Perúzelí salînğak - Leagănul cu peruzea

Page 1



Perúzelí salînğak Kîrîm Tatar manzúmeler ğîyîntîgî

Leagănul cu peruzea zbornic liric tătar crimean


Perúzelí salînğak – Leagănul cu peruzea Un proiect dezvoltat de Nazar Look Revistă de atitudine şi cultură a tătarilor crimeeni din Romania www.nazar-look.com


Perúzelí salînğak Kîrîm Tatar manzumeler ğîyîntîgî Taner Murat’nîñ terğúmesínde

zbornic liric tătar crimean EdíŃie bilingvă tradusă în limba română de Taner Murat

CreateSpace, Charleston, SC, USA, 2014


Š Copyright 2014 Taner Murat The editor asserts his copyright of this book as an anthology, by which is meant the collection of works. The editor asserts no copyright over any of the individual works and the authors retain their copyright over their individual works. All rights, including Stage, Motion Picture, Television, Public Reading, any Internet or related media is strictly reserved (by the authors, or the editor as detailed above). ISBN-13: 978-1499386899 ISBN-10: 1499386893 BISAC: Poetry / General Cover: Š Sagida Siraziy (Sirazieva), https://www.facebook.com/profile.php?id=100004327597168 Artwork: Elif Abdul

Printed in Charleston, SC, USA



Perúzelí salînğak Solmasîn súygí

Solmasîn súygí

Isa Abduraman (1937)

Sen mení súydúñ, Men sení súydúm. Sen maga síñdíñ, Men saga síñdím... Kara sen endí, Kîzgînsîñ sen de, Kîzgînman men de... Ot ğana tende. Túşúnemen kúnde Kabaát kímde?... Kabaát sende, Kabaát mende. Şîdamay ğúkke Uşamîz kókke... Yeter, en endí! Mení de endír! Kúlúp kír úyge Solmasîn súygí!... Ekewmíz bírge Ketiyík ókkee. 1985 s.

6


Leagănul cu peruzea Iubirea să nu se stingă

Iubirea să nu se stingă M-ai plăcut tu Te-am plăcut eu. Te-ai legat tu M-am legat eu. Iată că acu' Supărată tu Supărat şi eu Ne-ncingem mereu. Mă gândesc într-una La cine-o fi vina? Vina e la tine Vina e la mine. Neducând poveri Ne-avântăm spre cer… De ajuns, coboară Dă-mi şi mie-o scară! Râzi, casa-mi lumină Dragostea să Ńină! Noi doi mână-n mână Mereu împreună. 1985

7


Perúzelí salînğak Ana tílím

Mambet Ablálim (Ablálimov)

Ana tílím Anayîmnîñ tílí, ey, Ana tílím! Anamnîñ sútí men kírdíñ kanîma, Ayneniy aytkansîñ maga múlayim Kundakta ğatkanda, turup yanîmda. Bo tílde hep yaşay eğdatlarîmnîñ Destanî, masalî, şîñî, manesí Bo tíldír kadmiy, azíz kalkîmnîñ Altînga bergísíz bay hazinesí. Dalgalî deñízníñ dalgalarîndan, Daklar, kayalarnîñ yúkseklígínden, Keñ şóller, bakşalar sesínden her an Ahenk algan, tesírlí bolgansîñ sen. ... Bízlerge mirastîr kadímíyetten Emekdar kalkîmnîñ bo tílí, Ğaşlîknî mektepke-ílímge yetken Bo lísan súydúrdí ğan Ana-Ílní! Anayîmnîñ tílí, ey, Ana tílím, Anayîmnîñ sútí men kírdíñ kanîma, Ayneniy aytkansîñ maga mulayim, Şo kúnden síñdíñ sen mením anîma.

8


Leagănul cu peruzea Limba maternă

Limba maternă Oh, limbă maternă, limba mamei dragi Mi-ai pătruns în sânge prin lapte matern. De pe când cu “nani” mă vegheai duios, Din crudă pruncie cântece discern. În această limbă supravieŃuiesc Străbune legende, poezie, vers – E limba straveche a neamului meu Nobilul tezaur din aur emers. Din grandoarea mării, din zbucium de val, Din creştet de munte, din semeŃe stânci, Din vastele stepe, triluri din grădini, łi-ai tras armonia, unduiri adânci. … Tu eşti moştenirea harnicului neam Sevă din trecutul imemorial Tu ne-nveŃi ştiinŃa din pagini de cărŃi Să ne iubim Ńara, pământul natal. Oh, limbă maternă, limba mamei dragi, Mi-ai pătruns în sânge prin lapte matern. De pe când cu “nani” mă vegheai duios Mi-ai pătruns în suflet, ode îŃi aştern.

9


Perúzelí salînğak Tapsam da anamnî

Çerkez Alí (1925)

Tapsam da anamnî Búrúşúk yanaklar Búrúşúk mañlay Tapsam da men sízní Bír óbíp toysam. Tapsam da tízleríñ Ústúne anay Bír sabiy baladay Başîmnî salsam. Tapsam da múlayim Kózíñe baksam Sabiylík şagîmnî Aşk man añsam Sózíñní seslemiy Ózenge kaşkan Kúnlerím úşún de Helallîk alsam. Tapsam da anamnî Nazlansam bíraz Sîypatsam başîmnî Eríşsem, kúlsem… Bír şamar aşasam (Eh, maga, bo az) Soñra kózyaşîmnî Înğînmay sílsem.

10


Leagănul cu peruzea De mi-aş găsi măicuŃa

De mi-aş găsi măicuŃa RidaŃi obraji Ridată frunte De v-aş găsi săruturi V-aş da pe săturate. De te-aş găsi, măicuŃă, M-aş aşeza în poală Ca pruncii inocenŃi M-aş legăna pe spate. De te-aş găsi şi-n ochii Duioşi de m-aş uita De era inocenŃei Să-mi amintesc cu drag Şi zilele în care Călcând cuvântul tău Fugeam către pârâu Zâmbind de mi-ai ierta. De mi-aş găsi măicuŃa Să mă alint puŃin S-o fac să mă dezmierde Să mă-îmbufnez, să râd… Să-mi dea la fund o palmă (Aş merita mai mult) Şi-apoi să îmi şterg ochii Fără să fac chip hâd.

11


Perúzelí salînğak Tapsam da anamnî

Ne tapsañ óglígíñ Astînda saklap "Dadîna bak sen” dep Kaptîrgan anam Men seníñ arz etken Aşîñdan fakat Kaptîrîp bol-almadîm Oga bek ğanaman. Ğanaman da, tapsaydîm Anamnî diymen Yok, tabîp bolmayman Ólgenler kaytmay. Bo hayat kanunî – Şare yok, ka-tiyím, Anasîn kaybetken Bír taa tapmay.

12


Leagănul cu peruzea De mi-aş găsi măicuŃa

- Orice-ai găsi ascunde În gură de pofteşti Mă păcăleai cu vorba Şi îmi dădeai gustări. Eu n-am putut bucate Pe-alese să îŃi dau Nu Ńi-am făcut pe voie De-aceea am mustrări. Am remuşcări şi caut MăicuŃa să-mi găsesc Dar nimeni nu revine De-i mort printre cei vii. Aceasta-i legea firii Nu pot să o prefac Mi-am rătăcit măicuŃa N-o voi mai regăsi.

13


Perúzelí salînğak Ana tílím

Ana tílím

Ismail Alimgeray

Ayneniy aytîlsa, nazlanîp díñledím, Aşîksam: “Mamay” - dep, mugayîp íñledím. Yukusuz keşeler beşígím terbettí, Asîrnîñ gayesí maga tíl úyrettí. Anayîm bo tílde ayneniy aytkan, Ruhumda tesírí, tamgasî kalgan. Ya, ka-típ súymiyím men sení, tílím, Bo tílde konîşkan tuwganman, ílím. Anadan tuwganman kúneş batkanda, "Vatanîm!” - degenmen kîzîl tañ atkanda. Ğîrîmnîñ sesíne dawuşlar koşîldî, Mílletler dostlîgî, serbest Watanda. Şayirler, kedaylar bo tílde ğîrlasa, Ğúregím ğîmşala írígen mayday. Súygen ana tílím ruhumnîñ gîdasî, Síñírímden geşíp kanîma ğayray. Valîska, çardaşka men de oynayman, "Kaytarma” deseler ğúrekten ğoşaman. Şo man pekíşken ellerím we belím, Şo man sezíle barlîgîm mením. 1968

14


Leagănul cu peruzea Graiul meu matern

Graiul meu matern Ascultam în răsfăŃ cântecul de “nani”, Îngăimam când pofteam lapte “papa, mami”. În nopŃi lungi de nesomn mă dădea în leagăn, Mi-a dat Ńel, m-anvăŃat graiul fără seamăn. Grai de leagăn în care măicuŃa-mi cânta Mi-a rămas imprimat în inimă, spirit. Cum să nu te iubesc grai matern, nu-i aşa, Când tot neamul vorbeşte de pe slova ta? De la naşterea mea, primul răsărit, De la “Patrie!”, primul cuvânt gângurit, Cântul meu a cules necurmat vibraŃii Pentru neatârnare, pace între naŃii. Când recită poeŃii în iubitul meu grai Inima se înmoaie topindu-se, vai! Grai matern, grai iubit, hrană pentru suflet, Străbătându-mi fibra se răsfiră-n cuget. Dansez ceardaş sau vals şi eu ca oricine, Dar la o “kaytarma” nu mai ştiu de mine, Contopite-s în ea mâinile, spinarea, Eu aşa îmi exprim existenŃa, starea. 1968

15


Perúzelí salînğak Kayda ketemíz?

Şeriyan Aliy (Aliyev) (1937)

Kayda ketemíz?

