! Intålne[ti t\ietori de lemne pe unde mergi? Ce le spui? Of! Nu pot s\ zic c\ m\ întâlneam foarte des cu oamenii care fac lucruri nasoale în natur\, dar atunci când m\ întâlnesc cu ei, comunic\m greu. De cele mai multe ori se feresc de noi, ne ocolesc pur [i simplu [i, sincer, cånd plec la o tur\ de fotografiat vreau s\ plec cu sufletul deschis. Cred c\ o întâlnire de genul acesta m-ar afecta emo]ional [i poate n-a[ mai putea s\ pun tot sufletul acolo unde ar trebui eu s\-l pun, în a ar\ta natura. Avem probleme cu braconajul [i t\ierile ilegale de lemne, dar cred c\ prin mai mult\ educare [i aten]ie acordat\ comunit\]ilor locale, dându-le acestora [ansa s\ se implice în gestionarea ariilor protejate [i ar\tându-le benificiile pe care le pot avea de pe urma unui turism responsabil, putem avea arii protejate mai bine gestionate din punct de vedere al resurselor. Chiar dac\ problema t\ierilor ilegale se rezolv\, presiunea pe resursele naturale va continua s\ existe.

Crovuri, Domogled, Valea Cernei, Platoul Mehedin]i România s\lbatic\ I romaniasalbatica.ro, Foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.roa

De aceea, avem nevoie de politici guvernamentale, de ONG-uri care s\ se implice în aceste ac]iuni, de România s\lbatic\, care poate fi un vector de polarizare a energiilor pozitive, un motiv în plus s\ ne implic\m [i s\ ar\t\m ce avem. Prin lucrurile pe care le faci, te implici, vrând-nevrånd în via]a p\durilor [i î]i asumi rolul de mesager. Poate unii ar crede c\ prin mesajele noastre vrem s\ ascundem partea întunecat\ a lucrurilor. Nicidecum. Eu chiar ajut ONG-urile [i sprijin cu fotografiile [i filmele pe care le facem. Site-ul nostru, de exemplu, are o sec]iune în care vizitatorii sunt invita]i s\ se implice. Noi încerc\m s\ ar\t\m România a[a cum nu am mai fost v\zut\ pân\ acum. Misiunea noastr\ nu este s\ ar\t\m problemele României, ele se v\d peste tot, exist\ foarte multe campanii pe aceast\ zon\, dar foarte pu]ini arat\ [i cealalt\ Românie. Noi românii ne concentr\m mult prea mult pe

aspectele negative [i uit\m s\ ar\t\m partea ei frumoas\. Dac\ întrebi pe cineva despre Romania frumoas\ î]i va r\spunde c\ s-a t\iat tot, c\ s-a distrus tot, c\ nu mai exist\ natur\ la noi. Nu! Chiar exist\. {i noi pentru asta lupt\m. Foarte multe raport\ri la noi pe social media sunt de genul: nu mai ar\ta]i p\durea asta c\ oricum nu mai exist\, sau s\racele animale, unde s\ se mai duc\ dac\ nu au p\dure? Cred c\ noi ar trebui s\ ne focus\m pe probleme, acolo unde sunt, [i s\ le protej\m pe cele existente. A[ mai puncta un lucru important: s\ ne alegem sursele din care ne inform\m. Sunt extrem de multe [tiri false în aceast\ zon\. Altfel, tindem s\ ne ducem cu to]ii în derizoriu [i vom spune: aaa, nu mai e nimic de protejat, hai s\ ne ocup\m de altceva! Care e scopul final al proiectului, ce mesaj vrei s\ transmi]i? Am plecat la drum cu gândul s\ ar\t\m [i altora ce ]ar\ frumoas\ avem, dar pe parcurs, mi-am dat seama c\ mi-am demonstrat mie,


Foto: Š Dan Dinu, www.dandinu.net

Huhurez mare, Dealu Frumos, H\rtibaciu, Transilvania România s\lbatic\ I romaniasalbatica.ro, www.photolife.ro I www.dandinu.net/romania-salbatica

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

67


68

COME AND SEE ROMÂNIA S|LBATIC|

în primul rând, ce ]ar\ frumoas\ avem. Am înv\]at foarte mult pe parcurs [i dac\ a[ putea s\ transmit m\car o parte din experien]a pe care eu am acumulat-o, eu m\ declar fericit! Scopul nostru este acela de a ar\ta c\ aceast\ Românie exist\ [i c\ trebuie s\ o protej\m! Ca orice meserie, în tranzi]ia de la analog la digital, [i cea de fotograf s-a deprofesionalizat. Cum vezi fenomenul FB, Instagram? Pervertesc esteticul? Cred c\ e o problem\ de adaptare, nu o mai putem opri. Se tranzac]ioneaz\ foarte mult\ cantitate în defavoarea calit\]ii, dar cu toate acestea, am v\zut c\ tot mai mul]i oameni sunt atra[i de artele vizuale [i poate tocmai datorit\ acestor canale media de socializare. Suntem într-o etap\ de tranzi]ie pe care nu o putem evalua înc\. Probabil c\ peste zece ani vom fi pu]in mai relaxa]i [i ne vom putea evalua mai bine. Triajul social media se va produce de la sine. Nu m\ simt amenin]at. Cred c\ re]elele social media sunt foarte utile pentru promovare, cred c\ în ziua de ast\zi mesajul ajunge mult mai repede acolo unde trebuie s\ ajung\, dar în acela[i timp trebuie s\ fim aten]i la modul în care folosim aceste re]ele, pentru a nu c\dea în derizoriu. De multe ori ne l\s\m flata]i de to]i prietenii care sunt gata s\ aprobe orice tâmpenie postat\. Ar trebui s\ ie[im din acest\ bul\. Re]elele sociale au acest neajuns, ne ]in bloca]i într-o singur\ bul\, cea pe care ne-am construit-o în jurul nostru. Nu ar trebui s\ ne sperie num\rul mare al pasiona]ilor de fotografie, ci faptul c\ ei pot aluneca pe o pant\ a kitsch-ului. Re]elele de socializare nu ar trebui folosite pe post de pomp\, pentru a ne pompa orgoliul, mult prea personal [i mult prea umflat, de cele mai multe ori. E foarte probabil ca aceste edit\ri facile pe care le avem la indemân\ pe un telefon mobil s\ fie doar un trend al momentului. Am mai asistat la astfel de trenduri, chiar [i la fotografia pe film. Se abuza [i atunci de tehnicile fotografice, se f\ceau solariz\ri, vir\ri în tot felul de laviuri... au fost, de-alungul istoriei, trenduri care au prins, pe moment. Fotografia de natur\, mediul în care m\ învârt eu, a fost mai pu]in afectat de abunden]a de instrumente digitale.

Pe Forona (Organiza]ia Fotografilor de Natur\ din România) am încercat s\ cre\m un cod etic care vizeaz\ atât modul în care ne comport\m în natur\, cât [i al interven]iilor pe care le putem face asupra fotografiei, din punct de

vedere al edit\rii. {i cred c\ acesta este cel mai important lucru, ca oamenii care intr\ acum în bran[\ s\ aib\ ni[te modele, s\ aib\ ni[te oameni pe care s\-i urm\reasc\ [i s\ se alinieze unor concepte de acest gen. Problema nu e c\

Foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net

I

Jneap\n pe Ceahl\u, Dochia, Fundul Ghedeonului, România s\lbatic\ I romaniasalbatica.ro, www.photolife.ro I www.dandinu.net/romania-salbatica


Reci, Covasna, floare de dedi]el,

România s\lbatic\, romaniasalbatica.ro, foto: © Dan Dinu, https://photolife.ro/ https://dandinu.net/romania-salbatica

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Stârc pitic, Rotbav, România s\lbatic\, foto: © Dan Dinu, www.photolife.ro

editezi prost o imagine, problema mare e atunci când invadezi un habitat, când distrugi o zon\ de cuib\rit, când faci ni[te lucruri mult mai grave decât o simpl\ editare de fotografie [i distrugi un areal natural. Pasiunea ta pentru fotografie s-a concretizat în proiectul PhotoLife, una dintre primele [coli de fotografie din România. Cu ce bagaj de cuno[tin]e pleac\ absolven]ii t\i? Cred c\ cel mai important lucru pe care ei îl înva]\ acolo e s\ fac\ primii pa[i. A[ putea s\-mi arog ni[te merite... eu le ofer tot ceea ce [tiu, dar scopul meu este acela de a forma elevi la fel de buni ca [i mine, ca [i noi, cei care am trecut deja în categoria fotografilor experimenta]i, s\ putem intra în competi]ie cu propriii elevi, devenind [i noi, în acest fel, mai buni. Fiecare elev înva]\ la un curs foto atât cât este deschis s\ primeasc\. Sunt oameni diferi]i, cu firi diferite, fiecare dintre ei are propriul proces de înv\]are, dar eu ma str\duiesc ca orice om care vine la noi s\ înve]e m\car lucrurile de baz\, s\ în]eleag\ c\ fotografia e o pasiune extrem de frumoas\, care te scoate din cas\, care pur [i simplu î]i d\ [ansa s\ vezi lumea cu al]i ochi. {i dac\ reu[esc s\ sem\n aceast\ s\mân]\ în ei, înseamn\ c\ jum\tate din misiunea mea e deja îndeplinit\. E[ti un artist consacrat, ai multe premii [i particip\ri interna]ionale. Care te-a bucurat mai mult? Nu a[ putea spune c\ m-a bucurat vreun premiu în mod special. M-a bucurat, în schimb, faptul c\ printr-o campanie pe care am sus]inut-o al\turi de colegii mei am reu[it s\ salv\m de la distrugere un râu din F\g\ra[. Râul respectiv era amenin]at de o mic\ hidrocentral\ care urma s\ se construiasc\ acolo [i am sprijinit [i eu campania respectiv\, cu imagini. Au fost implica]i [i cei de la National Geographic

69


70

COME AND SEE ROMÂNIA S|LBATIC|

The ROBELOs

I No- 1, iarn\ 2020/2021

Pinul negru de Banat, Arjana, Cheile Ta[nei, Domogled, Valea Cernei, România s\lbatic\ I romaniasalbatica.ro, foto: © Dan Dinu, www.dandinu.net I www.photolife.ro I www.dandinu.net/romania-salbatica

[i, prin campania respectiv\, s-au oprit lucr\rile. Pe mine, ca fotograf de natur\, lucrurile acestea m\ bucur\ mult mai mult decât orice premiu. Noi, fotografii de natur\, suntem egoi[ti [i lu\m întotdeauna câte ceva de la ea [i cred c\ trebuie s\-i d\m [i noi ceva înapoi. Acum lucrez în F\g\ra[ la un proiect mult mai amplu unde, sper\m noi, vom putea, la un moment dat, s\ construim un parc na]ional, la fel cum România s\lbatic\ lupt\ pentru conservarea naturii [i educarea publicului larg. Aceste proiecte m\ fac s\ m\ simt mult mai bogat decât m-ar face orice premiu sau distinc]ie. O atârni de perete [i o vede lumea, dar împlinirea nu e acolo! Care e muntele, poiana, lumini[ul, râul, satul... preferat? „Satul România s\lbatic\” îmi place foarte mult! (n.r. râde cu poft\). Îmi este foarte greu s\ aleg... Când ai acest privilegiu de a vedea aproape toat\ România, cu toate parcurile ei na]ionale [i naturale, în toat\ s\lb\ticia lor, e foarte greu s\ mai faci un top. Da, îmi place Delta Dun\rii, a[ merge acolo oricând, mi se pare bog\]ia cea mai de pre] pe care o are România, îmi plac mun]ii no[tri, dar îmi este greu s\ aleg un loc din multitudinea de locuri frumoase din România.

Cred c\ România nu „merit\” un top, România merit\ s\ fie descoperit\! La pas, încet, în lini[te ...

Cosmin Dumitrache [i Dan Dinu

E o meserie periculoasa? Poveste[te-ne despre o situa]ie limit\ în care te-ai aflat, la un moment dat. De[i poate cei mai mul]i ar crede c\ am avut probleme cu animalele s\lbatice, ei bine, niciodat\ nu am fost pus în pericol, nici chiar atunci când am fost fa]\ în fa]\ cu ursul. Nu animalele m-au pus în pericol, ci mun]ii, zonele montate, când a trebuit s\ car cu mine foarte mult\ aparatur\ de fotografiat [i filmat. Îmi amintesc o tur\ din Piatra Craiului unde ne-a plouat o zi întreag\, eram uzi flea[c\, cu tot echipamentul performant pe care-l aveam cu noi [i a trebuit s\ petrecem într-un refugiu vreo 30 de ore. Era cea]\, ploua [i nu puteam pleca de acolo. Dup\ care, a ie[it soarele, am plecat, am str\b\tut jum\tate din

creast\ [i a urmat coborârea pe un traseu foarte dificil, unul dintre cele mai grele din Piatra Craiului. A fost o tur\ extrem de grea, am tras [i o r\ceal\ puternic\... îmi amintesc c\ ultimii pa[i pe care i-am f\cut pân\ la ma[in\, au fost târâ]i. Pe munte trebuie s\ ai oameni faini, s\i ai aproape, oameni care s\ te sus]in\. Proiectul România s\lbatic\, pe lâng\ colegul meu de suferin]\, Cosmin Dumitrache, care face toat\ partea de filmare din proiect, a adunat foarte mul]i colaboratori [i prieteni care l-au sus]inut. F\r\ ei, proiectul România s\lbatic\ nu ar mai fi fost la fel. În afara de munca [i pasiunea ta pentru fotografie [i natur\, mai exist\ loc [i pentru altceva? Pentru via]\ personal\? Cineva din familie î]i urmeaz\ drumul? Familia mea e pasionat\ de natur\, de drume]ie, la fel ca [i mine, atât so]ia cât [i b\iatul meu [i am observat la junior c\ este, oarecum, interesat de ce fac eu, dar nu vreau s\-l împing de la spate. Eu am înv\]at fotografie de unul singur, din pasiune, f\r\ „tras de mânec\”. Aceea[i metod\ o aplic [i b\iatului meu. Îi ar\t, îi explic [i în rest ... depinde de el. Lucrurile pe care le faci din pasiune nu trebuie s\ fie for]ate, trebuie s\ vin\ de la sine!

Marcel {tef Publisher The Robelos



72

COME AND SEE ALEXANDRU BELLU

Alexandru Bellu (1850-1921), cu titlu nobiliar de baron mo[tenit, descendent al marilor familii Ghica, V\c\rescu, Cantacuzino, {tirbei, [i-a închinat via]a artei fotografice [i colec]iilor sale pe care le-a d\ruit ]\rii.

AlexandruBellu Conacul Bellu, unul din cele mai frumoase conace din Muntenia – al\turi de Muzeul Bellu de la Urla]i – este considerat un monument reprezentativ al arhitecturii române[ti. Actualul Conac Bellu este, de fapt, „Casa mic\”, singura construc]ie care a mai r\mas în picioare [i care a sc\pat de cutremurul din 1940 [i de distrugerile comunismului. Din complexul de cl\diri de pe domeniul Bellu, care se întindea pe aproximativ 5 hectare, f\ceau parte „Casa mare", cu patru fa]ade diferite, „Cuhnia" sau buc\t\ria, o biseric\ [i „Casa

mic\", ce a fost foarte bine restaurat\, cea care se viziteaz\ ast\zi. Conacul este înconjurat de o mic\ gr\din\, intim\, frumos aranjat\, cu mici alei, b\nci [i flori de toate felurile. Cl\direa de la intrare a fost transformat\ în muzeu [i g\zduie[te o parte din lucr\rile fotografice [i o serie de obiecte colec]ionate de Alexandru Bellu. Foi[orul, a[a cum a fost numit\ cl\direa, a fost reconstruit pornind de la un singur stâlp de sus]inere, dup\ vechile planuri [i fotografii, între anii 2008-2010, iar în 2011 a fost deschis

Revista Photo Gazette, Paris, 1902 [i aparatul foto Kodak, Atelier Eastman CO, Secolul al XIX-lea. Foto: © Bogdan Alexandru, Muzeograf, Muzeul Conacul Bellu

publicului. Ast\zi, muzeul poveste[te despre Alexandru Bellu fotograful, iubitorul de art\ [i colec]ionarul de costume populare române[ti. Din exterior, Foi[orul nu impresioneaz\ în mod deosebit, dar de îndat\ ce p\[e[ti în interior dai de o alt\ lume. Camerele nu mai p\streaz\ mobilierul original, cel existent fiind adaptat la nevoie actuale. În vitrinele de la toate nivelurile (dou\, pus o mansard\ în turnul foi[orului) sunt expuse fotografii [i obiecte care au apar]inut lui Alexandru Bellu. Sunt prezentate obiecte de o mare val-


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

oare, de la aparatele de fotografiat nem]e[ti sau fran]uze[ti utilizate de Alexandru Bellu, la covoarele oltene[ti, icoanele transilv\nene pictate pe sticl\, un ceas s\sesc împodobit cu flori, precum [i multe originale [i reproduceri dup\ fotografiile realizate de Alexandru Bellu. Muzele fotografului au fost tinere ]\r\nci costumate în straie populare. }\r\ncile imortalizate de Bellu sunt surpinse în diverese ipostaze, la munca câmpului sau în atitudini de muz\. În alte fotografii sunt surprin[i oamenii satului precum Mo[ Ni]\, fluiera[ul [i, de asemenea, peisajele din Valea Cricovului sau de pe Valea Mieilor.

