campaign
CampaignCover
8/31/07
6:41 PM
Page 1
Romånia
Septembrie 2007
www.campaign.ro
O publica]ie Business Media Group
6,9 lei
Cum evi]i pitch-ul dup` trei ani?
Au musical-urile succes la romåni?
De Romani]a Oprea Dragostea dureaz` trei ani. Cel pu]in a[a crede Frederick Beigbeder. Obi[nuin]a \[i face apoi apari]ia, iar mul]i dintre noi sim]im nevoia unei adev`rate schimb`ri. Ce ne facem \ns` cånd nu vorbim de via]a noastr` personal`, ci de cea profesional`? Pentru c`, \n cele din urm`, o rela]ie func]ioneaz` dup` acelea[i reguli, \n ambele emisfere: chimie, respect, \n]elegere, comunicare, dorin]` de a sta unul lång` cel`lalt, de a colabora pe viitor. Carmen Georgescu, Marketing & Communications Manager la Electrolux Romånia, crede \n rela]iile de lung` durat` [i \n puterea noastr` de a ne re\ndr`gosti dup` 3 ani. “Nu cred c` e cazul s` vorbim de acest interval a[a-zis critic \n publicitate. Cred c` \n Romånia explica]ia e la \ndemån` [i rezid` \n evolu]ia pie]ei. |n urm`torii cå]iva ani nu va mai fi aceea[i forfot` pe Pia]a de evenimente... organizatorii s-au obi[nuit cu s`li din ce \n ce mai pline [i cu participan]i dornici de informa]ii proaspete pia]`, speciali[tii vor \n]elege importan]a unei rela]ii solide client-agen]ie, iar dragostea va \ncepe s` se concretizeze \n mariaje pe termen lung”, a declarat Carmen Georgescu. Prim-plan, pagina 14
De Romani]a Oprea Dac` o coloan` sonor` poate s` ridice substan]ial succesul comercial al unui spot, de ce nu ar face-o [i un musical? Un spot cu dans [i muzic` este antrenant, amuzant, uneori chiar ironic [i poate interac]iona foarte bine cu targetul. Se pare c` acest lucru a fost observat [i de agen]iile de publicitate romåne[ti, care cred c` prin umor [i voie bun` \i pot face pe consumatori s` fie mai aten]i la mesajul transmis. Punct Advertising a realizat campania promo]ional` Dero – “Cei mai frumo[i ani”, prin care aniverseaz` 40 de ani de prezen]` pe pia]` a m`rcii. Conform reprezentan]ilor agen]iei, s-au inspirat din aspectele pozitive, autentice ale unei perioade \ndr`gite. Forum, pagina 12
Via]a \n agen]iile de rela]ii publice
Puterea evenimentelor 2007 se anun]` drept cel mai \n vog` an al conferin]elor din domeniul comunic`rii
De ce ai nevoie pentru publicitate? De Daniela Knecht Client Service nu este orice fel de departament, este mai mult decåt un lipici \n orice agen]ie de comunicare [i prin urmare necesit` mai mult decåt un singur talent din partea unui posibil angajat. Mi s-a pus aceast` \ntrebare de nenum`rate ori, de cele mai multe ori de c`tre studen]i [i oamenii afla]i la \nceput de carier`, dar [i de c`tre prieteni [i familie. Cu to]ii cunoa[tem lista lung` de atribute ce se afl` pe job description [i vine din partea departamentului de HR: “\nfometat” dup` publicitate; pasionat; flexibil; responsabil; automotivat; cu mult` ini]iativ`; proactiv; comunicativ, sociabil; corect; hot`råt; ambi]ios; eficient; capabil s` rezolve problemele; decis; \ncrez`tor \n propriile for]e; cu atitudine pozitiv`. Toate aceste calit`]i ar trebui s` descrie genul de persoan` care trebuie s` fii pentru a avea succes \n publicitate. Un atribut este “foamea” de publicitate. Nimeni nu ar trebui s` \[i \nceap` cariera pentru c` este o profesie de viitor. Opinii, pagina 22
De Romani]a Oprea Tr`im momente interesante, cånd \n sfår[it, dup` mul]i ani de zile \n care am fost ignora]i ca na]ie, Romånia iese la suprafa]`. Fa]a cultural` a poporului romån s-a schimbat dramatic \n ultimul an de zile. Sibiul a devenit Capital` European`, concertele unora dintre cei mai importan]i arti[ti mondiali includ [i Romånia. |n tot acest context frumos, nici publicitatea nu a r`mas \n urm`. |n septembrie Bucure[tiul g`zduie[te Summit-ul European IAA, care va aduce la noi \n ]ar` mii de oameni de comunicare din \ntreaga lu-
me, dar [i unele dintre cele mai mari figuri ale industriei. De asemenea, IAA Summit \[i propune s` promoveze teme de discu]ii de interes pentru industria de marketing [i comunicare din Europa [i din Romånia plecånd de la “Cum se prefigureaz` viitorul Europei; Nout`]i [i cele mai bune practici din regiune, din Europa sau dintr-un anumit domeniu etc.; Cum inspiri excelen]a \n comunicare; Unde ar trebui s` se fac` planificarea comunic`rii?”. |n seara zilei de 27 septembrie va avea loc o mare petrecere romåneasc` la Buftea, pe care organizatorii sper` s` o fac` memorabil` pen-
tru to]i participan]ii, fie ei romåni sau str`ini. Diana Flutur, directorul evenimentului, spune c`, pe lång` Romånia, au g`sit un ecou pozitiv peste tot \n lume. “Partenerul nostru media interna]ional cheie este BBC World, secondat de Financial Times, institu]ii media care nu mai au nevoie de nicio prezentare. Ele ne-au acordat suportul imediat. Mai mult, vor trimite \ntre 2 [i 6 reporteri, precum [i moderatori, pentru Summit. Toate chapter-urile IAA s-au implicat activ, prin \nscrieri la Summit. Pentru a v` da un exemplu m`runt dar gr`itor, chiar [i pre[edintele
IAA Japonia, de la Dentsu, [ia manifestat interesul de a veni \n Romånia la summit”, a declarat Diana Flutur. De[i de departe cel mai important eveniment al anului \n domeniul publicitar, Summitul IAA face parte dintr-un [ir tot mai mare de seminarii [i conferin]e realizate \n Romånia. Reu[esc \ns` acestea s` [i satisfac` dorin]ele participan]ilor? Ce determin` succesul unui astfel de eveniment? Am \ncercat s` ob]inem aceste r`spunsuri atåt de la companii organizatoare, cåt [i de la sponsori consacra]i, speakeri [i participan]i. Cover story, pagina 24
