Izvorașul Anul III Numărul 5 by Lucian Gherasim

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ

Şcoala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

Ministerul Educației Naționale

ALE

R U IOAN

Şcoala Gimnazială „Alexandru I. Cuza”

Izvorașul Revista Școlii Gimnaziale „Ieremia Irimescu” Brusturi

Anul III, Nr. 5 SeptembrieDecembrie 2018

Școala azi

Oameni și locuri

Proiecte educaționale

Se utilizează tot mai des conceptul de ,,tratare diferenţiată”, acordându-ise prioritate în activitatea instructiv-educativă.

Vegetaţia comunei Brusturi se încadrează în etajul stejarului şi fagului. Spre est, unde înălţimile scad, spre 400 m...

Şi în acest an şcolar, elevii şi cadrele didactice ale şcolii noastre sunt antrenate în proiecte educaţionale menite să le diversifice...

Revista Școlii Gimnaziale „Ieremia Irimescu”, Comuna Brusturi Anul III, Numărul 5, septembrie-decembrie 2018 Colectivul de redacție Director: Prof. Costache Stafie Coordonatori: Prof. Maria Alistar, prof. Mihaela Pavăl Design: Prof. Lucian Gherasim Redactor-şef: Ecaterina - Elena Trofin, clasa a VIII-a A, Darius - Iulian Obreja, clasa a VI-a Redactori: Alissia - Ştefania Trofin, Denisa - Andreea Hăisan Colaboratori: Anca Tofin, Cosmin - Gabriel Răucescu, Cosmin Theodor Ignat, Casiana Macarei, Cosmin Apostol, Delia Obreja, Florentina Catană, Gabriel Cerbu, Gheorghe-Robert Măcinică, Paola Movilă, Ioana Păstrăvanu Profesori colaboratori: Marinela Gavriloae, Irina - Elena Vrăjitoru, Mariana Olariu, Monica Movilă, Angelica Ghiţă, Elena Istrate, Costel Valentin Nechita, Vasile Luchian

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ

Şcoala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

Ministerul Educației Naționale

ALE

R U IOAN

Şcoala Gimnazială „Alexandru I. Cuza”

Cuprins Editorial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5 În inima ţării mele de Centenar. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 Oameni şi locuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 Pagina de literatură - Fantezii în pas de toamnă. . . . . 14 Limba română corectă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18 Educația pentru sănătate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20 Pagina de religie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22 Şcoala azi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 Le monde francophone. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 32 Proiecte educaţionale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 Din activităţile noastre. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Denis-Gabriel, Lucrare după Rosenthal, Clasa a V-a C, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Editorial

Noi suntem români!

n plină bogăție a toamnei, roiesc în jurul nostru cântece despre ţară, popor, unitate, frăţie, bucurie. Aşa-i românul! Nu întoarce spatele trecutului, ci îl cântă, se mândreşte cu el, cu bune şi mai puţin bune, pentru că trecutul este izvorul de unde îşi ia forţa de a merge mai departe. Aşadar, să-l cinstim cum se cuvine, în plin sezon centenar.

La mulţi ani, Românie dragă! Profesor Maria Alistar

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

În inima ţării mele de Centenar

Darius, Centenar, Clasa a VIII-a A, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

De ce iubim istoria ?

storia este un reper al originii fiecărei țări. Din punctul meu de vedere este reperul nostru ca neam. De aceea, este important să ne amintim și să-i amintim pe cei ce au construit-o. Avem o istorie bogată, plină de eroi și de sacrificii supraomenești făcute de-a lungul secolelor. Îmi iubesc istoria deoarece ne-a oferit mii de motive să ne amintim de tradiții și de glia străbună. Unitatea poporului este istoria. Istoria este și va fi cheia existenței unui popor. Ca popor și ca oameni suntem nevoiți să învățăm istoria și să apreciem valorile neamului. Noi am fost pe aceste meleaguri de la începuturi și cei care au vrut să ne cucerească, s-au întors înfrânți. Noi am avut alte principii: ale răbdării și ale credinței. Așadar, îmi iubesc istoria și îmi iubesc neamul al cărui letopiseț este scris cu sângele strămoșilor.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Anca Trofin, clasa a VII-a

Daniel, La mulți ani România, Clasa a V-a A, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Ce mâncau românii acum o sută de ani?

omânii se bucură astăzi de o serie de preparate culinare, cărnuri, brânzeturi alese şi deserturi, datorită supermarketurilor care prezintă o ofertă variată de produse. În anul 1918, însă, nu existau magazine alimentare atât de ofertante în produse culinare. Gradul mare de sărăcie i-a obligat pe români să pună în cratiţă aproape orice putea fi fiert şi folosit ca aliment. Verdeţurile erau nelipsite de la orice masă, deoarece se găseau la tot pasul. Grădina era aprozarul cel mai apropiat al românului din 1918. Abia după acest an pâinea îşi face loc tot mai mult pe mesele românilor. Aceasta era însoţită la masă de preparate care conţineau lobodă, păstăi, urzici. Untul cu mămăligă era un adevărat deliciu, iar brânza se consuma o dată la şapte zile. Alte mâncăruri delicioase de care se bucurau românii erau tocăniţa de ciuperci sau de cartofi, iahnia de fasole ori zacusca de vinete. În lucrarea „Igiena ţăranului român”, dr. Gheorghe Crainiceanu a scris că alimentaţia de bază a oltenilor se constituia din cât mai multe verdeţuri. Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Mămăliga, Pâinea Noastră Cea De Toate Zilele In 1918, românii aveau o principală îndeletnicire: munceau pământul. Agricultura era sursa de bază a traiului zilnic. După venirea de la sapă ori de la prăşit, românii îşi făceau, seară de seară, mămăliga, în diferite feluri: cu verdeţuri, lapte şi bulz. Foarte des mâncau ceapă sau pâine cu slănină, acesta fiind un obicei apărut abia în vremea comunismului, după cum spun cronicarii.

