Modul 1 by Gheorghe Panfiloiu

INTRODUCERE Modulul intitulat Elaborarea unui produs de relaţii publice cu ajutorul calculatorului se studiază în anul I şi vizează dobândirea de competenţe în domeniul informaticii aplicate în ştiinţele comunicării, mai precis în relaţiile publice. După ce vei studia şi învăţa modulul vei dobândi următoarele competenţe generale. Obiectivele cadru pe care ţi le propun sunt următoarele:  să poţi prelucra datele de feedback ale relaţiilor publice desfăşurate de către orice organizaţie şi adresate publicurilor ţintă;  să poţi construi documente personalizate ale unei organizaţii;  să poţi construi produse de relaţii publice uzuale cu ajutorul unor programe editoare de texte;  să poţi construi produse de relaţii publice cu programe profesionale.

Conținutul este structurat în următoarele unităţi de învăţare: -

Prelucrarea datelor de relaţii publice; Documente Template (Şabloane); Utilizare program Microsoft Word pentru creare de produse relaţii publice: Crearea de produse de relaţii publice cu programul Microsoft Office Publisher.

In prima unitate de învăţare intitulată Prelucrarea datelor de relaţii publice vei învăţa să lucrezi cu un program de calcul tabelar, cunoştinţe care-ţi vor permite: -

să introduci şi să prelucrezi date de feedback ale procesului de relaţii publice pe care orice organizaţie o desfăşoară cu publicurile la care se adresează; să faci o analiză a datelor prelucrate pentru a putea aprecia eficienţa relaţiilor publice; să propui măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea relaţiilor publice ale organizaţiei în care lucrezi.

În a doua unitate de învăţare Documente Template (Şabloane) vei achiziționa, cunoștințele necesare pentru a proiecta şi realiza documente ale organizaţiei în care activezi. În a treia unitate de învăţare Utilizare program Microsoft Word pentru creare de produse de relaţii publice, vei afla modul de lucru care să-ţi permită crearea unor produse de relaţii publice uzuale cu ajutorul unui program editor de texte. După parcurgerea modulului vei putea crea: 1

pliante; fluturaşi;

cărţi de vizită.

În a patra unitate de învăţare Crearea de produse de relaţii publice cu programul Microsoft Office, vei afla modul de lucru cu un program profesional de creare produse de relaţii publice. După parcurgerea noţiunilor teoretice şi a exerciţiilor propuse vei putea crea produse de relaţii publice: -

certificate de participare; bannere; calendare; cataloage; pliante; fluturaşi; cărţi de vizită; alte produse.

Temele propuse(exerciţiile) vor fi salvate pe un suport CD, vor fi listate şi vor fi aduse în aceste două formate la susţinerea examenului. Cerinţa este obligatorie şi condiţionează accesul la susţinerea acestuia. Pentru o învăţare eficientă ai nevoie de următorii pași obligatorii:   

Citești modulul cu maximă atenție; Evidențiezi informațiile esențiale cu culoare, le notezi pe hârtie, sau le adnotezi în spațiul alb rezervat; Răspunzi la întrebări şi rezolvi exercițiile propuse.

Pe măsură ce vei parcurge modulele îți vor fi propuse teme. Rezolvarea acestor teme vor dovedi însuşirea cunoştinţelor în utilizarea funcţiilor programelor prezentate. Vei fi evaluat după gradul în care ai reușit să creezi temele propuse, ca şi conţinut, dar şi ca formă. Pentru neclarităţi şi informații suplimentare vei apela la tutorele indicat. 40% din notă provine din evaluarea continuă (cele două lucrări de verificare) şi 60% din evaluarea finală.

1. PRELUCRAREA DATELOR DE RELAŢII PUBLICE Obiective specifice: La sfârşitul capitolului, vei avea capacitatea:   

Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

1.1. Generalităţi despre relaţiile publice Ce sunt relaţiile publice este o întrebare la care răspunsul ar trebui desprins din cele aproximativ 1000 de definiţii ale termenului. Deşi numărul de definiţii este mare, în general se recunoaşte că : relaţiile publice presupun stabilirea şi menţinerea unor relaţii mutual profitabile cu diverse publicuri.

