Page 1

TOMA

oorriiggiinnii,, sseem mnniiffiiccaaţţiiee,, iissttoorriicc,, vvaarriiaannttee

Caravaggio - Toma-necredinciosul

colecţia

oorriiggiinneeaa nnuum meelloorr


originea numelor

Toma

Compilaţie de texte culese de pe internet din diverse surse, adaptate, completate şi editate electronic cu acceptul direct al Bibliotecii Cronopedia, realizată de Ioan Muntean

Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.

2~


originea numelor

Toma

coordonator: Ioan Muntean

TOMA

oorriiggiinnii,, sseem mnniiffiiccaaţţiiee,, iissttoorriicc,, vvaarriiaannttee

colecţia

oorriiggiinneeaa nnuum meelloorr

~3


originea numelor

Toma

Editor: Lenuş Lungu Responsabil carte: Ioan Muntean Coperti: Miklós Földi Tehnoredactare şi corectură: Ioan Muntean Grafică, ilustrare: Ioan Muntean Ediţie apărută şi îngrijită sub egida administraţiei reţelei Cronopedia http://lenusa.ning.com/

4~


originea numelor

Toma

Toma – origine nume, semnificaţie, istoric, variante Originea numelui Calendarul creştin-ortodox îl sărbătoreşte pe Sfântul Apostol Toma (supranumit şi „necredinciosul”) în fiecare an pe data de 6 octombrie, cel care a fost marele propovăduitor şi martor al Învierii lui Iisus. În limba aramaică, vorbită de evrei pe vremea lui Hristos, cuvântul „te'oma” (care abia ulterior a devenit nume propriu) însemna „frate geamăn”, de la cuvântul „toam”, tradus prin „geamăn” (care în greceşte este „didymos”). Unii lingvişti susţin ideea că numele sugera ideea că un creştin prin botez devine frate geamăn al lui Hristos. Toma este forma românească a numelui de origine grecesc cu rădăcini aramaice Thomas. Numele a fost purtat de unul din cei 12 Apostoli ai lui Isus, Toma Necredinciosul, care s-a îndoit de Învierea lui Isus.

~5


originea numelor

Toma

Semnificaţia numelui Toma

Popular şi, în acelaşi timp, apreciat, numele de persoană Toma provine, potrivit cercetătorilor lingvişti, de la formă de origine grecească Thomas, cunoscută îndeosebi datorită unuia dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus Hristos. Pentru a stabili semnificaţia numelui Toma, trebuie să se îndrepte atenţia spre structura „Thomas ho legomenos Didymos”, ce înseamnă „Toma, zis Geamănul”, unde substantivul comun de origine grecească „didymos” are sensul de „geamăn”. Tocmai de aceea se spune că aceasta este semnificaţia numelui de persoană în discuţie. Pe de altă parte, unii specialişti au ajuns la concluzia că acest nume a fost un supranume, respectiv un cognomen pentru Iuda, nume purtat de un personaj prezent în textul biblic, mai cu seamă în Noul Testament. Se pare că acest nume era purtat de două personaje, iar pentru a nu fi confundaţi, unul se numea Iuda Tadeul, pe când celălalt doar Iuda, acesta din urmă fiind cel care l-a vândut pe Iisus. Cât despre fenomenul de răspândire, acest nume de persoana a pătruns în onomasticonul creştin, devenind calendaristic, ca mai târziu, să intre şi în spaţiul românesc. 6~


originea numelor

Toma

Nu se poate spune că popularizarea acestui nume se datorează tocmai semnificaţiei sale, cu atât mai mult cu cât ne îndreptăm atenţia spre hipoc. Tom (hipocoristic = alintător, dezmierdător), ce semnifică „bufon, nebun, persoană stupidă”, ci se datorează mai degrabă rezonantei religioase. În spaţiul românesc, acest nume de persoană era foarte popular acum câteva secole, în prezent fiind întâlnit cu statut de nume de familie.