Tradiţia Consumului Cărnii De Porc Vine Din Ardeal Ardelenii sunt ‘’vinovaţi’’ pentru extinderea consumului cărnii de porc. Fiecare familie de ardeleni cinstiţi creştea câte un porc până la Crăciun, când, în ziua de Ignat, îl tăia şi pregătea din el tot felul de preparate care le ţineau de hrană până după Bobotează. Dr. Crainiceanu spunea că românii ţineau posturile impuse de Biserică întocmai. In perioadele de post, aceştia fierbeau verdeţuri comestibile de pe câmp şi din ogradă, pe care le combinau cu diferite legume. Zacusca era mâncarea preferată a multor romîni în perioadele de post. Cea mai “scumpă la vedere” mâncare românească era găina umplută. Numai boierii îşi permiteau o asemenea delicatesă. Se gătea la cumetrii, mese mari şi pentru aşteptarea drăguţilor pentru fetele ce îşi aşteptau ursitul. La oraşe, se consuma mai multă brânză şi laptele era nelipsit din casă, susţin cronicarii. Orăşenii se alimentau mai bine decât sătenii, dar asta se întâmpla tot datorită celor de la ţară. Fiind mai bogaţi, aceştia cumpărau carnea, ouăle şi brânzeturile pe care ţăranii sărmani le vindeau în târguri şi pieţe. Pe de altă parte, oamenii de la sate mâncau multe lucruri pe care azi tot mai puţini români le mai mănâncă: ştir, podbal, frunze de sfeclă, hrişcă, mei, bob, ulei de cânepă, jufă (julfă) - tot un produs obţinut din sămânţă de cânepă, ce seamăna cu un fel de brânză şi era folosit ca umplutură de post la plăcinte şi turte, ori amestecat cu “tocmagi” (tăiţei). O altă mare problemă, care îngrijora autorităţile şi medicii, era obiceiul ţăranilor de a consuma porumb “stricat”; cules prea devreme şi depozitat în condiţii necorespunzătoare, deoarece fără a fi bine uscat şi aerisit, porumbul se altera, ceea ce se credea că ar contribui la apariţia pelagrei, o problemă serioasă de sănătate publică pe vremea aceea. Medicii şi agronomii făceau recomandări insistente de a se interzice comercializarea porumbului alterat, de a se încuraja cultivarea de către ţărani a unor soiuri de porumb cu coacere mai timpurie, de a-i învăţa pe aceştia cum să recolteze şi să păstreze corect porumbul şi de a-i lămuri în privinţa pericolelor consumului de porumb stricat şi ale consumului excesiv de porumb, în general. Se considera că acest consum mare de porumb ar fi cauza principală a pelagrei. Cu toate acestea, poporul român s-a descurcat cum a putut, a luptat cu neajunsurile şi nevoile, dar s-a descurcat şi a rezistat un veac, iar de Centenar a celebrat o ţară minunată, cu drag aşezată de Dumnezeu pe acest pământ.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Să fim mândri că suntem români!

Cosmin-Gabriel Răucescu, clasa a VII-a

Eliza, Centenar, Clasa a V-a B, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Istoria Banilor

Cosmin-Theodor Ignat, clasa a VII-a

ea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este “Drahna de Argint”, cu o greutate de 8 grame, emisă pe polisul (oraşul) grecesc Histria în anul 408 î.Hr. Ea a fost urmată şi de alte monede ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede maudoniane, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celţilor, pentru ca apoi să emită celebrii Kasani de aur. De asemenea, monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au pătruns şi ele pe teritoriul Daciei, înainte chiar de ocupația romană, dar au continuat să circule şi după retragerea aureliană, fiind apoi înlocuiți de monedele bizantine. În formaţiunile statelor româneşti, primul voievod care a emis monede a fost Vlandislav, în Ţara Românească, el bătând “ducați munteni” din argint, urmat de Petru Mușat în Moldova, acesta emiţând “groși de argint”. Spre deosebire de Ţara Românească și Moldova, Transilvania a avut emisiuni monetare de tip vest-european: groși, obali, dinari, creitari, guldeni şi ducaţi, începând cu anul 1538. Pe teritoriul românesc pătrund, de-a lungul secolelor, foarte multe monede, circulând taleri turcești, galbeni ungurești și austrieci, zloţi, scabroase rusești, în total peste 100 de tipuri de monede.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Oameni şi locuri

Alexia, Peisaj cromatic, Clasa a VIII-a C, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Vegetaţia din comuna Brusturi

egetaţia comunei Brusturi se încadrează în etajul stejarului şi fagului. Spre est, unde înălţimile scad, spre 400 m, există vegetaţie de stepă cu arbori de-a lungul cursurilor de apă curgătoare, ca salcia (Salix alba, Salix Fragilis), arinul (Alnus incana), plopul (Populus alba), salcâmul (Robinia pseudocacia). Pădurile de fag şi stejar apar la peste 450 m altitudine, iar la peste 500 m sunt şi conifere (molid şi pin). Bătrânii povesteau că, odinioară, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, pădurile se întindeau până la marginea satului, dar defrişările masive din secolul trecut au făcut ca acestea să se mai găsească doar spre Culmea Pleşului, la vest de satele Brusturi, Poiana şi Groşi. Principalii arbori ai pădurilor de foioase sunt: salcia, teiul, castanul, aninul, plopul, stejarul, fagul, mesteacănul, alunul, arțarul, frasinul etc. La contactul dintre pădure şi stepă există huceaguri cu aluni, arbuşti, carpeni şi stejari răzleţi. Arbuştii sunt reprezentaţi de: afin (vaccinium nmyrtilus), măceş (rosa canina), soc şi sanger. Pe pajişti întâlnim specii de plante dintre care amintim: ciuboţica cucului (Tabernus larum), ghiocelul (Galanthus nivalis), laptele câinelui (Euphorbia amygdaloides), păpădia (Taraxacum officinale), sânzâienele (Galium),

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Miruna, Perspectiva atmosferică, Clasa a VII-a A, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Profesor Vasile Luchian Bibliografie: Arhiva comunei Brusturi Drăgăneşti, Strategia de dezvoltare economică, socială şi locală a comunei Brusturi Drăgăneşti în perspectiva anului 2004 Cheval D., Furtună C., Geografie, manual cls.a V-a, Ed.Teora, Bucureşti, 1997 Memoriu agrotehnic, C.A.P Drăgăneşti Tufescu V., Pe valea Moldovei, Ed.Ştiinţifică, Bucureşti, 1970

toporaşul (Viola adorata), traista ciobanului (Capsela bursa pastoris) şi vioreaua (Sicila bifolia), alături de care găsim iarba câmpului (Agrotis alba), ovăsciorul, firuţa, golomăţul, măcrişul, floarea Paştelui (Anemone nemorosa), fragul (Fragaria vesca), trifoiul, lucerna (Medicago falcata) şi plante medicinale precum: pelinul (Artemisia absinthium), sunătoarea sau pojarniţa (Hypericum perforatum), pătlagina (Plantago lancelota), coada şoarecelui (Achileea millefolium) şi urzica. Pe văile pâraielor găsim, pe suprafeţe mici, urme de vegetaţie palustră, reprezetată de rogoz. Din cauză că apele seacă vara, vegetaţia acvatică este prezentă în iazurile amenajate artificial. Dintre plantele cultivate, ponderea cea mai mare o ocupă cerealele: orzul, ovăzul, secara, porumbul şi, mai rar, grâul. Legumele şi zarzavaturile cultivate sunt: cartoful, ceapa, ardeiul, tomatele, fasolea, varza, usturoiul, sfecla roşie etc. Pomii fructiferi cel mai des întâlniţi sunt mărul, părul, cireşul, vişinul, prunul şi nucul. Totuşi, cele mai întinse suprafeţe le ocupă păşunile, fâneţele şi suprafeţele cultivate cu trifoi (Triolium pratensis), lucernă (Medicago sativa) şi timotei. Alături de acestea, pe suprafeţele cultivate de săteni apar plante dăunătoare culturilor, cum ar fi: pirul (Agropyrum triticum), lăptuca sălbatică (Lacusta SP), volbura (Calystesia septium), pălămida (Cirsium arvese), loboda sălbatică (Atriplex tatacaria) şi brusturele.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Cele mai importante invenții românești

omânii au avut și ei o contribuție importantă în ceea ce privește invențiile care au schimbat lumea. Iată câteva din cele mai importante invenții ale acestora:

1) Diorama Grigore Antipa este biologul român căruia i se datorează toate acele minunate diorame biologice de la muzeul ce-i poartă numele. La începutul secolului al XX-lea, acesta renovează și instalează Muzeul Național de Istorie Naturală, amplasând aici dioramele create de el, precum şi spații de expunere/ vitrine tridimensionale ce reconstituie mediul natural sau modul de viață al animalelor.