Din această definiţie generală de desprind două idei de bază: - renunţarea la gândirea de masă, în favoarea celei care vede opinia publică şi populaţia împărţită în mai multe segmente în funcţie de diverşi factori. Este cât se poate de adevărat că o persoană poate face parte din mai multe astfel de grupuri în viaţa sa socială. - faptul că în cadrul domeniului, comunicarea să se realizeze întotdeauna în două sensuri. Este important ca o organizaţie(firmă, instituţie) să îşi spună punctul de vedere, însă trebuie să îi şi asculte pe cei care reacţionează sau oferă sugestii. Organizaţia va trebui să îşi adapteze reacţiile şi modul de comportament la mediu, fiindcă astăzi nu mai este loc pentru relaţii unidirecţionale, ci doar pentru relaţii bidirecţionale şi simetrice. Relaţiile publice au însă un mare impact şi în ceea ce priveşte modul în care este percepută o organizaţie, în condiţiile în care o comunicare permanentă, informarea permanentă şi strategiile de imagine pe termen mediu şi lung au în vedere crearea şi menţinerea unei imagini cel puţin bună pentru organizaţie. Imaginea care se doreşte a fi întipărită în mintea publicurilor va diferi de la organizaţie la organizaţie, în functie de valorile lor şi de segmentul de piaţă căruia i/li se adresează. Trebuie avute aici în vedere cele două modalităţi de comportament: reactiv, când răspunsul organizaţiei vine ca urmare a ceva ce s-a întâmplat; -

proactiv, când organizaţia vine în întâmpinarea unor nevoi.

O altă definiţie este: relaţiile publice reprezintă acel element al mixului promoţional, care se bazează în principal pe comunicarea nonverbală şi nonpersonală, care urmăreşte evaluarea atitudinii publicului, identificarea acelor aspecte care pot să trezească preocuparea consumatorilor şi elaborarea unor programe care să atragă înţelegerea şi atitudinea favorabilă a publicului faţă de firmă şi produsele ei, informarea potenţialilor clienţi cu privire la natura şi caracteristicile bunurilor, în vederea încurajării clienţilor să cumpere produsele sau serviciile sale, a investitorilor să cumpere acţiunile sale, precum şi cu scopul convingerii acestora de a repeta procesul de cumpărare. În acest context, relaţiile publice apar sub forma contactelor directe realizate, în mod constant şi sistematic, de către organizaţii cu diferite categorii de public, cu persoane influente din conducerea altor instituţii din ţară sau străinătate, cu lideri de opinie, în scopul obţinerii sprijinului lor pentru comercializarea 4

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

produselor şi serviciilor sale. Relaţiile publice sunt importante şi în scopul de a limita potenţiale atacuri din partea concurenţilor sau de orice altă natură. Un alt punct de vedere, asemănător cu cel precizat mai sus, este că relaţiile publice reprezintă un ansamblu de acţiuni şi mijloace cu caracter noncomercial direct pe care o firmă/o organizaţie le elaborează, le pune în aplicare şi le urmăreşte în practică, în vederea asigurării unei politici permanente de informare şi comunicare eficientă cu publicul, crearea unei atitudini şi imagini pozitive - atât în interiorul organizaţiei, cât şi în afara acesteia - asupra instituţiei şi activităţii sale (faţă de clienţi, furnizori, personal, presă, administraţie, mediul economic, politic, social şi cultural etc).

1.2. Program de calcul tabelar pentru culegerea şi prelucrarea datelor de relaţii publice Analiza modului în care publicurile reacţionează la iniţiativele unei organizaţii presupune culegerea unor date de feedback. Pentru o prelucrare eficientă a acestora, programele de calcul tabelar oferă facilităţi în manevrarea datelor ce se constituie în tabele. Un program de calcul tabelar permite introducerea de texte, date numerice şi formule şi/sau funcţii de calcul. Lansarea în lucru a programului Excel, din pachetul Microsoft Office, afişează o imagine, ca în figura 1-1.

Figura 1-1. Imaginea standard a programului Excel

În figura 1-2 se pot vedea principalele componente ale ferestrei afişate de programul Excel.