Alexandru Bellu – biografie Alexandru Bellu s-a n\scut în 1850, în Bucure[ti, ca fiu al lui {tefan Bellu [i al Elisei {tirbei, fiica domnitorului Barbu {tirbei. Provenind dintr-o familie de aromâni din Macedonia, stabilit\ în }ara Româneasc\, cu mul]i înainta[i de seam\, bancheri, mini[tri sau baroni ridica]i în rang de Imperiul Habsburgic, Alexandru Bellu a studiat în Fran]a [i Elve]ia. În Paris a fost introdus în lumea artelor de c\tre unchiul s\u George Bellu, cu nume fran]uzit Georges de Bellio, medic, iubitor de art\, cunoscut ca pri-

Alexandru Bellu

eten al pictorilor impresioni[ti din Fran]a. În casa unchiului s\u l-a cunoscut pe Nicolae Grigorescu [i între cei doi s-a legat o prietenie puternic\, dat\ fiind [i pasiunea comun\ pentru lumea satului. A studiat dreptul, dar nu a profesat ci s-a dedicat pasiunilor lui, fotografia, numismatica, filatelia. A avut mai multe propriet\]i în Europa, în ]\ri precum Italia, Elve]ia, Fran]a, dar de multe ori se retr\gea în lini[tea casei de la Urla]i. S-a c\s\torit cu Alexandrina, originar\ din Urla]i. Au avut [apte copii, iar unul din ei, George, a cedat conacul Academiei Române, în 1926 [i s-a retras în casa gr\dinarului. Alexandru Bellu, valoros om de cultur\, este considerat „precursorul artei fotografice din România”, recunoscut interna]ional ca artist fotograf, a ie[it cu aparatul de fotografiat în natur\, imortalizând „imagini de o frumoas\

poezie”, aici pe plaiuri române[ti. La un moment dat a autorizat tip\rirea de c\r]i po[tale dup\ fotografiile sale. O parte dintre ele, cele care reprezint\ ]\rani români, au fost reproduse în albumul "La Roumanie en images", ap\rut la Paris, în 1919.

Alexandru Bellu – artistul Iat\ cum a fost portretizat în cronica vremii (editorial expus la muzeul Bellu, Foi[or): „Alexandru Bellu a fost una din personalit\]ile cele mai cunoascute [i mai iubite ale societ\]ii romåne[ti din ultimii 40 de ani. (...) Alexandru Bellu era înzestrat cu cele mai alese calit\]i ale inimii [i ale spiritului. Artist în toat\ accep]iunea cuvântului, el f\cuse din locuin]a sa un adev\rat templual al artei, fiind un fervent admirator al frumuse]ii pure sub toate formele sale. Pasionat de fotografie, ridicat\ la

73


74

COME AND SEE ALEXANDRU BELLU

în\l]imea unei arte, el s-a str\duit cu succes s\ reproduc\ [i s\ fac\ cunoscute scene pline de gra]ie ale vie]ii noastre ]\r\ne[ti, care prin obiectivul s\u au devenit adev\rate tablouri de maestru” („L’Indépendence Roumaine”, année 45, nr. 13804 din 30 aprilie 1921, pag/2). Perioada premerg\toare anului 1872, a reprezentat una de ini]iere. În jurul anului 1873, când au ap\rut primele pl\ci de gelatin\bromur\, fotograful [i-a procurat pl\cile din comer], nemaifiind silit s\ le sensibilizeze în camera obscur\. Folosea, de asemenea pl\ci de sticl\ de 45 x 107 mm, dezvoltându-[i lucr\rile fie în atelierul s\u de la Urla]i, pe mo[ia familiei, fie în str\in\tate, de regul\ pe t\râm italian, la Floren]a.

Primul titlul de „artist fotograf” [i recunoa[tere interna]ional\ Alexandru Bellu a reprezentat ]ara noastr\ ca ambasador la Expozi]ia Universal\ de la Paris din anul 1900, unde a fost decorat cu Ordinul francez „Legiunea de Onoare” în grad de ofi]er. Alexandru Bellu de]inea cea mai bun\ aparatur\ pentru acea perioad\. Era prieten cu Jules Richard – constructorul aparatului pentru fotografii stereoscopice „Veroscope”, cu reputatul fotograf Allinari dar [i cu Nadar (Gaspar-FelixTournachon) pe care i l-a prezentat doctorul Georges de Bellino, unchiul s\u de la Paris. Unele dintre realiz\rile sale

Revista Photo Gazette, Paris, 1902, Muzeul Conacul Bellu, foto: © Bogdan Alexandru

fotografice au v\zut lumina tiparului în Fran]a, în paginile Gazetei Ilustrate (1911-1915), iar dup\ moartea sa, în 1926, Nicolae Iorga a reprodus cinci fotografii semnate Alexandru Bellu, în albumul „România în chipuri [i imagini”. Insolit la Alexandru Bellu este faptul c\ el a ie[it cu aparatul în aer liber, realizând imagini de o mare poezie, l\sându-ne o adev\rat\ oper\ fotografic\; din fotografiile sale ne privesc frumoase chipuri de tinere ]\r\nci în pitore[ti costume na]ionale; de asemenea se remarc\: Carul cu boi, Fat\ mânând vaca pe drum, Trecerea prin apa Crivocului, precum [i alte subiecte ce l-au apropiat de pictorul

Nicolae Grigorescu, de care l-a legat o mare prietenie. La începutul veacului trecut, Alexandru Bellu a autorizat tip\rirea de c\r]i po[tale ilustrate dup\ fotografiile lui, de c\tre diferite edituri. Lirismul [i originalitatea imaginilor realizate de Alexandru Bellu au primit apreciere [i recunoa[tere interna]ional\, fotografului acordu-i-se un loc însemnat în prestigioasa publica]ie a vremii, Encyclopedie Internationale des Photographes.

Bogdan Alexandru Muzeograf, Muzeul Conacul Bellu Carte po[tal\ reproducând o fotografie de Alexandru Bellu, tip\rit\ la Editura Cartea Româneasc\, Muzeul Conacul Bellu, foto: © Bogdan Alexandru



76

ROBELO’S NEWS


Foto: Mariana Medvedeva

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

, Robelo’s News 78. Dosar Croaziere – Croazierele pe Dun\re ar putea lumina România pe harta turismului european. 82. Dosar Croaziere – Mayday, mayday, turismul de croazier\ caut\ colac de salvare! 88. RePatriot Turism. 89. Ce este SuperTeach? 90. Arhitectura de Management – The Leader Who Had No Title

77


ROBELO’S NEWS DOSAR CROAZIERE La finalul anului trecut a fost finalizat un studiu al Uniunii Europene realizat de The Danube Transnational Programme [i Danube Region Strategy cu privire la evolu]ia [i dinamica turismului de croazier\ pe Dun\re. Pe seama acestei cercet\ri, RoBeLos v\ prezint\ în premier\

Croazierele pe Dun\re ar putea lumina România pe harta turismului european

Structura danelor pe ]\ri (%)

dun\rene. În ceea ce prive[te turismul de croazier\ [i luând în considerare principalele pie]e, de importan]a maxim\ este conexiunea la transportul aerian. Dun\rea Superioar\ oferea cele mai bune conexiuni, fa]\ de Bulgaria, de exemplu, aflat\ într-o pozi]ie dezavantajoas\, deoarece cele mai apropiate aeroporturi na]ionale, Varna [i Sofia, sunt la o distan]\ considerabil\ de porturile dun\rene.

O pia]\ anual\ de un sfert de milliard de euro Doar în termen de 5 luni (iunie-octombrie 2018) veniturile acumulate de turismul de croazier\ pe Dun\re au fost de aproape 111 milioane de euro. Extrapolând, este foarte probabil ca anul 2018 s\ fi adus acestei ni[e venituri de aproximativ un sfert de milliard de euro. Flota Dun\rii a crescut într-un ritm rapid în perioada 2012-2017, num\rul de croaziere

16

%

8%

3%

Germania

Austria

% .8 10

Slovacia

Ungaria

Croa]ia

Serbia

România

Bulgaria

Moldova

% 13

2%

7%

6%

6%

3% .0 19

% 13

5%

4%

8%

1.

24

87

.6

%

3%

6.

34

21

%

%

30

%

27

%

13

.0 6

1%

8%

9%

Structura porturilor de croazier\ pe ]\ri (%)

.7

6.

8%

34 0. % 3 0. 7% 75 %

Distribu]ia porturilor pe ]\ri (%)

1% 2%

dane pentru manipulare trafic de pasageri/croaziere. Ca num\r total [i capacitate, de-a lungul Dun\rii exist\ suficiente resurse în termeni de porturi. Cu toate acestea, porturile pres\rate de-a lungul râului sunt complet eterogene la capitolul indicatorilor din industrie - num\r, densitate, capacit\]i – [i relev\ un grav dezechilibru între loca]iile conexe din ]\rile Dun\rii superioare [i cele ale Dun\rii de Jos, printre care [i România. Doar 71 dintre porturile identificate erau incluse în cel pu]in un program al unui operator de croazier\, num\r care la final de 2018 reprezenta 72,45% din totalul porturilor. Acoperirea programului de croazier\ era, la aceea[i dat\, chiar mai mare pentru dane - 235 dane, adic\ 87,69% din totalul celor apelate în porturile de croazier\. Doar dou\ porturi sunt prezente pentru to]i operatorii de croazier\ Viena [i Budapesta. Aceste ora[e, împreun\ cu Passau, Melk, Bratislava [i Belgradul, puteau [i pot fi fi considerate „staruri” printre porturile

9%

§ Ce-i drept, criza sanitar\ a aruncat multe ancore de la bordul vaselor de croazier\, dar pentru a contura solu]ii fezabile de salvare pentru viitor, o imagine coerent\ privind situa]ia de dinainte este pe cât de necesar\, pe atât de util\. În termeni teritoriali, studiul acoper\ fluviul Dun\rea pe calea sa navigabil\ de la Kelheim, sudul Germaniei, pân\ la Sulina, România, în lungime total\ de 2.414 km. }\ri precum Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croa]ia, Serbia, România, Bulgaria, Moldova [i Ucraina se afl\ pe harta acestui circuit. În ceea ce prive[te tipurile de porturi, studiul a inclus toate tipurile de porturi, indiferent de proprietate, dimensiune [i specializare, relevante pentru navele de croazier\ [i de pasageri. Studiul a avut ca rezultat identificarea a 98 de destina]ii de-a lungul Dun\rii cu porturi [i cheiuri capabile s\ permit\ acostarea navelor de croazier\. Porturile identificate au 268 de

20

78

Ucraina


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

[i în exclusivitate o analiz\ a acestui sector turistic de ni[\. Unul uitat, neglijat sau l\sat la coada priorit\]ilor de administra]ia central\ a României, dar [i de muncipalit\]ile porturilor care au fost [i vor fi, m\car teoretic, la dispozi]ia poten]ialilor turi[ti gata s\ le umple pu[culi]a.

Foto: Yunming Wang

navele sporind de la 124, la 170 (+ 37%). Exper]ii estimau pentru 2019 nu mai pu]in de 188 de nave cu vele pe Dun\re. Sondajul a identificat 41 de operatori de croazier\ care ofereau la final de 2019 croaziere pe Dun\re, cu 175 de nave, ce asigurau un total de 29.267 de locuri. Distribu]ia navelor care operau c\l\torii de croazier\ se caracteriza printr-o puternic\ fragmentare. Un total de 23 de operatori (57%) asigurau croaziere cu pân\ la 3 nave. În acela[i timp, doar 3 companii aveau 10 sau mai multe vase în operare pe fluviu. Liderul incontestabil este Viking River Cruises, cu cele 30 de nave (peste 17% din toate vasele dun\rene). Structura actual\ de vârst\ a navelor flotei dun\rene arat\ c\ predominante sunt noile nave. Pentru sezonul 2020, croazierele erau programate a fi efectuate de nave recent lansate la ap\, în procent de 79% sau reabilitate în perioada 2011 - 2020. Num\rul mediu de personal al echipajului pe o nav\ dun\rean\ era de 44-45 de persoane, cu o estimare total\ de circa 7.800 de angaja]i, cu un raport ideal de un angajat la paru turi[ti Din din acest punct de vedere, doar 118 dintre nave atingeau cu succes acest indicator, adic\ peste 72,4% din total.

Num\rul total de programe de croazier\ programate pentru 2020 a fost de 496. Nu am mai g\sit un raport referitor la realitatea de dup\ lockdown, dar estim\rile vizeaz\ o anulare de peste 70%. La începutul lunii noiembrie 2019, 33 de operatori de linii de croazier\ î[i anun]au ofertele de naviga]ie pentru 2020. În termenii proiecta]i, ar fi fost operate 3.012 croaziere pe Dun\re implementate în 2020, în cadrul a 397 de programe. Sezonul de croaziere ar fi trebuit s\ înceap\ în martie [i s\ dureze pân\ la începutul lunii ianuarie 2021. Momentul de vârf ar fi fost între mai [i octombrie, când aproape 80% din total ar fi trebuit s\ se consume.

2020 – un an scufundat Dar în ce fel se prefigura anul 2020 în acest domeniu? S\ not\m c\ primii 5 operatori de croaziere dup\ num\rul de croaziere aveau programe redutabile: Viking River Cruises (283), Phoenix Reisen (259), AmaWaterway (256), Avalon Waterways (239) [i A-Rosa Cruises (218). În general, printre programele de croazier\ predominau cele care dureaz\ de la 6 la 9 nop]i, cele care reprezentau, de regul\, 47% din total programe majore. Programele

cu o durat\ de 10-14 nop]i (30% din toate programele) ocupau, de asemenea, o pondere semnificativ\, care tindeau s\ extind\ croazierele pe Dun\re la o durat\ de 6-14 nop]i. Programele de croazier\ acopereau cel mai bine ]\rile de-a lungul Dun\rii superioare, devoalând un dezechilibru major, de 4/1, fa]\ de programele Dun\rii de Jos, unde de dinainte de criz\, situa]ia Republicii Moldova [i Ucrainei era deja cu adev\rat „albastr\”, ca apa fluviului din opera muzical\, fiind prezente doar sporadic în programe. În privin]a pre]urilor, este bine de [tiut c\ un pachet de croazier\ depinde de destina]ie, durat\, categoria de serviciu [i timpul de rezervare în raport cu perioada c\l\toriei. Grupate dup\ durata croazierei pe Dun\re, pre]urile variau la finalul anului 2019 între 55-239 euro/noapte/persoan\ pentru o croazier\ de 7 zile [i 107-559 euro/noapte/persoan\ în cazul croazierelor cu 11 sau mai multe înnopt\ri. Datele sudiului arat\ c\ în 2017, num\rul turi[tilor de pe navele de croazier\ de pe Dun\re s-a ridicat la 693.200 de pasageri, cumulând 50% din num\rul total al turi[tilor angaja]i într-o corazier\ din Europa. Pentru perioada 2012-2017, cre[terea a fost de 69%, iar pentru ultimul an, 2019 vs. 2018, saltul a fost de 6,38%.

79


ROBELO’S NEWS DOSAR CROAZIERE

au comandat o croazier\ pe Dunare. Num\rul total de nop]i pe toate croazierele pe b\trânul fluviu a fost de peste 3,5 milioane, crescând cu 8,9% comparativ cu anul precedent. Astfel, durata medie a c\l\toriei în 2018 a fost de 7,07 nop]i, fa]\ de 6,85 nop]i în 2017. Structura turi[tilor dup\ vârst\ a fost dominat\ de seniorii cu vârste între 66-75 ani - 31,1%, urmat\ de grupa de vârst\ 56-65 ani - 26,7%. Marea Britanie [i Irlanda sunt celelalte pie]e majore cu o tendin]\ ascendent\ constant\. Pentru perioada 2012-2018, turi[tii de pe aceast\ pia]\ au crescut ca num\r de la 129.700 în 2012 la 232.300 în 2018. Dun\rea este cea mai popular\ destina]ie de croazier\ fluvial\, atr\gând 68.000 turi[ti.

