Lilucia di gramusti by Leo Gjata

LILUCIA DI ĜRAMUSTI Poemati Rrămăneshti shi Arbiniseshti Aisti poemati sănt scirati pi dialect dultsi fărshărot tsi esti rrădzătina a tută limba rrămănă/armănească di tut Balkanu. Cănd zburăsht rrămăneshti esti ca cănd zburrăsht limba al Dumădză…zburăsht cu inăma..

Leo Gjata, (Leonidha Miho Gjata) stradzi di ună fumeljă rrămănă farsharoată di Albanii. Esti născut Saranda tu 5 di Yinaru 1950. Păn tu anu 1957, fumelja a lui fitsia ună bană nomadă, cu tutiputa viara tu muntsljă di Kulonja shi iarra citi Saranda. Tu prănviaraa anu 1957 nesără tu hoara Floki ali Kurciau, iu lucra tu cuprativă. Kaminitsa, ună hoară ninga Floki, bităsi 7 anj shkoallă. Crăscut tu ună educată rrămănească, cu bană liberă, Leo di 17 di anj, nu poati su hunupsia dot dictatura di komunizmă fudzi tu Gărtsii. Tu anjljă 1967-1969 lucră tu Athină shi dapoia fudzi tu Amerikii, Chicago, iu biniadză shi ază.Tu 1974 si sură cu Katina, ună rrămănă di Kostur a li Gărtsii. Leo ari tre cilimanj; doi ficior, shi ună fiată shi patru nipots. Tu Amerikii Leo avu suxes tu restaurant di alui ( 30 di anj). Diparti di Patridhă, el nu li allăsă adetili, cultura shi limba rrămănească, ma li tărcu shi la fumelja a lui. Năpot di Budashenjjă, tsi aru dată mult ti cauza rrămănească, Leo imnă tu cala a lor, cu contributu a lui, ti tsineri pistrită limba shi cultura rrămănească.

AM UN’AMANETI 1-Ma ninti tsi s’môră papu cu igreti -Ĥij- j’dzăsi a fichorru, am un’amaneti.. 2-Dzănj- n’tărbă fichorru, tsi (ai) epithimi-i? di doj’ocj all papu llăcărră rrăci-i. 3-Voi llăcărr’anjeli, cu mult vreri sh’dors’niagă tas’adapă jarba sh’lloc o’llor. 2

4-Papu llu n’gurpară, j’ôr avută soi; ning’Aju Thanas, aco Vuscupoi. 5-Cănd ôrrsără turtsjă, sh’fudziră rrămănj-jă, dusără Crusheva, sh’all papu păpănj-jă. 6-Totăna vra s’niagă, ma shtia nu llô’llasă, tora’co sum dzadă, dusi z’dôrm’acasă.. 7-Dupu ndau dzăli, preftu s’chudusi, di lla mirimint-u, izvur ahurĥi!.. 8-Căt nedzi si’avdadzi, rrăcia pit hôră, s’chudusest njic-mari, nu ee fapt’altôră. 9-Ninga Stă’Mări-i, s’fetsi sh’ună llutsă, si’umpllu tut băhchăllu di jarbă sh’liluchă.. 10-Lilicuq c’urrnecă, cu căruts tu mesi, rrushăshti băhchăllu, ca piră si’apresi. 3

11-Biseritsli tuti, li’adupă rrăcia, apa’mărămintu, adusi evllojia. 12-Un turk băgă ôră, ninga casă mplină, liluchă sh’căruts, tsi’anjurdzia dafină. 13-Li căllcă cu tsruili, ca turbat di’inati, dupu ndau dzăli, s’fetsără ma’nalti. 14-Ibrahim turbă, ca turtsjă di’unôră, băgă gazu sli’ardă, sli’astingă dit hôră. 15-Tu nôpti lla izvur, u ncisi pi’afura, cu shcămbi sh’chimend-u, ma’arrupsi pi’ajura. 16-Si scullă dimiatsa, ninga parathiră, tut aborr’allui, rrosh canda llo piră. 17-Apa di rrăci-i, s’rrăspăndi pit hôră, turtsjă si’aspărară, ja dărvishu ntrôră. 4

18-Ibrahim pi’afura, la iconostas, apresi nă’tsiară, lla Aju-Thanas. 19-J’bishă măna’preftu, sh’dzăsi:-Că voi z’in-u, lla Aju Thanas, voi s’mi fats crishtin-u. 20-Lla izvurr’all papu, t’ôumbra di dzadă, si’umpllu di liluchă, sh’neg dunjau z’viadă.

Aju Thanas di Vuscupoi

MA MURI AÔ TU XENI August 21, 2012

Ma muri aô tu xeni, di’ôvui tiĥi’ahtari, S’mi ngurpats aco ju s’mor, naparti di’amari. Snj’amănats niĥam’di lloc, s’ôdutsets cu voi, Misticată cu curpăi, di’amăridzu di’oi. Atsa mănată di lloc, dit dzenili’anôsti, Ninga inămă băgatsu, voi di mănjl’avôsti. Sinj lishuradză griatsa, di muzga’tsa xiana, S’ôdun mintia-z’dorm tut eta, cănd z’bată cămbania. 6

S’nidzets sij’dzătsets al’ati, s’nu mi tsănă jiali, S’nu bagă shamei llaiă, că scăpai di rrali. Aviam’nă fiată săvdai, sij dzătsets sn’ôshtiaptă, Voi su mutrest di’aco ndziană, cănd si facă nviastă. Ma ghini z’dorm ti tut eta, d’iu z’binedz tu xeni, Trupu su tuqest tu muzgă, sh’suflutu pit dzeni. Lla icônă fac cărutsia, lla sôri sh’lla llună, Tora cu inăma frrămtă,..andamusi bună!..

FĂRSHĂROATĂ LA MUSHIATĂ

Allăgai dunjau, jiu n’ôm allăgată Ca fiată di Pindhu iu’va n’ôm afllată. Tretsi tu meidani, mushată ca llună, Ficiorjiă lla stani, ti tini va spună. Nu cu saltanati, nu cu pirifanjă, Nu cu capu n’dziană, aplacu niĥiamă. Căt or esh lla ushă, cutia ntur’mănă, Ti mutresht pi pôli, s’nôi vărr per di llănă. Pôlla kindisită, mutu di dininti, Că ti ved ficiorjiă, di si’aleg di minti. Shameia di sirmă, mutu di di’gushă, Că ti ved ficiorjiă, sh’ti fac llăndărushă. Chuprăqia di’asimi, scôtu di sumsôri, C’us ti viadă xhonjjiă, sh’di vreari va s’môră. Ah surratia’ta, sh’perjiă neli-neli, N’jis ti ved ficiorjiă, njadză’nopts cu steali. -Allasămi dado, nu voi s’avd ahtăr, Nu voi z’jiau burbat cu tsintsi mullăr. Tora est mujieri, sh’u shtiu că tsi voi, Voi ficior dit Pindhu, cu cupia di’oi-. Mini est rrămănă, capu n’sus u tsăn, Nu voi s’mi mărit-u, ma nu llôi rrămăn.

SHANA Balada a li Ĝramusti August 25, 2012

Optusprats’di dzeni ti’ar avărrăgită, Ca semnu di nviastă, Pindhu ai’stulusită. Tish ca vărr llutsefur, namăsa di steli, Tini sh’Vuscupoia, ca qiatra pi neli. Prôta ndau tendi, sh’cilivi tu bărră, Ma vini qirollu, zilipsest păzărră. Vuscupoia shcolla*, Ĝramustia cupia, Rrămănjjă j’tsăn minti, j’sciră isturia. Gôllă sciritoru, sciră’atsa sturii, Ma su vidiai Ĝramu,tish ca zoĝrafii, 9

Dzenili’ra mplini, lju tsădo s’nidziai, Cu cupili di’oi, tut clopitli avdzai, Cănjjă alătra, sh’picurarjă s’prrăndză, I bitia dzumarru, to’umbra di frăndză. Casili di’ağnanghia, albi ca palati, Căjurră pistriti, cu plloch ashtărrati, Fetili cu ghumu, mănitsli’adunati, Căt sănt nicuqiri, sănt ahtănt mushati. Cu dau biserits, ună lla platii, Doispărdzats di prefts, s’facă liturjii. Chenitsjiă ncallar, pi binets c’ôshau, Mustatsa turrată, sh’fustanellă nau, Si’aduna doi-tre, acô lla pllatei, Păĝur di riqii, ii vărră cafei, Di tuts rrămănia, chenitsjă ma mar, Llaptili tu qunghi, vinia lla cishar. Cărvănjli cu suti, n’cărcats di bulmeti, Nădzia pănă M’Poli, dutsia bărăketi, Hărarjă di lănă, umt sh’cash ninga’mari, Li’adutsia n’cărcati, cu satsjă di sari. Turtsjă fitsia polum, cu’Afstria sh’Rusia, Askeria va s’măcă, va hărreri sh’iia. S’fetsără avdzăts, sh’numă tu zămani, Cănd nvătsă sultanu, pitrăcu firmani, Chenitsjă ma’vuts, la sărai s’niagă, J’tinjisi vezirru, sh’rrămănia ntragă, Tinjii di beanj, sh’di păshadz avuts, Tu’aftocratorii, cama cănăscuts. Vini Ali Păshălu, cu treidzăts di gionj, Domnu Hagisterghiu, ca pi gărtsălonj, 10

Tu Ĝramustia ntragă, chenăcu ma mari, Fripsi doi bărbets, cu beri sh’măcari. Nu vra turts rrămănjjă, lla ushă sij viadă, Cănd s’fitsia vărr sherr, s’chucutia s’li ndragă. Dupu’ună stămănă, -Hagisterghiu-j’dzăsi, voi fiata s’nju dai, ma buna di năsius pitrec simenj-jă, ta z’ină su jia, voi su fac turcallă, tu harămia’mia-Atsa s’ti află tini, căne fără besă, mini săts dau Shana, di nj’pătărcush shcesă*?Hagisterghiu dzăsi, dininti’ali hôri: -Nu pot sij dau Shana, vlat’o njell mi dôri, A’zină z’ja oili, sh’casa di aô n’hôră, Ma fetil’anôasti, nu li dăm vărrôră-Ĝramustia’rrămănjllu, bănăm cu tinjii, Nu ĥim hor di grets, zh’di arbinishii-Mitru picurarru, si’alăpătă mprost, Dzăsi:-Hagisterghiu, esti om di’anost, Tuts noi Ĝramustianjjă, ĥim ună fumejă, Nu didem noi Shana, ca cănd didem njejă, Us neg s’adun sotsjiă, lla cupili tuti, Măni cu dufeqli, us ĥim patru-suti, Sll’acătsăm pusia, sj’aĝunim zaĝarjiă, Sh’tuts s’ni vătăm, njitsijă păn lla marjiă. Allantă dimiatsă, seimenj di dovleti, Stulusits ca crusht, ca ti ziafeti Mitru sh’capedanjjă, lla rrău j’anvărrtiră, J’tijară ca cănjjiă, gollă doi fudziră. Doispădzats di prefts, fitsia liturjii, Tsisperdzats di agust, ali Stă-Mării, 11

S’rrustună icôna, ncărcată di’armati, Ti buniatsă s’ibă, s’avem sănătati. Doi cărvănar cala, vinia di Cullonja, Vădzur’alvanadzjă, si’apurkia aĝonja, Cărtsăniră ndrept, namăsa di hari, Bătură cămbania, sh’dedără hăbari. Allăsară njejiă, lla frăptaj pi sullă, Grir’a picurarlu, sh’băgar om lla cullă, Dufeqli ntur’mănă, tuts mujer-burbats, Mardzăna di rrău, lla oht ndupurrats, Rrău al Niculea, nu prindi su tracă, Tuts fitsia cărutsia, ună thavmă* s’facă. Tipilena tută, sh’Păshăllu dininti, Ca chicărdhisit, shi zbătut di minti, Cai căts z’vătămară?..săndzili rrăcii, Tuts arbinishiadzjă, n’or faptă vacii, Z’vătăma cu suti, ma n’ovia mbureri, Păn allantă dzuă, vinia alt’asqeri. Turtsjiă llô irushi, etinj s’intră n’hôră, Rrămănjjă llu da, cu dufeq sh’tăpôrră. Multă vătămari, căt nu pots zj’aledz, Polumu si alumtă, optu stămănj ntredz, Ĝramustianjjă gionj, nu si parada, Ghini ma bărutia, llo si bătăsia, Fumejli ncărca, tu nôpti pi’afura, Cu oi sh’cătăndii, ta s’nidzia aljura. Turtsjiă nu s’tsinia, arrupsără n’hôră, Tish ca cănj turbats, vra s’ôflla căntrôră,

Ca gretsjiă di Troi, tsi căfta Eleni, Mutra ushă di’ushă, pi la casi xeni. Casa al Hagisteghiu, aco ninga pôrtă, Năcată tu săndzi, ira Shana môrtă. Cu arma n’turmănă, ashă cum stitia, Aspăra ca jiă, canda vra z’dzătsia: -Vai ni vătămats, păn s’ôvets n’turmănă, ma nu us llots jiă, nă fiată rrămănăNvătsă Ali Pasha, sh’nu llu tsinia llocu, -Hôra ntragă- dzăsi: voi sij băgats focu!Di tut’atsa hôră, cu njijiă di casi, Tish ca Vuscupoia, tsăva n’ôrrămasi. Nu bati cămbania, sh’cloput di cupii, Căni tas’alatră, s’fetsi cătărdii. Nu si’avdi rrăzboilu, sh’cicrikia s’llucradză, Qipurră di căp, z’bată tu căpradză. Gionjjă mă nu gôcă, sh’fetili s’mutrastă, Căti or fitsia numtă, hôra s’hărăsiastă. Nvestili tu lai, multă vătămari, Tuti sănt tu zhali, trec cu susqirari. Oili tsi scăpară, sh’plachca tsi’arămasi Altă di furari, sh’tsi scăpă sh’nu si’arsi. Tuts cu capu nĥima, chenits sh’picurar, Tinărjă părpadi, sh’aushjă ncalar. Nesără citi Livădz, Zanitsa sh’Crushuva, Hrupishti sh’Rodopi, alts tu Magaruva. Ĝramustia biniadză, că noi n’ôgărshăm, Shana sh’atsej gionjjă, aco j’allăsăm. Vuscupoia sh’Ĝramustia’esti M’Polia’nôstă, Rrămănjj’ună dzuă, dunjau’j cănôstă. 13

JU ESHT ORE MOISI?.. Apriri 25, 2013

Patru-suti-treidzăts’di anj, Tu scllaviau d’Ejiptianj, Evrei-jă j’vra Dumădză, Pllăng’o llor Domnu ll’ôvdză. Cum vini unôră, Ejipt Moisi-lu, Scăpă Evrei-jă, di Farao-lu. Părtsă amara, fetsi atai, Tuts mbi-irară tish tu Sinai. Patrudzăts di’anj, ashtăpta, Dômnu dzăsi c’us llă da, Un Vasilio ninga amari, Ti tut’eta s’ôibă hari..... Profit-Moisi , n’ôrrăvdă, Dusi gri cu Dumădză! 14

Pi Dziana Sinai, si’aliqi, Ashtăpta s’avdă, sh’Jahova j’gri: -Di cănd n’qisit nu vi cănost, n’ôvets di’afisi ti lloc di’avost! Scllavanj irat, sh’ashă us ĥits, tish tu irrnjii tuts us murits!Moisillu si’murzui, Cu llăcăr sh’cu frică j’gri: -Dômne shti că tsi’avem straptă? Tsi rrutiatsă avem faptă?!. _Dănă llocu tsi ai tixită, Mults anj tsi ni’ai trinjipsită! Strrapsum tu Babilonii, Tu Eghipt fu mizerii... Cai nu băgă tu bănai, di strapsum sh’aô Sinai..?! Ashtăptăm patrudzăts di’anj, aush, muljer sh’cilimanj! -Jahova spusi ..citi Jordanii, Ashă di’diparti ca nă zoĝrafii, Vădzu Nazareia, ia shi Bethlehem, Rrău di Jordanii, shi Jerusalem. *** Nesh lla biserits-lla ministiri, Apresh llumbăz, tixi shi liri. Căftai la Dômnu, ti rrămănj hari, Dau millenia*,ee mult’ashtăptari!. Noi..vai căts anj allumtăm? Di dzua tsi ni pllăsăm, Pit tut Balkanu, allăgăm, Vasiliu di’anôst n’ômăntăm!... Vrem’nă hari, Profitu ma mari..! 15

Ju esht ore Moisi?.. S’ni scaq di catasrofii.. Aliqati pi’ună dziană, Zburră cu Domnu niĥamă, Vrem sh’noi un’bucat di lloc, Zj’adunăm rrămănj-jă stog, S’apucăm limba s’nu qară, S’nu si’astingă aistă fară..!! Moi-si Profit ma mari, Fă’nă thavmă!..Fă’nă hari!!

FĂ CĂRUTSIA O Dumădză mari, avdi botsia’miau, Voi su fats cămbani, tas’ovdă dunjau. Fac măntănj lla tini, s’nă dai minti bună, S’nădzem cu ndrăptatia, sh’cu tini tut ună. Dau njijă di’anj, pi dupu cupii, Balkanu sus-hima, noi no’vem cufii. Mini nu est grek-u, totăna ôm shtiută, Turk shâ shqipătar-u,rrămănjjă n’ôr fută. Vurĝar, Maqedhonj, ii tu Rumanii, Sllavanj noi nu ĥim, ni’atsej di Servii. Cai poti s’nju dzăcă, că di’ovem vinită ?? Fllambură di’anôstă, noi no’vem avută.

Domne ts’fac rigiai, cărutsia n’turmănă, Llunjisiau cala, citi’u s’nidzem, dzănă?. 16

Tsi’amartii fetsum, s’no vem lloc’anost-u, Ma ni ved ca xenj, sh’nică ni cănost-u. Di njits s’nvetsam limba, ca dunjau tută, S’nidziam lla scoliu, căt’u s’ôviam vrută!. Dômna Stă-Mării, muma’li dunjau, S’fac măntănj sh’lla tini, ĥim fumeja’tau. Avem limbă dultsi, sh’noi nu vrem tas’qară, Adetil’anôsti, nu shtim di’u ishară. Noi ĥim soi bună, vrem dunjau tută, Ôminj cu ndrăptatia, tu mileti’urrută. Nu e ndrept aistă, ti’un popull ca noi, Nu vra s’ni cănostă, că him di lla oi. Nu gollă vrem limba, adetia sh’cultura, Fllambura tu padi, nôri mă pi’afura. As him rrispindits, ĥim tu tut Ballkanu, Su shtibă Evropia, că cai ee rrămănu. Tuts voi kapedanjjă, fichuramia’nôstă, Voi s’căftats ndrăptatia, rrămănia mprôstă. Gôllă s’avets mintia, ndoi rrămănj rrufianj, Grest cu zbôrră buni, ca Judha mults anj. Tu grek s’avets mintia, nu vă da ndrăptati, Nu j’cănost rrămănjjă, ca minoriteti.

DATS HĂBARI TUT BALKANU!! Ahurĥi niau pit dzeni Lla noi sh’tu llôcări xeni Azbôră ca flloc di llănă Muntili etum su tsănă 17

Ahurĥeshti pi mijau Ună cichullă di niau Da sh’altă nu qindureshti Ma dziana nu s’qutipseshti. Tsi si’avdi, tsi dzăc dunjau? Nj’dzăsi un om di N’Kurchau. Arbinesh, Maqedhonii Dit Grek, Sărb sh’di Bullgarii Ashtăptăm s’nă da hăbari Rrămănia nu si’aspari. Dau njijă di’anj tărcură Suflitu shti tsi vădzură. Ca ôrrfinj ni’allăsă Roma Ca vlatu cănd qeri muma Fără lloc, singur ni’afllăm Llom dzenili ta’scăpăm Di cănd vinăr’Othomanjjă Tsi nu fetsără dushmanjjă Hôră mprôstă n’ôllăsară Soia’nôstă llo ta s’qară. Tre or si’arsi Vuscupoia Sh’alti maninti sh’dapoia. Eh..tsi strrapsi Rrămănia! Cai scăpă llo libitia. Fudziră di hor sh’păzăr Pit dzeni sh’alti qănăr. Ti vizită cănd s’turrară Nică mirimints n’ôfllară. Ningă izvur stau mutrest Citi dzeni sh n’ôduqest: -Cum bănăm tuts atsej anj? 18

Cu labăr sh’cu ShăcărchanjMutrest Ğramustia sh’Rrungaia Valia-Mari sh’Vuscupoia Tu pădur aco pit dzeni Ca ağăr nu dedum beni. Li mutrest dzenil’aradha Ju băna llupu sh’zarcadha Cu cărrigu sh’cu tămbara Cu dufeqa sh’cu hănxhara Picurar aco ni llats Ti vărr beu ii chănăcadz Trastu di păni cu dhallă Uzmiqar cu fără mallă. Cathi qafă sh’monopati Xhug di shcămbi adunati Sănt qivur di vătămats S’môră singur băllstămats Pi’un munti: lla ’Qaf e Manit’ Ôcljamă: ’Varr i Chobanit’ (Grôpa al rrămănu) J’ngurpa ju zj’acătsa cala Tu munti, t’ôrriu sh’părcala. Tora tuti li’agărshară... Njic-mari tuts li’allăsară Nic’ascultă, nică ntrabă, Di’ôr vinită, ju us niagă. O bo bo tsi’avem pătsată Ju tsădo tsi’am allăgată Nu vra z’grastă rrămăneshti J’pari ma bună n’gărtseshti 19

Rrămănjjă nu fac cruskijă Ta z’ndragă fichor ii ĥijă Ma ghini nviastă Aută?(Grets dit Micro-Asii) Rrămăna ll’aspari urrută!? Nviastă vărr nu nedzi s’caftă Că fichorjiă ja tsi s’afllă Dishjă biniadză cu feti Ni surats, ee fapt’adeti Nôr’ananghi turtsi sh’gretsi Modernimia’tsa nă fetsi. Cum ee faptă nu ntărbats Fac sh’fumejă ni surats. Tora qiru prifiniatsa S’minti lumja, qiru rratsa Aush sh’prints cara li ved?! Nică j’bagă vărr tu met! J’avdz că dzăc: ma ghini s’môră Ej caftă bana di’unôră M’atsa bană mă nu s’tôrră Qiru..scăpătă ca sôrră. Atsa cali tsi’avem lôtă Tuts u shtim ju us ni scôtă Us ni sciră isturia Z’dzăcă anthropollojia C’un popull aô ar bănată Ma semni n’ôr allăsată Tish ca niau di prănviară Rrămănamia ved c’us qară.

Ca Evreijă tu Evropi Us pătsăm sh’noi vărră opi Avem mults aznj soi di soi Azmu ma mari ĥim noi Ca shufra ună-citi’ună Nu s’frăndzi văndaqi bună Dats hăbari tut Balkanu S’ni ligăm ni ishăt anu...

BÔTSEA SI FACĂ CĂMBANĂ May 3, 2012

Si’umpllu padia di liluchă, vini prinviara napoi, Ca pujă tsi neg sus-hima, un’adeti avem sh’noi. Tora ni scullăm dimiatsa, canda u nidzem părcali, Ma dapoia ni’aduqim, nu mata llom atsa cali. Ni nkisum tu patru muri, n’aspăru cai tsi’amăntăm, Ni fetsu’masturj’a gretsllu, sh’bana’nostă ollăsăm. A vi mintuits vărroră, că cum avets căndăsită*?, Voi irat un popull xhoni, sh’tora fundu* v’ar vinită! 22

Di căti hor di rrămănj, ju tsădo tsi’am allăgată, nu gollă feti-sh fichorjă, ma sh’aushj’ar agărshată. Nu greshti vărr rrămăneshti, limba’llor or ti’arrushăni, U văndut cultura’vostă, ti’un paju mur-sh’niam di păni. Tora allăcsi qirollu, dishtiptadzvă nu durnjits, Greku nu’vori mă stepsu, căt uz’ja tas’oduqits. Avets mults cu dau fatsă, tish ca Judha vi văndură, J’pulti greku măscăradzjă, sh’ej fetsără tsi pătură. Băgat llupu picurar, hits tuts ca cupii shkretă, Us qirets limba sh’cultura, tsi’vi chukutits un’etă. Di’u j’afllats ominj ahtari, ej nu lucradză ti voi?!, Dzăc dininti zborră buni, zh’vi xhung’jă pi dănăpoi. Sh n’oxhundzi rrămănjj’a greku, ma sh’ti atsej di Shqipării, Dzăc psemati tu Evropi, sh’nu ll’aspari amartii. Vre s’esht rrămăn-u tas’ti doră, sh’aich nu z’ved sib’ahtari. U vind rrămănia tută, gollă ej z’bagă collari. Ju tsădo s’esht tu dunjau, sh’rrămănj ari ju’tsădo, Prota-prota esht rrămăn-u, sh’dapoia politis*di’aco. Ma vra ej si facă grets, z’vă dzăc-u … mishkitur si facă!, Alla s’facă propagandhă, atsa nu prindi s’llă tracă!. Daztsi njijă di rrămănj, tuts scărats citi’ună carti, Tas căftats ndrăptătsli’avosti, Evropia nu ee diparti. Cai j’aledzi aich ominj..?, Cai llă dedi’ahtari votă*?, Ta s’ostingă rrămănia, sh’rrămăneshtia va su ngropă. Nu vă dzăk-u că s’nu hits grets, maqedonj ii alvanadz, Ma su shtits că tuts rrămănjjă: Tut Balcanu-Noi him frats!!! N’ori sinur ti rrămănj, ich vărroră n’or avută, Noi him crusht ii cusurinj;-N’ollăcsi...c’ashă ar fută!! 23

Nu llă căftăm vllaho’crat-u, noi căftăm ndrăptătia’nostă, Vrem s’vig-jăm limba sh’cultura, rrămănia si cănostă. Ashă cum ee tut Balkanu, vrem s’axhută qăvărria, Televizion rrămăneshti, sh’scoliu* su pultiastă’ia. Ma tsi’ar pătsătă rrămănjjă, kitiu dusi’atsa xhunami?... Scullats..Fllambura n’turmănă, botsia’mia s’ibă cămbani!!!

HIROSH CĂRCHUNU !!! Dec.24, 2012 Ascultats tută dunjau Vini dhor di Dumădză Tish ca lilucha tu niau Tută lumia tsi’amăntă. 24

Dhor di’al Domnu ee Hristollu Cănd s’fetsi tu masu di’oi Sh’ôllăxi bana’llaollu Vreri vini pi tuts noi. Tsi dhor mari tu dunjau Tu nôpti dedi llunjină Llutsefărră ca scăntiau Profitanjjă ôshtăpta z’ină. Ună njijă di’anj ma ninti Tuts Profitanjjă scira Un llutsefur căn si’aprindi Isu Hristoll’uz vinia Betlehem evllojisită Mbret’o Mbretslu s’fetsi atsia Tu dunjau trrănjipsită Totăna us ai tinjia. Anghij di ndzină stri nor Dupunară di j’cănta Llumia tută pllăng cu dor Tuts cu llăcăr hărăsia. Evreijă nu pistusia Că dunjau amăntă Că vini atsell tsi’ashtăpta Gôllă Ĥij al Dumădză! Ell ee Om-ee sh’Dumădză Dedi llunjină tu bană Cai căts llăndzăts vindică! Pănă fudzi napoi ndziană. 25

Ma Hristollu nu fudzi.. Esti tu inăma’nôstă Cătă vreri rrăspăndi Sh’ee ninga cărutsi mprôstă!! Tuts Krishtinjjă hărăsest Cai tsădo dzuă tsi s’cadă Crimă cai nu pistusest Ca orbu tsi nu vra z’viadă! Frats sh’surăr ju tsădo ĥits Tuts rrămănjjă tu dunjau Dzua di’ază s’jorrtisits* Vreri, mbăratsă sh’hărau!!!