-

16

Diyler “kóp kópírler geşeğekmíz bíz,” Tírenímíz tura yegerlí attay. Úykenler soraylar: “Kayda ketemíz, Ógímízde ne bar taa hayatta?” Suwallar, suwallar ğewapsîz kala, Deñízge atîlgan taşlarday şóge. Tílekler tílene: “Sen asra, Allam!...” Bazîlar tílínde şamata, ófke. Vagonlar ortadan bólíngen takta man Turganda, tawanî başîña tiye Ketemíz ğutup toz we azar man Nefes almasî kúş, kózden yaş úye. Kapîlar kapatîldî, çabaklar wurup, Hálímíz ne yakka, nedír ya niyet? Pek seskendík bíz, gudok ókíríp, Vagon bír sílkíníp kóşken saniye. Karanlîk aranga kapawlî koyday, Hop túşken delíkke telmíre herkez. Ğurt man sawlîklaşmak túşúnğe-oyda, Úlkem, sawlîk man kal! ... Bonday seda, ses!... …


Leagănul cu peruzea Dar unde-am plecat?

Dar unde-am plecat? Vom pleca spre zare poduri mii trecând, Ca un cal ce aşteptă, trenul e garat. Bătrânii întreabă: “Dar unde-am plecat, Unde ne veŃi duce, ce aveŃi de gând?” Întrebări, întrebări fără de ecou Ca piatra în apă se afundă-n hău. “Ajută-ne, Doamne!” se-aud implorări, Unii au pe limbă şoapte, indignări. E-mpărŃit vagonul cu rampe din lemn Le loveşti cu capul nu poŃi să stai demn. Respirăm în pulberi, jalea-i în puseu, Ochii sunt în lacrimi, aerul e greu. Uşile-s închise, li s-a tras zăvor, Oare unde mergem, avem viitor? Când porni vagonul zguduind răstit, Unii suspinară, alŃii-au hohotit. Ca oile-n strungă, în beznă potop, În hurducăială la macaz, la hop ToŃi aveam în minte un cuget comun: - Patria mea dragă, dulce rămas bun!... …

17


Perúzelí salînğak

Şúkriy Appaz (Appazov) (1951)

Dostîma

18

Dostîma Karlî boran uluganda Kaálpní gamga toldîrîp, O kózleríñ ğumulganda Awur íşten boldîrîp, Karalamak ístegende Namussuzlar atîñnî, Takdir darbe endírgende Bekle eskí dostîñnî! Kuwanşîña kuwanş koşîp Ğurtuñda kúlse kúñeş, Kadelerden şarap taşîp Aşîktîrsa dost-eşní, Sakîn mení kóp bekleme Dostîm, ber-almam vade. Kel-almasam ópkeleme, Sení bírew húrmet etmez Dostîm, menden ziyade.


Leagănul cu peruzea Prietenului meu

Prietenului meu Când vijelia troieni-va urlând În pieptul tău tristeŃi, amar, Când pleoapele îŃi vor cădea După o muncă de calvar, Când vor dori denigratorii Numele tău să-l facă mic, Când soarta crunt te va lovi, Tu să-Ńi aştepŃi vechiul amic! Daca abundă fericirea, soarele râde pe la voi, Iar vinul se revarsă din pahare Prilejuind relaŃii noi, Te rog să nu m-astepŃi prea mult, Prietene, nu ştiu când pot veni. Iar de nu vin, să fii încrezător mereu, Căci nimeni n-are pentru tine deferență, Amice, câtă stimă îŃi port eu.

19


Perúzelí salînğak Adetímde yok egílmek

Adetímde yok egílmek

Idris Asan (Asanin) (1927)

Adetímde yok egílmek, Egílmez bír şînarman men. Afat kopsa baş ústúmde Egílmeden turarman men. Men kalkîma ters zatlar man Ómír boyî barîşmadîm. Ğelge kóre yúz şewúrúp Egílmege alîşmadîm. Inan, şayir egílse, Ğurtnî basar soñsuz ağğî. Ener bútún bír milletníñ Memleketí taktî-tağî. Akîlsîzlîkka boyîn egse Şayir ğoytar gururun. Afat kobar, ğaşîn wurar, Millet ğoytar ogîrîn. Men kalkîmnîñ nefesínden Ateş algan bír oşakman. Takdir otka atsa bíle, ''Milletím'' - dep yanağakman. Kóp sînadîm bo dúnyanî, Sefasîndan kop ğefasî. ''Egílmiyğekmen!'' - dedím kene Hakk kúreşí - ğan sefasî. 12.06.1999 senesí, Bakşasaray

20


Leagănul cu peruzea Nu-mi stă în fire să plec

Nu-mi stă în fire să plec Nu-mi stă în fire să mă plec Sunt un platan neînduplecat. De s-ar isca urgiile Rămâne-voi neînchinat. Cu cei opuşi neamului meu N-am păciuit în viaŃa mea. Nici în bătaia vântului Să mă întorc nu-i firea mea. Poetul capul de-ar pleca Ar cădea Ńara în amar. S-ar duce naŃia de râpă, Simbolurile în zadar. Prostiei dacă s-ar pleca, Şi-ar pune bardul fala-n foc, Ar fi dezastre, trăsnete, Ar păşi neamu-n nenoroc. Sunt flacără în vâlvătăi Din răsuflare de popor, Aş spune “Neam” de-ar fi să pier Prins în pârjol mistuitor. Am contemplat acest pământ, Vesel câtva, mai mult inept, Şi totuşi “Nu mă voi pleca!", Sublimă-i lupta pentru drept. 12.06.1999, Bakceasaray

21


Perúzelí salînğak

Valeriy Basîr (Basîrov) (1947)

Ómrímízníñ ferasetí...

22

Ómrímízníñ ferasetí... Belkí, bízím omrímízníñ Ferasetí Súygímní ğîkmaga ğol bermez. Penğereñní aş kírsín yîldîzlarnîñ Saf nurî Kaálbíñní temízlesín. Bír andan soñ tañ atar, Tîlsîmlarîñ sóndírer. Penğeremní keñ aştîm. Barsîn şo yîldîzlarnîñ Saf nurlarî Kaálbímní Temízlesín.


Leagănul cu peruzea RaŃiunea existenŃei noastre…

RaŃiunea existenŃei noastre… Poate că raŃiunea existenŃei noastre va împiedica distrugerea iubirii mele. Deschide fereastra să intre lumina pură a stelelor, să-Ńi limpezească inima. Peste o clipă se vor ivi zorile înăbuşindu-Ńi farmecele. Am deschis ferestrele larg. Să intre lumina pură a stelelor, inima să îmi limpezească.

23


Perúzelí salînğak Tatarlîgîm

Tatarlîgîm

Şewkiy Bektóre (1988-1961)

Tatarlîgîm, tuwgan yerím, Balalîktan súyemen, Olar úşún kóp wakîtlar Ğîrlay-ğana kúyemen. Kayda barsam men kóremen Karíp Tatar şaşîlgan, Óz bagînda koklamaga Yok bír gúlí aşîlgan. Ka-teğeksíñ, óz bagîñdan, Óz tílíñden pek karíp, Lákin kímge aytağaksîñ Sen bolarnî tíl ğarîp. Kattî ğel men atîlganlar Tawga-taşka ya ğarga, Ğartî dúnya mezar bolgan Tatarlîkka-Tatarga. Her mezarnîñ baş uşunda Toktap tóktím kózyaşîm, Herbíríne şîñlarîmdan Yasap tíktím baş taşîn. Kol kóterip duwa ettím Ğúregímden Kudayga, Uzun-kutlî ómír bersín Bariy óksíz anayga!

24


Leagănul cu peruzea Tătărimea mea

Tătărimea mea În tătărime m-am născut, O îndrăgesc de mic copil, Doar pentru ea necontenit Cântând mă mistuiesc umil. Unde-aş umbla tot întâlnesc Sărmani tătari împrăştiaŃi, Din raiul lor de-aromele De trandafir deposedaŃi. Ce poŃi să faci de elizeu, De limba ta de-Ńi este dor? Oare pe cine să conjuri Jelindu-te stăruitor? AbandonaŃi în vânt tăios, Genuni, deşert, pădure rea, Cosmosul stâmb prinde-n mormânt Tătarii, tătărimea mea. Oprindu-mă am lăcrimat La fiece orfan mormânt Montându-le la căpătâi Un monument din vers şi cânt. Din suflet rugi am înălŃat Spre cer, spre Domnul iertător, Măcar s-aline-acele maici Rămase fără pruncii lor.

25


Perúzelí salînğak Ayt, Şatîrtaw!

Ayt, Şatîrtaw! Ayt, Şatîrtaw, sîrîñnî, kóp mí dertíñ? Bekşísísíñ bo yerde bír kudretníñ. Súyrep şîktîñ kóklerge, ak bulutka, Tanîşsîñ sen bo eskí, óksíz ğurtka. Kóp yaşadîñ, kóp kórdíñ, kóp şektíñ belkí, Sen bír tílsíz tarihsíñ - eñ ewelkí. Neler óttí başîñdan, kóp yaşîñdan, Kaysî ízní sorayîm ak taşîñdan? Agaş kesíp tawuñdan ğurtlar kurgan, Kímdí sende burungî íş buyurgan? Kózyaşîñ mî başîñda agargan tuman, Yazda-kîşta múñsírep, búrkúrep turgan? Başîñ-şáşíñ agargan, ne keder kórdíñ? Kayday kaygî, kay dert men dertleníp ğúrdúñ? Kay bulutlar karartîp ğúregíñ ğaktî? Kay kollar man sílíndí başîñnîñ bahtî? Kím baltalap tawuñnî ğagîp ğîktî? Kurt-bóríñní kím kîstap targa tîktî? Ğúregíñde ot bar mî? Tútúnúñ şîga... Árúwúñ yok mî keñ kókte, ne ğanîñ sîga? Kúntuwuştan kóş etíp tóbeñden ótken, Kólgeñe konîp kóp wakît tînîşlap ketken, Pítsín dertíñ, túkensín, bír nefes al, Mením dertlí kalkîmnîñ bawurunda kal!

26


Leagănul cu peruzea Hai, spune, Munte Neumblat!