Revizuirea timpilor de acostare a navelor de croazier\ în porturi [i a serviciilor suplimentare oferite reflecta, la un moment dat, tendin]ele de specializare a anumitor ]\ri [i porturi pe anumite tipuri de produse turistice, cum ar fi promovarea specificului na]ional, concretizate în excursii tematice. Au contat [i vor conta, desigur, [i evalu\rile serviciilor furnizate de portaluri de profil, precum TripAdvisor, care prezint\ 325 de croaziere pe Dun\re, dintre care 123 au nota 5, iar pentru 94 de croaziere ratingul este de 4,5. Pentru Regiunea Dun\rii, Cruise Critic listase recenzii pentru 19 excursii în 5 destina]ii - Bucure[ti, Budapesta, Melk, Passau [i Viena, cu un num\r total de 1.448 de recenzii. Toate excursiile au fost evaluate cu aprecieri medii de „foarte bine” [i „excelent”. Serviciile oferite sunt dominate de activit\]i tradi]ionale, care implic\ în cea mai mare parte o participare pasiv\ a turi[tilor, dar pe lâng\ acestea exist\ tot mai multe forme noi de prezentare a serviciilor, o mai mare diversitate [i profilare tematic\. Dezvoltându-se în mediul natural al Dun\rii, turismul de croazier\ este predispus la o conexiune profund\ cu ecoturismul [i propune u[or o inte-

Dun\rea Superioar\ vs. Dun\rea Inferioar\

Num\r de dane

1

e

i ra [ C\

l\

]a ni te Ol

iu

te

Tu rn u

Ca

Ce

ta

t fa la

be t

M \g

ur

ur n Or

Dr o

[o

va

aT

Ve va ol do M

Kilometrul 1050 -1047

el

u

ch e

Se

ve

rin

Conform statisticilor Comisiei Dun\rii, croazierele au fost sunt efectuate în principal în regiunea Dun\rii Superioare - pân\ la 82% din volumul total de pasageri. Croazierele care au avut ca destina]ie Delta Dun\rii au r\mas la o pondere de doar 17-19%.

ur g

În ceea ce prive[te structura pie]ei, SUA [i Canada au fost cea mai important\ surs\ de venit, cu o pondere de 37,7% [i aproximativ 618.000 de turi[ti care au f\cut o croazier\ pe râurile din Europa. Urm\toarele au fost Germania (344.000 de turi[ti, adic\ 21%) [i Marea Britanie - 210.000 (12,8%). Fa]\ de anul anterior, 2016, cre[terile provenite de pe toate pie]ele au fost, la un nivel global, de circa 14%. Un alt aspect interesant este cel legat de vârsta medie a turi[tilor de croazier\ pe Dun\re, una de 67 de ani. Fiecare al doilea turist de croazier\ avea venituri lunare de cel pu]in 4.000 de euro. „A cunoa[te multe ]\ri în scurt timp” a fost [i va fi, probabil, cel mai semnificativ motiv pentru alegerea unei croaziere pe Dun\re. Modul confortabil de a c\l\tori, diversitatea ]\rilor [i culturilor au fost, de asemenea, argumentele hot\râtoare. Germania a fost [i va fi, cu siguran]\, cea mai mare pia]\ european\ pentru turismul de croazier\ fluvial\. Num\rul de turi[ti care a rezervat o croazier\ pe râu în 2018 a ajuns la aproape jum\tate de milion de oameni – 496.270 de turi[ti [i a crescut cu 5,5% fa]\ de 2017. Dintre ace[tia, 174.687 de turi[ti (35,2%)

Gi

80

953 - 957

927 - 931

810 - 811

793 - 706

597

489 - 497

428 - 431

271 - 376

2

3

2

1

1

5

5

3


rd am

Po lo ni a

81

Uc ra in a st

Bu

M

on

ac

Ita lia

o

lg

ar ia

Ro m Bu ân cu ia re [t i

grare a activit\]ilor de eco-turism. Exist\ deja câteva tipuri de servicii ecoturistice suplimentare, furnizate în 22 din 71 de porturi. Printre locurile cu o slab\ exploatare a poten]ialului pentru turismul ecologic se remarc\ în cea mai mare parte zona Defileului Por]ilor de Fier din România [i Parcului Na]ional Derdap din Serbia. La rândul ei, Bulgaria, ofer\ turi[tilor s\ descopere zonele protejate de-a lungul fluviului - parcurile naturale Persina [i Rusenski Lom [i rezerva]ia natural\ Srebarna. Printre formele specializate de turism se num\r\ turismul gastronomic [i oenoturismul, în ideea de a oferi clien]ilor [ansa de a cunoa[te alte culturi prin contactul cu buc\t\ria, licorile [i tradi]iile lor. În 2018, existau 8 programe specializate de croazier\ cu vin. De[i combina]ia dintre croazier\ [i degust\rile de vin este, cel mai frecvent, asociat\ cu regiunea Krems din Austria, integrarea turismului de croazier\ cu cel gastronomic [i cu turismul oenologic poate fi remarcat\ în mai toate ]arile situate de-a lungul Dun\rii. În Bulgaria legat de serviciile culinare speciale [i complementare vinului, acestea sunt disponibile în portul Vidin (degustare de vinuri locale [i degustare de iaurt [i pl\cint\ local\), dar [i în Svishtov [i Ruse. Aici România are multe de înv\]at [i de f\cut.

Un ga ria

Au

Fr

El ve ]ia

an ]a

st ri

a

M

Bu

un

da pe

Vi

ch en

en

a

Pa ris

Pr Ce ag h a ia

B r B el us g i se a ls

Fr Ge an rm kf an u r ia t

Am st e

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

3500 de kilometri, din Rotterdam, de la Marea Nordului, pân\ la Constan]a, la Marea Neagr\

România – lumin\ de lumânare

Cristian Pavel Ve ch e

Sf ân tu

43 - 46

4

0

4

1

1

2

1

3

1

Su

Isa

Tu lce

la Ga

Br

1

lin

70 - 73

Ch ilia

53 - 56

cc

151 - 149

]i

167 - 175

\i la

a

1

a

va Hâ

r[ o

i [t te Fe

3

48

ea

\ od av rn Ce

298 - 299

Gh eo

rg

Dar cum stau lucrurile aici, privite cu echilibru? În România, Dun\rea curge pe 1.075 de kilometri adic\ peste 1/3 din lungimea total\ a fluviului. Vorbim despre cea mai lung\ întindere a Dun\rii dintr-o singur\ ]ar\, comparativ cu orice alt\ ]ar\ de-a lungul fluviului.

administrarea municipalit\]ilor respective. În tabelul conex exist\ o situa]ie a porturilor, a localiz\rii lor la kilometrul de curgere, pozi]ia malului de acostare [i num\rul de docuri. Exist\ foarte multe lucruri de reparat, de înv\]at [i pus la punct în ecua]ia turismului fluvial de croazier\ pe care România trebuie s\ o rezolve. Poate c\ finalul pandemiei va g\si oamenii mai dornici de a investi, de a crea locuri de munc\, de a da ora[elor riverane o nou\ [ans\ de prosperitate. Oportunit\]i exist\: trebuie voin]\, finan]are [i viziune, dublate de responsabilitate [i competen]\.

he

Ministerul Transporturilor este autoritatea statului în domeniul transportului pe ap\. Compania Na]ional\ Administra]ia Porturilor Dun\rii Maritime func]ioneaz\ sub autoritatea Ministerului Transporturilor [i gestioneaz\ întreaga infrastructur\ portuar\ situat\ pe sectorul fluvial al Dun\rii de la km 0 la km 255. Compania de administrare a porturilor fluviului Dun\rea din Giurgiu este autoritatea care diriguie[te activitatea din porturile situate pe fluviul Dun\rea între Bazia[ [i Cernavod\. Administra]ia porturilor maritime Constan]a joac\ rolul de autoritate portuar\ pentru porturile maritime Constan]a, Midia [i Mangalia. Deoarece Constan]a este ultimul port al Dun\rii - Canalul M\rii Negre, portul prime[te [i nave fluviale din traficul dun\rean. Infrastructura portuar\ este de]inut\ de stat [i administrat\ de administra]ia portuar\, în timp ce opera]iunile portului sunt efectuate de companii private care furnizeaz\ [i î[i între]in propriile facilit\]i, inclusiv cl\diri [i echipamente de manipulare a m\rfurilor. Unele dintre porturi (Turnu M\gurele, Sulina) sunt în

Porturi pentru nave de pasageri în România


82

ROBELO’S NEWS DOSAR CROAZIERE

Mayday, mayday, turismul de croazier\ caut\ colac

Nu s-a scris prea mult în România despre turismul de croazier\. Asta, pe de o parte, fiindc\ num\rul românilor interesa]i de astfel de oportunit\]i este înc\ extrem de mic. Unii au descoperit farmecul acestor oferte, al]ii abia se preg\teau s\ o fac\. În 2017 au existat circa 8.000 de români urca]i la bordul marilor nave din lume. În 2018 cifra a

crescut cu 37,5%, pân\ la 11.000 de pasageri români, iar anul trecut cel mult 15.000 s-au r\sf\]at în astfel de vacan]e. Pe de alt\ parte, pentru România turismul de croazier\ nu a fost niciodat\ man\ cereasc\ - doar 3.000 de turi[ti au sosit în 2019, gra]ie celor 21 de escale din portul Constan]a cu navele de croazier\, majoritatea fiind croaziere fluviale.

În 2020, înainte de criza sanitar\, mijiser\ oarece speran]e: fuseser\ înregistrate15 rezerv\ri de escal\ pentru Constan]a, dintre care zece pentru nave maritime mari. N-a fost s\ fie – pandemia a pus talp\ [i acestei [anse. Dar cum stau lucrurile la nivel global, într-o industrie cu adev\rat înfloritoare pân\ de curând, de 150 miliarde de dolari anual?

Cea mai rapid\ cre[tere din industria turismului

în 2017 aproximativ 26,7 milioane de oameni au ales s\ se destind\ în croaziere pe m\ri [i oceane, iar cifra a crescut spectaculos în 2018, la 28,5 milioane. To]i anali[tii apreciau c\ num\rul clien]ilor ar fi urmat s\ ajung\ la 32 de milioane în 2020! Cea mai recent\ estimare a pie]ei de profil dateaz\ din 2018, când s-a avansat faptul c\ industria mondial\ a croazierelor

valoreaz\ aproximativ 150 de miliarde de dolari. Este o cifr\ interesant\, numai dac\ ne gândim c\ România a avut anul trecut un PIB de 250 miliarde dolari.

Foarte pu]ini [tiu c\ turismul de croazier\ a ajuns, înainte de declan[area pandemiei globale de coronavirus, sectorul cu cea mai rapid\ cre[tere din industria turismului. În ultimii cinci ani, cererea a crescut cu 20,5%, un record rar întâlnit. Potrivit unei analize KPMG, care citeaz\ statistici credibile,

Pia]a de croaziere Pe pia]a global\ a croazierelor, existau la începutul anului peste 50 de linii de croazier\ [i peste 270 de nave în operare.


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Planurile de dezvoltare ale industriei au fost aproape integral compromise.

Cererea în cre[tere pentru tururi de croazier\ [i c\l\torii de lux, de pân\ la debutul pandemiei, a determinat companiile de profil s\ investeasc\ masiv în nave noi, confortabile [i str\lucitoare.

de salvare! Interesant este faptul c\ circa 75% din num\rul clien]ilor pe plan interna]ional era [i este controlat\ de trei juc\tori principali ce de]in, practic, un „imperiu” al linilor de croazier\ subsidiare. Este vorba despre Carnival Corporation & PLC, Royal Caribbean Cruises LTD [i Norweigan Cruise Line HLD, care au realizat împreun\, în 2018, venituri de 34,2 miliarde de dolari [i un profit de aproape 6 miliarde dolari.

Începutul crizei Deoarece multe ]\ri din întreaga lume [i-au închis frontierele ca m\suri de prevenire a r\spândirii COVID-19, mii de pasageri au fost ]inu]i pe mare, în timp ce navele au c\utat panicate un port pentru a acosta. La mijlocul lunii martie, Canada a interzis tuturor navelor cu peste 500 de persoane s\ acosteze în porturile lor. Australia, Noua Zeeland\ [i Statele Unite au interzis toate navele care soseau din porturi str\ine [i au îndrumat toate navele cu pavilion str\in s\ p\r\seasc\ ]ara. Ca un impact al acestui fapt, în primul val al pandemiei, pasagerii au fost în carantin\ la bord timp de aproape o lun\ înainte

Foto: © Michael Payne

Figura 1, Maximize Market Research

de a fi repatria]i. Dup\ secven]ele de relaxare general\ decretate de majoritatea ]\rilor peste var\, to]i pasagerii vaselor de croazier\ [i o parte din membrii echipajelor se afl\ înc\ pe nave din întreaga lume, fie în carantin\, fie în a[teptarea momentului când industria î[i va putea relua opera]iunile. Multe nave de croazier\ s-au confruntat cu mari probleme privind repatrierea angaja]ilor de la bord din cauza reglement\rilor severe impuse de centrele din SUA pentru Controlul [i Prevenirea Bolilor, dar [i de c\tre alte entit\]i specializate ale altor state. Actuala criz\ a sporit cota de îngrijorare în rândul turi[tilor pân\ la cote f\r\ precedent. Preocup\rile legate de s\n\tate [i siguran]a sanitar\ la bordul navelor de croazier\ a crescut propor]ional cu efectele pandemiei. Navele din circuit urmeaz\ mai nou protocoale stricte de monitorizare, sunt aplicate m\suri severe de salubrizare, inspec]ii regulate, facilit\]ile medicale de la bord sunt îmbun\t\]ite [i personalul medical ajustat conform noilor cerin]e. Pe deasupra, navele de croazier\ sunt constrânse s\ colaboreze îndeaproape cu

Pia]a mondial\ a croazierelor de lux. Turismul pe regiuni geografice, între 2019 [i 2027 (expimat\ în dolari americani)

2019

2020

America de Nord

2021 America de Sud

2022 Europa

2023

2024

Asia-Pacific

2025

2026

Orientul Mijlociu [i Africa

2027

83


ROBELO’S NEWS DOSAR CROAZIERE În ultimii cinci ani, cererea pentru vacan]e de croazier\ a crescut cu 20,5%. Potrivit unei analize KPMG, în 2017 aproximativ 26,7 milioane de oameni au ales s\ se destind\ în croaziere pe m\ri [i oceane, iar în 2018 num\rul a crescut la 28,5 milioane.

2015

.7

.2

26

2014

25

6 .0

34

0 .3

23

2012

21

.9

.5 2011

22 .

2010

20

2009

20

.1 19

20

.8

0

0

0

25

0

0

0 2016

2017

.0 30

30

28

.2

0

0

Turismul croazierelor de lux p: prognoz\ – 30 milioane de pasageri Num\r de pasageri transporta]i între anii 2009 - 2019 (exprimat în milioane)

17

84

15 10 5 0 2013

2018 p

2019 p

CLIA Global Ocean Cruise Passenger

autorit\]ile de s\n\tate public\ din întreaga lume [i cu CLIA - Cruise Lines International Association pentru a respectarea riguroas\ a cerin]elor de s\n\tate.

Pierderi înmul]ite cu 2 Exist\ dou\ direc]ii clare dinspre care provin veniturile navelor de croazier\: vânz\rile de pachete turistice, care reprezint\ 62% din veniturile totale [i achizi]iile de la bord (b\uturile alcoolice, jocurile de noroc din cazinouri, tratamente spa, licita]ii de art\ [i excursii la ]\rm), care alc\tuiesc restul de 38%. În primul trimestru al anului 2019, cele trei mari firme organizatoare de croaziere au raportat venituri de 4,7 USD, 2,4 USD, respectiv 1,4 miliarde USD, cu profituri de 336 milioane USD, 257 milioane USD [i respective 118 milioane USD. Sunt sume care au disp\rut în 2020 în cea mai mare m\sur\. Ca urmare a pandemiei de COVID-19, impactul financiar a fost resim]it foarte dur de industrie înc\ din prim\var\, când ac]iunile celor trei mari colo[i sc\zuser\ la 1 aprilie 2020 cu aproximativ 70 - 80%. În perioada de var\, dar mai ales din toamn\, majoritatea navelor de croazier\ din întreaga lume au fost temporar retrase din

serviciu, dar acestea au fost nevoite s\-[i men]in\ o parte din motoare turate pentru a furniza energia necesar\ serviciilor minimale de la bord: aer condi]ionat, desalinizare [i propulsive etc. Pentru a men]ine navele „în form\”, companiile s-au v\zut silite s\ suporte costurile de între]inere chiar [i atunci când nu se navigheaz\. Dar pagubele au fost resim]ite puternic pe orizontal\. Multe na]iuni insulare mici, care se bazau puternic pe turismul de croazier\, au resim]it mai nou în mod dramatic efectele crizei asupra economiilor lor. În fiecare an, escalele asigurau circa dou\ miliarde de dolari loca]iilor de popas de pe traseu, adic\ circa 5,9% din întregul PIB al unor mici state, cum este cazul insulelor Saint Kitts sau Nevis din Marea Caraibelor. Mai mult, o mare parte din furnizorii de alimente depindeau [i depind de industria de croaziere, pentru care furnizeaz\ continuu fructe de mare, carne [i legume.