Istoric Nume cu o largă arie de răspândire în lume şi chiar foarte frecvent în unele regiuni, Toma continuă gr. Thomas, al cărui prim purtător cunoscut astăzi a fost unul dintre cei 12 discipoli ai lui Iisus. Apostolul, considerat de tradiţie martir în India, poartă în textul evanghelic un nume dublu, gr. Thomas o legomenos Didymos, adică Toma zis Geamănul (gr. didymos „geamăn”). Ca şi în alte cazuri asemănătoare, partea a doua a numelui, Didymos, nu este decât o traducere grecească a primei părţi Thomas, prin care a fost redat arameeanul toma „geamăn” (cuvântul apare şi în alte limbi semitice: ebraicul toam, arabul tuam, tauam) sau după alte ipoteze un supranume al personajului numit în realitate Iuda; cum acesta era purtat şi de ~7


originea numelor

Toma

alţi doi apostoli, a fost evitat pentru a nu se crea confuzii (unul este Iuda, cel care îl „vinde” pe Iisus, iar celălalt, Iuda Tadeul, -> Tadeu). Prezent în inscripţiile latine creştine şi în numeroase documente din apusul Europei, gr. Thomas, redat în latină prin Thomas (s-a schimbat deci poziţia accentului), se răspândeşte odată cu nouă religie, prin cultul dedicat apostolului de către biserică. La aceasta se adăugă apoi şi celebrarea altor martiri şi sfinţi foarte cunoscuţi, ca Toma d'Aquino, Thomas Becket şi Thomas Morus. Interesant de amintit că folosirea foarte frecvenţă a lui Thomas în Anglia a dus la transformarea lui Tom în nume comun, întrebuinţat cu sensuri peiorative, ca „bufon, persoană stupidă, nebun etc.”; la fel Tommy, folosit în limbajul familial pentru a denumi motanul (după un personaj Tom Motanul din Viaţa şi aventurile unui motan); tommy este şi nume al infanteriştilor englezi, folosit chiar şi în italiană (cuvântul a apărut prin generalizarea numelui unui soldat britanic Thomas Atkins). Din greacă, unde în epoca bizantină Thomas era pronunţat cu -th-, numele este preluat de către slavi (v. şi. thoma, toma), care l-au redat prin Toma (în limbile slave de 8~


originea numelor

Toma

sud, bulgară şi sârbo-croată) sau Foma (în limbile slave răsăritene, ucraineană şi rusă). în mod normal, numele a ajuns la noi prin intermediar slav, dar forma actuala Toma indică preponderenţa surselor scrise din care numele a fost luat, schimbându-i-se accentul de pe -a final pe -o-, conform spiritului limbii române (aceeaşi modificare a suferit numele şi în latină, unde a intrat tot pe cale scrisă: Thomas). Că numele a intrat din limbile slave vecine şi pe cale orală ne-o dovedeşte apariţia sporadică a unor forme specific răsăritene eliminate cu timpul sau probabil modificate prin etimologie populară, în documentele ţării Româneşti Toma este atestat încă din secolul 15, fie ca nume personal (la 1482), fie prin derivate toponimice: Tămăseşti (sat din Gorj, dar şi în Maramureş, Hunedoara) care presupune un Tamaş, normal în Transilvania datorită influenţei maghiare şi Tomeni (la 1489 este atestat satul Spinişorul Tomenilor); din acelaşi secol apare numele şi în documentele moldoveneşti.

~9


originea numelor

Toma

Variante

La formele amintite se adaugă apoi o serie întreagă de derivate, majoritatea cunoscute astăzi mai mult ca nume de familie. O problemă dificilă o ridică formele Fomea, Fomeciu, Fomete (şi derivatele toponimice Fomeşti, Fometeşti), considerate, în unele lucrări, creaţii româneşti de la subst. foame, lucru greu de acceptat pentru antroponime care au funcţionat probabil ca nume de botez. Mult mai normală ar putea fi explicarea lor prin influenţa slavă răsăriteană manifestata în regiunile de nord-est ale ţării, de unde numele a migrat, odată cu purtătorii, până în zona Subcarpaţilor meridionali (interesant este, de ex. numele satului din nordul Gorjului Cimpofeni, care provine din Câmpul Fomii — adică Câmpul lui Foma (Toma), nu al foamei). Tot din slava de răsărit vine şi Homa (formă veche ucraineană, limitată astăzi la regiunile răsăritene ale Ucrainei), devenit la noi Orna, de unde numele de familie actual Omescu. Cum Toma nu are corespondent feminin la noi, apare uneori cu această valoare Tomaida, nume calendaristic de origine grecească. Engl. Thomas (foarte frecvent ca şi hipoc. Tom, Tommy), fr. Thomas (popular Thome, hipoc. Massot, Massin etc.), germ. Thomas (hipoc. Thoma, Thom), it. 10 ~