Davli Marii 1-Ca llumbăz apresi Dhor* di Dumădză Nu ună ma dau Lumia amăntă. 2-Un’ee Stă-Măria Sh’ună a llaollu* Prota nviast’a Domnu Sh’alant a Hristollu. 3-Vrera’shtăllor davllu Cu doi Dumădzadz Tsi strrapsără dali, Tu Vangheliu nvătsats.

4-Lacărma pi’icônă, Ma’sh ti tut laollu Di la vruta’Domnu Sh’Maria’Hristollu. 5-Li’avem ahtănt scumpi, Semnu di aravônă* Davli aĝisiti, Li’bishăm pi’icônă. 6-Dau njijă di’anj, Fama* ja si’avdagă Eli da lunjină Tu dunjau ntragă. 7-C’ôsimi sh’flurii Li’avem anvărtiti Că davli Marii Sănt Dômni aĝisiti. 8-Suti di’anj us tracă Cu njijă sh’ma n’sus Că ună vra Dômnu Sh’ună vra Isus. 9-Ca dau lumbădhz Ca llunjinj apresi Tu dunjau ntragă Mari-li da fosi. 10-Scapără Mari-li Fotiseshti locu Llunjină tu frrămti Ocju ninga ocju. 27

11-Sănt dau cindili S’nă vindăcă rrali Ma si’aplică ună U si’aplacă dali.

PISTUSEST LLA DUMĂDZĂ

Nj’fudzi mintia sh mi’allăsă, Cai tu minti nj u’băgă? Profitinj-jă shtits citse? Sănt arabanj ii evrei? N’ôdukiest nă ghăi’ahtari, Tu alt loc citse nu ari? Sh’ghăurră di atsell kiro, Citse nu s’fac ju’tsădo ?. Gretsjă avia altă minti, Cu njijă di anj ma’ninti. Profitanj nu ll’agiundzia, Ma căt Dumidzads avia? 28

Afrodhiti sh’Apolonu, Athina shi Posidhonu? Doispărdzatsi am avdzătă, Tora tuts j’ar agărshătă. Nu vi chudusits cu mini, Pistusest-u ma ashă nj’vini. Pistusest că Stă Măria, Ira măsa all Mesia. Arhanghellu dupună, Pătărcut di Dumădză, J’dzăsi: Moi evlojisită Tu scutadhi s’aduts drită*Sh’u pistusest tish ca voi, Domnu u’zină napoi. Di căts anj ira tu bană, Cathi dzuă fitsia thamă. Qorr shi lepră vindică, Sh’Llazaru di mort scullă. Aj sh’profitanj tsi’ar bănată, Ti Hristollu ar scărată. PERIPAT CU DUMĂDZĂ Cu Dumădză am bănată Cathi dzuă avem zburrată Or zdicults-u or ni măcat-u Di njic păn’mi fech bubat-u. Oili sh’căp li’pishtiam doljă, Agărr’airăm cu boljă, Sh’cănd mi vidia tu qideri, Mi llô mbratsă c’ôhtănt vreri. 29

Căti’or tsi qiram cupia, Dumădză nju viglja sh’ia. Ma psusia vărr ed ii njell-u Tish ca printi pllăndzia sh’ell-u, Căti’or plămsh llu caft tu bană Z’ină lla mini niĥamă, Mutrest Dumădză cu steli, Ta’sinj ja rralili’anjeli. Purtai cărutsia’Hrăstollu, Pllămsh sh’mini cu tut llaolu* Lla Golgothă sh’cu alts doi, Murii ma inj-jă napoi. Băllstămai prota Evrei-jă, Hiri s’nu viadă sh’Romeij-jă, Mi’avdză Dumădză pi dziană, Sh’llă pătărcu Muslumanj-jă. FAC MĂNTĂNJ LLA DUMĂDZĂ Aduts dzuă tu scutadhi, Dzenili li fats livadi, Tu mizerie dai hărau, Ndziană stri nor sh’tu dunjau, Cum ni’arravdz cum ĥim ashă Ore Dumădză! Tu dunjau dai irini* nu pots s’avdz polum ti tini, I săllbitsă ii rrutiatsă, rrăspăndesht vreri sh’buniatsă. Nă dai bană sh’jinj ni je Or The-e! 30

Fitsesh cămpu sh’fitsesh dzeni, Prichili sh’pujă cu peni, Fitsesh peshtjă dit amari, Tini nă dai păni sh sari. Tu dunjau nă dai bană, Dumidză di ndziană! Fac cărutsia ahtănts anj, Ti ôrrfinj-ti cilimanj, Llăcărr’a mumă tsi pllăndzi, Di polum năcats tu săndzi. Ti fichuramia tsi môri, Domne nu ti dôri? DOMNU NJ’DZĂSI… Ts’ôvdzai botsia ca llăĝari, ca birbilu tu părrari, cănd căntă mi majipseshti, sh’inăma nj’u trunduleshti. Tuti li’avdzai ca cu tell, Ĥij’o njell! Ti zburrăst tish ca un tată, Di căti soi nj’ai căftată, Că mini li’aviam vădzută, Sh’pătărcui anghij s’agiută. Cai printi nu llu vra vlatu? Ĥij’oll tati! Chiliman cănd avd tsi pllăndzi, Tu polum tsi z’viarrsă săndzi, Cănd ved om s’niacă t’ômari, Ti tuts inăma mi dôri. Sh’ti furrigă dau păndari, Ĥij s’njai hari! 31

Mbrets, avuts shă picurar, Tuts us tracă tu candar* Căntats Biblu tsi’am scărară, Tuts pit côca di’ac us tracă. Preft sh’Dhespot pulteshti sh’ell, Ĥij’o njell!

CAI TI FETSI AHTĂNT MUSHATĂ? Cai ti fetsi ahtănt mushată? Fără som mi’ai allăsată! Di cănd ti vădzui lla fiată, Ntărrog di ljiu mi’ai băgată! Ma căt ti vădzui lla ushă, C’ôtsa shamei digushă, Dzăsh:-Tsi ee’tsa llăndărushăAllăxsită ca păpushă! Bo bo! sti’avia llôtă preia, Di cănd ts’ôrrăchi shameia, U nvătsă tută dunea, Si’umpllu tută Mixhideia. Tsi dzătsiai c’ôllannti feti? Namăsa di muabeti, Llă frrămsesh inămi shkreti, Di ficiorjă pi daveti!

AH SĂVDAI Ah..Săvdai evllojisită, Căt inămi ai tuqită, J’dai hărau o’fucarăllu, Sh’mbretu nu j’axhută prăllu. Z’mbiată ominjjă ni biuts, Tini esht jinu ti tuts. Căt burbats z’mbiată di vreri? Da vasiliu ti mujeri. Moi săvdai evlojisită Căts ominj ai trrinjipsită Ghin’iram fără di tini, Ma căt jinj mă nu dorm ghini. Pi Dumădză moi săvdai, Nu nj’intră n’cap ts’am rixhai, Inăma s’frrămsi ma ninti, Nu mutra s’mi zbats sh’di minti. Tsi’ai cu mini? Tsi vre nj’fats? U trec tuts mujer sh’burbats? Tsi’ra tsa llăngori’urrută? Z’vedi ninga nu’ôm cărscută. AH ..LA NAZICĂ RĂMĂNĂ Ai s’ni llom dojă di-mănă Inăma’mia ôi nturmănă Ah..Lla nazică rrămănă

Cărtsănia di’atsia ndziană Ai lla mini sinj dai bană Sinj scaq inăma c’ee rrană U zburrăm cu bôtsi’apusă Ni grits us ni llom digushă Cu vreri lla llăndărushă C’ôtsell ocj ca filigiană Supsări-lungă fidană Anghull zuĝrafsit-u cu piană Dzănj mi vre căt ti voi mini Voi su trec bana cu tini Ma nu ti loi..s’mor ma ghini!! AVIAM UNĂ VRUTĂ .. Aviam ună vrută, aô tu măhăllă Afllă un alt gioni, sh’mini mi’allăsă. Inăma nju frrămsi, ninga nu j’ôm dzăsă Nu u voi mă bana! Nu fără di năsă.. Uz j’acats pusia, lla izvur t’ôvai Sh’us cad pi dzănucjă, ta sij fac rigiai. Ma nu j’turrai mintia, u sij fac mijii Dumădză s’agiută, su facă jitrii. Mi torr-mi fărmit, somu nu mi’acatsă Mi scoll ni’apărită, singur tu taratsă. Dzăc naca vai jini, cala pi sum casă, Us ôshtept t’ôvlii, ndupurrat di lasă.

Gôllă su videts, ca vărră llumbadhă Ocljă filigiană, zverca ca zarcadhă. Perjă păn di mesi, turrats neli-neli, Tsullufa pi frrămti, sh’pisti sufurtseli. Di fetili tuti, si’aledzi tu hôră Nu gôllă mushată, ma ee sh’llăcărtôră. Us neg păn lla măsa, sij caft tas nj’agiută U sij dzăc su shtibă, căt u voi sh’ôm vrută.

SEZONILI’A TĂLI Apriri 21, 2013

I S’găldză frăndza, s’tuqi bruma, Sôrră ahurĥi z’găldza, Ti dorrru tsi’adutsi aminti, Diparti di vruta’mia. Aist dor ts’u cănt la vrută, N’ôshtept dot sti ved napoi, Ma căt ved vărră ca tini, J’cărtsănest pi dănăpoi.. Atsej ocj ca filigiană, Sh’ună llacărmă pi fatsă, Tish ca pllôia di prănviara, Esh ta sij dai mushutiatsă.

II Ja di fatsi’ună cărôri, Scullă vintu, vini viara, Si’aprindi qeptu di feti, Dupu prrăndz, di citirr-siara. Esh la fiată, nu stă n’casă, Vinără sôtsili z’grastă. Cu cusitsili zdifapti, Sta t’ôumbră si’avărastă. Voi sti ved s’ts arrădă budza, Liluciă di njadză viară, Ts’scapără perjă tu sôri, Esh ta sni’adunăm astară. III Sqicu di gărr ti chudii, Ca gherdhanu di flurii, Am mărak nu ti’am vădzută, Căti dzăli ar tărcută? Tsi rrufei mi’agudi!? Prot’ôră cănd ti mutri, Am frică..su shti citse.. Mi cănôsht ..sh’vai nu mi vre?! Vini tômna, moj thăllăndză, Tsi si’umpllu padia di frăndză, Bagă paltollu sh’shameia, Sh’ai s’imnăm z’viadă duneia. 37

IV Dedi niau pi llăngadhă, Ju si’ascumsi ună zarcadhă? Ti’atsa vruta qiniĝorru..! Ari’un mes l’ôr lôtă dorru. Tu niau s’imnăm di-mănă, Sh’dapôia stăm ninga vatră, Voi săts dau un nell cu qiatră, Voi sti fac nviastă rrămănă.. Ai vrută jami di-gushă, N’ôshtept dot s’ti ved lla ushă, Stă ti tsină tora-siara, S’ôshtăptăm dojă prănviara...

INĂMA DI MALLMĂ July 29, 2012

Ună dzuă, nj’adză viară, biam cafei, aco t’oborr, kirollu fitsia’ahtănt mbară, vădzui vinia un fichor. Si zhdicisi’usha di’avlii, Vinia năponju cintrôră, -Papo- dzăsi, pi’aĝunjii, kiushtu’afllai aco stri hôră-Lla funtăn’a picurarllu, sum allunj ninga sirinjă, llôi vutselil’a fuchorllu, sll’ăduc apă, s’măcăm tsină. 39

-Băgai capu ta z’biau apă, cum iram ca pi’aĝunjii, scăpără un semn di fiată, un’inămă di fllurii-. -Ia dănju su viadă papu, vărră fiată or kirută, tish ca tini băgă capu, zh’di digushă j’ar cădzutăZhdicish inăma’tsa njica, Ti dau numi scăra, -Di lla Petru ti MaricaMultă vreri u zj’avia!. ’Ee xiană’, j’dzăsh a fichorru, ’Na ndoi pradz, sh usu’tsăn mini’, ’Us’ôfll acui ee, z’dau zborru, Ma căt s’ôfll, u su shti sh’tini. Dzăsh s’neg păn lla cafinei, Atsej sotsjiă, shti tsăva, -Cafexhi ună mizei, sh’nă răqii, dup’atsa-Ore Ndona, dzănj niĥamă, shti cai ee, Petra sh Marica?-Marica băna’ô ndziană, muri sh c’ună fiată njică-Aô ninga cafinei, sta măsa cu tută fiatăMacăt nesh, nj’fetsi cafei, Scosh sij spun,tsi’aviam afllată. 40

Mumă shcretă pliĝusită, U llo inăma n’turmănă, Llo s’pllăngă ni qindurită, Suflit’o fetiji s’tsănă. -Di cu njits avia mult vreri, Nică jinj-jits sh’vra si sôră, ma Petru llu llôr’askeri, j’dedi zborru c’u si tôrră. Dup’un mes ira n’cărrcată, Cum sij da’ll Petra hăbari? Fiată grau ni mărrtată? Rrămănj-jă nu fac ahtari. J’scără : Petro voi xhuvapi*, J’dzăsi sta cu printsj’allui, Nu voi stau tu casa’l ati, Cu chălăman’ollăntui. Ună carti tu stămănă, Marica llo sij pitracă, Vra s’llu sntrabă cum su tsănă? Cu chălămanu tsi s’facă? Meshjiă vinără sh tărrcură, Petra nu j’scără vărrôră, Z’vătămă i ar’kirută?!, Cănd mi’agărshă ahtănt ntrôră? Dupu shasi mesh n’cărrcată, Măsa afllă un căntrôră, Ira vedur ell măratu, C’un fichor t’un altă hôră, 41

Marica niĥam’di fiată, Sh’ell ninga dauor ma mari, Ti tre mesh ashtăpta s’facă, N’ôshtăpta nă tiĥi’ahtari. Mburi sh’polum’o tsell llailu, Fichuramia dusi acasă, Di tre anj cănd vini mailu, J’umpllu fiata sh’uj allasă. Dzăsi măsa pi diparti, -Cum stitiam aco t’oborr, Vini’un pac-u, scira sh’nă carti, Di lla postă vini zborr. -S’ni hărdzits, luc vai nô’sparrsi, tu polum avia kirută, li turrăm, n’dau sănt arrsi, cărtsli tsi avets pătărcută-Petra n’ôvia că cum z’nvătsă, că Marica ira grau, c’ell ee printi c’ună fiată, căi sij dzăc’ahtari nau? Ell fudzi tu altă hôră, Ti măracu, ti’ună vrută, Sh’nică si sură vărrôră, Tsisprats di’anj, bană kirută. Marica di cănd s’mărrtă, Di mărac cădzu llăngôri, Dzatsi’anj fetsi cu burbasu, Nu vădzu’nă dzuă sôri. 42

Ari tsints’anj tsi’ari môrrtă, Fiata nu shti tsi’ar pătsată, Tsi griatsă! Cai su portă? Sh’nică Petra ar n’vătsată. -Dzua bună, cum esht papoDzăsi fiata di lla ushă, Ună fiată sij llôi capu, Mi săllghi u llôi digushă. -Njic’all papu, cum ti’acliamă? - Hristina, năpôtă’mia, tish ca măsa, esti thamă, cum nu j’allăsă tsăva!-Bană s’aibă aistă fiată, j’ai dzăsă ti printsj’aje? -N’ôm inămă, cai su facă? fudz dzăj al Petra ma vre..! -Mutra ghini moi crishtină, Petra ia ll’ôri tată, us neg s’llôfll, sh u’sij dzăc z’ină, s’hărăsiastă c’ari fiată-. Di dimiatsa n’kisi n’trôră, Li llôi cartsli sh’haimalia*, Nesh ta s’caft t’ôllantă hôră, Voi s’mburastă isturia. Dupu cali mintuiam, Fitsiam zborr cu Dumădză, Ti Petru di’u s’mi ahurĥam, Tuti atseli tsi pătsă. 43

Cai miră ll’ôr băllstămată? Vruta’llui s’nu hărăsiastă, S’nu shtibă c’ari nă fiată, Ĥijia ôrrfănă s’nu crastă!. Cu ntăbara t’ôtsa hôră, Petra tuts llu cunushtia, Ninga rrău ira nă môră, Atsa zănati fitsia. -Bună dzua mullună, Petra nj’dzăsără ti’acljiamă-Ghini vinish papo. Stăninga foc, găldzăti ni’amăNj’amănă ni’am di răkii, C’ună fatsă trrănjăpsită, -Stă săts dzăc ună sturii, Ca traghedii* ĝrapsităJu spush inăma di mallmă, Sh’cărrtsli tsi j’avia scărată, Li tsinia tuti tu pallmă, Chihtisit ca di măndată. -Ma cu tuti tsi’ai tărrcută, z’dedi Dumădză’nă fiată, tish ca măsa tu vădzută, n’ôri mumă, s’aibă tatăPetra nu’jsi pistusia, Llo tas pllăngă ca mujeri, Tuti atseli tsi nu shtia, Ti Marica sh’ti atsa vreri. 44

Ca tu rruzvuit’a sôrră, Petra llo fiata di mănă, J’llo tsispădzats, di’anj si tôrră, Cu liluchili n’turmănă. Tu liluch’aco pi dziană, T’ună padi sta băgată, Marica’shtiaptă ta’zină, Vrut’oje cu tută fiată. C’ună tumbă di liluchă, Petra si’apună lla năsă, -Na sh’inăma pi cărutsivinj napoi cum ts’aviam dzăsă-Vinj săts dzăc nu ti’agărshai, c’us ti voi pănă s’am bană, s’nu ôi mintia lla Hristina, pănă z’in aô pi dziană...

MOSCOPOLIANA Junne 26, 2013

Kur më zbret.. nga Voskopoja Dalëz ... me ngadalezë Në të zëntë ... moj shiu mbudhë... Ombrellxhi..do bënem-më... Giocu pi arbiniseshti .............................................. Cănd viniai...oh di Vuscupoi, Cu cishtigă, nu ti’aĝunjusia. Ma dz’gri vărr, fichor dupu cali El az’grastă, ma tini nu j’gra. 46

Dupu cali, snu da vărră plôi, Ja la fiată ună capardină, Lagă perjă, bagă’nă shamei, Scullă vintu, fatsi sufurină. Căntă ahtăti’or, păn’ovdzash căcotu, Ti scullash ti cali, nu ti tsăni locu. Scôllă sôts’amia, scôllăti vărrôră, Duri fărcash ocljă, nqisia ma cintrôră! Vuscupoia ntragă, ti’alidziai tu feti, Cănd băgai fustania, cu ună-sut’di pjeti. Ts’asuna călcănju, cala pi căldrămi, Aidi o la fiată, ai făr’arrushăni! Ma j’fitsiai cusitsă, perjă neli-neli, Baluca pi frrămti, sh’pisti sufurrtseli. Vintu vra si’agiôcă, cu baluca’tau.. Ta su zdivilastă, gusha’ta ca niau.. Atsa zvercă lunga, tsi nj’ôi stulusită, Bairu di liri, d’iu lloi psunusită*? Bacagonjjă ts’gra, tuts pi dupu cali, Ma c’ôrrăsu n’gură, nu fitsesh andrali.. Stai cu murafeti, pi callu c’ôshau, Ma căt nqisish cala, n’ĥima ti Curciau.. Fetsum muabeti, dzăsum..tsi nu dzăsum!? Tuts j’acătsash n’gură, cala tută arăsum.. Aco ninga llac-u, t’ô umbra di dzadă, Ti bishai pi budză, mutram s’nu ni viadă, Cu prota nidzeri, la hôara pi dziană, Cădzui pi săvdai, cu Moscopoliană! 47

PROT’ÔRĂ PI NUMTĂ Mi turrai cu dor dit xeni, Stri Vuscupoi pit dzeni, J’ôviam casili di pajă, Viara’fundu pishtiam cajă. Papu mi llô dănăpoi, Cănd nidzia lla căp sh’lla oi, Grabova tărrcum’nă viară, Dumădză li fetsi mbară. Cănd fetsum tu Valia Mari, Nj-dedi’ata prota tămbari, Vini zborr pi dămăndari, Dit Ĝramusti llom acljimari, Lla turrăshtia stri Kullonja, Numta si’apurqia aĝonja. 48

Fumeja băgă qideri, N’ôvia om ti pitărrtseri, Tati ira dus t’ôrriu, Papu nu ira mă jiu, Dada n’ôvia sănătati, Nj’dzăsi s’neg tu lloc’oll tati. Tsi’us iram..di’optuspratsi? Fichurac fără fărrmatsi! Mi’allăxiră ca numtar, Părăpsit-u ca ti cutar, Giamandană cu dhantellă, Tsruĥ cu giufcă sh’fustanellă, Ata sh’dada mi bishară, -S’nu qer cala mi n’cichară Tu cutar su be dullia Ti burbats esti riqia S’nu ti mbets, n’ôri lizeti Tu parei sh’tu daveti Bag’ôră cu murafeti Us’ĥibă plină di feti Ma ts’arăsi vărră fiată, S’llom’nă nviastă cullunjatăN’qisi ca taĥina ndzară Dzăsh s’agiung di citi rr’siară. N’cilicai cal’otsell baju N’cărcai tăsaga sh’nămaju Dhorili’aviam tu tăsagă Sh’tu hărar un’ôi ntragă Ee adeti z’dutsem ôi Cănd esti numtă di soi.

Ca părmith li’aduc aminti, Cala tsi nj’afllai dininti. Cihtisi di mushutiatsă, Cănta pujă, tu vărdiatsă. Dupu cali cupi di’ói, Sh’picurarjă citi doi. Ĥirbia llapti tu căldushă, Nj’griră sh’mi llôră digushă. Ni măcat nu vra smi’allasă, Dzăsh:-Ma’căt măcai acasăN’ôri mushutiats’ahtari, Ca dziana dit Valia Mari, Oi shi căp, cu njej sh’cu edz, Tutipută ju’tsădo s’nedz. Ndoi cărvănar dupuna, Muljerră nidzia sh’vinia, Di lla môră sh’di n’tilemi, Sănt acasă ako pit dzeni Dupu oi allătra cănj-jă, Tsi paradhis-u ar rrămănj-jă. Tsănui callu, sh’dupunai, Biu apă mi zdicurmai, Pătsai c’atsell tsi si spuni, Dzăsh:-S’adun niscănti alluniLishtrufi, murrizi sh’côrră, S’mi njir pănă s’ngălldza sôrră. S’aviam llôtă vărr căsor, Afllai fidani di corr, Ti pulan ii vărr cărrig-u, S’fac ti dada vărr chumig-u.. Su tsăn minti tu turrată, Tumba di corr tsi’am afllată. 50

Qafa di Qarr tu mijau, Tretsi cala ti N’Kurchau, Z’vedi Urseka di diparti, Ca zoĝrafii pi carti, Ĝramustia ee ca nvistică, Tu vărdiatsă stulusită, Ca zăvon spari mijau, C’ôtsa cichiulla di niau. Turrăshtia di Qaf’Kazani, Ca paradhis tu simbani, Ună padi ca sini-i, Di Dumădză evloji-i, Fllămburră pi căllăngiucă, Tsi vădzui n’ôviam vădzută. Di turbeti sh’di căntari, Oh..tsi fasari-i mari.!! Jinj-jits-treidzăts di ficior, Băgai ôră giuca n’corr, Sh’fetili avia corr’ollor, Alts nu ncipia mă t’oborr!! Friptaju jinj-jits nămajă, Alts fărdzia sh’alts mutra s’tajă Ĥirbia sh’carră tu căzani Riqia tu durbuzani. Nj’dzăsără tas giucam sh’mini, C’orrushăni, nu shtiam ghini. Tuts ficiorjă tsi giuca, Corro’fetullu mutra. Ună fociă strrădzia corru, Scăpăra di’năsă’aborru. Turră capu sh’mi mutri, 51

Inăma’mia qinduri, Ca rrufei mi’agudi. Ca thăllăndza tu livadi, Ciciôrră nu j’da di padi, Sh’ca nvistică allăxită Ca flitură qindisită. Aco namăsa di feti, Fustania j’avia lizeti, Felpă rroshă cu rrăcii Qeptu ncărcat di fllurii, Tsăllufa pi sufurtseli, Dintsjă baiur di mărdzeli, Atsa zverca ca zarcadhă, Fatsa albă ca llumbadhă. U qiram sh’ôfllam napoi, Ôshtărram pi dănăpoi, Vram sij grest, su ntreb niĥamă, Di’acui ee shă cum ô’cljamă. Ashtăptam ta su ved n’corr, Sh’u vădzui t’un alt’oborr! Cu vutselili nturmănă, Llo cala citi funtănă, Nesh sh’mini pi dupu năsă, Ata sh’dada nj’avia dzăsă. ’’Ma afllash vărră mushată, ata vra s’llom cullunjată’’ Ôdunai mintia sij gram-u! Tsi sij dzăc mi mintuiam-u? -S’mi hărdzesht o’lla mushată, n’ôm vădzut’ahtari fiată, dzănj numa, dzănj di’acui esht? nu ti’allas-u pănă sinj gresht!52

-Gione ma tsi dzăts di gură? tsi’us dzăcă ma ni vădzură, turrăshtia u skôllă zbôrră, ma’shtăptai scapătă sôrră!-Numa’mia ee Katerina, sh’est fiată di’all Kollă Ndina, gione săts dzăc nj’arăsesht, ma n’cali nu voi sinj gresht-Mini ôm numa Kostandin, săts dzăc diu est sh’că diu ljin, nj’arăsesht, ts’am multă vreri, u’zin sti caft ti mujeri-Na un nell bagu di mănă, uz’vinim ti’ună stămănă. -Sh’mini voi săts dau tsăva, ja n’gepi shameia’miaNôptia sh’dzua cu giucari, Nesh shtu cutar ti căntari Mi mbătai vărră ndau’or, Di săvdai’iram stri nor, Tut mintia ôviam lla fiată, Somu di mini n’ôr dată. Dumănică nesh t’oborr, Tuts tinărjă giocă n’corr, Ună sut’di caj sh’mullăr, Cu ôshauri sh’cu n’fărr, Stulusits ti crusht ashtiaptă, S’nqisiastă tuts ti lla nviastă. Ĝarambollu sh’doi furtats, Cu binetsjă ncilicats, Cu dau fllămbur nturmănă, Sum turrăshti lla funtănă, 53

Niscănti dufeq amină, Crushtjă sh’cuscărră ta’zină. Ncilicai binecu ntrôră, S’neg sh’mini cusc prota ôră. Ĝarambollu cala mbară, Tuts numtarjă mbiirară, Cu căntuc, hărau sh’prei, Neg z’ja nviastă Migidei. Ma căt agiumsum sum hôră, Fetili cănticu lôră: -Tuti găgucili căntă ..lla găguciă Am tini cătse nu cănts..lla găguciă Mi’avdi tati sh’mi vărjeshti..lla găguciă Nvestili pi dup’adeti, Lôră s’căntă cu lizeti: -Tumbă lla tumbă mushată, Dănj vutsella sinj’biau apă Ta sinj biau s’mi finitest, Voi stau mpadi sti mutrest. Di lla cap păn lla căciori Hara di măsa tsi l’ôri... Burbatsjă tuts mbiirară, Tish tu cutar j’ôshtărrară, Cu carră friptă sh’jahnii, Treidzăts di cupi-dullii, Ficiorjă tsi cama shtia, J’alepsără tas cănta: -Tsi nj’mi dush lla cafinei, Di mbllăxi c’ună parei, Voi sti ntreb nu ti’am ntărbată, 54

