Page 1

Gabriela Iosif

Cuvintele vrăjite

Culegere de exerciţii de limba şi literatura română Clasa a IV-a sem. I 0


Gabriela Iosif

EXERCIŢII DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ Clasa a IV-a

1


2


Cuvânt înainte Am realizat această culegere mai ales cu gândul la elevii mei de azi. Nu i-am uitat nici pe cei de ieri care mi-au dirijat percepţia modului în care vârsta poate accepta sau nu un anume mod de lucru. Am avut şi eu de învăţat de la ei nu numai ei de la mine. Sper ca în continuare lucrurile să se petreacă la fel, să reuşim să lucrăm împreună şi să putem spune că timpul a trecut peste sufletele şi minţile noastre cu folos. Exerciţiile propuse în culegere urmăresc desfăşurarea lecţiilor din manualul de limba română, clasa a IV-a, autori Tudora Piţilă şi Cleopatra Mihăilescu, Editura Aramis, 2006. Culegerile de ieri şi de azi folosite pentru limba română mi-au fost de ajutor. Dacă învăţătura se aşterne în minţile noastre precum cărămizile la o zidire, doresc să cred că această carte va fi o bucăţică din zidul care va fi cândva mintea unor oameni învăţaţi şi inteligenţi. Învăţătoare, Iosif Gabriela Şcoala cu clasele I-VIII “Episcop Dionisie Romano”, Buzău, 2010.

3


4


Deşteaptă-te, române!

de Andrei Mureşanu

1. Răspunde la întrebări: ●Ce fel de soartă doresc românii să-şi croiască? ●Care sunt eroii pe care românii îi cinstesc şi-i respectă pentru faptele lor de vitejie? ●Cine sunt strănepoţii acestor eroi? ●Cum trebuie să ne apărăm ţara? 2. Realizaţi corespondenţa între cuvintele ce acelaşi sens: acum niciodată tirani fală măreţe triumfător

nicicând despoţi imediat victorios mândrie impunătoare 3. Alegeţi din coloana alăturată cuvintele cu sens opus: acum cruzi duşmani fală viaţă strigă

prieteni moarte ruşine niciodată şopteşte blânzi

4. Alcătuiţi un text scurt folosind expresiile: „somnul cel de moarte”, „croieşte-ţi altă soartă”, „triumfător în lupte”, ...măreţe umbre: Mihai, Ştefan, Corvine”, „cu braţele armate” „Viaţă-n libertate, ori moarte...” . 5. Autodictare : strofa a treia.

5


Unitatea 1

SUNĂ CLOPOŢELUL

Nenea directorul după George Şovu 1. Însemnaţi cu ■ răspunsurile corecte: Acţiunea se petrece: □ în curtea şcolii □ lângă una dintre ferestrele culoarului □ la grădiniţă Copilul plângea pentru că: □ l-a certat directorul □ nu-i plăcea şcoala □ nu cunoştea pe nimeni la şcoală Personajele lecturii sunt: □ Ionuţ Popa □ directorul şcolii □ copiii din şcoală □ învăţătoarea clasei I □ mama copilului 2. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi înţeles (extrase din text): Pe partea de jos a ferestrei (...............................) înflorise o muşcată roşie ca focul. Avea la gât un şirag de pietre semipreţioase albe, sidefate (...................................). La capătul holului (.............................) plângea un băieţel. La laboratorul de Ştiinţele naturii a zărit (..............................) un vultur, un porc mistreţ, un acvariu, o căprioară şi multe păsărele. 3. Exprimaţi-vă părerea: De ce credeţi că domnul Alexandru Mocanu se prezintă ca fiind „nenea directorul”? Orientaţi-vă după următoarele răspunsuri: ○Directorul a înţeles că aşa ştia el de acasă că trebuia să se adreseze persoanelor mai în vârstă. ○Era politicos pentru că folosea formula de politeţe „matale” în locul celei întrebuinţate în şcoală pentru „dumneata”. ○”Nene, dar matale cine sunteţi?” este o exprimare politicoasă. Reţineţi! Textul „Nenea directorul” de George Şovu este un text narativ. Naraţiunea (povestirea) prezintă întâmplările într-o anumită ordine. Naratorul (povestitorul) prezintă cum „nenea directorul” află că băieţelului nu-i place la şcoală şi, înţelegând că el se comportă astfel pentru că nu ştia pe nimeni şi nici nu ştia ce este o şcoală, îi prezintă câteva din lucrurile deosebite pe care i le poate oferi aceasta. Când constată cât de frumoasă era învăţătoarea lui este fericit că poate ocupa locul gol păstrat pentru el. 4. Povestiţi în scris textul „Nenea directorul” folosindu-vă de ideile principale. 6


Cartea. Rolul ilustraţiilor 1. Justificaţi rolul pe care îl au fiecare din părţile componente ale unei cărţi: copertele (materialul din care este realizat, titlul, autorul, editura, imaginile care însoţesc titlul) , sumarul, interiorul (paginile, filele, mărimea literelor pentru titlu şi pentru texte, aşezarea în pagină a textelor etc). 2. Alegeţi o carte şi descrieţi-i alcătuirea şi aspectul. 3. Comparaţi o carte de literatură şi un manual de matematică. Prin ce se aseamănă, prin ce se deosebesc? Ilustraţiile sunt necesare? De ce? 4. Precizaţi din ce fel de cărţi au fost extrase ilustraţiile:

...............................

...............................

...............................

...............................

5. Descoperiţi familia cuvintelor: Ex: carte: cărticică, cărticea ,cărţulie, cărţişoară, cărţoi literă:............................................................................................................................................. a citi: .......................................................................................................................................... tipar: ............................................................................................................................................ 6. Realizaţi un desen pentru o lectură citită de voi:

7


Cuvântul. Cuvinte cu aceeaşi formă, dar cu sens diferit (omonime) Reţineţi! : În limba română unele cuvinte au aceeaşi formă dar sens diferit. Aceste cuvinte se mai numesc omonime. 1. Se dau cuvintele: broască, toc, mare, cot, leu, sare. Alcătuieşte câte două enunţuri cu sensurile diferite ale cuvintelor. 2. Descoperiţi şi subliniaţi omonimele din enunţurile de mai jos: Mama a cumpărat alt lac de unghii. În lac înotau tot felul de peşti. Sacul este gol, nu mai e nimic în el. A înscris un gol în ultimul minut al partidei. Nucul îşi înfige adânc rădăcinile în sol. Acum cântă nota sol. 3. Foloseşte imaginile pentru a descoperi omonime, după model:

4. Descoperiţi sensurile cuvintelor subliniate şi precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate.: Am mânact o roşie. ................................................................................................................... Am ales bluza roşie. .................................................................................................................... Vreau să mănânc un corn cu lapte. ............................................................................................. Berbecul a rupt un corn în luptă. ................................................................................................ Dacă numeri foile de plăcintă îţi piere pofta de mâncare. ........................................................... Nu mai rupe foile caietului! ........................................................................................................ 5. Dictare: La nea Ion în curte e un strat subţire de nea. Fata lui sare coarda, nevasta pune sare în mâncare. Pe bluza roşie are desenată o roşie. Vor face casa lună până la răsărit de lună. Subliniaţi omonimele. Precizaţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate. 8


Cuvintele vrăjite după Pierre Gamarra 1. Alegeţi cu ● răspunsurile corecte: Întâmplarea se petrece în: ○ curtea şcolii ○ sala de clasă Acţiunea se petrece: ○ dimineaţa ○ în recreaţie

○ bibliotecă

○ seara

Personajele povestirii sunt: ○ învăţătorul ○ peniţa ○ călimara

○ după plecarea copiilor ○ cărţile din bibliotecă

○ elevii ○ cuvintele

Mesajul care se deprinde din text: ○ Cuvintele sunt importante pentru oameni pentru că ele pot schimba, influenţa evoluţia omenirii. ○ Preşedintele conduce şi organizează un grup, este purtătorul lor de cuvânt. ○ Cuvântul PACE înseamnă condiţia pentru existenţa prieteniei, bunătăţii, afecţiunii, prieteniei, unirii, unui loc al nostru numit casă.

Reţineţi: Procedeul artistic prin care se atribuie lucrurilor, unor fiinţe ş.a. (altele decât oameni) însuşiri omeneşti se numeşte personificare. Lectura „Cuvintele vrăjite” foloseşte acest procedeu atribuind peniţei, călimării, literelor, posibilitatea de a gândi, vorbi, de a-şi spune părerea, de a alege, specifice doar comportamentului omenesc. 2. Daţi exemple de lecturi unde se foloseşte personificarea. 3. Completaţi după model: CASĂ= ne este drag pentru că semnifică locul unde te simţi cel mai bine PRIETENIE= ......................................................................................................................................... UNIRE= ................................................................................................................................................. BUNĂTATE= ....................................................................................................................................... MUNCĂ= .............................................................................................................................................. PACE= ................................................................................................................................................... 4. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaţi sens (sinonime): duşumea cuvinte iubire bunătate agitate lume

neliniştite omenire podea generozitate vorbe dragoste

5. Alegeţi perechile de cuvinte cu înţeles opus (antonime): bunătate prietenie unire pace

dezbinare război răutate duşmănie 9


6. Subliniaţi forma corectă: deodată/ de o dată înpreună/împreună copertele/coperţile

alee/aleie hotărâ/hotărî zoologică/zologică

todeauna/totdeauna cuvântul/cuvîntul unblă/umblă

7. Familia cuvintelor: prietenie: ........................................................................................................................................... muncă: .............................................................................................................................................. frate: ................................................................................................................................................. 8. a) Despărţiţi în silabe cuvintele: bibliotecă, preşedinte, învăţător, viscol, când, totdeauna. ........................................................................................................................................................... ........................................................................................................................................................... b) Scrieţi deasupra literelor v (vocală) şi c (consoană). 9. Completaţi în căsuţe semnele de punctuaţie potrivite: Ce cărţi îţi plac Îmi plac

cărţile de poveşti

Mie îmi plac cele de aventuri O am eu

de poezii

cu benzi desenate şi cele cu jocuri

Ce mult îmi doresc ultima carte cu Harry Potter

Ţi-o împrumut cu plăcere

Mulţumesc 10. Redactaţi un text scurt în care să introduceţi formule de prezentare, de salut, de permisiune sau de solicitare. Text model: La teatru _Bună ziua! _Bună ziua ! _Îmi permiteţi să trec? Am bilet pentru locul 54, lângă dumneavoastră. _Cu plăcere. _Mulţumesc! 11. Completaţi în paranteze cu (ks) sau cu (gz) în funcţie de cum se pronunţă sunetul „x” în cuvintele următoare: exemplu (gz)

excursie (................)

examen (................)

explicaţie (...................)

exerciţiu (.................)

taxi (................)

10


Factori care pot îngreuna comunicarea 2. Să ne amintim!

Vorbitor (emiţător)

mesaj

Ascultător (receptor)

2. Cum comunicăm? O folosind cuvintele (comunicare verbală) O folosind mimica şi gesturile, simbolurile şi tonalitatea vocii (comunicare nonverbală) 3. Joc (pe grupe): Fiecare grupă va alege o propoziţie care să poată fi descifrată prin gesturi şi mimică. Un reprezentant din grupa cealaltă va trebui să o interpreteze. A treia grupă va ghici mesajul. Jocul se va repeta în aşa fel încât fiecare grupă să treacă prin toate etapele (mesaj, emiţător, receptor). 4.

Numiţi factorii care împiedică înţelegerea mesajului: pronunţia incorectă

• Degeaba îl strigi, are căştile la urechi! •Alo, nu te aud, sunt pe stradă şi e gălăgie! •Am răguşit şi nu pot vorbi mai tare! •L(R)ică nu ştia să zică L(R)âu, l(r)ăţuşcă, l(r)ămul(r)ică...

zgomotul sau pronunţie foarte înceată factori care împiedică auzul (surditate, căşti...)