2) Cibernetica Ceea ce este tehnologia în prezent, se datorează în mare parte unui om prea puțin cunoscut în România: Ștefan Odobleja. El a creat conceptul de ”cibernetică”. Aceasta vorbește despre controlul prin retroacțiune, iar termenul s-a răspândit cu precădere în sistemele digitale, dar nu se limitează la atât. Cibernetica se ocupă de modul în care un sistem prelucrează informațiile și reacționează la acestea.

3) Perpetuum mobile O invenție care datează de acum 60 de ani şi presupune un aparat care este capabil să funcționeze la nesfârșit, fără să primească energie din afară. Nicolae Vasilescu – Karpen a reușit să producă așa ceva, creând o pilă electrică pe care a pornit-o acum 60 de ani și încă funcționează. ”Pila Karpen” este ținută în Muzeul Național Tehnic ”Dimitrie Leonida” din București, fiind obiect de patrimoniu.

4) Stiloul În anul 1821, brăileanul Petrache Poenaru, pandur, creator al steagului României moderne, inginer, inventator etc, secretarul lui Tudor Vladimirescu, „inventează” stiloul. Având o funcție publică, activitatea lui fiind legată de pană și călimară, i-a venit, probabil, ideea conceperii acestui instrument de scris.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Oameni şi locuri

Matei, Forme geometrice, Clasa a V-a C, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Casiana Macarei, clasa a VIII-a B

5) Avionul cu reacție – Henri Coandă Henri Coandă este cunoscut în principal datorită avionului cu reacție, inventat în 1910 și care, tot în același an, a fost prezentat la Expoziția Internațională de Aeronautică de la Paris. Roșu, fără elice, cu o plăcuță pe care scria ”Coandă – 1910” , având două aripi duble și un singur loc, avionul a stârnit interesul tuturor vizitatorilor, mai ales că era diferit de ceea ce ei numeau avion până atunci. În timpul testării, Henri a descoperit ”efectul Coandă”, brevetat abia în 1934, ce se aplică la ventilatoare, aspiratoare etc. Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Povestea unei frunze

Pagina de literatură Fantezii în pas de toamnă

o zi mohorâtă de toamnă târzie. Norii plumburii brăzdează cerul și un aer rece domnește în inima pădurii. Nu se mai aude niciun tril, niciun ciripit nu mai tulbură văzduhul. Prin pădurile arămite doar vântul șuieră în răstimpuri. Covorul foșnitor de frunze moarte este răscolit din când în când, așteptând să se îmbogățescă cu câte o frunză zdrențuită, ce se ține cu disperare de ramurile dezgolite. În vîrful unui stejar bătrân se mai zărește o biată frunză amorțită care parcă visează un vis frumos și nu vrea să se mai trezească din el. Își amintește cu nostalgie de o dimineață călduță de primăvară, când zefirul mângâia lin mugurașii ce abia așteptau să plesnească. Încet, încet, firave frunzulițe se desfăceau temătoare privind spre cerul azuriu. Între ele, una era aproape veselă, strălucind sub atingerea unei raze aurii care îi vestea prima ei zi de viață. Dar ziua trecu repede și seara aduse o răcoare ce o făcu să tremure. A adormit alături de celelalte surioare, iar a doua zi a fost din nou trezită de mângăierea blândă a unei raze călduțe. Aceasta a ajutat-o să se desfacă mare, verde și lucioasă, strălucind ca un smarald. Și zilele au trecut ușor, ușor, iar frunzulița a crescut, a ajuns să se bucure de tot ce vedea în jur: de flori, de păsări, de fluturi și multe alte minunății. Ba chiar își făcuse prietenă o pasăre mică ce își făcuse cuib la adăpostul ei și frunza o urmărea zi de zi, bucurându-se de zborul ei, iar noaptea o adăpostea ca o mamă adevărată. Într-o noapte, însă, pasărea nu a mai venit. Frunza s-a întristat. Era fiorul primului vânt rece de toamnă. Privi în zare, cu nedumerire, la cârdurile de păsări ce vâsleau în înălțimi, iar cerul se acoperi tot mai mult cu nori de bumbac. Stropi reci de ploaie o biciuiau fără milă. Era zgribulită și își căuta surioarele să se încălzească împreună, dar era în zadar. Amorțite, se desprindeau una câte una, legănându-se în aer. Cădeau apoi, formând un covor foșnitor. Frunza nu înțelegea ce se întâmplă. Singură și tristă, privi cu teamă la zborul unei păsări ce se apropia de ea, dar aceasta a trecut fără să-i pese, ba chiar a atins-o fără să vrea. Frunza se clătină, se desprinse ușor de pe ram, căzând peste celelalte în covorul foșnitor. Acum înțelesese că a venit toamna. I se păru că a trăit prea puțin și totuși trecuseră trei anotimpuri. Se gândea că mai urmează unul, iarna, dar nu bănuia că pentru ea aceasta nu va mai veni. Visul ei se apropia de sfârșit, dar îi rămânea speranța că primăvara va desface alți muguri și o altă frunză se va deschide temătoare, scăldându-se în razele soarelui și povestea va prinde viață din nou… .

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Delia Obreja, Florentina Catană, Gabriel Cerbu, Gheorghe-Robert Măcinică, clasa a IV-a

Vanessa, Centrul de interes, Clasa a VIII-a C, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Legenda crizantemei

Darius-Iulian Obreja, clasa a VI-a

e seama crizantemei sau florii de aur, cum mai este numită, circulă multe legende… . Mulţi dintre noi nu ştiu că această floare este printre cele mai celebrate şi mai pline de semnificații în mitologie şi în credințele oamenilor din întrega lume. Într-o legendă creștină, se spune că steaua care i-a condus pe Magi la Betleem şi le-a arătat acestora locul în care Se născuse Mântuitorul, s-a înfăţişat sub forma unei crizanteme aurii la intrarea în staulul unde se afla Pruncul. Cu prilejul Sărbătorii Tuturor Sfinților, există obiceiul de a se duce crizanteme la mormintele rudelor trecute la cele veşnice. Aceasta tradiție își are origine într-o legendă. Astfel, o fată a cărei mamă era foarte bolnavă se ruga zi de zi la Maica Domnului şi îi oferea câte o floare, cerându-i să nu îi lase mama să moară. Intr-una din nopți, ea a avut un vis în care statuia Fecioarei Maria o privea plină de compasiune, spunându-i: “Biată fetiță, mama ta mai are numai câteva zile de trăit, tot atâtea câte petale are floarea pe care vrei să mi-o dăruieşti”. Fata s-a trezit cu ochii în lacrimi şi s-a uitat la floarea pregătită pentru a fi dăruită Maicii Domnului. Aceasta avea numai cinci petale, deci însemna că mama ei mai avea numai cinci zile de trăit. Disperată, fetiţa a rupt fiecare petală în bucăţele cât mai mici, până când floarea a ajuns să aibă nenumărate petale minuscule. Fiind impresionată de credinţa copilei, Fecioara Maria i-a împlinit dorința fierbinte şi i-a vindecat mama. De atunci, crizantema, care iniţial avea doar câteva petale, a devenit o floare încărcată, amintind astfel de rugăciunile fetei iubitoare şi de infinita bunătate a Maicii Domnului. Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Pagina de literatură Fantezii În Pas De Toamnă