Perturbarea industriei de croazier\ are în continuare un impact puternic [i pentru cei care se bazau [i se bazeaz\ pe turism, precum [i pe vânz\torii intercala]i în diferitele lan]uri de aprovizionare. Cifrele raportate dup\ un oarece orizont de speran]\ din lunile de var\, demonstreaz\ un impact financiar devastator asupra veniturilor pentru operatorii de croazier\. Spre exemplu, companii mari, „nave-amiral” ale industriei, precum Norwegian Cruise Line

Turismul de croazier\ oceanic [i pe cursuri de ap\ (%). Croaziere oceanice Croaziere pe fluvii [i râuri


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

În 2017 au existat circa 8.000 de turi[ti români la bordul marilor nave din lume. În 2018 cifra a crescut cu 37,5%, pân\ la 11.000 de pasageri români, iar anul trecut cel mult 15.000 s-au r\sf\]at în astfel de vacan]e.

[i Royal Caribbean Group, au înregistrat ambele o sc\dere de 94-99% a veniturilor în al doilea trimestru al acestui an, comparativ cu aceea[i perioad\ din 2019. Un alt efect al crizei a vizat [omajul indus

în industria de profil. De vreme ce liniile de croazier\ [i-au suspendat [i/sau anulat opera]iunile pentru a stopa r\spândirea coronavirusului, cei mai mul]i lucr\tori din industrie [i-au pierdut locurile de munc\.

Vene]ia, Italia, Foto: © Drew Harbour

Pia]a mondial\ a croazierelor în 2018, pe regiuni geografice (%). America de Nord Europa Asia-Pacific

Din cei 1,177 milioane de angaja]i ai industriei în 2018, nu mai [tie nimeni precis câ]i au r\mas pe pozi]ie. Filipinezii, care reprezintau aproape 30% din tot personalul de la bordul navelor de croazier\ la nivel global, de la buc\tari [i barmani, la dansatori [i lucr\tori de zi, s-au v\zut sili]i s\ plece acas\, unde, din nefericire, majoritatea lor s-a trezit revenind pe o pia]\ a muncii cu foarte pu]ine oportunit\]i.

Oportunit\]i înecate de criz\ Speciali[tii deplâng la unison pr\bu[irea acestei industrii, cu atât mai mult cu cât la finalul lui 2019 fuseser\ deschise noi [i noi orizonturi pentru turismul de croazier\ adresat persoanelor de toate vârstele, cu toat\ gama de activit\]i distractive, pentru toate grupele de vârst\. Noile nave ajunseser\ s\ rup\ gura târgului la capitolul „inova]ie”, promovând oportunit\]i uimitoare de entertainment pentru oaspe]i, adoptând tehnologii emergente, coroborate cu mult\ munc\ [i imagina]ie. De exemplu, Royal Caribbean s-a distins clar în fruntea divertismentului inovator de pe navele de croazier\, introducând în premier\

Orientul Mijlociu [i Africa

America de Sud

85


86

ROBELO’S NEWS DOSAR CROAZIERE

pentru turi[ti oportunit\]i unice, nemaiv\zute de distrac]ie pe mare, pe noile sale nave. A fost prima [i singura linie care a început s\ ofere spectacole de patinaj pe un patinoar de la bord [i spectacole acrobatice pe baz\ de ap\ pe scene bazate pe bazine (cazul navelor de clas\ Oasis).

Perspective Planurile de dezvoltare ale industriei au fost aproape integral compromise. Cererea în cre[tere pentru tururi de croazier\ de pân\ la debutul pandemiei [i dorin]a tot mai mare a oamenilor de a se bucura de c\l\torii de lux determinase companiile de profil s\ adauge noi [i noi nave cu [i mai multe caracteristici de confort [i str\lucire. Companiile anun]aser\ c\ sunt preg\tite. Existau 42 de nave de croazier\ oceanice [i fluviale în construc]ie sau la comand\ pentru livr\ri în 2019 – 2020, dintre care 20 erau nave de croazier\ mari, cu capacitate de transport de peste 1.000 de pasageri fiecare. Treisprezece nave comandate erau mega nave de croazier\, destinate s\ transporte fiecare peste 4.000 de pasageri. În ianuarie 2019, compania de croaziere a Grupului Essel, Zen Cruises, anun]a c\ linia sa de croazier\, Jalesh Cruises, va începe s\ opereze prima sa nav\ din Mumbai pe o linie cu mai multe destina]ii, oferind spectacole de divertisment, aventuri autentice [i experien]e

Ponton în Marea Caraibelor, Foto: © Brandon Nelson


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

În primul trimestru al anului 2019, cele trei mari firme organizatoare de croaziere au raportat venituri de 4,7 miliarde USD, 2,4 miliarde USD, respectiv 1,4 miliarde USD.

gastronomice exotice pe mare. În martie 2019, gigantul italian al construc]iilor navale Fincantieri, lansa Costa Venezia, o nou\ nav\ de croazier\ masiv\, cu o capacitate de peste 5.200 de oaspe]i. Cu 135.500 de tone [i 323 metri lungime, Costa Venezia devenea cea mai mare nav\ introdus\ de Costa în pia]a chinez\, f\când parte dintr-un plan de extindere de [apte nave cear fi urmat s\ fie livrate c\tre Grupul Costa pân\ în 2023, pentru o investi]ie total\ de peste 6 miliarde euro.

Nave de croazier\ de lux la pre] de fier vechi Ast\zi, lucrurile au luat o întors\tur\ invers\: navele colosale, cu piscine, teatre [i restaurante de lux, sunt trase la mal sau, [i mai r\u, trimise la t\iere. Înainte de pandemie, [antierele de specia-

Ac]iunile celor trei mari colo[i au sc\zut la 1 aprilie 2020 cu aproximativ 70 - 80%.

litate din Turcia, de exemplu, se ocupau în mod tradi]ional de dezmembrarea [i reciclarea navelor de marf\. Dar pân\ în iunie, [antierele din Aliaga, un port din apropiere de Izmir, pe coasta de vest a Turciei, dezmembraser\ deja cinci nave de croazier\ scoase din circuit din Marea Britanie, Italia [i SUA, [i alte trei erau preg\tite s\ urmeze. În iulie 2020, operatorul Carnival Corporation & PLC anun]a c\ alte 13 nave vor fi eliminate din flota sa. Pentru a men]ine viitoarele afaceri, cele mai multe linii de croazier\ au oferit vouchere [i bonusuri (110-125% din suma rezerv\rii) în loc de ramburs\ri în numerar, ca op]iune pentru pasagerii ale c\ror c\l\torii au fost anulate din cauza pandemiei. Aceste credite pot fi utilizate pentru rezerv\ri viitoare, la fel cum este [i cazul companiilor de zbor. Conform raportului bancar UBS publicat la final martie 2020, aproximativ 76%

dintre pasagerii ale c\ror croaziere fuseser\ anulate din cauza pandemiei, aleseser\ vouchere pentru c\l\torii viitoare. Exist\ optimism [i predic]ii surprinz\toare (vezi previziunile Maximize Market Research din grafic, cu b\taie pân\ în 2027, figura 1, de la pagina 81), dar situa]ia este dramatic\. Testa]i la sânge sau în sistem PCR, cu masc\ [i distan]are fizic\, turi[tii sunt tot mai greu de convins [i de adus pe pun]ile navelor r\mase. Cel de-al doilea val al pandemiei [i prelungirea crizei pân\ într-un orizont nedefinit au ]intuit din nou oamenii la casele lor [i au spulberat speran]ele operatorilor. Industria de profil st\ s\ se scufunde [i caut\ disperat\ un colac de salvare!

Cristian Pavel

Foto: © Carolina Cagigas

87


88

ROBELO’S NEWS REPATRIOT TURISM România este o perl\ a turismului ce merit\ descoperit\. Dac\ fiecare om din diaspora ar atrage c\tre România un str\in pe an, am avea un surplus de 10 milioane de turi[ti.

RePatriot Turism România are un poten]ial turistic enorm, dar, din p\cate, mul]i ani, România a fost nedescoperit\ de turi[ti. Ast\zi, situa]ia se schimb\, iar comorile [i bog\]ia cultural\ a acestei ]\ri trezesc din ce în ce mai mult curiozitatea turi[tilor str\ini. De ani de zile vorbim despre marele poten]ial al turismului românesc, admir\m frumuse]ile naturale [i ne mir\m c\ nu ne atingem acest poten]ial [i avem mult prea pu]ini turi[ti str\ini în România.

Un proiect pornit din pasiune [i drag de ]ar\ adresat diasporei RePatriot Turism este o ini]iativ\ care î[i propune promovarea României ca destina]ie turistic\ pe pia]a interna]ional\ [i cre[terea turismului de incoming cu ajutorul românilor de pretutindeni. În paralel, contribuie la cre[terea [i activarea românilor din str\in\tate prin dezvoltarea unui proiect na]ional [i interna]ional, prin care s\ creeze o re]ea format\ din agen]iile de turism cu ac]ionariat românesc din str\in\tate [i din speciali[tii în turism din Diaspora, care s\ promoveze România.

la sat, spune Blaga. Îns\ ve[nicia pare c\ vrea s\ plece, iar magia sa î[i pierde scânteia cu 0.67% pe an: opt din zece români care pleac\ s\ munceasc\ în str\in\tate provin din mediul rural; popula]ia rezident\ a României scade în fiecare an cu 80.000 de persoane, echivalentul a 24 de comune (Conform INS România are în total 2861 de comune).

Nevoie Prin proiectul Antreprenore[ti, initia]iv\ conceput\ sub umbrela Summitului RBL [i ap\rut\ spontan ca idee în mai multe grupuri de lucru, organizatorii î[i propun s\ încapsuleze magia satului în „borcane” trainice. Lipsa unei culturi de management [i a spiritului antreprenorial din zona rural\ a f\cut ca atractivitatea satului s\ scad\. Educa]ia sc\zut\, lipsa de expertiz\ [i de empowerment ce caracterizeaz\ liderii formali [i informali, responsabili de sustenabilitate [i continuitate la nivel local, îngreuneaz\ ini]iativele locale [i/sau na]ionale care-[i propun schimb\ri în satele române[ti.

pie]e de desfacere, Training de lidership pentru tineri, Identificare obiective turistice din zon\ [i incluse într-un circuit turistic, Advocacy pentru a modifica pragul pus pentru tinerii fermieri pe programul PNDR. PARTENERI: GMP GROUP, FNTM, Funda]ia PACT, Romanian American Foundation, FNGAL, CRONO, CIVITAS, CERE, FAN Curier, MedLife, B-Team, CEC, Aquatica Experience, celelalte ini]iative RBLS16 ([coala de curaj, Meseria[ii etc.) [i alte proiecte RBL, precum Mentoria.

Evaluare Ca modalitate de monitorizare a evolu]iei, grupul de lucru î[i propune realizarea unui raport-concluzie la un an de proiect, care s\ cuprind\ pa[ii întreprin[i pentru selec]ia celor 10 comune, modalitatea de lucru cu acestea [i documentele ce au stat la baza transferului de know-how al\turi de o serie de concluzii ce pot contura evolu]ia viitoare a ini]iativei. Cite[te mai mult pe: repatriot.ro/antreprenoresti-adopta-un-sat-2

Obiective Obiective RePatriot Turism 2021 RePatriot Turism î[i propune conectarea agen]iilor de turism [i a antreprenorilor, pentru identificarea [i crearea produselor de turism române[ti [i promovarea acestora în Diaspora. Î[i propune crearea unei re]ele de minim 5 comunit\]i RePatriot Turism în cele mai reprezentative ora[e europene [i atragerea în România a 10.000 de turi[ti str\ini, pân\ în 2021.

Proiecte RBL (Romanian Business Leaders)

Antreprenore[ti - Adopt\ un Sat! Adopt\ un sat – pentru o Românie sustenabil\ de la firul ierbii!

Pe termen mediu „Antreprenore[ti – Adopt\ un Sat” î[i propune s\ construiasc\ strategii de dezvoltare viabile pentru 10 comune identificate. Un obiectiv la fel de important este [i dezvoltarea unui model scalabil al proiectului, care va putea fi replicat [i în alte comunit\]i de pe teritoriul României. Concret, urm\rim s\ produc\ rezultate palpabile [i replicabile în comunit\]ile rurale din România, prin transfer de know-how specific (fonduri europene, management, schimb de experien]\ etc.), mentorat pentru antreprenori [i administra]ie local\ [i prin identificarea poten]ialului local de dezvoltare economic\.

Direc]ii de ac]iune: Context Magia satului const\ în simplitatea natural\ a acestuia, iar evolu]ia sa armonioas\ s-a produs „ascultând” regulile nespuse ale p\mântului [i locuitorilor s\i. Ve[nicia s-a n\scut

Acces la programe online de educa]ie Consultan]\ juridic\ Finan]are Expertiz\ pe dezvoltarea planului de afacere, pe marketing etc, Promovarea exemplelor de succes Schimb de experien]\ între sate, Facilitare acces pe

repatriot.ro

Despre RePatriot #RePatriot este o comunitate constituit\ ca o platform\ de inspira]ie, consiliere [i informa]ie care î[i propune s\ faciliteze accesul românilor din str\in\tate la oportunit\]ile din ]ar\ [i care construie[te instrumente de sprijin, ofer\ consiliere, mentorat, educa]ie de afaceri, coalizeaz\ for]e institu]ionale importante al\turi de antreprenori, personalit\]i [i societatea civil\.


SUPERTEACH

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Care este profesorul vostru preferat? Ce anume l-a f\cut s\ r\mân\ întip\rit în mintea [i în sufletul vostru ani la rând? Dac\ a]i r\spuns la cele dou\ întreb\ri, ve]i în]elege de ce am decis s\ coagul\m energii pentru a lansa proiectul SuperTeach.

SuperTeach?

Un proiect RBL, Educativa [i IDP

Ce este SuperTeach? SuperTeach a fost creat pentru a stimula descoperirea [i dezvoltarea m\re]iei, a talentului [i poten]ialului în fiecare copil [i a plecat de la ideea de transformare a mediului educa]ional. Proiectul SuperTeach stimuleaz\ dorin]a profesorilor de a fi cei care ini]iaz\ [i construiesc aceast\ schimbare printr-un proces în trei pa[i:

1. Conferin]ele SuperTeach – organizate în marile ora[e din ]ar\, cu durata de o zi. Aici, profesorii intr\ în contact cu antreprenori [i alte cadre didactice care au aplicat cu succes metode inovatoare de predare [i de la care î[i pot lua doza necesar\ de inspira]ie.

2. Programul de formare Mentalitatea Deschis\ în Educa]ie (MDE) – un program al Institutului Arbinger, lider mondial în schimbarea mentalit\]ilor, [i care, în premier\ mondial\, este implementat la nivelul unui sistem educa]ional na]ional. În România, este sus]inut de Institutul Dezvolt\rii Personale (IDP), fiind un curs certificat, în urma c\ruia profesorii participan]i vor ob]ine acreditare. Ulterior, ei pot parcurge [i modulul Formare de Formatori, care le ofer\ oportunitatea de a deveni traineri pentru al]i profesori interesa]i de program. Programul de formare pentru profesori este complet GRATUIT.

Ini]iatorii SuperTeach!

Drago[ Anastasiu CEO Eurolines

Felix T\taru CEO GMP Group

3. Profesorii-formatori SuperTeach – creeaz\ comunit\]i locale de profesori cu mentalitate deschis\, motiva]i [i pasiona]i de ceea ce fac, [i devin factor de schimbare pentru colegii lor [i pentru comunitatea în care tr\iesc. Acestea sunt doar câteva dintre obiectivele care ne-au adus pe to]i la aceea[i mas\, cu aceea[i dorin]\: s\ coagul\m comunitatea profesorilor cu mentalitate deschis\ care transform\ în bine România secolului 21.

superteach.ro

Organizatorii SuperTeach sunt membri ai organiza]iilor in]iatoare:

Alexandru Ghi]\ Pre[edinte Grup Educativa

Cristina Gheorghe Pre[edinte IDP

89


90

ROBELO’S LIST THE LEADER WHO HAD NO TITLE C\r]ile lui Robin Sharma au ajuns blockbustere la scurt timp dup\ publicare în Japonia, Anglia, Dubai, Mexic, Singapore, Puerto Rico, America de Sud, Spania, Portugalia, Irlanda, Serbia, România, Rusia [i în Suedia.