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Figura 1-2. Componentele principale ale ferestrei Excel

La deschiderea unui fişier nou programul Excel afişează imaginea din figura 11 în care se află trei foi electronice de calcul (Sheet1, Sheet2 şi Sheet3). În mod implicit se poate lucra în prima foaie. Printr-un click se poate activa oricare din celelalte foi. De asemenea se poate cere deschiderea oricâtor alte foi. În fiecare foaie se poate introduce un alt tabel. Se poate observa că liniile sunt numerotate iar coloanele identificate prin litere. După literele A, B, …, Z coloanele se identifică prin combinaţii de litere: AA, AB, AC, … ş.a.m.d. Numărul maxim de linii şi coloane este în funcţie de memoria disponibilă maxim 1.048.576 linii şi 16.384 coloane. Pentru rezolvarea tabelelor uzuale numărul este mai mult decât suficient. Orice celulă se identifică prin specificarea coloanei urmată imediat de numărul liniei pe care aceasta se află. Această identificare mai poartă numele şi adresa celulei. În ceea ce priveşte adresa, aceasta poate fi: adresă relativă sau adresă absolută. Adresa relativă este adresa formată din litera (literele) coloanei şi numărul liniei. Adresa absolută este adresa relativă la care înaintea celor două componente ale adresei se introduce caracterul $. Exemple: B3 – adresa relativă, $B$3 – adresa absolută

Crearea unui tabel Crearea unui tabel, fie el şi un tabel simplu, necesită parcurgerea a cel puţin două etape: - proiectarea tabelului; - introducerea datelor. Proiectarea tabelului se face la masa de lucru în funcţie de natura problemei de rezolvat, de algoritmii pe care îi vom utiliza în calcule, de grafica imaginii pe ecran şi alte considerente. 6

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Introducerea datelor este partea operaţională, ea se va repeta ori de câte ori vom folosi foaia de calcul. Proiectarea tabelului Proiectarea tabelului este prima etapă în procesul de creare a unui tabel. Un tabel, în accepţiunea programelor de calcul tabelar se defineşte prin două elemente: - structură; - conţinut. Structura unui tabel are în vedere elemente generale şi stabile ale tabelului şi anume: - titlul tabelului; - denumirile coloanelor sau capul de tabel; - denumirile rândurilor; - formulele şi/sau funcţiile de calcul; Aceste elemente se stabilesc clar de la început şi se introduc ca elemente fixe ale tabelului. Conţinutul este reprezentat de datele propriu-zise. Ele sunt elementele variabile dintr-un tabel, în sensul că se schimbă în mod firesc atunci când reluăm programul de calcul; stocurile, facturile, salariile, se prelucrează lunar, sau zilnic, deci mereu se reiau calculele dar cu alte seturi de date însă pe aceeaşi structură de tabel. În funcţie de natura datelor de intrare şi firesc a rezultatelor, trebuie stabilite încă din etapa de proiectare o serie de parametri. Operaţiile de stabilire a acestor parametri sunt numite setări şi se referă la: - dimensiunea coloanelor; - alinierea datelor în cadrul unei celule sau pe întreaga coloană; - poziţia mărcii zecimale; - opţiuni speciale de afişare a rezultatelor. Putem lucra cu setările implicite ale programului conform cărora: - celula are o mărime standard de 9 caractere; - alinierea textului se face implicit la stânga, iar a numerelor implicit la dreapta; - numărul de zecimale implicit este doi, etc. Schimbarea acestor setări se poate face prin selectarea celulelor, apoi click dreapta şi Format Cells…, ca în figura 1-3.

Figura 1-3. Formatarea celulelor 7

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Fereastra de dialog care se deschide la selectarea opţiunii este prezentată în figura 1-4.

Figura 1-4. Fereastra Format Cells

Am ales categoria (Category) Number (numere) care permite setarea modului de afişare a valorilor numerice. Se poate observa opţiunea Decimal places, cu valoarea implicită 2, care reprezintă numărul de zecimale de afişat. De asemenea comutatorul Use 1000 separator (,) care activează/dezactivează afişarea unui separator între grupele de trei cifre în cazul unor numere cu mai multe cifre. Click pe butonul OK va avea drept efect afişarea setărilor fixate. De reţinut că zerourile nesemnificative de la partea zecimală nu sunt afişate în mod implicit, doar la setarea corespunzătoare a numărului de zecimale de afişat. Introducerea tuturor elementelor posibile într-o celulă se va termina prin una din următoarele posibilităţi, acţiunea fiind urmată de activarea altei celule: - apăsarea pe tasta <Enter>, care în mod implicit activează celula aflată pe aceeaşi coloană, dar pe rândul următor; - apăsarea pe una din tastele săgeţi, care are drept rezultat activarea celulei imediat adiacente, în direcţia indicată de săgeată; - click într-o altă celulă, care activează celula respectivă. După terminarea introducerii, în condiţiile alinierii implicite, textele vor rămâne înscrise ca atare în celulă, iar numerele se vor alinia în dreapta celulei.