Ioana, Linia, Clasa a VII-a C, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Sunt doar un fluture Sunt un fluture venit din amintire, Şi - ţi zbor prin minte în neştire. Invoc trecutul ca pe-un veşnic vis, Şi te-nalţ în suferinţa negrului abis. Sunt un fluture venit din amintire, Sufletul mi-e gol şi plin de amăgire. Zbor neîncetat spre stelele apuse S-arăt lumii cărarea cuvintelor nespuse. Sunt un fluture venit din amintire, Ce vrea să schimbe ura în iubire. Zbor lin printre dorinţe şi trăiri, Visez, trăiesc şi mor în acelaşi timp.

Alissia -Ștefania Trofin, clasa a VII - a

Sunt un fluture venit din amintire, Şi tot zburând cu gândul în trecut, Nu mai găsesc nicicând cărarea, Sunt doar un trup obosit din lut.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Georgiana, Contrastul, Clasa a V-a C, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Cum ar fi să putem călători în timp?

Denisa – Andreea Hăisan, clasa a VI-a Târzia

-ați pus vreodată întrebarea Oare vom putea vreodată călători în timp?. Ei bine, eu da, de foarte multe ori. Aşadar, cum ar fi dacă în secolul XXI, cineva ar inventa o mașină a timpului? Mi-am pus frecvent astfel de întrebări, până când am decis să caut pe internet și la bibliotecă informații în legătură cu tema călătoriei în timp, pentru a afla dacă cineva a avut vreo ipoteză în legătură cu acest subiect. Am descoperit, în felul acesta, din diverse cărți de istorie a umanității referitoare la toate civilizațiile, lucruri importante despre mitologia hindusă, principiul relativităţii sau faptul că somnul şi maşina timpului sunt cele mai cunoscute mijloace de deplasare în timp. Însă, pe lângă aceste informaţii, din cărţile studiate mi-a atras atenţia personalitatea lui Michelangelo Buonarroti, pictor și arhitect important. De asemenea, doar citind am aflat, de exemplu, că Iluminismul a fost o importantă parte a istoriei omenirii, prin dezvoltarea științei și prin descoperirile tehnice. Am învăţat, astfel, un lucru extrem de important: cărțile sunt un prilej la îndemâna tuturor de a descoperi date importante din trecutul umanităţii, iar cel mai bun mijloc pentru a călători în timp este chiar lectura, chiar dacă nu s-a inventat încă o mașină a timpului. Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Paronimele. Confuzia paronimică

eşi titlul sună oarecum ştiinţific, confuzia paronimică este un fenomen care se întâmplă foarte des în viaţa de zi cu zi, fără să ştim că se numeşte aşa sau, mai mult, chiar fără să ştim că facem o greşeală. Cu toate că limba se află într-o continuă şi vertiginoasă transformare, acest lucru nu este întotdeauna în sprijinul sau în avantajul ei. Este adevărat că globalizarea, ritmul alert al vieţii, dezvoltarea în domeniul informaticii, pe de o parte, sau îndepărtarea elevilor de lectură, indiferenţa, ignoranţa, utilizarea excesivă a internetului, diminuarea orelor de limba şi literatura română din şcoală, pe de altă parte, contribuie semnificativ la procesul, din ce în ce mai accentuat, de degradare a limbii române. Acest lucru este subliniat de existenţa unor “capcane”, iar una dintre acestea este reprezentată de paronime. În limba română există cuvinte cu origini şi cu sensuri diferite, care sunt însă asemănătoare din punctul de vedere al formei. Mica diferenţă, de multe ori constând dintr-un singur sunet, creează confuzii între aceste cuvinte, pentru că nu se ţine seama de sensurile şi de originea lor. Confuzia paronimică poate crea momente hazlii, dar şi extrem de neplăcute. Cu siguranţă există persoane care nu fac diferenţa între: »a » inerva (a forma rețeaua de nervi a unui organ, a unui țesut - DEX) şi a enerva (a aduce pe cineva într-o stare de enervare, a face pe cineva să-şi piardă calmul, să-şi iasă din fire, a irita, a înfuria - DEX); »a » emigra (a pleca dintr-o ţară) şi a imigra (a intra într-o ţară); »atlas » (lucrare de cartografie care conține hărți geografice, cu explicații și date în legătură cu anumite regiuni - DEX) şi atlaz (ţesătură asemănătoare cu satinul); »eminent » (care se distinge prin calităţi intelectuale deosebite; excepţional, superior, remarcabil, excellent - DEX) şi iminent (care este gata să se producă, să se întâmple şi care nu se poate amâna sau evita, inevitabil - DEX). Aceste câteva exemple arată că apropierea care se face uneori între doi termeni asemănători ca formă este greşită şi dovedeşte necunoaşterea sensurilor acestor cuvinte.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Limba română corectă

Miruna, Spațiul, Clasa a VII-a A, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Atracţia paronimică este fenomenul prin care un paronim folosit mai frecvent în limbă, deci mai familiar vorbitorului, îl „atrage” pe cel care este mai puţin cunoscut, substituindu-se acestuia din urmă. Astfel, a gira, care înseamnă „a garanta” (din it. girare), se foloseşte tot mai frecvent în locul lui a gera, care înseamnă „a conduce”, „a administra în numele cuiva” (din fr. gerer). Atracţia paronimică reprezintă, de fapt, o confuzie paronimică şi devine sursa unor greşeli de limbă.

Profesor Mihaela Pavăl

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Educația pentru sănătate

Cosmin, Ritmul, Clasa a VII-a A, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Ce înseamnă să mâncăm sănătos?

oarte mulţi oameni au tendinţa de “a sări” peste micul dejun. Este important să luăm cu regularitate micul dejun, zilnic, pentru a ne asigura o stare bună de sănătate. Micul dejun este unul dintre factorii care influenţează longevitatea.

Cei 7 factori de care ţine longevitatea sunt: »» orele de somn: 7-8 ore/zi; »» alimentaţia: nimic între mese; »» micul dejun: cu regularitate; »» greutatea corporală: în limite normale, fără variaţii mari; »» activitatea fizică: cu regularitate; »» consumul de alcool: cu moderaţie.