De Carmen P`un Atunci cånd am fost admis` la facultate, am avut de ales \ntre sec]ia de Jurnalism [i sec]ia de Rela]ii Publice. {tiam ce \nseamn` jurnalism, dar nu aveam nicio idee despre ce vrea s` zic` povestea cu rela]iile publice. F`ceam o confuzie pe care mul]i \nc` o fac \n Romånia anului 2007: credeam c` este o denumire mai nou` [i mai scurt` pentru “rela]ii cu publicul”. Dup` ani de teorie, de curånd am avut ocazia s` experimentez, \n calitate de jurnalist infiltrat, cum este munca de zi cu zi \ntr-o agen]ie de PR din Romånia. Am ochit patru agen]ii de renume de pe pia]a romåneasc` [i m-am autoinvitat pentru o zi la fiecare dintre ele. Semn al unei bogate experien]e de media relations, echipele din fiecare agen]ie au fost bucuroase s` m` primeasc` \n sediul lor. Analiz`, pagina 46
|N ACEST NUM~R
Initiative, formatoarea pie]ei de media Povestea primei agen]ii de media full service din Romånia \ncepe \n 1994. Pe atunci sub numele Total Media Shop, agen]ia oferea ini]ial servicii de media pentru clien]ii agen]iei. Pagina 15
Dup` ce a fost mai mul]i ani de zile consultant juridic, Reza s-a apropiat de Internet \n 1994. Apoi a fondat Net-Concept, companie pionier` \n consultan]a pe web. Reza Ghaem-Maghami face parte din echipa Proximity BBDO Paris din ianuarie 2005. Pagina 18
Spa]iu virtual pentru o cauz` nobil` Studiile arat` c` organiza]iile de caritate au adoptat cu greu mijloacele media digitale. Pagina 50
44-47 - brand neuitat
44
9/25/07
8:58 PM
Page 2
campaign Septembrie 2007
ANALIZA 1
BRANDURILE ICONI C Campaign i-a provocat pe publicitarii romåni la un scurt test, bazat pe o singur` \ntrebare: “dac` a]i emigra din Romånia, ce brand v-ar lipsi cel mai mult [i de ce tocmai el?”. R`spunsurile pe cåt de variate, pe atåt de interesante, \n cele ce urmeaz`. De Romani]a Oprea
Ema Prisca, Creative Director la Graffiti BBDO Nu m-am gåndit niciodat` la emigrare la modul serios, dar orice dep`rtare de ]ar`, mai lung` de dou` s`pt`måni, m` face s` m` gåndesc la o serie de branduri na]ionale, din care o s` \n[ir mai jos cåteva. Sunt branduri ale c`ror valori bine stabilizate ar putea provoca o criz` de invidie chiar [i m`rcilor din al c`ror destin se extrag lec]ii de marketing. Brandul “Baba din pia]` de la care iei cea mai buuuun` brånz` [i pe care dac` o sari o s`pt`mån` se uita mustr`tor la tine”. Brandul “cåinele vagabond care traverseaz` pe verde sau dac` o face pe ro[u, se preface schiop”. Brandul “taximetristul logoreic care pe durata a 10 minute trece de la furie la admira]ie fa]` de B`sescu, care [tie oricum tot, mai pu]in shortcuturi \n trafic”. Brandul “caravana de coviltire de doi cai putere, pe drum jude]ean, g`l`gioase [i colorate, capabile s` ]in` \n echilibru on top roof cåte un c`]el ambi]ios”. Brandul “drum blocat de oi impasibile [i simpatice cu a c`ror lån` nimeni nu are habar ce se \ntåmpl`”. Brandul “Fiaaaare lu`m! \n dimine]ile tårzii de duminic`, cånd la mine \n urechi ajunge strig`tura: Fiareloooor! – ceea ce m` face s` zåmbesc \n somnul chinuit de c`ldur`”. Brandul “pantaloni c`zu]i pån` la jum`tatea fundului din aplecarea \nc`p`]ånat` asupra unui motor ruginit [i peticit” [i care sunt sigur` c` se stric` doar ca s` dea b`rba]ilor b`utori de Noroc motiv de male bonding. Brandul “Curci, g`ini, ra]e \n
curtea vecin` sediului modern [i central al agen]iei”. Brandul “Audi A4 parcat \n fa]a blocului de garsoniere din cartierele proletare ale Bucure[tiului”. Brandul “vånz`toarea dr`gu]` cuprins` din cånd \n cånd de sentimente materne sau spirit civic pur [i simplu care-]i [opte[te nu v` recomand asta”. Brandul “cozonacii c`l`tori de paste care str`bat ]ara dintr-un cap`t \n altul, de la p`rin]i la copii”. Brandul “limba romån` care bine strunit` [i vorbit` de oameni care o iubesc \mi treze[te emo]ii din cele mai puternice, \nso]ite de lacrimi de rås sau de plåns”. Brandul “machismul [i feminismul local, dure social ca granitul [i moi ca ni[te pilote cu puf de pinguin odat` ajunse acas`”. ...{i toate celelalte branduri romåne[ti, \nc`rcate de contradic]ie [i care fac parte din mine ca fiin]` contradictorie ce m` aflu.
Adrian }uluca, Director Executiv la Propaganda Dac` a[ fi politician, u[or nehot`råt sau poate prea nostalgic a[ spune Romånia. Chiar [i f`r` branding de ]ar`, Romånia r`måne mereu surprinz`toare, cu spirit fabulos \n egal` m`sur`, integrat` \n Uniunea European` sau dup` caz \n absolut. Multe sunt de zis aici [i multe de f`cut. Dac` a[ fi mult prea orgolios a[ alege Propaganda, brandul pe care l-am crescut [i \n care am investit tot ce am mai bun. Oscarul meu se \ndreapt` \ns` c`tre Eugenia, brandul aspira]ional al copil`riei mele. Eugenia cred c` e prima marc` cu care am luat contact \n 1978 [i care a supravie]uit timpului spre
deosebire de multe alte produse de odinioar`. Eugenia se g`sea [i \n micul sat de munte unde am copil`rit [i \n magazinele din Bucure[ti. Eugenia ne bucura. Era acolo. Autentic [i profund romåneasc`. |nvelit` \n hårtie cerat`, f`r` prea mult` crem`, \ns` cu totul special`. Eugenia cea de 25 de bani. Cu un ambalaj simplu [i un gust minunat. Eugenia m-a \nso]it \n copil`rie, adolescen]` [i m` \ncånt` [i acum. Cred c` prima dragoste nu ar trebui uitat` indiferent de statutul social. Asta dac` setul de valori nu ]i se schimb` odat` cu contul \n banc`. Eugenia pentru c` e o marc` autentic` romåneasc`, pentru copilul din noi.