Sarcina de lucru 1 Pentru o mai uşoară înţelegere îţi propun să parcurgi practic introducerea tabelului următor, conform specificaţiilor. Generează apoi graficul exemplificat.

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Produse de relaţii publice aplicate în anul 2009

Pliante Fluturaşi Telefoane Afişe TOTAL

Trim. 1 3 10 14 20

Trim. 2 4 15 10 15

Trim. 3 5 10 14 12

Trim. 4 7 10 20 15

TOTAL

Tabel 1-1. Exemplu de tabel

Valorile numerice nu reprezintă neaparat valorile reale, sunt doar exemple. Rubricile de TOTAL nu au fost completate deoarece calculele corespunzătoare vor fi efectuate de către programul Excel. Se vor însuma pe orizontală şi pe verticală valorile numerice din celulele respective. Pentru realizarea tabelului porneşte programul Excel şi activează celula E5 în care introdu titlul: Cheltuieli de călătorie. Vei observa că textul va depăşi marginea din dreapta a celulei. Întotdeauna un text mai lung va acoperi celulele adiacente spre dreapta dacă în acestea nu se află nimic introdus. Activează apoi celula C7 în care introdu trimestrul Trim.1. Apoi activând celulele de pe linia 7 spre dreapta introdu celelalte texte din capul de tabel, aşa cum este Tabel 1-1. Selectează apoi toate celulele ce fac parte din capul de tabel (click în C7, blocat butonul din stânga şi tras spre dreapta, păstrând linia, până în celula H7 inclisiv), apoi click pe butonul de aliniere centrată din Home, grupul Alignment. Apoi activează celula B8 şi începe să introduci etichetele aşa cum sunt în Tabel 1-1. Pentru trasarea liniilor ce marchează tabelul selectează-l (click în B7, blocat butonul din stânga şi tras până când cursorul mouse-ului ajunge în celula H12. Apoi selectează butonul 1 ca în figura 1-5 şi opţiunea All Borders.

Figura 1-5. Butoane de alinieri şi chenare 9

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Se va activa în continuare C8, apoi, pe rând celelalte celule şi se vor introduce valorile numerice ca în Tabel 1-1. Va rezulta un conţinut ca în figura 1-6.

Figura 1-6. Tabelul 1-1 în foaia de calcul tabelar din Excel

Totalul din G8 va fi reprezentat de suma valorilor numerice din celulele C8, D8, E8 şi F8. Pentru că aceste celule sunt adiacente una celeleilalte există posibilitatea de a scrie compact, sub forma unui grup de celule: C8-F8. Şi pentru că rezultatul dorit în celula G8 este suma celulelor precizate mai sus, se poate cere programului să efectueze calculul în una din modalităţile: 1. =c8+d8+e8+f8 (ca formulă de calcul); 2. =sum(c8: f8) (ca funcţie introdusă prin dactilografiere în celula respectivă); 3. prin selectarea funcţiei de însumare, ca în figura 1-7.

Figura 1-7. Selectarea funcţiei de însumare

Dacă se procedează conform celei de-a treia posibilităţi, va rezulta o imagine ca în figura 1-8. 10

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Figura 1-8. Selectarea funcţiei de însumare

La selectarea funcţiei, programul Excel introduce automat în celula activă =SUM(C8:F8) prin căutarea pe direcţia în sus pe coloana activă sau pe direcţia spre stânga, pe linia activă a unui grup de celule care să conţină valori numerice, cu care ar putea opera. Ceea ce găseşte, ca grup de celule, este trecut, pe video invers, deci selectat, în paranteză iar grupul de celule în tabel se înconjoară cu un chenar în mişcare (marching ants = şir de furnici mişcătoare). Cu alte cuvinte, programul propune un grup de celule cu a căror conţinut să se efectueze însumarea. Dacă suntem de acord, şi acesta este cazul de faţă, atunci nu ne rămâne de făcut decât să confirmăm prin apăsarea pe <Enter>. Indiferent de modul în care introducem formula de calcul sau funcţia, la terminare, după apăsarea pe <Enter>, în celula respectivă va apărea valoarea rezultată în urma evaluării calculului. Dacă nu suntem de acord cu selecţia făcută putem dactilografia direct celulele cu care dorim să se efectueze calculele. Dacă celulele nu formează un grup compact le putem introduce ca un şir, despărţite prin caracterul “,”, ca orice enumerare. În formule şi/sau funcţii se vor introduce întotdeauna adresele celulelor cu a căror conţinut să se efectueze calculele. După afişarea rezultatului în celula G8, se activează automat G9, ca urmare a apăsării pe <Enter>. În această celulă ar trebui să introducem o aceeaşi formulă ca cea din linia precedentă. Atunci, se poate utiliza opţiunea de copiere celule. Se va activa din nou celula G8 în care se află funcţia, se va plasa cursorul mouse-lui în punctul de control al umplerii acestei celule, ca în figura 1-9.