Tsi ghellă nj’ai adărată, Carră ĥarrtă cu patată. Voi sti ntreb nu ti’am ntărbată, Casa cum nj’ôi ashtărrată, Tre vilendzi’un-pisti allantă. -Lla shiguni vinătă, Tsi mi’arsesh tu inămă, Mash’ti un zborr tsi nj’aviai dzăsă, Ah lla strigă mi’ai arrăsă, Vinj acasă sh’nu ti’afllai, Pit băhchadz tsi nj’allăgai, Tut’liluciă nj’adunai, Pi lla gionj tsi li părtsai... Ju llo sh’nunu ashă cum shtia, Un alt cusk llo zju tsinia: -Naparti di’amari..lla dado, Tretsi’nă cărvani..lla dado, N’cărkată di sari..lla dado, Domnu pi mullari..lla dado, Percia qiptinată..lla dado, Mustatsa shutsată..lla dado... -Amănară shmi’agudiră..o lele Tu rripă mi’arrucutiră..o lele Tsi njsi’umpllu perrcha di’arină..o lele ................................. T’oborr ghiftsjă cai j’tsănia.. Cllarinu ôvdz’Konitsά, Scôsără sh’nviasta t’oborr, Cu ĝambrollu s’giôcă n’corr. Dapoia tuts vra s’giuca, Tu cutar ninga cănta, 55

U llom paia sh’u n’cărcăm, Tuts Migidonj-jă j’bishăm, Nviasta cu semnu digushă, Mushată ca llăndărushă, Tsi fustani, sh’tsi pudhiau, Qustets di’asimi sh’currau, Mizi ta’siasă di n’casă.. Mumă shcretă cum s’ôllasă? Fudzi fiata prota ôră, Ca vărr puj etum s’azbôră, Dusi sh’tatăsu dadun, S’ciucuti s’li lja cu bun, Ved dunjau, tsi rrushănj! Mărits fiata lla rrămănj, Nu ee dzuă ti pllăndzeri, Ti llăcăr sh’ti murzueri, Cai mumă nu hărăseshti, Cănd fiata nviastă nqiseshti? Tuti fetili fudziră, Sh’bană nau ahurĥiră.. C’ôhtănti z’bishară dali, Llom nviasta sh’qisim ti cali. Numta ahurĥi z’mburastă, Cănd dusum Ĝramusti nviastă, Mizi s’fug nu vra s’mi allasă, Dzăsh s’agiung cu dzuă acasă. .................................... Dada mi’ashtăpta t’oborr, Mi llo digushă cu dor, Cănd stătum tas măcăm tsina, Mullusi ti Katerina, Vini un llallă sh’dau teti, Sh’turrăm tsina pi daveti. 56

Tsănui zborru tsi’aviam dată, Nesum Ĝramusti lla fiată, Hărăsi su ved napoi, Pi’ascumtălla j’dzăsh căt u voi. -Cănd cădzură tuts pi zborr, Su da fiata pi fichor, J’ôshtărrară pi daveti, Tută nôptia ziafeti, Umpllură măsala mplină, Cu răqi-i sh’cu retsină. Carră friptă sh’tsăĝărrsită, Măcă sh’bia păn t’ôpărită. ...................................... Cănd tărcură tsin-dzăts di’anj, Di numta la Ĝramustianj? Cănd nesh cusc tu Migidei, Cu Ĝramustianj-jă parei, Cănăscui aco pi dziană, Vruta’mia sh’sôtsa ti bană! I ZARCADHĂ I THĂLLĂNDZĂ Nu nj’si agărshăshti atsa dzuă Stămăna di Anu-No Cu ndoi sots di ninga casă N’qisim citi Vrondero Lloi nă chiftei pi numur S’neg qiniji* păn aco Ti vădzui mi vădzush sh’tini Prei mari sh’finico Nj’si umpllu minti’afllai tsi vram Nu caft altă di aô n’cllo 57

Tu turrată cănd nesh n’hôră N’cali llallănju ashtăpta -Cum tărrcut aco qiniji Vărră zarcadhă tsăva? Afllăm thăllăndză,-j’dzăsh miniNinga cali ni mutra. -Thăllăndză, ninga ma ghini,Dzăsi llali sh’arrădia. Ata sh’tati llăcărmară Ti numtă vra s’mi zburra. Sni’adunăm tish lla pllatei Hôra ntragă s’hărăsia.

S’MI DUTSETS IUVA PI DZIANĂ Cai shti cum, ma llăndădzai, Ma vădzut că nu est ghini S’mi dutsets iuva pi dziană, Nu voi jat-spătaj ti mini. Ti cărvat snj’ashtărrats frrăndză Tămbari voi ti’anvileri, Sh’vărr izvur cu ap’arratsi Snj’udats budza ti’arrătseri. Aco s’avd cucu cănd căntă Sh’llăndărusha cănd azbôră Z’ved cupili di’oi cănd s’tracă S’angan giuvel ning’unôră. 58

Picurarjă s’qindurastă Z’dinjicăm lapti di qeli S’măcăm tuts t’ună căldushă Cu lingură cu mărdzeli. S’fitsem foc di citi rr’siara Că voi s’cănt, sh’allants s’nju tsănă Cu păĝurru di răqii Su tărrtsem mănă di mănă. Edzjă sh’njejă cănd si’agiocă Sli jau mbratsă s’tracă dôrru Ah...njurizma’li cupii Ee jitrii...vă dau zborru! Sh’calatorru s’qindurastă Ta z’bem doj’ună duani -Scôllă sots-..smi’aningisiastă Ta s’agiuts aco lla staniMi shpigiur sh’uz vă dau zborru C’us mi scoll etum ti cali Nu voi jats..nică jitrii Nică vărr s’mi tsănă jiali.

NDAU ZBÔRRĂ..... Sots voi z’vă dzăc ndau zbôrră, Tora llo scapătă sôrră, Ca dzua vedz tsi mbureshti, Mburi sh’limba rrămăneshti!. 59

Aich rrămănj-jă di tora, Ôr lôtă bana sti forra, Tuts ôr mintia lla averi, Ti’altsăva nu da qideri. Ascultă s’avdz ninga ună, Tu cathi hôră si’adună, Allăxits ca ti daveti, Cu căntitsi sh’cu turbeti. Taha agiută cultura, Pi rrămănj-jă fac qivura, Ma z’badz ôră vărr nu greshti, Un-allantă rrămăneshti! S’tôrră vărr dit americă, Cu fedoră sh’rrepublică, Jin pi numtă sh’ziafeti, Si strrămbă cu saltaneti.. Doi rrămănj dit hôra’mia, T’omerică tsi căfta?...... Cănd s’turrară z’viadă printsjă, Nu shtia rrămăneshti astimtsjă!. Call’o cucu z’vi agudiastă! Limba’llor dzăc nu shti z’grastă! Hărrami tsătsa tsi’ar biută, Di mumănj tsi j’ar cărscută! Dzatsi limbi grest dunjau, Sh’tini’agărshash limba’atau?? A fumej-ji ji nu j’greshti, Limba’llui mă nu lipseshti!! 60

Namăsa di Gumenitsa, Tô’umbră cu surmunitsa, Ună mujeri rămănă, Lăgăna sh’furca nturmănă. Cum lăgăna cu chăchorru, Llo sij căntă a fichorru, Ipirotico ngărtseshti, Shti vai s’căntă rrămăneshti? Dzăsi că:-Nu vra tas nviatsă, gretsili c’ia nu ee gracăNj’pari ôri ti’arrushăni, S’dzăc’ee rrămănă nu j’tsăni. Ma n’ĥima lla cafinei, Nesh ta z’biau ună cafei, Rrămănj dishjă us-ira, Rrămăneshti vărr nu gra!! S’dzăc napoi atsa tsi’am dzăsă, Limba llă!!..Tsi fats ti năsă?? C’atsa cali tsi’avem lôtă, Tu qireri us ni scôtă!!!!!!

JU J’ALLĂSĂM PRINTSJĂ??.. Mutrim un-allantă C’ôhtănt mintueri Cupi di măratsi Etimi ti beri. 61

Cu melanholi-i Lloi s’mutrest nafôră Inăma mi dôri Ti’anj-jă tsi tărcură. Căti’or sufllă vintu Nj’par ca botsli’alor Z’bati curculitu Di sum mer t’oborr. Pi buxhar sh’pi muri Cadhurră pi’aradha Di năpots sh’năpoti Căti’or jin s’ni viadă. U mutri mujera Llo s’aducă’aminti Cu llăcăr pi fatsă Anj-jă di ma-ninti. -Ju sănt chilimanj-jă ocjă n’ar alghită.. nică ună carti di cănd ar’fudzită-Arushăm burbate! -U shtiu, nu nju dză! N’ôshtăptam vărrôră, S’cindisiam ashă! Môshili sh’aushjă Singur aco n’hôră Nu da vărr păndari Dzăc:-Ma ghini s’môră62

Vinăr’anj urruts N’ôri mă tinji-i Fumeja cum s’fetsi Nu ved purcuqi-i. Ma-ninti rămănj-jă Vai n’ôvia averi Ma avia njic-mari Al Dumădză vreri!!

VASILIQIA

Prifiniatsa a Ipirotslu dit Janină, Ti sturia tsi’ar avută sh’că tsi’u zină. Totăna ee jarba verdi iarră-viară, Ca vărr qosh di Paradhisă, ahtăntă mbară. Llacu mutresht ca cutii, qehlibari*, Cu tuti soili di pesht, ca to’mari. Cămp’ôvrrigăra di năsă, tsi nu fatsi ! Ee chudii ahtari’arriu cu ap’arratsi. Masinjjă, limonj-sh’nărăndză, sănt păduri, Ju tsădo tsi neg rrămănjjă’adutsi ĝuri.* Dit păzari z’ved cupili di’oi pi dziană, Sh’picurarjă trec tininti, sh’cănjj’angană.

Di cănd aurrară turrtsj’ăr allăxită, Sh’oxhili dit minarei ar’fudzită. Tora vedz păzara mplină, di rrămănj, Us avdz limba rrămăneshti sh’pit duqenj. Bulmetja dit chamării, ee cu namă, Cashu di’oi, sh’carra’tsa fripta, s’ai niĥamă. Tora avdz gôllă cămbania di cărshtinj, Sh’Dumădză llă da ruchănjli s’ibă mplinj. Ninga sănd semnili’a turku, tô’ist lloc-u, Xhamia sh’castro’păshăllu ninga llac-u. Ali Pasha avia pallati, sh’mult averi, Llu vig-ja di tuti părtsli, mari’asqeri. Ira vezirr’o sultanu, ca mbret mari, Si sură vărră ndau’or, ma n’ôvia hari. Cănd vădzu Vasiliqia, s’majipsi,* Cădzu mpadi pi dzănucjă, sh’mizi gri. Păshăllu j’avia multă vreri, tsi s’nu vra? Mujeri ahtănt mushată, nu si’aflla. Cai avia’tsa mushutiatsă, tu dunjau?, O tsi vre, gôllă su cafts-esti’atau!. Moi Vasillă vremi sh’tini, s’tsam rigiai!, Sits dau Janăna pishqeshi*, sh’cu sarai*!. Vasiliqi’a păshăllu, u shtia sh’ia, Tsădo tsi s’căfta di vărr, s’fitsia thisia* Cathi dzuă llô carrotsa, sh’vărr cu năsă, Iperets* alepts di beu, cum nj’ar dzăsă. Nă tufă di ipereti, su mutrastă, Muzică, măcari-sh’beri, s’nu j’lipsiastă. 65

Tuti aje sănt o’tsi vra, cai ju tsăni ?, Alti vra Vasiliqia, nu vra păni. Tsi nôri, ma sh’tsi j’lipseshti, li’ari tuti, Ma nu si’ancupără vrera, cu băruti. As ai asimi sh’fllurii’, cătă z’vre, Ma cănd nu ti vra mujera, cum su je? Ashtiăptă Ali Păshăllu, sh’ell-u ti aĝapi*, Di’ună inămă ts’e ncisă, n’ôi xhuvapi*. Nă dzuă vini sultanu, păn Janină, J’dzăsi: -Ali, s’nidzem qiniji’* pănă Vrină. cama ghini s’nidzem nôptia, c’e cărôri’ ni turrăm napoi dimiatsa, ca cu sôri-. Sultanu atseli dzăsi, sh’llo cafea, Păshăllu vra iperetu, llu llo prea. -Fudz ntrôră lla Vasilica, tora siara, s’nu mi’ashtiaptă, voi sij dzăts- sh’băgă collara. Vasiliqia stitia n’dziană, tu udă, Iperetili j’cănta, cu shămătă. Aco ju stitia pi fridhă, mutra sôrră, Zdicisi’usha sh’vini Marcu, fără zbôrră. Nu ira di jinjjits anj, fără mustatsă, Nă surrati ca di fiată, sh’semn pi fatsă, Nă llaiôshă tsi j’cănta, cu mandolină, Si scullă, că j’dzăsi dômna, mă s’nu jină. -Dômnă, mi pătărcu Beu, nu u’zină, Nu ll’ôshtiaptă, ashă nj’dzăsi , ma vre tsină. Ell-u sh’sultanu neg-u qiniji*, tora siara, Ali Pasha ashă nedzi, tută viara.66

Atsa dzăsi fichuracu, tut rrushăni, Ia’arrăsi, sh’si scullă, s’llu ja di mănă. - Nu ti’aspari, ai stă mpadi, ninga mini, Ali Pasha cu Sultanu, sănt tu Vrină. Tora siara stă cu mini, fănj nă hari, Marco ts’am săvdai multă, sh’vreri mari. Di dzua tsi ti vădzui, stau fără som, Că ti’am vrută ahtănt mult. Sh’min’est om!. Ai sti bash că tsam săvdai, n’ôrravd dot, S’nu trec siara cu’iperetsjă, mă nu pot. Stă sinj dzăts ti printsj’atăj, d’ôi vinită, Beu ti cărsku di njic, shti’ari mutrită?. -Iram njic cănd mi llo beu, sh’nu tsăn minti, am avută frats sh’surăr, ma n’ôviam printi-Fatsa ôi ca roidhă , sh’budzili qirashă, Atsa mushutiatsa us ôviai, dit fashă. Marco..stă ti tsină, z’bem păn t’ôpărită, Dumădză su facă, nopti ni mburită. S’ni dishtiaptă pujă, taĥina dimiatsa, U z’durnjim digushă, ma beu s’nu nviatsă. -Dômnă, dômnă s’tsam rexhai, tora est burbat-u, mini beu mi’ar cărskută, sh’canda s’mi avia vlat-u. Nu pot s’fac ahtari ghăi, mini j’am tinjii, Llôm avută tish ca printi, sh’nu voi fasarii*-. -Marco stă, nu fudz, tsina tora jini, nu us bash vărrôră, mujeri ca mini-. Ll’ôrrăqi di gushă, sh’llu bishă cu foc-u, Fichorru vra s’fugă, ma nu scăpa dot. 67

Ell’u pimsi mpadi, sh’llo si’asă nafôră, Ia’acătsă trastu, ma si’arrupsi chôra. Tora Vasilica, d’inati-sh’rrusheni, Pllămsi sh’stătu mpadi, cu trastu n’turmănă. Dimiatsa tahina ndzară, ninga ni’apărită, Ca turbată di inati, stitia murzuită. Llô s’pllăngă cănd avdză beu, căt intră lla ushă, -Tsi’ai di pllăndz ?- j’dzăsi burbasu, llô su ja di’gushă. -Singură nu stau altôră, scăpai ca di thamă*, Marcu’s mi’avia rrushunată, ma s’nôviam nă camă. Vini nôptia tas mi’acatsă, si bagă cu mini, zghili zină vărr s’axhută, ma ich’vărr nu vini. Sultanu sh’qinija’ta, s’nu ira afllată, sn’ôviam cătsutu n’turmănă, us mi’avia’cătsată-. Cănd avdză beu sturia, vădzu sh’trastu’aco, Ti niam di’ôră j’fudzi mintia, -Dzăsi cătiu lloCu jataganu n’turmănă, cărrtsăni t’oborr, Dzăsi-S’afllats Marcu n’trôră, voi sij dzăc un zborrPLLĂNGU TI VRUTA Di dzua’tsa llaia, tsi fudzish di bană, llacărma pi fatsă, inăma ca rrană. Mults anj ar’tărrcută, căt si’umpllură dzatsi, ning’ună ca tini, Dumădză nu fatsi. Tu tsi pădz mushati, aco pisti nor, stai fără di mini, sh’fără di fichor. Anghull sh’mira’mia, tôrrăti napoi, totăna cu llăcăr, bana nu u voi. 68

Noi nu bănăm dot-u, gollă mini sh’ell-u, cum arravdz dot tini, o anghull’anjell-u. Namăsa di morrts, cătse ts’pari bună? torrăti napoi, nu fudz ti tut’ună. Ni’allăsash ca llajă, atsa nu ee faptă, ai s’llu hărăsesht, fichorru ti caftă. Llô’llăsash di tsătsă, tora s’fetsi mari, tôrrăti s’ti viadă, că nu esht ahtari. Cănd n’trabă ti tini, vra sij dzăc tsăva, ma nod’atsell shcretu, nu vra s’miallăsa. U torr capu n’sus, citi Dumădză, ncănest c’ohtănt dor, ma shtiu nu mi’avdză. O Dumădză mari, nu shtiu cum o’fllash? llôsh măsa’fichorru, sh’mini mi’allăsash. S’mi ave llôtă mini, ma ghin’u si’ra, că căt tsădo măsa, ĥijăsu’s cărshtia. Cum creshti fumeja, tsi vra chilimanu, vrera-sh’duh’o măsa, cu dzua sh’cu anu. Domn’ali dunjau, ascultă vărrôră, Pitrets’Evgjenia, su ved ning’unôră!. -Citse nu gresht ghini, om’oll Dumudză? cai muri vărrôră, sh’tu bană s’turră ? căts qirură ominj, or inăma frrămtă, ma’tsej tsi bănară, ca tini nôr’pllămtă: Qindura tas’pllăndz, că nu jini mă, mutra s’cressht fichorru, cati*ts’allăsă-. -Ma căftai llunjină, citse llôsh amiau? su trek bana singur, ca tu erimiau*. 69

Nu u voi mă bana, ca llajă cum est-u, nică Dumădzăllu, mă nu pistusest-u. Ira dzuă di’anu’no, tsi fitsia nă jiarră mari, mults anj ari,tsi’ar tărrcută, n’ôm vădzută niau’ahtari. Grrăndănă sh’niau dadun, ô’dutsi cu sufurină, casa sh’ballconia n’cărrcată,sh’aborru di niau mplină. Nopti’urrută cum us’tracă, shuiră ni qindurită, un anghull dit paradhisă, nu scapă păn t’ôpărită. Ari tre dzăli tsi strradzi, cu môrrtia ampuluseshti, ma di năsă nu vra s’fugă, mira’je ti môrti j’greshti. -Dumidză voi agiutari, fac cărutsia dănj’nă mănă, s’crest fichorru, ma’căt s’fetsi, nori nic’ună stămănă. Cai s’llu ja, cai u llu tsănă, orfun s’crastă fără mumă?!, Cai s’llu ntrică, s’llu ja mbratsă; cănd s’pllăngă, cai u llô’dună?.-Domne s’ni hărdzesht nihamă; ca multi căftăm di tini, Că Stefan ari un tată, sll’ôibă sh’ell-u Dumădză gjini.Notă:-Aistă poemă esti metatremenă/părkthyer di arbiniseshti.E scirată di poetu mari crishtin A.Z.Chajupi ts’iar bănată tu anjjă (1866-1930). Ma multa bană u tărcu tu eghipt sh’aco muri. Arbinishia n’ôri cama mari poet (ti mini) ta sciră c’ôhtănt dor tsi sciră Chajupi ti mujerăsa’llui tsi muri dupu un an-u surat cu Evghenia, sh’dupu ună stămănă tsi s’fetsi fichorr’allui Stefan.Andon Chajupi ira sh’un patriot cu mult foc ti lloc’ollui, tsi vra su viadă eleftheră di afthocratoria ottomană. S’mi hărdzits voi rrămănj di Arbinishii ma nu fech dot ahtănt bună metatrepsi (perkthimi) a ună poemă c’ohtănt pathos, tsi n’or scirată alt-u.

SCĂNDERBEU ARI CÔRRĂ.!!¿? Un fichor dit malăsii*pishtia oili sum Calaiă*, ninga izvur njadză dzuă, liga tumbili di chaiă. Cănd mburi nu shtia tsi s’facă, oili t’ômăridz durnja, mutra’frrigăra sus-ĥima, ti vărr lem ta s’adăra. Aco t’ună padi njică, ndau shcămbi adunati, avrrigăra ti chudii, căllănjli’ra ca sămnati. Li mutri sh’alepsi ună, llungă ună boiă di’om, U tijă s’fac’un dzumar, vădzu oili-ninga n’som. 71

Ô’dără cu shasi guvi, llu fetsi ti ja hărau, Llo s’llu bată cu săvdai, ca turbetă di n’Curchau. Aco ju bitia dzumarru, si’apurqă ni’asqeri mari, Dzatsi njijă tuts pi caj, ell n’ôvia vădzut’ahtari. -Marr’allôr strrădzia dininti, turră callu sh’mi mutra. Dzăsh vai ll’arăsi dzumarru, qinduriră tuts sh’avdza!. Capidanu atsell marră, pi’un call psar cu barba llungă, qushtu dzăsi cu inati, sh’mi’anvărrtiră ca tu strrungă-. -Capidanu sh’tre-pat xhonj, vinără aco sum dzadă, nj’dzăsără su bat napoi, sh’nju căftară ta su viadă. Capidanu bărbat mari, avia n’cap ună caproră, cichullă ntragă di herr-u, sh’dau corră băgai ôră-. Dzăsi marră:-Batu tini-, aa unui di’xhonj’j allui, Sh’ell măratu gilbini, c’aspărat cum llu vădzui. Ma căt ahurĥi su bată, u vădzui că tsi j’nărri, - Scănderbeu ca dy bri, Scănderbeu ca dy bri!Goll’atsa si’avdza di’allants, ma’tsell tsi’u bati nu shti, Allants tuts avdza’nă ghăi: Scănderbeu ca dy bri..!! Capidani ll’orrăqi, -Jia su bat mini unôră!-Scănderbeu ari corră, Scănderbeu ari corră!Un di xhonj’jă scosi cama, s’turră tas nju da anjia, Ma marră llu qinduri, vra z’nviatsă tută sturia. -Voi sinj dzăts că cum u shti, ma vre z’vedz altoră sorră, cai tsu dzăsi misticollu*, di’u nvătsash că mini’am corră??Fichorru tora cu frică, j’vădzu tuts avia inati, Llă spusi stogu di shcămbi, sh’căllămishtli ca sămnati. Beu dzăsi:-Voi dulberru, gôllă ell shti misticollu, cai alt shti că mini’am côrră, u s’llu pată finicollu!-. 72

Un di gionj’jă cama’ushu, dzăsi:-Bei ts’fac mult rigiai voi s’mi ascults am’nă sturii, n’ôi avdzătă ghăi’ahtari-Cănd ti tumsi dulber Agi, tsănj minti ts’cădzu ciciulla?, sh’u vădzu că tini’ai côrră, sh’tish aô ju fech qivura-. -Ma ee’shă llă dzăsi beu, llôts llupătsli s’ôrrămats, s’arrămats’nă boiă di’om, ii păn’ôsili s’afllats!-. Arrămară ahtănt ôră, tărrcu di’ună boiă di’om. -Bei n’ôri tsăva’ô nunt, pănă cănd us’arrămăm?. -Tini ntrôră zinj aô-, j’dzăsi beu cu inati, A’aushu tsi ll’ôrrăsi, -Vedzu grôpa ma ti ncapi !.. N’doi asqer cu cărtsănera, dusăr’afllară dulberru, -Domne bei, ll’ôdusum Agi, tut’aist’ôdusi sherru-. Agi si’astijă di frică.,- Dusi capu ună sh’ună!, S’mintua că tsi sij dzăcă, ma n’ôflla nă lisi*bună. -Dulber Agi stă s’ascults, jia batu j’dzăsi’a ficiorru!!-Naca shti citse dzumarru, bati sh’dzătsi misticollu?? -Scănderbei cu num’avdzătă, voi săts dzăc ună sturii, s’ni hărdzesht mini ’sh aushu, că psema* ee amartii*. Ahtănts anj cu misticollu, ma spuniam u nj’tijau capu, Min’est om cu gura ncisă, om lôtă zănati’all papu. -Z’ded zborru nu spun vărrôră, sh’nu j’dzăsh a vărrui tsăva, dupu anj cădzui llăngôri, dit pănduc prindi s’isha. Vinj aô sh’fech ună grôpă,sh’băgai capu aurrai, vram su ngrop atsa tsi shtiam, sh’u dzăsh-u pănă mi curmai: -Scănderbeu ari côrră, Scănderbeu ari côrră. Sh’căftai di lla Dumădză, alt’om s’nu nviatsă vărrôră!! Cănd avdză beu sturia, vra nu vra u pistusi, -Us’tiam sots ma bun tu bană, afendi dulber Agi!! 73

MULLUNĂLLU, FICIORRU SH’UN ĜUMARR. !! May 31, 2012 Mullunăllu cu fichorru, n’qisiră s’niagă mpăzari, dusără z’vindă ĝumarru, vra s’ancupără mullari. Ta su vindă cama ghini, nu vra si curmă ĝumarru, pi’un lem ligară cu funi, ta su porrtă ej sumarru. Dupu cali cum nădzia, qinduriră ta z’bia apă, avdzar’un om tsi tărrtsia, qushtu dzăsi j’fetsi s’crapă.