originea numelor

Toma

Tommaso, fem. Tommasina, sp. Tomas, port. Tomas, magh. Tamaş (cu hipoc Taina, Tamuska, Tancsa, Tanczi, Toniesz, Tomka etc.), fem. Tomazia, bg. Toma (şi Tomai, Tomaki, Tomas, Tomin etc.), fem. Toma, rus. Foma (de aici patronimul Fomici), popular Homa, ca şi în ucraineană. În limba romana, numele de Toma a avut mai multe forme şi derivate, care, însă, nu au rezistat de-a lungul timpului sau au supravieţuit doar ca nume de familie. Dintre acestea amintim Toman, Tomuş, Tomas, Tomos, Tomsa, Tomcea, cu corespondente feminine ca Tomana, Tomina sau Tomuţa. Numele de Toma este destul de frecvent întâlnit la noi şi are ca diminutive Tomiţă şi Tomi. Nume asemănătoare băieţi: Tony, Tommy, Tuan, Tom, Tien, Tinh. Nume asemănătoare fete: Timea, Tania, Tatiana, Tammy, Tana, Theona. Porecle: Kadir, Tom, Tomas, Tos, Tomat, Tomka Tomichka, Toma. Familia onomastică a lui Toma este bogată în derivate, cunoscute astăzi ca nume de familie sau prenume: ~ 11


originea numelor

Toma

Tamaş, Tămăşel, Tomache, Tomaciuc, Toman, Tomana, Tomar, Tomari, Tomasciuc, Tomaș, Tomașevici, Tomaziu, Tomba, Tomca, Tomcea, Tomeci, Tomeciu, Tomegea, Tomei, Tomesc, Tomescu, Tomeş, Tometeu, Tomi, Tomic, Tomici, Tomii, Tomin, Tomireanu, Tomisc, Tomisci, Tomisn, Tomisna, Tomista, Tomișteanu, Tomița, Tomiță, Tomițoiu, Tomiuc, Tomniuc, Tomo, Tomoaia, Tomoci, Tomodan, Tomoescu, Tomoiag, Tomoiagă, Tomoială, Tomoica, Tomoie, Tomoilă, Tomoioagă, Tomoiu, Tomolea, Tomonea, Tomoroagă, Tomorog, Tomoroga, Tomoroveanu, Tomoș, Tomoșoiu, Tomoșoschi, Tomotaș, Tomozei, Tomozeiu, Tompoș, Tomșa, Tomșe, Tomșeneanu, Tomșescu, Tomu, Tomulea, Tomuleac, Tomuleanu, Tomuleasa, Tomulescu, Tomulesei, Tomuleș, Tomulete, Tomuleț, Tomulețiu, Tomuliac, Tomulică, Tomurgia, Tomuș, Tomușca, Tomușea, Tomușescu, Tomuț, Tomuța, Tomuță, Tomuția, Tomuțiu, Tomuza, Tomuzi.

12 ~


originea numelor

Toma

Personalităţi Nume de sfinți •Toma sau Toma necredinciosul, apostol Apostolul Toma, pe care tradiţia l-a consacrat ca martir în India, unde a predicat Evanghelia, este desemnat în Sfintele Evanghelii sub un nume grec dublu: Thomas o legomenos Didymos, adică Toma zis Geamănul. Sfântul Apostol Toma, sărbătorit în 6 octombrie, s-a născut în oraşul galileean Pansada şi a fost pescar. Ascultând cuvintele lui Iisus Hristos, a lăsat totul şi l-a urmat pe Mântuitorul. Potrivit Sfintei Scripturi, Sfântul Apostol Toma nu a crezut relatările celorlalţi ucenici despre Învierea lui Iisus Hristos. De aceea, el mai este numit şi Toma necredinciosul. În Evanghelia sa, Sfântul Apostol Ioan îi atribuie lui Toma următoarele cuvinte: Dacă nu voi vedea, în mâinile Lui, semnul cuielor, şi dacă nu voi pune degetul meu în semnul cuielor, şi dacă nu voi pune mâna mea în coasta Lui, nu voi crede (Ioan 20, 25). În a opta zi de la Înviere, Domnul s-a arătat lui Toma, aflat împreună cu ceilalţi ucenici, şi i-a arătat rănile Sale, iar Toma a ~ 13