Reţineţi! Pentru ca mesajul să fie recepţionat corect, trebuie să fie rostit clar, corect, cu intonaţia corespunzătoare mesajului transmis. Tonul coborât al vocii, pronunţia incorectă, neatenţia etc. sunt factori care îngreunează comunicarea. 5. Transformaţi propoziţiile următoare în propoziţii enunţiative, interogative, exclamative şi citiţi-le corespunzător semnelor de punctuaţie folosite. Exemplu: _Pe cer zbura un cârd de berze. (p. enunţiativă) _Pe cer zbura un cârd de berze? (p. interogativă) _Pe cer zbura un cârd de berze! (p. exclamativă) Nişte omuleţi ieşeau pe gaura cheii bibliotecii. Săreau pe duşumea. _Când copiii ne vor stâlci, îl trimitem la domnul învăţător. 6. Joc. Telefonul fără fir Elevii clasei se vor aşeza în şir. Primul elev spune un cuvânt, o expresie, o propoziţie la urechea colegului de alături care o va transmite următorului. La final, ultimul elev spune cu voce tare ce a înţeles şi se va discuta modificarea mesajului iniţial.

11


Planul iniţial al compunerii 1. Să ne amintim: Compunerea este ........................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... Părţile unei compuneri sunt:

.....................................................................................................

Introducerea prezintă: ................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... În cuprins se scriu ....................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... Încheierea poate să conţină: ......................................................................................................... .............................................................................................................................................................. 2. Aşezaţi în ordine etapele de realizare ale unei compuneri: ....... ....... .......

dezvoltarea fiecărei idei din planul iniţial stabilirea ideilor principale stabilirea titlului

3. Citiţi compunerea alăturată şi stabiliţi părţile compunerii folosind modelul din manual.

.....................................

......................................

...................................... 12


Mi s-a terminat caietul după Mircea Sântimbreanu 1. Taie răspunsurile greşite: Întâmplarea se petrece: O acasă O la şcoală O în clasă Personajele întâmplării sunt: O băiatul O autorul O foile caietului O învăţătorul Foile erau folosite pentru: O desenarea bicicletelor O construirea avioanelor O bileţele O unele teme (scrise însă cu greşeli şi rupte cu multă uşurinţă) 4. Cuvinte cu acelaşi sens (sinonime): mirare a se termina molima hobby a se isprăvi uimire pasiune boală duzină informaţie mesaj doisprezece a pieri plafon tavan viciu nărav a dispărea 3. Cuvinte cu sens opus (antonime): a ateriza neîndoite îndoite a ieşi a se ivi a decola a intra a dispărea a rupe a veni a pleca a lipi 4. Spuneţi-vă părerea: Trebuie condamnat băiatul pentru pasiunea lui pentru desen? Ce sfat i-aţi da? Ce trebuie el să facă? 5. Băiatul este numit „stăpân” de către autor. De ce credeţi că a folosit această ironie?  face tot ce vrea cu caietele lui  nu i-a păsat că acel caiet a costat banii munciţi ai părinţilor  are drept de „viaţă şi de moarte” asupra caietelor  nu i-a păsat că acel caiet s-a terminat în două zile 6. Ce procedeu artistic a folosit autorul având în vedere că foile au însuşiri omeneşti? 7. Găsiţi un alt final pentru această povestire în care băiatul să înţeleagă cu ce a greşit ( de ex. faţă de caietele sale, de părinţii săi, de cei care au făcut caietele dar şi faţă de pomii tăiaţi pentru fabricarea hârtiei). 13


8. Aşezaţi ideile principale în ordinea corectă:  Foile neîndoite îl roagă pe autor să le scrie povestea.  Băiatul constată că i s-a terminat caietul.  Bicicletele desenate pe foi s-au întors.  Aeromodelele au aterizat pe caietul din care au plecat.  Foile din coşul de hârtie se plâng de năravul stăpânului. 9. Delimitaţi fragmentele (de la.... până la....) corespunzătoare ideilor principale. 10. Povestiţi oral şi scris lectura „Mi s-a terminat caietul” de Mircea Sântimbreanu. 11. Imaginaţi un dialog scurt între elev şi învăţător. Folosiţi semnele de punctuaţie învăţate. 12. Redactaţi un bilet unui elev care rupe foile din caiet. Daţi-i sfaturi acestui elev. Citiţi biletele în faţa colegilor şi discutaţi-le.

Să exersăm: 1. Despărţiţi în silabe cuvintele: caietul, băiatului, aeromodele, aproape, dumneavoastră ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... 2. Marchează cu o linie vocalele şi cu două consoanele din textul următor: „Noi ne-am desprins singure. Aşa se întâmplă într-un caiet cu file rupte. Folosiţi-ne dumneavoastră. Scrieţi despre năravul acestui şcolar. Caietul acesta s-a terminat tot. Măcar să se termine cu folos” (Mircea Sântimbreanu- „Mi s-a terminat caietul”) 3. Observă cuvintele prinse în cuplaj, explică-le înţelesul şi alcătuieşte propoziţii cu fiecare. Alege variantele cu care se pot confunda ultimele situaţii. aliniat

destins

a proveni

numerar

alineat

distins

a preveni

numeral

caro

harpă

fisă

acces

..............

.................

..............

.............

4. Taie forma incorectă: Mi s-a teminat caietul! sa

Aşa se întâmplă întrun caiet cu file rupte. într-un

Noi neam desprins singure. ne-am

Avioanele s-au întors pe aerodrom. sau

14


RECAPITULARE 1. Realizaţi corespondenţa între mesajul textelor şi imagini: „Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămureleNoapte bună!” („Somnoroase păsărele”- Mihai Eminescu)

„Se-mbulzesc la şcoli grămadă. Mândri, sprinteni şi vioi, Rând pe rând ca la paradă, Câte unul, câte doi, Vrând să intre toţi mai iute. Sunt la poartă vreo cinci sute...” („Şcoala”-Tudor Arghezi)

2. Formulează câte două enunţuri în care cuvintele păr, sare, mititei, tobă, roşie să aibă înţelesuri diferite. 3. Explicaţi cauzele care împiedică înţelegerea mesajului: a) _ Alo! Alo! Vă rog să sunaţi un pic mai târziu că acum exersează frate-meu la tobă! b) _ Ce mai e nou la voi pe deal? _ Ce spui? _ La voi pe deal.... _ Degeaba strigi. E prea departe. Mai bine sună-mă la telefon. c) Eu sunt român iar Giovani italian. Greu ne-am înţeles şi doar din semne. 4. Completaţi

□ cu semnele de punctuaţie potrivite:

□Bună ziua□ □Bine aţi venit□ □Aveţi cartea □Amintiri din copilărie□ de Ion Creangă□ □Costă 12 lei□ □Poftiţi banii□ □Mulţumesc□ Lectură plăcută□ □Mulţumesc şi eu □ Bună ziua□ 5. Indicaţi din ce parte a compunerii se potrivesc enunţurile: Era o zi frumoasă de toamnă. Soarele strălucea printre frunzele ruginii. Ionel porni spre şcoală. 6. Ordonaţi enunţurile pentru a obţine planul iniţial al unei compuneri: ........ A respectat reţeta din cartea de bucate. ........ Mama a fost foarte mândră de fata ei. ........ Ana a vrut să-i facă mamei o surpriză. Alcătuiţi o scurtă compunere după acest plan. 16


Evaluare 1. Alegeţi răspunsul corect: textul narativ

cuvinte cu aceeaşi formă dar cu înţeles diferit

sinonime

povestirea unor întâmplări care se desfăşoară într-o anumită ordine

antonime

cuvinte cu înţeles opus

omonime

cuvinte cu acelaşi înţeles

2. Realizează corespondenţa între ilustraţii şi titlurile textelor: „Mi s-a terminat caietul” de Mircea Sântimbreanu „Pinochio” de Carlo Collodi „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu 3. Formulează câte două enunţuri în care cuvintele broască, somn, şiret să aibă înţelesuri diferite: .................................................................................................................................... broască .................................................................................................................................... .................................................................................................................................... somn ................................................................................................................................... .................................................................................................................................... şiret ................................................................................................................................... 4. Explică prin enunţuri care pot fi cauzele neînţelegerii mesajului transmis de persoanele care dialoghează:

.............................................. ................................................... .................................................... ............................................... .................................................... .................................................... 5. Precizaţi care este partea compunerii reprezentată prin enunţul: „Şi au trăit fericiţi până la adânci bătrâneţi.” .......................................................................................................................................................

17


Unitatea 2

A RUGINIT FRUNZA DIN VII...

La Medeleni

după Ionel Teodoreanu

1. Alegeţi cu ■ răspunsurile pe care le consideraţi corespunzătoare mesajului textului: Acţiunea se desfăşoară: □ la Medeleni □ pe domeniul familiei Deleanu □ la Bucureşti

Acţiunea se petrece: □ la începutul verii □ la începutul toamnei □ la sfârşitul toamnei

Dănuţ este supărat pentru că: □ pleacă departe de familie □ s-a terminat vacanţa □ pleacă la Bucureşti

2. Spuneţi-vă părerea! Dănuţ a refuzat tovărăşia Monicăi pentru că: O prezenţa Monicăi îl deranja O era supărat O ar fi izbucnit şi el în lacrimi O voia să mai admire livada încă o dată O voia să fie singur în natură 3. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu acelaşi înţeles (sinonime) din textul „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu: Dănuţ coborî treptele terasei (...............................) şi porni în paşi înceţi ( ..............................) spre livadă. Toamna risipea (............................) arome dulci şi amărui, parfumuri (...........................) stinse. Vântul bătea uşor (..................) pe mirişte şi în grădini. Monica se pitise (.............................) după trunchiul unui măr domnesc. Crengile se aplecau (.........................................) ca cerceii cu grele pietre preţioase ( .......................................). „Ce iute (..................................) a trecut vacanţa!” se gândea el. Monica apăru (....................................) în spatele (................................) băncii. Îi puse (...........................) pelerina pe umeri ca să nu răcească. 4. Completaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) cuvintelor date: coborî- ................................... măriţi- ................................... împrăştia- .............................. grele- ..................................... stinse- ................................... repede- ................................. deasupra- .............................. îndărătul- .............................. 5. Delimitaţi textul în fragmente după ideile-titlu de mai jos: ●Dănuţ ,singur, în livadă (de la............................................. până la ............................................ ) ●Venirea toamnei (de la ....................................................până la ................................................. ) ●Gândurile lui Dănuţ (de la .................................................până la ................................................) ●Gestul Monicăi ( de la .....................................................până la ................................................. ) 6. Citiţi şi alegeţi titlurile operelor literare legate de toamnă cunoscute de voi (nu uitaţi de ghilimele!): .............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................. 18


7. Alcătuiţi ideile sub formă de propoziţii. 8. Povestiţi oral, apoi în scris fiecare idee principală. Nu uitaţi să folosiţi alineatul când treceţi la povestirea unei idei noi! Reţineţi! Punctele de suspensie (......) marchează pauzele lungi în timpul vorbirii sau lipsa unui fragment dintr-un text. 9. Explicaţi de ce credeţi că au fost folosite punctele de suspensie în lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. Reţineţi! Ghilimelele sau semnele citării sunt semne grafice pe care le întrebuinţăm atunci când reproducem întocmai titluri, cuvinte, enunţuri sau texte scrise, spuse sau gândite de cineva. Când în cadrul unui citat intervine un alt citat se folosesc ghilimelele scrise astfel: „... <<...>> ...”. 10. Explicaţi de ce s-au folosit ghilimelele în textul lecţiei. 11. Descoperiţi în exemple situaţii care impun folosirea semnelor citării şi aşezaţi-le unde lipsesc. a) Lectura Puiul, scrisă de Alexandru Brătescu Voineşti, se adresează copiilor, adevăratul îndemn aflându-se în motoul de la începutul naraţiunii: Sandi, să asculţi de mămica! b) Comentează proverbul: Fugi de omul cu două feţe, că unele grăieşte şi altele gândeşte. c) Reţineţi versurile: Ţin minte-un timp ce nu l-a şters uitarea, Când lângă chipul mamei, mult iubit, Îmi apărea alăturea alt chip, Un chip frumos şi blând: învăţătoarea. 12. Completaţi textul cu semnele de punctuaţie ce se impun:

□ Ai citit în vacanţă□ □ Da □ □ Ce anume □ □ □Ursul păcălit de vulpe□ de Ion Creangă □ □Fram, ursul polar de Cezar Petrescu□şi Poezii de Tudor Arghezi□ 13. Formulează propoziţii cu fiecare din cuvintele de mai jos: sa s-a

sau s-au

nea ne-a

ia i-a

iau i-au

14. Dictare: (alineatele 3, 7-două enunţuri, 8 şi 9) din lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. 19


Propoziţia enunţiativă afirmativă Propoziţia enunţiativă negativă 1. Citiţi întâi propoziţia simplă, apoi pe cea dezvoltată. Analizaţi fiecare propoziţie în parte şi întocmiţi-i schema. Eu am mâncat caşcaval buuun!