-Ğumarr’nu ee cai dzătsets, llă dzăsi cu tută minti, di’aich trejă tsi videts, nu esti atsell tsi prindi. Mullunăllu ma căt avdi, oduqi ju ira zborru, j’băgă sumarr’o li pravdi, shi n’callar băgă fichorru. Băgă ĝumarru dininti, sh’ell nidzia pi dănăpoi. J’dzăsi mintia: C’ashă prindi, n’or ananghi că tsi voi-. Ma ĝumarru llo inati, di sădori s’fetsi apă, c’urecjli spindzurati, llo s’ncăniastă cathi chapă. Un alt om ll’ishă dininti. J’dzăsi a fichorru:-Dimbell-u!!, Nu fats tinjii ti printi, dipună si’alină ell-u. Om aush j’si ja chăchorră, dipună, ti ved dunjau!-, Aushu nu fetsi zbôrră: -Ai săts fac-u sh’hătăra’tau. Ma n’cllo dau-tre mujer, ună j’dzăsi a’mullunăllu: -Ts’dusi mintia pisti per?, că ti vedi Dumudzăllu!75

Fichorru nu imnă dot, nu ti nets llai mullună? sh’tini n’calar ca dhespot! printi llaiu tsi esht ashăDzăsi’aushu-Gjini dzăsi! llu llo sh’fichorru n’callar-u. Li mutri: Scăpai di năsi!. tuts vra si facă xhandar-. N’cali’ishe un dininti, om aush cu tut zaĝar-u: -Voi dojă nu hits pi minti, doi ish n’callar pi ĝumarr-u. N’ovets crimă ii rrushăni? atsa pravdă n’ôri gură, avets inămă di căni, ma psusi voi u z’vi nxhură! -Nj’fudzi mintia, zurrusi, nu j’fac dot qefia’vărrui, ashă di cand apări, cathi’un sinj da minti’allui. -Ai z’dupunăm, ghini dzăsi-, -Dipună j’dzăsi’a fichorru, di doi ish s’frrămsi tu mesi, u s’niagă qirut ĝumarru-. Ğumarru lishor-lishor, tora cărrtsănia dininti, sh’aushu cu tut fuchor, fetsără atsa tsi prindi. 76

Ninga ni dush tu păzari, tuts mutra canda vra s’nxhură: -Tiviqejă fac ahtari, dzăsără tuts pi’ună gură-. -Ja mutrits doi tiviqej, vra s’arrupă tsruili’allor, neg pi dănăpoi ca njej, aushu cu tut fichor-. -Ar sh’ej ca mintia’ĝumarru, Neg cu pravda zdăcărrcată, cum di nu portă sh’sumarru? ma tsi’atai j’ar pătsată?!. Mullunăllu n’ôrrăvdă: -Stăpsera ee tut’amiau, mi spixhur pi Dumudză, că stătui s’ascult dunjau! Z’vi’arrădets cu dhiqi mari, j’ascultai tuts tsi dzătsia, tora nj’vini păn lla nari, sh’us s’ascult mintia’mia. Note: Idea ti aistă poemă esti llôtă di poema cu idhia numă di AZ Chajupi.

Lacu tu miljau di Ĝramusti

SOFIA Tu muntili di Kurtesh, lla turrăshtia di Cullonja, S’fetsi ună ghemă mari, rrămănj’j u’nvătsar’aĝonja Tish aô ndoi anj maninti, su mutrai di’aco pi dziană, Nă turrăshti ahtănt mushată, paradhis to’istă bană, Tuti casili aradha*, padia plin di chilimanj, Chikriqili sh’turbulitsă, cum fitsem cu njijă di’anj. Edzjă sh’njejă aco stri casi, cupia di căp tu pllaj-u, Ndoi aush mustatsa allbă, sum turrăshti cu ndoi caj. Feti sh’nvesti jin n’cărrcati, cu lemi sh’vurjella di’apă, Ca qilimi qindisită, cai zilipseshti us’crapă. Sofia’ll Nicollă Tona, njadză maiu t’ôhtari avai, Cu dervishu di Kurtesh, cădzu fiata pi săvdai. 78

Dupu dziană sum allunj, tre feti dusără ntrapă, Lla un shoput ninga cali, upllură vurjeli di’apă. Si’arrătsiră tu surrati, s’qăptăna sh’ju llôră s’căntă, Botsli si’avdza păn pi dziană, di tsi’ra ee alt ahtăntă. Ah ta njata*!! llumia tută, ar săvdai-vra s’azbôră, Tuts ôr dzăsă: S’iram tinur, su tărrtsiam ninga unôră. Un burbat tsi vinia cala, el n’callar pi call c’ôshau, J’căftă ap’ali Sofii:-J’dzăsi voi di măna’tau-Mini’est dervish ô’li hôri, di Kurtesh di cas’avută, ma ca mushutiatsa’ta, mini turcă n’ôm vădzută. Cum ôi numa moi mushată, voi zin s’ti caft ti mujeri, ôm dzăsă voi z’jau rrămănă, sh’cu tini cădzui pi vreri-. -Dervish bei fudz cala’ta, min’est njică ti mărrtari, Căt căllcai tu optuspratsi, n’ôm tu minti s’fac ahtari. -Tsi’us dzăcă tută dunjau, tini turk sh’mini rrămănă, Săts dzăc ndrept că ti voi sh’mini, ma noi ĥim di altă mănă-. Dau dzăli ma năpoi, cănd ira Sofia n’vali, Vini dervishu napoi, allăxit cu stranjă nali. Sofia j’fetsi cu noimă, sh’fudzi cu sôtsil’acasă, Prindi s’neg (ô’rrăsi măsa),allăsai nellu pi lasă. Măsa u llo di hăbari, j’dzăsi:-Fiată ee rrushăni-S’nu mata ti ved cu turku, nu ôr fapt’altă rrămănă. Tsi’uz dzăcă tatăt’ô tăll-u, cănd s’nvitsă aco hăpsani, sh’ma ti llo hăbari papu , su shti că nu af dărmani*. Ma Sufia, dzăj’a murru, cathi dzuă nidzia n’vali, si’umpllu turrăshtia di zbôrră, tută soia ca di jiali. Ună dzuă s’fetsi cipi, măsa u căfta pit dzeni, -Lla Sofiă sti’fac ata, ju nisesh di nu dai beni? 79

Tărrcu dzua c’ôllăgara, dusi n’hôră cănd murgiă, allăga casă di casă, pi sărau păn’ôfllă. Tsi s’dzăcă shcreta di mumă, pllăndzia singură pit hôră, s’mintuia cai tsi pătsă, su vidiam ninga unôră. Dusi lla casa’dervishu, llă gri sh’dzăsi:-Voi SofiaMa anco j’dzăsi-C’e ndziană, nu vra z’ină nj’dzăsi iia-. Măsa’je avia namustră, u pllămsi canda j’muri, Nu vra mă sij jin’acasă, di’atsa dzuă tsi fudzi. Sofia fetsi sh’ficior,ahurĥi ta si’agărshăstă, Pănă n’vătsară dunjau, că Sofia ira môrtă. Turku j’dzăsi s’allăxiastă, nu vra mujeri krishtină, Ma iia u băgă pizmă, -N’ôllăxest tsădo tsi z’inăAlts dzătsia c’ôgudi n’cap, sh’alts ahtănts c’u fărrmăcă, Crimă fiata qiru bana, căt pradz fatzi cum pătsă. Dervishu afllă’nă turkă, sh’avia tu minti si sôră, Ma giandarjă di Urrseka, nôptia vinără llu llôră. S’trrinjipsi pănă muri? Cai u shti cai u nă dzăcă.., Llu ngurpară păn di mesi, cănj’jă sh’ornjili s’llu măcă. Ficiorru llo numa’ll papu, Petra Tona ju băgară, Di doi enj arrămasi’ôrrfun, llu llo s’llu crastă un llallă. Tu mardzăna di selishtă*, tish tu ishăta di hôră, Ira doi mirimints singur, davli ngurpati di’unôră. Dupu môrtia’li Sofii, printsjă sh’soia nu u vra, Dzăsără su ngrôpă turtsjă, afllă atsa tsi căfta. Muri sh’sorrsa a dervishu, ma năpoi niam’di qiro, Tora ee ninga Sofia, sănt ngurpati dali aco. Cănd trec cărvănjl’a rrămănjllu, neg tu munti pi stri hôră, Mutrest dojă mărămints, dupu gard sta di nafôră. 80

Gôllă citi’un lem lla cap, ună turkă sh’nă krishtină, Sofia’shtiaptă ti ficior, ashtiaptă măsa ta zină. Hurjatsjă cănd neg ntilemi, nedzi cala lla turrăshti, Avd nă bôtsi di mujeri, qushtu dzătsi rrămăneshti. Tuts hurjatsjă si spigiură, fără di’altă ee Sofia, Ju nidzia shcreta di fiată, sh’acui esti amartia?!

Aistă sturii s’nvătsă tu tută rrămănia, nu ira faptă ahtari ghăi păn astumtsăna ”rrămănă si’mărită cu turk”. Un rrămăn (Panu Stefa ?) j’scullă un căntuc a li Sofii : Rrămănă ju nedz ashă, Caft Sufia tsi pătsă, Lla Sofiă njic’a lati, Ju nedz cu tatătu hapsi Stă fiată z’je un rrămăn, Că noi turku nu llu vrem.. Lla Sofiă njic’a lati, Fitsesh turtsili cumnati. Sofia nu vra ta si’asă, Ma ja cala duti’acasă.

DORRU TI TURRĂSHTI

Am dor ti turrăshtia’mia, stri Kaltanj su shtits shi voi, tu pllajurră di Kulonja, jiu pishtia cupili di’oi. Ti tuts mi’ari llôtă dorru, sh’ti cilivili tsi’avia, ma’vinia ospili’acasă, j’băga focu vra s’ôrdia. Ti un’ananghi ii ti hărau, ira etinj spună vrera, c’ună bôtsi tu turrăshti, vinia tuts cu cărtsănera. Tinjisits shi lăcărtor, njic-mari nu s’cursuia, burbatsjă xhonj cu cupia, ma sh’mujierră levendia*. 82

Atsell lloc ll’ôm allăgată, ju tsădo nidzia cupia, pit pădur sh’aco pit dzeni, j’ôr bănată rrămănia. Aco tu Mală-Vacăfi, suflit’oll tati biniadză, numa’llui avia’dărată, lla’măridz pi ună dzadă. Ju da chaia sh’trrăndălina, fitsia strrunga ti muldzeri, siara dadun lla cilivă, us cănta sh’bitia fllujera*. Cănd isha njejă dit mas, tu cupii căfta măsa, ca rrufei cărtsănia, păn’ôflla ta’sudzia tsătsa. Di’ağnanghia tărrtsia cupia, tsaqă qipurră duzină, pi bărbets sh’pi oili sterpi, cu clopiti dit Janină. Vidiai cănil’atsell bellu, nu s’părtsa di lla cupii, allătra aco pi dziană, s’ôvd napoi ee ca jitrii..

Pllăng ti rrămănj..!! March 18, 2013 Ore’voi rrămănj mărats, Di Dumudză bălstămats, Vi rrispindit tu dunjau, Tu bană qirut hărau, Căndăsit ti ministiri, Cum nidzets nu videts hiri. ..Ah rrămănii qirută, Di tută eta bătută, Căndăsit tuts ti pllăndzeri, Tsi nu fetsut.. vrets vărjeri, Vrets vărjeri-vrets ngiurari, Că ĥits tuts ti vătămari! Azmăliqa tsi’avets faptă, Vi părtsară, sh’viar alaptă, Tish tu zvercă vi căllcară, Rrămăniamia u ngurpară. Vi giung-jară sh’vi biliră, Biură săndzi s’finitiră. Fără păni, zdupujiats, Ej măcă-bia, sh’voi lucrats. Vă lôră malla sh’tinjia, Limba’vôstă, qiru sh’iia. N’ôvets tinjii sh’rrushăni, Bănats ti niĥam’di păni! Dushmanj-jă cum j’arrăvdats? Tish tu zvercă ncilicats, Ninga sufră sh’ni măcats. 84

Lla apă cărpats di seti, Ni cănăscuts tu mileti. Tsi borg’avets avărrui? Popull xen tu lloc’ollui!.. Nj’greshti ună bôtsi tu som, Ee ca Anghull, ee sh’ca om, Aurră cu bôtsia mari, Qushtu dzătsi cu llăhtari: -Shqipătarjă vi’aurrară, Gretsjă tuts si spigiurară, Vra su pistrastă Balkanu, S’astingă vllahu sh’çobanu-Tsi ndrăptăts avets qirută?.. -Nu qer dot tsi n’ôi avută!.. -Ia sculladzvă cathi hôră, Pi’ună bôtsi grits di’unôră, Băgats citi tsintsi liri, Ma că vrets taz videts hiri, Fitsets scoliu ti njic-mari, Z’nvătsats limba sh’cu scărari. Scullats tuts fitsets..Partii, Tas intrats tu Qăvării, Tu Senată sh’tu Vulii, Ipurĝus sh’tu Ministrii, Dhascaj, Jats shi Profesor, S’fitsets sh’voi zănătsli alor! Doamnu agiută avărrui??.Cai agiută sinia’llui.!!

Funduqeti-Adărati Părmith di chilimanj

Tărrcu iarra, s’tuqi niau Dedi frrăndză sh’iarbă nau Cu lilecu si’adunară Pujă ti prănviară sj’ôră. Ma sh’lilecu j’ashtăptă, Cu daveti ll’ôshtărră Sh’ună dulli-i scullă! Un puj galbun ca fluri-i J’dedi dhor ună cuti-i 86

Qindisită ti chudi-i. Ma..tsi’us aibă tu cuti-i? Qindisită cu mărdzeli Plin’di llutsefur-scănteli? Naca ari chocollati? Vai ari stafidz uscati? Nuts sh’baemi naca ari, Fapti cu zahări sh’sari? Nu, oreeee, Nu sănt ahtari Nu sănt fruti dit hămbari! Funduqeti adărati, Ca llăcumbi ashtărrati, Anjurdzest ca manushaqi, Nu mănată, ma văndaqi, Ca chărrichă di N’Dărrnova, Ca manazi di Burova, Anjurdzest ca trendelină.. Ma sh’ca frrăndză di dafină Zaharets... Ma ca burets.. Fapti cu niĥam’di njeri.. Sh’chocolată ti ndultseri!.. Cum ira nu s’mulluseshti, Ma su badz ngură s’tuqeshti, Ma cum săts dzăc moi..găgushă?.. Ca...llapti di llăndărushă!! Ca stup di njeri di’unôră, Pujă tuts vra ta s’azbôră. Un pujits-u cu murafeti, Llo dzatsili funduqeti. Li llo cu tută cuti-i, Qindisită cu tre vi-i, 87

Li’ascumsi tu cărpătură, Z’ină ma năpoi sli fură! Nu vădzu puju lla fridhă, Un shôruc căt nă llunjidhă! Ma ta’tsa nu jsi’arrăvda, Mushcă niĥamă s’măca, Crap..mushcă gôllă niĥamă, Sărrămă căt’ni thimiamă, Ma’tsa bucutichă shcretă, Tsi dultsi..ca zaharetă! Cănd afl’atsa tiĥi ncali, Fiuuuu..tsi’upli gura di bali. Cara ô’limsi ndau’ôr.. T’ôtsa nôpti fără nor.. U fetsi top cu misiau, Njică căt ună mărdziau, Tsi’u fetsi..? Ôscumsi napoi.. Ma ju..? Naca shtits voi? Lilecu dusi z’băgă, Sh’funduqetili li’afllă; Un shôruc căt ună matsă, Côda lungă sh’cu mustatsă. J’adună shôrătsjă sh’dzăsi: -Di tsădo tsi’avets furată, funduqi n’ôvets măcată. Cărtsănits..ma căt s’ôfllats, Citi niĥamă s’măcats. Shôrătsjă llôră si’alingă, Cu cărtsănera si pingă, Vădzură tuti qănărră, Ma sh’ju nu ĥipsără nărră. Llocu tut llu lluvushară, Cu microbi tsi’allăsară, 88

Tută nôptia păn’ôfllară. Shôrătsjă tuts ca biluqi, Hărăsia s’măcă funduqi, Ma lilecu n’ôrrăvdă, Di cu nôpti si scullă, Llo funduqili sh’măcă, Niam di’ôră si’arrumugă, Di’arrumugari s’mujă, Dish ca ballonă si’unfllă. Puj,shôrăts llô’vărrăgiră, Pi funduqă chihtisiră, J’fetsără rigiai.. -Dănă sh’anau! Ma lilecu dzăsi: -Nu vă dau că esti’amiau! Ira etinj ta si’acatsă, Căt nu s’tsăpară tu fatsă, Ll’ôvia nvărtită ca strrugă, Un puj rrosh cu sqepia llungă, Di ngură ju zmutucă, Pi’un ôrbri’analt azbură. Sh’llă dzăsi: -U lôi mini, ma stats ghini.. S’ôlindzem citi tsintsi’or, Citi niĥamă ti dor... Puju llă dzăsi: -Ja stau.. s’llă dau..i ma s’nu llă dau?Pujă sh’shorătsjă s’mutriră, Sh’al rrushicu j’ôrrăqiră, Ô’limsăr’atsa mishcitură, Pi lla tuts gură-di-gură. -Dănj anjia-dănj sh’anjia, S’tuqi funducaqia sh’ia.. 89

Shôrătsjă llôră s’giuca, Ciu-tsiu n’doi cănta.. Ahurĥiră un sherr mari, Pujă,shôrătsjă shi gllari, Llôră s’pllăngă mumă sh’tată, N’ôduqa că tsi’ar pătsată, Lilecu llo tas n’ciniastă, Cai avia ngei s’mutrastă! Puj’atsej njitsjă pllăndzia, Ma tuts păndăcu j’dura, Alts di pănduc, alts di gushă, Alts cidia aco dup’ushă, Niscănts cădzură nafôră, Un llo tilefun căntrôră, Cănd vinără tuts di’unôră? Jatsjă sh’mamili tsi jin-u, Cu asti sh’jitrili nsin-u, Llăndărushi năsocômi, Ndau găi llă didia pômi. -Tsi pătsat? -Tsi măcat? J’tărbară ună citi’ună, Ma lilecu nu vra s’pună. Un pujits nu shtia s’ôscundă, Si aspără vai avia bundă, -Datsinj jitri-i s’nu mor, tuts u shti, ee steps’ollor. -Vă spun mini tsi pătsăm, tsi nă dedără s’măcăm! ...llă dzăsi di funducaqi..ell mizi dzătsia fundaqi! Thăllăndzili sh’llăndărushă, Sh’nă jatrôshă ca păpushă Cap cu cap qushtu dzătsia, 90

Ma pujă nic’ôduqa, Jatsjă shuiră cănd grest, ta’tsa pujă n’ôduqest. Cănd u nvătsară…căntrôra, Ndau frrăndză di stri hôră, Thăllăndza băgă sli’ĥarbă, Stucură nă dzamă albă, Bia jitri-i, s’llară ghini, Spiallă gura cu cinjină, Tuts pujă cănd si scullară, Di hărau tuts căntară, Tsi tărcură ôgărshară!!

FRATS TU POLUM balladă Lloi nă cali dăpărrtôsă, cali lungă-ună bană, Ni qindurit dzuă-nôpti, s’fetsără chăchôrră rrană, Muzg’arină, pllôi sh’sôri, nikă plumbu nu mi tsăni, Or cu callu sh’pi carrotsă, ma mult părrpadi ca căni. 91

Afllai fur pi dupu cali, nj’pllămsăr’alla sh nj’agiutară, Nj’dedără un trast di păni, sh’cănd qirui cala nj’ôfllară. Tsruil’arrupti, stranjă rrechki, ma iram ninga diparti, Ma nu mi curmai di cali: di griatsa’ună carti. Tsi griatsă ari zborru, ca limba tsi taljă harră, Căt ma mult mi’aproq di hôră, am ca ĥevărră di iarră. Atsa griats’ee sihriqa, ee măndată sh’amaneti, S’dzăc a’măsa nu llô’shtiaptă, ficiorru ee t’ollant etă. Di cu njits cărscum dadun, nu iram părrtsats vărrôră, Sh’tu polum cănd vini radha, noi dadun ning’unôră. Săndzi, llăcăr cu sădôri, tsi trrănjăpseri măcăm!, Mishcitura părrtsam doljă, gôllă plumbu nu părtsăm. ...Mi’apunai pi un dzănucj, j’lloi capu pi brats’onjell, Cu llăhtari mutri n’sus, dzăsh:-S’mi jai mini-nu ell. -Nu nu frate nu mi scôllă! nj’dzăsi că nu vra sllu zbat, -Mini’us mor tu mănjli’atăli, sh’tiam ca tu llocu di frati-. -Aco n’hôră am un’ată, sh’ti allas tini hij di’alje, Sh’ună sor s’ôi amaneti, ca sor singură su vre-Săts dzăc frate ning’un zborr, nu shti vărr ma’aviam nă vrută, Ts’fac rigiai s’nedz sti’adunj, am tre anj nu ôm vădzută-Sij dzăts frate di lla mini, c’aviam mult vreri pi năsă, S’nu pllăngă ninga ti mini, j’ishai di zborr tsi’aviam dzăsă. S’afll un alt ma bun di mini, shi s’llu vra ninga ma mult-, Atsa dzăsi sh’nkisi ocljă, sh’durnji inăma tu qept. Jij’ji n’cish doj’oclj allui, cu llăcărră pi surrati, Cu mănjli sh’unghil’anjeli, arrămai sh’ngurpai un frati. Cathi lupată di loc, sh’căt ma n’ĥima ell nidzia, Un dor mi’acătsă tu qept, ngurpai niam d’inăma’mia. 92

Scărai numa sh’nă cărutsi, pi’ună scăndură tsi’afllai, S’u viadă vărr calator, lla’capo’llui u băgai. Nqisi cala s’neg acasă, c’ună carti tsi nj’ar dată, -’Ca iroas* sh’ca burbatsjă, z’vătămă´-j’avia scărată. ...Dupu multi dzăli sh’nopts, ôduqi că mi’apurqai, Semnili tsi’afllam dininti, ira hôra tsi’allăsai. Biserica lla pllatei, sh’cala namăsa di hôră, Rrău sh’curia di dzadi, dzăsh că nu li ved altôră. Mi’acătsă melanholia, mintui tsi’am ti fitseri.. Cum z’ju dau măndat’ahtari, tsi’us facă atsa muljeri? Mi dura trupu tu nôpti, imnam ca ni’aumbr’ascumtă Aco napărrti tu hôră, bitia ghifts, s’fitsia nă numtă. Qinduri niĥamă n’cali, nj’ira lôtă sufllutura, Dumădză!..Aich ar numtă, ari ôminj fără scutură!?. Llôi ta s’imn afirimena*, shtia chăchorră jiu nidzia, Aco lla’nă mumă shcretă, ficior singur ashtăpta. Nu si’avdza ich vărră bôtsi, ii vărră llunjin’aprasă, Li llôi ushili pi’aradhă, sh ira’tsa tsi’avia’rrămasă. Ded pi pôrtă sh’gri cu bôtsi, sh’ahurĥi s’mi mintuest: ..Tsi’uz dzăc-u cănd z’ină nafôră, nj’si uscă gura cum uz grest-u?! Di napărti tu sucaqi, nj’gri nă bôtsi cănăscută, Fiata nj’dzăsi: -Nu ee vărr, mumă sh’hijă ar fudzită, Sănt lla numtă hôra tută, us ôfl cala dup’avaz, Tini esht xen-u sh’vai nu u shti, si sôră ficiorr’oll Laz !Llôi cala nifurru n’sus, dupu llunjină sh’andrallă, Ghiftsjă, tsirru, căntuc sh’giocu, vai si’avdza t’ôllantă hôră. Sum rraq lla porta’tsa mara, căt intrai tuts mi vădzură, Qinduriră ghiftsjă z’bată, tuts njits-mar mi cănăscură. 93

Mi’acljimiară ta s’neg n’casă, mi’anvărrtiră tuts tsi’ra, Llăcăr caldi mi’adupară, tuts ira fumeja’mia. Ata sh’sormia, sh măsa’llui, vini sh’sorrsa ta s’mi bashă, Mi llo sh’tatănju di gushă, c’ôhtănt dor nu vra smi’allasă. Dau mumănj-dau surăr, tatănju sh’sotsjă di n’hôră, Tuts giuca, tuts hărăsia, est cu lji-jă ning’unôră. Cartia n’gepi u pimsh n’ĥima, mi’aduqi ngurpai un frati, -Vinj cu adhji* ndau dzăli’’, dzăsh cu llăcăr pi surrati. Mintui: a’sllă dzăc măni, tora-siara’s hărăsiastă , Ar un etă ta s’llu plăngă, jiali măni s’ahurĥastă. Numtă mplin’ahtănt vărrsată, tinărjă giôcă t’oborr, Nviasta cu zăvonu n’cap, sh’cu ĝabrollu dojă n’corr. Lloi păĝurru tas uredz-u, zevĝaria*cum ee zaconu, Cănd mutri ĝambrollu sh’nviasta, chihtisi s’mutrest zăvonu. -Ba...nu pôti dzăsh cu mintia, vai nj’fac ocljă,fără di’altă, Mi turrai mutri citi’ata, n’tărbai că cai esti nviasta. ’’Hij’ôl ati agărrshash, nviasta di’ază ee Maria, ma tini nu ti ved ghini, naca ti’acătsă răqia’’? ’’Nu moi ată, n’ôm tsăva’’, j’dzăsh al’ati-sh mizi gri, Inăma dzăsh că vra s’crapă, i di minti zurrusi. Fech năpoi sh’mi ndupurrai, vram ta smi’arrătsiastă murru, Cu măna tsi nj’ntrumura, llôi ta z’biau-scullai păĝurru. Ninga’vdzam zbôrrăli’a fundu, cu săndzi sh’llăcăr pi fatsă, ’’Dzăj, frate ts’fac mult rigiai, nu voi s’pllăngă-s’nu mi’ashtiaptă’’. Cănd si’anvila ell cu lloc, Maria fitsia surtseli, Fitsia pllanuri ti numtă, fustani’allbă cu dhanteli. Tsi z’dzătsiam-tsi s’fitsiam tora?..atsell dor cum sij dau cali? Cum fats prodhosia’htari?..Cum binedz c’ôhtari rrali? 94

Ca di nsom mi dishtăptai, ghiftsjă vinără s’mi scapă, Un cu doi dints di fllurii, mi tărbă că tsi voi z’bată, ’’Bitets’’..dzăsh..’’un mirolloi, na sh’un liră căpari, Nu ee muzică ti numtă, ma ljin dit polum sh n’ôm hari. Prota voi scoll’nă dullii, ĝambrollu si nqărdhăsiastă, S’umpllă casa di ficior, sh’bană llungă s’hărăsiastă. Sh’ună dullii ti nviasta, ma mushata ira n’hôră, Sh’ninga ună ti năsh dôljă, s’nu si partsă ich’vărrôră. Voi s’vi urest di lla un frati, dôrmi tu rrăcii ascumtă, Ma să shtia că vruta’llui, atsa dzuă fitsia numtă! Căts anj s’fetsără nu shtiu, di pi numta’tsije siară, Polumu sh’pledzli di’astumtsia, s’ncisără-nu z’vindicară. Ti’un frati tsi’aviam tu bană, tora shtiu j’ôfllai jitria, Allag-u căjurr’ a li hôri, sh’ôm afllată cu riqia. Cănd trec cala u ved gôllă, n’ôr bănată vărr tu casă, Citi’unôră cănd trec nôptia, ved’ună cindill’aprasă. Stau t’ôumbră di fac siri, chilimanj-jă lla curii, J’aleg namăsa di năsh, tre ficiorj’a li Marii, Ma n’cllô mardzăna di hôră, caft amartili tsi’am faptă, T’ună giepi am tre tser, sănt tre mirimints, mi’ashtiaptă.........

CĂND S’MÔR Jan.9, 2013

Cănd z’nvătsats ti môrtia’mia, Va z’dzătsets:-Domnu s’llu jartăNaca shtits ti’aist poetu, Tută bana tsi’ari strraptă? 95

Ma căftats tas nj’afllats grôpa, Pi cărutsi shtits tsi’uz dzăcă? Sevdaliu pi rrămăniamă, Su shtits:-Llocu nu mi măcăS’llă dzătsets lla sotsj’anjej: ’Ti limbă mi ciucuti, tsi fech mini s’facă sh’ej, rrămănia nu muri’. Atsell polum tsi’ahurĥim, sllă dzătsets:’Nă ghăi ahtari, tuts noi vra s’ni chucutim, tuts rrămănj-jă, njic shi mari’. Dumădzăllu ee cu noi, gretsjă sh turtsjă ni’ar călcată, sturia s’tôrră napoi, pi sărau sh’ej us pată’. Tu Balkan u’zină dzua, s’avem sh’noi cusherr’o nost, di’aco ndzian’uz ved Vllahia, cu limba sh’fllamburru mprost’!.. Tsindzăts ii nă’sută di’anj Păn astumtsăna us tracă Su nvătsats lla chilimanj Ashă cum fitsets voi s’facă’. Z’dzătsets că: ’Vra lefteria, sh’fudzi di comunizmo, ni’astesi tuts shqipăria, di cu njic fudzi di’aco’. 96

Rrămănj-jă nu j’agărshai, ma sh’ej nu mi’ar agărshată, di lla papu tsi nvătsai, tuti mpadi li’am scirată. Prănviara sots ma vre z’inj, cănd past njejă tu livadi, lla grôpa’mia plin di scinj, qindura niĥamă mpadi. Llôts niam di lloc tu mănată, Sh’dzătsets vărr zborr rrămăneshti, Tuts us môră tsiar’bănată, Hara cai, limba’llui greshti!!!