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Figura 1-9. Mouse-ul peste punctul de control al umplerii unei celule

Remarcă forma cursorului, un plus. Se blochează butonul din stânga şi se trage în jos până când toate celulele, G8, G9,G10 şi G11 sunt selectate, grupul apare încadrat într-un dreptunghi. La eliberarea butonului în toate celulele apar rezultatele evaluării calculelor pe liniile respective. Se întâmplă aşa pentru că în procesul de copiere pe verticală se lasă neschimbată coloana pe care se face această operaţiune, modificându-se numărul liniei, conform locului în care se face copierea. Astfel se va putea observa (prin activarea celulelor respective) că de exemplu în celula G9 se află funcţia: =SUM(C9:F9). “Ajustarea” adresei în procesul de copiere se face deoarece adresele introduse sunt relative. În mod similar se va introduce în celula C12 funcţia de însumare, care va fi: =SUM(C8:C11). Se va efectua copierea formulei spre dreapta, în toate coloanele D, E, F şi G. În mod evident conţinutul celulei G12 este totalul general. Pentru a corecta conţinutul unei celule se va activa celula respectivă. Apoi se poate introduce noua valoare, sau noul text sau noua formulă şi/sau funcţie. Noul conţinut va înlocui vechiul conţinut. Această modalitate nu este convenabilă în cazul unui conţinut mai lung, când trebuie corectat doar o mică parte din acesta. Într-o astfel de situaţie se va executa dublu click în celula respectivă, manevră ce va plasa cursorul în interiorul acesteia. Se deplasează cursorul cu tastele săgeţi în locul dorit şi se efectuează corectura. Dacă ai remarcat că la activarea unei celule conţinutul acesteia apare şi în bara de formule, atunci se poate rezolva problema corecturii şi prin plasarea cursorului, click cu mouse-ul, în această bară. Mai departe se procedează ca în cazul precedent. Orice modificare se termină prin apăsarea pe <Enter> sau prin click în altă celulă. Pentru calculul valorilor procentuale, adică cât la sută din totalul cheltuielilor reprezintă totalul pe orizontală de pe un rând, se va ţine cont de regula de trei simplă, care conduce la a scrie în celula H8 următoarea formulă: =G8/G12. Rezultatul va fi numărul: 0,1032609. Deoarece valoarea reprezintă un procent vom formata celula pentru a afişa rezultatul ca procent, făcând apel la butonul 12

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

1, apoi la butonul 2, apăsând de două ori pentru a afişa 2. În figura 1-10 pot fi observate butoanele.

Figura 1-10. Butoane de formatare afişare conţinut celule

Atenţie, manevrele precizate mai sus trebuiesc efectuate având selectată celula H8. Acum vom copia formula din această celulă în jos, pentru a calcula astfel şi celelalte procente. Atenţie, cu această ocazie se va copia şi formatarea celulei, ceea ce este în avantajul nostru. Dacă vei efectua copierea celulei vei obţine în cele patru celule de dedesubt (H9, H10 şi H11) o eroare, #DIV/0!, care se traduce prin încercarea de a împărţi la 0. De reţinut că un calculator nu “ştie” să opereze decât aşa cum operează omul. A greşit profesorul, vei exclama cu vădită satisfacţie! Eronat. Să vedem cum s-a făcut copierea. Click în H9 ne afişează în bara de formule: =G9/G13. Reamintesc că la copierea celulelor cu formule în jos, se modifică numărul liniilor. Atunci iată că formula iniţială =G8/G12 se va modifica în =G9/G13, ceea ce este foarte corect. Prin copierea în jos cu un rând G8 s-a transformat în G9, iar G12 în G13. Dar în celula G13 nu se află nimic, ceea ce din punct de vedere numeric este echivalent cu numărul 0. Şi atunci este evident că avem de-a face cu o eroare. Se pune întrebarea: nu putem copia în acest caz? Putem face acest lucru cu ajutorul adresei absolute. Modificăm conţinutul celulei H8 astfel: =G8/$G$12. Executăm acum copierea şi rezultatul va fi cel dorit, asta pentru că în procesul de copiere a unei formule ce conţine adrese absolute, acestea nu se modifică. Astfel în celulele H9, H10 şi H11 formulele vor fi =G9/$G$12, =G10/$G$12 şi respectiv =G11/$G$12, iar tabelul va arăta ca în figura 1-11.