Eu am mâncat!

......... ............................

Eu

am

............. ......................... ................... .............

mâncat!

......... ...............................

Eu

am

mâncat caşcaval buuun!

.............. ......................... ..................

+

+

+

.............

+

Să ne amintim! Propoziţia simplă este alcătuită din subiect şi predicat. Propoziţia dezvoltată are, pe lângă subiect şi predicat şi alte părţi secundare de propoziţie. 2. Alcătuiţi propoziţii simple cu ajutorul imaginilor.

..................................

..............................

................................

..........................

3. Adăugaţi „nu” în faţa cuvântului care exprimă o acţiune. ....................................... ...................................

.......................................

...............................

Reţineţi! ●Propoziţia enunţiativă afirmativă exprimă o constatare, prezentând o acţiune sau o stare ca fiind reală. (exemplu: Elevul citeşte.) ●Propoziţia enunţiativă negativă prezintă o acţiune sau stare ca nefiind reală. (exemplu: Elevul nu citeşte.) 4. Alcătuiţi propoziţii afirmative şi negative la sfârşitul cărora să se afle punct, semnul întrebării, semnul exclamării. 5. Alcătuiţi o compunere scurtă cu titlul „Un elev harnic”. Încercaţi să modificaţi acest text transformând unele propoziţii afirmative în propoziţii negative pentru a alcătui un al doilea text cu titlul „Un elev leneş”. 20


Compunerea după un suport vizual Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite: 1.

Numai citind mult vei izbuti să realizezi compuneri reuşite! Literatura este un model permanent din care poţi învăţa cum să scrii. Prin lectură îţi vei îmbogăţi vocabularul cu cuvinte noi şi vei învăţa cum să aranjezi aceste cuvinte în propoziţii, astfel încât să-ţi placă ceea ce ai scris. 2. Vei putea să scrii frumos numai despre ceea ce cunoşti. Observă cu toată atenţia tot ce te înconjoară şi informează-te din toate sursele care-ţi stau la îndemână. 3. Lasă imaginaţia să zboare! 4. Ordonează cuvintele în propoziţii şi propoziţiile într-un text în aşa fel încât povestirea să curgă firesc. 5.

Despre expresiile poetice: Cuvintele care arată însuşiri se numesc adjective. Adjectivele sunt cuvinte de sărbătoare. Datorită lor exprimarea este mai clară, mai limpede, mai precisă, mai plăcută, mai adevărată. Propoziţiile devin mai frumoase şi mai bogate cu ajutorul comparaţiilor, personificării şi al altor asocieri artistice de cuvinte. 6.

Fiecare compunere are un titlu. Atunci când ai un titlu, după care va trebui să lucrezi compunerea te vei gândi la un conţinut care să fie legat de titlu. Îţi faci un plan al lucrării şi, pe măsură ce scrii, reciteşte titlul pentru a vedea dacă te-ai abătut de la el. Atunci când ţi se dă tema compunerii va trebui să-ţi găseşti singur titlul, gândindu-te la conţinutul compunerii. 7. Părţile compunerii: Orice compunere are introducere, cuprins şi încheiere. În introducere, de regulă sunt prezentate: personajele, momentul şi locul desfăşurării întâmplării. Cuprinsul este partea cea mai dezvoltată. În încheiere se pot scrie: finalul întâmplării, învăţămintele trase, strofe scurte din poezii care conţin versuri potrivite textului scris în cuprins etc. 8.

Respectă alineatele! O compunere trebuie să aibă cel puţin trei alineate (pentru cele trei părţi ale compunerii). Cuprinsul, în funcţie de ideile care apar, poate avea la rândul său mai multe alineate. 9.

Nu repeta aceleaşi cuvinte!

10.

Un plan bun, o compunere bună! Planul iniţial de idei te ajută să-ţi pui gândurile în ordine, să nu te rătăceşti prin alte subiecte, să alegi ce e mai important de zis. Planul compunerii este format din ideile care rânduiesc desfăşurarea temelor astfel încât compunerea să „curgă” firesc, fără întreruperi. Ideile pot fi interogative (sub formă de întrebări), propoziţii enunţiative sau titluri. 11. Fii atent cum scrii! O compunere trebuie scrisă cu atenţie pentru a nu face şi greşeli de punctuaţie, ortografie, ordinea şi forma corectă a literelor ş.a. 12. Înainte de a scrie, gândeşte! Scrie compunerea pe alt caiet şi perfecţioneaz-o prin mai multe încercări. Când e gata, transcrie-o pe „curat”. Ultima citire fă-o cu voce tare. Este important să-ţi citeşti compunerea pentru a fi înţeles.

21


Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu 1. Completaţi cu

răspunsurile corecte:

Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi pentru că: O fusese secetă O plouase prea mult O nu semănaseră porumbul la timp Porumbul s-a făcut mult pentru că : O plouase la timp O porumbul legase câte doi-trei ştiuleţi pe fir O toamna a fost lungă Personajele care apar în text sunt: O sătenii O copiii O plugarii O învăţătorul Culesul porumbului a început: O la începutul primăverii O la sfârşitul lui octombrie O la începutul lui noiembrie 2. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): îngânduraţi destulă senină răcoroase înălţau boare larma

luminoasă reci ridicau îngrijoraţi suficientă gălăgie adiere

3. Legaţi cuvintele cu sens opus: târziu lungă înalt s-a încălzit râdea a intrat

scund devreme scurtă a ieşit s-a răcit plângea

4. Potriviţi înţelesurile prin corespondenţă: „Se descuie cerul”

admiraţia faţă de porumbul des şi înalt ca o pădure

„Ce porumb s-a făcut! Pădure!

bucuria sătenilor datorată recoltei bogate

„Le râdea oamenilor inima”

a plouat mult

„larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere”

oamenii fericiţi vorbeau mult şi tare 22


5. Alegeţi cu

şi alte titluri potrivite lecturii „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu:

O Hărnicie O Primăvară secetoasă

O Toamnă darnică O An îmbelşugat

O Roadele hărniciei O Plugarii harnici

O Miresmele toamnei O Început de an şcolar

6. Selectaţi din text câte două exemple pentru fiecare tip de imagine: Imagini vizuale

Imagini auditive

Imagini olfactive

Imagini tactile

Imagini dinamice

(miros)

(senzaţii de frig, cald)

(de mişcare)

7. Despărţiţi în silabe cuvintele: groase, neîntreruptă, vremea, încât, toamnă, noiembrie, plouat, mireasmă, fierbere, porneau, ştiuleţii, auzea, fiert, copiii, inimoase, persoane, boare. 8. Despărţiţi în silabe după model: dintr-o într-o

.......................

tai-o

.....................

scrie-o

.......................

din

-

tr-o

printr-un

.......................... n-are

.......................... .

de-acum

......................... privindu-l

.........................

pe-acolo

....................... printr-o

............................

9. Explicaţi sensurile următoarelor cuvinte: inima O doare inima. Primăria e în inima satului.

car

semăna

E un car tras de boi. Car un sac în spate.

fire

Primăvara semăna porumb. Are o fire veselă! Semăna bine cu mama ei. Bunica toarce fire de in.

11. Introduceţi cuvintele din dreapta în spaţiile potrivite: Era şi sora ............... acolo. El nu ........... gândit ce să facă mai târziu. Nu ştie dacă să ia mere ............... pere. Albinele ................ adunat în stup. Vii pe .............. mine? ................ fiert şi ............ mâncat.

s-a sa s-au sau l-a la

12. Transformaţi după model: îl vede

l-a văzut

se vede

îl aduce

........................

se aduce

îl sperie

.........................

se sperie

s-a văzut

o vede

a văzut-o

.....................

o aduce

........................

.....................

o sperie

.......................

13. Dictare: „Din când în când.... porumbului.”(din lect. „Culesul porumbului” după I.Agârbiceanu) 23


Rapsodii de toamnă -fragmentde George Topîrceanu 1. Alegeţi răspunsurile corecte: Primul semn de venire a toamnei: O Crivăţul O o boare O un vânticel rece Plantele sunt îngrijorate deoarece: O toamna înseamnă moartea florilor O toamna lasă uscătură în lumea plantelor O suflarea rece a vântului le distruge Libelula şi-a oprit zborul graţios pe o campanulă deoarece: O era obosită O se temea să nu fie luată de vânt O a simţit răceala vântului Toamna lasă în urma ei: O spaima florilor şi insectelor O cărări pustii O alai de frunze moarte 2. Când află că toamna vine : v v v v v

florile dalia petuniile floarea-soarelui campanula

-îşi vibrează clopoţeii -se teme c-or să-i cadă dinţii -se-agită -îşi îndreaptă talia -regretă, sunt îngrijorate

3. Alegeţi cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): rapsodie boare elită vibraţie a pustii spaimă

freamăt distins vânticel cântec frică a goli

4. Selectaţi explicaţiile potrivite: Titlul poeziei şi expresiile cu privire la reacţiile vieţuitoarelor în momentul apariţiei toamnei sugerează: ♪ un cântec trist, melancolic ♪ un cântec vesel, optimist ♪ o poezie dedicată schimbărilor din natură la venirea toamnei 5. Folosiţi cuvintele: cine, ce, unde, cum, când, de ce, din ce cauză ş.a. pentru a formula întrebări fiecărei strofe a poeziei. 6. Explicaţi de ce poezia „Rapsodii de toamnă” de George Topîrceanu este un text în versuri şi daţi exemple de folosire a personificării în poezie. 7. Autodictare: strofele care conţin denumirile florilor. 24


Verbul 1. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite: Partea de vorbire care exprimă .............................. , ..................................., ................................ fiinţelor, lucrurilor, fenomenelor ale naturii se numeşte verb. Verbul are pentru o singură fiinţă, un singur lucru, un singur fenomen al naturii, numărul ........................................ şi pentru mai multe fiinţe, mai multe lucruri, mai multe fenomene ale naturii, numărul .............................................. . Pronumele care pot însoţi verbele ajută la determinarea persoanei verbelor: -eu, noi persoana ........... -tu voi persoana .............. -el, ea, ei, ele persoana .............. 2. Completaţi spaţiile punctate cu verbele potrivite: Ramurile ....................................purtate de vânt. Florile .........................................în ghiveci. Copiii ......................................cu mingea.

Soarele ............................ la orizont. Drapelul ...........................în vânt. Peştele ..............................în acvariu.