Alexandru Dumitrescu, Creative Director la McCann Erickson M-am gåndit mult, pentru c` sunt o groaz` de lucruri de care sunt ata[at \n Romånia. M-am gåndit c` mi-ar lipsi Metalfan, dar dup` aia mi-am dat seama c` Internetul se poate accesa de peste tot. M-am gåndit c` sunt m`rci romåne[ti de bere pe care le beau cu mare pl`cere, dar mi-am dat seama c` a[ rezista [i cu Beck’s-ul care \mi domin` topurile la ora actual`. Iar de måncare nu mai zic, sunt chiar foarte adaptabil. Sau a[ c`uta din cånd \n cånd un restaurant romånesc. Sau a[ cump`ra sarmale de pe net, haha! {i, practic, a[ putea cump`ra aproape orice lucru romånesc de pe net. Dar cea mai grea pierdere ar fi legat` de un lucru care nu se cump`r` [i pentru care nu exist` marc` \nlocuitoare; cea mai grea pierdere ar fi Sportul Studen]esc. Sigur, m-a[ duce pe site-ul echipei, iar Pilu (cum e el generos)
mi-ar mai scrie mailuri cu o cronic` de meci. Dar nu m-a[ putea duce såmb`ta la 11 cu el, cu Maldini, cu Fane sau cu Victor s` v`d 11 b`ie]i \n alb-negru care joac` fie \ncånt`tor, fie dezastruos – dup` cum au chef [i mai pu]in dup` cum le zice antrenorul. {i nici n-a[ mai vedea bannerele gåndite de Pilu cu “Mici, dar ai dracu’!” [i “Ga[ca nebun`”. {i probabil n-a[ mai auzi zecile de ironii [i auto-ironii pe care le scot pu]inii, dar creativii oameni de la tribuna 1. {i, \n fine, n-a[ mai putea s`-l sun plin de \ncåntare (sau de draci) pe Andi Moisescu, s`-i spun despre un meci la care n-a putut (iar`[i) s` vin` din motive obiective. Dar, cel mai mult mi-ar lipsi marca Sportul Studen]esc. {i to]i oamenii asocia]i direct sau indirect cu ea.
Cristofor Iosub, Managing Director la OgilvyAction C`ror marci le-a[ duce lipsa dac` m-a[ muta \n alt` ]ar`? Dac` m` gåndesc care sunt m`rcile la care ]in, primul gånd este c` n-a[ duce lipsa nici uneia, pentru c` acelea importante pentru mine ([i pentru majoritatea romånilor) par s` fie m`rci interna]ionale. Asta dac` e vorba de m`rcile pe care le port, de cele pe care mi le doresc, sau cele pentru care \i invidiez pe al]ii. Dac` m` mai gåndesc odat` totu[i, \mi vin \n minte m`rcile pe care \ntr-un fel sau altul le frecventez cu bucurie m`car din cånd \n cånd: c`r]ile de la Humanitas, r`sfoitul la C`rture[ti, ciolanul cu fasole de la Nicore[ti. Chiar dac` se spune ([i probabil mi se aplic`) c` de la o vårst` \ncolo devii nostalgic, nu am nicio emo]ie amin-
44-47 - brand neuitat
9/25/07
8:58 PM
Page 3
Septembrie 2007
campaign 45
ANALIZA 2
I CE ALE ROMÂNIEI tindu-mi de Eugenia, Dero sau Magazinul Cocorul, [i nu tresar cåtu[i de pu]in cånd mi se evoc` pantofii Guban sau bicicletele Pegas. Orice altceva ar ajunge la mine oriunde prin magazinele online, \ncåt doar locurile prin care un lucru sau altul (o marc` sau alta, \n sensul \ntreb`rii voastre) m-a \nso]it ar l`sa o urm` \n memorie. U[or de dat cu presupusul totu[i, poate \i \ntreba]i pe cei care tr`iesc \n afara ]`rii, aud c` Salamul de Sibiu e ceva c`utat \n Germania [i Italia. Dar nu e chiar un brand – apropo de branduri, Romånia \nc` n-a produs unul pe care s`-l regre]i.
Mirela Angelescu, Client Service Director la GMP Prima reac]ie: ce subiect frumos, felicit`ri! La a doua strigare: dar oare ce brand romånesc mi-ar lipsi? {i am \nceput s` le trec \n revist`. Top of mind: Dacia. Nu-mi mai lipse[te de cånd am plecat de acas` de la mama. Acum ceva (mai mult) timp. Apoi... Unirea. Mi-ar lipsi precis povestea sprijinitului \n coada sapei, poantele care au f`cut folclor, råsul-plånsul discu]iilor \n care vorbeam despre comunicarea Unirea cu amicii. Dar brandul? Nu, pentru c`-mi lipse[te brand experience, slav` Domnului! Zaraza, sunt \n aceea[i situa]ie. |mi smulge un zåmbet de drag de fiecare dat` cånd v`d sau amintesc ce spune. Fulga, poate? Nebunie de brand (\n curs de potolire). |mi place, consum, mi-ar lipsi?! Nu cred. Rom m-a umplut de bucurie la relansare, am crezut, am consumat. |nc` o fac, cu un fel de måndrie de supravie]uitoare a uni-
formei peste genunchi [i a benti]ei. {i-mi amintesc acum de \nc` o relansare, mai recent`: Eugenia. Nu pot s` spun c` m-a impresionat comunicarea, dimpotriv`, \ns` numele produsului a func]ionat ca gustul madeleinei lui Proust: dulcele din pauza de la [coal` sau cel care \nso]ea a 5-a lectur` a “Copiii capitanului Grant”. A[adar, \n plin` campanie de relansare Eugenia, plecat` fiind “la col]” s` cump`r tot felul de ifose dulci, m` trezesc luånd 2 eugenii. Pentru mine. Apoi, re\ntorcåndu-m` la raft s` mai iau 8, c` suntem mul]i pe etaj. Hmm... simt ca m` apropii de zona \n care brandurile sunt mai aproape de a-mi lipsi...