De ce trebuie să luăm micul dejun? - Avantaje: »» creşte hemoglobina (previne anemia); »» apar scăderi în greutate; »» valorile glicemiei se normalizează la cei cu hiperglicemie (diabetici); »» scade riscul de infarct miocardic.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Paul, Contrastul culorilor complementare, Clasa a VII-a C, Școala Gimnazială Al. I. Cuza, Roman, 2018-2019

Sfaturi pentru o viaţă sănătoasă:

Paola Movila, clasa a VI-a

»» Mâncaţi cel putin un fruct proaspăt/zi; »» Mâncaţi cel putin 5 porţii de legume în fiecare zi; »» Mâncaţi orz, mei, ovăz sau alte cereale, cel puţin de 3 ori/săptămână; »» Mâncaţi o porţie de legume crude/zi; »» Mâncaţi seminţe crude cel puţin de 3 ori/săptămână; »» Includeţi peştele în alimentaţia dumneavoastră cel puţin de 2 ori/săptămână; »» Mestecaţi bine mâncarea, până devine lichefiată; »» Evitaţi, pe cât posibil, alimentele care conţin coloranţi sau aditivi de diferite feluri; »» Mâncaţi în tihnă, luaţi-vă timpul necesar pentru masă; »» Nu săriţi peste micul dejun, cea mai importantă masă din zi; »» Beţi apă cât se poate de purificată; »» Beţi cel putin 2 l de apă în fiecare zi; »» Consumaţi alimente diversificate; »» Preparaţi-vă sucuri proaspete de legume cel puţin o dată/săptămână; »» Mâncaţi fructele separat sau cu cel puţin 20-30 minute înainte de masă. Nu amestecaţi fructele, mai ales cele dulci (bananele), cu cele acide (portocalele); »» Ori de câte ori este posibil, consumaţi alimente organice, produse în condiţii ecologice; »» În ceea ce priveşte cantitatea din farfurie, nu mâncaţi tot niciodată! Inainte de a mai cere o porţie, aşteptaţi 5-10 minute.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Pagina de religie

Credinţa şcolarilor noştri...

ragă cititorule al revistei şcolare „Izvoraşul”, ne bucurăm de fiecare dată când urmăreşti această pagină destinată celor „însetaţi” de Dumnezeu. De data aceasta ne-am gândit să te încântăm cu câteva aspecte legate de activităţile noastre şcolare. Nici n-a început bine anul şcolar 2018-2019 şi am pornit cu plăcere să lucrăm, prin versuri şi voie bună, la un mic buchet de cântece, poezie şi cântări specifice unui deosebit eveniment legat de sărbătoarea creştinească a „Înălţării Sfintei Cruci”. Ne-am amintit astfel de Sfânta Împărăteasă Elena care, prin minune dumnezeiască, în secolul al IV-lea (secolul de aur al creştinilor) a descoperit adevărata Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos cu aprox. 300 de ani în urmă. Acest eveniment a avut loc în urma unei lucrări dumnezeieşti şi anume vindecarea unui muribund prin atingerea de această Cinstită Cruce. Astfel, într-un cadru solemn, conducătorul de atunci al bisericii din Ierusalim a înălţat această Sfântă Cruce în văzul tuturor, în faţa întregii adunări, lângă împărăteasa Elena şi alte persoane prezente, iar acest eveniment s-a concretizat ulterior într-o sărbătoare creştinească numită „Înălţarea Sfintei Cruci”.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Profesor de religie, Costel - Valentin Nechita

Legat de această sărbătoare, câţiva elevi ai şcolii noastre, însoţiţi de cadre didactice, au fost prezenţi prin cântec la Mănăstirea „Sfânta Cruce” din satul Poiana, situată într-un loc cu o încărcătură duhovnicească şi istorică importantă. O altă activitate a noastră s-a desfăşurat la Mănăstirea “Acoperământul Maicii Domnului”, situată în vecinătatea satelor Groşi, Tîrzia, Brusturi cu Boroaia, Suceava. Participarea grupului de elevi însoţiţi de cadre didactice a fost la sărbătoarea creştinească închinată Maicii Domnului, Acoperământul Maicii Domnului, serbată pe 21 octombrie. Despre această sărbătoare găsim date chiar în acastistul cu acelaşi nume, de unde aflăm că Maica Domnului s-a arătat în rugăciune creştinilor cu ”omoforul ei” (în limba slavă POCROV), într-o biserică din Vlaherne, în Constantinopol (azi Instanbul, Turcia). Elevii şcolii noastre au participat la Sfânta Liturghie şi au interpretat cântări închinate Maicii Domnului. De asemenea, elevii îşi dezvoltă constant interesul privind cunoaşterea lui Dumnezeu, pregătind diferite lucrări prin care îşi arată iubirea pură faţă de El, cu diferite împrejurări.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Tratarea diferenţiată, o provocare a învăţământului actual

e utilizează tot mai des conceptul de ,,tratare diferenţiată”, acordându-i-se prioritate în activitatea instructiv-educativă.

Ce presupune de fapt diferenţierea în învăţare?

În activitatea noastră, noi, cadrele didactice, avem de-a face cu personalităţi diferite în formare, dar cunoştinţele, priceperile, deprinderile şi capacităţile pe care dorim să le formăm sunt aceleaşi pentru toţi elevii. Trebuie să fim conştienţi că aceştia sunt persoane distincte, unice, fiecare are individualitatea lui definită de o serie de aspecte, dintre care menţionez: »» un anumit specific psihologic reprezentat de anumite particularităţi ale proceselor sale psihice, unele însuşiri psihice (aptitudini, temperament) şi structuri afectiv-emoţionale distincte (interese, aspiraţii, convingeri, trebuinţe etc); »» un anumit nivel de dezvoltare intelectuală; »» un anumit volum de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi; »» o anumită experienţă de viaţă, un anumit stil de a învăţa etc. Prin diferenţierea învăţării se înţelege cunoaşterea şi folosirea particularităţilor individuale cu scopul de a-l ajuta pe copil să se dezvolte la nivelul la care îi permit posibilităţile sale, prin eforturi progresive. Instruirea diferenţiată vizează adaptarea activităţii de predare – învăţareevaluare (îndeosebi sub raportul conţinutului, al formelor de organizare şi al metodologiei didactice) la posibilităţile diferite ale elevilor, la capacitatea de înţelegere, ritmul de lucru propriu unor grupuri de elevi sau chiar fiecărui elev în parte. Premisa oricărei acţiuni de tratare diferenţiată o constituie depistarea trăsăturilor care-i diferenţiază pe subiecţi, dar şi stabilirea rolului fiecăruia în definirea comportamentului care conduce la performanţele aşteptate. Un test care ne demonstrează că fiecare copil este o individualitate şi că pretinde un ,,tratament” individualizat îl constituie TESTUL ARBORELUI.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Şcoala azi

Model de desfăşurare Participanții primesc câte o foaie de hârtie. Sunt rugaţi să deseneze pe ea un copac, fără să primească alte indicații. În final, după interpretare, își vor lipi ,,copăcelul” ca parte a unui copac mare, a cărui tulpină a fost desenată de la început. Se extrage concluzia că indivizii sunt diferiți și acest lucru determină moduri de abordare diferite.