3. Transformă substantivele în verbe, după model: fugă

a fugi

muncă

floare

.................

întoarcere

................. păcăleală

................. uitare

................

............... vorbire

...................... poveste

...............

4. Identificaţi verbele şi subliniaţi-le cu o linie pe cele la numărul singular şi cu două pe cele la plural: a) „A trecut întâi o boare b) „O mireasmă îmbătătoare se risipea în aer.” Pe deasupra viilor, („Culesul porumbului” -I. Agârbiceanu) Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor.” („Rapsodii de toamnă” -G. Topîrceanu) c)„Când vine toamna, păsările pleacă şi frunzele cad...” („La Medeleni” -Ionel Teodoreanu) 5. Completaţi tabelul următor cu verbele: a ridica, a vedea, a aduna, a scrie, a cânta, a cumpăra. pers. I

singular pers a II-a

pers a III-a

eu

tu

el,ea

25

pers I

plural pers a II-a

pers a III-a

noi

voi

ei,ele


6. Selectaţi verbele din enunţurile următoare şi completaţi tabelul. a) Şoarecele de bibliotecă ronţăia la o carte şi-şi dădea cu părerea: _ E bună cartea, mai bună decât cea de ieri! b) Doi grauri ciuguleau din cireşele roşii şi dulci. Pisica pândea şi ea pofticioasă. Ce nu ştiţi voi însă, e că Grivei abia aştepta să facă un pas şi...haţ! Să se înveţe minte hoaţa! verbul

numărul

persoana

7. Alcătuiţi enunţuri în care verbele să fie la: •persoana a III-a, numărul plural ............................................................................................................................................................... •persoana a II-a, numărul singular .............................................................................................................................................................. •persoana I, numărul plural ............................................................................................................................................................. 8. Transcrie enunţurile date renunţând la cratimă: Ce-ţi mai trebuie? Ce îţi mai trebuie? Nu-l doare. ................................................. N-a păţit nimic. ............................................... Ce-i spui mâine? ......................................... Să-şi ceară scuze! .............................................. Ce-l supără? ............................................... Cred că-mi aduc aminte. .......................................... Vreau să-mi spui. ...................................... 9. Alcătuiţi propoziţii în care verbul să arate: -acţiunea unei fiinţe: ........................................................................................................................................................ -existenţa unui obiect: ....................................................................................................................................................... -starea unui lucru: ....................................................................................................................................................... 26


7. Alegeţi explicaţiile corecte: „iarna-i aproape” deoarece: O căzuse bruma pe acoperişuri O îngheţase apa găinilor O în pâcla albăstruie din pădure iarna pregăteşte sania „uitându-mă numa-ntr-un ochi, ca raţa la uliu” vrea să spună că: O raţa stă nemişcată ca să urmărească mişcările duşmanului O pasărea stă pregătită să fugă la fiecare mişcare a atacatorului O stă în aşteptare neîndrăznind să mişte „iepurii săreau ca lăcustele” exprimă: O mulţimea iepurilor asemănătoare cu a lăcustelor O săriturile iepurilor O exagerările poveştilor vânătoreşti 8. Despărţiţi în silabe, conform modelului, următoarele cuvinte: Exemplu: într-o în tr-o şi-ngheţase cojocu-n

...............................................

de-acu

.................................................

...................................................

iarna-i

..................................................

înălţându-mi

...............................................

uitându-mă

.............................................

numa-ntr-un

..............................................

se-nţelege

............................................

şi-mpuşcam

...............................................

dumneata-n

.........................................

Reţineţi! Cuvintele v-a se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o silabă. Liniuţa de unire înlocuieşte vocala ă din cuvântul vă. Cuvântul a ajută la formarea timpului trecut al verbelor. Cuvântul va ajută la formarea timpului viitor. 9. Alegeţi varianta corectă: Dacă va/ v-a începe să plouă va/ v-a trebui să aveţi umbrelă la voi. Bunica nu poate veni să vă ia. Va/V-a spus de ieri că a fost programată la doctor şi nu ştie când va/ v-a termina. Va/V-a adus umbrela aceasta, pentru orice eventualitate. 10. Selectaţi verbele din enunţuri şi analizaţi-le (precizând persoana, numărul, timpul lor): Peste o săptămână se vor întoarce cu toţii. ............................................................................................................................................................... El l-am întrebat pe tatăl lui despre excursie. ............................................................................................................................................................... V-aţi adunat jucăriile ? .............................................................................................................................................................. 11. Dictare: Din lectura „Ţara de dincolo de negură” după Mihail Sadoveanu de la „Într-o dimineaţă...” până la „...n-o văd nicăierea.” 29


Sfârşit de toamnă -fragmentde Vasile Alecsandri 1. Indicaţi răspunsurile potrivite: „au fugit de zile rele” sugerează că păsările : O au plecat pentru că vor veni zile friguroase O fug de perioada în care nu pot găsi hrană O fug de cineva care le vrea răul „urmărite de al nostru jalnic dor” înseamnă că: O le vom duce dorul cu jale O plângem pentru că nu le putem opri plecarea O dorim să plece cât mai repede „Lunca bătută de brumă acum pare ruginită” arată că: O pădurea roşiatică străluceşte acoperită de brumă O lunca e distrusă, ca bătută, arsă de brumă O bruma străluceşte sub razele soarelui „iarna vine, vine pe crivăţ călare” descrie: O venirea furtunoasă a iernii O apariţia iernii călare pe crivăţ ca o vrăjitoare călare pe mătură O apropierea iernii uşor, pe nesimţite „boii rag, caii rănchează, câinii latră la un loc”spune că: O animalele simt cu teamă apropierea iernii O animalele se ceartă O animalele sunt înfiorate de zgomote 2. Descoperiţi în textul „Sfârşit de toamnă” de Vasile Alecsandri cuvintele cu acelaşi sens (sinonime) cu cele de mai jos: musafirii .......................... abandonat-au ..................... rătăcit-au ...................... trist ............................. ofilite ............................... se desprind ...................... 3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele date şi cuvintele cu sens opus (antonimele) din textul „Sfârşit de toamnă”: a reveni scurt vesel a se lipi a creşte a se depărta lung

a se dezlipi

a scădea

a pribegi

a se apropia

trist

4. Un cuvânt, mai multe sensuri. Explică sensul expresiilor date: A căzut pe gânduri. ......................................................................................................................... Frunza a căzut pe pământ. .............................................................................................................. I-a căzut faţa când l-a văzut. ........................................................................................................... A căzut la pat, are febră mare. ........................................................................................................ Am căzut la examen. ...................................................................................................................... 5. Legaţi corespunzător ( cu virgula desparte o repetiţie, o enumeraţie

) folosirea semnelor de punctuaţie din ultima strofă: semnul exclamării punctul marchează sfârşitul comunicării 30

exprimă teamă, emoţie


Planul dezvoltat de idei Reţineţi! Planul simplu de idei este alcătuit din ideile principale ale unui text. Planul dezvoltat înseamnă îmbogăţirea ideilor principale cu informaţii semnificative despre locul, timpul, personajele şi acţiunile acestora. 1. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Culesul porumbului” după Ion Agârbiceanu pornind de la modelul prezentat în manual pentru lectura „La Medeleni” de Ionel Teodoreanu. Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu

Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu

Planul simplu de idei

Planul dezvoltat de idei

1. Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi. 2. Toamna aduce roade îmbelşugate. 3. Fericiţi, oamenii culeg porumbul.

2.Realizaţi povestirea textului

1. Primăvara, plugarii erau îngrijoraţi. •Seceta din primăvară întârzie semănatul. •Doar o ploaie îndestulătoare şi o toamnă lungă ar fi salvat recolta. •Vremea a ajutat la creşterea recoltei. 2. Toamna aduce roade îmbelşugate. •Porumbul s-a făcut ca pădurea de des. •Vremea lunii noiembrie este prielnică culesului. 3. Fericiţi, oamenii culeg porumbul. •Lanurile de porumb sunt pline de larma culegătorilor. •Copiii ajută şi ei dar se bucură şi de aroma porumbului copt. •Carele înălţate şi pline cu porumb pornesc scârţâind de greutate spre sat.

folosindu-vă de planul dezvoltat de idei.

3. Nu uitaţi! Pentru ca un text să fie frumos trebuie să conţină expresii artistice. Utilizaţi-le pe cele din textul lecturii sau pe cele descoperite de voi în lecturile cu conţinut asemănător. Iată câteva exemple: „Soarele era palid.”, „Toamna împrăştia arome dulci şi amărui.”, „crenguţele ca cerceii cu grele nestemate”, „le râdea oamenilor inima”, „larma vorbelor ca o neîntreruptă fierbere”, „alai de frunze moarte”, „scânteiase în grădină şi pe acoperişuri o brumă groasă”. 4. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după următoarele criterii: a) Dacă povestirea urmăreşte ideile planului dezvoltat. b) Dacă conţine toate alineatele impuse de idei. c) Dacă cuvintele sunt corect ordonate în propoziţii şi propoziţiile în text astfel încât povestirea să curgă firesc şi fără cuvinte care să se repete supărător. d) Dacă s-au folosit cuvinte şi expresii artistice care să îmbogăţească textul. e) Dacă este scrisă cu atenţie, respectând ordinea, forma corectă a literelor, ortografia şi punctuaţia potrivite. 31


Unitatea 3

POVESTIRI CU TÂLC

Pălăria Omului-de-zăpadă după Iuliu Raţiu

1. Completaţi cu

răspunsurile potrivite:

Acţiunea textului se desfăşoară: O toamna O iarna O la început de primăvară Personajele textului sunt: O Omul-de- Zăpadă O băiatul O ceilalţi copii O un trecător Omul-de-Zăpadă i-a dat pălăria: O ca s-o ducă la depozitul de fier vechi O pentru că era prea grea pentru el O pentru că oricum nu-i mai trebuia, venea primăvara şi zăpada se topeşte Învăţătura pe care o desprindem din acest text este: O să reciclăm materialele refolosibile O să respectăm natura O să ne respectăm unii pe alţii 2. Găsiţi cuvinte cu sens asemănător (sinonimele) celor date mai jos cu cele aflate în textul lecţiei „Pălăria Omului-de-Zăpadă” după Iuliu Raţiu. îl urmărea ........................... normal ................................. nu arunca ........................... voce .................................. nasturii ................................. eu stimez ............................. îngrijorat ............................ impresionat ........................... 3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu sens opus (antonime): frig

a se apropia

în faţă

a strânge

prieten

nepăsător

duşman

grijuliu

cald

a se depărta

în spate

a împrăştia

4. Găsiţi cât mai multe cuvinte din familia cuvintelor date: fier ................................................................................................................................................ copil ......................................................................................................................................... 5. Delimitaţi textul în fragmente folosindu-vă de ideile sub formă de titlu date: •Discuţia băiatului cu Omul-de-Zăpadă •Propunerea Omului-de-Zăpadă •Promisiunea băiatului 33


6. Transformaţi ideile-titlu în idei sub forma unor propoziţii, apoi întocmiţi planul dezvoltat de idei. 7. Folosiţi-vă de planul dezvoltat de idei pentru a realiza povestirea textului. 8. Omul de zăpadă a primit, prin folosirea personificării, câteva trăsături omeneşti. Enumeraţi câteva din ele. 9. Scrieţi verbele date la timpul trecut. (a împleti) (a supraveghea) Bunica mi- ............................. un fes gros. Bunicul m- .............................. la lecţiile de aseară. (a fi) (a ajuta) Şi eu ...................... un nepot responsabil şi i- .................................. cu treburile în gospodărie. 10. Alegeţi varianta corectă a cuvintelor va şi v-a: Bunicul nu va / v-a spus atunci tot adevărul. Acum vă va / v-a putea spune de ce. Va / V-a povesti o întâmplare cu tâlc. 11. Completaţi cu semnele de punctuaţie potrivite. Omul i-a spus cu cel mai firesc glas