Andreea Sandu, Account Director la McCann Erickson Nu e u[or de zis exact ce brand mi-ar lipsi cel mai mult, probabil c` ar fi mai multe. Fisa nu \mi pic` pe loc. Luånd-o matematic \n scopul de a-l g`si, m` gåndesc c` ar trebui s` \mi lipseasc` un brand pe care \l iubesc foarte mult, dincolo de ra]iune. Ei, chiar a[a ceva nu exist`. A[a c` m` gåndesc c` ar putea fi un brand care face parte din rutina mea, care s` m` bucure [i care s` fie legat de glie. Legat chiar la propriu, pentru c` a[ avea mai multe branduri preferate, din media, dar pe care logistic le-a[ putea “lua cu mine” gra]ie Internetului. Luånd-o logic [i prin eliminare, am g`sit un brand [i nu orice fel de brand, ci unul cu dichis: C`rture[ti. Asta pentru c` acolo g`sesc nu numai film, carte [i ceai, ci pentru c` acolo g`sesc un spa]iu intim [i firesc \n care sim]i c` mai e o Romånie afar` de cele 2 pe care le-a \mp`r]it N`stase. Una tån`r`,
cu bun sim] [i care vibreaz`. Cred c` \mi va lipsi pentru sentimentul acela pe care \l ai cånd apare o speran]` dup` un col]. Asta pentru un om care a travesat adolescen]a [i tranzi]ia post comunista \n acela[i timp \nseamn` destul de mult. Sau \mi va lipsi doar pentru c` \n unele zile ploioase intram \n C`rture[ti (cel mic, primul) [i era mereu – coinciden]` – o melodie care \mi pl`cea, a[a c` st`team la un ceai pån` se mai potolea ploaia. |mi poate lipsi [i numai pentru simpla satisfac]ie c` de fiecare dat` stau la ceain`rie pe alt scaun (sunt desperecheate) [i plec de acolo cu o stare de bine. |n concluzie cred c` un brand care \mi va lipsi va fi un brand din rutina mea, care s` fi generat emo]ii \n trecut [i amintiri puternice, care mai apoi s` nasc` nostalgii.
Mihai Bot`rel, copywriter la Leo Burnett & Target Dac` a[ emigra din Romånia, cel mai mult mi-ar lipsi brandul Steaua. Ce e mai frumos decåt s` auzi toate blocurile din jur strigånd goool \n acela[i timp cu tine? Pasiunea pentru Steaua e o tradi]ie de familie [i soarta ei m` intereseaza poate mai mult decåt ar trebui. M` uit mereu la ce juc`tori transfer` [i chiar fac scouting de juc`tori pentru echip`, chiar dac` nimeni nu ]ine cont de lista mea. Urm`resc foarte atent meciurile [i \mi dau cu p`rerea despre fine]uri de tactic`. M` enerveaz` cånd sunt la meci cu prieteni care stau la palavre non-stop [i \ntorc capul spre televizor doar cånd se d` vreun gol. Dar pe lång` Steaua, mi-ar lipsi [i alte branduri. Oricåt de politi-
cally correct ar suna, meciul n-ar fi meci f`r` Nutline, Bergenbier, Marlboro sau Orange.
Costin Popescu, Creative Director la Cap Cred c` vårsta, construc]ia [i cei doar 17 ani petrecu]i \n capitalismul din ]ara noastr` m-ar impiedica s` \mi lipseasc` cu adev`rat branduri \n cazul unei emigr`ri. Brandurile care \mi plac le pot g`si cu siguran]` [i \n alte ]`ri mai dezvoltate. Dac` mi-ar lipsi ceva totu[i ar fi Cap, adic` colegii [i Steaua Bucure[ti.
C`t`lin Rusu, Senior Copywriter la Cohn & Jansen / Ashley & Holmes |n teorie [i \n realitate, pentru mine brandul \nseamn` experien]` oferit` [i manifestare resim]it`, iar mai recent brandul romånesc care [i-a f`cut loc cu bocancii, dar [i cu flipflop[ii \n mintea [i-n sufletul meu este categoric Cohn & Jansen. Dac` a[ pleca din ]ar`, `sta-i brandul c`ruia i-a[ sim]i lipsa, c` doar n-o s`-mi lipseasc` un suc, o bere sau un automobil?! Nu-mi aduc aminte exact cånd am
b`ut prima cola, dar am clar \n cap primul brief, prima idee, primul pitch cå[tigat, primul spot filmat (cu Radu pentru Fiat Albea), primu’ Ad’Or, Ad Print sau Portoroz, primul premiu, primul brand creat de la zero, prima ceart`, prima del`sare, prima dezam`gire, primul moment de luciditate, prima be]ie, primul workshop cu KesselsKramer, primii colegi deveni]i prieteni and so on. De vreo 5 ani, coeren]a, consisten]a, credibilitatea [i mai ales constanta C&J au dat cu plus la mine. Am construit [i-am consumat zilnic dintr-un brand cu ale c`rui valori sunt solidar de cele mai multe ori. Da, sunt believer, nu mi-am f`cut tricou cu C&J, dar mi-a[ face, cu D&G prea are toat` lumea. Cohn & Jansen \mi “m`nånc`” fizic o mare parte din zi [i nu numai. Lipsa lui mi-ar provoca frustrare [i triste]e. Deja-mi provoac`, mi-a fost foarte greu s` m` despart de logo-ul interbelic cu mult ro[u, de sediul din Dionisie Lupu 50, codul 63 C de la interfon, parkingul aiurea \n mijlocul intersec]iei, liftul pervers de mic, u[a ro[ie, Sica (“doamna de serviciu”) [i a ei vorb` (“ Domnu’ Isus s` v` binecuvinteze...”). Pentru mine, Cohn & Jansen a \nsemnat [i \nseamn` mult mai mult decåt un brand de servicii, o agen]ie de publicitate sau un job, \nseamn` oameni [i rela]ii personale. Oamenii care m-au ajutat \ntr-un fel sau altul s` m` formez ca om. A[ vrea s` le mul]umesc \n ordine cronologic`. Cei pleca]i \n ace[ti 5 ani: AlinaB`nescu, Drago[ Ivan, Gabi S`ftescu, Alecu, Andreea Marciuc, Ana [i Leutzu, Bumbu, Giovani, Mo[teanu, Hanny, Diana Oan]`, Aura, Marc, Ramona [i R`zvan. {i cei care suntem [i acum: Andrei, Cristina, Emilian, Harald, Anca U., Luiza, Ancutza, Tavi, Cristina D., Andreea M., Ligia, Carmen, Vali, Raluca, Radu, Alex N., Ciprian, Lucian, Alina, Daniel G., Daniel C., Tatiana, Mihaela, Cristiana, C`t`lin P., Alex. S, Laura, Alex. B, Anca B., C`t`lina [i Adrian. Panoul de pe Arthur Verona cu tot ce \nsemn`, noul sediu din Aurel Vlaicu [i mai ales celalalte intangibile ale brandului C&J mi-ar stårni nostalgii sincere, greu compensabile. Cånd m` gåndesc la emigrare, mi se face deja dor de C&J, v-am l`-
44-47 - brand neuitat
46
9/25/07
8:58 PM
Page 4
campaign Septembrie 2007
ANALIZA 3 sat, fug la agen]ie! {i nu uita]i, “cump`ra]i” Cohn & Jansen!