originea numelor

Toma

strigat: Domnul meu şi Dumnezeul meu! (Ioan 20, 28). Când Sfântul Apostol Toma a pipăit rănile Mântuitorului Iisus Hristos, nu a mai avut niciun fel de îndoială asupra Învierii. Se spune că Sfântul Apostol Toma a înfiinţat bisericile creştine din Palestina, Mesopotamia, Partia, Etiopia şi India. Pentru că i-a convertit pe fiul şi pe soţia guvernatorului oraşului indian Meliapur, Sfântul Apostol Toma a fost întemniţat, torturat, şi, în cele din urmă, străpuns cu cinci suliţe. Părţi din moaştele sale se afla astăzi în India, în Ungaria şi la Muntele Athos. Sfântul Apostol Toma este prăznuit în calendarul ortodox în ziua de 6 octombrie. • Toma d’Aquino, sfânt al călugărilor dominicani Toma d’Aquino, 1225 — 1274, călugăr dominican, teolog şi filosof, cel mai mare reprezentant al scolasticii; principala sa opera: Summa Theologiae, sinteză a speculaţiilor filozoficoteologice din evul mediu creştin, încearcă să împace raţionalismul cu religia, lansând principiul armoniei dintre ştiinţă şi religie; canonizat în 1327, Toma d'Aquino este declarat filosoful oficial al catolicismului în 1879; 14 ~


originea numelor

Toma

•Thomas Becket, episcop de Canterbury Thomas Becket, 1115 — 1170, prieten al regelui Henric al II-lea Plantagenetul, devenit cancelar în 1155, apoi arhiepiscop de Canterbury (în 1162) şi primat al Angliei, asasinat din ordinul regelui şi canonizat la trei ani după moartea sa; •Thomas Morus, umanist englez declarat sfânt Thomas Morus, 1477 — 1535, cancelar al Angliei în timpul regelui Henric al VIIIlea, condamnat la moarte şi decapitat pentru că a refuzat să-1 considere pe rege drept şef al bisericii; autorul celebrei Utopia (1516), descriere a unei societăţi ideale bazată pe comunitatea bunurilor, fraternitate şi înţelegere reciprocă;

~ 15


originea numelor

Toma

Nume de persoane • Thomas I. (Savoyen), Grof (1189–1233) • Thomas Ambroise, compozitor • Thomas von Celano, călugăr franciscan și cronicar (11901260) • Thomas Jefferson, 1743—1826, om de stat, filosof şi ideolog american în epoca Războiului pentru independenţă, preşedinte al S.U.A.; • Thomas Alva Edison, descoperitor american • Thomas scriitor american

Harris,

• Tom Clancy, scriitor american • Tom Robbins, scriitor american • Thomas Jefferson, al treilea președinte al SUA • Thomas Mann, scriitor german • Thomas Müntzer, teolog și revoluționar german (1489– 1525) • Toma Slavul, general bizantin (d. 823)

16 ~


originea numelor

Toma

• Toma Caragiu, actor român, un reprezentant al umorului românesc La numai 28 de ani, a fost numit director al Teatrului de Stat din Ploiesti, functie pe care o va detine timp de 12 ani, până la plecarea la Teatrul Bulandra din Bucuresti. Toma Caragiu a murit la cutremurul din 4 martie 1977, împreuna cu prietenul său, regizorul Alexandru Bocanet. Câteva roluri interpretate de Toma Caragiu în piese de teatru: Rică Venturiano (O noapte furtunoasă, I. L. Caragiale), Truffaldino (Sluga la doi stăpâni, Carlo Goldoni), Figaro (Nunta lui Figaro, Beaumarchais), Ianke (Take, Ianke şi Cadâr, Victor Ion Popa), Pampon (D'ale carnavalului, I.L. Caragiale), Mackie Sis (Opera de trei parale, Bertolt Brecht), Tipătescu (O scrisoare pierdută, I.L. Caragiale), Primarul (Revizorul, N. Gogol), James Tyrone (Lungul drum al zilei către noapte, Eugene O Neill). Filmografie: Vremea zăpezilor, Şeful sectorului suflete, Subteranul, Răpirea fecioarelor, Răzbunarea haiducilor, Haiducii lui Şapte cai, Zestrea Domniţei Ralu, Săptămâna nebunilor, Facerea lumii, Bariera, Ciprian Porumbescu, Operaţiunea „Monstrul", Serenada pentru etajul XII, ~ 17