□ Iertaţi-mă de deranj □ dar aş vrea să vă pun o întrebare□ □ Ce întrebare vrei să-mi pui □ □ De ce vă scoateţi pălăria de câte ori trec eu pe drum □ □ Oala □ vrei să zici □ se amuză omul de zăpadă □ 12. Selectaţi din text verbe: a) la timpul trecut: ......................................................................................................................... b) la timpul prezent: ...................................................................................................................... c) la timpul viitor: ......................................................................................................................... 13. Realizaţi un text scurt în care să folosiţi formule de prezentare, solicitare, de permisiune, de salut. 14. Spuneţi-vă părerea: De ce credeţi că este foarte important ca elevii să adune fierul vechi? □ natura va fi mai curată fără deşeurile de fier; □ fierul vechi va duce la economisirea minereului de fier necesar uzinelor; □ fierul va fi refolosit în oţelării cu costuri mai mici; □ se pot câştiga bani mulţi din vânzarea fierului vechi; □ elevii vor fi apreciaţi şi lăudaţi pentru astfel de activităţi; 34


Substantivul Să ne reamintin! •Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii se numeşte substantiv. Substantivele sunt de două feluri: substantive comune şi substantive proprii. Substantivele comune sunt cele care denumesc fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii de acelaşi fel. Substantivele proprii sunt cele care denumesc anumite fiinţe, anumite lucruri, anumite fenomene ale naturii pentru a le deosebi de celelalte de acelaşi fel. Substantivele au două numere: numărul singular (pentru o fiinţă, un lucru, un fenomen al naturii) sau numărul plural (pentru mai multe fiinţe, mai multe lucruri, mai multe fenomene ale naturii). 1. Verificaţi care din următoarele cuvinte sunt substantive. Cum procedezi? zboară, albină, caldă, ninsoare, întoarcere, noapte, plop, ispiteşte, bucurie. 2. Alegeţi dintre substantive pe acelea care denumesc acţiuni şi stări sufleteşti: semănatul, căţel, călător, bucurie, prăşitul, creion, ger, scriere, bucurie, răbdare, răsărire, manual, furie, prăjitură, înfăşurare. acţiuni:............................................................................................................................................ stări sufleteşti: ............................................................................................................................... 3. Transformaţi verbele: pleacă, călătoreşte, strigă, munceşte în substantive şi alcătuieşte cu ele propoziţii: .............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................. ............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................. 4. Recunoaşteţi substantivele din textul următor şi precizaţi felul şi numărul lor: „Ursul nostru se nărăvise să fure, şi nu fura altceva decât bomboane, ciocolată, dulceaţă, fructe şi rahat.” („Hoţul”- Tudor Arghezi) „Păsările de la Giurgiu aşteptară păsările din Argeş, de la Bacău şi Severin, şi, după ce se adunaseră toate, au trecut în nori de stoluri către miazăzi, peste Dunăre...”. („Piatra piţigoiului”- Tudor Arghezi) 5. Puneţi în corespondenţă fiecare grup de cuvinte subliniat cu substantivele potrivite ca înţeles: •Am plecat de-acasă cu părere de rău. •Calcă cu băgare de seamă pentru că e alunecuş. •Aducerile aminte nu-i dau pace. •Poeziile cer ţinere de minte. •Hoţul urmăreşte tocmai victima cu nebăgare de seamă. 35

•memorie •amintirile •regret •neatenţie •atenţie


Genul substantivelor Reţineţi! Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu doi sunt la genul masculin. Substantivele care se numără la singular cu o şi la plural cu două sunt la genul feminin. Substantivele care se numără la singular cu un şi la plural cu două sunt la genul neutru. 1. Identifică substantivele comune din fragmentul următor şi grupează-le după gen în tabel: „Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul naşterii mele, la casa părintească din Humuleşti, la stâlpul hornului unde lega mama o şfară cu motocei la capăt, de crăpau mâţele jucându-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit, de care mă ţineam când începusem a merge copăcel, la cuptiorul pe care mă ascundeam, când ne jucam noi băieţii de-a mijoarca şi alte jocuri şi jucării pline de hazul şi farmecul copilăriei, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie.” („Amintiri din copilărie”- Ion Creangă) masculin

feminin

neutru

2. Analizaţi substantivele din textul următor, după modelul: floare = substantiv comun, genul feminin, numărul singular „Un popor de păpuşi cu braţele întinse, cu obrajii umflaţi şi rumeni, par a privi mirate la noi, cu ochii de mărgele.” ( „În Ajunul Crăciunului”- Alexandru Vlahuţă)

3. Realizaţi un text cu titlul „La magazin” unde să folosiţi cât mai multe substantive. Subliniaţi-le!

37


7. Realizaţi planul dezvoltat de idei pentru lectura „Povestea crocodilului care plângea” după Vladimir Colin pornind de la planul simplu de idei: Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin

Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin

Planul simplu de idei 1.Crocodilul plânge înşelând-o pe căprioară.

2.Căprioara vrea să-l ajute pe crocodil. 3.Crocodilul o mănâncă pe căprioară. 4.Papagalul povesteşte fapta crocodilului.

Planul dezvoltat de idei 1.Crocodilul plânge înşelând-o pe căprioară. •....................................................................... •...................................................................... • ...................................................................... 2.Căprioara vrea să-l ajute pe crocodil. •......................................................................... •........................................................................ 3.Crocodilul o mănâncă pe căprioară. •...................................................................... •..................................................................... 4.Papagalul povesteşte fapta crocodilului. •....................................................................... •.......................................................................

8. Povestiţi oral fiecare idee apoi, cu atenţie la exprimare, corectitudine şi aspect, în scris. 9.Citiţi-vă în gând de câteva ori povestirea, apoi în faţa colegilor cu voce tare. Apreciaţi care este cea mai frumoasă povestire din cele citite. Justificaţi alegerea făcută. 10. Continuaţi povestirea imaginându-vă cum au pedepsit animalele din pădure fapta crocodilului. „Un papagal, care văzuse din vârful unui copac tot ce se întâmplase străgă: _ Să afle toată pădurea ce păţeşte cine crede în lacrimile unui crocodil!...” ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................. ................................................................................................................................................................ ................................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................... .............................................................................................................................................................. 39


5. Care din proverbe nu se potriveşte cu mesajul poeziei? ☺ „Cine munceşte are ce mânca.” ☺ „Unirea face puterea.” ☺ „Cine aleargă după doi iepuri nu prinde niciunul.” ☺ „Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.”

Scrierea corectă a cuvintelor „n-ai” şi nai Reţineţi! Cuvintele „n-ai” se scriu cu liniuţă de unire (cratimă) şi se rostesc într-o singură silabă. Liniuţa de unire înlocuieşte vocala u din cuvântul nu folosit în propoziţiile negative. Cuvântul ai ajută la formarea timpului trecut al verbelor. Cuvântul nai este un substantiv comun, care denumeşte un instrument muzical de suflat. 1. Rezolvă conform modelului: Nu ai uitat. Nu ai văzut. Nu ai scris.

N-ai uitat. .............................. ..............................

Nu ai putut. Nu ai aflat. Nu ai cerut.

.............................. .............................. ..............................

2. Alege forma corectă a cuvintelor n-ai şi nai : Dacă n-ai un n-ai, n-ai cum să cânţi. nai nai nai

N-ai primit premiul întâi la concursul de n-ai. Nai nai

Crezi că n-ai curaj să cânţi la acel n-ai? nai nai

Tu n-ai nimic de făcut? nai

3. Completează textul înlocuind cuvintele subliniate cu ortogramele potrivite: _ Nu am (...............................) fărâmă de mâncare! _ Şi ce este (.............................) de făcut când nu este (...................................) de unde? _ Nu ai (......................................) de mâncare dacă nu munceşti! Şi apoi (............................) de ce să ne văicărim degeaba? Hai la muncă! 4. Răspunde la întrebări după modelul de mai jos: Ai aşteptat meciul?

L-am aşteptat.

Aţi câştigat concursurile?

..................................................................... .

Ai adus sacoşa?

.......................................................................

Îţi aminteşti poezia?

.......................................................................

Te aude cineva?

.....................................................................

Ai băut laptele?

......................................................................

Ai văzut harta?

...................................................................... 41


Transformarea textului dialogat în povestire Reţineţi! Atunci când un text dialogat se transformă în povestire se reiau toate informaţiile transmise de personaje. În povestire nu se mai foloseşte linia de dialog, iar verbele sunt la persoana a III-a. Trecerea de la dialog la povestire se face cu ajutorul cuvintelor de legătură: că, apoi, dacă, deci, ca să, pentru că, căci, şi etc. Model: Textul dialogat Povestirea „În seara următoare, prepeliţa îşi întrebă Următoarea seară prepeliţa i-a întrebat pe pui puişorii: ce au mai auzit. _Ei, ce-aţi mai auzit astăzi? _A venit iar stăpânul cu feciorul său. Au tot Ei i-au spus mamei că n-a venit nimeni să-l aşteptat rudele dar n-au venit. ajute pe stăpân. Stăpânul i-a spus feciorului: <<Se vede că degeaba aşteptăm, fiule, că ajutor nu vom primi de nicăieri. Ovăzul e în pârg. O să pun în rânduială cele de trebuinţă, că mâine, cum s-o crăpa de ziuă, venim şi ne apucăm singuri de coasă.>>

Pentru că ovăzul era copt şi nu se mai putea aştepta, a hotărât ca, împreună cu fiul său, să pregătească cele necesare şi să vină la muncă a doua zi, foarte devreme.

_Ei, puişorii mei, de vreme ce omul a hotărât să pună singur mâna, fără să aştepte ajutorul altora, treaba se va face. Se cade să ne mutăm de aici.” „Prepeliţa şi puii ei ”după L.N.Tolstoi

Auzind prepeliţa că omul n-a mai aşteptat ajutor de la nimeni şi că a hotărât ca el şi cu fiul său să lucreze singuri, a înţeles că treaba se va face. I-a luat pe puişori şi s-a mutat.

După modelul de mai sus transformaţi textul dialogat dat în povestire: „Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului. _Partea asta e a mea! _Şi partea asta a mea! _Şi asta, a mea! La barbă se încurcară. Bunicul îi împăcă zicându-le: _Pe din două. Şi copiii o despicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi. _Jumătate mie. _Şi jumătate mie. (...) Şi băiatul întinse d-o mustaţă şi fata de alta, ba a lui, ba a ei, să fie mai lungă. Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu şi-i împăcă zicându-le: _Amândouă sunt deopotrivă.” „Bunicul”- B.Şt.Delavrancea

43


După asemănarea lor după Emil Gârleanu 1. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele cu acelaşi sens din lectură. Făcuse Dumnezeu aproape toate vietăţile (.........................................) Pământului. Pe ultimele hotărî să le creeze (.........................................) după sfatul celorlalte. Creatorul (...............................) Se gândea cum să mai dea o vieţuitoare văzduhului (.............................................). După sfatul (......................................) răutăcios(asă) al broaştei, fluturelui, albinei, păianjenului, şopârlei, care voiau crearea unei fiare (.........................................), şi-au ales ca model părţile pe care le credeau ele a fi cele mai urâte. Numai rândunica fusese darnică (.......................................) şi ceruse o pasăre mai frumoasă (.......................................) decât ea. 2. Realizaţi corespondenţa între animalele din povestire şi sentimentele pe care le descoperă Dumnezeu faţă de celelalte animale. leul

invidia

raţa

mărinimia

elefantul

ură

broasca

îngâmfarea

rândunica

răutatea

3. Spuneţi-vă părerea! a) De ce credeţi că leul îl ura pe tigru? b) De ce raţa era invidioasă pe lebădă? c) De ce elefantul a cerut lui Dumnezeu să creeze şoricelul? 4. Comentaţi învăţăturile desprinse din lectură. Adăugaţi şi voi alte păreri. O Dumnezeu e drept şi bun înţelegând mintea şi inima celorlalte vieţuitoare. O Răutatea, egoismul, invidia au fost remarcate. O Bunătatea este cel mai frumos sentiment. O Creatorul îi răsplăteşte pe cei cu suflet frumos aşa cum a făcut şi cu rândunica. 5. Ce procedeu artistic a folosit autorul având în vedere că vieţuitoarele se comportă precum oamenii: vorbesc, au sentimente şi plănuiesc anumite întâmplări? 6. Realizaţi planul dezvoltat al povestirii, apoi povestirea acesteia. Pentru alcătuirea unui text corect şi frumos recitiţi indicaţiile de la pagina 21. 7. Analizaţi-vă propriile compuneri dar şi pe cele ale colegilor după criteriile de la exerciţiul numărul 4, pagina 31.