Hai, spune, Munte Neumblat! Hai, spune, Munte Neumblat, ce cazne treci? Tu eşti străjer acestei lumi, tu ne petreci. Te-ai târâit până la cer, până la nori, Cunoşti de mult plaiul rămas fără feciori. Mult ai trăit, multe-ai văzut, ai pătimit, Eşti martor mut de pe când timpul s-a stârnit. Prin ce-ai trecut în lung răstimp, ce chinuri reci, Ce-albite stânci pot să întreb şi ce poteci? Cu lemnul din pădurea ta dulce cămin Cine sunt primii ce-au durat, cine-i străin? E lacrimă pe creasta ta fumul ceŃos Ce vara-iarna este trist şi burniŃos? Uite-ai albit de-a binelea, ai cărunŃit. Câte mâhniri ai suferit, câte-ai păŃit? Ce nori umbresc inima ta într-un suspin, Ce mâini au şters norocul din al tău destin? Cine tăind codrul fălos te-a dezfrunzit? Cine gonind lupii hoinari i-a încolŃit? ÎŃi arde sufletul cumva? Că-Ńi iese fum… Nu ai o dragă-n cerul larg nici pân-acum? Născută-n zori s-a aciuat pe creasta ta La loc umbros se odihnea, se răsfăŃa… Vom dovedi tristeŃea rea, ia un răgaz, Strânge la piept poporul meu plin de necaz!

27


Perúzelí salînğak Ana tílím

Remziy Burnaş (1920-1982)

Ana tílím

28

Herbír kalknîñ óz tílí bar Yáresí men sîrdaşkan, Baldan tatlî o tíl oga O bír wakît unutulmay. Mením tuwgan kalkîmnîñ da Óz tílí bar ğîrlaşkan, Biñ bír yîldîz arasînda Bo tíl maga-tolînay. Bo tíl mení beşígímde "Ayneniy” men óstírgen Ğaşlîgîmdan etekliy o Tutup mením kolîmdan. Bír heğesín ğoytmam onîñ, Bír hárífín unutmam, Tuwgan kalkîm o man bahtlî Húr hayatnîñ koynînda.


Leagănul cu peruzea Graiul matern

Graiul matern Fiece neam are un grai Destăinuind iubirea, El nu şi-l va uita nicicând Mai dulce-i decât mierea. Şi neamul meu în graiul său Îşi potriveşte struna, Din mii de stele de pe cer El pentru mine-i luna. Când eram mic m-a legănat Şi m-a crescut cu “Nani", Mă Ńin de poala lui şi-acum Deşi trecură anii. Să îi păstrez orice cuvânt, Mereu mi-aduc aminte, Prin el mi-e neamul fericit Cu libertatea-n minte.

29


Perúzelí salînğak Yîldîz

Ğengiz Dakşî (1919-2011)

Yîldîz Mahzun yîldîz, dertlí yîldîz, sónmiy tur! Sónme, yîldîz, azgana yol alayîk. Belkí artîk kúneş tuwar, sónmiy tur, Sónme yîldîz, ğolîmîznî tabayîk. Dertlí yîldîz, men de, men de dertlímen, Sen sónerseñ dert ortagîñ kalağak. Sen sónerseñ, yîldîz, mením góñlíme Keşe-kúndúz karañlîklar dalağak. Bízden başka bar mî dersíñ, ey, yîldîz, Keşe tuwup yer yúzún kórmegen? Bízden başka bar mî dersíñ, ey, yîldîz, Ğefa kóríp, yer sefasîn súrmegen? Berlin, 1942 s.

30


Leagănul cu peruzea Steaua

Steaua Cuprinsă stea de frământări, să nu te stingi! Măcar un pic să dezrobim drumul din chingi. Să nu te stingi, poate de-acum s-o lumina, Să nu te stingi, să traversăm poteca grea. Astru-întristat, şi eu, şi eu, am mult amar, De te stingi tu, îŃi voi fi seamăn solitar. De te stingi tu, nu voi avea noapte sau zi, Întunecimea inima-mi va copleşi. Oh, tristă stea, noi doi comun deznodământ Ne naştem noaptea nevăzând zări de pământ. Oh, tristă stea, împărtăşim acelaşi chin, Pentru pământ trecem prin doruri şi suspin. Berlin, 1942

31


Perúzelí salînğak Sen bolmasañ…

Seyitúmer Emin (1921-2004)

Sen bolmasañ…

32

Sen bolmasañ, aziz kalkîm, kím korşalar, şawle şaşar ğolîma? Sen bolmasañ, búlbúl konmaz kalem tutkan kolîma. Sen bolmasañ, kím parçalar yúregímníñ buzlarîn? Sen bolmasañ, úşúrmen men, buzlarman. Sen bolmasañ ğolda-ízde, kaltîrarman-sîzlarman. Sen bolmasañ, ğerde kalmaz ómír-billa, îzlarîm… Sen bolmasañ, kím eşítír “ Vatan! “ - degen sesímní… Sen bolmasañ, men ólgen soñ kím hatîrlar neslímní? Sen bolmasañ, ne Ay tuwar, ne Tañ atar Dúnyada. Sen bolmasañ, ne Watan bar, ne Ana bar, ne Baba… Sen bolmasañ, ne Yalta bar, ne deníz bar, ne Ada… Sen bolmasañ, ğañgîramaz ğerde-kókte ğîrlarîm. Sen bolmasañ, yansîn-batsîn felaketlí şo Kîrîm! Sen bolmasañ, Aziz Kalkîm, kímge kerek bo Dúnya! Sen bolmasañ, ey, gúzelím, óksízmen men Kîrîm'da.


Leagănul cu peruzea De n-ai fi tu…

De n-ai fi tu… De n-ai fi tu, neamul meu drag, cine mi-ar lumina, cine mi-ar ocroti cărările? De n-ai fi tu, ar poposi pe scriitura mea privighetorile? De n-ai fi tu, cine ar sparge gheŃarii din inima mea? De n-ai fi tu, eu aş răci, aş îngheŃa. De n-ai fi tu pe drumuri şi poteci, aş suferi, aş tremura. De n-ai fi tu, ar lăsa urme viaŃa, existenŃa mea? De n-ai fi tu, cine ar auzi glasul strigând: “Patrie"? De n-ai fi tu, cine şi-ar aminti la moartea mea de unde-mi trag obârşia? De n-ai fi tu, n-ar răsări nici Luna, nici Zorile pe-acest Pământ. De n-ai fi tu, nu ar exista Patria, nici Tatăl, nici MăicuŃa mea… De n-ai fi tu, nu ar fi nici Yalta, nici marea şi nici Insula… De n-ai fi tu, nu ar răsuna prin lume şi ceruri al meu cânt. De n-ai fi tu, ar piere şi Crimeea mea nenorocoasă! De n-ai fi tu, drag Popor, la ce bun această lume frumoasă? De n-ai fi tu, ah, scumpule, n-aş fi decât un orfan în propria-mi casă, în Crimeea. 33


Perúzelí salînğak Bír kesek ótmek

Iskender Fazîl (1929)

Bír kesek ótmek Temíz, dúlber talebeler ğol totîrîp Şatlîk man mektebíne ketkende, Ekí arsîz şewre-şetní tozlandîrîp, Bír kesekşík ótmek tebíp eglene. - Gol! Kene gol! Ulan, tepse mîzmîzlanmay, Awuz ğîrtîp bírsí fena “ókíre". Hesap bír-altî! Akay, ózíñ tîzîmlama! Dep “dostî” da bír yakka túkúre. Túkúre de, “şeberlík men” onday tebe, Ótmek “vîz” man uşup kete bír şetke. Îrğayîp: “Oyîn píttí!” - ilan ete, Soñ arsîzlar ğol alalar mektepke. Ebet, men de bala boldîm, topnî teptím, Arsîzlandîm, baş tartmadîm kótekten... Lákin insan emgegíne húrmet ettím: Oyînğaklar heş yapmadîm ótmekten.

34


Leagănul cu peruzea Un codru de pită

Un codru de pită CuraŃi, frumoşi, elevii umplu strada Grăbind voioşi spre şcoala mult iubită. Doi derbedei agită veseli colbul Lovind cu piciorul un codru de pită. “Gol! Loveşte-o, băi, nu fi împiedicat!” Răcneşte unul înfoit în pene. “E unu-şase, scorul, ce te lauzi?” Rosteşte “prietenul” scuipând alene. El scuipă, face-o fentă şi şutează Codrul de pâine “vâj” zboară în tufiş. “Jocul s-a încheiat!” apoi declară, Iau drumul şcolii şi intră pe furiş. Şi eu am fost copil, am bătut mingea, Nu mă feream de trântă, bătălie… Dar n-am dispreŃuit omul şi truda: Nu am făcut din pâine jucărie.

35


Perúzelí salînğak Tatar kîzîna

Tatar kîzîna

Neğip Hağí Fazîl (1906-1948)

Boyîñ-posîñ bír karawda árúw bolsa da, Kúler yúzúñ ğaş ğígítní ğaga tursa da, Nazlî sesíñ boş ğúrekke ateş salsa da, Kopayma Tatar kîzî, tanî eksíklígíñní ! Yalaman ózímden kabalîgîñ aytmaga, Yabanğî milletke ğahillígíñ ğaymaga, Elge yúzúmní yaltkan sîrîñnî satmaga. Tartînma Tatar kîzî! Tur, kúldúr yúzúmní, Kurut sen úşún toktamay akkan kózímní. Bílmem ne bekliysín şo yoruwğî nakîştan, Yúpekkenar kólmek, íşlemelí ğawlîktan, Istikbalîñ kapagan kereksíz turuştan! Kaplanma Tatar kîzî! Gúl túşúñ sarartma, “Ak şiyler” men kîymetlí kúnleríñ karartma! Baş kúnlerde kartîñnîñ çînarîña ketse de, Apakaynîñ okîganîn “ğadî” etse de, Hakkîñda şîkkan sózler ğanîña ğetse de Tónílme Tatar kîzî, ant man kír mektepke, Parla keriyañ, al kitabîñ, şalîş milletke! Búgún bala bolsañ da, yarîn ana sensíñ. Her tuwganga Tatarlîk úpúreğek sensíñ, Onî kalk úşún óstíreğek kene sensíñ, Bonî bíl, Tatar kîzî, bonîñ úşún galíba Degenler: “Îssîz araba kóşmez, kîzsîz dúnya. ”