SĂVDAIA August 7, 2013

zborru:-TI VOI !...

Ti zborru tsi nj’dzăsi, ’’ti voi!’’ tora siara, Iia rushă, sh’mini gălbini ca tsiară. S’nu ira săvdaia, efculla nu cadi, Că di’un zborr ahtari, dzenili s’fac padi... 98

Dzenili li’apună, amara stărqeshti, Vrera di dariĥina’ashă si’aduqeshti!.. Ee zborr ca mijii, nu s’dzătsi pi’afura, Inăma va s’grastă, ta su dzăcă gura.. Vrera nu cănôshti, shn’ôledzi vărrôră, Avut di m’păzari, (i) picurar di n’hôră, Turk, evreu sh’krishtin, inăma nô’ledzi, Nu cănôshti sinur, nu shti că lju nedzi!!.. TINI ESHT ATSA TSI VOI.. Ti tini s’mi alin, pi dziana ma mari, S’fac banjă hănda, tu fundu di’amari, Va s’azdărsar rrău, ma llarg tu dunjau, Gôllă sti’am di mănă, ma shtu erimiau!.. Că vai nu ts’am dzăsă, să shtiai căt ti voi, Inăma nj’ôi llôtă, snu nju dai napoi, Că tini esht atsa, dit n’jisurr anjeli.. Di cănd mi bishash, pi lună cu steli. Tu tută dunjau, n’ôri altă fiată, Ca inăma’ta, sh’ahtăntă mushată, Căti or tsi ti ved, namăsa di feti, Hărăsest tsi ti’am, voi sti bash cu seti!..

ZBURRĂM RRĂMĂNESHTI Limba’nôstă rrămăneshti, Di’anj-jă vecj n’ôr alăsată! C’ôtsa limbă j’tinjiseshti, Soia’nôstă, mumă sh’tată! 99

Căt dultsi ee limba’nôstă, Cănd ni fetsum nu n’vătsară Tsi’amartii tsi ar faptă Tuts atsej tsi ôllăsară. Gra rrămăneshti mor’frate, Limba’ta cu soia’ta! Tu dunjau’ôshă ee’fllată, Cu xenj-jă ca xenj-jă gra! Cănd ai dor-cănd li’ai kirută, Protu zborr dzăts:-Lele atăSh’vre su dzăts pi limbă vrută, Pi’altă limbă nu si acatsă. Voi rrămănj, vă fac rigiai Rrămăneshtia sn’ôllăsats Tu fumejiă cu săvdai Limba’vôstă su zburrats. Limbili tuti z’nvătsats Di căti sănt tu dunjau.. Ca limba’vôstă n’ôfllats! ..Cănd zburrăsht ts’jini hărau! Limba’nôstă cu sturii Cu cultură sh’rrădzătină, Ma kiru ee amartii Că noi ĥim soi latină.

100

RRĂMĂNIA TSI’ARI FAPTĂ..?? Noi rrămănjj’avem nă hari, sh’uz vu z’dzăc cu prifiniatsă. Un popull tsi nu vra polum, cu tuts sots fără rrutiatsă. Noi n’ovem sinur s’ni tsănă, ĥim Romei cu fără crat-u. Ĥim Latinj, ni’adusi Roma, sh’di dunjau agărshats. Grek, Servii sh’Bulgarii, cu turku ampulusiră, rrămănj-jă ira dininti, tuts dadun pănă fudziră. Tora nu j’tsăni vărr minti, nu shti vărr c’ira rrămănj, nu j’agărshară ma sh’xenj-jă, ma sh’noi tsi j’avem păpănj. Căts anj ar tsi’ampulusest, u llară llocu tu săndzi, tuti miletsli a Balkanu, ti vătămats ninga pllăndzi. Boshnjacanj-jă z’dinjicară; Tsi caftă, ma tsi’ar pătsată? Izet beu tu Evropi, va s’facă nă’califată !? Shasi suti tsindzăts di’anj, di cănd doi mbrets z’vătămară, Prints Lazar sh’Sultan Murat, dojă Kosovă s’ngurpară. 101

Sh’noi rrămănj’j iram aco, ti dunjau vărsam săndzi, cai nu shti, zj’aduc aminti, gionj’j anoch tora cai j’plăndzi? Di cănd vinăr’Othomanjjă, Balkanu s’cătrăstăpsi, tsi strrapsi Krishtinitatia, cultura’nôstă muri. Greku, Sărbu sh’Bulgaria, tărrcură pit côca di’ac-u, M’Polia shi Micro-Asia, ninga Grestjă ôr mărac-u. Arbinishadzjă z’văndură, dit qirol’ol Scănder-bei, S’fetsără gionj’j a sultanu, tish ca turtsjă ira sh’ej. Cu suti sh’suti di njijă, di Krishtinj tsi vătămară, adusără colonistanj, anadolistanj..sh tsi’afllară. Căts veziranj, bei sh’păshadz, muma’llor ira Stamboll, dămara, limba ma sh’vădzuta, ee tută dit Anadoll. Shqipătar-jă s’misticară, n’ôr săndzi di Iliri-i, aist popull nu ved hiri, ar s’pultiastă amarti-i.

102

Rrămănia tsi’ari faptă, ta zj’astingă Dumădză, ej măratsjă cu cărutsia, citse căndăsir’ashă ?.. Fudzim dzenili di turts, sh’tora tuts nesum tu hôră, modernimia us ni’astingă, sh’nu us ni turrăm altôră!

ALLĂXI BANA TU HÔRĂ Jan.16, 2013

Jin dunjau di curbeti, sh’bana ĥerbi aco n’hôră! Alts neg lla agur di nôptia, alts durshtialla, ii lla môră! Tilefun, frigorifer, televizion-shoput n’casă, Casa mplină, căjur ndrepti, fără pisă nu li’alasă! Ĥerbi cămpu di combini, sh’di tractôri pănă siara, Picurarjă dupu oi, pănă nôptia cu tămbara! Ndziană lla stanu di viara, lloc’oll Dumădză vărdzăshti, Qipur’clopiti duzină, cupili past tu curpăshti. Picurarru pi dininti, cu ndoi cănj pi dănăpoi, Ja mujerăsa tilefun, ta z’ină lla strrunga di’oi. Casa mplin’di bărăqeti, păstărmăllu spindzurat, Hara di’atsej tsi s’turrară, s’curmă ma sănt zdicurmats!!

103

LIMBA RRËMËNESHTI Di căt limbi tsi căntai, nu pot s’dzăc-u, nj’arăsest ndau, ma ca limba fărshăriotslu .!! Nj’arăseshti ’’e limba’miau’’. Voi su shtits că am săvdai, zvi zburrăst-u pi limba’miau. Voi z’vi zburrăst rrămăneshti, sh’voi s’ôvdă tută dunjau. Ai imnate tu păzari ? cănd e mplină di dunjau ? sh’tini’ôi mintia căti’ajura ? sh’avdz un greshti limba’tau ?? Torr capu taz’vedz cai e, canda ee fumeja’ta, vre sij gresht, vre s’acats măna. Ts’pari că llu shti di’uva. Di tsinsut’dish tu păzari ma mutrish u vedz di’unôră, s’cănoshti fatsa’rrămănu, di tăpărr'anosti n’troră. Vra z’dzëcă că ĥim fumejă, ĥim ca frats tuts di’ună mumă, nori cufii s’ni partsă, jiu tsădo z’bănăm tu llumă..

104

Voi u shtits că limba'nostă, cu căt zori ar bănată, di păpănj gură-di-gură, ich vărroră ni scirată. Di căts vinără sh'tărrcură, tô'ist llok’oll Dumădză, s'chucutiră s'ni allăcsiastă, sh'rrămănii s'noibă mă. Turku vini dit Asii, sh'narsi biseritsli tuti, ma sh'Grek'otsell rrechcamanu, sni'allcsiastă fetsi multi. Căt or vrum scullăm nă shcollă, tas nvătsăm pi limba’nostă, gretsjă vătăma dhascajă, nô’llăsară shcollă mprostă. Tora'tsej tsi allasă limba, amartia esti'allor, esti borxh'a cathi printi, s'llu nviatsă feti sh'fichor. Ti'arrushăni nu o'vets,? dupu dau njijă di'anj,! s'allăsats nă limbă s'kiară, ! snu'nvătsats lla chilimanj ??.. ~~~~~~~ Peshtili făr’apă, cum us facă not ? Sh’puju nu biniadză, 105

ma n’ozboră dot. Noi ma dăpărtăm, di bana tsi shtim, nu ni măcă llocu, di cara s'murim. E môrti di suflut, nori vindicari, ca ano’tsell vecju, nori mă turrari. Ma nu zburrăm limba, sh’adetsli tsi’aflăm, a năpotsll’onoch tsi us’la llăsăm-u.? Nu ôm ti’arrushăni, voi su shtits atsa. Om ti prifiniatsă, zburrăst-u limba’mia. Sh’cănd ĥits tuts rrămănj, nu voi zgrits n'gărtseshti !! esti limbă xiană. Ej grest-u rrămăneshti ??

106

VOI ATA ..!!! Feb.19,2013

Tuts si’agiôcă, sh’hărăsest-u Tsi’am faptă, mi mintuest-u? Budza’mia nu nj’ari arrăsă, Că cărscui fără di năsă. Di njică nu vra smi’adună, Nu mi vra că n’ôviam mumă. Cilimanj-jă mi’aurra, -Fudz că n’ôi mumă- nj’dzătsia. -Voi ata, sh’mini voi ata!! Tsi’am faptă mini mărata? Vram ata smi’tsănă mbratsă, Totăna llăcăr’pi fatsă. 107

Ôrrfănă cărscui di njică, S’nu qer sh’tati aviam frică, Fără dali mănj z’bănam, Mash’doj oclj anjej s’qiram, Tsădo tsi’am, us li’aviam dată, Gollă s’aviam sh’mini: Ată! Cum pătu di mi’allăsă? Tsi’am faptă or Dumădză? Mirimintu llôm năcată, C’ôhănti llăcăr ll’ôm llată, Neg di njică tu stămănă, Cu lilucili nturmănă. Pi dzănucjă stau săts spun, Măratsili un citi’un, Gôllă tini’us mi’aduqai, Tsi nu shtiam us mi ncichai, Smi’allăxiai cu stranjă nali, Sni’acătsam di mănă dali. Cara s’crest tas mi fac nviastă, Cai smi nviatsă, smi’allăxiastă? Cai us mi scôtă t’oborr? Smi mutrastă cănd s’int n’corr?... Ma fech fiată nsin s’ôdun, Sh’ti dadăsa voi sij spun. *Aistă poemă ôm scirată ti ata, tora di 87 di’anj. Arrămasi ôrrfănă di patru anj j’muri măsa, ma sh’tora dupu ahtănts anj ninga ôdutsi aminti cu ahtănt dor tsi cărscu fără di măsa.

108

CITSE DOR VRE SMI TUQESHT.?! Llai dor llaiu tsi mi’ai tuqită, Ahtănts anj nu ti’am vădzută, Stau cu capu lla pinxheri, Pi fatsă llacra ni’uscată. Ashtept z’inj ni’apindicsită, Zburrăm dali ca unõră, S’ti ved cum ai allăcsită, Tsi’ai faptă di cănd ti llõră. Ashtept qipurru ta z’bată, S’ts õvd botsia tu tilifon, Sinj gresht ning’unõră ată, S’lishuradză atsell pon*. Citse dor-u vre s’mi tuqesht? Mă s’nu viadă fiata sõrră, Dzăj ta’zină niĥam di’õră, Căt sij dzăc niscănti zbõrră. Sij ved percha sh oclj’alje, Ca flitură stulusită, Budzăli’ayie cănd arrădi. Voi su ved cum e’allăcsită. S’fugă di lla mirimints, Voi s’adun fumeyia stog, Si’apun dzenili di llăcir Ni tuqim noi pisti lloc. Nj’aspari canda qirush, Mi scoll noptia avd’nă prei, 109

Tu scutadhi imn pit casă, Stau singură biau cafei. Tuts ti caftă vra sti viadă, Ej ashtiaptă naca yini? Pi’aradhă ca lla văcăfi, Ichvărr mă nu dormi ghini. Nu vra vărr su pistusiastă, Că cum yini morti’ahtari? Cănd ved numa pi cărutsi, Pllăng cu llăcăr sh’cu llăhtari. Cum s’arravdă mumă shcretă? Yiu llo harru fiata nviastă, Lla Domnu fatsi rixhai, Cu ĥiyăsa s’õllăxiastă. Cai ti llo lla mirimints? Di nj’lloră llunjina’miau, Burbasu tinur ee vedur, Sh’mini mă s’nu ved hărau. Llai dor llaiu, mintuia ghini, Nu voi s’mi arrădz t’opărită, S nj’alghast’ocljiă lla pinxheri, Tas nju duts dzua qirută. Voi sinj dzăts că cănd u’zină, S’adun õminjjă s’õshtiaptă, Mini shtiu că õi nturmănă, Sij fats tuts tas hărăsiastă.

110

Aidi dor ma s’mi yia somu, Mini ashtept tish ninga ushă, Căt rixhai s’facă omu? Ta su yiau napoi digushă. Pllăng lla grõpă cathi dzuă, Voi su shti ..cădzum llăngõri, N’õrravd dot ma mi yie sh’mini, Ma să shtiai că căt mi dõri. Cum z’vindic’ahtari rrană? Dumădză s’nu nj’õvia dată, Tsi su voi ahtari bană? Yiami sh’mini s’neg lla fiată. (Eleghi di la muma, afierosită ti ună cusurină di’amia ti fiata lje)

POEMATI VECLJ DI FĂRSHĂROTS July 30, 2013 Căntuc ti vruta.. Aidi vruta’amia doljă s’ni adunăm tu băhcelu veardi singur i s’ni agiucăm. Nu pot s’ljin lăi gione vrroară tu băhcă vinjiu asiară noaptea sh’dada mi’acătsă. Nu la vrută nu nu voi sinj fats nazi că mult ti’am tu vreari sh’va mi badz mirazi. 111

Nu lai gione nu mărazi nu ts’bag ma vrei z’inj astară poarta va ts’disfac. Noaptea fără lună doljă s’ĥim deadun s’nu ti veadă dada sh’vreara-mia săts spun. Nu la vrută nu nu că mi’arăseshi vinjiu aseară noaptea sh’poarta nju ncliseshi. Nu lai gione nu că nu iaram mini, ira altă feată surăr sh’cusurini.. Vasilă Vasilă perljă văndaqi badz ficiorljă tu miraqi nu’ai frică di Dumnidză? Vasilă tsi fats ashă? Moi Vasilă, moi! Nu lja căljurră di’alagă că lă fats inăma plagă nu’ai frică di Dumnădză? cănd aladz cu năsh ashă? Moi Vasilă, moi! 112

N’cali cănd l’astaj dininti ficiorjă si’asparg di minti mutra citi năsh năheamă că mutrest shă ts’da bălstenjă! Moi Vasilă, moi! (Di Fărshărotsjă di Mizuqei) Un n’jis urrut.. Tsi n-jis urut mi n’ghisai a’cui su spun, mi’aspărai? Canda aveam nă părumbeau, sh’nji azbură dit mănj ca stiau.. voi călfădzlj’amelj deadun, ndrădzets calu atsel ma bun, ta s’mi aleaput păn’acasă, s’ved că doru nu mi’alasă. Dush mi dush; sh’aflai pi cali, un aush scădzut di jiali: -Bună’ts oara, pap dărut.! -Bună, domn ni cănăscut.. sh’mini aviam un ĥij ca tini, doisprats’di anj fudzit sh’nu vini, sh’ază nviasta j’si mărită c’agiumsi ni pricupsită!. Doru anjel ee ahănt mari, voi s’mi ascund, s’nu es tu soari-.. Cama’nclo cala nj’imnai, dadă moashă n’cali aflai. -Bună dzua ĥiju’ameu dor dit xeani, ee mult greu.. Ti mirindi agiumsh acasă, 113

cuscărli cănta la measă. -Cuscri, vă părcălisesc.. scutets nviasta, voi su mesc, că nj’ôm cusurină-viară, sh’j am adusă nă ciupară-..! Cănd avdză nviasta’arsări, sh’cu bôatsia zgurmată gri: -Cuscri s’fac rigiai multă, ma că inăma v’ascultă, lôats’vă cajă ncălicats, sh’di la noi s’vi zdăpărtats, gionli tsi mi căftă mini, l’ôshtăptam mults anj di vini.. Nu ee xen, ni cănăscut, easti gionli ameu, durut, tsi s’turră dit xenitie s’bănăm bana ti ciudii-.. Capu tsi mi doari... Capu tsi mi doari, sh’mintia nu nj’u ôm tută, Ti săvdaia’miau, ti’ună fiată rusă. Numa j’ôgărshai, mults anj tsi’ar murită, U căftai ti nviastă, sh’nu vru si mărită. Capu tsi mi doari, sh’mintia nu nj’ôm tută, Ti’un gioni tsi’am mini, caftă ta sinj fugă. Gione cara s’fudz, voi s’trets pi la mini, Săts dau nă shamei, voi su tsănj pi tini. Gione cara s’fudz, sinj trets pi la ushă, Săts dau haimalia, ta su ports di’gushă.. ………………………………………… 114

Giocu nj’mi agicam… Ficiurac eram Giocu’nj mi’agiucam, Ca măndz arsăram, Di qider nu shtiam. Mi vădzu nă fiată.. Ca luna mushată; Rrushă tu surrati, ............................ Si’acătsă di fatsă Cu daule bratsă Si’apurqă di mini, Nj’gri dip ma cit vini: -Nj’si arucă săvdaia, Ti un gione ca tine! Zboru cum lu dzăse, Tsi j’rushă suratea, Măratu di mine, Nj’si curmă tacatia. Shi s’tură di n’cali Cu vasile goale, Di si duse acasă, Di s’băgă armata, Shi s’tură di’unoară, Mardzina di hoară, Di mi’ashăpta n’cali Cu stranjile nale. -Nu ti ntreb lăi gione, Cum tsă stragă numa? Ia dute la preftu, S’nă băgăm căruna! Noptea era albă, Fără nic’un nior, 115

Shi dit budză vrută Cură dultse zbor. Stealile cu luna, J’scăpăra pi fatsă, Zălăpsita fiată, Nj’u tsăneam m’bratsă. *Poemati veclj di farsharots, sciritoarjă nus’cănoast.

Tsi n-jis ira’tsell... Jan.16,2013

..mi nghisiam cu tini..tu rrău fitsiam banjă.. Nu ti’aviam vădzută..ntragă fără stranjă. Că vărră uĥau, fudziai mult cintrôră ..aman n-jis mushat..ninga niĥam’di ôră! ..ni pimsi tallaza, ni năcăm pi per, Rrău’ali săvdai, cu fără qider. Ti bishai pi budză, sh’nu mi’allăsai s’fug, ..ni scôsi tallaza, namăsa pi’un xhug. ..ngătsai-ntrumuram..mi’alăpătai ncrush, Ahulam cărvatu, căftam ju qirush. Tsi n-jis ira’tsell, s’nu mbura vărrôră, ..vram s’tiaviam bishată, gôllă ning’unôră..

DUMĂDZĂ ACO BINIADZĂ Am dor s’nidziam ore sots pit dzenili j’ôm cărscută ju fărdziam njellu pi sullă, shti răqia tsi’avem biută. 116

Njurizma’llocu ti mbiată di liluchă sh’trăndălină pit allunj, cupach sh’mileză, cărtsănest edzjă t’ôrină. Voi s’avd callu s’cărtsăniastă, petali scôtă scăntiau fichorjă u tsăn ti perrchă, ncilicats cu făr’ashau. S’cărtsănest ca chălăman, smi’agioc cu steli pi llună, cănd s’cad us mi scoll ma gioni, s’fug napoi tish ca furtună. S’măc niĥam’di păni caldă, ma căt si’asă di qărqell-u cash di fôli, san di dhallă, canda măc carră di njell-u. Tsi z’vă scir, di’u smi’ahurĥest? s’niagă..cai nu ôr vădzută, căntăm tuts pi rrămăneshti, bem dullia* c’ună sută. Căti’or nă jini vărr ôspi, sta tu coĥ ninga sufră, păni sh’sari tsi’ari casa, llă grim tuts di măhăllă*. Voi z’biau apă di vutsellă, voi z’dorm tô’umbra di sfacă, cănd suflla vintu pi dziană, qipurră sh’clopitli z’bată. Smi’adun cu ndoi picurar, z’dinjicăm llapti di qeli, s’măcăm cu lingur di lem, adărati cu mărdzeli.

117

Z’jau diĥimă, citi rrău, z’dau măntănj: Domnu tsi’u fetsi, smi’arrătsest cu ap’arratsi, sh’su mutrest ashă cum tretsi. Mali-thata sh’Vala-Mari, Ĝramustia sh’Maqedhonii, Dumădză aco biniadză, pit dzeni cu rrămănia!. S’AVIAM N’DAU PENI.. Bun’ira diĥima, tuts u’shti atsa, Vinj tut’atsa cali, sh’nu nj’pâru tsâva. Tora cum us neg aco pi mijau? Multi shutsâtur, cali di urviau.. S’aviam..tsi s’aviam ?..S’aviam ndau peni, Ashâ cum ar pujâ, sh’s azburam pit dzeni. S’mutram di pi vint, zarcadhili s’pastâ, S’llâ shuiur unôrâ, sh’eli s’cârtsâniastâ. Pân lla Dumâdzâ, cu pujă s’azbôr, Tăsaga ti steli, s’upll aco stri nor. Lla tuts chilimanjjâ, s’li parts un citi’un, Su bagâ pi dzadă, dzuâ di Cârchun. Lla sôri voi s’neg, gôllâ ma s’neg dot, Tas aduc llunjinâ, lla tuts pisti lloc. Cu Aju Vasil, s’ôllâgam dunjau, Dzuâ di Cârchun, s’rrâspândest hârau. Dapoia z’dipun, napoi pi mijau, Ju mbureshti cala, alghitâ di niau. Ma nu nj’dedi Domnu, peni tas azbor, Nu mi’aliqest dot... mâ nu est fichor!! 118

PIRA TU PPLOI

N’qisi cala citi shoput, tsi’avu dumădză cu mini? Llo z’da pllôi cu gilata, nică shtiu di’citiu vini. Cărtsăni cit’ună mandră*căt z’bag cap’aco lla ushă, Di’aĝunjii..(u vrui sh’mini), ună fiată llôi di’gushă. Perj’anjurdzia trendelină, neli-neli pisti qept-u, Ca mbătat-u, zbătut di minti, pi chăchôri nu stau ndrept-u. U llôi zarcadha digushă, sij bash ocjă filixhană, Nj’bitia inăma, va s’crapă, paradhis-u t’ôistă bană. Tish canda nj’fetsi mijii, nu mutram dot căti’ajura, Nj’păra că ma s’cidiam ocjă, us fudzia napoi pi’afura. Budză rroshi ca qirashă, mi’arrsi focu tsi furai, Scosh paltollu, sh’cărtsăni, nesh tu pllôi ôplicai. Plôia nu nj’fatsi tsăva, nic’amara nu mi’aplacă, Chobanesha nj’căllcă ocju, sh’dzăsi că:-Ira si facă. Ee stihu di njadză viară, ca plôia sh’pira dadun, S’orrătsest-u inăma’mia, zh’di pi nor voi su dipun-u. Dupu niscănts anj tărrcui, atsa cali nig’unôră, Mintui stihu di pllôi, lla mandră stătui nafôră. Inăma llo s’cărtsăniastă, ti neraidha* tsi’afllai, Ti’atsell zhărr pi budză rroshi, tsi cărtsăni sh’ôllăsai. Citse nu stitiam cu năsă? Tsi mi fetsi z’in napoi?, Tsi miră caft auô n’hôră?, Gôllă să shtiam că tsi voi. Naca vai u vădzui n-jis-u, i mirazh* di fantasii?, Chobanesha’atsa mushata, ti foc plôia ee jitrii.

119

RRĂU A LI HOARI

Rrăcia’li hoari, jini dit păduri, Izvărru t’ô umbră, tumbă di januri. Neg fetili n’trapă, shamei pisti per, Fustănj cu liluchă, cu qustets sh’cu ver. Di cara umll apă, ore.. cu căt lizeti! Llô cala biluki, nvesti pi daveti. Llă scapără fatsa, sh’budză cumbureli, Dômne s’llă dai bană, di’oclj s’nu ĥibă sh’eli. Aist rrău anost, pi shcămbi dipună, Esi dit păduri, sh’jini ca furtună. Neg fichiorjă caftă, ta z’bia cu vutsella, Cichulla turrată, ca xhonjj al Xhavella. Mutrest citi feti, c’ô htăntă săvdai, Ca cu murafeti, ca cănd fac rixhai. Ca di cătă’rrsiara, si spindzură sôrră, Si’apurkiă di fiată, j’dzătsi ndau zbôrră. Fiata ca nazică, tsi jini lla apă, Llôi sij dzăc tsăva, sh’mutri rrushunată, Min’apunai capu, sh’ôcătsai di mănă, Mushutiatsa’ta, n’ôri altă rrămănă. Ca’ist rrău’o nost, n’ôri tu dunjau, Căt prifanj est mini, c’ee tu hôra’miau. S’alladz hôrră tuti, nu us afl ahtari, Apă ca jitrii, ti beri sh’ti llari.

120

Aist rră’o nost, tu pădur irrnjii, Or jini pi’avash, sh’or pi aĝunjii. Lla capu di rrău, n’ôr izvur ahtari, Ca căzani ĥerbi, ĝalana di’amari. Or pi aĝunjii, sh’or nu si’avdi si zbată, Ca inămă tsi’ardi, ca dorru di fiată, Ca dorr’o fichorlu, tsi si zbati dziana, Ap’evlojisită, tsi ts’avdadzi bana.

GRĂNJ FIATĂ CU GURA Jan.21,2013

Granj niamă cu gura Mutra citi mini Inămli va s’crapă Va si’asă dit sini. Aman dzănj un zborr Nu mi trănjăpsia Di cănd ti vădzui Somu nu mi ja... Di cănd ti vădzui Voi s’azbor lla nor Dzănj că mi vre sh’tini Dzănj că vre s’azbor. Atsej ocj’atăj Amină scinteli Jinj ma’căt ncid ocjă Tu n-jisurr’anjeli. 121

Granj fiată cu gura C’us mi badz llăngôri Noi ĥim ti’un-allantă Ca lluna tu sôri!.... Aidi s’fats cubaiur Tu inăma’mia Aman lăndărushă Nu ti mintuia.....