44


Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere Realizaţi povestirile textelor date parcurgând următorii paşi: •citiţi fiecare text cu atenţie; •întocmiţi planul simplu de idei; •adăugaţi planului amănunte alcătuind astfel planul dezvoltat de idei; •realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21); •analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de calitate. a) Ce ruşine! Alexandru şi Marin De la şcoală-acasă vin. Zice dintr-o dat’ Marin: _Hai să ne jucăm puţin!

Mama tare-i supărată Alexandru-n prag s-arată: _Bunicuţa m-a ţinut Pe la treburi s-o ajut.

Într-un ram de corcoduş Pun ghiozdanele acuş Şi încing cu sete-un joc. Timpul însă nu stă-n loc.

Nu termină vorba bine, Iată şi bunica vine, Ca să-l vadă pe băiat, Că as-noapte l-a visat.

Ce ruşine a păţit Alexandru, c-a minţit, Nu e greu de-nchipuit… (“Bucuria de a scrie compuneri”- Marcela Peneş) b) “Rândunica a plecat După hrană pentru pui, Cuibu-i singurel sub streşini Şi prin curte nimeni nu-i.

Trist se tânguie motanul: _Miau şi vai de capul meu! Petrişor îl ia în braţe _Iartă-mă, te rog, căci eu

Râde sub mustăţi motanul _Ce noroc!...Păcat să-l scap!... Iute sus!...Dar poc, o piatră Îl loveşte drept în cap.

Te-am lovit, şi rău îmi pare, Dar de bieţii puişori Ţie cum nu ţi-a fost milă, Când săriseşi să-i omori?” (“Motanul pedepsit”- Elena Farago)

c)“Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice: _ Dragii mamei copilaşi, eu mă duc în pădure, ca să mai aduc ceva de-ale mâncării. Dar voi încuiaţi uşa după mine, ascultaţi unul de altul şi nu cumva să deschideţi până ce nu-ţi auzi glasul meu. Când oi veni eu, am să vă dau de ştire, ca să mă cunoaşteţi, ş-am să vă spun aşa: <<Trei iezi cucuieţi Uşa mamii descuieţi...>> _Auzit-aţi ce-am spus eu? _Da, mămucă, ziseră iezii. _Pot să am nădejde în voi? _Să n-ai nici o grijă, mămucă…” („Capra cu trei iezi”- Ion Creangă)

45


Cumătra vulpe de Otilia Cazimir 1. Completaţi cu

răspunsurile corecte:

Acţiunea se petrece: O în grădină O în dumbrăvioară O în poiană

Personajele poeziei sunt: O gâştele O vulpea O Catincuţa O lupul O Ilenuţa O căţeluşii O mioarele O Grivei Din poezie învăţăm că: O unde-s mulţi, puterea creşte O cei fără putere pot izbândi dacă sunt uniţi O vulpea cea şireată a vrut doar să încerce dacă fetiţele sunt atente 2. Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele din text cu acelaşi înţeles: O vulpe poznaşă (......................................) stătea să spioneze (........................................), înfometată (................................................), slabă (..............................................), cu gândul la o gâscă durdulie (...............................................). Gâştele au început să ţipe şi să zboare dând semnalul. Fetele şi câinii au sărit cu ce au avut la îndemână. Vulpea cea prostuţă (............................) era să-şi lase coada între dinţii ( .....................................) lui Grivei. Acum e pace (...........................) în dumbravă iar fetiţele sunt mândre de realizarea (.........................) lor. 3. Transformaţi cuvintele date în cele care arată obiecte mai mici, ca în model: casă căsuţă gâscă .................................. soră ............................. vulpe ......................... câine .................................. coadă ............................ dumbravă ........................... oaie ........................... raţă ............................. 4. Transcrieţi versurile care arată: a) spaima trezită la apariţia vulpii d) hotărârea fetelor de a-şi apăra avutul b) descrierea „hoţului” e) ajutorul primit de la căţeluşi c) mesajul poeziei f) liniştea care s-a lăsat în dumbravă şi bucuria faptului că au reuşit, împreună, să izbândească asupra unui duşman de temut. 5. Completaţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor date mai jos: costelivă .................................. neroada .................................... flămândă să lase ................................... .................................... grasă linişte .................................... ................................... mulţi alungă ................................... .................................. creşte război ................................... .................................. urâta hoaţă .................................... ................................... 46


Vorbim şi scriem corect! 1. Încercuieşte forma corectă: Dacă n-ai/nai carte n-ai/nai parte. Am citit toată cartea într-o/întro zi. Vreau să i-au/iau o floare mamei. Vineri v-a/va pleca în vizită la bunici.

Când ai un n-ai/nai cânţi, când n-ai/nai un n-ai/nai nu cânţi. Se mişca când într-o/întro parte când într-alta/întralta. Lui Ionel nu i-au/iau plăcut fotografiile. V-a/Va fost cald sau frig?

2. Completează casetele cu semnele de punctuaţie potrivite:

□Scufiţa Roşie ascultă şi se duse să se aşeze pe pat lângă bunica□ dar □ mirată foarte de înfăţişarea acesteia □ spuse□ □Vai□ bunicuţo□ de ce ai mâini aşa de mari □ □ Ca să te strâng mai bine în braţe □ copila mea □ □ Vai □ bunicuţo □ dar de ce ai urechi aşa de mari □ □ Ca să te pot auzi mai bine □ fata mea □ □ Vai □ bunicuţo □ dar de ce ai dinţi aşa de mari □ □ Ca să te pot mânca mai bine □ Şi spunând acestea □ lupul cel rău se şi aruncă asupra Scufiţei Roşii şi o mâncă pe dată □□ („Scufiţa Roşie”- Charles Perrault) 3. Transformaţi dialogul de la exerciţiul precedent în povestire. 4. Imaginaţi-vă un alt sfârşit pentru fragmentul prezentat la exerciţiul nr.1. 5. Alegeţi proverbele care se potrivesc acestei poveşti: □ Înţeleptul învaţă din păţania altora, nesocotitul nici din a sa. □ Îi crapă obrazul de ruşine. □ Ascultă învăţătura tatălui tău şi nu uita poveţele mamei tale. □ Paza bună trece primejdia rea. □ Păzeşte-te de rele/ Ca să nu dai de belele. □ Caută acul în carul cu fân. 6. Transformă conform modelului: Model: Nu le spune! Spune-le!

Nu-l trezi!

Nu mă uita!

..............................

Nu te gândi!

Nu te aştepta!

.............................

Nu îl grăbi!

Nu-mi spune!

.............................

Nu-ţi privi cutia!

N-o asculta!

.............................

Nu-i ierta!

7. Alcătuiţi o propoziţie după următoarea schemă: S + P + Ap + Ap sc v sc a 49

Trezeşte-l! .................................. ................................. .......................... ...................................


Recapitulare 1. Citiţi textul următor respectând intonaţia impusă de mesaj şi semnele de punctuaţie: „_Mamiţoo! Mam’mare! Tanti! _ Ce e? Ce e? sar cucoanele. _ Să oprească! zbiară şi mai tare Goe, bătând din picioare. Mi-a zburat pălăria! Să oprească!!! Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la staţia din urmă. _Biletele, domnilor! Cucoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor de ce nu poate şi Goe să facă acelaşi lucru: fiindcă biletul era în pamblica pălăriei, şi, dacă a zburat pălăria, fireşte c-a zburat cu pamblică şi cu bilet cu tot. Dar avea bilet… Conductorul nu înţelege, pretinde bilet; dacă nu, la staţia apropiată, trebuie să-l dea jos pe d. Goe”. (“D-l Goe”- I.L.Caragiale) 2. Identificaţi: titlul lucrării, autorul ei, personajele, locul desfăşurării acţiunii. 3. Identificaţi verbele din text şi analizaţi-le. 4. Descoperiţi substantivele şi analizaţi-le. 5. Redactează planul simplu de idei pentru fragmentul de la ex. 1. Dezvoltă aceste idei şi povesteşte-l întâi oral apoi în scris. 6. Alcătuieşte câte trei enunţuri cu ajutorul fiecăruia dintre cuvintele i-a şi ia. 7. Formulaţi trei enunţuri cu cuvintele cândva, fiindcă, uneori. 8. Alcătuiţi propoziţii simple după următoarele scheme. a) P + S v s

b) P v

+

S p

c) S nr

+

P v+adj

9. Dezvoltaţi aceste propoziţii şi alcătuiţi-le schemele. 10. Alcătuiţi un plan de idei pornind de la imaginile de mai jos:

11. Redactează o compunere după imaginile de la ex. 10 folosind ideile formulate. •realizaţi povestirea cu grijă la exprimare şi aspect (indicaţiile de la pag. 21); •analizaţi textul obţinut (ex.4 pag. 31), îmbunătăţiţi-l, eventual, rescrieţi-l pentru a obţine un text de calitate.

50


Unitatea 4

BABA IARNA INTRĂ-N SAT

Iarna

de Vasile Alecsandri

1. Baraţi cu

răspunsurile greşite:

Tabloul realizat de scriitor surprinde : O iarna Culoarea care domină poezia este: O albastrul O primăvara O albul O toamna O verdele Iarna este înfăţişată ca: O o zână O o bătrână nemiloasă care cerne norii de zăpadă O o crăiasă a zăpezii Omul îşi face simţită prezenţa prin: O satele pierdute sub clăbucii albi de fum O plopii albi fantomatici O apariţia saniei dintre văi 2. Selectaţi cu ■ explicaţiile potrivite expresiilor date: „cerne norii” înseamnă: □ baba iarna cea cumplită cerne norii ca făina printr-o sită imensă; □ vântul viscoleşte zăpada; □ zăpada cade din cer măruntă şi deasă ca cernută prin sită; „troiene călătoare adunate-n cer grămadă” se referă la: □ nămeţii viscoliţi; □ valurile de zăpadă purtate de viscol; □ la drumurile prin care trec călătorii; „fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi” sugerează că: □ zborul fulgilor de nea seamănă cu cel al fluturilor; □ fulgii de nea sunt uşori ca nişte fluturi albi; □ fulgii sunt mulţi precum roiul de fluturi; „Ca fantasme albe plopii înşiraţi se pierd în vale” exprimă: □ plopii îmbrăcaţi în alb apar ca nişte stafii; □ stau aşezaţi ca nişte lumânări albe pe marginea drumului; □ apar ca nişte stafii ale unor vietăţi de mult dispărute din viaţă; „satele perdute sub clăbucii albi de fum”arată că: □ satele par îngropade sub stratul pufos ca de clăbuci; □ satele sunt acoperite de albul zăpezii; □ fumul este singurul semn de viaţă din imensitatea albă care acoperă satele; „oceanul de ninsoare” sugerează: □ imensitatea spaţiului precum oceanul acoperit de zăpadă; □ valurile de zăpadă se aseamănă cu valurile oceanului; □ cantitatea de zăpadă este mare precum oceanul. 52


3. Realizaţi corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): văzduh

albi

înşiraţi

se opreşte

cumplita

armură

se pierd

orizont

dalbi

aer

zare

înşiruiţi

zale

groaznica

încetează

dispar

mândra

patrie

dezmiardă

vesel

ţară

omăt

fantasmă

alintă

zăpadă

stradă

voios

clopoţei

drum

frumoasa

zurgălăi

fantomă

4.Scrieţi cuvintele cu sens opus (antonimele) celor extrase din poezie: lungi

adunate

albi

ziua

tinereţe

depărtare

uşoară

voios

scurte

Adjectivul 5. Scrieţi adjective pentru substantivele: iarnă ......................... ......................... .........................

ger .......................... .......................... ..........................

soare ........................ ........................ ........................