Cr`i]a Coman, Group Creative Director la McCann Erickson Am \nceput s` emigrez acum aproape 7 ani. De atunci emigrez \n fiecare an [i chiar de mai multe ori pe an. |n fiecare concediu fac cåte un mic exerci]iu de emigrare. M` \ntreb de fiecare dat` dac` [i dac`. {i-mi dau seama de fiecare dat`, \nc` din prima noapte petrecut` pe alte perne, ce-mi lipse[te mai mult [i mai mult din Romånia. De fapt, \mi dau seama de ce mi-e dor. Pentru c` dorul e mai mult decåt lipsa unui brand, e lipsa unui brand cu care ai o leg`tur` emo]ional`. Mi-e dor de oameni. Oamenii pe care i-am l`sat acasa. Oamenii care [i-au construit branduri \n mine. Oameni pe care-i v`d \n fiecare zi sau pe care nu i-am v`zut ani de zile, de parc` imediat ce trec grani]a mi s-ar activa brusc toat` memoria afectiv`. Le simt lipsa direct \n stomac, ca pe un gol ciudat, de neumplut cu fructe de mare, soare [i nisip [i m`ri s`rate. O absen]` \ntåi voalat`, care devine pe zi ce trece din ce \n ce mai acut`, pån` cånd stomacul mi se strånge chinuitor. Pån` cånd simt c` dac` nu plec imediat \napoi acasa, a[ putea muri imediat de foame de oameni. De parc` ei to]i s-ar fi stråns \n stomacul meu \nc` de cånd eram mic` [i pån` acum. De-a lungul timpului cred c` trebuie s` fi adunat \n stomac un ora[ \ntreg, pentru c` din an \n an golul e mai mare. |ntr-o emigrare de doar 2 s`pt`måni, singurul brand de ne\nlocuit \n mine ar fi oamenii. |ntr-o emigrare mai lung`, probabil c` o s`-mi fie dor chiar de mine \ns`mi. Nu cred c-a[ mai fi aceea[i \n alt` parte. Dac` suntem \n bun` parte brandurile pe care le consum`m, eu consum zilnic doze bune de Bo]an, Tzugu, Raluca, }inc, Boc`, Ionutz, Trip[a, Olivia, Pil`fior [i Dan [i Sorinel [i Maldini, Adela, Mihnea [i Titus, Monica, Cos ([i Frodolic`, desigur!). {i din cånd \n cånd Alina, Adela, Silviu, bunica [i Diana [i mama [i tata [i chiar vecina de deasupra, care [tie mai bine ca mine la ce or` vin \n fiecare noapte.
Pe termen mai lung [i mai lung, \ntr-o emigrare definitiv`, probabil c` mi-ar fi dor chiar de dor. Dac` dorul o fi vreun brand romånesc. Din cånd \n cånd iau cåte o pauz` de Romånia, tocmai ca s`-mi lipseasc` [i mai mult. {i m` \ntorc cu bra]ele deschise ca s` prind \n ele oameni-branduri cu care s`-mi umplu golul din stomac.
Octav Gheorghe, Creative Director [i Managing Partner la Gavril` & Asocia]ii Avånd \n vedere c` \n ultimii 25 de ani nu cred c` a trecut o zi f`r` s` m` \ntreb hamletian “Ce dracu mai caut aici?”, presupun c` sunt posesorul setului complet de motive [i contramotive. Pentru motive, v` invit s` ie[i]i din cas`, s` privi]i cu luciditate tot ce se \ntåmpl` \n jur [i s` nota]i pe un carne]el; dup` un sfert de or` ve]i tasta adresa unui site de joburi extern (\n Golful Persic de exemplu, se pl`te[te bine, iar clima e ca aici). La contramotive, povestea se complic`. Dac` tot vorbim de branduri, principala piedic` \n a trånti u[a dup` mine, e binecunoscuta franciz` interna]ional` “Frica & Lenea”. Iar dac` \nving pån` la urm` un asemenea obstacol, ceee ce m` va ]ine aici sau ceea cemi va face s`-mi tremure b`rbia de emo]ie odat` ajuns acolo nu va fi, din fericire, un brand. Pentru c` pu]inele branduri romåne[ti “istorice” au putere mai degrab` anecdotic` decåt de ata[ament fanatic. Lucru demonstrat prin situa]iile: M`nånc un croissant pe o terasa din Montmartre. Firesc, primul gånd: “Doamne, de ce trebuie s` m` chinui cu porc`ria asta? De ce nu m` desfe]i cu o Eugenia? Grea e povara dezr`d`cin`rii!”. O lacrim` mi se prelinge pe obraz. Conduc un Subaru pe o autostrad` din Asia. N-am pace nici de data asta, presiunea brandurilor na]ionale e atåt de feroce \ncåt \mi transform` pl`cerea \n cazn`: “Unde sunt dinamica, gra]ia [i suple]ea unei Dacii 1300 Sport?”. Oftez, apoi lovesc nervos cu palmele \n volan. “Am fost un dobitoc!”. Lacrimile \mi ud` barba. Iar majoritatea brandurilor noi fug de originalitate [i de ata[amentul la specificul na]ional. B`u-
turile se str`duiesc s` sune cåt mai fran]uze[te, iar salamurile sunt de-a dreptul italiene[ti. Fosta mea [ef`, o doamn` din U. S. and A., ne spunea c` ar conduce 1000 de kilometri f`r` oprire pentru o chiftea de la Burger King. {i sunt convins c` a [i f`cut-o. Nu cred c` m-a[ urni mai mult de 10 metri pentru o cinzeac` din neao[ul Couture. Sunt \ns` sigur c` odat` [i odat` va veni [i timpul maturit`]ii patriotice. Momentul \n care voi suspina discret dupa kitul na]ional: ]uica, p`trunjelul, ciorba de burt`, cei doi scriitori romåni, ciolanul cu fasole, cei doi regizori romåni, borcanul cu mur`turi, sarmalele [i CD-ul cu muzic` romåneasc` – lucru care \mi va [i confirma senilizarea. A[a c`, salvator pentru gradul de ridicol al acestui articol, nimic din ceea ce ar putea s` m` \mpiedice s` emigrez nu e brand. Ca mai tot romånul; m` ata[ez mai degrab` de produse decåt de branduri. A[ regreta sincer limba romån`, o familie vesela, dar \n sc`dere numeric`, un cerc din ce \n ce mai restråns de amici [i o arie din ce \n ce mai sc`zut` de locuri geografice frecventabile. Cam sub]ire pentru a umple acea halucinanat` alc`tuire lingvistic`, “Brand de ]ar`”.