Arhitectura de Management The Leader Who Had No Title Lider f\r\ func]ie – 7 capitole despre redescoperirea de sine Dac\ tot vin s\rb\torile de iarn\ la gura sobei, ve]i g\si, poate, mai mult timp pentru lectur\. O parte din timpul alocat cu din ce în ce mai mare zgârcenie cititului, poate fi consacrat unor titluri de referin]\, unele din seria

Robin Sharma la Bucure[ti, Sala Palatului, Foto: Sorin Lup[a, © Agerpres

c\r]ilor motiva]ionale care au f\cut carier\, au adus faim\ [i averi autorilor, editurilor, organizatorilor de evenimente, dar au [i reorientat milioane de cititori. Una dintre lucr\rile ap\rute acum 10 ani

sub semn\tura canadianului Robin Sharma, tradus\ [i de câteva edituri din România care au speculat bine momentul [i pe care o a[ez\m acum pe radarul dumneavoastr\ se nume[te „Lider f\r\ func]ie” („The Leader Who

„Lider f\r\ func]ie” (”The Leader Who Had No Title”), o lucrare definit\ drept „o fabul\ modern\ despre succesul real în afaceri [i în via]\”. O carte scris\ de Robin Sharma, îndrum\tor spiritual [i conferen]iar canadian, unul dintre cei mai importan]i speakeri de leadership [i dezvoltare personal\ din lume.


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Într-un sondaj independent, efectuat pe un e[antion de 22.000 de oameni de afaceri, Robin a fost clasat în Top 5 mondial al speakerilor motiva]ionali, al\turi de Jack Welch, Jim Collins [i John Maxwell. (Sursa: leadershipgurus.net)

Had No Title”), o lucrare definit\ drept „o fabul\ modern\ despre succesul real în afaceri [i în via]\”. Acest titlu, criticat de intelectualii liberi [i rebeli, dar iubit de managerii [i constructorii autodidac]i de cariere profesionale, a ajuns un blockbuster fiindc\ face vorbire despre c\ile [tiute, dar nedescoperite c\tre sinele nostru din adâncuri, despre autocunoa[tere [i auto-

pre]uire, responsabilitate personal\, respect de sine, curaj [i t\rie de caracter.

Omul Despre Robin Sharma omul, unul dintre cei mai importan]i vorbitori din lume în materie de leadership [i st\pânire personal\, nu se [tiu foarte multe. Asta de[i a ajuns s\ fie cotat ca unul dintre primii 5 guru-speakeri ai

Robin Sharma s-a f\cut remarcat dup\ publicarea c\r]ii „C\lug\rul care [i-a vândut Ferrari-ul” [i a continuat s\ scrie o serie de 14 c\r]i, toate best-seller-uri.

lumii în cadrul unui sondaj independent realizat în 2007, în rândurile a peste 22.000 de oameni de afaceri, al\turi de Richard Branson, Bill Clinton, Jack Welch [i Shaquille O'Neill. Asta de[i cele 15 c\r]i ale sale au fost publicate în peste 62 de ]\ri [i în 75 de limbi, transformându-l în unul dintre cei mai de succes autori de c\r]i motiva]ionale din lume. Robin Sharma s-a n\scut în urm\ cu 55 de ani în Uganda, estul Africii. P\rin]ii s\i, ambii de origine indian\ [i ambii intelectuali, mama Shiv Sharma– profesor, tat\l, Shashi Sharma fizician – au decis, pe când el avea doar un an, s\ emigreze în Canada. A crescut a[adar într-un foarte mic ora[ canadian din Noua Sco]ie cu mai pu]in de 2.000 de locuitori, Port Hawkesbury, cultivându-[i pasiunea pentru citit [i remarcându-se ca un elev eminent.

Studii/carier\ A studiat Dreptul la Universitatea Dalhousie din Halifax, a profesat ca avocat de litigii, dar la 25 de ani a renun]at pentru a încerca „marea” scrisului cu propriul condei. {ansa i-a surâs în familie: în 1994, încurajat de tat\l s\u, a decis s\ publice pe cheltuiala proprie volumul „Megaliving: 30 Days To a Perfect Life”, o culegere-sintez\ de reguli re]inute din biografiile publice ale unor oameni de succes menite s\-i ajute pe cititori s\ se automotiveze [i autoperfec]ioneze. Primul s\u editor a fost chiar mama sa, care a acceptat s\-i depoziteze tirajul de 2.000 de exemplare în buc\t\ria personal\. Nu a fost o lovitur\ de cas\, dar Robin Sharma nu a abandonat calea aleas\, ci s-a ghidat el însu[i dup\ unul din principiile enun]ate în culegerea sa: „Nu exist\ gre[eli în via]\, ci doar lec]ii!”. În 1997, Sharma a publicat volumul intitulat „C\lug\rul care [i-a vândut Ferrari-ul” – lucrare care a fost tradus\ ulterior în 51 de limbi, devenind un best-seller pe plan interna]ional, dup\ decizia inspirat\ a

91


92

ROBELO’S LIST THE LEADER WHO HAD NO TITLE C\r]ile lui Robin Sharma s-au vândut în peste 15.000.000 de exemplare, în peste 75 de ]\ri.

Robin Sharma la Bucure[ti, Sala Palatului, Foto: Sorin Lup[a, © Agerpres

fostului director al editurii canadiene Harper Collins, Ed Carson, cel care a descoperit-o întro libr\rie [i a hot\rât s\ o publice.

Speaker de leadership Robin Sharma a devenit unul dintre cei mai importan]i vorbitori din lume în materie de leadership [i st\pânire personal\, un speaker care, de[i nu are o charism\ „letal\”, dispune de abilitatea rar\ de a electriza public, de a fi conving\tor [i de a oferi informa]ii insolite, originale [i utile care motiveaz\ auditoriul, îi ajut\ pe indivizi s\-[i eficientizeze munca [i urc\ performan]ele echipelor în topul organiza]iilor. Nu întâmpl\tor, de peste dou\ decenii, o serie de multina]ionale notorii (General Electric, Microsoft, FedEx, PwC, HP, Nike, Oracle, NASA, Universitatea Yale [i Young Presidents’ Organization etc.) l-au ales pe Sharma s\ vorbeasc\ [i s\ inspire oamenii din companii, echipele adunate s\ înve]e mai simplu [i mai repede despre succesul personal [i de grup.

The Leader Who Had No Title Cartea sa ap\rut\ la New York acum 10 ani, „Lider f\r\ func]ie”, [i-a dorit s\ inspire chiar o mi[care de mas\ în jurul unei idei mai mult sau mai pu]in revolu]ionare: „Acum, oricine, în orice organiza]ie î[i poate demonstra abilit\]ile în leadership”. Autorul supraliciteaz\ din start pentru a capta aten]ia cititorului, pentru a-l stârni: „Fiecare dintre noi se na[te cu poten]ialul de geniu ... Din p\cate, majoritatea dintre noi moare în mediocritate”. În cartea respectiv\, Robin Sharma nu exceleaz\ stilistic, nu debordeaz\ de imagina]ie, ci spune povestea simpl\ a unui personaj fictiv, deprimat [i debusolat, care se îndeletnice[te, ca librar, s\ vând\ c\r]i – un librar plictisit de job [i tem\tor la începutul fiec\rei ture de serviciu. Dup\ dispari]ia tat\lui s\u, personajul se treze[te cu mai multe probleme personale nerezolvate: neîncredere în oameni, indecizie, lips\ a unui scop bine definit în via]\. Autorul introduce în poveste un tip care l-a

cunoscut pe tat\l s\u [i c\ruia î[i dore[te s\-i întoarc\ binele luându-l pe fiul acestuia sub aripa sa. El îl prezint\ succesiv pe tân\r câtorva persoane esen]iale, care îl înva]\, fiecare, pe acesta ceva foarte important despre leadership [i succes – cel personal sau de echip\. Pre] de [apte capitole, pe parcursului „periplului” personajului înv\]\cel, Blake Davis, sunt derulate dialoguri esen]iale [i pilde despre leadership, despre liderul ne[tiut, în faz\ latent\, care trebuie descoperit în adâncurile fiec\ruia dintre noi. „Nu trebuie s\ ai o func]ie pentru a fi lider. Trebuie doar s\ fii o fiin]\ uman\ vie. Asta este tot ce trebuie, pentru c\ fiecare dintre noi, cei în via]\, avem puteri nerecunoscute [i un poten]ial renegat. Din momentul în care cineva înva]\ cum s\ trezeasc\ [i apoi s\ aplice acele puteri, fiecare element al vie]ii sale va fi un succes”, spune autorul la un moment dat. Cartea transmite mesaje de fond: liderii f\r\ func]ie nu discut\ despre oameni, ci despre idei [i dorin]e. Ei îi ajut\ pe oameni s\ se


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Foto: © Edwin Andrade

simt\ mai importan]i decât sunt. Liderii v\d în oameni talente pe care ace[tia nu [i le con[tientizeaz\ [i îi ajut\ s\ [i le scoat\ la suprafa]\. A[adar, Robin Sharma afirm\ c\ leadership-ul are leg\tur\ mai pu]in cu autoritatea [i mai mult cu o stare de spirit. Liderul dintre noi trebuie s\ fie autentic [i consecvent, astfel încât ceea ce suntem cu adev\rat înl\untrul nostru s\ se reg\seasc\ ulterior în performan]ele noastre exterioare. Am extras [i adaptat 10 dintre concluziile cu adev\rat interesante:

Foto: © Jaime Lopes

• Pentru succesul unei companii, dar [i pentru unul personal, oamenii trebuie s\ se vad\ pe sine ca parte a echipei de conducere. Individul nu are nevoie de autoritate formal\ pentru a conduce oriunde este vorba doar dorin]a de implicare, iar angajamentul poate face minuni. • Cea mai valoroas\ abilitate uman\ este aceea de a alege modul în care r\spundem la mediul în care evolu\m. Dac\ fiecare dintre noi ]inte[te performan]a maxim\ [i un stil decent de conducere personal\, organiza]ia poate cre[te rapid în competi]ia cu ea îns\[i [i cu cea extern\. • Într-un restaurant prime[ti bun\t\]ile mai întâi [i apoi pl\te[ti pre]ul. În munc\ [i în via]\, în general, trebuie pl\tit pre]ul succesului înainte de a ob]ine toate recompensele cuvenite. • Via]a medie are doar 960 de luni [i doar aproximativ 29.000 de zile, a[a c\ timpul pentru a institui o formul\ real\ de conducere este acum! • Dac\ nu te po]i conduce pe tine, nu vei putea conduce niciodat\ pe nimeni în jurul t\u. • Este bine s\ fii mul]umit, dar s\ nu fi niciodat\ mul]umit. Mai bine îmbun\t\]e[te totul. Zilnic, f\r\ încetare [i cu pasiune. • Adev\rata cheie a succesului este de a aduce emo]ie, energie [i pasiune în ecua]ie. Abia atunci se poate vorbi despre o adev\rat\ descoperire! • Insuflând leadership în ceea ce facem, în fiecare ac]iune, putem tr\i remarcabil. • Vestea minunat\ este c\ pur [i simplu nu este posibil s\ cre[tem în

lumea noastr\ interioar\ [i s\ nu vedem o cre[tere corespunz\toare în lumea noastr\ exterioar\. • Autoconducerea nu se refer\ neap\rat la perfec]ionare, pentru c\ nu este nimic în neregul\ cu noi. Este mai mult despre amintire. Descoperindu-ne liderul interior uitat [i apoi înt\rind rela]ia cu acesta în fiecare zi, ne reconect\m simplu la adev\rata noastr\ natur\. Dac\ Robin Sharma face o propunere, poate idealist\, greu de aplicat în via]a real\, de a ne reorganiza via]a, are argumente demne de luat în discu]ie. Unii vor spune c\ avem (înc\) o carte care sun\ a propagand\ ce vine ca o m\nu[\ departamentelor de resurse umane ale corpora]iilor, c\ ea transmite angaja]ilor în subtext c\ ei ar trebui s\-[i cheltuiasc\ toat\ energia la locul lor de munc\, f\r\ ca firma s\ le acorde compensa]ii echitabile pentru acel efort. C\ dac\ angaja]ii se simt epuiza]i [i nu au succes ei în[i[i sunt vinova]i pentru indecizia [i ezit\rile lor, c\ trebuie s\ lucreze [i mai mult. C\ lipe[te dezbaterea [i brainstormingul, algoritmul de evaluare [i de recompensare. C\ atunci când cititorul ridic\ o obiec]ie, nu exist\ nici un r\spuns. Dar peste toate acestea, lucrarea este una de referin]\, iar mesajul motiva]ional este foarte util [i merit\ a fi luat în considerare. În fond, este o pledoarie pentru autoevaluare, creativitate [i curaj, o invita]ie la a gândi constructiv [i r\zb\t\tor. Una care ne urc\ m\car cu o zecime de grad temperatura termometrelor spirituale.

Cristian Pavel

93


94

WE RECOMMEND


foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

95

We Recommend

96. Biserica fortificat\ de la Biertan 100. Tezaure Umane Vii 106. Castelul Banffy – De la Versailles-ul Transilvaniei, la Electric Castle 112. Conacul Maria Theresa – Povestea merge mai departe


96

WE RECOMMEND BIERTAN

Biserica fortificat\ La Biertan merit\ s\-]i iei r\gaz ca s\ te bucuri de aerul curat, s\ retr\ie[ti via]a ca la bunici, s\ descoperi fortifica]ia cu fiecare ungher idilic, s\ te plimbi pe uli]ele satului, pe care pu]in\ lume

Iubesc s\ m\ plimb prin satele din jurul Sibiului… E o alt\ lume, fascinant\, dar care, din p\cate, moare în fiecare zi câte pu]in. Totul pare regizat, oameni pu]ini, m\ simt ca într-o poveste. Copacii [i-au scuturat frunzele, iar drumurile sunt îmbr\cate acum într-o hain\ multicolor\. Doar c\te o frunz\ mai zboar\, a[a, ca în „American Beauty". Ast\zi am fost la Biertan! Ce t\r\m minunat! E mult\ lini[te! Biserica fortificat\ se vede de departe. St\ impunatoare în centrul comunei [i î[i a[teapt\ enoria[i. Doar c\ ei sunt din ce în ce mai pu]ini. În lipsa lor, vin turi[tii. {i vin din întreaga lume. Intrarea în curtea bisericii se face din pia]a central\, printr-o scar\ de lemn, acoperit\, lung\ de 100 metri. Acest tip de tunel cu sc\ri este specific comunit\]ilor în care au tr\it sa[i, cel mai cunoscut fiind pasajul sc\rilor de lemn cu acoperi[ de la Sighi[oara, numit „Scara [colarilor", care a fost construit cu scopul de a facilita drumul elevilor spre {coala din Deal, pe timpul iernii. Curtea bisericii este cochet\, curat\ [i aranjat\ nem]e[te. Amplasarea bisericii pe deal spune ceva despre modul în care erau organiza]i sa[ii. De aici ai asupra satului o vedere panoramic\ impresionant\. Biertanul a fost atestat documentar în anul 1283, fiind una din primele a[ez\ri s\se[ti din Transilvania. Biserica evanghelic\ fortificat\ a fost construit\ în secolul al XII-lea, între anii 1490 [i 1520, în stil gotic t\rziu, fiind ultima ridicat\ în Transilvania în acest stil. Slujbele se ]in rar, de dou\ ori pe lun\, în baza unui program negociat de enoria[ii din mai multe sate cu unicul prelat din zon\. Preotul slujeste în mai multe sate, comunitatea sa[ilor care mai tr\iesc în Rom\nia fiind mic\.

În pas cu vremurile Biserica fortificat\ de la Biertan este rodul multor ani de trud\ [i z\mislire care au condus la na[terea unor obiecte de cult unice, de mare valoare.


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

97

de la Biertan [tie c\ se g\se[te cea mai veche farmacie s\teasc\ din Transilvania.