36


Leagănul cu peruzea Tinerei tătarce

Tinerei tătarce Şi de frumoasă eşti la trup şi mândră eşti nespus, Şi de arunci în vâlvătăi flăcăii cu-n surâs, Şi dacă pui pe jar inimi cu-n moft, cu glasul dus, Nu te mândri tătarco, desăvârşire n-ai! Mă ruşinează taina ta, gândirea ta vetustă, Cât eşti de primitivă, rudimentară, frustă, Obrazu-mi arde când constat că ai vedere-îngustă. Nu te sfii, tătarco, încântă-mă, hai, nu te înfrâna, Şterge-mi din ochi stropii vărsaŃi doar pentru soarta ta! Zadarnice nădejdi tragi din războiul de Ńesut, Din broderii ostenitoare, gherghef, urzeli, cusut, Din vechile veşminte cu-nrobitor statut. Nu te voala, tătarco, nu păli florile din visul tinereŃii, Nu-ntuneca cu “văl curat” epoca scumpă a vieŃii. Şi de auzi cuvinte rele, calomniatoare, Şi de vor cleveti c-ai devenit o “vrăjitoare”, Şi de-Ńi rănesc mândria, te ustură, te doare, Nu te feri, tătarco, sparge războiul, intră în şcoală cu devoŃiune, Ia cartea-n mână şi învaŃă pentru naŃiune! Chiar de eşti azi doar o copilă, vei fi o mamă-n viitor, Vei insufla spiritul nostru pruncilor tăi, copiilor, Crescându-i nu doar pentru tine, ci pentru neam, pentru popor, Să nu uiŃi, tătarco, de-aceea tot spun căruntele plete: “Motorul se-nvârte cu foc, iar lumea cu fete.”

37


Perúzelí salînğak Sakaw kímdír?

Sakaw kímdír? Bo suwalga aklîğa bersem ğewap, Bolîr edí kalkîmdan biñ bír sawap.

Rîza Fazîl (1929)

Bar adamlar her túrlí: boydan, betten Neşín bílmem, yañîlîp bíz hepímíz Tabiyatta bílínmez bír sebepten Tílsíz kalgan şahîska sakaw diymíz. -Yok! diymen men kúyğanlî dawuşum man, Sakaw tuwul o şahîs bílíñíz, fakat Tabiyat kúşí, hadise, hîşîmî man Înğîtîlgan biçare adiy sakat. Sakaw dep men aytarman kókírek keríp, Ana tílín bílmegen tílsízlerge. Tílí bolîp tíl bílmiy, bogaz keríp: -Mersi! Pardon! ókírgen iyípsízlerge. Ana sútún emíp te “mahan” dese, Óz tílínde súygúsún bíldírmese, O sakawdan ne farkî bardîr bonîñ Soy tanîmay tíklese kókke murnun? Eger ana sútí men kírmese tíl, Elbet, tana sîrtî man kírmez o, bíl! Balaña sen ğan beríp, tíl bermeseñ, Onî bonday bír sakaw etmez mísíñ? 1968 s.

38


Leagănul cu peruzea Cine e mutul?

Cine e mutul? Dac-aş putea răspunde pe înŃeles, M-ar instala poporul la loc ales. Sunt oameni diferiŃi la fizic, la chip, Dar nu ştiu din ce pricini, ce împrumut, C-aşa a vrut natura cu al ei tertip Celui ce nu cuvântă îi spunem mut. Tăgăduiesc “Ba nu e!", cu glas mişcat. Nu este mut acela, el este doar Din culpă naturală handicapat, Un simplu inocent lipsit de har. Scot pieptul şi clarific: le-aş spune muŃi Celor ce nu-şi ştiu limba de mici copii. Dregându-şi mândri vocea, aceşti limbuŃi Grăiesc nepricepuŃii: “Pardon! Mersi!" Sugând la sânul mamei, de zice “Gut", De nu cântă iubirea în graiul său, E mai infirm acela decât un mut, Iar nasul sus de poartă, e chiar mai rău. De nu îŃi sugi şi limba din sân când sorbi, N-ai s-o înghiŃi vreodată c-un bou s-o tragi. PărinŃi, e lumea plină de muŃi şi orbi, Copiilor daŃi graiul măicuŃei dragi! 1968

39


Perúzelí salînğak Aman, ulum

Aman, ulum

Ismail Gaspîralî (1851-1914)

Aman, ulum, satma sakîn elíñdekí topraknî, Anañ kibí sení besler bereketlí kuşagî, Píşken arpa aş ístemez, berer saga bonlarnî, Sefil rezil bolma sakîn satîp ana topraknî. Ğiyegenleríñ íşkenleríñ hep bo topraktan kele, Ğebíñdekí akşalarnî saga bo toprak bere, Alma, armut, arpa, biyday, bak we bostan ğúmlesí Topragîñ bergen baylîgî, satma sakîn topraknî. Onî bílíp súymelísíñ şayîr man bakşanî, Akşa suwdur agar keter pítírersíñ akşanî, Bakşa kettí akşa píttí, ne bolîr seníñ hálíñ? Aman ulum topla akşa, gerí kaytar bakşanî. Bak seníñ bír şayîrîñ bar, ne gúzeldír şokragî, Şîrîl-şîrîl kele suwî ğarîp kara topraknî, Lánet eter saga şokrak, satma sakîn şayîrnî, Eger satsañ şewúrersíñ fenaga sen kayîrnî. Şaş tarlaga arpa-biyday íşle-bekle tarlanî, Bír şaşarsîñ on alîrsîñ unutmadan Kudaynî, Bír şuwal biydayga karşî altîn kúmúş bererler Kerekleríñ ne bolsa da bonlar ile kelírler. Aman, ulum, satma sakîn elíñdekí topraknî, Anañ kibí sení besler bereketlí kuşagî, Píşken arpa aş ístemez, berer saga bonlarnî, Sefil rezil bolma sakîn satîp ana topraknî..

40


Leagănul cu peruzea Tu, fiule, ia seamă!

Tu, fiule, ia seamă! Pământul nu-l înstrăina, tu, fiule, ia seamă, Pântec fertil te va hrăni ca propria ta mamă, Bobul rodit odată strâns nu cere cheltuială, Să nu ne faci cumva de râs vânzând glia natală! Acest pământ te va hrăni, tot de la el vei bea, El îŃi va da şi un bănuŃ să faci cu el ce-oi vrea, Struguri şi fructe, orz şi grâu, toate de bună seamă Sunt rodul lui, să nu îl vinzi, tu, fiule, ia seamă! Ştiind acestea să iubeşti grădinile din vale, Ca apa-i banu-l, e lichid, se scurge şi dispare. Fără grădină ban nu ai, se duce bată-l vina! Ia seamă, tu, şi strânge bani, răscumpără grădina. Iată, aceasta-i valea ta, frumos curge izvorul, Iar apa udă susurând Ńărâna şi ogorul. Izvorul te va blestema, tu, valea nu o vinde! De vinzi norocul Ńi-a scăpat, neşansa te cuprinde. Pune sămânŃa în pământ, aceasta e cădinŃa, Ce-ai pus se-ntoarce înzecit de nu îŃi uiŃi credinŃa. Pe-un sac de boabe vei lua bani de argint şi aur Nevoile să-Ńi împlineşti, acesta-i un tezaur. Pământul nu-l înstrăina, tu, fiule, ia seamă, Pântec fertil, te va hrăni ca propria ta mamă, Bobul rodit odată strâns nu cere cheltuială, Să nu ne faci cumva de râs vânzând glia natală!

41


Perúzelí salînğak

Ğemal Hağí-Ahmet (Gemal Agi-Amet) (1943-2005)

Kíşkene ğamí

42

Kíşkene ğamí Ğamíñ duwarlarî Ses sínírgenler hem saklaganlar. Kartbabaylarîñ seslerí Bagîşlanganlar. Masal úyúndiy kóríne, Yeşíl ottan yawaş óse Kîzîl şeşegíñ íşíne. Kanattay bolgan kollarî man Imam-katip kelgen, Biyaz duwarlarga kadalgan. Balalîgîmîñ Şîrayî solgan resímí Duwarlarda kalgan Şáresíz peşmanlarîm man.


Leagănul cu peruzea Mica geamie

Mica geamie PereŃii geamiei Au absorbit glasuri şi le-au tăinuit. Vocile străbunilor Ni s-au dăruit. Ca o căsuŃă din poveşti Răsare din verdeaŃă Printre florile sângerii. Cu mâinile sale ca nişte aripi A venit imamul institutor Suspendându-se de albe rugăciuni. Imaginea chipului palid Al copilăriei mele A rămas captivă în rugăciuni Laolaltă cu nedesluşite remuşcări.

43


Perúzelí salînğak Tuwgan kóyím

Îrgat Kadír (1905 -1945)

Tuwgan kóyím

44

Dam-dam bolîp deñízge karaysîñ, Súyúp saygan, ziynetlí tuwgan kóyím, Kúntuwuşka kúle de, yaşlanasîñ, Liyla şeşek miydanî, tuwgan kóyím. Seníñ dúlber turuşuñ, kuruluşuñ, Dam-dam ústí dam bolîp kóríníşíñ, Kîrlar boyî beyseníp sozîlîşîñ Kart tarihní añdîra, tuwgan kóyím. Keñ kókreklí ğígítíñ, şatma kaş kîzîñ, Şayîrlarda otlagan kara kóz kozîñ, Uluw yolga taşlagan ayak ízíñ, Ğañî ómír arada, tuwgan kóyím. Úyleríñde eksíklík bolmagaydî, Ğaş nesílge şaltayak koymagaydî, Uluw nesíl gafletke dalmagaydî, Íşíñ kerí kalmaz edí, tuwgan kóyím.