Ioana Iordache, CEO la Leo Burnett & Target N-am s` emigrez niciodat`. Sunt o groaz` de lucruri despre care spun c` “n-am s` fac niciodat` a[a ceva”, dar las o porti]` de sc`pare, c` poate nu se [tie. Cu asta n-am \ns` nici o rezerv`. Nu exist` nici un motiv, ra]ional sau emo]ional, care s` m` determine s` plec. Absolut nici unul, [i nici o oportunitate pe care a[ putea-o \ntrez`ri \n alt loc decåt aici. Mi-ar lipsi mult prea multe [i n-a[ avea cum s` le cump`r. Nu branduri, ci pove[ti [i amintiri, istoria mea, a celor dragi, sentimentul c` “I belong”. {i de parc` dorul asta n-ar fi destul, mi-ar lipsi r`u de tot telemeaua de vac` din Pia]a Doroban]i, ro[iile de la ]`ranii din Matache, vi[inata de cas` a unchiului meu, zacusca doamnei Gabi, cozonacul trimis “pe tren” de la Suceava, micii de la Coco[atu’, salata de vinete de la Ok Deli din Floreasca, ]ui-
ca fiart` de la Coliba Haiducilor, hamsiile pr`jite din Vama Veche. {i roman]ele vechi, dar pe astea le-a[ avea pe vinil. E [i trist [i vesel, \n acela[i timp. Nu mi-ar lipsi nici un brand, ci doar produse “home made” cu prec`dere, c`rora le ata[ez eu un set de valori \n care amintirile joac` un rol important, cu benefituri care sunt relevante doar din perspectiva acestor amintiri. Or fi [i ele un fel de branduri, \ns` din cu totul alte considerente, nu de marketing clasic. E trist c` nu exist` un brand romånesc de care s` fiu ata[at`, [i e vesel c` ce mi-ar lipsi sunt lucruri f`cute de mån` de om, f`r` tehnologie ISO, la scar` mic`, cu suflet, cu foarte mult` istorie, transmis` din genera]ie \n genera]ie.
Ileana Tomescu, Managing Director la Brand Connection Am stat mult [i m-am gåndit la un brand romånesc de care mi-ar fi greu s` m` despart \n cazul \n care a[ pleca din ]ar`. Desigur c` \n minte mi-au venit m`rci precum Eugenia, un produs nelipsit din birou chiar [i acum, Brifcor, care \mi treze[te amintiri pl`cute din perioada copil`riei, sau Tarom, compania aerian` care \mi inspir` \ncredere [i pe care o folosesc frecvent \n deplas`rile mele. Un coleg mi-a s`rit \n ajutor oferindu-mi spre inspira]ie albumul “M`rci romåne[ti de succes”. L-am r`sfoit cu speran]`, dar mi-am dat \n curånd seama c` nu rezonam cu nimic. M-a[ putea lipsi cu u[urin]` de toate cele enumerate mai sus, \n alte zone a[ g`si cu siguran]` alternative mai mult sau mai pu]in asem`n`toare. Dar Parcul Her`str`u nu exist` nic`ieri altundeva [i brusc am realizat c` aceasta este marca de care nu m` pot lipsi, locul care mi-a marcat toate perioadele vie]ii. |n copil`rie, gåsca [i curcanul de bronz din zona Expoflora m` fascinau cel mai tare. |mi amintesc cu nostalgie cum, pe la vårsta de 3 ani, m` smulgeam din måna tatei [i alergam s` m` urc pe curcan. Mi se p`rea o statuie imens` [i, de acolo de sus, m` sim]eam mica regin` a parcului. Mai apoi, \n anii adolescen]ei, au urmat plimb`rile
romantice [i primul s`rut, iar acum, la maturitate, plimb`rile cu bicicleta sau rolele. Toate acestea \mi fac aceea[i pl`cere ca \n zilele cånd st`påneam lumea coco]at` pe curcanul de bronz. Am v`zut multe parcuri din ]ar` [i din str`in`tate, unele mult mai frumoase [i mai bine \ngrijite, dar parfumul special al acestui loc nu are substitut. Mirosul combinat de ap`, flori [i p`månt are pentru mine un farmec aparte. Parcul Her`str`u reprezint` “marca de care nu m-a[ putea lipsi”, locul \n care revin iar [i iar cu aceea[i pl`cere, descoperind noi puncte de atrac]ie; este oaza mea de lini[te [i col]ul de lume \n care m` reg`sesc.