Interpretare

Profesor învăţământ primar, Irina-Elena Vrăjitoru

1. Ce procent din spaţiu ocupă? A. jumătate sau mai puţin – dorinţa de lărgire a orizontului de cunoaştere; B. mai puţin de jumătate – plin de idei, talente, energie. 2. Ce se afla la baza copacului? A. lipsa bazei - nesiguranţă, tendinţa de a nu fi în contact cu sursa interioară de inspiraţie; B. o linie – un puternic sentiment al eului; C. configuraţia rădăcinilor – simţul realităţii. 3. Unde este amplasat şi cum este înclinat? A. stânga – ancorat în trecut; B. central – vertical, concret; C. dreapta – privire spre viitor. 4. Dimensiunea trunchiului A. înalt, subţire – stabilirea de legături cu lumea prin intelect; B. echilibrat (potrivit) – conştient de viaţa intelectuală şi fizică; C. scurt, gros – interesat mai mult de probleme fizice şi emoţionale. 5. Coroana A. separată de trunchi – nu amestecă raţiunea cu sentimentele; B. în continuarea trunchiului – mesajele trec prin trup, ajung la cap, uneori inconştient; C. ramuri trunchiate – de obicei reţinuţi în faţa evenimentelor. 6. Ramurile A. fără frunze – multe idei neexprimate; B. cu frunze – satisfacţie, punere în practică a ideilor; C. cu frunze, flori şi fructe – viaţă plină de energie şi interes. 7. Elemente căzute din copac – pierderi sau situaţii neîncheiate. 8. Alte elemente de fundal – semnificaţii personale. Pentru a răspunde unor nevoi atât de diferite, se face apel la o serie de orientări generale, dar depinde de fiecare situaţie de învăţare şi de modul creativ al fiecărui cadru didactic. Cu siguranţă, este o provocare, o responsabilitate, devenind o calitate a managementului educaţional, o abilitate a cadrului didactic în dezvoltarea personalităţii fiecărui copil. Nu trebuie să uităm că un copil este o minune irepetabilă şi ar fi păcat ca prin acţiunile noastre să uniformizăm aceste individualităţi. Priviţi-le!

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Şcoala azi

De ce opțional Meșteșuguri?

eşteşugurile artistice sunt domeniul cel mai expresiv al culturii tradiţionale. Prin definiţie, a fi meşter înseamnă a cunoaşte şi a profesa mai bine decât alţii un domeniu foarte specific al creaţiei, care necesită cunoştinţe şi deprinderi de muncă special dobândite. Însuşirea şi transmiterea cunoştinţelor, tehnicilor şi procedeelor de confecţionare a obiectelor în spiritul tradiţiilor meşteşugăreşti se făcea în trecut preferenţial în cadrul familiei sau prin ucenicie. Obiectele produse cu ajutorul meşteşugurilor artistice tradiţionale sunt foarte valoroase pentru a înţelege spiritul, forţa şi măreţia creativităţii artistice şi tehnice a comunităţilor. Există câteva lecții în cadrul disciplinei de Educație tehnologică în care sunt prezentate elemente tradiționale, însă numărul de ore este foarte mic și de aceea am considerat că este necesară dezvoltarea acestor lecții în cadrul unui proiect CDȘ. Pentru implementarea acestui proiect, vom colabora cu Centrul de Cultură ”Carmen Saeculare” Neamț și cu Muzeul Etnografic din Piatra Neamț. În cadrul acestor ore, elevii vor descoperi meşteşugurile artistice tradiţionale din Ținutul Zimbrului: arta textilă, prelucrarea lemnului, pietrei, lutului, nuielelor, acestea constituind activităţi străvechi, dezvoltate în strânsă legătură cu cadrul natural și resursele naturale.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Și pentru că astăzi se constată o tendință spre promovarea produselor lipsite de gust și valoare spirituală sau artistică, mare parte a orelor din cadrul CDȘ vor fi valorificate pentru cultivarea în rândul elevilor a autenticului, a lucrului realizat manual, sporind astfel bucuria și mândria de a realiza și purta portul tradițional românesc. Elevii vor învăța să realizeze produse cusute manual, cu specific tradițional moldovenesc, din zona noastră, astfel încât din semestrul al II-lea să fie capabili să lucreze ia tradițională. Prin valorificarea produselor realizate, elevii vor dezvolta și competențe antreprenoriale. Profesor Angelica Ghiţă

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Educaţia globală: toleranţă, responsabilitate și respect Motto: ”… respectarea drepturilor omului trebuie să facă parte din educația globală și din demnitatea omului, iar toate aspectele violenței fizice sau mintale împotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale.” – Parlamentul European, Rezoluție, 11 iunie 1986

Educația globală este o sintagmă utilizată pentru a descrie o formă de educație care: »» facilitează înțelegerea conexiunilor dintre viața individului și cea a semenilor lui răspândiți pe tot globul; »»aprofundează înțelegerea influențelor economice, culturale, politice și de mediu care ne modelează viața; »» dezvoltă acele competențe, atitudini și valori care ne permit să lucrăm împreună pentru a produce o schimbare și pentru a prelua controlul asupra propriilor noastre vieți; »» are ca și scop primar formarea unei societăți juste și durabile, în care puterea și resursele să fie împărțite într-un mod mai echitabil decât acum. Educația globală este o educație de calitate: stimulează dezbaterile, încurajează creativitatea și ne furnizează abilități utile atât în viața profesională, cât și în cea personală. Elevii de azi au în față un viitor în care granițele sunt abstracte și dimensiunea globală a educației este esențială. Cetățenii de mâine trebuie să comunice la nivel global, să poată participa cu succes la activități bazate pe proiecte și, mai ales, trebuie să aibă competențe de colaborare. Educaţia globală defineşte o abordare educaţională pozitivă şi integrată, al cărei scop este acţionarea în vederea asigurării condiţiilor, instaurarea unei lumi durabile şi sigure pe baza analizării problemelor sociale şi economice, a diversităţii culturale şi a strategiilor de instituire a păcii.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Şcoala azi