întindere ......................... ......................... .........................

sanie ............................ ............................ ............................

6. Scrieţi substantive pentru adjectivele date: cuminte, frumos, iubit, harnic, vesel pufoasă, rece, albă, groasă, troienită strălucitor, palid, rotund, cald 7. Transformaţi substantivele date în adjective, conform modelului: piatră, sfat, băţ, sticlă, stâncă, minciună, răcoare, umbră, muşchi, ţeapă, inimă, gheaţă, os,frumuseţe. Model: piatră pietros, pietroasă 8. Subliniaţi adjectivele din prima strofă a poeziei „Iarna” de Vasile Alecsandri precizând genul şi numărul acestora. 9. Alătură adjective potrivite substantivelor date: fluture: .............................................. carte: ................................................. nor: ..................................................

fluturi: ........................................................ cărţi: ............................................................ nori: ...........................................................

10. Autodictare: versurile care descriu ninsoarea din poezia „Iarna” de Vasile Alecsandri 53


Fram, ursul polar după Cezar Petrescu 1. Însemnaţi cu

răspunsurile corecte:

Personajele lecturii sunt: O Fram O Egon O eschimoşii O Otto Textul lecturii este: O o descriere Locul unde se petrece acţiunea este: O Polul Sud O o naraţiune O Polul Nord O un text in versuri O România Timpul acţiunii este: O primăvara O iarna O vara

Cei doi prieteni au fost salvaţi de către Fram: O încălziţi de blana lui groasă O s-a aşezat peste ei O le-a lins faţa 2. Spuneţi-vă părerea: •De ce credeţi că Fram nu i-a atacat pe cei doi oameni? •De ce i-a salvat de la îngheţ? •De ce i-a salutat când s-au trezit?

3. Ce sentimente a avut Egon când l-a recunoscut pe Fram, salvatorul lor? O mulţumire O simpatie O recunoştinţă O dragoste O furie O vinovăţie O frică O uimire O bucurie 4. Alegeţi cu ■ câteva dintre trăsăturile care dovedesc ataşamentul lui Fram faţă de oameni: □ le-a salvat viaţa, încălzindu-i □ s-a bucurat când aceştia s-au trezit □ când şi-a auzit numele i-a salutat □ nu înţelegea de ce nu mişcau □ fusese crescut de oameni de mic □ vorbea cu oamenii pe care-i înţelegea □ se simţea singur fără compania oamenilor □ cunoştea comportamentul oamenilor □ i-a recunoscut după miros □ îşi manifesta bucuria asemeni oamenilor 5. Realizează corespondenţa între cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): icnea înfricoşătoare urgie epuizaţi înspăimântătoare gemea istoviţi nenorocire sleiţi obosiţi înţelegea voce glas pricepea 6. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele cu sens opus (antonimele) cuvintelor date: măruntă mare

.............................. ..............................

buni puternic

...................... ..................

vechi veselă

............................... ..........................

7. Povestiţi textul „Fram, ursul polar” după Cezar Petrescu după ce aţi întocmit planul simplu de idei. 54


Genul adjectivelor. Acordul adjectivului cu substantivul 1. Subliniaţi substantivele din textul dat. Precizaţi genul şi numărul acestora. „Dar un bot cald, o răsuflare fierbinte le căuta obrajii. Era un urs. Un urs alb, care îl împingea pe fiecare, mirat de nemişcarea lor... I-a tras pe amândoi sub blana lui mare şi multă şi s-a pus cuminte pe aşteptat. Răbdarea i-a fost răsplătită: Egon deschise ochii, mirat şi neîncrezător. Nu murise! _ Otto! E Fram! Fram de la circul Struţki! Atât i-a trebuit ursului: Fram sări în patru labe, pe urmă în două. Îşi ridică în aer botul mare şi puternic şi cu o sclipire veselă în ochişorii calzi salută cu palma la tâmplă.” („Fram, ursul polar” după Cezar Petrescu) 2. Recunoaşteţi adjectivele din textul anterior şi analizaţi-le precizând genul şi numărul lor. 3. Realizaţi acordul corect între substantivele date şi adjectivele din paranteză: Se rătăciseră în această urgie (înspăimântător) ........................................ . Erau doi prieteni (bun)................................. şi (veche) .................................... , vânători de urşi (alb)............................ Amândoi simţeau că se cufundă în somnul (cea mare)................................ şi (negri).......................... de unde nu se mai întoarce nimeni. 4. Menţionaţi genul şi numărul şi veţi înţelege în ce constă acordul dintre substantiv şi adjectiv. copil

frumos

femeie

blândă

penare

noi

nr...........

nr..........

nr...........

nr..........

nr..........

nr..........

gen..........

gen..........

gen..........

gen..........

gen..........

gen..........

pantof

elegant

căni

sparte

caiet

albastru

nr...........

nr..........

nr...........

nr..........

nr..........

nr..........

gen..........

gen..........

gen..........

gen..........

gen..........

gen..........

Reţineţi! Adjectivul poate fi la genul masculin, feminin sau neutru. Adjectivul se acordă cu substantivul pe care îl determină. 5. Inversaţi locul părţilor de vorbire: bujori roşii

roşii bujori

floare albastră

.............................

soare strălucitor

...................................

masă bogată

..............................

croitori harnici

..................................

nori cenuşii

..............................

6. Construiţi propoziţii după schemele date: a) P v

+

AP s

+

AP + adj

AP adj

b) S s

+

55

AP adj

+

AP adj

+

P v


Darurile după E.T.A. Hoffman 1. Eliminaţi răspunsurile greşite cu

:

Evenimentul descris în text este: O Paştele O Crăciunul O Sf. Nicolae Personajele povestirii sunt: O Moş Crăciun O Fritz O Maria O părinţii O bunica Copiii descoperă în brad: O mere aurite şi argintate O jucării O migdale zaharisite O păpuşi O bomboane poleite O o rochiţă de mătase O lumânărele O un roib O husari îmbrăcaţi de paradă O Spărgătorul-de-Nuci La vederea pomului copiii: O au fost indiferenţi O au fost uimiţi O s-au bucurat

O l-au admirat O au amuţit O au privit cu curiozitate

Omuleţul descoperit la piciorul bradului a fost botezat: O Spărgătorul-de-Nuci O Sfarmă-Piatră O Soldăţelul de plumb 2. Scrieţi ordinea ideilor principale:

□ Maria şi Fritz adoptă omuleţul pe care-l botează Spărgătorul-de-Nuci. □ Copiii aşteaptă nerăbdători să intre în odaia cea mare. □ Copiii descoperă uimiţi bradul frumos împodobit. □ Ei descoperă jucăriile din jurul pomului. 3. Alcătuiţi povestirea acestui text întâi oral apoi în scris. 4. Alcătuieşte enunţuri în care să introduci cuvintele explicate în vocabular. 5. Sărbătorile sunt întotdeauna momente în care ne gândim şi la cei care au o soartă mai puţin fericită. Cum aţi putea face ca şi alţi copii să descopere bucurie în aceste zile? Dar în restul anului? 6. Scrie o scrisoare lui Moş Crăciun în care să-i povesteşti care sunt sentimentele tale faţă de sărbătorile de iarnă. Foloseşte expresii artistice din lectura „Darurile” după E.T.A. Hoffmann. PORTOFOLIU: •Selectează pe o fişă denumirea operelor şi a autorilor care au descris momentul sărbătorilor de iarnă ( cel puţin 5). •Povestiţi în scris una din lecturile alese.

56


Vorbim şi scriem corect! 1. Descoperiţi ce funcţie au în propoziţie substantivele subliniate. Alcătuiţi schemele propoziţiilor date. ...................... .................. .................. Copacii înfrunzesc primăvara. + + ..................... ................ ................ .................. ................. Frunzele copacilor .................. ............... ................ În copaci ...............

............... locuiesc ...............

............... .............. se usucă toamna. ............... ............ ............. păsărele ............

......... mici .........

şi

+ ........... mari. ...........

+

+

+

+

+

+

2. Analizaţi verbele din propoziţiile anterioare precizând ce funcţie au în propoziţie, persoana, numărul şi timpul acestora. ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... ............................................................................................................................................................... 3. Precizaţi ce gen şi număr au adjectivele descoperite la ex. 1. .............................................................................................................................................................. .............................................................................................................................................................. 4. Realizaţi acordul dintre substantive şi adjectivele din paranteză care le determină: „Sclipirile (neîntrerupt) ........................................... şi (orbitor) ......................................... de lumină (frânt) ..................................... ale fulgerelor spintecau, pe linii (fantastic)............................. şi nemărginit de (lung)........................................, întunecimile (fioros) .............................. ale nopţii (înaltă) .......................................[...] întinderile (albă) ..................................... tremurau cu răstimpuri (scurt) .................................. de întuneric şi lumină (albăstriu) ................................. sub licăririle (fulgerător) ............................................. şi (iute) ................................... ale focului ceresc.” („Furtuna” după Calistrat Hogaş) 5. Întocmeşte un plan de idei pentru o compunere, având ca sprijin ilustraţiile:

6.Redactaţi o compunere cu ajutorul imaginilor şi ideilor formulate. 57


3. Completaţi spaţiile punctate cu cuvintele potrivite selectate din textul „Colindătorii” după Mihail Sadoveanu: În ajunul ............................... doi fraţi porniră cu ...........................................peste câmpuri, peste .......................................de gheaţă al Siretului, spre ......................................... .Tăcerea ................................ a înserării strecura ....................................... de nelinişte în ............................... copiilor. De teamă că s-au ............................................. dar şi de frig au început să .......................... Colindătorii văzură ............................................ din întuneric nenumărate .............................. ale satului. Pătrunseră într-o ..................................... . Stăpânul casei se uita la ei ca la .......................... Chemaţi în casă, la lumina candelei, însoţiţi de sunetul uşor al ........................................ începură cu glasurile lor .......................................... să depene firul .................................. de demult. Celor din casă li de păru că ............................................ cerului coborâseră să le aducă prin ............................ vestea cea bună. Au primit în suflete ................................... şi lumină. 5. Realizaţi corespondenţa dintre cuvintele cu acelaşi sens (sinonime): tainică

nelinişte

creştea

suspină

dihănii

înduioşat

sporea

sălbăticiuni

misterioasă

îngrijorare

emoţionat

oftă

6. Împărţiţi lecţia în fragmente după ce aţi ordonat ideile din planul simplu:

□ Cei doi fraţi au fost primiţi cu steaua în gospodăria unui om din Viişoara □ Copiii au plecat pe înserate la colindat departe de satul lor. □ S-au temut că s-au rătăcit. 7. Povestiţi oral textul apoi realizaţi povestirea în scris. 8. Grupaţi în două coloane substantivele şi adjectivele următoare. Ce observaţi? lumină, curajos, stâncă, fricos, azur, somnoros, prieten, auriu, umbră, luminos, curaj, stâncos, frică, azuriu, somn, prietenos, aur, umbros Substantive

Adjective

9. Transformaţi în adjective următoarele substantive: albăstrele, tinereţe, curăţenie, răceală, gălbenele, roşeaţă, albuş, negreală, verdeaţă. 59


Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are” Reţineţi! Cuvintele n-am şi n-are se scriu întotdeauna cu liniuţă de unire (cratimă). Liniuţa de unire înlocuieşte litera u din cuvântul nu. 1. Transformaţi conform modelului: Model: Nu am vorbit la telefon. N-am vorbit la telefon. Nu am citit lecţia.