U[a Sacristiei, închuirtoare, Biserica fortificat\ de la Biertan, foto: © Nicu Cherciu, https://www.facebook.com/nicu.cherciu

Altarul poliptic al bisericii (compus din mai multe panouri cu 28 de picturi) este cel mai mare din ]ar\ [i a fost realizat de me[teri din Viena [i Nürnberg. Amvonul, sculptat dintr-un singur bloc de piatr\, este opera maestrului Ulrich din Bra[ov. Orga din 1869 este opera vestitului maestrul Carl Hesse din Viena [i ea înlocuie[te un [ir de alte vechi orgi care au func]ionat în biseric\. Stranele au fost pictate în atelierul me[terului Johannes Reichmuth din Sighi[oara [i dateaz\

de la începutul secolului al XVI-lea. U[a sacristiei (anex\ a bisericii, unde preotul preg\te[te liturghia) are un sistem original de închidere, care func]ioneaz\ [i ast\zi, fiind format din 19 încuietori. U[a a fost realizat\ de me[teri locali în anul 1515, fiind un exemplu reprezentativ de manufactur\ s\seasc\ medieval\. Performan]a tehnic\ [i stilistic\ pentru acea perioad\ i-a adus acestei u[i recunoa[terea interna]ional\ [i a fost premiat\ la Expozitia Mondial\ de la Paris din anul 1900.

Overview, foto: © Alexandra Cristian

Un alt element definitoriu pentru Biertan este dat de tehnica de zid\rie din c\r\mid\ [i piatr\ folosit\ pentru ridicarea zidurilor de ap\rare. Fortificatiile din jurul bisericii sunt considerate cele mai puternice din Transilvania, fiind alc\tuite din 3 r\nduri de ziduri, 6 turnuri [i 3 bastioane.

Camera împ\c\rii [i piatra ru[inii Sa[ii erau renumi]i nu doar pentru breslele lor de meseria[i, ci [i pentru regulile sociale pe


98

WE RECOMMEND BIERTAN

care le aplicau cu severitate în comunitate. Respectau familia [i aplicau manevre de constr\ngere, atunci c\nd unul din membrii acesteia dorea s\ dezerteze din c\minul conjugal. Una dintre atrac]iile pe care orice turist însetat de pove[ti deosebite vrea neaparat s\ o vad\ este aceast\ c\su]\, aflat\ în bastionul estic al fortifica]iei. Camera de aici aminte[te de faptul c\ în comunit\]ile de odinioar\ divor]ul era blamat, aproape de neconceput. Sa[ii au rânduit ca cei c\rora li se ura de via]a de cuplu s\ fie închi[i pentru câteva s\pt\mâni (dou\-trei) într-o astfel de camer\, pân\ ajung la sentimente mai bune. A[a a ap\rut „Camera împ\c\rii" sau „carcera” unde erau închi[i, timp de dou\ s\pt\m\ni, so]ii care inten]ionau s\ divor]eze. În aceast\ camer\ exista un singur pat, o singur\ farfurie, o singur\ lingur\ [i o singur\ can\... totul era g\ndit pentru a-i determina pe cei doi s\ înve]e s\ împart\ totul [i s\ convie]uiasc\. Legenda spune c\, în cei 300 de ani în care a func]ionat aceast\ camer\ a împ\c\rii, doar un singur cuplu a mers p\n\ la cap\t Biserica fortificat\ de la Biertan, foto: © Nicu Cherciu, https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

I

Overview, foto: © Alexandra Cristian


Biserica fortificat\ de la Biertan, foto: © Nicu Cherciu https://nicucherciu.zenfolio.com/ https://www.facebook.com/nicu.cherciu

cu decizia divor]ului, iar restul s-au împ\cat. Cei care luau mai repede decizia de a se împ\ca, erau elibera]i înainte de împlinirea termenului de deten]ie de 14 zile. Camera de la Biertan este cea mai cunoscut\, dar nu unic\, pentru c\ asemenea carcere mai sunt întâlnite [i în alte locuri, de exemplu la Prejmer. O alt\ regul\ amuzant\, coercitiv\, aplicat\ sub tutel\ bisericeasc\, a fost aceea a pedepsirii celor care gre[esc. Pe bolovanul din curtea bisericii erau a[eza]i, în ziua de duminic\, cei care f\ceau rele în cursul s\pt\m\nii. Pedeapsa de a fi v\zu]i de întreaga comunitate, pe „piatra ru[inii” era un mijoc eficient de a-i educa [i integra în comunitate pe cei cu probleme de comportament. Apoi, exist\ o serie de obiecte de cult, frumos realizate. Unul dintre acestea este „Donariul de la Biertan”, un obiect relizat din bronz,

care dateaz\ din epoca constantinian\ (secolul IV). „Donariul” a fost descoperit în apropierea Biertanului, în p\durea Chimdru. Pe obiect este inscrip]ionat un text în limba latin\ – „Eu, Zenovius, am oferit acest dar". În 1572, Biertanul a fost ridicat la rangul de sediu episcopal, privilegiu pe care l-a avut timp de 295 de ani. Cele trei secole de episcopat au însemnat perioada de înflorire spiritual-religioas\, economic\ [i cultural\ a Biertanului. Dup\ pierderea statutului de episcopie, comunitatea nu s-a mai bucurat de acela[i prestigiu, îns\ declinul real a început [i aici odat\ cu instaurarea comunismului, când au avut de suferit toate localit\]ile locuite [i de sa[i.

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

în satul Saro[ pe T\rnave, face]i dreapta [i ]ine]i indicatorul de Biertan. Dup\ 10 km ajunge]i la destina]ie.

Program vizitare Aprilie-Mai Duminic\-Sâmb\t\: 10-17, pauz\ 13-14

Program vizitare Iunie-August Duminic\-Vineri: 10-19; pauza 13-14 Sâmb\t\: 10-17, pauz\ de mas\: 13-14

Program vizitare Septembrie-Octombrie Duminic\-Sâmb\t\: 10-17, pauz\ 13-14

Program vizitare Noiembrie-Aprilie Pentru cheie suna]i la: 0749 231 199 Mar]i-Duminic\: 11-15 (minim 5 persoane)

Bilet acces – 10 lei de persoana

Cum ajunge]i la Biertan: Pe DN14, pe drumul care leag\ Media[

Alexandra Cristian

de Sighi[oara, la 20 km de Sighi[oara,

Owner & Travel Blogger alexandracristian.ro

Biserica fortificat\ de la Biertan, foto: © Nicu Cherciu, https://www.facebook.com/nicu.cherciu

John Rock

99


100 WE RECOMMEND TEZAURE UMANE VII

Tezaure Umane Vii E un timp nebun! Anul acesta a fost un an greu, cu multe tulbur\ri sociale. A r\scolit [i a scos la suprafa]\ conflicte mocnite [i a f\cut distrugeri morale. A[a cum spuneau b\trânii no[tri, atunci când anul î[i repet\ cifrele (2020), timpul se bâlbâie [i nu [tie încotro s\ o ia. În sensul tradi]iilor filozofice [i nu acela al specula]iilor, de p\trundere [i în]elegere a fenomenelor astrale [i, mai apoi, de cuantificare [i esen]ializare în concepte [i în postulate care s\ defineasc\ aceast\ lume nebun\ – pentru c\ veacul 20 este nebun – tradi]iile popoarelor vin ca un colac de salvare al unei na]iuni, moral [i identitar. Dac\ e se judec\m din punct de vedere cre[tin, este ceea ce s-a spus apocaliptic, este „timpul care va s\ vie”. {i a venit! Toate dramele care se petrec cu for]a crizei globale, mondializat\, sunt un semn nodal al perceptelor biblice – orgolii, sfidare, vanitate [i cavalcada consumerist\.

„Tezaure Umane Vii”. Ce reprezint\ ast\zi ace[ti oameni? O nostalgie? O reprezantivitate? Un viitor? Mai pu]in? „Tezaurele Umane Vii” sunt o form\ de rezisten]\ în fa]a unei societ\]i corozive. Ace[ti oameni, declara]i sau nedeclara]i apar]in unui sistem de valori pentru c\ cei declara]i fac parte dintr-un grup mult mai mare de oameni care, prin satele [i acum prin ora[ele României, se str\duiesc s\ î[i p\streze demnitatea, identitatea, printr-un tip de activitate care face leg\tura între o r\d\cin\ spiritual\ specific\ unei zone culturale [i exponen]ii unui neam. Al]ii, mai ales cei pleca]i, încep s\ con[tientizeze nevoia de a-[i exprima identitatea, de a se individualiza în marea de oameni care populeaz\ ]\ri [i continente [i, atunci, î[i caut\ r\d\cinile. Exist\ mai multe programe interna]ionale patronate de UNESCO care protejeaz\ zestrea de neam, inclusiv acest sistem de „Tezaure Umane Vii”. A fost lansat în 1993 de c\tre Republica Sud Corean\ care a propus un mod

Nicolae Pi]i[, poreclit [i Niculai al lui Iacob din L\pu[ul românesc, Maramure[. De mic copil, rapsodul popular a cântat vocal sau cu fluierul la cl\ci, apoi la nun]i [i cu trâmbi]a în Botiza. Personalitate polivalent\, a devenit cunoscut în Maramure[ pentru horea în grumaz pe care a dus-o pân\ peste hotarele ]\rii.

de salvare al activit\]ilor specifice unor comunit\]i ce au avut, de-a lungul istoriei, o via]\ [i o rânduial\ pe un anumit teritoriu. Programul ilustreaz\ competen]ele, întrun sistem de valori spirituale, prin care ne raport\m la ce are mai de pre] universul, la cuno[tin]e. „Tezaurele Umane Vii” sunt o form\ de salvare a competen]elor care au permis, în pofida

vicisitudinilor manifestate de-a lungul istoriei, s\ p\streze specificitatea vie]ii pe un anumit teritoriu îndeplinind, în acela[i timp, toate nevoile materiale [i imateriale ale oamenilor. Pornind de la lucrurile simple – de la cum îmi construiesc casa, cum îmi ob]in apa, cum îmi ob]in hrana, cum m\ îmbrac, cum îmi împodobesc casa [i pân\ la cum m\ raportez la univers, la mediu, la sistemul solar [i la sistemul


Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

normativ codificat în tradi]ii (în sensul de obiceiuri, datini, care au mai multe coduri de desf\[urare) – oamenii ace[tia au reu[it, la un moment dat (iac\-t\, pân\ în vremea noastr\, în oicumena lor, în comunitatea lor care a însemnat localitatea, satul) s\ duc\ mesajul identitar, peste timp. Într-o societate super-tehnologizat\ [i informatizat\, lucrul f\cut cu mâna omului, de

la cap, la coad\, este o minune, exprim\ valori care sunt, de fapt, esen]e ale umanit\]ii. Sunt valori, în primul rând, de competen]\ [i de performan]\ uman\, sunt minuni artistice transpuse într-un limbaj gestual, non-verbal, literar, muzical, coregrafic sau vestimentar. În felul acesta, oamenii se leag\ unii de al]ii, stabilesc pun]i [i, în acest sens, patronajul UNESCO pune împreun\, indiferent de locul în

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

care se exercit\ acest program, oamenii d\rui]i, oamenii devota]i unei pasiuni. Pasiunile acestor oameni nu sunt alese aleatoriu. Sunt voca]ii pe care le urmeaz\ într-un fel de act asumat cu o con[tiin]\ a nevoii de p\strare a „markerilor” identitari. Aceast\ problematic\ conduce la judec\]i de valoare pe domenii diverse, de sociologie, de antropologie sau de etnografie. Pentru studierea omului [i a crea]iei sale este

101


102 WE RECOMMEND TEZAURE UMANE VII Rafila Moldovan, rapsod popular din Idicel P\dure, comuna Brâncovene[ti, jude]ul Mure[ are în palmares cântece de jale la înmormânt\ri, doine, pricesne, cântece vechi în [ez\tori, chiuituri – chiuitul sau strigatul g\inii la nun]i, doine [i cântece de c\t\nie.

nevoie de foarte mult\ competen]\ [i de ceea ce se nume[te multidisciplinaritate, interac]iunea disciplinelor de grani]\. Ace[ti oameni [i-au asumat, ca pe o misiune de credin]\, exact ca preo]ii, tranzi]ia de la o genera]ie la alta, a obiceiurilor mo[tenite de la bunicii [i str\bunicii lor. Ei reu[esc s\ preia, în sistem familial, o competen]\. De dragul de a nu se pierde o competen]\, de la bunic la nepot sau de la mam\ la fiic\, au continuat s\ î[i pun\ în valoare neamul de sânge, comunitatea, na]ia, particularit\]ile etnice. Prin conceptul de identitate cultural\, unde se încadreaz\ toate aceste tipuri de programe culturale patronate de UNESCO, se demonstreaz\ c\ omul, ca entitate spiritual\ [i biologic\, este elementul de referin]\ în Univers, este Creatorul. Creierul uman conduce mâna [i creaz\ performan]a. Dac\ noi vom reu[i s\ salv\m acest lan] cultural, aceast\ r\d\cin\ care sus]ine un copac f\los cu atâtea ramuri, va fi bine pentru toat\ lumea. Indiferent de nivelul de competen]\ la care ne raport\m produsul final al muncii acestor oameni, prin calitatea sa artistic\, devine oper\ de art\. Mircea Lac de la Deva, de exemFloarea Finta, me[ter popular [i t\m\duitoare din Negre[ti-Oa[, jude]ul Satu Mare.

Domnica Trop, interpret popular din Isverna, jude]ul Mehedin]i, a început s\ cânte de mic\, de când era p\stori]\. Considerat\ ciocârlia din Mun]ii Mehedin]iului, a fost descoperit\ la de înv\]\torul Vasile C\p\straru [i lansat\ de Maria Ciobanu [i Ion Dol\nescu


Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Teodora Purja Agrie[, Rapsod popular din comuna Târli[ua, jude]ul Bistri]a-N\s\ud. De la tat\l care a fost diac la biserica a înv\]at cânt\rile biserice[ti, iar de la bunic\ a înv\]at horile cu noduri – Horea în grumaz din Târli[ua, o interpretare arhaic\, gutural\.

în metal/cositor [i alam\ a podoabelor femeie[ti – bal]ii [i cheile pe care femeia c\s\torit\ le purta pe talie ca însemn cu valoare protectoare magic\. Astfel, Mircea Lac a readus din vechime un me[te[ug rar pentru a-l restitui oamenilor de ast\zi.

Dar ce au aceste „Tezaure Umane Vii” excep]ional?

Dasc\lul Mircea Lac, este singurul me[ter care st\pâne[te me[te[ugurile milenare p\durene[ti: zim]ii de bal], „lan]urile cu ciorcolo], lan]urile în sc\ric\, lan]urile cu chei [i inele, lan]urile [erpe[ti, bal] cing\toare, bal] pe chici, [ocanul de nunt\ [i bâtul de n\na[\.

Dumitru Moldovan face pereche de joc cu Elisabeta Rusu. Are în repertoriul jocurile „Române[te de preumblat, de învârtit [i în ponturi” „Târn\vean\” „În dou\ laturi”, „H\r]ag” [i „Poarca”, jocuri din Frata, Soporu de Câmpie, Berchie[u, Poiana Fr\]ii, Oa[, Cri[eni, Boteni, Aruncuta, Vi[inelu, Mihe[u de Câmpie, Valea Larg\. .

plu, care este un mo] talentat [i un excep]ional profesor la catedr\, vine s\ [coleasc\ înv\]\torii ce vor merge la ]ar\ [i în mediul urban,îi înva]\ cioplitului lemnului, în cele mai variate forme, de la furca de tors, la fusul cu prâznele. Trebuie s\ ar\t\m c\ aceast\ [tiin]\ a mo]ilor,

zona de unde vine Mircea Lac la Deva, are o amprent\ identitar\ inconfundabil\, care ne diferen]iaz\ de alte zone culturale. Mircea Lac a reconstituit un procedeu arhaic din ]inutul P\durenilor, probabil unic în România, de metalurgie ]\r\neasc\, de turnare

Au puterea exemplului! În jurul lor se adun\ tineri, atra[i de misterul f\uririi. Fie c\ e vorba de cusutul iei, fie c\ e vorba de sculptaul unui obiect, apelând la banalul bu[tean din lemnarul gospod\riei, fie c\ e vorba de modelarea unui vas de lut, fie c\ e vorba de joc [i cânt, ace[ti oameni îi înva]\ pe tineri alfabetul crea]iei. Me[terii no[tri, aceste tezaure umane vii, [tiu s\ fie buni pedagogi, pentru c\, la rândul lor, au fost [coli]i de b\trâni, de bunici, de p\rin]i, iar mediul familial i-a amprentat cu o parte de umanitate. La fiecare gest, la fiecare pas, me[terii populari mai spun o poveste. Înv\]\ceii afl\ de ce prâsnelul e a[a frumos împodobit, de ce furca este a[a de f\loas\, unic\ [i inconfundabil\, pentru c\ era dar premarital pentru fete [i fiecare fecior î[i m\sura iubirea în decorul acelei furci, c\ fata care cosea o c\ma[\ [i ajungea la alti]\ descoperea misterul vie]ii, pentru c\ dup\ cât de bogat\ era alti]a, pe atât de pe]it\ era fata... Olgu]a Alexandrina Filip, Tezaur Uman Viu, spune c\ în Romana]i,Olt, dup\ alti]\ se alegeau nurorile. Mamele de b\ie]i veneau la hor\ [i alegeau alti]a cea mai bogat\, pentru c\ acea fat\ „[tia s\ ]in\ casa”. Acest tip de metalimbaj era transmis de la mam\ la fiu. Aceste tezaure transmit pas cu pas fluxul tehnologic [i sunt utile în înv\]\mântul artistic. Devin instructori, pedagogi sau, în limbaj non institu]ionalizat, formatori, capabili s\ ofere motive pentru a-[i crea o meserie sau un hobby, care le va oferi bucuria de a f\uri un lucru capabil s\ îi reprezinte. În ultimii ani, femeile de la ora[, din cele mai diverse profesii, se adun\ în [ez\tori, în reuniuni voluntare [i împ\rt\[esc bucuria de a apar]ine unui grup identitar care lucreaz\ ii pentru a-[i împlini o dorin]\ sufleteasc\. La Ziua Interna[ional\ a iei(24 iunie) respectivele persoane îmbrac\ iile lucrate [i se mândresc cu ele, afisându-le pe facebook [i alte re]ele de socializare.