Leagănul cu peruzea Satul meu natal

Satul meu natal Cu acoperişuri zeci, priveşti către mare, Iubitul meu, podoaba mea, satul meu natal. Îmbătrâneşti râzând către soare-răsare, Grădina florilor lila, satul meu natal. łinuta frumoasă, atitudinea ca un acoperiş peste zecile de acoperişuri întinzându-se pieptiş către stepe amintesc străvechea istorie, satul meu natal. Voinici cu pieptul lat, fete sprâncenate, Miei cu ochi negri păscând pe văi, Urmele paşilor de pe uliŃa mare Nu sunt parte a noului tău destin, satul meu natal. De n-ar fi fost în case absenŃe, De n-ar fi fost în calea tinerei generaŃii obstacole, De nu s-ar fi cufundat în uitare măreaŃa generaŃie, N-ai fi căzut nici tu în ruină, satul meu natal.

45


Perúzelí salînğak Kardaşîma

Piraye Kadriy-zade (1920-2010)

Kardaşîma

46

Kelmesem de bekle mení, Bírgún bír kemí Ğaldap kelír limanga Ketírer elemímní. Belkí bír zerre bolîrman Şatîrtawga konarman Watanîmnî siyír eter Kawuşur kuwanîrman. Belkí de bír kuş bolîrman Uşup kelíp konarman Tukumumnî ğerge eger Óser, aşar, oñarman. Bír şeşekní kolga alsañ Hatîrla sen mení de Watanîna bas-almagan Piraye'dír elíñde!....


Leagănul cu peruzea Fratelui meu

Fratelui meu Tu să m-aştepŃi chiar de nu vin, Corabia-ntr-o zi La Ńărm va trage aducând Durerea mea, să ştii! Poate m-oi face strop curat, M-oi picura pe-o creastă, M-oi contopi cu patria În contemplare vastă. Poate m-oi face-o păsărea Să vin în zbor pe-o boare Şi-apoi m-oi semăna ca bob, Oi da în colŃ şi-n floare. De rupi o floare, nu uita, E Piraye, ştii bine! În Ńara mea nu pot călca, Dar mă miroşi pe mine.

47


Perúzelí salînğak

Yunus Kandîm (1959-2005)

Tepmeñíz!

48

Tepmeñíz! Tepmeñíz! Tepmeñíz! Ğîgîlgannî tepmeñíz! Tepmezden ewel síz Bíraz fikir etíñíz: Belkí,o, taşka tuwul, Súrúngendír kózyaşka; Suratîn eksíltkendír Duwa úşún baştaşka; Belkí dúşman bayraklarî Ayagîna sarîlgandîr, Bír an ewel kaber aytmak Úşún karíp ğîgîlgandîr? 04.10.1998


Leagănul cu peruzea Să nu-l loviŃi!

Să nu-l loviŃi! Să nu-l loviŃi! Să nu-l loviŃi! Pe cel căzut să nu-l loviŃi! StaŃi puŃin şi reflectaŃi Înainte să-l călcaŃi: Poate că nu s-a poticnit de-o piatră dură, Ci de-o lacrimă, de-o picătură; Poate-n timpul rugăciunii pentru Ńară şi-a zdrelit chipul de o piatră funerară. Poate că un steag cotropitor I s-a aŃinut de vreun picior, Iar el, grăbindu-se să îşi anunŃe neamul, S-a împiedicat şi a căzut, sărmanul. 04.10.1998

49


Perúzelí salînğak

Vasfiye Kîpçak

Ğumart gúller

50

Ğumart gúller Aş kuşagîñ toldîrayîm gúllerge Tak şáşíñe yaraştîrsîn gúlşember. Ğumart gúller ğeñílmezler ğellerge Góñíllerge şatlîk bergen ak gúller. Gúl urlugun muhabbetlík yeríne “Gúl bakşañda óstír!” - dep síz berdíñíz. Ğetíp mení ğumartîknîñ kóksíne, Ğúregímde íz kaldîrgan edíñíz.


Leagănul cu peruzea Mărinimoşii trandafiri

Mărinimoşii trandafiri Deschide braŃele cu trandafiri să te încânt, Să-Ńi prinzi în păr cununi de flori mirositoare. Mărinimoşii trandafiri nu sunt înfrânŃi de vânt, Albi trandafiri stârnind în inimi fast, splendoare. Mi-aŃi dat cândva răsaduri cu multă-afecŃiune Spunându-mi să-mi prefac grădina mea de trandafiri. Mi-aŃi condus paşii spre îmbrăŃişările mărinimiei Şi mi-aŃi sădit în suflet încântătoare amintiri.

51


Perúzelí salînğak Barîşîk şeherí

Ayşe Kókíy (Kokiyeva) (1956)

Barîşîk şeherí

52

Mína agaş! Ána şîrpî! Mína kopka! Ána ğam! Kum ústúnde dostlarîm man Dúlber şeher kurağakman. Bo şeherníñ sokaklarîn Yaraştîrîp al gúller, Ğarîk, geñíş úylerínde Yaşar Zera, Adiller. Atîn da bo şeherníñ Koyarmîz Barîşîk dep, Ğer yúzúnde ğenk bolmasîn, Kúneş şaşsîn îşîk dep. Dawet etemen dostlarîmnî Bízím ğañî şeherge, Ğenk oyînnî oynaganlar Kerek tuwul bízlerge!


Leagănul cu peruzea Oraşul Păcii

Oraşul Păcii Uite scânduri, iată şipci! Iată găleŃi şi făraş! Cu prietenii mei pe nisip Vom construi un oraş. Vom decora străzile lui Cu trandafiri, cu stil, În casele senine, largi Vor locui Zera, Adil. Vom denumi acest oraş “Oraşul Păcii” apoi, Să-l lumineze soarele, Să nu mai fie război. Vă chem, prieteni, în oraş Să ne jucăm în voie, De cei ce vor pistoale, puşti, Noi nu avem nevoie.

53


Perúzelí salînğak Hayal - Ómír

Hayal - Ómír

Abdulla Látifzade (1890-1938)

Men ómrímíñ eñ ateşlí kúnlerín yaşaganda, Adiy ómír we kaygîdan yúkseklerde uşar edím. Tuygularîm, hayalîm man kóklerní de aşkanda, Yaşamanîñ kaygîsîndan kíyík kibí kaşar edím. Bútún ómírge pembe we al bír kózlík men karar da, Emellerím, tíleklerím şeşekler men íşler edím. Hep yúkselmek arzîsî man ğaş ğúregí ğagar da, Adiy kórer ğer yúzún... kókke uşmak tíler edím. Lâkin bír kol yakaladî kolîmnî, Kestí kókke dogrî ketken ğolîmnî. Bo şelík kol - ómír edí, şektí mení ózíne, Zayîf edím, sendelendím, bír túştúm, dogrî baktîm kózíne, Kene túştúm, kene turdum, dogrî baktîm yúzúne, Nazarlarîm korkînş edí. Tíríldedím we yorîldîm. Soñra bíraz kúlúmsedí, kulagîma sólendí: "Kók - boş hawa. Hayat - mením. Mende díken, mende gúl. Neslíñ mende ğefa kórdí, mende sefa iyledí, Mende tuwduñ. Mende yaşa! Mende ograş! Mende ól!" 1910 s.

54


Leagănul cu peruzea Iluzia şi ViaŃa

Iluzia şi ViaŃa Pe când trăiam cu-înflăcărare trecându-mi zilele lejer TristeŃea, viaŃa nu-mi păsau de sus, din înălŃimi, din zbor. Când pasiunile şi visul se ridicau până la cer De grijile acestei vieŃi fugeam ca cerbul temător. Iar viaŃa o vedeam în roşu, în roz, prin ochelari privind Împodobeam cu flori frumoase dorinŃa, idealul meu. Doar năzuinŃa înălŃării în suflet tânăr mistuind Consideram pământul simplu… doream să zbor la cer mereu. Însă o mână s-a întins, m-a prins de piept, S-a pus în calea ce mergea spre cer direct. Era chiar viaŃa - braŃ de fier, m-a tras puternic către ea, Eu eram slab şi am căzut privindu-i ochii neclintit. I-ar am căzut, iar m-am săltat şi am văzut ce chip avea. Privirea mea se îngrozise. Am tremurat şi-am ostenit. Apoi s-a-nseninat uşor şi în ureche mi-a şoptit: "Ceru-i văzduh. ViaŃa sunt eu. În mine-s spini, în mine-s flori. SămânŃa ta s-a rupt din mine, în mine s-a înveselit, În mine te-ai născut, trăieşti! În mine-i chin! În mine mori! 1910

55


Perúzelí salînğak

Mehmet Niyaziy (Memet Niyazi) (1878-1931)

Tomrîğa'dan sízge selam ketírdím

56

Tomrîğa'dan sízge selam ketírdím Bízge Kîrîm bír şakrîm bolsa da, Kóp wakîtlar bír kaber al-almadîk... Hasretlíkten kózlerge yaş tolsa da, Yeşíl Ğurtka togrî ğol tab-almadîk. Soñra tuyduk... karanlîklar aşîlgan, Gúzel Kîrîm yeşíllengen şeñlene. Şatîrtawdan kúneş nurî şaşîlgan, Millet ğurtta bayram yasap eglene. Mínda tuwgan kartlarîmîz ğanlandî! "Barlîk” tuyup súyúngenden ğîlaştî. Ğurt kaygîsî şekken ğaşlar atlandî, Ğaş ğígítler, ğetken kîzlar oynaştî. Yúzellí yîl tutsak kalgan Tatarlîk Sarîp ğîygan “kók” bayraknî góñíllerde Sallandîrgan... Oh, ne árúw şo bayrak, Artsîn şanî deñízlerde, her yerde..


Leagănul cu peruzea Salutări din Dobrogea

Salutări din Dobrogea Şi dacă e Crimeea la trei verste, Şi dacă ochii veşnic lăcrimară, De prea mult timp n-am mai primit vreo veste Şi n-am putut porni spre Verdea łară. Şi-apoi aflarăm… bezna se destramă Şi a-nverzit Crimeea cea Frumoasă, Din vârf de munte soarele recheamă, Neamul petrece-n patrie, acasă. Bătrânii noştri parcă-ntineriră Şi fericiŃi au plâns pe îndelete. De dor, voinicii caii-împodobiră, Iar au pornit la joc feciori şi fete. Tătarii au păstrat steaguri celeste În inimi de un veac şi jumătate. Flutură steagul… Oh, frumos mai este! Să-i crească fala-n zări îndepărtate!