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Figura 1-11. Tabelul final

1.3. Diagrame (grafice) în Excel Un grafic este un obiect ce se va plasa în interiorul unei ferestre ce se afişează în foaia electronică de calcul şi în consecinţă va putea fi plasat în altă poziţie prin mutare, sau micşorat, mărit, ori eliminat din foaia de calcul. Într-un grafic se reprezintă sub forma unui desen, ce depinde de tipul şi subtipul ales, valorile numerice selectate. Pentru acelaşi set de date selectat se pot genera mai multe grafice. Activarea unui grafic, selecţia sa, în vederea efectuării unor modificări, ca de exemplu: schimbarea tipului de grafic, a titlului sau a altor elemente constitutive, se face cu un click în interiorul chenarului ce încadrează graficul. Graficele se pot tipări fără nici o problemă odată cu tabelul sursă. Există mai multe tipuri de grafice: coloane, sector circular(pie), linii, bare, etc. Fiecare tip este specific unui anumit tip de analiză. Astfel, pentru a compara între ele un set de date, cel mai adesea se utilizează tipul de grafic coloane sau bare. Pentru a vedea evoluţia în timp a unui set de valori, tipul linie este cel mai indicat. Pentru a analiza ponderea unor valori într-un întreg (similar procentelor calculate în exemplu) se recomandă tipul pie. Pentru realizarea unui grafic se selectează întâi setul de valori numerice cu care se doreşte a se genera acesta. Voi exemplifica generarea unui grafic plecând de la dorinţa de a putea face o comparaţie între toate valorile tipurilor de produse de relaţii publice utilizate în toate cele patru trimestre ale anului. Pentru aceasta voi selecta toate datele, inclusiv capul de tabel şi etichetele, adică grupul de celule: B7:F11. În continuare click pe tab-ul Insert. În grupul Charts există butoanele pentru tipurile de grafice cele mai utilizate: Column, Line, Pie, Bar, Scatter. În figura 1-12 se pot observa aceste elemente. Click pe tipul de grafic coloane va avea drept rezultat conţinutul din figura 113. 14

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Figura 1-12. Alegerea unui tip de grafic

Figura 1-13. Graficul comparativ al tuturor valorilor

Pentru a modifica sau pentru a completa graficul cu alte elemente observaţi că dacă fereastra corespunzătoare este selectată, apar trei tab-uri noi grupate în Chart Tools, în sistemul de dialog, ca în figura 1-14.

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Figura 1-14. Tab-urile specifice graficelor

Salvarea rezultatului prelucrării se va face într-un mod similar salvării prezentate în cursul Editare în limbaje specializate.

Rezumat Conţinutul tabelelor se introduc într-o foaie de calcul tabelar(foaie electronică de calcul) ca în afara calculatorului. Pentru efectuarea calculelor necesare se introduc formule de calcul matematice, dar nu cu valorile aflate în celule ci cu adresele celulelor.

Exerciţii Introduceţi şi completaţi rubricile libere, conform semnificaţiilor din rubricile corespunzătoare cu ajutorul programului Excel. 1. Situaţia vânzărilor în perioada sărbătorilor de iarnă

Nr.crt. 1 2 3 Total

Oraşul Bucureşti Brăila Galaţi

Magazinele Total Billa Winkmart Altele 156.000 120.000 325.450 98.000 140.000 215.600 102.000 189.600 290.670

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

2. Situaţia şcolară la sfârşitul sesiunii de examene

Nr. crt.

Nume şi prenume

1 Avram Dorin 2 Baciu Daniela 3 Codreanu Cristina 4 David Viorel Medie pe disciplină

Matematica 8 8 6 6

Disciplinele Medie pe Informa- Manage- Marketing student tică ment 6 7 9 5 8 6 8 9 10 7 5 9

Panfiloiu Gheorghe

Modul 1

Bibliografie minimală 1. Paul Pocatilu, Dragoş Vespan, Birotică profesională, Editura ASE Bucureşti, 2009, pag.92-214