103


104 WE RECOMMEND TEZAURE UMANE VII Floarea Finta, me[ter popular [i t\m\duitoare din Negre[ti-Oa[, jude]ul Satu Mare. Floarea Finta, confec]ioneaz\, în prezent, cu prec\dere costume [i podoabe femeie[ti (zg\rzi, zg\rdane [i fodre) [i obiecte miniaturale (clopuri [i strai]e).

Floarea Finta, o[anca noastr\, cea care cunoa[te în detaliu toate tainele costumului o[enesc, cea care [tie s\ fac\ podoabele „clopului”, dar care [tie s\ fac\ [i leacurile trupului, nu numai pe cele ale sufletului, cum frumos îi place s\ spun\, este unul din tezaurele umane vii conturat distinct în spa]iul cultural românesc, comparabil\ cu omul de [tiin]\ din societatea urban\.

Cunoa[terea întregului Societatea tehnologizat\ nu mai d\ omului sentimentul întregului [i acesta tr\ie[te ve[nic drama fragmentului. El [tie s\ lucreze o buc\]ic\ dintr-un întreg, din fluxul tehnologic al diverselor produse, fiind obligat s\ fac\ aceea[i opera]ie standardizat\, pierzând valoarea întregului. În fabricile de înc\l]\minte unii [tiu s\ fac\ fe]e, al]ii [tiu s\ fac\ t\lpi, al]ii [tiu s\ fac\ bran]uri, dar niciunii dintre ei nu mai [tiu cum va ar\ta pantoful la final. Este [i o problem\ de ordin psihologic complet ignorat\ de societatea contemporan\. Omul, prin construc]ia lui psihic-nativ\, are nevoie de cunoa[terea întregului. Pe de alt\ parte, leg\tura cu st\mo[ii d\ individului identitate [i îl plaseaz\ într-un centru de interes generator de valoare. Atunci când rapsodul Pi]i[ cânt\, transmite un mesaj, arat\ talentul omului care nu a fost la o [coal\ de muzic\, dar care intoneaz\ melodia în ritmul specific zonei sale [i „nu se calc\ pe b\t\turi” cu absolventul de Conservator, ci p\streaz\ filonul competen]ei de acas\. În fiecare loc în care aceste tezaure vii au activat, a existat ceva care a individualizat respectiva zon\. Este motivul pentru care, în acest program „Tezaure Umane Vii”, se impune cercetarea [i c\utarea acestor oameni (salvgardarea competen]elor). Ca în oricare domeniu, au ap\rut [i mistificatorii. Din punct de vedere tehnologic, material [i al tehnicilor computerizate, exist\ suficiente c\i de falsificare a produselor f\cute de me[terii populari. Prin aceast\ diversitate pe care Tezaurele Umane Vii o ilustreaz\ în buna lor credin]\, în condi]ii de manualitate, în condi]ii de asumare individual\, de la cei care [tiu repertoriile muzicale, repertoriile coregrafice sau folclorul literar – sunt [tiutori de colinde care memoreaz\ pân\ la 60 de piese care înseamn\ mii de versuri – se alc\tuie[te portretul unei na]ii. Prin performan]a lor se recunoa[te

performan]a unui popor, ei devenind exponen]ii culturii de grup. A[a cum pe sculptorul Fidias nu îl putem desp\r]i de operele sale – de câte ori vom vedea o sculptur\ de Fidias ne vom gândi [i la poporul grec – tot a[a, de câte ori vom privi un colind\tor ne vom gândi [i la obiceiurile române[ti. La fel, atunci, când vom privi costumul o[enesc lucrat de Floare Finta sau podoabele p\durene[ti f\cute de Mircea Lac, sau instrumentarul pe care-l folosesc me[terii dogari, me[terii olari... vom [ti c\ ele apar]in anumitor provincii române[ti. Niciodat\ nu vom confunda cofele [i vasele mo]ilor cu cele ale vrâncenilor, chiar dac\ v\s\ritul se face la fel peste tot. Vasele au m\suri diferite, sunt împodobite în anumit fel [i au capacit\]i [i forme distincte. România e una dintre ultimele ]\ri care mai p\streaz\ active centrele de ceramic\. Sunt aproape 40. Din p\cate, doar cei de la Horezu au intrat în patrimonoiul umanit\]ii [i au adus cu ei [i recunoa[terea tehnicilor. Niciodat\ îns\ nu îi vom confunda pe cei de la Ovoga, cu cei de la Sise[ti, pe cei de la R\d\u]i cu cei de la Corund, pe cei din Bihor, de la Leheceni, de la Vadul Cri[ului sau cu cei de la Baia Mare. Ei sunt „apostoli” ai tradi]iei, aduc din vechime, cu un mare efort, aceast\ „sare a p\mântului” care sunt tradi]iile. Din punct de vedere al ajutorului acordat lor, sunt foarte pu]ine modalit\]i de sprijinire. Ei reu[esc s\ duc\ tradi]iile mai departe

prin for]e proprii, cu ajutorul familiilor lor, iar noi nu le oferim altceva decât o recunoa[tere moral\ [i iî înscriem în constela]ia universal\ a Tezaurelor Umane Vii. Ei aduc din arheologie pân\ în actualitate un tezaur de cunoa[tere, de competen]e, de iubire, de d\ruire... f\r\ niciun gând ascuns de a dobåndi venituri sau prestigiu. Familia Sofonea, de exemplu, era renumit\ înc\ de la începutul secolului 20 pentru pieptarele [i cojoacele de Dr\gu[ [i a devenit un simbol al comunit\]ii. Prin ace[ti continuatori de tradi]ii, în condi]iile specifice me[te[ugului lor, comunitatea devine vizibil\. În caz contrar, anonimatul „va bate” la u[a satului românesc, care, din nefericire, s-a depopulat, ini]ial prin reformele comuniste de dizlocare, iar acum, din nefericire, prin amplul proces de emigrare. Migra]ia a dus la mari drame în lumea satului! Ace[ti oameni continu\ s\ fie un element de referin]\ în plan cultural, care dau localit\]ii lor, în lipsa celorlate activit\]i specifice din lumea satului, o identitate. Dac\ spui L\pu[, te gânde[ti la to]i horitorii cu noduri, dac\ spui Horezu, te gânde[ti la olari, dac\ spui Negre[ti, te gânde[ti la Floare Finta, dac\ spui Deva, dac\ spui Apuseni, te gânde[ti la Mircea Lac, dac\ spui c\ma[\, te gânde[ti la m\iestrele femei care [tiu s\ coas\, fie c\ este vorba de Olgu]a Alexandrina Filip sau de Olivia Tima de pe valea Ari[ului, care face c\m\[ile cu ciupag ..., toate aceste persoane, au reu[it s\ fac\ dintr-o competen]\ dobândit\ în comunitate


Nicolae Pi]i[, poreclit [i Niculai al lui Iacob din L\pu[ul românesc, Maramure[.

Foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

un domeniu de excelen]\, un reper valoric, pe care l-au mo[tenit din familie. Proiectul UNESCO „Tezaure Umane Vii“a demarat în 1993, la propunerea f\cut\ de Corea de Sud. Dintre ]\rile care au aderat la acest forum suprastatal se num\r\ România, Bulgaria, Cehia, Japonia, Fran]a, Ungaria [i Corea de Sud. România a urmat trei pa[i: în 2003 România a semnat cu Conven]ia UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, ca Stat Parte, dup\ care, în 2008, s-a emis Legea nr. 26 de protejare a patrimoniului cultural imaterial [i a tuturor formelor sale de expresie. În 2009, s-a inaugurat programul Tezaure Umane Vii, care a suferit unele modific\ri în 2018.

Dr. Doina Dasc\lu Isf\noni Istoric de Art\, Cercetator Etnolog Muzeul Na]ional al Satului „Dimitrie Gusti” Bucure[ti

Carol }uli [i taraful Trio Transilvan Zorile din Mociu, jude]ul Cluj. Ceter\: Carol }uli, Contr\: B\bu] Covaci, Contr\ secund\: Alexandru Covaci, Gordon: Cornel Bumb. Denumirea generic\ de Trio Transilvan nu este dat\ de num\rul instrumenti[tilor, ci de num\rul instrumentelor de acela[i fel la care forma]ia instrumental\ performeaz\.

Me[terul de instrumente muzicale din lemn Nicolae V\dan Ruse[ti din comuna Râ[ca, jude]ul Cluj, lucreaz\ în atelierul din satul s\u natal, dar [i la Academia de Muzic\ „Gh. Dima” din Cluj - Napoca, ca reparator.

105


106 WE RECOMMEND BANFFY VERSAILLES-UL TRANSILVANIEI

De la Versailles-ul Transilvaniei, Castelul Banfi, pentru a fi readus la via]\, a avut nevoie de o campanie de marketing!

Castelul Banffy de la Bon]ida, jude]ul Cluj, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Sunt cunoscute tehnicile promo]ionale din campaniile agresive de marketing american. Asta i s-a întåmplat [i castelului. A fost branduit cu un eveniment de marketing sclipitor, Electic Castle. A[a am aflam c\ în inima Transilvaniei avem un Versailles!

Castelul Banffy Mi-am dorit tare mult s\ ajung aici. {i când am ajuns..., am fost dezamagit\. Probabil c\ a[tept\rile mele au fost prea mari. Îmi placea numele lui, îmi pl\cea cum sun\ Banffy, cum sun\ Electric Castle, îmi pl\cea ideea de castel [i istorie… îmi pl\cea c\ aici se organizeaz\ Electric Castle [i m\ gândeam c\ trebuie s\ arate grozav. Am r\mas uimit\ s\ v\d c\, la Bon]ida, este un castel... în paragin\.

Trist, ca multe alte pove[ti triste, cu acela[i destin, din Romånia. De la monumentele istorice de orice fel, la tradi]iile de s\rb\tori, de la m\n\stirile zidite de voievozii Moldovei, la satele s\se[ti c\zute în ruin\, cu biserici gotice [i iconostasuri precre[tine, de la por]ile din lemn maramure[ene [i crucile pictate din „]intirimul” de la S\pån]\ [i pån\ la satele lipovene din Delt\... totul e dat uit\rii.

Dac\ nu ar fi existat Electric Castle [i Festivalul UNTOLD de la Cluj, Bon]ida ar fi fost un sat f\r\ identitate, unul f\r\ importan]\, despre care cei mai mu]i cona]ionali nici m\car nu ar fi auzit vreodat\ de el. Tarele trecutului ne ajung din urm\, necunoa[terea istoriei, lipsa de interes pentru patrimoniul na]ional [i lacunara educa]ie din [coli fac victime printre gigan]ii t\cu]i din c\r\mid\ [i lemn. România devine un fel de Insul\ a Pa[telui unde str\inii


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

de talia realizatorului de emisiuni CNN Travel, Charlie Ottley sau a prin]ului Charles al Marii Britanii, vin s\ se mire de bog\]ia cultural\ l\sat\ de înainta[i, exact a[a cum se mir\ turi[tii de celebrele statui megalitice din insula polinezian\. În fine, am trecut peste dezam\gire [i am încercat s\ m\ bucur de moment, a[a cum fac de fiecare dat\. Faptul c\ am ajuns aici era în sine un prilej de bucurie, mai ales c\ nu a fost nimic pl\nuit [i nu a fost necesar s\ aloc o zi doar pentru aceast\ destina]ie, fiind în drum spre cas\, plecat\ de la un eveniment din Dej.

Electric Castle Dac\ v\ întreba]i ce au în comun ni[te ruine cu unul dintre cele mai populare festivaluri de muzic\ electronic\ din România, a[ spune c\ foarte multe. Nu cred c\ exist\ un loc mai potrivit de ascultat muzic\ decât acesta.

la Electric Castle

Castelul Banffy de la Bon]ida, jude]ul Cluj, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

107


108 WE RECOMMEND BANFFY VERSAILLES-UL TRANSILVANIEI S\ pui laolalt\ ceva foarte vechi – un castel în ruin\ cu o istorie veche de 600 de ani, cu ceva foarte nou – muzica electro-pop, poate p\rea nepotrivit. Dar nu e a[a.

S\ pui laolalt\ ceva foarte vechi – un castel în ruin\ cu o istorie veche de 600 de ani, cu ceva foarte nou – muzica electro-pop, poate p\rea nepotrivit. Dar nu e a[a. Psihologii ne-ar putea spune mai multe despre constrastele care se atrag. Nu am ajuns la niciun festival ]inut la Bon]ida, de[i mi-a[ fi dorit mult, dar am urm\rit multe spoturi filmate aici. Înc\perile f\r\ ferestre, tencuiala scorojit\, corni[ele de la intrarea principal\, care mai p\streaz\ mici figurine [i ornamente baroce, fac din Castelul Banffy, cumva, în mod straniu, un loc primitor, potrivit pentru festivaluri [i tot felul de manifest\ri culturale.

Din secolul al XIV-lea pân\ în secolul al XX-lea, cu mult înainte ca acest castel s\ s\ fie scena vreunui festival, marea proprietate din Bon]ida a apar]inut familiei Banffy. Domeniul de la Bontida a fost donat familiei Banffy de catre regele Sigismund de Luxemburg, în anul 1387. Lucr\rile la castel au fost începute de Bánffy Dénes, în anul 1650, folosindu-se pietrele castelului D\bâca [i au fost continuate, în anii 1690, de fiul lui Bánffy György. Castelul a fost construit în etape succesive, începând din secolul al XVI-lea, fiind finalizat în secolul al XIX-lea. Construc]ia castelului a început sub supravegherea arhitectului Agostino Serena. El a proiectat un monument fortificat cu un bastion pentru fiecare col], un impun\tor turn de poart\ pe [apte niveluri care a servit drept intrare pân\ în secolul al XIX-lea [i un parc în partea de sud. Complexul a fost realizat în stil renascentist, iar extinderile [i modific\rile ulterioare au fost f\cute în stil baroc, neoclasicist [i romantic. Elementele renascentiste au fost modificate de arhitectul austriac Joseph Emanuel Fischer von Erlach, care a fost angajat s\ reconstruiasc\ castelul în stilul baroc, imperial habsburgic. El a ad\ugat Curtea de Onoare, grajdurile, aripile servitorilor [i un parc în stil baroc,

Castelul Banffy de la Bon]ida, jude]ul Cluj, foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Castelul Banffy de la Bon]ida Scurt istoric

Bánffy Dénes [i-a dorit un parc francez dup\ modelul parcurilor Schönbrunn [i Versailles. A fost construit pe baza planurilor lui Johann Christian Erras, completând splendoarea cl\dirii în stil baroc.


foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Alee simetrice, terase largi, arbu[ti [i tufi[uri întregeau parcul.

de-a lungul râului Some[, cu statui [i fântâni. In anii 1690 Bánffy Dénes încerca s\ construieasc\ un parc francez pe modelul parcurilor Schönbrunn [i Versailles. În 1820, familia Bánffy a demolat turnul por]ii [i a f\cut din el o moar\ de ap\ pentru întregul sat. Gr\dinile au fost reproiectate [i au c\p\tat un aspect englezesc, iar castelul a

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

fost m\rit cu înc\ o arip\. În timp ce stilurile renascentiste [i baroce r\mân dominante, elementele rococo, clasice [i chiar neogotice sunt, de asemenea, vizibile, în special în aripa cel mai bine conservat\ a cl\dirii principale unde au fost odat\ biblioteca, Sala Albastr\, Sala Galben\ [i Sala Maria Thereza.