originea numelor

Toma

Buzduganul cu trei peceţi, Marele singuratic şi, bineinţeles, filmele din seria B.D. în acţiune. • Tom Jones, cântăreț englez • Petrică Toma, basist și compozitor din Moldova • Sanda Toma, actriță română • Sanda Toma, sportivă română • Svetlana Toma, actriță sovietică de cinema • Thomas Henry Huxley, naturalist englez, colaborator al lui Ch. Darwin; • Tomaso Campanella, socialist utopic italian; • Thomas Hunt Morgan, mare biolog american, fondatorul teoriei cromozomice a eredităţii, laureat al Premiului Nobel etc. • Scriitorii englezi Thomas Gray, Thomas Chatterton, Thomas Hardy, poetul şi criticul american T. S. Eliot, cunoscutul prozator german Thomas Mann, pictorul englez Thomas Gainsborough. Personalitatea lui Thomas Becket a inspirat poemul dramatic Moartea în catedrală de T. S. Eliot şi drama lui J. Anouilh, Becket ou Vhonneur de Dieu (jucată şi la noi şi transpusă pe ecran într-o cunoscută producţie engleză); autorul Utopiei devine eroul piesei lui Robert Boit, Thomas Morus (A 18 ~


originea numelor

Toma

Man for all seasons); cunoscutul roman al lui H. Fielding, Tom Jones, povestea unui copil găsit; Tom Degeţelul, eroul unei povestiri populare (varianta fraţilor Grimm poartă numele Tom Pouce) etc. Alte utilizări • Locomotiva Thomas și prietenii săi, serie de televiziune • Toma Alimoş – baladă populară culeasă de Vasile Alecsandri. Boierul Toma Alimoş, din Țara de Jos, se afla pe șesul Nistrului și stătea în iarbă, la umbra a cinci ulmi care crescuseră dintr-o tulpină. Alături stătea murgul său, priponit într-un țăruș de argint. Toma Alimoș își întinsese masa și mânca. Ar fi închinat paharul cu vin, dar nu voia să închine nici murgului care era bun numai de fugă, nici armelor fără viață, numai lemn și oțel. Se hotărî să închine ulmilor, arbori care vor răspunde cu foșnetul frunzelor și se vor clătina înclinându-se în fața lui. Toma Alimoş îl văzu venind călare, în mare grabă, pe Manea, un hoțoman voinic și pletos. Omul călărea un cal sprinten, dobrogean și avea un buzdugan grosolan. Când se apropie, Manea îi ceru socoteală lui Toma Alimoș că le calcă ~ 19


originea numelor

Toma

moșiile și le strică fânețele. El îi dădu plosca cu vin și îl îndemnă să dea supărarea deoparte și să bea împreună. Manea luă cu mâna stângă plosca cu vin, dar cu mâna dreaptă scoase paloșul și îl tăie pe Toma Alimoş, apoi dădu pinteni calului. Toma își legă bine rana și sări și el pe murgul său, în urmărirea lui Manea, strigându-i mereu murgului să se aștearnă la drum. Strigă apoi după Manea, că l-a tăiat ca un tâlhar și a fugit ca un mișel, să se oprească din fugă și să vină la luptă dreaptă. Manea nu se opri, așa că, atunci când îl ajunse, Toma Alimoş îl despică în două cu paloșul. Cu ultimele puteri, Toma Alimoş îi spuse murgului să îl ducă la ulmi, să sape o groapă cu copita și să îl pună în ea, iar ulmii se vor scutura și îi vor acoperi trupul cu frunzele lor.

20 ~


originea numelor

Toma

În colecţia „Originea numelor” a mai apărut: Origine nume Despina

Colecţia „originea numelor” a Bibliuotecii Cronopedia se constituie din reeditări în format electronic ale unor materiale achiziţionate sau selecţionate de pe internet prelucrate şi adaptate de Ioan Muntean

Reproducerea - integrală sau parţială - a lucrării şi difuzarea ei pe cale electronică sunt autorizate pentru folosul privat al cititorului şi pentru scopuri necomerciale.

~ 21


originea numelor

Toma

22 ~

Profile for Ioan Muntean

Toma – origine nume, semnificaţie, istoric, variante  

Toma – origine nume, semnificaţie, istoric, variante - colecţia "originea numelor" - Compilaţie de texte culese de pe internet din diverse s...

Toma – origine nume, semnificaţie, istoric, variante  

Toma – origine nume, semnificaţie, istoric, variante - colecţia "originea numelor" - Compilaţie de texte culese de pe internet din diverse s...

Profile for johnnyem
Advertisement