Nora Ioni]`, Managing Director la Lowe Public Relations Deja simt c` am emigrat, din Romånia pe care o [tiu \n Romånia invadat` de branduri “str`ine[ti”. Mie mi-e dor [i acuma de Mercerie. {i de Alimentara. {i de vafe. De fapt, sunt o nostalgic` a vremurilor dinainte de 1989 [i nu mi-e fric` s` spun asta. Sunt convins` c` to]i privim cu duio[ie spre trecut, pentru c` acolo, undeva, este copil`ria sau tinere]ea fiec`ruia, \ntotdeauna dulce [i invadat` de bine. {i iat`-m` acum, prizoniera limbajului nou din publicitate [i PR. C`ci [i la Lowe PR vorbim tot despre “core target” [i despre “market share” sau “top of mind”... De fapt, no]iunea “public relations” este atåt de departe de orice traducere romåneasc`, \ncåt m` simt ca un pionier para[utat \n occidentul de pe Radu Voda 17 ! Dar s` revin la brandurile romåne[ti... Un brand serios, care a pierdut teren din cauza invaziei str`ine, este produc`torul de pantofi Clujeana. Chiar, mai exist` Clujeana, sau a dat faliment [i a fost cump`rat` de italieni? Revista Cutez`torii nu mai exist` [i nici nu [tiu vreo publica]ie care s` atenteze la locul pe care \l ocup` aceast` revist` \n via]a mea (al`turi de Pif, bine\n]eles!). M` bucur c` a \nviat Eugenia, dar este sufocat` de copiile care au ap`rut pe pia]` \n acela[i timp. A[tept bombonelele Cip [i Mentosan-ul. Mai fac un exerci]iu: m` uit pe
44-47 - brand neuitat
9/25/07
8:58 PM
Page 5
Septembrie 2007
campaign 47
ANALIZA 4 biroul meu, unde am multe obiecte, ca orice persoan` de sex feminin care se respect`. {i v`d Johnson & Johnson, v`d parfumul (nu e Miraj), am bomboane de ciocolat` (nu, nu sunt romåne[ti), am pixuri Uni Ball [i o cutie de Antinevralgic. Evrika! Asta e, dac` plec din ]ar` \n mod cert o s`-mi lipseasc` Antinevralgic-ul nostru cel de toate zilele.
Sorin Psatta, Strategy & Research Director la Graffiti BBDO Este \n firea omului s` fie nemul]umit, nemul]umit din cauza a ceea ce are, nemul]umit din cauza a ceea ce nu are. Cred c` multe dintre lucrurile [i oamenii care m` nemul]umesc ast`zi, dar care \mi sunt al`turi prin simplul fapt c` tr`iesc [i lucrez \n Romånia, mi-ar lipsi dac` a[ emigra. Asemenea aerului ori a apei, de obicei nu le invoci ca fiind esen]iale vie]ii tale, dar absen]a lor te marcheaz` instantaneu... Consilierii maritali recomand` uneori cuplurilor cu probleme cåte o perioad` de separare pentru a se putea re\ndr`gosti ulterior; \ntr-o manier` similar`, o c`l`torie \n str`in`tate poate fi o ocazie excelent` dup` care, la \ntoarcere, descoperi cåt de pline de “parfum” sunt scenele cotidiene de acas`. {i chiar te miri, realizånd ce mult ]i-au lipsit... |n orice caz, dac` a[ emigra, nu vreun brand anume a[ regreta, ci mai degrab` oamenii, “consumatorii” din spatele lor. Este o vorb`: Romånia este o ]ar` foarte frumoas`, p`cat c`-i locuit`! L`sånd deoparte formularea istea]`, de copywriter veleitar, chiar nu pot s` fiu de acord cu fraza asta, locuitorii acestor t`råmuri – educa]i ori nu, buni ori r`i – vor reprezenta \ntotdeauna, pentru mine, adev`ratul element de diferen]` (uspul!!!) al ]`rii \n care m-am n`scut. A[a c`, dac` a[ emigra, asta cred c` mi-ar lipsi cel mai tare: romåna[ul neao[, plin doldora de principii, dar gata s` se fac` “frate [i cu dracul, pån` trece puntea”, cu “pieptul de aram`”, dar perfect con[tient c` “sabia nu taie capul plecat”, ospitalier a[a cum \l [tim din manualele [colare mai vechi, dar dåndu-[i “brånza pe bani”. Mi-ar lipsi amatorismele, impro-
viza]ia, lipsa de experien]` mascat` prin tupeu obraznic, entuziasmele de moment [i nervii de poman` – multe dintre lucrurile f`cute de oamenii care \mi sunt al`turi acum, prin simplul fapt c` tr`iesc [i lucrez \n Romånia. Ceea ce, slav` Domnului, m` face s` fiu cåt se poate de viu \n fiecare zi!
Raluca Feher, Senior Copywriter Cap Singurul brand pe care l-a[ lua cu mine ar fi OTV-ul. Imposibil de copiat, OTV-ul este reflexia adev`ratei Romånii c`reia \i pas` mai mult de Ralph [i povestea criminalului care [i-a ucis amanta pentru c` a strigat numele altuia \n timp ce f`ceau dragoste, decåt de pensii, \nc`lzirea planetei sau suspendarea pre[edintelui. Un brand care spune mai multe despre poporul romån decåt 236 de focus grupuri pl`tite cu bani grei. Dac` a[ emigra mi-a[ lua OTVul cu mine nu din admira]ie, ci din necesitate. Pentru c` atunci cånd mi-a[ dori s` m` \ntorc \n ]ar` ar trebui doar s` consult OTV-ul. {i atunci cånd Dan Diaconescu va discuta cu faimosul ziarist Luis Lazarus despre reciclarea hårtiei [i a plasticului peturilor, voi [tii c` este momentul s` vin acas`.
Radu Florescu, CEO la Saatchi & Saatchi Romånia |n primul rånd, nu a[ emigra \n adev`ratul sens al cuvåntului din Romånia, pentru c` \ntr-o economie global` chiar nu mai conteaz`. Cred c` produsul / brandul care mi-ar lipsi cel mai mult ar fi salata de vinete. Mul]i ar fi de
acord c` nu este un brand cu adev`rat, dar din multe puncte de vedere dac` ne uit`m la ceea ce \nseamn` cuvåntul brand, este. |n primul rånd, din punct de vedere al recunoa[terii, numele este un brand extrem de cunoscut [i apreciat \n Romånia. |n al doilea rånd, este un produs care este consumat pe scar` larg` datorit` gustului extraordinar [i a propriet`]ilor sale nutritive. |n al treilea rånd, [i poate din cel mai important punct de vedere, este iubit de mii de consumatori romåni [i nu numai. Luånd \n considerare toate aceste aspecte, a[ spune c` salata de vinete ocup` \n sufletul meu locul pentru cel mai bun brand romånesc, care mi-ar lipsi dac` a[ migra \napoi \n SUA sau \n Fran]a. De asemenea, pentru mine este unul dintre lovermark-urile mele. De[i unii ar putea spune c` vinetele pot fi f`cute [i \n afara Romåniei, iar mama mea chiar a \ncercat de mai multe ori acest lucru, chiar dac` ajungi aproape de produsul real, nu este \n final acela[i lucru. Un alt brand care a ajuns pe shortlistul meu au fost mititeii. Au pierdut \ns`, pentru c` oricåt de mult i-a[ iubi eu, ei nu m` iubesc pe mine. Pentru cei care se a[teptau de la mine s` le spun Dacia, Connex (acum Vodafone) sau Alka, \mi pare r`u c` \i dezam`gesc. Pentru mine acestea sunt \ntr-adev`r branduri, dar pe care le-a[ uita u[or dac` a[ pleca.