57


Perúzelí salînğak Tomrîğa'dan sízge selam ketírdím

Bíz de Kîrîm ballarî, kalkîmîz... Bek az ewel ayrîlganmîz Kîrîmdan, Tóz-almaymîz, kaytağakmîz artîk… Síz Kurtarîñîz! Añlaşîlsîn bír watan! Kardaşlar bolganîmîz kerşekten, Bírleşmemíz, bíz ólsek te, ólmesín! "Tatar namî” eşítílsín yúksekten! Endíden soñ dúşman bízní bólmesín! Tatarlîknî yaşatağak ğaşlarga... Tomrîğa'dan biñ ihtiram ketírdím. Ğurt kaygîsîn şekken kîzlardan-ğaşlardan, Ah, yúrekten taşkan selam ketírdím.

58


Leagănul cu peruzea Salutări din Dobrogea

Şi noi suntem Crimeea, naŃiunea, Nu e mult timp de când ne-au dat afară. Ne macină pe toŃi frustraŃiunea, Vrem să venim acasă! Pace-n Ńară! FrăŃia noastră e adevărată, De-om pieri noi, să dăinuie unirea! Niciun duşman să nu ne mai despartă, De faima noastră afle omenirea! Voinici ce faceŃi neamul să renască, Din Dobrogea v-aduc mii de respecte! Ah, salutări din inimi se revarsă, Cuprinşi de dor, de la flăcăi şi fete!

59


Perúzelí salînğak Úzúlgen şeşek

Úzúlgen şeşek Ayt, şeşegím! Ayt sîrîñnî neden kaldîñ bo hálga? Ogîraştîñ mî sen de yoksa, sewda degen hayalga?

Mehmet Núzet

Kayda tuwduñ, kayda óldíñ, kaydalarda búyúdúñ? Aşîlîp kuwanmaz burun neşín şay-típ kúyúdúñ? Tuwgan yeríñ tawlîk-taşlîk, kayalîk ya ğar m-edí? Ósken yerleríñde insan ya ğanawar bar m-edí? Yoksa akkan suw yanînda óz kiyfíñe óstíñ mí? Kokîganda şeşeklerníñ hepsín ğolîn kestíñ mí? Aylî, nurlî keşelerde oynaşkanda yîldîzlar, Suw boyînda koltîklaşîp dolaşkanda ğaş kîzlar, Kóre kalîp ğettíler mí, ey, zawallî başîña? Olar seníñ dúşmanîñdîr, bakmazlar kózyaşîña. Tabiyattîr! Herşiy dúlberlík men dúşman kazanîr, Yalñîz, suwuk, şírkín bolgan, óz-ózíne bazanîr. Madem ke sen yaraşîksîñ hem de yakşî kokîñ bar, Men de dermen: Ey, karípşík! Úzúlmege hakkîñ bar!

60


Leagănul cu peruzea Necăjită floare

Necăjită floare Hai, floare dragă, spune-mi drept ce taină-ascunde starea ta? Şi tu te zbuciumi pentru ea, himera-aceea, dragostea? Unde-ai dat colŃ, unde-ai murit, unde-ai crescut, în ce zăvoi? De ce te-ai ofilit aşa, fără s-apuci să te desfoi? Pe ce tărâmuri te-ai iscat? În codru, stâncării, în hău? Pe plaiul unde ai pruncit ai dat de om, ai dat de zmeu? Sau ai crescut fără de griji în nebunii lângă izvor? Ai aŃinut acele flori când răzleŃesc aroma lor? Când stelele se hârjonesc în nopŃi cu lună şi lucire, Plimbări la braŃ pe Ńărm de lac ca tinerele cu boire, Sărmano, ai trăit şi tu? Ai petrecut aşa ceva? Să ştii că ele-Ńi poartă pizmă şi nu deplâng lacrima ta. Iar asta-i foarte natural! Tot ce-i frumos are duşman. În schimb, cine-i urât şi rece, pe firea lui e suveran. Devreme ce frumoasă eşti şi-nmiresmări porŃi în obraz, Declar şi eu: Hei, sărăcuŃo, meriŃi să tragi acest necaz!

61


Perúzelí salînğak Saba namazî

Saba namazî

Adnan Adam Onart

Istanbul'nuñ bír pîkare maállesínde, úyúmúznúñ zemin katînda, kart-anayîmîñ anayî maga añlata: “Namaz kîlmak zamanî. Eger namaz kîlsañ,” dep ayta o, “baladay pak bo odanîñ kóşesínden, bír melek kórínír kózíñe.” Beş yaşînda bír balaman, kózlerímní kapayman. “Allahú Ekber. Essellamú alleykúm ve rahmetullah.” Kózlerímní aşsam ellí yaşîndaman. Massachusetts, Boston'da, heş pîkare sayîlmaz bír maállede úyúmúznúñ soñ katînda saba namazîmnî kîlaman. Odanîñ şo kóşesínden kartanayîmîñ anayî kózíme kóríne.

62


Leagănul cu peruzea Rugăciunea de dimineaŃă

Rugăciunea de dimineaŃă Într-un cartier sărac din Istanbul la parterul casei noastre străbunica mea îmi spune: “Este timpul pentru rugăciunea de dimineaŃă. Dacă te rogi,” spune ea, “din acest colŃ al camerei Ńi se va arăta un înger pur ca un copil.” Sunt un copil de cinci ani, închid ochii şi mă rog. “Allahu Ekber. Essellamú alleykúm ve rahmetullah.” Când deschid ochii am cincizeci de ani. Sunt în Boston, Massachusetts, într-un cartier cochet, la ultimul etaj al casei noastre şi îmi fac rugăciunea de dimineaŃă. Din acel colŃ al camerei mi se arată străbunica mea.

63


Perúzelí salînğak

Abdullah Veliy Şahip (Abdula Veli Şaip) (1913-1991)

Şehit Neğip úşún

64

Şehit Neğip úşún Ey, milletíñ namlî-şanlî gaziysí we şehití Ómríñ boyî kalkîn úşún keşe-kúndúz şalîştîñ Milletím dep millet úşún sawlîgîñnî sawurduñ Taa soñînda gaziylerge, şehitlerge kawuştuñ. Búgún sení añmak úşún toplandîk bíz bo yerge Ğatkan yeríñ ğennet bolsîn, hakkîñ helal kîl bízge Hakk ğolînda, kalk ğolînda, keşe-kúndúz demeden Şalîşîp feda boldîñ, tarihlerge karîştîñ. Biñ dokîz yúz kîrk sekízde bútún kalknî ğîlattîñ Kahramanğa şehit bolîp, hepímízní daglattîn. Kalkîmîzga nurlar şaşîp, kurban boldîñ milletke Unutulmaz yararlîklar kósterdíñ sen bízlerge. Ey, milletíñ kahramanî, asîl temíz Neğib'í Helal et hakkîñ bízge, sen edín kalk şerifí. Bílgíñ ile namusuñ man Túrk-Tatar'nîñ başî edíñ Az ómrínde kóp şalîşîp, hepímízge ders berdíñ.


Leagănul cu peruzea Eroului Neğip

Eroului Neğip Oh, tu, vestit şi renumit erou naŃional tătar Ce zi şi noapte-ai ostenit de-a lungul vieŃii plin de har, Cu nepăsare existenŃa Ńi-ai spulberat-o pentru noi Şi în final ne-ai părăsit luându-Ńi locu-ntre eroi! Iată, acum ne-am adunat pentru comemorarea ta, Să-Ńi fie somnul odihnit, greşelile ne vei ierta. Tu ai făcut din noapte zi pentru dreptate şi popor, Muncind din greu te-ai dăruit, azi eşti trecut nemuritor. În nouă sute patru-ş-opt au lăcrimat femei, bărbaŃi, Când te-ai jertfit în mod măreŃ lăsându-ne îndureraŃi. Ai dat lumină naŃiunii şi te-ai sacrificat apoi După atâtea binefaceri pentru tătarii în nevoi. Oh, tu, eroul naŃiunii, Negip cel pur şi cel corect, Tu, cinstea seminŃiei noastre, tu să ne ierŃi orice defect! Doar prin ştiinŃă şi onoare ai fost tătarilor model, În scurta viaŃă-ai fost povaŃă, doar muncii i-ai rămas fidel.

65


Perúzelí salînğak Şehit Neğip úşún

Mezarîñda taş we toprak dertímízge dermandîr Kalk ğolînda gayretlerín ruhumuzga şifadîr. Tatar we Túrk dúniyasîñ hakkî úşún bakîrdîñ Ólgenşík tek milletím dep millet úşún ğîladîñ. Sení añmak hepímízge tarihiy bír borîjdîr Mezarîñda taş we toprak muğizelí fenerdír. Ebediyen sení añmak millet úşún yaraşîr Ğenab-î Hakk'îñ rahmetí men bútún duwa ulaşîr. Ey, milletíñ namlî, şanlî gaziysí we şehití Mezarîñdan hálímízní bílmek isteseñ şayet Yersíz, bayraksîz bír milletmíz, karíp hálde yaşaymîz El-eğnebiy koltîgînda kóz yaşî man ğîlaymîz. Búgún bízge bír tarihtír, artsîn bonday adîmlar Saw bolîñîz, bar bolîñîz, bo duwanî yapkanlar!

66


Leagănul cu peruzea Eroului Neğip

Mormântul tău ne e acum leac pentru chinurile mari, Iar truda ta pentru popor, chip pentru gândul nesupus. Te-ai ridicat cerând dreptate pentru turcime şi tătari, Ai plâns sărmana naŃiune până în clipa când te-ai dus. Să îŃi cinstească existenŃa întregul neam e-îndatorat La monumentul funerar limpede far îndrumător. Tu să fii veşnic pomenit, pentru eroi aşa-i lăsat, Iar ruga noastră să ajungă la Dumnezeul Iertător. Oh, tu, vestit şi renumit erou naŃional tătar, Dacă te-ntrebi cum ne e soarta, cum o mai ducem pe pământ, Să ştii că suntem oropsiŃi, că n-avem piatră de hotar, Suntem străini în Ńara noastră, nu flutură drapele-n vânt. Dar astăzi suntem la răscruce, ne ridicăm să nu fim slugi, Să ne trăiască toŃi cei care se-alătură acestei rugi!