S’IRAM PUJ CU PENI...!!! July 23, 2013

Dumădză di aco stri nor, Ascultă săts dzăc un zborr, Ună hari săts căftam, S’mi fitsiai pulj s’azburam. Smi aviai faptă pulj cu peni, S’azburam aco pit dzeni, Nu voi multi, goll’atsa... Sh’dorru tsi’am si vindica.. S’iram ca puljă tsi’azbôră, Uz viniam citi vărrôră, Dzălili tsi n’ôri nor, S’mutram ĥima c’ôhtănt dor.. Z’ved cămpu dit Chamării, S’neg tu Ĝramusti sh’Linii, Cămpu di’Urseka sh’Kurciau, Atsa ee săvdaia’amiau.....

122

Nu voi stau aô tu xeni, Ni vărdiatsă, nică dzeni, Ni rrămănj, ni cupi di’oi, Di’ôm vinită s’neg napoi. S’vidiam Vuscupoia sh’Plasa, Vala Mari j’ôviam casa, S’azburam tu Mizuqei, S’neg Kulonja sh’Migidei. Ah..! S’aviam peni s’azbor, Voi tas vinduc aist dor,.. Fudzi cănd iram fichor... Tu lloco’njell voi smi torr!!

UNĂ FARSĂ COMEDII.. Feb.12, 2013

Ca tu negură dumani Mintitură tu simbani Ca cănd avdz vărră cămbani Tu evropi sh’tu balkani. Sutir Bletsa dzăsi prota S’alidzem Nik Catakota Dini sh’Petra uj’da vota Nidha dzăsi:..Scullats gota! Tsi si’avdză tu intenet Mihal Ghiza s’fatsi mbret! Tuts u shti că nu ee grek Am avdzătă ee ca ntreg!

123

Cănd si’avdză tu Migidei Tuts burbatsjă bia cafei Kolla’ll Michu tu parei Dzăsi:-Z’ju da’nă rrufei! Veria ntragă si scullă Vra Kostandin văsăjă Rrămănu cai llu băgă? Picurarr’ôll qărrătă! Tu tut balkanu căftat-u..? Un rrămăn ma bun n’ôfllat-u? Aist om nu ee burbat-u! Vrem fărshărot-cullunjat-u! T’Othină scôllă dullii Turbuzana di riqii Ma’avem om tu exusii S’măcăm tu san di fllurii.. Ună farsă-comedii Tsi s’fatsi tu rrămănii Z’vă spun pi tsi cătăndii Ĥim tu grek sh’tu shqipării!! *********************** Ma sh’Hristollu sn’avia dzăsă, Mini’est grek, aidits cu mini Uj’dzătsiam adunu mintia Nu jin rrămănj-jă cu tini.. Atsa zj’afllă rrechkamanj-jă Nu că turtsjă sănt ma bunj Va s’llom dzenili diu vinum Diparti di’aich scatunj!!

124

TI NOI N’ÔLĂXI TSĂVA….

Cathi dzuă jini sh’tretsi, mi mintuest-u tsi n’ôm faptă?.. Ti fumejă, rrămăniamă, tută bana tsi’am alaptă. Voi z’vi ntreb: Cai vra s’ascultă, u n’tărbats voi sinia’vôstă? Tsi’am faptă-tsi’am ti fitseri, ti fumejă sh’soia’nôstă?. T’ună njijă-dausuti, Kaloyian scullă dunjau, Adună rrămănj sh’bullgar, sh’ahurĥi nă frăndză nau. Numa’llui ee Jan Asen, rrămăn xhoni dit Balcan-u, Fetsi aftocratorii*, ma xhunami fără plan-u. Ampulusi stavroforjă*, Roma sh’Turtsjă pi sărau, S’fetsi hero* a Bullgarllu, ich tsăva ti Rrămăniau. Optusuti di’anj tărrcură, di’astumtsăna pănă tora, Nică lloc di’anost avem; sh'limba nôstă u llo bora*. Cum n’ôvdzai unôră Gretsjă, ta s’allavdă Rrămănia, Ti’atsej tsi dedără prăllu, sh j’ari llôtă isturia. Cai u fetsi’acadhimia, zapiu sh’olimbiaqia ?? Xhonj-jă tsi ampulusiră, ta’zja greku’eleftheria*?. Costandinu atsell marră, ee llatin-u dit Iliri-i, Sh’Justinian’mbret ali Romi, sh’ell rrămăn di Dalmati-i. Doi Patriarh mar rrămănj, ira Constandinopoi. Mama Teres’ ajisita, nj’dzăc ira di’anostă soi. Ma s’ntregj Gretsjă, shtiu tsi’uz’dzăcă, că Tereza ira Grakă, Shqipătarjă di Kosovă , dzăc shti shqipi, sh’ari s’facă. Jorj Kastrioti di Cruja, Grek u’sibă sh’catolic-u?, Alexandru atsell marră, vra s’llu partsă lla buric-u. 125

Tu dunjau ar’ananghi, s’aibă xhonj tu isturi-i, Ominj bunj mujer sh’burbats, sh’biniadză făr’amarti-i*. Sh’noi rrămănjjă vrem modella*, tas n’viatsă feti sh’fichor, S’ibe prifanj*că cai ĥim-u, sh’prifanj ti păpănj-j’allor-u. Ma s’nu si’afllă un Rrămăn, ta sciră sturia’nôstă ??, Nu vrem om cu dau fatsă, mas’ibă cărutsi mprôstă!. Xhorxh Washington, sh’Xhon’ov Arc, avem sh’noi ahtari xhonj, Tu tsădo shtet* a Balcanu, nu sciră vărr :-sănt rrămănjDziana llaiă, Maqedonj, Boshnjakanj ii Slovenii, Nu ună ma dau shteti*, di’Alvanadz* tu ilirii. Sh’tsi’ari faptă Rrămănia?? -Ich tsăva ti sinia’llor. Ni fetsum tish ca Evreijă; -Uzmiqarjă allăntor. Ma Evreij’ôfllară mintia, sh’nu qirură limba’llor, Crat* di’allor sh’bomb’atomikă, tora s’fac tuti pi’allor. Noi rrămănjjă văndum sinia, sh’ma gri vărr noi ni’arrădem-u, Ca oili cu capu nĥima, lla hăsapu vrem s’nidzem-u. Naca vai vini qirollu, s’mutrim că tsi s’fatsi’ajura?, Prinviara dit Arabii, nu s’fetsi tsăva pi’afura. Mes-Anatolia* ntragă, si’apresi, s’năcă tu săndzi, Ma cu tuts tsi z’vătămară, nu us avdz mumă tsi pllăndzi. Dzăk dunjau;..sh’vai ar dhiqi, că qirollu allăcsi, N’ompulusesht cu hănxharru, ma cu piana sh’cu ti-vi*. Noi rrămănjjă a Balkanu, tora shtim tsi ni lipseshti, Vrem un si-ăn-ăn* di’anôstă, dzuă-nôpti rrămăneshti. Ata’mia ee di’obdzăts di’anj, gôllă rrămăneshti shti, Vra sh’iia s’avdă shi z’viadă, Rrămăneshti tu ti-vi. Afu u’s pultim ti năsă, nu ni chukutim unôră??, Ju tsădo s’ĥim tu dunjau, us ĥim tuts ca t’ună hôră. 126

Sciritura sh’abe-tseia, naca vai cidem pi’un zborr??, Sh’ună dzuă tuts Rrămănjjă, s’aibă abetar’allôr. Sh’indianjjă di pit tendi, ar limba cu sciritură, Noi avem altă tu grek-u, sh’altă soi s’nedz aljura. FLAMBURA-ABETARA Cănd dzătsi’omu ĥim rrămănj, tsi ts’jini tu minti ntrôră? Alts cu oili neg părcali, ma multsjă biniadză n’hôră. Rrămănj ari sh’tu păzari, embur mar sh’tu qăvării, Avem mults ôminj cu shkollă, qirollu s’fitsem partii. Nu gôllă tu Shqipării, ma tu Grek sh’tu tut Balkanu, Ore ominj: Him un popull, su shtibă EU sh’Jierrmanu. Rrămănjjă dit horr’a greku, căt or fac vărr’adunari, Măkă sh’bia sh’si stulusest-u, ti’altsăva nu da păndari. Ore frats noi nu him scllavanj, tas imnăm cu capu n’ĥima, Scullats mproch-căftats ndrăptatia, qiru limba esti crima*!!. Videts tsi fatsi dunjau, viarrsă săndzi ti ndrăptati?!, Tsi vi’afllă, tsi’avets pătsată, s’nu tsinets tinji’al Tati?!. Băgats ôră cănd zburrats, căti zbôrră avem xeni? Atsa cali tsi’avem lôtă, limba qeri sh’nu da beni.. Avem zbôrră di lla Grets, Shqipătar ma zh’di turqii, Serb, Croats shi Maqedonj, di Bullgar sh’di Rumanii. Ni lipseshti’un ABETARĂ, vinim di’ună rrădzătină, Avem multi dialecti, all’avem limba latină!!!. Cullunjats shi Mixhidonj, ari Shăkărrchanj sh’Gublar, Farsharots shi Mizuqar, Cutsovllah sh’Voskopoiar, Tuts rrămănj-ună dămari, avem shi limbă di’anostă, Dadun cu fllabura’llocu, vrem sh’FLLAMBURA si cănostă. Un simbol că him un popull, rrăspăndits tu tut Ballkanu, Si cănostă tu dunjau, atsell prindi s’ibă pllanu. 127

AUSHU Dec. 15, 2012

Avash nu cârtsânia fiatâ tu sâdôri mi’ai nâcatâ avash câ nu est pi njatâ duri cârtsâni. Avash câ mi durrmuish mi’arrupsesh, mi qiplisish ashtiaptâ mi’aĝunjusish trupu nj’si tuqi. Când ôgiumsh..tsi nu j’am dzâsâ cama’avash moi ugurrsâsâ tsi’u voi di li bag cu nâsâ cot mi chucuti. Tora shtiu câ arushai cu parapun*susqirai cu chumigu mi mprustai pllâmsh sh’mi murzui. Bizdisit-u di bana tutâ nesh lla rrâu nj’ira umpllutâ. S’mi nec, dzâsh: ira sciratâ dusi-ôpufusi!! Ma Domne, nu mi’allâsash altâ mujeri nj’afllash di nâcari mi scâpash amin-iarabi!!

128

Fjatâ stâ sâts dzâc un zborr tora mi nec-u tu sâdor mizi imn, est c’un châchor nu jin dot su shti!! VLLAĤIA TU BALKAN Ti tuts xhonjjă tsi’ar bănată, Vllah-jă nu jar’agărrshată, Protsjă ta s’ampulusiastă, Gretsjă llocu s’qărdhăsiastă, Crimă ti’atsa fichuramă, Tsi muriră fără namă, Nu j’adutsi vărr aminti, Ca rrămănj-jă di maninti, Bănară sh’muriră grets, Tu sturii’atsa uz’vedz. Ma Bullgarru tsi’ari crat*, Di rrămănj or amăntat, Tu tsădo lloc’a Balkanu, Vărrsă săndzili rrămănu. Tinjisits sh’putsăni zbôrră, (nu ca scănderbe cu côrră!!), N’ômpulusi vărr ti noi, Nu fitsem ahtari soi, Rrămănjjă nu s’cursuest-u, J’ai avdzătă căt’or grest-u?.. -Demokrats păn tu măduă, U su spună vărră dzuă, Ah! Mărata di dunjau, Tsi strradzi fără hărau, Fucaradz fără ndrăptati, N’or măcari sh’sănătati. 129

Ti dunjau dit Asii, Biniadză tu mizerii*, Sciră ti’atsej dit Afrikă, I ti’atsej dit Amerikă, Indianj-jă tsi’ar tărrcută, Trrinjipseri tsi’ar vădzută. -Ashtept cănd u si’aduqastă, Ti rrămănj si murzuiastă, S’rrăspăndiră tu dunjau, Jiu biniadză n’ôr hărau, Tora limba u qirură, Nu tsăn minti di’u cădzură. Ma sciră ti rrămănii?!, Fudziră dit Shqipării, Tu Grek-greku nu j’adună, J’fatsi alvanadz tut-ună, Ma sh’alvanadzjă nu j’vra, Totăna ca xenj ira. Lloră căjurr’a Balkanu, Jiu cu mesu-jiu cu anu, Ushă-di’ushă ca vărr căni, S’tsănă fumeja cu păni, Ca ghiftsjă ar căndăsită, Aist popull di’or vinită?? Di căts anj ee rrămănia? Tsi nă dzătsi istoria? Dau i tre njijă di’anj! Tuts ni’ashtiarră pit Balkan. Tuti soili di mileti, Ar un crat sh’nu neg currbeti*. 130

Bag’ôră căt z’vătămară, Tu Kosovă di’amăntară, Căt săndzi’ar vărrsată greku? Di mirimints si’umpllu llocu, Shqipătarj’or cipitinj-u, Dufeqa sh’cătsutu nsin-u. Cum n’ôvets niam di tinjii! Spunets niam’di burrării*? Tas avets cusherr’avost, Zh’dip sn’ôrrămănă vărr mprost. Ampulusim ti dunjau, Prota mutra casa’tau!! Sh’numa’nôst e tu tapii*, Llocu di’aftocratorii, Vai vinum cănd vini Roma, Ninga nu’ôllăksim numa, Limba sh’adeti latină, Ashtăptăm turrtsjă ta’zină. Vini Roma shi fudzi, Vizantu ni rrăspăndi, Turrtsjă vinără dapôia, Ej n’arrsără Vuskupoia, Căts vătămă enver hoxha, Ahurĥi cu Kotsi Dzodzia. Greku nu ira ma bun, S’lli asă bunu un- citi’un, Vrem sh’noi nă bucat’di lloc, Isi nu uj băgăm foc, N’ovem mă rrushăni sh’frică, C’avem gionj-jă tu’Amerikă. 131

UNĂ CALI LUNGĂ..UNĂ BANĂ!! BALLADĂ AL TATI

Jin norjă di Bulluvoda, spindzurats aco stri furră, Si’apurqară citi Floqă, cu sufrină va si scurră. Nesh z’ved-u mirimintsj’anoch, pi dzănopullă sum hôră, Dupu treidzăts di’anj tu xeni, vinj lla grôpă prota ôră. Tati’anjell-u sh’grôpa’li dadi, dhiplla-dhiplla* ja’r băgată, Ni vădzuts mults anj tu bană, sta cu ĥiju shcreta di’ată. Tatinju cărscu cu oili, tută bana picurar-u, Un livend-u cu percha llaiă, cama llungu tu cutar-u. Ună jiarr’aco to’rriu, cu sotsjă dupu cupii, Tsi fetsără, di si’afllară, tuts tu mănj di qivărrii?!. S’mintiră, fitsia cuponi, cu ndoi ôminj di Saranda, Citi tsisprats di’anj hăpsani, si pultiastă condra-banda*. Ej ira vărră tsin-shasi, j’trrănjăpsiră ti mults anj, Tu miniera di Bulqiza, nu ee lloc ti chilimanj. Tati’a njell-u măcă dzatsi’anj, tuts allants citi tsispratsi, Goll’atsell tsi j’prudhusi*, miniera j’fetsi tsi fatsi. S’rrustună dziana pi năs-u, u pulti sh’ell amartia, Mujerăsa ninga nviastă, doi fichor sij crastă iia. Ata, mini sh’sormia’mia, bănăm c’un llallă di’anjell-u, S’chucuti tu lloc di tată, Dumădză s’llu jartă sh’ell-u. Bană strraptă, fucaradz, ninga tu casă di pajă, C’oili’ánôsti tu turrăshti, sus-hima nidziam cu cajă. Nu pot s’dzăc, nj’avia lipsită, ca ôrrfun ashă nj’păra, Ma ca njic-u tsi nu shtiam’multi, bunj-urruts anjjă tărrtsia. 132

Cu edzjă tu Pllacato, lla turrăshti ninga’mari, Rraq sh’pijur dit Cacumei, ca tu n’jis, ashă aspari. Di’ağnanghia’co pi mijiau, ca fanar-u z’vidia t’omari, Ministirr’oll Pip sh’cupia, n’ogărshăsht ghăur ahtari. Stri turrăshti pi mijiau, aviam strrunga ti muldzeri, Cama’nshă tun’altă gropă, ira masu di njijôri. Prănviara n’qisim ti munti, n’cărcăm cajă ti părcali, Nu mata nesum t’ôrriu, cu bunetsli’allui sh’cu rrali. Tu munti nu fetsum casi; s’rrăspăndiră tuts pit hôr, Văndur’oili s’niagă n’hôră, sh’allăsară bana llor. Dedum cărrigu sh’chumaga, sh’ni purvushtim a găzmăllu, Novia lluc tsi nu nvătsăm, tsi nu fetsum scutem prăllu!. Mini c’ôllants chilimanj, nesh lla shcollă cu tuts sotsjă, Ma pănă z’mburastă anu, tuts rrămănjjă ira protsjă. Niscănts anj vădzură zori, tsădo lluc vra murafeti, Paramanda, misur sh’gărru, cum s’adună bărăqeti. Vra z’bagă lemi ti jiarra, gărdina cu tsepi sh’prash, N’dau qupi di turrshii, novia mă fojiă di cash-u. Pănă mi fech doispărdzatsi, vini sh’tati di hăpsani, Dusi cupia tsi’avia, sh’mullărră ună cărvani. Alti văndum, sh’alti hôra, arrămasum fără mallă, Ma sh’cu tsi su tsănj fumeja, ma n’ôviai niĥam’di dhallă?. Turts sh’crishtinj ira’nă soi, ira ca hăpsani mari, Ni măcats cu stranjă rrechci, tsi su vrai nă ban’ahtari?. Printsjă tuts tu cuprativă, noi lla shcollă sh’tu rinii, Dzua-sh’anu mizi tretsi, cănd binedz tu mizerii. Fichuramia aco n’hôră, ma multsj’avia ună minti, S’fudzia di’atsell paju lloc, ună dzuă căt ma ninti. Cănd mi fech ti shaptispratsi, u shtiam: prindi s’fac tsăva!, Nu ôm zborru s’fitsiam polum, ma’tsa bană nu s’măca!. 133

Mburi shcolla (shapti classi.!), sht’Ofrică s’aviam bănată, Cu căpărră sh’cuprativa, sh’mintia’mia ira’dunată. S’nu dzăts c’ôi bana n’turmănă, mirăli ts’ôr zdăcăntată, Atsa viară pănă tômna, tut dadun avem lucrată. Cănd nidziam ti lluc dimiatsa, totăn’avdzam idhiu zborr, Fudzits dôjă cu Filip, canda n’ôvia alt fichor!. Di multi’or ôdunăm mintia, tas fudziam dit Shqipării, Minti shcurtă (shaptispratsi), ju nidziam pi’atsa liqii*?? Ună siară-njadză jiarră, llom dziana sh’fudzim tu grek-u, Allăsăm prints, frats sh’surăr, sh’tărrcum sinărru – fishec-u. Fudzim dit comunizmo, sh’nesum tu dhictatorii.! Prindi s’fudziam ning’unôră: axhumsum t’omeriqii.. Printsj’anoch inăma frrămtă, ca stipsits tu mizerii, Ca scllavanj*tu nôpti j’llôră, j’pătărrcură exorii*. Nu c’ira ma ghini n’hôră, ma avia nă ndupurrari, Scrapallinjjă fucaradzjă, n’ôvia’vdzătă limb’ahtari. Ej pllăndzia fichorj’allor, ma sh’noi nu n’arrăsi budza, C’u shtiam că cum j’allăsăm, sh’că tsi llă fetsum cu fuga. Curbetia vai esti bună, nu ee ca tu paradhisă!, Singur tu’nă limbă xiană, sh’allbă s’ibă-ts’pari pisă. Sh’cănd vrum s’azhutăm fumeja, vărră plachcă ii dollari, Vatrastimtsjă nô’llăsa, noi vădzută tin’ahtari. Ashtăptam s’nvetsăm ti’acasă, mizi di llom vărră carti, Căt umpllui dzatsi’anj tu xeni, nj’dzăsără că muri tati. Tu obdzătsli ahurhiră, arĝatsjă dit Polonii, Demostratili si’avdzară, ca cămbani tu irrnjii. Ashtăptam ca morts di seti, vram nali di shqipării, Ca pira tu vărr vint mari, fudzia n’sus citi Rusii. Tsindzăts di’anj cu comunizma, tuts murim citi nihamă, Ca vărră plagă zhdicisă, nu z’vindic’ahtari rrană. 134

Cădzu sistemia’tsa llaia, sh’tuts llôră urmil’anjeli, Nică vra s’tôrră mă capu, fudziră nôptia cu steli. N’doi zaĝar di măna’nôstă, comunisht pan tu măduă, Spiunj*,fur shi psematar, s’nu zh’viadă nă albă dzuă. Cusurinj di’ună fumejă, andi s’mutra cum s’axhută, Băga hapsi un-allantă, s’fetsi nă dunjau’rrută. Mini n’ôm hărdzită vărr-u, Dumidză vai u j’hădziastă, I to’ist etă ii t’ôllantă, amartili’u-sli pultiastă. Di pi dziană’aco lla morts, mutri z’ved casil’anôsti, Tuti’asparti sh’rruzvuiti, mă nu si’afllă casi mprôsti. Mirimintsjă j’avia scôsă, j’băgară dadun cu turtsjă, Căt rrutets vădzură jijă, cai ôvia mintia lla mortsjă. Stătui mpadi ninga dada, sh’tati; mărămintsj’a llor, Cu llăcărră tu surrati, llôi s’llă grest c’aviam mult dor. -Tate..Voi ta s’mi hărdzesht, ca griatsă ôm pi mini, Nu prindi s’aviam fudzită, nu fech dot tsăva ti tini. Nă baqetă s’ts’aviam dată, cafeii di măna’mia, Strrăpsesh nă llăngôri llungă, nj’jini rrău ti tiĥ’ata. Voi zj’ôi mintia sh’ali dadi, ninga tini t’ôtsa etă, Ti’ashtăpta ta zinj di hapsi, nu vra s’môră mumă shkretă-. Vini sh’pllôia c’un stih-u greu, llăcăr di lla Dumădză, Ca cănd vru s’lla amartia, sh’nă griatsă nj’ônăltsă. Tora ee cu cusurinj, sum n’Dărrnova aco tu padi, Jărrtat s’esht tu eta tută, tati’anjell-u sh’ĥij’ô li dadi!. S’rrăspăndi tută fumeja, tsi fetsum? Tsi nă pătsă?, Cănd u’s ni’adunăm napoi, tas’măcăm tuts pi un sufră? Tsi’amartii avem faptă, lloc di’anost citse sn’ovem? Ta s’llucrăm-s’ampulusim, tuts dadun aco z’bănăm!. 135

…UN PERIPAT TU PĂDURI March 1,2013

Mi skullai dimiatsa, imnam tu păduri, Capu spindzurat, cu multi skături Mutram dupu cali, liluciă sh’vărdiatsă Dzăsh:-Cum n’ôm vinită vărr’altă dimiatsă. Allăsai cărvatu, ca tu harai-i, S’neg ju n’ôvia ôminj, tas afll isiĥi-i. Singur s’allăgam, canda qirui torru, Qushtu vram s’afllam, sinj vindikă dorru. Frrăndza gudulam, s’nu mi cipulastă, Mi’afăram di brumă, tas nu mi skăldiastă. Hărăsiam lilucia, un pujits mi’angană, Flitura mutreshti, ca anghull di’ndziană. Vintu bati dedzli, căt li guduleshti, Pujits tu cubaiur, ti măsa zghileshti. Ashă ca di’unôră, zhdikidi pădura, Sôrră nju da ntrokj, nj’adutsi căldura. Tut’atsa vărdiatsă, cai us li’aibă’alaptă, Urrnets di liluciă..Dômne tsi nôi faptă!Mutrest Dumidză, sh’dzăc cu sinia’mia, Tsi’us fitsia pădura, ma sôrră sn’ôrdia? Tsi’u fetsi pădura, mushată ca n-jisu? Est vai pisti lloc, ii tu paradhis-u? Vint’ôli păduri, ari altă njurizmă, Spuni dimensioni, askumti ca pizmă.. ...Ni ja ca cu bun, gôllă ni’aduqeshti, Mash ti niĥam’di ôră, mintia hărăseshti, S’agărrshăm qiderră, dor tsi mintuim, Ta s’agărrshăm lloku, di’ako ju fudzim? 136

QIROLLU NU VRA S’GILASTĂ..! Căt dzăli nu vădzui sôri.. ashtept plôia s’qindurastă, nică iarră, ni prănviară, qirollu nu vra s’gilastă..! Lloi cala tas neg stri hôră, n’ôvdz arrăs pi dupu cali, tuts murzuits pi nafôră, ma sh’qirollu tsăni jiali.!! Norjă spindzurats pi dziană, jini sh’negura di ĥimă, ca cănd tsi shkurtiadză bana, ashtăptăm sôrră ta’zină. Nu da jarba fără sôri, sh’fără vintu di prănviara, cănd uz ved niam di cărôri, di dimiatsa pănă siara?.. Ninga kuku n’ôr vinită, sh’llăndărusha si’amănă.. dupu cali’ar qindurită, nu shtiu qirollu tsi’ôfllă. Mutrest hôra di pi dziană, năkată tu sufurină, ved un nor rrushăshti n’dziană, măni qiro bun u’zină!!

137

NU... NINGA CĂ NU E FAPTĂ. August 9, 2013

Mardzăna di monopati ună fiată ca thălăndză cu dali sini anăltsati aspăr ca dau nărăndză.. Aman j’dzăsh tish aco n’cali naca nj’dai ună di’năsi.. Aledzi cai vre di dali. Rrushă ca merru sh’arrăsi. Aistă dzăsh, ôm alaptă sh’timsh măna pi sin’oje Nu..ninga că nu ee faptă ee aĝără’atsa tsi vre.. Ôpufusi s’oshtăptam-u nu u z’ja mult ta si facă tretsi’un sezon, tretsi’un an-u tretsi viara, sh’iarra s’tracă.. Ma mushata cănd ôfllai nu mi’ashtăptă ca maninti nu ira’tsa tsi’ashtăptai alăxi ma nu cum prindi.. Ca carra pi dămăndari nărăndzili n’ôshtăpta.. cănd s’fetsără ti’adunari. tuts ficiorjă li’ahulia.. 138

Nărăndzeli n’ôshtăpta sh’un sezon nu ee putsăn ma sh’ficiorjă n’ôrrăvda.. Li ded, nu pătui sli tsăn..

NVIASTA NCORR Ah..Săvdaia’nôstă S’crapă cai ni’asparsi Mini ts’vinj pi numtă Că inăma nj s’arsi. Ghiftsjă di orcestră J’aviam sots di’ajura Mi lôră z’bat tsirru Ta sti ved pi’afura. Tsirr’o li bilei Di kieli cănută Căt didiam di năsă Zbitia hôra tută. Cu mărac numtarjă Gra ca pi sum bôtsi -Aist ghift cu tsirru Diu’llo fllat, nu vă fatsiJ’intrai cu tacati Căt si zbată llocu Cănd llo s’giôcă nviasta Nj’pari j’osparsh giocu. 139

Mini nu j’scosh ocjă Nviasta z’ved pi’afura Ma sărau a giocu Nj’fudzi căt’ajura. Zbôrrăli li’avdzam Mbătat pi daveti Shtini mi mutrai Ca cu murafeti. Cum strrădziai dininti Mutrish citi mini Mi tijă sădôra Nu shtiam că tsi nj’vini. Ma căt vinj pi minti Ju lloi ashtărrată J’scăpăra surratia C’ormati ncărcată. Tsir c’ôhtănt săvdai Nôr bătută vărr Noti di maestro Tuts nidzia ca nvărr. Cănd intră n'ncorr nviasta Tuts vra ta s’arsară Stelil’ali nôpti Stri cap mbi-irară. Oh..z’vidiai numtarjă Nj’gra tuts cu hărau -Dramăr*s’ts’ovem borxhă Ma sh’tu casa’tau140

Gollă tini shtiai Sh’llăcărmash di’unôră Că borxha tsi nj’ar-u Nu s’lla ich’vărrôră. US TSU TAJ CUSITSA Jan.26,2013

Cusitsa pultită, cadi pi currau, Perrcha neli-neli, pisti sufurtsiau. Atsa gusha’ta, lungă ca zarcadhă, Mesia tretsi nellu, trupu ca llumbadhă. Torr’unôră capu, mutra citi mini, Naca ts’arăsest, naca mi vre sh’tini. Atsej ocj’atej, scapără ca steli, Budzili ts’arrăd, dintsjă ca merdzeli. Ti mutrest ficiorjă, cănd esh tu meidani, Dzăc tas tsa cats-u cala, nu s’fatsi dermani.