Obiectivele majore ale educaţiei globale urmăresc: »Înţelegerea » proceselor complexe care determină violenţa, conflictele la nivel individual, de grup, naţional şi global; cunoaşterea modalităţilor de rezolvare a acestora şi implicarea în eliminarea şi prevenirea lor; »Dezvoltarea » abilităţilor personale şi sociale necesare convieţuirii în armonie cu ceilalţi; »Formarea » comportamentului proactiv bazat pe respectarea drepturilor omului; »Crearea » şi dezvoltarea comunităţii de învăţare în care elevii şi profesorii se motivează reciproc pentru a lucra împreună în vederea înţelegerii problemelor sociale cu care se confruntă şi identificării soluţiilor potrivite, capabile de aplicabilitate. »Cunoştinţele » frecvent asociate educaţiei globale se subsumează următoarelor concepte: »Conflictul » (investigarea unei varietăţi de conflicte: istorice, contemporane, personale, globale; modalităţi de soluţionare a acestora în maniere nonviolente etc.); »Pacea » ( investigarea păcii atât ca stare, cât şi ca proces; studii de caz: persoane, instituţii, organizaţii care militează pentru promovarea şi instaurarea păcii etc.); »Justiţia » (respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; statutul de militant şi observator al acestor realităţi); »Puterea » (puterea, efectele ei, democraţia şi participarea democratică etc); »Schimbarea » socială şi continuitatea ( investigare proceselor de schimbarea socială, valoarea şi efectele lor la diverse niveluri: micro şi macro contextuale); »Genul » ( investigarea discriminării din perspectivă istorică şi în context contemporan, evoluţia viitoare a acestui fenomen, micro şi macro perspective); »Grupul » etnic (discriminarea bazată pe etnicitate; înţelegerea fundamentului istoric, rasismul, xenofobia, violenţa, dimensiuni micro şi macro contextuale); »Ecologia » (investigarea problemelor ecologice la nivel local, regional, global; provocări, oportunităţi şi provocări contemporane); »Interdependenţa » (investigarea impactului deciziilor şi acţiunilor unor grupuri la diferite niveluri; interdependenţa populaţiei bazată pe comunicare şi mediu); »Viitorul » (investigarea alternativelor viitorului, a implicaţiilor diverselor opţiuni, a posibilităţilor de conturarea a unei lumi mai sigure); »Gândirea » critică (abordarea problemelor în mod critic pentru recunoaşterea şi respingerea îndoctrinării şi manipulării); »Empatia; » »Cooperarea; » »Asertivitatea » (capacitatea de comunicare clară într-o manieră nonagresivă); »Abilitatea » socială (abilitatea de a influenţa procesul de luare a deciziei în baza unor cunoştinţe unanim cunoscute, în mod constructiv şi non-discriminatoriu).

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Şcoala azi

Sarah, Centrul de interes, Clasa a V-a C, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Istoria Săptămânii Educației Globale începe în 1999, când Consiliul Europei, prin organismul său specializat - Centrul - Nord - Sud, a inițiat, la Strasbourg, prima “Săptămâna a Educației Globale”. Scopul acestei săptămâni este acela de a promova în statele membre activități școlare dedicate reducerii sărăciei și excluderii sociale. Astfel, fiind o reușită încă de la prima ediție, sărbătoarea dedicată educației mondiale se continuă și în prezent. „Săptămâna Educaţiei Globale” încurajează copiii, tinerii şi profesorii să iniţieze activităţi educaţionale în domeniul cetăţeniei globale, prin dezbaterea unor teme ca: diversitatea şi inegalitatea, atât la nivel local,cât şi global, având la bază principalele teme ale cetăţeniei globale: »» sensibilizarea întregii lumi asupra rolului de cetăţeni ai globului, »» respectarea diversităţii şi a comunicării interculturale, »» dorinţa de a face ca lumea să devină un loc mai echitabil şi durabil, »» responsabilitatea asupra propriilor acţiuni.

Resurse informaţionale o www.nscentre.coe Bibliografie Cucoş, C., Psihopedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1998 Joiţa, E., Pedagogie şi elemente de psihologie şcolară, Editura Arves, Craiova, 2003 Toader, A.D., Psihologia schimbării şi educaţia. Polarităţi şi accente ale procesului educaţional, EDP, Bucureşti, 2005.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Învăţător Mariana Olariu

Din gândurile unui absolvent

Ecaterina Alistar, elevă în clasa a IX-a RC la Colegiul Național ,,Stefan cel Mare” Târgu Neamţ

imic nu este mai frumos decât dulcele tril al copilăriei, al amintirilor și al momentelor care vor rămâne etern în sufletele noastre. Ne naștem, creștem, evoluăm alături de persoanele dragi, în locurile natale unde ne creionăm firul amintirilor ce mai apoi va fi depănat după ani și ani, dar nu dat uitării. Școala generală a fost locul unde mi-am început noua concepție despre viață, despre oameni. Locul în care am învățat că nu notele reflectă ceea ce ești tu cu adevărat, am învățat că trebuie să fiu un om corect și drept, să ofer bunătate ca să pot primi la rândul meu. Aici miam descoperit talentele, m-am descoperit pe mine ca om, cu defecte, dar și cu calități. Spiritul patriotismului, al iubirii de tradiție l-am dezvoltat pe holurile școlii și nu numai, prin activitățile noastre adresate patriei de care suntem mândri. Am gustat și din bucuria succesului atunci când noi, pompierii de la Brusturi, mergeam cu pas hotărât pe străzile Austriei, cântând cu mândrie cântece patriotice şi atrăgând privirile uimite ale tuturor. Ce experiență unică! Acea bucurie de nedescris se mai regăsește și astăzi în inimile celor douăzeci de copii care erau trup și suflet pentru România. Acele momente au trecut… Acum fiecare a luat-o pe drumul lui, cu noi griji, cu diverse încercări la care suntem dispuși să răspundem cu hotărâre, pentru că așa am fost formați, să nu fim doborâți vreodată. După cei opt ani petrecuți în școala unde ne-am pregătit pentru viață, a venit cea dintâi cumpănă, în care totul depindea de noi. Nu profesori, nu învățători, nu părinți. Viitorul era în mâinile noastre…, iar acum tot ceea ce am agonisit în acești ani de învățătură, trebuia să așternem pe foaia de examen. Eu mi-am îndeplinit visul, roadele muncii mele din acești ani au fost vădite și acum tot ce am este mulțumirea că am intrat la liceul la care am visat dintotdeauna. Momente de deznădejde au existat, dar mereu am auzit cuvinte de încurajare care-mi spuneau că pot mult mai mult de atât, și tocmai astfel de cuvinte mă făceau să nu-mi pierd încrederea în cine sunt. Așa că, dragi colegi, bucurați-vă de acești ani care v-au mai rămas, faceți-vă profesorii mândri de voi și prețuiți fiecare clipă rămasă în școala generală! Și cel mai important, învățați cât mai mult, ca să ajungeți pe culmile succesului.!

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Le plaisir de lire

Le monde francophone

Litanie des écoliers Saint Anatole, Que légers soient les jours d’école Saint Amalfait, Ah! Que nos devoirs soint bien faits! Saint Cordule, N’oubliez ni point ni virgule! Saint Nicodème, Donnez-nous la clé des problèmes! Saint Tirelire, Que grammaire nous fasse rire! Saint Simeon, Allongez les récreations! Saint Esponges, Efface tous les mauvais points! Sainte Clémence, Que viennent vite les vacances! Sainte Marie, Faites qu’elle soient infinies!

d’après Maurice Carème

Plaisir de créer

ès le début de septembre,les hauts peupliers du bord de la rivière sont devenus des arbres d’or. L’automne a été précoce cette année. Au milieu d’octobre, le bois était féerique. Les cerisiers sauvage ont allumé leur feuillage et, peu à peu, l’incendie a gagné tous les arbres. De temps en temps une feuille se détache, plane un instant et vient doucement se poser sur le tapis du sol.