67


Perúzelí salînğak

Numan Şelebíğihan (Çelebiyğihan) (1885-1918)

Sawlîk man kal, Tatarlîk

68

Sawlîk man kal, Tatarlîk Sawlîk man kal Tatarlîk, men ketemen ğenkke, Atîmîñ başî aylandî akret betke. Seníñ úşún yaşadîm, sensíz ólsem Bílmem nasîl kírermen boş ğennetke. Awdarîlgan altawlar, tamuwlar taşîgan, Bo íşlerge bíz tuwul, melekler şaşkan. Hîrpalangan menlíkler, korlangan kîzlar, Balasîn taşlap anaylar şóllerge kaşkan. Artîma baksam ak ómír, aldîmda ólím, Kóp uzamaz belliymen karañgî ğolîm. Karsambadan havetmiy, kólgeden úrkmiy, Son nefeste “ Tatar “ dep uzanîr kolîm. Ak-Mesğit, 1914/1915


Leagănul cu peruzea RămâneŃi cu bine, tătari!

RămâneŃi cu bine, tătari! RămâneŃi cu bine, tătari, eu am plecat la război, Calul meu a-întors capul de-acum spre lumea de-apoi. Eu pentru tătari am trăit şi nu ştiu cum aş putea Să intru în raiul pustiu murind departe de voi. E zarul în aer de-acum, stropii-n torent revărsaŃi, De starea de fapt nu doar noi şi îngerii sunt consternaŃi. Silit este dreptul uman, căznite fecioare plângând, Sunt mame buimace pe câmp, copiii în casă uitaŃi. O viaŃă frumoasă-înapoi, în faŃă doar moartea ca dar, Nu cred să dureze prea mult drumul acesta amar. În ceasul final liniştit, nepăsător la năluci, Cu suflul şi braŃul căzând voi spune un simplu: “Tătar!” Simferopol, 1914/1915

69


Perúzelí salînğak Ant etkenmen

Ant etkenmen Ant etkenmen Tatarlarnîñ ğaralarîn sarmaga Ka-típ bolsîn bo zawallî kardaşlarîm şúrúsún? Onlar úşún ókínmesem, kaygîrmasam, yaşasam, Ğúregímde kara kanlar kaynamasîn, kurusun! Ant etkenmen şo karangî ğurtka şawle sepmege, Ka-típ bolsîn ekí kardaş bírí-bírsísn kórmesín? Bonî kóríp buwsanmasam mugaymasam, ğanmasam Kózlerímden akkan yaşlar derya-deñíz kan bolsîn! Ant etkenmen, sóz bergenmen millet úşún ólmege Bílíp, kóríp, milletímníñ kóz yaşlarîn sílmege. Bílmiy-kórmiy biñ yaşasam, kurultaylî kaan bolsam, Kene bírgún mezarğîlar kelír mení kómmege.

70


Leagănul cu peruzea Am jurat

Am jurat Rănile tătarilor să le vindec am jurat, Cum să las să putrezească fraŃii mei persecutaŃi? De-oi trăi fără să-mi pese, de nu strig, de nu mă zbat, Sângele să mi se-nchege, inimă, să nu-mi mai baŃi! Să flutur torŃe în bezna Ńării mele m-am legat, Cum să las să-şi ducă dorul fraŃi de mamă răzleŃiŃi? De-oi dormi fără ripostă, de nu lupt, de nu mă bat, Lăcrimând ocean de sânge, ochilor, să îmi orbiŃi! Am jurat cu hotărâre pentru naŃie să mor, Să veghez, să-i aflu păsul, lacrimile să îi zvânt, Căci şi de-aş trăi o mie suveran, nepăsător, Într-o zi tot m-or petrece groparii către mormânt.

71


Perúzelí salînğak

Bekir Şobanzade (Çobanzade) (1893-1937)

Bír esírníñ baş taşîna

72

Bír esírníñ baş taşîna Ğukla, dostîm, kattî demiy, ğat toprakta, Óz ğurtuñ ğok, bolsa da şay, bek uzakta... Ğukla, ğatnîñ toy sesíne baş kaldîrmay, Baáríne-búlbúlúne heş aldîrmay... Bír kún kelíp bo dumanlar kóterílse... Yuğelerden barîmîzga ses berílse... Sen de uyan “Allah! Allah!...” şîñlaganda, Feríşteler yakînlardan tîñnaganda... Síl kózíñní, ğígítlerdiy atlan-kuşan! Ğîldîzlardan añna endí: bek yakîn tañ... Tuwuşnî tut, soñ, ğurtuña yúz şewúrúp, Kîl namazîñ topragîna betíñ súrúp... Nafilení bek uzatmay, ğolîña túş, Ğurtta búyúk ibadetíñ iğra tiyúş...


Leagănul cu peruzea Epitaf pe mormântul unui prizonier

Epitaf pe mormântul unui prizonier Dormi, camarade, şi dacă e Ńărâna rea, Patrie n-ai şi e departe, chiar de-ai avea. Dormi, nu sălta capul la zvon, nu e decât joc de străin, Nu te-amăgi, îi aparŃin luna de mai şi filomelele-n suspin. Doar dacă pâcla s-ar ridica-ntr-o bună zi… Din înălŃimi apel obştesc de va vui… De-o răsuna doar “Doamne! Doamne!” să te trezeşti şi tu, De-ascultă îngerii din preajmă. Altfel, nu! Usucă-Ńi lacrima atunci, eşti brav, saltă, te-ncinge! Lucirea stelelor pe cer curând s-o stinge… Găseşte răsăritul să poŃi privi spre Ńară Cu fruntea pe pământ fă-Ńi rugăciunea iară. Dar mult nu zăbovi în rugăciune-acum, În patrie te vei ruga destul. La drum!

73


Perúzelí salînğak Bír esírníñ baş taşîna

Viran kóyler, basîk úyler temelínden Şifa alîp “ólmez úmút” saw elíñden, Bízler endí ğurt sewdasî başîmîzda, Şewre kardaş, alşak dúşman karşîmîzda... Baht yañlîşîn túzeltmege turganmîzdîr. Şúrúk ğerge “Hakk!” dep ayak wurganmîzdîr. O wakît ta mezarîñnî begenmeseñ, "Degenímdiy ól-almadîm, yazîk” deseñ, Ğúr sogîşlar miydanîna ğayaw-atlî, Bír ólím say, ól bírtaa, tatlî-tatlî... 1917, 24 kanun-iy evvel, Budapeşt

74


Leagănul cu peruzea Epitaf pe mormântul unui prizonier

Sate pustii, case-n ruini din temelii Sub mâna ta găsi-vor leac, “speranŃe vii", Va fierbe patria în noi, va clocoti vulcanul, ÎnconjuraŃi de prieteni vom înfrunta duşmanul. Ne-om ridica să îndreptăm eroarea fercirii Strigând “Dreptate!” şi curmând putreziciunea firii. De nici atunci nu-Ńi va plăcea locul de veci "Păcat de aşa moarte” oftând când te petreci, Atunci pofteşte în arenă călare sau pe jos, Alege-Ńi tu ce moarte vrei şi mori frumos… 1917, 24 decembrie, Budapesta

75


Perúzelí salînğak Ana tílím

Lóman Súleyman

Ana tílím Ana tílí beşígímníñ ğîrî boldî, O man bírge geştí zewuklî balalîgîm, O kaálbímde kúneş bolîp múddem kaldî, O man bírge geştí mením ğaşlîgîm. Elífbení óz tílímle eğeledím, O kúş berdí maga dayim uzak ğolda, Şîrak boldî maga zindan keşelerde, Ğîrlamaz edím ğîrîmnî o bolmaganda, Sanke dersíñ onsîz insan óksíz óse, O erkeliy, başîñ sîypay ana gibí, Onsîz dersín baár beñziy nursuz kúzge, O kúşlúdúr, o kawuydîr, kaya gibí. Ana Ana Ana Ana

76

tílím tílím tílím tílím

-

bo muhabbetlík, súygí sîrî, bo toy, ğîyîn, dostlîk, igílík. ğîrşîlarnîñ ólmez ğîrî, bo kalkîm úşún ebediylík.


Leagănul cu peruzea Limba maternă

Limba maternă Limba maternă mi-a fost cântec de leagăn, Prietenă de joc şi de zburdălnicie, Lumină şi căldură pentru suflet, În anii tinereŃii plăcută companie…

Cu ea am prins silaba, am deprins citirea Găsind putere să străbat cărări pustii, În temniŃele nopŃii mi-a aprins făclia, De n-ar fi ea, nici cântul meu n-ar fi. De n-ar fi ea, orfelinatele s-ar umple, Mămoasă, te păzeşte şi te alintă încă, De n-ar fi ea, ar fi doar toamnă-întunecată, ÎŃi dă putere, e solidă ca o stâncă. Limba Limba Limba Limba

maternă maternă maternă maternă

– – – –

secretul dragostei, iubirii, sărbătoare şi prietenie, nemurirea poeziei, naŃiei mele veşnicie.

77


Perúzelí salînğak

Yunus Temírkaya (1915-2004)

Góñíller men gúller úşún

78

Góñíller men gúller úşún Hikáyesí kóp bo álemníñ, Kinayesí az. Arzuwlarîmnî sen, kalemím, Kîska etíp yaz! Yaz sen ómírníñ al gúl bolîp Aşîlganîn! Yaz her kemlíkniñ bír kúl bolîp Şaşîlganîn! Şiirlerím, síz ğîluw beríñíz Góníller úşún! Ya da buz-salkîn bír suw beríñíz, Al gúller úşún! Ğîluwuñuzdan gîda alsîn Túm góñíller! Saf suwîñîznî íşíp kansîn Şeşekler, gúller!