Roxana Dumitru, Managing Director la Leo Burnett & Target |ntrebarea aceasta m` arunc` cu 10 ani \n urm` cånd tr`iam cu acest gånd zi [i noapte: s` emigrez, s` plec cåt mai repede din ]ara asta \n care nu mi se deschide nicio perspectiv` real`, \n care nu pot face nimic interesant [i \n care muncesc ca un cåine pe nimic... Aproape c` am [i f`cut-o... ceva m-a oprit \ns` \n ultima secund`... \n fine, mi-am schimbat mult gåndirea de atunci. Acum, dac` a[ ajunge s` fac acest pas, nu cred c` mi-ar lipsi vreun brand anume. Pentru mine nu exist` un brand romånesc f`r` de care n-a[ putea tr`i. Pentru c` dulcea]a de nuci sau marmelada pe care o f`cea bunica, sau cire[ele
din gr`dina ei nu sunt branduri decåt pentru mine [i, din p`cate, nu vor mai avea niciodat` gustul de atunci din copil`rie. Sunt branduri pe care le aveam \n copil`rie, au disp`rut ni[te ani [i apoi s-au relansat: de exemplu Brifcor – care \ns` m-a dezam`git... \n copil`rie \l degustam cu o pl`cere infinit` pentru c` era a[a un “rara avis”, iar acum nu pricep de ce eram atåt de disperat` s`-l beau. {i mai \nnebunit` eram dup` un Pepsi rece – era clar s`rb`toare mare cånd ajungeam s` beau un Pepsi. Cum a ajuns \ns` Coca Cola \n måinile mele, am sim]it “the real thing” [i pentru mine Pepsi a c`zut pe locul 2. Una peste alta, cred c` avem branduri romåne[ti care sunt pe drumul cel bun, care \[i creeaz` un univers al brandului, care atrage un target devotat, \ns` drumul e lung [i deloc simplu. Important este ca marketerii s` cread` \n viziunea brandului [i s` fie consecven]i \n tot ceea ce fac pentru construirea brandului.
Ioana M`noiu, Managing Partner la GMP PR Exist` \n Bucure[ti un loc pe care nu l-a[ da pe toate locurile din lume. Un loc \n care g`se[ti filme de art`, pe care ]i le-ai dorit dintotdeauna s` le vezi, dar erai prea mic cånd au fost date la televizor. Un loc \n care g`se[ti o gr`mad` de c`r]i [i ni[te super albume pentru toate hobbyurile posibile. Mai g`se[ti [i muzic` bun` [i muzic` fran]uzeasc` pe care nu o s` o vezi niciodat` la Diverta. G`se[ti cadouri atunci cånd ai r`mas pe ultima sut` de metri. G`se[ti tot felul de ceaiuri sofisticate [i c`ni speciale. Po]i s` bei un ceai [i s` cite[ti o carte. Din cånd \n cånd mai sunt expozi]ii, concerte sau lans`ri. O dat` l-am vazut pe Pascal Bruckner r`sfoind o carte lång` mine. Po]i s` stai aici ore \ntregi [i s` nu-]i dai seama cånd a trecut timpul. |mi place c` sunt foarte multe lucruri frumoase \n`untru, de[i e destul de mic. C` e deschis pån` tårziu [i e pe Magheru. C` oamenii din`untru se poart` frumos cu mine [i au r`spunsuri la toate \ntreb`rile. Poate c` mai sunt multe altele la fel pe lumea asta, poate mai luxoase sau
mai frumos decorate, poate mai mari sau mai spectaculoase. Poate c` po]i g`si la un loc [i mai multe c`r]i [i mai multe filme [i mai multe CD-uri [i mai multe ceaiuri [i mai multe albume de arta. Dar mie \mi place la C`rture[ti...
Silvia Zbårcea, Senior Media Planner, Universal McCann Bucure[ti Primul lucru care \mi sare acum \n minte este pufuletele romånesc... Galben, plin de amintiri frumoase din copil`rie, gustarea de diminea]`, ce poate fi mai minunat? De altfel, este un fel de måncare pe care \l vei g`si \n mod frecvent pe biroul meu... Este un lucru care m` face s` m` simt copil [i \mi place la nebunie! Oricåt de multe delicatesuri culinare s-ar inventa \n afara grani]elor Romåniei, trebuie s` recunosc c` nimic nu m` face s` m` simt, ca acas`, mai bine ca o pung` de pufule]i proaspe]i. Este mirosul [i gustul copil`riei la care \mi place s` m` \ntorc ori de cåte ori am ocazia. Oare cum ar fi o campanie social` pentru sus]inerea pufuletelui \n dieta zilnic` a copilului? S` fie introdus \n programul “Pufuletele [i laptele”... Eu, una, l-a[ introduce \n prezentarea ]`rii noastre! Capitol special [i dedicat... poate chiar o vizit` la fabrica de pufule]i, cu un circuit prin toate zonele Romåniei (prima oprire din fiecare ora[ s` fie la fabrica de pufule]i, apoi restul: biserica, muzee, casa memorial` al lui X etc.). Ocazie unic` \n via]`! Iar experien]a ar fi unic` pentru majoritatea turi[tilor! De ce s` nu fim [i noi faimo[i pentru o delicates` care ne reprezint` \nc` de cånd eram copiii? Toate celelate ]`ri au ceva \n acest sens: ciocolat` \n Belgia, croissantu’ \n Fran]a, budinc` \n Anglia, noi de ce nu am avea ca desert pufuletele romånesc? |n acest sens \nfiin]ez azi un yahoo group: “Pufuletele meu”. |i a[tept pe sus]in`tori s` se \nscrie [i s` dea cu reply-iul la hot topicurile zilei: “Cum mi-a schimbat via]a pufuletele”, “Cum s` sl`besc \n 3 zile cu pufule]i”, “Ce e via]a f`r` pufule]i?”, “Cum se face, dom’ne, pufuletele?!” V` a[tept!