109


110 WE RECOMMEND BANFFY VERSAILLES-UL TRANSILVANIEI

Destin. Trecut [i viitor Pân\ în 1944 cl\direa principal\ a fost re[edin]a de baz\ a familiei Banffy, având peste 25 de camere [i beciuri boltite. Camerele erau decorate opulent, cu piese

foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

vechi de mobilier. Renumele castelului era dat [i de biblioteca [i arhiva sa, ambele pierdute în 1944. În toamna anului 1944 trupele germane au jefuit [i incendiat castelul, distrugând mobilierul, biblioteca [i renumita galerie de portrete. Dup\ r\zboi, comuni[tii au transformat ceea ce a mai r\mas din el într-o cooperativ\ agricol\. Parcul a disp\rut, iar castelul a continuat s\ se degradeze.

Acum, cu sprijinul Prin]ului de }ara Galilor [i al Prin]esei Margareta a României, sub coordonarea Funda]iei Transilvania Trust, cl\direa se afl\ într-un proces de restaurare. Funda]ia are inten]ia de a transforma cl\direa principal\ într-un Centru Educa]ional [i de Conferin]e. Cu sprijinul Funda]iei Transilvania Trust, Castelul Banffy î[i recupereaz\, încet, faima, iar Versailles-ul Transilvaniei devine un loc tot mai iubit de vizitatori.

Chiar dac\ o parte din el nu va mai putea fi recuperat\ niciodat\, Castelul de la Bon]ida r\mâne unul dintre cele mai frumoase din Transilvania. Îi pute]i face o vizit\ în timpul Festivalului Electric Castle, în timpul festivalului interna]ional de film de la Cliuj, TIFF (Transilvania International Film Festival), sefac proiec]ii [i la castel, de Ziua European\ a Me[te[ugurilor Artistice sau cu ocazia altor evenimente care care au loc aici pe tot parcursul anului.


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Pe acoperi[ul castelului au fost amplasate grandioase statui de piatr\, sculptate de Johannes Nacthigall, reprezentând 36 de figuri mitologice transpuse din „Metamorfoza” lui Ovidiu. În 1944 trupele germane au jefuit [i incendiat cl\direa.

Cine a fost contele Banffy Miklos?* Contele Banffy Miklo s-a n\scut la ClujNapoca, în 1873. A fost deputat, regizor, scenograf, editor, prefect al Clujului, director al Operei Maghiare [i al Teatrului din Budapesta [i Ministru al afacerilor externe.

*Informa]iile sunt preluate de pe pl\cu]ele din interiorul castelului

Travel tips. Cum ajungi aici? Venind dinspre Bucure[ti, pe autostrada A-1 spre Râmnicu Vâlcea [i continuând pe Valea Oltului pân\ la Sibiu, apoi de aici spre Alba-Turda-Cluj-Bon]ida. 450 km. Distan]a dintre Cluj [i Bon]ida este de 30 km (drumul Cluj-Dej) Program de vizitare: zilnic între orele 09:00 – 19:00

foto: © Ilie Tudorel, www.tudorphotoblog.blogspot.com

Alexandra Cristian Owner & Travel Blogger alexandracristian.ro

111


112 WE RECOMMEND CONACUL MARIA THERESA

C\su]\ ]\r\neasc\ Conacul Maria Theresa, foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

Povestea merge mai departe Conacul Maria Theresa duce povestea mai departe. {i chiar dac\ sensul pove[tii s-a schimbat, povestea nou\ e la fel de frumoas\ [i ]ine de relaxare [i cunoa[terea istoriei. România nu se poate l\uda cu cele mai bine conservate conace [i castele din lume, precum cele bavareze din Germania, Neuschwanstein, Altenburg ori Bamberg, sau cu cele aflate între localit\]ile Sully sur Loire [i Saint Florent le Vieil, de pe Valea Loirei din Fran]a, dar vizitarea construc]iilor vechi din Transilvania ofer\ suficiente motive de admira]ie [i încântare, castelul Huniazilor de la Deva [i castelul Bran de la Bra[ov fiind incluse în circuitul turistic mondial al celor mai frumoase castele din lume. Timp de sute de ani, în perioada st\pânit\ de imperiului Austro-Ungar, în toat\ zona transilvan\ au fost ridicate castele [i conace, construc]ii care, în perioada comunist\, au intrat în uitare [i s-au degradat constant. Dup\ Revolu]ia din '89, încet, încet, lucrurile au început s\ se schimbe. Au ren\scut locuri despre care, pân\ acum 10 ani, nici

C\su]\ ]\r\neasc\, Conacul Maria Theresa, foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

m\car nu [tiam c\ exist\. Un astfel de loc se afl\ la Orlat, un sat aflat la aproximativ 15 kilometri de Sibiu. Satul apar]ine de comuna cu acela[i nume [i are o istorie ce se întinde pe 700 de ani. Pove[tile

nescrise spun c\ întemeietorii satului au fost români, care au locuit aici înc\ de pe vremea când Imperiul Roman st\pânea provincia, dar cele scrise ne povestesc despre istoria maghiar\ [i s\seasc\ a locului. Pozi]ia geo-strate-


The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

Nicio industrie nu a fost mai afectat\ decât cea a ospitalit\]ii. S-ar putea ca lucrurile s\ nu mai fie niciodat\ la fel. Dac\ un lucru este sigur, atunci este sigur c\ nimic nu va mai fi sigur în viitor!

Conacul Maria Theresa

Crama de la Conacul Maria Theresa, foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

fiic\ a împ\ratului Carol al VI-lea, so]ie a împ\ratului Francisc {tefan [i mam\ a împ\ra]ilor Iosif al II-lea [i Leopold al II-lea. Istoria care a alimentat pove[tile de budoar se refer\ la faptul c\ Maria Theresa a avut 16 copii, dintre care 11 fete [i 5 b\ie]i. Pentru o fami-lie imperial\ acest lucru era neobi[nuit. {i, de aici, s-au n\scut o mul]ime de fabula]ii pe aceast\ tem\, care de care mai de[\n]ate, ce atentau la pudoarea doamnelor de vi]\ nobil\ ale Casei Regale. Dar temperamentala împ\r\teas\ a dovedit c\ are [i alte calit\]i, mult diferite de cele care au f\cut-o celebr\. Astfel, ea a ini]iat desfiin]area iob\giei, lege implementat\ de urma[ul s\u la tron, fiul ei, Iosif al II-lea [i tot ea, în anul 1768, a adoptat un nou cod penal prin care a interzis tortura. Pe 29 noiembrie 1780, Maria Theresa a murit la Palatul Hofburg din Viena. Degustare de vinuri „a[ezate” în crama de la Conacul Maria Theresa, foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

gic\ a satului a f\cut ca, undeva la mijlocul secolului al XVIII-lea, Regimentul I Românesc de Infanterie de Grani]\ s\-[i stabileasc\ cantonamentul gr\niceresc la Orlat, satul devenind localitate de frontier\.

Maria Theresa O parte din istoria satului coincide cu perioada domniei Împ\r\tesei Maria Theresa, cunoscut\ [i ca Maria Therezia a Austriei sau Maria Theresia, descendent\ a Casei de Habsburg,

Colhoz pentru maturarea ca[cavalului Amplasamentul pe care se afl\ ast\zi Conacul Maria Theresa este locul unde a fost încartiruit Regimentul I Românesc de Infanterie de Grani]\, iar cele [apte pivni]e care se p\streaz\ înc\, erau folosite ca temni]e.

113


114 WE RECOMMEND CONACUL MARIA THERESA

Cântar cu talere în crama de la Conacul Maria Theresa,

foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

La intrarea în Conac, pe partea stâng\, ve]i g\si o lista cu ofiterii care au condus Regimentul în acele timpuri, o copie extras\ din arhivele de la Viena. Pentru c\ singura constant\ a istoriei este efemeritatea, [i acest loc [i-a pierdut, în timp, importan]a strategic\ [i a devenit, din localitate de grani]\, una nesemnificativ\ din punct de vedere tactic, militar [i economic. Comuni[tii au f\cut din cazarm\ ce [tiau ei mai bine, adic\ un sovhoz (colhoz) de „maturare a ca[cavalului", o destina]ie cu nume ironic, dac\ ne gândim la trecutul de glorie [i arme al ofi]erilor imperiului. Pân\ la urm\, fostele temni]e [i-au g\sit utilitatea practic\. Faptul c\ înc\perile erau spa]ioase, se aflau la adâncime, f\r\ ferestre, faptul c\ temperatura era constant\ pe tot parcursul anului, le f\cea ideale pentru noua destina]ie.

A II-a [ans\! Fosta cazarm\ nu î[i putea g\si un „ofi]er comandant" mai bun decât o familie de gospodari pasiona]i de istorie. Dac\ timp de sute de ani locul nu a fost altceva decât un simplu deal, astazi „noua cazarm\” onoreaz\ istoria glorioas\ a vremurilor trecute, cu ofi]eri imperiali [i zorn\ieli de efecte militare. Vechea cazarm\ a fost reconstruit\ dup\ un plan exemplar al noilor proprietari [i a primit o alt\ utilitate. Corpurile noi de cl\dire, construite peste vechile temni]e în a[a fel încât s\ completeze armonios cele existente, întregesc ansamblul arhitectural. Camerele au fost utilate [i mobilate în stil rustic, iar acum Conacul Maria Theresa [i-a deschis por]ile pentru turi[ti. Conacul dispune de mai multe tipuri de camere [i apartamente, potrivite pentru sejururi în doi, pentru familii sau grupuri, de la

„single" la apartamente destinate mai multor familii ce c\l\toresc împreun\. Camerele sunt construite din bârne de lemn ce le confer\ un aspect rustic – iarna ]in cald, iar vara r\coare... lemnul are propriet\]i pe care cei de la munte le cunosc foarte bine. Camerele sunt o combina]ie de tradi]ional [i modern, cu un design func]ional dar [i estetic – cu televizor, dressing, pat simplu sau etajat [i pat la etaj/logie construit în interiorul camerei. Inten]ia celor care de]in ast\zi conacul este aceea de a oferi turi[tilor confort sporit într-o ambian]\ oarecum rustic\. Astfel, domeniul are o c\su]\ la intrare, amenajat\ ca un mic muzeu, cu icoane [i costume populare vechi, un mic lac artificial, cas\ pentru dou\ lebede [i dou\ ra]e de Nil, un teren de tenis de câmp, dou\ piscine, o gr\din\ cu pomi [i un grill uria[ unde, în week-


C\su]\ ]\r\neasc\, Conacul Maria Theresa, foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

domni]ei, Tigaia colonelului sau Platoul ciob\na[ului. {i, la final, papana[i fier]i, o specialitate pe care doar aici am g\sit-o...

Când istoria este p\strat\… Proprietarii sunt mari colec]ionari de obiecte vechi, iar pasiunea lor pentru istorie a condus la crearea unui adev\rat muzeu în aer liber, dar [i de interior. La fiecare pas întâlne[ti câte un obiect vechi, bine pus în valoare, fiecare detaliu este o c\l\torie în trecut prin destina]ia de ast\zi.

Triptic religios, Iicoan\ pictat\ pe lemn,

end, se preg\tesc frig\rui pentru mese bogate. Chiar mai mult de atât, complexul hotelier dispune de o sal\ de conferin]e pentru diverse evenimente, dar [i de un mic muzeu al satului – dou\ c\su]e tradi]ionale ]\r\ne[ti ce nu au ap\ sau curent electric, care sunt incluse în circuitul hotelier. În plus, una din cele [apte temni]e a fost transformat\ în beci [i a devenit o cram\ superb\ unde se fac degust\ri de vinuri.

Bucatele de la conac În zilele de weekend grill-ul sfârâie. Oaie, miel, porc, vit\. Mirosul de mâncare bun\ aduce oaspe]i la mas\. La conac oaia [i mielul sunt la putere, M\rginimea Sibiului este renumit\ pentru turmele sale de oi, iar tot ce se pune aici pe mas\ sunt produse care provin de la produc\torii locali, nu de la super-market. Bucatele de aici au nume care te îmbie s\ le comanzi – Antreul gr\nicerului, Evantaiul

foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

Colec]ia de obiecte vechi d\ conacului un aer de mister, dar [i de aristocratie veche, mai aproape de traiul boieresc.

Casu]ele ]\r\ne[ti Poate cea mai interesant\ idee de la Conacul Maria Theresa, fascinant\ pentru cineva interesat de tradi]ii, este cea cu c\su]ele vechi în care nu exist\ electricitate sau ap\ curent\. În incinta complexului exist\

115


116 WE RECOMMEND CONACUL MARIA THERESA

C\su]\ ]\r\neasc\, Conacul Maria Theresa, foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

The ROBELOs No- 2, iarn\ 2020/2021

dou\ c\su]e construite în stilul tradi]ional ]\r\nesc, mobilate cu obiecte vechi. Aici po]i experimenta felul în care tr\iau [i î[i duceau via]a str\bunicii no[tri. Lumina de la opai], patul cu t\blii înalte acoperit cu tes\turi, obiectele din lemn pictate în culori stinse, pere]ii ce te înconjoar\, ferestrele mici [i prispa... sunt, toate, o experien]\ fabuloas\ pentru orice „or\[ean".

Scurt\ drume]ie Pentru cei care doresc s\ se plimbe, s\-[i fac\ siesta dup\ masa copioas\ de la conac, Orlatul are ce oferi. V\ recomand\m o plimbare u[oar\, pe care o poate face oricine, în împrejurimi. În apropiere de conac, pe un deal, nici prea înalt, dar nici prea mic, ve]i avea ocazia s\ admira]i o panoram\ rar\, o vale care se întinde pân\ la Sibiu, pân\ la Parcul Natural Dumbrava Sibiu. {i e un drum de doar 15-20 de minute, pân\ pe deal. Locul se numeste „Cetatea scurt\". Ai cel pu]in trei motive pen-

Lista ofiterilor comandan]i ai Regimentul I Românesc de Infanterie de Grani]\ (detaliu), copie extras\ din arhivele de la Viena, foto: © Dan Coscai, vacantaperfecta.ro

tru a-i face o vizit\! În scurta drume]ie po]i vizita: 1). Troi]a eroilor din primul r\zboi mondial, 2). intrarea în vechea pe[ter\ de unde se extr\gea, pe vremuri, piatra vân\t\ [i, 3)., evident, panorama senza]ional\ asupra v\ii. Una peste alta, Conacul Maria Theresa este un loc special unde po]i merge s\-]i

„încarci" bateriile. Este o destina]ie în care ai parte de relaxare, odihn\, mâncare bun\, vin a[ezat [i o ambian]\ de secol trecut. Conacul Maria Theresa este o parte de istorie readus\ la via]\ ce merit\ descoperit\!

Dan Coscai Paty [i Dan Coscai, calatoriaperfecta.ro


Tr\ie[te Legenda Poienei! Situat la poalele Masivului Post\varu, hotelul nostru combin\ frumuse]ea naturii, cu luxul [i elegan]a clasic\, pentru a crea o atmosfer\ special\. Aici ve]i avea o vacan]\ minunat\, unde v\ ve]i bucura de relaxare [i delicii culinare. Aici v\ ve]i pierde [i reg\si, astfel încât timpul dumneavoastr\, cel mai pre]ios lucru, se va transforma în amintiri de neuitat. Fiecare vizit\ la Teleferic Grand Hotel va deveni o experien]\ unic\. Echipa noastr\ v\ a[teapt\ cu prietenie [i c\ldur\.

Follow us: @telefericgrandhotel www.telefericgrandhotel.ro


Tr\ie[te Legenda Poienei! ROMANIAN TOP HOTEL AWARDS: MANIFEST

ROBELO INTERVIEW

Drago[ Anastasiu

Daniel David

Pre[edintele Eurolines România

Prof. Univ. Dr., Rector al Universit\]ii Babe[-Bolyai

BUSINESS INTERVIEW

{tefan }în] Proprietarul hotelului Teleferic

R\zvan Chereche[ Profesor de S\n\tate Public\ în cadrul Universit\]ii Babe[-Bolyai din Cluj-Napoca

ROBELO’S NEWS

Mayday, mayday! Dosar Croaziere

COME AND SEE

Green Village Valea Verde Raven's Nest COME AND SEE

RomâniaS\lbatic\

INTERNATIONAL HOSPITALITY HOTEL KIEV:

2017 Winner - Best Resort Hotel East Europe

11stLove – Înainte de RoBeLo a fost Maldive!

The Robelos No- 2, iarn\ 2020/2021

2016 Winner, Best Investment of the Year 2017 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2018 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year 2019 Winner, 4 Stars Leisure Hotel of the Year

ROMANIAN HOSPITALITY AWARDS:

2018 Cel mai bun Hotel - Locul III 2019 Cel mai bun Hotel - Locul I

Follow us:

@telefericgrandhotel

I

www.telefericgrandhotel.ro