Leagănul cu peruzea Pentru inimi şi roze

Pentru inimi şi roze Lumea e plină de poveşti, cât despre tâlc, nu vei găsi prea mult. Creionule, descrie-mi dorinŃa cât mai scurt! Scrie că viaŃa e o roză stacojie şi înfloreşte! Scrie că orice răutate se preface-n scrum, se risipeşte! Poeme dragi, daŃi-mi căldura voastră pentru inimi zglobii! Sau daŃi-mi apă rece ca gheaŃa pentru roze stacojii! Din căldura voastră să se hrănească toate inimile! Cu apa voastră limpede să-şi potolească setea florile, rozele!

79


Perúzelí salînğak Ilk baár kúnlerídír

Ilk baár kúnlerídír

Aşîk Úmer (1621-1707)

Kîş geşíp yaz kelmekte, bo ilk baár kúnlerídír, Lále, súmbúl, gúl aşîlgan, temaşa kúnlerídír. Aşap-íşíp, úriyler men oynaşîp ğúrmek úşún, Suw kenarî bakşalarda zewuk-sefa kúnlerídír, Ğúregíñ aşk man tolîp kaynap ğoşsa kerek Tamşîlar deryaga íríşír, tolîp taşsa kerek Aşîk-sewda bolganlar el daklarga túşse kerek Dúnyalîk úşún kîzganlarga káar-fayda kúnlerídír. Herkez algan súygenín, yalîñîz kaldîm gene, Itibar bolmaz kaárípke, şúndí ragbet zengínge. Bo aşkîñ gemísín şímdí saldîm derya-deñízge, Ğaldadî şîktî bír kenarga-ruzgár kúnlerídír. Íster iseñ, dertí men meftún Úmer sóylesín, Gene şo mením divane góñlím turmay íñlesín. Bo aşîklîgîñ soñî yoktîr bo dertten bazgeşsín Dúlberlík tuwul, altînga meftúnlík kúnlerídír.

80


Leagănul cu peruzea Sunt zile de primăvară

Sunt zile de primăvară S-a împrimăvarat de-acum, s-au dus zilele geroase, Tot ce e floare s-a deschis, privelişti spectaculoase. E vremea să te-nveseleşti în farmec, deliciu, savoare, Să te desfeŃi în grădini pe Ńărmuri încântătoare, Când inima ar fierbe de-amor îndeplinindu-i chemarea, Când picăturile s-ar strânge stârnind potopuri cât marea, Când fericită-ar rătăci în munŃi iubirea pe-o culme, Sunt vremuri când îşi trag profit susŃinătorii de lume. Cu dragele toŃi au plecat, iar am rămas într-o rână, Iubirea nu-i pentru sărmani, la preŃ e darea de mână. Corabia-acestei iubiri acum am pus-o pe mare, Pluti şi ajunse pe-un Ńărm, sunt zilele vântului tare. De vrei să ştii în adevăr cât de nebună-i iubirea, Îndrăgostitul bard Omer îŃi cântă şi dorul, şi firea. Dragostea azi este-n zadar, descurajant e amorul, Azi n-au valoare gingăşii, se duce banului dorul.

81


Perúzelí salînğak Kîrîm

Abláziz Veliy (Veliyev) (1939)

Kîrîm Kîrîm, Kîrîm - mením ğîrîm, Takdirímsíñ hem de sîrîm, Sen bír tane, men de bírmen, Mením ómrím sensíñ, Kîrîm. Ístegenler taşlap keter, Soñ bolîrlar bíñ bír beter, Watannî terk etmek gúna, Ketmek yeter, ketmek yeter. Gúl bolsak ta, kúl bolsak ta, Bíz kalîrmîz “Vatan” dep. Ğannî feda eteğekmíz Bo ğurt úşún ebediyen. Kîrîm, Kîrîm - mením ğîrîm, Takdirímsíñ hem de sîrîm, Sen bír tane, men de bírmen, Mením ómrím sensíñ, Kîrîm. 04.05.1998 s.

82


Leagănul cu peruzea Crimeea

Crimeea Crimeea, Crimeea - solemn cânt, Misterul, destinul, esenŃa. Eşti unică tu, unic sunt, Crimeea, însemni existenŃa! Acei ce plecară dintre noi Pierdură tăria, potenŃa. Să nu îŃi laşi Ńara la nevoi, Destulă-i absenŃa, absenŃa. De-ar fi să ajungem flori sau scrum Tot “Patria!” cerem statornic. Cu viaŃa gajând justul drum Şi dreptul la Ńară acronic. Crimeea, Crimeea - solemn cânt, Misterul, destinul, esenŃa. Eşti unică tu, unic sunt, Crimeea, însemni existenŃa! 04.05.1998

83


Perúzelí salînğak

84


Leagănul cu peruzea Íşíndekíler - Cuprins

Íşíndekíler - Cuprins Isa Abduraman (1937) ................................................................... 6 Solmasîn súygí ................................................................................6

Iubirea să nu se stingă ..................................................................7 Mambet Ablálim (Ablálimov) .......................................................... 8 Ana tílím.........................................................................................8

Limba maternă .............................................................................9 Çerkez Alí (1925).......................................................................... 10 Tapsam da anamnî ........................................................................ 10

De mi-aş găsi măicuŃa ................................................................. 11 Ismail Alimgeray .......................................................................... 14 Ana tílím....................................................................................... 14

Graiul meu matern...................................................................... 15 Şeriyan Aliy (Aliyev) (1937) ......................................................... 16 Kayda ketemíz? ............................................................................. 16

Dar unde-am plecat?................................................................... 17 Şúkriy Appaz (Appazov) (1951).................................................... 18 Dostîma ....................................................................................... 18

Prietenului meu .......................................................................... 19 Idris Asan (Asanin) (1927)........................................................... 20 Adetímde yok egílmek .................................................................... 20

Nu-mi stă în fire să mă plec.......................................................... 21 Valeriy Basîr (Basîrov) (1947) ...................................................... 22 Ómrímízníñ ferasetí... ..................................................................... 22

RaŃiunea existenŃei noastre…........................................................ 23 Şewkiy Bektóre (1988-1961) ....................................................... 24 Tatarlîgîm ..................................................................................... 24

Tătărimea mea........................................................................... 25 Аyt, Şatîrtaw! ................................................................................ 26

Hai, spune, Munte Neumblat! ....................................................... 27 Remziy Burnaş (1920-1982) ........................................................ 28 Ana tílím....................................................................................... 28

Graiul matern............................................................................. 29 Ğengiz Dakşî (1919-2011)............................................................ 30 Yîldîz............................................................................................ 30

Steaua ...................................................................................... 31

85


Perúzelí salînğak Seyitúmer Emin (1921-2004) ....................................................... 32 Sen bolmasañ…............................................................................. 32

De n-ai fi tu…............................................................................. 33 Iskender Fazîl (1929) ................................................................... 34 Bír kesek ótmek............................................................................. 34

Un codru de pită......................................................................... 35 Neğip Hağí Fazîl (1906-1948)....................................................... 36 Tatar kîzîna................................................................................... 36

Tinerei tătarce............................................................................ 37 Rîza Fazîl (1929) .......................................................................... 38 Sakaw kímdír?............................................................................... 38

Cine e mutul?............................................................................. 39 Ismail Gaspîralî (1851-1914) ....................................................... 40 Aman, ulum .................................................................................. 40

Tu, fiule, ia seamă! ..................................................................... 41 Ğemal Hağí-Ahmet (Gemal Agi-Amet) (1943-2005)..................... 42 Kíşkene ğamí ................................................................................ 42

Mica geamie .............................................................................. 43 Îrgat Kadír (1905 -1945).............................................................. 44 Tuwgan kóyím............................................................................... 44

Satul meu natal .......................................................................... 45 Piraye Kadriy-zade (1920-2010) .................................................. 46 Kardaşîma .................................................................................... 46

Fratelui meu .............................................................................. 47 Yunus Kandîm (1959-2005) ......................................................... 48 Tepmeñíz! .................................................................................... 48

Să nu-l loviŃi! ............................................................................. 49 Vasfiye Kîpçak .............................................................................. 50 Ğumart gúller................................................................................ 50

Mărinimoşii trandafiri................................................................... 51 Ayşe Kókíy (Kokiyeva) (1956) ...................................................... 52 Barîşîk şeherí ................................................................................ 52

Oraşul Păcii................................................................................ 53 Abdulla Látifzade (1890-1938)..................................................... 54 Hayal - Ómír ................................................................................. 54

Iluzia şi ViaŃa ............................................................................. 55 Mehmet Niyaziy (Memet Niyazi) (1878-1931).............................. 56 Tomrîğa'dan sízge selam ketírdím..................................................... 56

Salutări din Dobrogea.................................................................. 57 Mehmet Núzet .............................................................................. 60 Úzúlgen şeşek ............................................................................... 60

86


Leagănul cu peruzea Íşíndekíler - Cuprins

Necăjită floare............................................................................ 61 Adnan Adam Onart ....................................................................... 62 Saba namazî ................................................................................. 62

Rugăciunea de dimineaŃă............................................................. 63 Abdullah Veliy Şahip (Abdula Veli Şaip) (1913-1991)................... 64 Şehit Neğip úşún ........................................................................... 64

Eroului Neğip ............................................................................. 65 Numan Şelebíğihan (Çelebiyğihan) (1885-1918) ......................... 68 Sawluk man kal, Tatarlîk ................................................................. 68

RămâneŃi cu bine, tătari!.............................................................. 69 Ant etkenmen ............................................................................... 70

Am jurat.................................................................................... 71 Bekir Şobanzade (Çobanzade) (1893-1937)................................. 72 Bír esírníñ baş taşîna ...................................................................... 72

Epitaf pe mormântul unui prizonier................................................ 73 Lóman Súleyman.......................................................................... 76 Ana tílím....................................................................................... 76

Limba maternă ........................................................................... 77 Yunus Temírkaya (1915-2004)..................................................... 78 Góñíller men gúller úşún ................................................................. 78

Pentru inimi şi roze ..................................................................... 79 Aşîk Úmer (1621-1707)................................................................ 80 Ilk baár kúnlerídír .......................................................................... 80

Sunt zile de primăvară................................................................. 81 Abláziz Veliy (Veliyev) (1939) ...................................................... 82 Kîrîm............................................................................................ 82

Crimeea .................................................................................... 83

87



Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.