141

Ma nu nj’grish cu gura, u’săts fac miji-i, Us tsu taj cusitsa, su tsan haimali-i.

MI LLO DORRU Am mult dor, aduc aminti Ti’ună turrăshti tu padi, Z’ved oili cănd jin lla strrungă Ta stau t’oumbră di dzadi. S’llo llag llocu pi chăchõri Ca dzua s’allag pi llună Z’biau apă di sum allunj Sinj si’udă percha di brumă. Su bag cupia tu strrungă Sli trec ca orră nturmănă Tas umpll giletsli di spumă Spuma di oi sinj da bană. Cu picurarjă voi s’cănt-u Pi pultăr s’am nă tămbari Z’bat dzumarru ca unôră S’allag dziana pi mullari. Smi’aliqest-u aco pi shcămbi S’adun bărtsatu di chaiă S’căntă cucu sh’lăndărusha Voi ta smi mbiată avaia. 142

Totăna ti’am ashtăptată Liluchili sănt uscată Tini alipsesh fudzera Ti mini ira strrădzera. Ca cuk singur arrămash Ti’ashtăptai sh’nu ti turrash Anj-jă trec sh’nu ti’ágărshai Ti’atsell foc, ti’atsa săvdai. Cu vrera mi vătămash Ti bishai sh’mi fărmăcash Ti voi ninga, ts’am sh’inati Ti’ashtept cu liluch’uscati. Tsi ti fetsi di fudzish? Llăcărmash..citse nu nj’grish? Ah ..fiată sn’ôviai fudzită! Tôrrăti că ti’am hărdzită. Anj-jă trec tsi s’ashtăptăm? Tora dojă arushăm, Tish tu inămă mi dôri, Vrera sh’săvdaia nu môri!

-VOI S’CĂNT S’ÔVDĂ HÔRA TUTĂ -Moi mushată sits dzăc ndrept-u Cum săts spun că tsi am tu qept-u! -Ti vădzui tărcush lla ushă, O re puj di llăndărushă. 143

-Vrui z’in ma qushtu mi tsăni, Nu z’dzăc dot, ôm ti’arrushăni. -Xhone nu mi’ai aduqită, Mintui mi’ai prudhusită. -Nu nj’frrăndz’inăma lla vrută, Shtiu tsi vre, ti’am cănăscută. -Sh’mini shtiu tsi vre llai xhone, Di njică mi’aviai jitonă. -S’nu llom cala pi nafôră, Voi s’tărtsem aco pit hôră. -Pujă s’căntă s’hărăsiastă, Lla pllatei s’ni anvărtiastă. -Gione nu ti’aĝunjusia, Sotsili tsi’us mintuia? -Ti sots nu voi z’badz qideri, Că doljă cădzum pi vreri. -Siara cănd z’mburim di lluc, Săts cănt cu bôtsi di cuc. -Căntitsi tsi cănt ma ghini, Că li’am scirată ti tini. -Gione stă, as ni’amănăm, Sh’alti căntitsi s’căntăm. -Voi s’cănt s’ôvdă hôra tută, Tuts su shtibă că ti’am vrută. 144

TRENDELINA.... Nu da trendelina, tu muzgă nu da Nu creshti tu cămp, ma-nu ti chucutia. Trendelina da, gôllă tu Rrungai, Că vra vint arratsi, sh’apă dit avai. Vra s’aibă mileză, sh’janură pi bărr-u, Namăsa di shcămbi s’nu ôrrupă vărr-u. Stai aco pi shcămbă, njurizma ti mbiată, S’avdz bilbilu s’căntă, pi’ună burbufiată. Aco ju da chaia, tumbi ca gărdină, Ca semnu di nviastă, vedz sh’nă trendelină Galbănă ca sôri, liluchă di mallmă Ts’jini rrău s’ôrruq, ta su tsănj tu pallmă. Da tu Mali-Thată, da sh’tu Vala-Mari, Dziana di Morava, sh’tu Ĝramusti ari. Balică di capră, sh-si’adapă di pllôi, Ju pashti zarcadha, vra sh’njurizmă di’ôi. T’ună sut’di puj, vedz’nă canarină, S’cănôshti tu pllaj, sh’ună trendelină. Picurarj’adună, sh’u pultest coronă, U partsă lla feti, ii ti lla icônă.

FÔMIA FATSI MULTI Fichuracu sălghi njejă Angănă sh’cănili zină Trastu di păni sh’cărrigu Cu vutsella di’apă mplină. 145

Cu căntuc sh’cu shuiurari Ninga hôră tu livadi Njejă pishtia tu tărfili Sh’ficiorru stătu sum dzadi. Llo trastu s’măcă tsăva Mutri nunt sh’afllă un mer Scôsi căstura di n’giepi Sh’u tijă cuther-cuther. Llu cură cu murafeti Tut atsell mer, un-ucă S’finiti, ma căt llo s’fugă Stogu di côzhi qishă´. Dupu njej padi di padi Pănă si’apurqă stri môră Lla’măridz ll’ôshtăpta sotsjă Ninga rrău di sum hôră. Scôsără trastili s’măcă Cash, dhallă ii vărră pită Dupu tsingăli shi gretsci Si’arrătsiră lla curită... Dupu prrăndz cănd avăriˊ Cupili llôră s’arrastă Căpărră fudziră pllaju Njejă sh’oili padia, s’pastă. Ficiorjă mutrest pădura Ti gortsă, manazi sh’pômi Di’agiucari sh’cărtsăneri Ahurĥest ta s’aibă fômi. 146

Ti mărindi si’apurqară Ninga hôră lla livadi Njejă pishtia tu tărfili Sh’ficiorru dusi sum dzadi. Afllă sh’côzhili di mer-u Lla chăchôri ninga năs-u -Dracu mi băgă sli qish? Dzăsi cu budza pi’arrăs-u. Us’li măcam, nj si’uscă gura Nj’pari nu si’udari tuti -Ja aistă- sh’măcă ună N’ôspari sh’ahtănt urruti. -Ja sh’aistă aspari bună Ee dultsi, ee sh’ca sărată Spari ca apă di amari Ma u shtiu nu ee udată. Ninga ună sh’ninga ună Tuti cozhli tsi qishă Di fômi mă nu băg’ôră Li măcă ca qărrătă..

TALAZA’LI BANI... Cănd inăma ee frrămtă, sh’u vedz mizi bati, Gura n’ôri zbôrră, sh’llăcărră uscati, Trapezia cu cărts, mi’apun ninga năsă, Stau scir-u dzuă-nôpti, zbôrră tsi n’ôm dzăsă. 147

Su qindurest rrău, s’nu niagă t’ômari, Vintu mă s’nu bată, nu voi nică sôri. Stelili s’mintest, us li ping cu piana, Jarba tsi vărdzăshti, us’ôshterr cu bllana. Nu lipseshti sôrră, tas mi llunjisiastă, Inăma’mia s’ardă, mă s’nu qindurastă. Dzenili voi z’ndreg, sli’apunam niĥamă, S’mi duc păn lla vruta, că n’ôm llôtă ĝramă. Voi s’ndreg sh’alti ghăi, Domnu li’agărshă, Cănd fetsi dunjau, ndau li’allăsă. Siara cănd si’aprôqă, nu voi vărr s’mi tsănă, Va s’fac ndau llucri, că nj’jini di mănă. Vruta z’ină nôptia, voi s’agiută sh’ia, Aco tu scutadhi, u’sibă stulia. Z’bag surratia’je, aco ju ee luna, S’mutrastă’un-allantă, cai esti ma buna. Căt vreri sh’llunjină da, dau llunj di’unôră? Mă nu voi si spllăngă, poetu vărrôră. Stelili s’li misur, căt llutsefăr ari, Orio sh’Gijinusha, Ursă njcă sh’mari. Dapoia liluchă..căt’hromati voi?.. S’dzătsem ună-njijă, li voi soi di soi. Căntuc’ôm săvdai, gôllă rrămăneshti, Nu voi pendagramu, notă nu nj’lipseshti. Sij cănt a’li vruti, cu săvdai multă, Mirăli si’adună, sh’vărr anghull s’ascultă. Cu tre dimensioni, ta’zburrăst n’ôxhută, Ti vreri sh’săvdai, uz’voi vărră sută. 148

Căntitsi voi scir, ti vruta cănd z’ină, Pi’ună sut’di limbi, repertora mplină. ...Inăma su vinduc, z’bată cama ntrôră, Tallaza’li bani, si’ashtărră nafôră!...

VRERI DI POET..... Ascultă săts dzăc la fiată! Ndau zbôrră tsi’am nvătsată: Fău bana s’hărăsiastă C’inăma us’qindurastă Ma vre bana s’hărăsesht Cu fichorjă s’ti mintesht. Că sh’cu prifiniatsa’ta, Anj-jă trec, sh n’ômints tsăva. Mini voi sti nvets moi fiată Multi libri am căntată, Ma sh’tini cu vrera’ta Ti mini voi s’fats tsăva, Pi sciritor s’fatsi atai Vra z’da bana ti săvdai Nu biniadză vărr tut’eta Ntrôră tretsi sh’ia shcreta. Ascultimi la mushată Ndau zbôrră ts’am scirată Că est om tsi’ar allăgată Tsi’am vădzută, sh tsi’am nvătsată, Cu cultură sh’murafeti Shtiu di vreri cu lizeti Cănd z’bash budză di poet Canda bash un prints, ii mbret. 149

C’ôtseli nazil’a tăli Mintuest ahtănti dzăli Aidi la dômnă mushată Tsi n’ôduqesht moi mărată? Esh tora scăpătă sôrră Nu mi farrmăcă cu zbôrră Vrera nu ee amartii, (ti) Fitaă sh’fichor pi liqii. Tuts us murim fără di’altă Ca liluchă ni’adupată Njata snu niagă qirută Cathi dzuă tsi’ar tărcută. Jierrmu’nă dzuă u ni măcă, Tsi z’vra dunjau la z’dzăcă. Nu ni fetsi Dumădză? Mujer-burbats j’mistică! Dumădză ni fetsi ashă.. Vrera pi tinir pllăsă, Tsi ts’tretsi tu mintia’tau? Cum dzăts si’avdapsi dunjau? Esh peripat tu meidani.. Bagă ma buna fustani, Vedz cai fichor ee ma bun Sh’fudz cu năs z’binats dadun. Anj-jă tsi ai moi lăndărushă.. Us tracă, sh’us ti fats môshă...

150

URRSA DI DEVOLL Feb.28,2013

Zurrusi un’urrsă, treidzăts di’anj ma ninti Nikolitsă s’măka, tsi s’aflla dininti Căfta stuq di njeri, cai putia sô’urră? ..polum us fitsia c’ună urrsă zurră? Nôptia’allăgam hôră, bitiam tiniqadz Urrsa nô’via frikă, si’askundia tu fadz Shuiră sh’aurră, hora tuts t’oborr ..Noi tuts bitiam tsirru, sh’urrsa giuka n’corr. Ôspi cathi siară, nu s’fitsia dermani Măkă stuqj’al Temi, Biraj shi Daljani Ôvia ti mărak-u, ti stuqj’al Perendu ..Că li’avia nvărrtită, cu tell di curent* C’ună sut’di stuq, ee pandar..tsi s’fakă? Ca tsi’us sij fitsia, ursa cat nă vakă!? Okjă citi rrău, bia sh’niĥamă omu Ma cănd vini urrsa, l’ôvia lôtă somu. Sn’ôvia fută Tatke, ashtăpta pi’un pom U su măka njera, sh’Perendi di n’som. Mburi Nikulitsa, ma n’ôvia finiteri Arrăza, Zichishtă, sh’Sul j’băgă qideri Pilu shă Vranisht, cum llôi di hăbari Aco sh’ôfllă domnu, cu llănă tu nari Ca tsap lla hăsapu, nu s’fitsia dermani J’băgară căstura, s’ĥarbă tu căzani.

151

N’ira uskat matsu, ira anj’j ahtari, Că ti’un qill di carră, s’fitsia ghăi mari Riqii di purră, etinj ti piknic Cănticu’al Kondi, si’avdză Eçmenik. *Turrată di Arbiniseshti.Skărată di poetu Meti Fidani.

CA ZĂVON J’LI AMĂNAI SH’ELI Tsi nj’vădzură oclj’anjia, N’ôr ĝripsită isturia Nj’fudzi mintia sh’mi allăsă, Tsi vădzui?.Tsi mi pătsă? Un’Anghelludhi cu peni, Azbură n’hima dit dzeni. Di stri nor vini lla mini, Ma tsi ee fiată ma gini? Perjiă sălghits di’ună parti, Ca zoĝrafii pi carti. 152

Trupu sh’fatsa ca ĝrăpsită, -Domne tsi n’ôi mintuită!? Mi mutri sh’ahurĥi z’grastă, C’u zbôrră..vra smi tukiastă, Nj’da bană, vra shă s’mi môră, Lloi sij grest ma n’ôfllai zbôrră. Oh tsi Anghull..tsi llăndărushă! Tesh mănjli su ljau digushă. Tsi nj’ar inăma nu shtiu, Ca tsiară us mi’ard di ljiu. Fech inăma ca dziană mari, Zdicish suflitu ca’amari… ..lloi Dumădză cu tut steli, Ca zăvon j’li amănai sh’eli.

...UN PERIPAT TU PĂDURI March 1,2013

Vintu bati dedzli, căt li guduleshti, Pujits tu cubaiur, ti măsa zghileshti. Ashă ca di’unôră, zhdikidi pădura, Sôrră nju da ntrokj, nj’adutsi căldura. Tut’atsa vărdiatsă, cai us li’aibă’alaptă, Urrnets di liluciă..Dômne tsi nôi faptă!Mutrest Dumidză, sh’dzăc cu sinia’mia, Tsi’us fitsia pădura, ma sôrră sn’ôrdia? Tsi’u fetsi pădura, mushată ca n-jisu? Est vai pisti lloc, ii tu paradhis-u? Vint’ôli păduri, ari altă njurizmă, Spuni dimensioni, askumti ca pizmă.. ...Ni ja ca cu bun, gôllă ni’aduqeshti, Mash ti niĥam’di ôră, mintia hărăseshti, S’agărrshăm qiderră, dor tsi mintuim, Ta s’agărrshăm lloku, di’ako ju fudzim!?

UNĂ NOAPTI NJ’ADZĂ IARRĂ Ninga rrău stitiam pi shcămbă, c’ună padi aco dininti, Sălts păduri nj’fac aumbră, sh’mintuiam mults anj maninti. Ira tômna paju nôpti, pllôi, vint cu sufurină, Doi-tre ghifts aco nafôră, didia pi’ushă sh’căfta z’ină. Un burbat sh’ună mujeri, c’un fichuric lăndzut mbratsă, Curmats, galbinj-trrănjăpsits, llăcăr sh’sădôri pi fatsă. Dojă ocj ca filixhană, aspărat llo s’mi mutrastă, Anvărrtit t’ună vilendză, ntrumura sh’nu putia z’grastă. 154

Cărtsăni s’llă zhdicid usha, niĥamă ca aspărat-u, Dzăsh:-Tsi caftă aich ôminj, njadză nopti ni’aclimjats. J’adush n’casă ninga foc, doljă cu vlatu di’gushă, N’ôvia alt jat t’ôtsa hôră, tiĥa nj-j’adusi lla ushă. Lloi ficorru mbratsă, j’ded jitrii ntrôră, Sh’llă dzăsh:- Tora siara, nu ishats nafôră. -Fatsi paju iarră, sh’fichorru nu pôti, J’dzăsh a măsa’- Altôră, nôptia nu llu scôtiJ’stătui lla cap tută nôptia, ncisi ocljă-durnji sh’mini, Dojă prints ll’arrăsi budza, hărăsiră ts’ira ghini. T’ôpărită ninga rrău, plachka stog canda lla n’vali, Pi’aĝunjii s’facă tenda, ca rrămănjjă di părcali. Dojă prints nu mi’allăsa, tu surrati z’vidia dorru, Nj’bishă măna sh’qushtu dzăsi:-Tsi săts dau, scăpash fichorru-Noi ĥim ôminj fucaradz, cinistrili nu ti scôllă, Dômne doctor nu voi s’fug, dip ashă cu măna gôllă. -Qirush somu, s’ni hărdzesht- pradz n’ôvem cum ts’avem dzăsă, Scôsi ună bilinxhucă, cu dau-tre qets pi năsă. Mi cărrti că ti’ună nôpti, dimiatsa mi rrushunai, Tô’tsa fumejă di ghifts, tsi’aviam qirută, ôfllai Grets,ghifts,rrămănj sh’afrikanj, tuts ĥim vlats’j al Dumădză Ma pots s’fats vărră buniatsă, fău, nu ti cursuiă. Tini tsănu bilinxhuca, vai us acatsă biloc-u Ti somu tsi qirui nôptia, cu vlatu mbratsă lla foc-u. Tsănu zj’u dai cănd si sôră, un dhor ti nviasta’tsa nau Dumădză s’li facă mbară, zj’umpllă bana di hărau. Sh’ma pătush smi’aduts aminti, scir’uva tsi z’dzăsh pi carti, Voi sinj scol ună dullii, dză un zborr bun di diparti. 155

..BERA DI SĂVDAI Jinu nj’si fatsi apă, sh’cupa u biau n’trôră.. Li’torr sh n’ôm finiteri! Sh’nu mi mbet vărrôră! Cum s’fetsi ashă dunjau, stau singur mintuest! Tut polum sh’mintitură, nică pot ta s’odukest! S’fudziam..voi s’fug diparti, ma nu shtiu că citiu s’neg! S’fug noptia I ma dzua, ma cai cali s’aleg? Ju s’neg fără di tini, tu llôcărră diparti? C’ună inăma frrămtă, di n-jisuri ni fapti!. Tsi stepusri am faptă, di mi zbătui di minti? Ti vrera tsi’am pi tini, sh’cărrărră tsi’af dininti! U torr ning’ună cupă, di jinu rrosh ca săndzi! Sh’pănă s’umpll napoi, inăma’mia ti pllăndzi! Nu ee vărră’amartii, s’cadă omu pi săvdai, Burbatu ii mujera, ia dzănj ts’fac mult rigiai? Tsi mi’acătsă ază, fărrmatsi nu voi, Ai sh’tini cu mini, shi s’nu mutrim năpoi. Lo s’mi acatsă capu, u mburi sh’pochu di jin, Ai cu mini păn acasă, z’dornj cu mini n’sin-u.

ÔSPĂTS ĤIM SHI CALATOR S’nu ngiur casa, tsi z’da strahă, Us cadă sti’apurtusiastă! Nu s’ hărdzeshti dot dunjau, Fără tsipă! Cai s’llă grastă? 156

Turrats capu, ljia mutrits, Afrigăra jiu bănats, Ôlepsum, aistă bană? Tsi..altsăva ashtăptats? Cilimanu ma căt s’fatsi, Citse shti s’facă tsi prindi? Cu pllăndzeri ahurĥeshti, Ti’atseli tsi’află dininti. Ore ominj tu dunjau, T’ună bană băllstămată, Ma arrăvdats z’videts tsi dzătsi, Libra tsi n’ôvets căntată. Jiu tsădo tsi’am allăgată, Domnu tuts caftă s’ll agiută, Ocljă n’sus lla Dumudză. Tuts mutrest.Cai ll’ôr vădzută? Tsi chudii esti omu, Pi natyră ma z’badz ôră, Sqicu di gărr-u cănd ee côptă, Mutreshti nĥima căntrôră. Di cai tsăni ocljă sh’capu, Mutreshti lla Dumădză, Agărshăshti tsi’ari llocu, Tsi’ari faptă, sh’cum ôfllă. Majistar shi Astroloğanj, Zburrăst ti steli cu foc-u, Gollă tsi’agărrshăst z’biniadză, Bana tsi’ar aô pi lloc-u. 157

Ore om tsi trets părrcali, Ôspăts ĥim shi calator, Vreri s’ai, nu azmăliki, Fă buniatsă sh’allăntor. Nu mutra totăna nsus, Ta’zburrăsht cu Dumădză, Bunets sh’rrutets sănt aô, Su shti hara di cai ôfllă. Ma ai buniatsa pi tini, Atsa gollă vi lipseshti, Atsell esti Dumădzăllu, Hara di’cai ôduqeshti. Mutra fumeja sh’sutsata, Sh’tuts atsej tsi ti vra tini, Rrămănu s’nu llô rruts ĥima, Tsu dau zborru c’us esht ghini. Tsi nu fatsi limba’omu, Ôsi n’ôri-sh’ôsi taljiă, Tsi psemati pôti z’dzăcă, Ta si’alagă alghiă-sh’llajiă.

FIATA A LI TALAZI…..!!! Pi’ună shcămbă, ning’amari, Sta pllăndzi’nă fiată. Citi dau llăcăr di’oclj, Spuni fărrmăcată. 158

Ti’un fichor tsi’avia săvdai, Sh’ell fudzi tu xeni, Ahtănts anj ari tsi’ashtiaptă, Ma n’ôr dată beni. Misură cathi tallază, Mărata di fiată, Păn cănd u sta s’ashtiaptă? Inăma jiar dată. Jia cărutsia sh’tôrră capu, Citi Dumădză, Naca vai pătsă tsăva? Naca mi’allăsă? Chihtiseshti citi’amari, Cu inăma frrămtă, Ca tu scăpătata’sôrră, Nedzi’acasă pllămtă. Ah! Moi xenitiau llaiă, Tsi ni’allăsash shcreti, Chălămanj-ă crest ca ôrrfinj, Printsjiă tu curbeti. Arrămasi llocu goll, Fichorjiă fudziră, Fetili sta fărrmăcôsi, S aib’ahtari miră.

159

MĂTA TI VĂRJI Măta ti vărjeshti, Inăma mi dori, Iia mizi ti’ari, Ma sh’mini ts’am vreri. Stitiam lla pinxheri, Dojă ni mutram, Căti’or di ved tini, Nj’pari c’azburam. Nu shtiu tsi fitsesh? Llo ta s’ti vărjiastă, Zborră di dunjau, Jia tas s’pistusiastă. Inăma nj’si frrămsi, Di llăcărr’atăli, Pllăndziai fără botsi, Mintuest cu dzăli. Percha ata’tsa focha, Pisti sufurrtsiau, Surratia ca merru, Sh’ma ti zverrca’tau. N’ogărrshăst vărroră, Scirai dau zborră, Voi s’ti ved hărosă, Cănd sti bashă sorră.

160

LILUCIA TSI VOI Nesh s’allag pi dzeni analti, Aco pi mijau, Diu’jini apa tsa’rratsia, Ninga ari niau. T’ună padi aco pi dziană, Dzăsh c’avdzai nă’bôtsi Ună liluchă mushată, Namăsa di sôtsă, Mi turrai sh u’llôi n’turmănă, Llôi ta su mutram-u. Ia pllămsi, sh’llo sinj grastă, Nu mi pistusiam-u. -Mi’arrupsesh ti’ună njurizmă, Sh’mi arruts sum chăchôri, Nu dai păndari ti mini? Cum di nu ti dôri?! Mini voi s’mi jie digushă, S’ts avd inăma z’bată, Voi s’mi bash cu foc pi budză, Că est liluciă sh’fiată. Cănd mutri tu oclj’ajie, Inăma va s’crapă, U bishai cu foc sh’cu vreri, Dumădză s’mi scapă. Ah..scăntiau di pi dziană, Kiushtu voi săts spun, U sti voi pănă s’am bană, S’arushăm dadun. 161

LLUNJINĂ TU PĂDURI Ja..sh’ază t’ôistă ôră, lla noi jini’atsa furtună, Ca băllstenj pi rrămănii, vra s’ni astingă ca tut ună. Popull ôrrfun fără strahă, cu sturia’agărrshătă, Ca păllumb alb tu rrăcii, sum chăchori lluvushătă. Popull shcret fără namustră, fără mumă sh’fără tată, Ôrbări tsi puturdzăshti, ca frrăndză pi deg’uscată. Ca cupii fără domn-fără lluc sh’fără zănati, I pit dzen’i tu păzari, dhicunjar fără inati. Tu Servii sh’Vullgarii, Maqedhonj sh t’Orbinishii, Tuts rrămănjjă a Balcanu, trec bana tu mizerii, Tsi nu fetsără rufianj-jă, Gretsjă cănj-jă tsi n’ôr faptă, Nu vra s’avdă limba’nôstă, rrămăneshtia va scărrqastă. Căts anj avem idhia miră*, tas’ni aurră crat di crat* Ca oili cu capi nĥima, că nu si’afllă un burbat. Nu esi’un strragă dininti, s’dzăc a tinărlu tsi s’facă, S’llă da s’nviatsă limba’llor, sh’strragă ninti cu bairacă*. T’oist llok sh’toisti dzeni, vinum tu anjj’a Hristollu, Pănă cănd u s’ĥim ca scllavanj*, naca vai vini qirollu? Pit dzenili j’ôr bănată, sufllă vintu shu s’avdz bots, Păpănj-jă cu njijă di’anj, ncinest di rrali sum plloch. Mutrits vărroră ma’nshă, alts popuj tu isturii, Evreianj-jă tu Evropi, Armenjjă sh’Kurdhanj t’Ozii, Ĥim un popull dishtiptat, ma nu shtiu tsi’avem pătsătă? S’ni scullăm z’grim pi’ună botsi, tas căftăm tsi nu n’ar dată. 162

Ishă lluna tora siara, sh ia spuni c’allăcsită, Ca mumă cu rubă llaiă, dit nor esi murzuită, Ma u ved că llo s’arrădă, cu fllurii llă dunjau, Qushtu llo ta smi ngălldzăstă, vai u s’ibă mintia’miau. Nu shtiu aistă di’u jini, tsi mi fatsi s’hărăsest-u? Shpresi* nali ca prinviara, avd tinărjiă c’oduqest-u. Caftă limba rrămăneshti, caftă fllambură di’allor, Vra un popull si dishtiaptă, ti tărrcutili ar dor.

163

RRĂMĂNJ DI ETA TUTĂ!! Leo Gjata/6-21-2013

Ca noapti lungă di dau njijă di anj, Llunjina ahurĥi zhdicidă...... Qirollu allăxi.....sh’ti noi.. Atsa scutadhi tsi avia cădzută pi rrămănii.. ca nor lai shi negură, llo s’gilastă... Aspari că vini dzua sh’ti rrămănj s’hărăsiastă. Rrămăne, dishtiaptiti..!!! Gra cu boatsi pi limba’ta iu tsădo.. Tu căsăbai, n’hoară, pi dziană....iu tsădo.. S’nu alash limba armenească pănă esht ljiu.. Că ma qirush limba...Tsi us’arrămănă?? Cum u zburrăstă rrămănjjă di tut Balkanu cu un-alantă?? Rrămănj, adunatsvă tuts deadun..di tut Balkanu..!! Ĥim ună fumeljă!..Un săndzi di tută eta!! Noi ĥim grets, arbinesh, vurĝar, rumanj, maqidonj shi serb.. ma prota sh’ma mult di al’tsăva..ĥim rrămănj!!!

