Ce poți face cu o sinucidere
Mihaela Butnaru, bookblog.ro
O știti pe Bridget Jones. Ratata simpatică, atît de nefericită, dar atît de entuziastă în nefericirea ei. Geri, protagonista din Mă sinucid altă dată este o soră de cruce a ei, dacă pot să spun așa. Pe lîngă toate dezastrele din viața ei, nici măcar sinuciderea nu-i reușește. Cazul din acest roman este unul fericit: o sinucidere eșuată înseamnă un strigăt după ajutor auzit. Geri hotărăște, după o analiză amănunțită și cîteva căutări pe google, că viața ei nu merită trăită, plus, ca depresivă nevrotică auto-diagnosticată, are dreptul la sinucidere (statisticile îi acordă oricum mari șanse să comită actul). Așa că plănuiește totul: scrisorile de adio, metoda de sinucidere, testamentul, impresia pe care vrea să o lase post mortem. În ce fel arată viața ei care nu mai merită trăită? O familie lipsită de maniere, o mamă cicălitoare și exasperantă, surori cu un statut social mai bun, o slujbă obscură ca scriitoare de romane siropoase, o sumă de relații eșuate...pare rețeta clasică pentru ratare. E vorba însă numai de ratare socială, cred eu, pentru că în interior, Geri este mulțumită de sine, iubește să scrie romane de dragoste care ar face-o invidioasă și pe Sandra Brown, are un spirit de observație acid, vede fără greș toate lipsurile celorlalți...ideea sinuciderii vine astfel dintr-o logică prea rece ca să fie autentică, însă trecînd peste asta, atît planul, cît și (ne)îndeplinirea lui sunt de un umor teribil. Eliberarea pe care o aduce o hotărîre definitivă (și dacă e ceva ireversibil absolut, atunci acel ceva e moartea) se vede în scrisorile trimise de Geri. Toate sunt puneri la punct, dezvăluiri, descărcări. Sinceritatea le definește. Bineințeles, se adaugă umorul, dar și reveria: cum ar fi dacă aș putea scrie și eu, cititorul, ce cred și ce simt cu adevărat față de unele persoane din jurul meu? Chiar și după ce sinuciderea eșuează și toți află de motivele gestului, relațiile nu devin mai autentice. Oamenii din jurul lui Geri nu se schimbă, nu o ascultă mai atent și nici ea nu gîndește să schimbe ceva în profunzime. Ceea ce se întîmplă este că șirul de ghinioane și situații penibile presinucidere se transformă într-un șir de coincidențe plăcute și șanse.
45