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Ioana Păstrăvanu, clasa aVII-a

Școala Gimnazială Ieremia Irimescu Brusturi și Casa Corpului Didactic Neamț, organizează:

Proiecte educaţionale

Atelierul de lucru

Bibliotecarii, profesorii și elevii au un HOBBY! în cadrul proiectului

Ai un HOBBY? Alege cartea pentru pasiunea ta! Va avea loc pe data de

27 octombrie, orele 13.00

în CDI –ul școlii.

Cu sprijinul cadrelor didactive și a elevilor claselor a V-a - a VIII-a.

i în acest an şcolar, elevii şi cadrele didactice ale şcolii noastre sunt antrenate în proiecte educaţionale menite să le diversifice preocupările şi să le ofere noi piste de explorat. Un astfel de proiect este: Ai un hobby? Alege cartea pentru pasiunea ta, în cadrul căreia am descoperit preocupări dintre cele mai diverse, în cadrul atelierului de lucru organizat în CDI-ul şcolii noastre: de la lectură, la patiserie, realizare de goblen, pictură… Mulţumim cadrelor didactice: Sîrbu Alexandru-Marius, Antohi Lăcrămioara şi Răileanu Marina pentru sprijinirea elevilor în cadrul proiectului. Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Însemnări de voinicel, în jurnalul toamnei...

Din activităţile noastre

sosit toamna! Şi odată cu ea a început şi noul an şcolar. Cu aceleaşi emoţii ne-am îndreptat paşii spre grădiniţă atât noi, educatoarele, cât şi copiii din grădiniţă. Decorul sălii noastre de grupă ne introduce pe toţi într-o lume plină de culoare, sugerând ca a sosit anotimpul toamna. Copiii au fost încântaţi de coloritul frunzelor, al fructelor şi legumelor de la centrul tematic din sala de grupă, iar in mintea lor s-a născut întrebarea: ,, De unde au apărut toate acestea şi cine le-a colorat” aşa de frumos?” Am hotărât împreună cu ei ca în următoarele patru săptămâni să găsim răspunsul la toate aceste întrebări. Aşa a luat naştere ideea proiectului tematic ,,Toamna aurie înseamnă bogăţie”. Odată ce subiectul a fost ales, ne-am concentrat atenţia asupra realizării hărţii proiectului, urmărind descoperirea unor aspecte importante ale anotimpului toamna. Am notat ceea ce ştiau copiii despre acest subiect, dar şi ceea ce ar dorit să afle despre toamnă. În urma discuţiilor libere şi a experienţei copiilor, am trecut la stabilirea obiectivelor, care să-i ajute în aflarea a cât mai multe adevăruri legate de acest subiect. Având în vedere obiectivele propuse, am planificat şi organizat activităţile, am pregătit diverse materiale didactice pentru centrele de interes, solicitând şi implicarea părinţilor.

Ce știm?

Ce nu știm și vrem să aflăm?

A trecut vara şi a venit anotimpul toamna. Se face mai repede seară. Toamna se coc fructele. Toamna se adună legumele. Toamna este mai frig. Toamna păsările călătoare pleacă în ţările calde. Toamna frunzele copacilor se colorează şi cad. Toamna este un anotimp ploios. Toamna animalele sălbatice se pregătesc pentru iarnă.

De ce nu mai străluceşte soarele aşa de mult? De ce suflă vântul? De ce îşi schimbă frunzele copacilor poziţia şi culoarea? De ce se face mai repede seară? De ce se colorează legumele? Cum ne ajută legumele să fim sănătoşi? De ce nu mai au copacii frunze? Ce provizii îşi fac oamenii pentru iarnă? Ce provizii îşi fac animalele pentru iarnă?

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Profesor învăţământ preşcolar, Marinela Gavriloae Grupa mare ,,Voiniceii”, Grădiniţa cu P.N. Brusturi

Toamna cea bogată ne-a adus fructe şi legume pe care, curioşi cum suntem, le-am observat îndeaproape, le-am pipăit, am învăţat despre ele lucruri noi, le-am spălat, şi… le-am mâncat! Însă nu am uitat să le pictăm cu atenţie, să le decupăm după contur şi să înfrumuseţăm sala de grupă ca-n poveşti cu ele. Am adus la grădiniţă frunze, conuri, castane, cu care am realizat numeroase lucrări practice, am învăţat să numărăm, să formăm mulţimi după anumite criterii. Cu multă bucurie, la sectorul construcţii am realizat rafturi pentru cămară, lădițe pentru fructe și legume, straturi cu crizanteme, la colţul căsuţei am pus murături, am pregătit salate, la sectorul artă am pictat şi modelat, la ştiinţă am răsfoit curioşi enciclopedii şi diverse reviste, am vizionat la calculator diverse filmuleţe. Pentru a o bucura pe Zâna Toamnă, am învăţat multe cântecele şi poezii! Ne-am pregătit serios şi am lucrat aşa cum numai noi ştim! Am făcut de toate şi tot ce trebuie pentru a ne demonstra că ,,Toamna aurie înseamnă bogăţie”. La sfârşitul proiectului s-a organizat o expoziţie cu lucrările copiilor și cu fotografii din timpul desfășurării activităților. Nu am uitat nici de părinţi… aşa că, pentru a se bucura şi ei de lumea noastră de poveste a toamnei, i-am invitat să viziteze expoziția noastră din holul grădiniţei. Ce vă putem spune de ei ? Au fost încântați şi mândri, s-au bucurat alături de noi de bogăţia toamnei ce a venit ca o poveste în grădinița noastră. Luna octombrie a fost minunată, iar întâlnirea cu Toamna a fost o întreagă enciclopedie ce s-a deschis pentru noi…

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Din activităţile noastre

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Revista Č&#x2DC;colii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Din activităţile noastre

Revista Izvorașul, Anul III, Numărul 5, Septembrie-Decembrie 2018

Acum, pentru că am ajuns la final, adresăm mulţumiri şi urări de bine Domnului Director al şcolii, Costache Stafie, întregului colectiv redacţional şi tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestui număr. Menţionăm faptul că, în acest an şcolar, beneficiem de o rodnică şi frumoasă colaborare cu Şcoala Gimnazială Alexandru Ioan Cuza, Roman, reprezentată de prof. Lucian Gherasim care ne-a pus la dispoziţie partea grafică, utilizând şi creaţii ale elevilor şcolii partenere.

Revista Școlii Gimnaziale Ieremia Irimescu, Brusturi

Sarah, Sărbătoarea Centenarului, Clasa a V-a C, Școala Gimnazială Al. I Cuza, Roman, 2018-2019

Revista Școlii Gimnaziale „Ieremia Irimescu” Brusturi

Anul III, Nr. 5 SeptembrieDecembrie 2018

Inspectoratul Şcolar al Judeţului Neamţ

Şcoala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

Ministerul Educației Naționale

ALE

R U IOAN

Şcoala Gimnazială „Alexandru I. Cuza”