164

POEMATI DI CILIMANJ Vai ts’aspari sinia mari..?? Esti njic-u cum iram sh’mini, J’pari sinia s’fetsi mari, Tushăshti ni qindurit, S’chucuteshti z’bia tsăĝari. Mi’apurkiai pi dănăpoi, J’ôrrăki tsăĝara ntrôră, -Citse farrmits sinia’ta?, Vre sti fats burbat di’unôră? Tora’ushjă õllăsară, ma njtsjă n’õr adukită, nu s’fac burbats di tsăğri, ma di păllmună pistrită. Manara Aviam ună njau Bechă tish ca niau Ju’tsădo nidziam Parei õviam. Cănd nesh lla scoliu, vini dupu mini, Fetili sh’fichorjă, va su llõ tu clasă, Dhascalla vărjeshti, dzăsi:Nu fech ghini, U scõsi nafõră, pănă s’neg acasă. Cănd ishai nafõră, mi’ashtăpta lla ushă, njau’atsa manara, cărtsăni di’gushă. 165

-Tsi nvătsat di aistă?Ni ntărbă dhascalla, -Căt ma mult s’li vrets, ahtănt vi vra mallaGhăur njits Qicuti di apă Sh’gărrutsă di’arină Rrăuri sh’amari Esti llumia mplină. Cu chapa di prota Sh’cu prota minută Căt diparti nesum Anj-jă tsi’ar tărcută. Prota amartii Cu psemă sh’furari Di’aco ahurĥeshti N’õri mă turrari. Săvdaia sh buniatsa Cu’n zborr ahurĥeshti Căti bunets s’fats Ahtănt ma mult creshti. Flitura’tsa Njica Aco ninga rrău, Nă’flitură njică, Sotsili fudziră, Ntrumura di frică. Vini’un carcalets, J’dzăsi:Nu ti’aspari, Stă tu casa’mia, Aco tu părrari. 166

Viara s’azburăm, Dojă tu liluchă, Yiarra su tărrtsem, T’ună cilivuchă. Cănd z’ină prinviara, Us azburăm băta, Căti’or sti yia dorru, S’nidzem păn lla măta. Viara pit liluchă, Njeri s’adunăm, U z’bănăm dadun, Pănă s’arushăm. Dau maciôtsi Dau machõtsi llõre si’acatsă, Llă vini sherru ca sherr di matsă Qirollu nafõră avia’ğărită Ma ghini sherru sn’õvia’hurĥită. Ună avia un shoruc ngură Allantă machõcă mutra zju’fură -Ma nu nju dai ca’vai di tini, Pănă s’tsu jau nu scaq di miniNafõră vă dzăsh fitsia sufurină M’atsa tsi s’fetsi n’õshtăpta z’ină Mõsha cu metura li llo n’chichõri Li scõsi nafõră aco t’õrrăcõri. S’llõră digushă pi’ună qilimi Ntrumura dali aco t’õrrătsimi 167

Nchunjia lla ushă căfta sli’allasă Fitsia rixhai ta s’niagă n’casă. -Aidits nunt..ma su shtits tsi voi ma vi’acătsat u z’vi scot napoi-. Cănd mi fech Cănd mi fetsi mami (ashă cum nj’ar dzăsă) Aco lla pinxheri’ra, nă’llăndărushă. Ia ira prota, S’avdă botsia’miau, Nj’adusi mbăratsă, Sh’binedz cu hărau. Tora tsi cărscui, Odukest ma ghini, Voi nă llăndărushă, Z’biniadză cu mini. Canarina Ana ari’ună pujitsă Cu peni di fllurii Ocljă ca dau scănteli Sh’cu gura di mijii. Di dimiatsa u dishtiaptă Ninga năsă z’ină Va su nviatsă sh’ia s’căntă Tish ca canarină. 168

Căntă dali di dimiatsa Cănd jini prinviara Canarina j’ohurheshti Sh’Ana cu citara. Aco pi ôrbări Yia’xhut cănd vra si’alină Fratănju pi dzadă Ma nu j’axhutai mini Ata us mi viadă. Ell ee di tre anj Sh’nedzi tu dhoma’mia Cărteshti tuti soili Tish canda’allui s’ira. Ma sh’mini un est bună Că nu j’axhut vărroră.. Căt or caftă z’dipună! Ll’õllas tas pllăng’unõră.

169

170

DISA VJERSHA SHQIP

PRANVERAT ME SHQERRA Jan.2, 2013

Rrinja në shkëmbinj, dallgët numuroja Si nonjë orkestër, unë e drejtoja Shikonja vaporët, rriteshin ngadalë Sa vinin më afër, lodronin mbi valë 171

Kur frynte veriu, dhe sillte furtunë Valet egërsoshin, si kodra me shkumbë Varkat i shikonja, me valat në garë Her në maj të kodrës, her humbisnin fare. Në hije t’ullinjve, fshih’sha prej të nxeti Shikonja nga larg, tufa pula-deti. Shqiponja, skifterë dhe ca dallëndyshe Sikur bënin gara, cicëronin ndryshe. Kopeja me shqerra, nja njëzete-pesë Vinin nënë hije, që tju bënte vesë. Dhe nja-dy kacika, i kisha manare Njëra ish kënutë, tjetra ish sy-lare. Ande nga mbas-dite, më merrte uria Në torb’buk e djathë, mernja nga shtëpia, Yshqenja manaret, dhe qenin ngahera, S’kisha për të ngrënë, përveç mana-ferra. Duartë gërvishtur, ditën nëpër ferra Dhe me ëndrra shumë, beharit me shqerra, Fandasi fëmije, dhe çfar nuk mendonja, Si të isha zog, dhe të fluturonja. Po ta bënte Zoti, kos detin e tërë Gurët buk’të bardhë, dhe një tas të gjërë Bëj përshesh e ha, me dy lug në dorë, Pastaj të yshqenja, zagarin e gjorë.

172

Tashti që u mplaka, mendohem së koti, Pranverat me shqerra, dhe më pikoi loti. Prap me fandasinë, të shkonja dhe’njerë, Në breg-det me shqerra, ditën në pranverë.

I LIRË PREJ DIKTATORISË !! Mbyllur rrinja në qeli, Sapo vajta në Greqi Vetëm rrinja dhe mendonja, Ishte kjo se ç’far kërkonja? Nat’e parë larg shtëpisë, Jasht gardhit të Shqipërisë, I lir’prej diktatorisë, Por ndjenja ’’rob i Greqisë’’. Mendonja nënën-babanë, Perëndia di ç’ju thanë, Sigurisht i internuan, Nga fshati’vet i dëbuan, 173

Trajtuar si tradhëtarë, Nga xhelatët komisarë, Kudo do jenë, të ndjekur, Gjithmonë familje’prekur.. Fillova të qaj pa zë, S’kisha për ti parë më! thash – Do bëhem zëmër gurDhe çeç pash shkrojtur në mur, Një list’emrash Shqipëtarë, Dhe disa bashkë-fshatarë, Kushdo që kishte kaluar, Pas-ardhësve ju kish shkruar. Ca Korçarë, Drenovarë, Boboshticë, Kamenicarë, Po të shumtit qenë Floqarë, Shokë dhe komshinj fshatarë. Agim, Vasil e Kadrinë, Faton, Kitan e Nidha Ndinë, Qesha dhe qava me lot, S’jam vetëm, mërzitem kot. Arratisur ca më parë, Dhe të qojtur tradhëtarë, Ca familje të dëbuar, Në myzeqe internuar, Po e-dhe ata që s’vanë, Shkonin me kokën mënjanë, Ne i dinim djemtë tanë, Se të gjith qenë’kapedanë!! Kush la grua e fëmijë, Të fejuarën e tijë, 174

Shok e shoqe dhe komshinj, Far-e fis e kushërinj. S’ikën njeriu nga e mira, Por shum vjete të vështira, Tër ata zëmër-luanë, Që shpëtuan e su vranë! Kurrë skam për ta harruar, Telat që kemi kaluar, Të përndjekur në mesnatë, Mga komunistët xhelatë, Neve morëm arratinë, Se deshim demokracinë, Dhe s’dinim tjetër mënyrë, Të ndërrojm’sistemn e ndyrë. Kush ikën merr arratinë? Lë familjen, shoqërinë, Të shkosh vetëm nëpër botë, N’elemente nxet-e ftotë, Her me punë-her pa punë, Nga e hëna gjer të shtunë, Dhe të djelë ishe vetë, Fillikat në bot’i shkretë. Dy fjalë..O atdhetarë !! Do tju them se s’jam i marrë, Vënd i mjer e i bekuar, Të zit e ullirit rruar... Të shkelur dhe të pushtuar, Sa her jemi përvëluar? Tashti ta vlejmë lirinë, Të mbrojmë DEMOKRACINË !!! (Arratisur nga Shqipëria në nëndor, 1967) 175

NGA E MIRA DHE E LIGA..!!

Fundi fushës afër Qarrit, Ndofta banojnë të marrit, Ndofta ka dhe ca të mirë, Burr’të ndershëm nikoqirë, Luftëtarë që u vranë, Jetën pa kursyer dhanë. Ca poetë të masuar, Me fjalë të pasuruar, Këngë dhe gërma të artë, Fshatin e vunë në hartë. Kristo Floqin mbani mënd? Nga të parit në kuvënd, Me Fan Nolin, dini ç’bënë? Luftuan me pushk’e penë. 176

Lëvdohemi me Fiqrinë, Zikon e ndjer’e Haxhinë. Floqarët kudo që vanë, Nuk e turpëruan fshanë. Disa barinj si çelnikë, Duar-artë dhe fisnikë, Shi, dëborë, dimër-verë, Prapa kopesë ngaherë. Pa le bujqit..s’kan të sharë, Që me natë jan’në arë. Në vreshtë për të krasitur, Në misrat duke prashitur, Ca në lëmë, në mullar; ca vën grurin në ambar. Për drekë mblidhen nën’hije, Ca raki kumblle për shije. Po dhe gratë s’mbesin mbrapa, Nënë hije kur zë vapa, Ca qeshin, ca kuvëndojnë, Çupa dhe nuse këndojnë, Plakat thon’ndonjë përrallë, Duke ngrën’byrek e dhallë. Në një fshat plot me bilbilë, Do të gjesh dhe ca kopilë.. Kush s’mban mënd Ali Ymerë, (apo ndofta ësht’i ndjerë?) Kur’do kuburen në brez, Më çdo dasmë si këndez, Lake Duçja s’kish të sharë, Nga komunistët e parë, Pa kishim ca brigadierë, Nëpër fushë me defterë, Ishin ca llogaritarë, Mbaheshin si agallarë, 177

Tër fshati ish malli’tyre, Se ju kishin dhën kubure. I ndjeri Petro Daçolli, Qarrin me pisha na mbolli, Po të prisnje ca purteka, Paguhej me disa dreka. Pëllumbi s’harrohet kurrë, Bilbilit bëri qivurë, Bashkë me ca kriminelë, Kishin frik’mos kaloj telë, Pëmbi fshat me natë vanë, Vranë Bilbil kapedanë. Në vjete kur ësht’vështirë, Dallohen kush jan të mirë, Periudha komuniste, S’guxonte njeri të fliste, Ska më laika dhe intriga, Ç’ish e mira dhe e liga. Ndofta ju kini harruar, Komunistët e tërbuar, Po gjene’ndoft’atë doni, Gjith ç’u bënë ti harroni, Të shkuar, Qoft e kaluar... Jo vetëm të mos harroni, Por dhe duhet ti gjykoni. Kriminelët ti dënoni! ’’Kush harron ç’ndodhi njëherë, do ti vuajë ngaherë’’

178

O POPULL ZGJOHU..!! Kur erdh Turku na përçavi, Në dy fe, si dhen na ndavi, Ali Pasha si despot, Plagët prej’tij jan dhe sot, Erdh’Zogu me mercenarë, Shpalli vehten mbret i parë, Tha..ish m’i mir se Fan Noli, Ç’kishim dhe s’kishim i vodhi. Dhe pastaj u kthye rrota, Filloi të luftoj tër bota, Si të tërë edhe ne, Mbesuam ata pa fe. Enver Hoxha yll në ballë, Na varrosi që të gjallë. Nëpër burgje-internime, Koprativa-detyrime... O..Zot ç’far na panë sytë, Nga këta lider’të ndytë. Sikur kjo nuk na mjaftonte, S’di Berishën kush e donte? Ka tashti nja njëzet vjet, Me pahir rri në pushtet. Të gjithë ata maskarenjtë, Dhe ç’far nuk na bënë qentë? Na vodhën, na pinë gjakun, Dhe s’mundëm të marrim hakun. Secili për xhep të vet, Sapo hunë në pushtet, Po ata s’e bënë vetë, Ne i vumë mor të shkretë! 179

Në xhami-oxha ka dale, Kush nuk shkon s’ka për ta falë. Baba-sheu në teqe, Ndau miletin në tre. Nga Himara në Tiranë, Thonë janë muslimanë. Nëpër kisha, monastirë I mbledh prifti me pahirë, Gegëria katolike, Betohen si fanatikë Jahuditë z’di tju them, Mëndjen kan’Jerusalem, Vllenjtë nëpër tër Ballkanë, Lanë dhëntë..po ku vanë? Nëpër fshatra, në qytete, Shkuan në të tjera shtete. Lagjet evgjite jan’boshe, Më nuk del buka me koshe. Dikur na kish faj Turqia, Ca nga feja-varfëria, Ka faj Sërbi ose Greku, Tashti s’na bën pun dyfeku. Të gjejmë tjetër mënyrë, Dhe të shikojm’në pasqyrë. Po kush na ka faj ore?? Fajin vlla..e kemi ne!! Gjith Ballkani jan komshinj, As që ju duhen kufinj, Ndajnë popullin pas fesë, Maskaranjtë të pabesë, 180

Të gjith fuqit e mëdha, Duan të shërbejm’ata, Myslimanë dhe krishterë, Të gjith këtu kemi lerë, Varret e gjyshërve tanë, Nëpër luftra që u vranë, Ti nderojmë të gjith bashkë, Si bënim në koh’të lashtë.

NJË SHËTITJE NË FLOQ (Një copë Parajse) Shumë herë mendohem, kush e pagëzoi Po ka qënë qytet, vallë ç’farë pësoi? Vardha për mbi të, shkëmbinj e greminë, Korij’e vakëfit, ja shton bukurinë. 181

Habi..! Ç’far bën Zoti, si qilim stolisur, Gropat rrëzë malit, si janë radhitur. Kur shikon pëpjetë, kopetë me dhi, Kërcejnë dhe lozin, në pyll me lajthi. Në majë të Vardhës, ulur ndënë hije, Do dëgjosh fyellë, tja qajë me shije. Qeni majë shkëmbit, leh nga nonjë herë, Sikur i bën iso, bariut me fyellë. Lart nëpër shkëmbinj,shqiponja, skifterë, Tufa dallëndyshesh, notojnë në erë. Zile dhe këmborë, blegërijn’kopetë, Gjëmon tër’Qyteti, parajs’e vërtetë. Tja merrnja rrugicës, grykësë pëpjetë, Për nga Mali Bardhë, që të takoj retë. Të shkoj te burimi, dhe sa të arrij, Të ngopem me ujë, si foshnja më gji. Me dy-tre barinj, dhe ca rrugëtarë, Të ham buk’e djathë, si miq të pa parë. Pa do bëjm përshesh, me ca qumësht dhie, Dhe tja marrim këngës, atje nënë hije. Pastaj do marr malin, të ngjitem në majë Dua ta mbush torbën, me lule dhe çajë. Mu në maj të malit, në ndonjë lëndinë, Do shikoj përpjetë, të shoh Perëndinë. Të shoh Mal të Kuq, Qafën e Kazanit, Atje ku kullosnin, kopet’e çobanit. Në Gropat e Stonjës, të rri ndënë hije Ku kam lojtur dockën, në mosh’fëminije. 182

Pastaj do marr rrugën, nga Shkëmbi Ariut, Te Lajthi e Lazit, parajs’e bariut. Të shikoj vërdallë, ku janë kopetë, Se dushkun e Qarrit, (e) uroj Zoti vetë. Që nga Qaf’e Qarrit, të shikoj Osumin, Ku mërzejn kopetë, në freskin’e lumit. Të shikoj Gramozin, fushën e Kolonjës, Sa trima ka nxierrë, vëndit tonë mbronjës! Ku ish An’i Metes, do të zbres në fushë, Të shikoj nga fshati, syrin të ma mbushë. Arat e stolisur, bahçe dhe livadhe, Bujqit ven e vine, qënka pun’e madhe. Në hije të mollës, ca çupa këndojnë, Më tej janë burrat, për drekë më ftojnë. Ne mulliri’fshatit, do pij një raki, Millonai’plak, gdhënd me mjeshtëri. Do të shkoj përpjetë, atje ne Topleci, Vjete s’e kam parë, merak do më ngeci. Një lumë i tërë, nuk di si mburoj, Të pij-të freskohem, shpirtin ta shëroj. Pa do shkoj në fshat, ku ka qënë lisi, Të ec në vorreze, ti dalloj nga fisi. Dalloj ndonjë emër, nga vjetet shkollore, Tashti flenë qetë, këtu në bregore. Dikush më ka thënë, kur erdh’nga mërgimi, Hodhi syt’nga fshati, dhe e zu mallëngjimi. Shikoi nga Hija, pak si i dremitur, Dhe tha:-Ore shokë, Hija është rritur !.. 183

Të dashur bashkë-fshatarë. Me që shoku im Ziko Kapurani vdiq dhe Fiqri Shahinllari u mplak (ha-ha) mendova të ndihmoj dhe të shkruaj diçka për Floqin. Unë mbusha 45 vjet që kam ikur prej Floqi por përshtypjet që më ka lënë jeta e atyre vjeteve i kam kurdoherë me mua. Dikush më pyeti njeherë pse të gjithë poetët më të shquar si Frashëri dhe Çajupi mundën të pershkruajnë viset ku u rritën me kaq thellësi megjithëse pothuaj tërë jetën e kaluan në mërgim? -Përgjigjeja ime është se ato që të duken aq të thjeshta dhe jo kaq interesante, ja u kupton vleftën kur të mungojnë. Dhe sa më shumë vjete kalojnë aq më shumë ritet dashuria dhe dhëmbshuria për ç’do gjë sadopak interesante. Në mëndje ato marrin një formë mithollodgjike dhe romantike që vetëm poetët mundin ti përshkruajnë. (Jo se unë jam poet) Ju përshëndes të gjithë lexuesit Floqarë në këtë faqe të FB (si dhe ata që s’janë frends dhe lexues) dhe ju uroj nga zëmra ç’do të mirë.

OH…KJO FUSH’E KORÇËS..!! Majë Qarrit po shikove, Mal’n Thatë për matanë, Fshatrat në dy anë të fushës, rrëzë malit dy gjerdhane! Po kjo fushë sa vjen nata, zbukurohet si magji, Xixëllojn në errësirë, fshatrat vështrohen karshi. Oh...ato netët Korçare, hëna ndrit dritën e zbetë, Ne mes Korça yll i zjarrtë, z’dallon dot ditët me netë. Mbretëron një qetësi, shënjtorët e kan’bekuar, Sikur nanuris fëmijët, nonjë nënë e dhëmshuruar. Malet rrotull rrijnë rojë, sikur mbrojnë një thesar, Fshatrat si gjerdan argjëndi, Korça si margaritar. Malet jan plot me thesarë, plot burime pa-shteruar, Lumenj bëhen gjer në fushë, nga no’njerë të tërbuar. 184

Nga Floqi në Pogradec, kjo xhadeja ka lezet, Radhë plepat e qiparisat, si një gardh me minaret. Ne bregoret përmbi fshatra, korijet e gjelbëruar, Këndon kuku dhe bilbilat, si orkestër e bekuar. Dhe më poshtë rrëzë malit, rreth fushës nisen kopetë, Në mëngjes sa lënë fshatin, marrin pllajave përpjetë, Bien zile dhe këmborë, blegërijnë dhën e dhi, Lehin qentë, kecër, shqerra, nëpër tufa me laithi. Si qilim fusha qëndisur, të dëfresh mëndjen e shkretë, Zjejn traktorët dhe kombinat, gra e burra porsi bletë, Vreshtat, bahçet dhe selishtat, ato jonxhe dhe luadhe, Kur lëviz dhe pakëz erë, gruri ngre dallgën e madhe. Si në Korçë, në ç’do fshat, ka statuja dhe nishanë, Për trimat dhe bijt’e vëndit, për këtë thesar u vranë. Sa hordhi na kan sulmuar, Sllavë, Grekë, e Otomanë, Në fushat dhe malet tona, me mijra koskat i lanë. Ku një çezmë prej mermeri, (si në Floq çezm’e Sotirit), Ku një pllakë jasht’avllisë, amanet lënë të birit. Në vorrezet të skalitur, emrat me gërma të artë, Engjëjt këndojnë heronjve, me mandolina dhe harpë. Rrugëtarin n’ato vise, si në fushë e lart në stan, Bujqit dhe barinjt’stë lënë, pa një drekë e një duhan. Dhe po rrastise më dasmë, dit Bajrami ose Pashkë, Tër fshatarët dyer-hapur, të ftojnë të festosh bashkë. Kush e veshi fustanellën?.. Nga Toskët qenë të parët! Edhe veshjen alla-frënga, e bënë modë Korçarët. Në Ballkan nuk kanë shokë, për këngë dhe muabete, Ja shtrojnë me raki rrushi; jan qefllinj pa saltanete.

185

186

Mëndje gomari Fabulë Luani me dhelprën shkuan gjueti, Njëri kish fuqinë, një dinakëri, Tha dhelpra luanit, gomarin të ftosh, Premtoi thesarë, tërshërë një kosh, Vesh-gjati dëgjoi, ky gomari plak, Miqësi me mbretin, e kish për merak. Gomari sa erdhi ne vëndi’takimit, Pëlliti me qejf në prani të trimit, Luani iu hodh e kapi për gryke, Vesh-gjati i tha :-Nga’vash mik më mbyte? Sa hap-e mbyll sytë, ish pun’e mbaruar, Dhe dark’e luanit, me dhelprën ish shtruar.. 187

Luani i tha dhelprës:-Rri pranë ta ruash, do fle pak, dhe erdha..po hëngre do vuashDhelpra zë lëpiet, po s’mund të durojë, Filloi nga koka, dhe nis të kafshojë. E zbrazi tër kokën, dhe u ngop nga truri, Pastaj e mbështeti, siç ish pran një guri.. U kthye luani, dhe sheh me vërejtje, Kur pa kokën bosh, thirri me urrejtje: -Po çe bëre trurin...koka është bosh? -Trurin mbret i pyllit !?..Dua të kuptosh, e tër ajo kokë, të kish tru dhe mënd, kurrë z’do kish rënë, n’atë kurthin tëndZgjurësia e ka përgjigjen të azërtë.

188

PAGINA SHI TITULL.. Biografia a autoru ....................................................................................1 Amanetia al Papu ....................................................................................2 Ma muri auo tu xeni ................................................................................6 Farshăroate la mushată ...........................................................................7 Shana (Ballada ali Hramusti) ...................................................................9 Ju esht ore Moisi ...................................................................................14 Fă cărutsia .............................................................................................16 Dats hăbari tut Balkanu .........................................................................18 Bôtsia si facă cămbană ..........................................................................22 Hărosh Kărciunu ....................................................................................24 Dali Marii ...............................................................................................26 Pistusest la Dumădză ............................................................................28 Cai ti fetsi ahtănt mushată ....................................................................32 Ah săvdai ...............................................................................................33 Ah la nazică rămănă ..............................................................................34 Aviam ună vrută ....................................................................................34 Sezonili atăli ..........................................................................................36 Inăma di malmă ....................................................................................39 Moscopoleana ......................................................................................46 Prot’oară pi numtă ...............................................................................48 I zarcadhă, i thăllăndză .........................................................................57 Smi dutsets iuva pi dziană ....................................................................58 Ndau zbôrră ..........................................................................................60 Ju j’allăsăm printsjă ...............................................................................62 Vasiliqia .................................................................................................64 Pllăngu ti vruta ......................................................................................68 Skănderbeu ari côrră ?...........................................................................71 Mullunăllu, ficiorru sh’un ĝumarr .........................................................74 Sofia .......................................................................................................78 Dorru a li turrăshti .................................................................................82 Pllăng ti rrămănj ....................................................................................84 Funduqeti (Poemă ti cilimanj) ...................................................................86 189

Frats tu polum .......................................................................................91 Cănd s’mor ............................................................................................96 Săvdaia...................................................................................................98 Zburrăm rrămăneshti ............................................................................99 Rrămănia tsi’ari faptă ..........................................................................101 Allăxi bana tu hôră ..............................................................................103 Limba rrămăneshti ..............................................................................103 Voi ata .................................................................................................107 Citse dor vre s’mi tuqesht? .................................................................108 POEMATI VECLJ DI ĂRSHĂROTS.........................................................111 Tsi n’jis ira atsell ..................................................................................116 Dumădză aco biniadză ........................................................................116 S’aviam ndau peni ...............................................................................118 Pira tu pllôi ..........................................................................................118 Rrău a li hôri ........................................................................................119 Grănj fiată cu gura ...............................................................................121 S’iram puj cu peni ................................................................................122 Chenicu di ghiza ..................................................................................123 Ti noi n’ôlăxi tsăva ...............................................................................124 Flambura-Abetara ...............................................................................127 Aushu ..................................................................................................128 Vlahia tu Balkan ..................................................................................129 Ună cali lungă..ună bană .....................................................................132 Un peripat tu păduri............................................................................136 Qirollu nu vra s’gilastă .........................................................................137 Nu ninga că nu ee faptă ......................................................................138 Nviasta n’corr ......................................................................................139 Us tsu taj cusitsa ..................................................................................141 Mi llo dorru .........................................................................................142 Voi s’cănt s’ôvdă hôra tută .................................................................143 Trendelina ...........................................................................................145 Fômia fatsi multi .................................................................................146 Tallaza li bani ......................................................................................147 Vreara di poet .....................................................................................149 190

Ursa di Devoll ......................................................................................151 Ca zăvon j’li amănai sh’eli ...................................................................152 Un peripat tu păduri ...........................................................................153 Ună noapti njadză iarră .......................................................................154 Bera di săvdai ......................................................................................156 Ôspits ĥim shi calator ..........................................................................157 Fiata a li Talazi .....................................................................................159 Măta mi vărlji ......................................................................................160 Lilucia tsi voi ........................................................................................161 Llunjina tu păduri ................................................................................162 RRĂMĂNJ DI ETA TUTĂ.......................................................................163 Poemati di cilimanj ..............................................................................165 Poemati Arbiniseshti (shqip) Pranverat me shqerra .........................................................................171 I lirë prej diktatorisë ............................................................................173 Nga e mira dhe e liga...........................................................................176 O popull zgjohu ...................................................................................179 Një shëtitje në Floq .............................................................................181 Oh kjo fushë e Korçës..........................................................................184 Mëndje gomari (Fabullë).....................................................................187

191

192