.................................................................................

Nu am cuvinte să-ţi mulţumesc!

................................................................................

Nu am aşteptat mult.

................................................................................

Nu am scris prea îngrijit.

...... .........................................................................

Nu am cântat Steaua.

................................................................................

2. Urmăreşte modelul şi completează. Model: N-are întrebări . Nu are întrebări. N-are hartă.

..........................................

N-are scutire.

...........................................

N-are treabă.

..........................................

N-are timp.

..........................................

N-are bani.

.........................................

N-are flori.

...........................................

N-are întrebări.

.........................................

N-are jucării.

..........................................

3. Rezolvă după modelul dat: Exemplu: verbul a sosi Eu n-am sosit. Noi n-am sosit. Tu n-ai sosit. Voi n-aţi sosit. El n-a sosit. Ei n-au sosit. Ea n-a sosit. Ele n-au sosit. a gândi, a citi, a privi, a şopti, a dori, a zâmbi, a lipi, a şti, a fi. 4. Dictare: din textul „Colindătorii” după Mihail Sadoveanu de la „_Vâră mâinile”....până la „iasă dihăniile”. Corectaţi-vă dictarea cu ajutorul manualului. 5. Încercuieşte varianta corectă: (Nai, N-ai) descoperit cine era făptaşul? Cânta la (nai, n-ai) în fiecare zi. Nu (mai, m-ai) căutat aşa cum ai promis. E luna florilor în (mai, m-ai). (Sa, S-a) gândit la sora (sa, s-a) toată ziua. (Na, N-a) dat de mâncare pisicii. (Na, N-a) de aici un coş cu mure!

Vrea să (ia, i-a) nişte prăjituri de la cofetărie. (Ia, I-a) promis mamei că va fi cuminte. (La, L-a) văzut ieri în parc. Au sosit (la, l-a) gară devreme. Şi-a cumpărat haine (noi, n-oi). Doar (noi, n-oi) da de gol toată povestea! Stai (sau, s-au) pleci?

60


Personajul literar Reţineţi! Personajul literar este persoana care participă la acţiunea descrisă într-un text. La acţiunea unui text pot participa şi fiinţe sau obiecte care primesc însuşiri omeneşti (personificare) şi devin personaje literare. Personajele pot face fapte bune sau fapte rele. Aşadar, personajele literare pot fi personaje pozitive sau negative. 1. Recunoaşteţi personajele şi precizaţi-le însuşirile fizice şi sufleteşti: a) „I-a tras pe amândoi sub blana lui albă şi multă şi s-a pus cuminte pe aşteptat.” personaj

însuşiri fizice

însuşiri sufleteşti

b) „Sus, pe o columnă înaltă, stătea, privins peste cetate, statuia... Era acoperită de foiţe de aur, ochii erau două safire luminoase, iar mânerul spadei avea un rubin... _Pe vremea când eram în viaţă şi aveam inimă de om nu plângeam. Stăteam închis în palat şi n nu ştiam ce este dincolo de ziduri......Într-o căsuţă văd o femeie cu un copil bolnav. Rândunelule, du-i femeii rubinul meu!” personaj

însuşiri fizice

însuşiri sufleteşti

c) „Cum stătea-n tufiş la pândă, Costelivă şi flămândă, S-a gândit că pentru masă N-ar strica o gâscă grasă...” personaj

însuşiri fizice

însuşiri sufleteşti

2. Precizaţi care personaje sunt pozitive şi care negative. Motivaţi. 3. Portofoliu: Pregătiţi fragmente din texte literare destinate copiilor pentru jocul de recunoaştere a personajului. Pregătiţi prezentarea personajului (faptele, vorbele şi gesturile care dovedesc trăsăturile morale ale acestui personaj şi părerea altor personaje din lectură despre el) pentru a oferi indicii suplimentare. Aceste materiale vor folosi ora următoare la concursul de recunoaştere a personajelor.

62


Tradiţii româneşti de Sărbători 1. Recunoaşteţi după descriere despre ce fel de obicei este vorba şi realizaţi corespondenţa: În Ajunul Crăciunului, ca şi în ajunul Anului Nou în toate provinciile româneşti copiii formează grupuri şi pornesc pe la casele gospodarilor cântând cântece ce au refrenuri ca: "Florile dalbe", "Lerui ler", "Ziurel de ziuă", ori "Valerim" şi "Veler Doamne". Timp de 40 de zile înainte de sărbători creştinii respectă ... Crăciunului care se încheie în seara de Crăciun. Tăierea porcului (20 decembrie) are loc în această zi. În unele localităţi din ţară această zi se porneşte umblatul cu „Capra”. Tradiţia cu pricina este respectată îndeosebi la sat, unde totul se desfăşoară conform unui adevărat ritual. Originile acestuia datează din vremurile de dinaintea creştinismului, acesta din urmă aceptându-l ca o parte firească din viaţa comunităţii şi dându-i de asemenea o însemnătate spirituală întrucât bucatele astfel pregătite nu pot fi consumate până ce nu au fost sfinţite de preot. De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu ..., un obicei vechi ce se întâlneste la toate popoarele creştine. În zona Munteniei, în zilele noastre, în Câmpia Bărăganului mersul cu ... se face de la Sfântul Nicolae până la Ignat. Micul cor al stelarilor, care intra în casă, cântă versuri religiose despre naşterea lui Isus, despre drumul magilor care urmăresc raza vestitoare a naşterii Domnului. Dragul de el... Fără el parcă nu ar mai fi sărbătoare! Popoarele lumii îl numesc în tradiţiile lor Noel, Santa Clause, Babbo Natale, Saint Nick, Kris Kringle sau Agios Vasilis... . Legenda spune că trăieşte departe, tare depare, tocmai la Polul Nord unde este iarnă veşnică. Vine în noaptea de 24 spre 25 Decembrie şi aduce daruri multe, în special "la cerere". Copiii, uneori şi adulţii, îi scriu lungi scrisori în care îi comunică ce şi-ar dori să primească. De pe ... celor trei zile de Crăciun nu trebuie să lipsească friptura, caltaboşii, leberul, piftia, cârnaţii, toba, sângeretele, prăjiturelele şi, neapărat, cozonacul. În jurul ei se reunesc toţi membrii familiei, de oriunde ar fi veniţi, bucurându-se împreună pentru că sărbătoarea Crăciunului este şi sărbătoarea familiei. Când ne gândim la Crăciun ne vine în minte imediat şi acest obicei. Istoria acestuia este datată de pe vremea egiptenilor, care îşi decorau casa cu frunze de palmier. Apoi, acest obicei a fost preluat de romani care-şi împodobeau casa cu crengi de brad. La început, aceştia erau împodobiţi doar cu fructe şi dulciuri. Martin Luther a folosit pentru prima dată lumânarea pentru împodobire. La începutul sec. XVI în Germania s-a inventat beteala. Mai apoi, a început să se dezvolte o întreagă industrie care se ocupa cu împodobitul, de la instalaţii electrice, betele, până la tot felul de globuri din sticlă sau alte materiale viu colorate. La noi în ţară el a început să fie împodobit din sec.XIX şi continuă până în zilele noastre,fiecare străduindu-se să-l aibă cât mai mare şi cât mai frumos ornamentat. 2. Scrie o mică compunere. Tu ce-ai face dacă ai fi Moş Crăciun? 63

Postul Crăciunului

Colindatul

Ignatul

Steaua

Moş Crăciun

Masa de Crăciun

Bradul


CUPRINS

Deşteaptă-te, române, de Andrei Mureşanu .......................................................................................................................... Unitatea 1- Sună clopoţelul Nenea directorul după George Şovu ....................................................................................................................................... Cartea.Rolul ilustraţiilor ........................................................................................................................................................... Cuvântul. Cuvinte cu aceeaşi formă dar sens diferit ................................................................................................................ Cuvintele vrăjite după Pierre Gamarra .................................................................................................................................... Factori care pot îngreuna comunicarea .................................................................................................................................... Planul iniţial al compunerii ...................................................................................................................................................... Mi s-a terminat caietul după Mircea Sântimbreanu ................................................................................................................ Şcoala de Tudor Arghezi ....................................................................................................................................................... Recapitulare ............................................................................................................................................................................. Evaluare ................................................................................................................................................................................... Unitatea 2- A ruginit frunza din vii La Medeleni după Ionel Teodoreanu ...................................................................................................................................... Propoziţia enunţiativă afirmativă. Propoziţia enunţiativă negativă ......................................................................................... Compunerea după un suport vizual. Sfaturi pentru realizarea unor compuneri reuşite .......................................................... Culesul porumbului după Ion Agârbiceanu ............................................................................................................................. Rapsodii de toamnă de George Topîrceanu ............................................................................................................................. Verbul ..................................................................................................................................................................................... Timpurile verbului ................................................................................................................................................................... Ţara de dincolo de negură după Mihail Sadoveanu ................................................................................................................ Sfârşit de toamnă de Vasile Alecsandri ................................................................................................................................. Planul dezvoltat de idei ........................................................................................................................................................... Recapitulare ............................................................................................................................................................................ Unitatea 3- Povestiri cu tâlc Pălăria Omului-de-zăpadă după Iuliu Raţiu ............................................................................................................................ Substantivul ............................................................................................................................................................................ Genul substantivelor ................................................................................................................................................................ Povestea crocodilului care plângea după Vladimir Colin ....................................................................................................... Sfatul degetelor de Elena Farago ............................................................................................................................................ Scrierea corectă a cuvintelor „n-ai” şi nai ............................................................................................................................... Prepeliţa şi puii ei după Lev N. Tolstoi ................................................................................................................................... Transformarea textului dialogat în povestire .......................................................................................................................... După asemănarea lor după Emil Gârleanu .............................................................................................................................. Povestirea după un plan de idei a unor texte de mică întindere ............................................................................................. Cumătra vulpe de Otilia Cazimir ............................................................................................................................................. Prinţul fericit după Oscar Wilde .............................................................................................................................................. Vorbim şi scriem corect! .......................................................................................................................................................... Recapitulare ............................................................................................................................................................................. Evaluare ................................................................................................................................................................................... Unitatea 4- Baba Iarna intră-n sat Iarna de Vasile Alecsandri ....................................................................................................................................................... Fram, ursul polar după Cezar Petrescu ................................................................................................................................... Genul adjectivelor. Acordul adjectivului cu substantivul ....................................................................................................... Darurile după E.T.A Hoffman. ............................................................................................................................................... Vorbim şi scriem corect! ........................................................................................................................................................ Colindătorii după Mihail Sadoveanu ...................................................................................................................................... Scrierea corectă a cuvintelor „n-am” şi „n-are” ..................................................................................................................... Poziţia adjectivului faţă de substantiv în propoziţie. Scrierea corectă a adjectivelor terminate în „-iu” ............................... Personajul literar .................................................................................................................................................................... Tradiţii româneşti de sărbători .................................................................................................................................................

64

5 6 7 8 9 11 12 13 15 16 17 18 20 21 22 24 25 27 28 30 31 32 33 35 37 38 40 41 42 43 44 45 46 48 49 50 51 52 54 55 56 57 58 60 61 62 63

Culegere limba romana clasa a iv a sem i  
Culegere limba romana clasa a iv a sem i  
Advertisement