02 fisa analitica de inventariere a monumentelor si ansamblurilor istorice final

FIȘA ANALITICĂ de inventariere a monumentelor și ansamblurilor istorice

1. IDENTIFICARE

1.1.

Cod LMI

B-II-m-A-18518

1.2.

Categorie

A și B

1.3.

Denumire oficială

Observatorul astronomic Filaret -Casa Bosianu și Observatorul Astronomic -Clădirea Soare, Mica Sală Meridian, Pavilionul Seismologic

2. LOCALIZARE ADMINISTRATIVĂ

2.1.

Stat

România

2.2.

Județ

-

2.3.

Localitate

București

2.4.

Cod poștal

040557

2.5.

Stradă, număr actuale

Cuțitul de Argint nr. 3-5

2.6.

Localitate anterioară

București

2.7.

Stradă, număr anterioare

Via Mitropoliei, până în 1871 (cfr. hartă 1871- Pappasoglu), în 1868 str. 11 Iunie devine str. Cuțitul de Argint, cfr. Hartă 1895 are loc parcelarea str. Cuțitul de Argint

2.8.

Coordonate geografice

44°24´34,44´´ N , 26°05´41,30´´ E

2.8.1.

Referințe geografice

S-V Parcul Carol I

2.8.2.

Identificare cartografică

17-18-c-b, 19-20-c-b

2.8.3.

Sistem cartografic utilizat

Cadrastru 1991, 1:2000

2.8.4.

Coordonate Y, X, Z

3. TIP DE PROPRIETATE

3.1.

Stat

România

3.1.1.

Proprietate publică a statului

-

3.1.2.

Proprietate privată a statului

Statul Român prin Administrator Institutul Astronomic

3.2.

Mixt

-

3.3.

Privat

-

4. DATARE

4.1.

Epocă

5,6

4.1.1.

Datare început

4.1.2.

Datare sfârșit

4.2.

Datare prin perioade

1871-1895

4.3.

Datare prin interval de date

1856-18611

4.4.

Datare precisă

-

1

cf. INP fond DMI, Studiu istoric+foto (Casa Bosianu), Documentație pentru obținere avize, 1992, arh. O. Dimitriu, Sinteza studiu istoric preliminar – pag. 3

5. ISTORIC. PERSOANE ȘI EVENIMENTE ASOCIATE ISTORIEI MONUMENTULUI

5.1

Istoric

5.1.1

Casa Bosianu ”coincidența apartenenței comanditarilor aceluiași cerc, al credincioșilor, ba chiar camarilei, lui Cuza Vodă, Casa Universitarilor aparținând Maiorului Cezar Librecht”1 – între 1856-1861 activitatea arh. Luigi Lipitzer, arhitectul Casei Universitarilor Librecht-Filipescu, nu este documentată;

1864 (11 februarie) primul Guvern (după modelul francez

Consiliu de Stat) și redactarea Codului Civil Românesc originala adaptare a codului Napoleon; 26 ian.-7 feb. și 14-26 iunie 1865 ”casa din Dealul Filaretului devine reședința Președintelui Consiliului de Miniștrii al României” 2

” Din informațiile culese rezultă că aici au avut loc întîlniri importante premergătoare actului Unirii Principatelor Romîne (1859) și ar fi fost găzduit, scurt timp Alexandru Ioan Cuza.

Clădirea a fost realizată in sec. XIX (cu aproximație în perioada 1850-1859) și a aparținut fostei proprietăți Bosianu.”; ”[…] a fost cumpărată în 1888 prin decizia ministrului P. Carp și atribuită Institutului Meteorologic al Romîniei, fondat de Ștefan C. Hepitas – director al institutului Meteorologic și al Serviciului Central de măsuri și greutăți, membru Corespondent al Academiei Romîne.”; ” Așa cum rezultă din lucrarea ” Organizarea Serviciului Meteorologic al Romîniei” apărută în 1899, aflată în prezent în Biblioteca Institutului Astronomic, Ștefan C. Hepitas organizase deja aici la 1893 un valoros complex cu clădiri și dotări în aer liber destinate Institutului Meteorologic.”3

5.1.2

Observatorul Astronomic

„În 1908 Serviciul Astronomic al României este integrat în Observatorul Astronomic și Meteorologic, sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice ”4 fiind numit director Nicolae Coculescu. La câteva luni de la numirea sa în funcție, îi scrie profesorului H. Kobold, directorul revistei “Astronomische Nachrichten” “În aprilie, am avut norocul să obţin un început de fonduri, necesar pentru comandarea instrumentelor.

Deoarece institutul nostru meteorologic – care datează de aproape 24 de ani – se află pe un loc destul de propice, s-a hotărât să se înfiinţeze un servicu astronomic pe lângă cel meteorologic, care exista deja. […] Partea mecanică a fost încredinţată dlui P. Gauthier, iar cele două lentile institutului optic G. şi S. Merz. În sfârşit, în ceea ce priveşte planul şi construcţiunea edificiului (care cuprinde o sală meridiană şi clădirea ce va suporta o cupolă de 11 m diametru) ne-am adresat dlui A. Engels, arhitect de la Observatorul din Bruxelles (Uccle). În ceea ce priveşte personalul, afară de cel pentru meteorologie, format din 7 persoane, am prevăzut pentru serviciul astronomic doi astronomi asistenţi şi doi elevi –astronomi, cum şi un calculator şi un fizician ai Observatorului. Pentru a-i obişnui cu observaţiile, doi dintre licenţiaţii noştri în ştiinţe au fost trimişi deja: unul pentru astronomie la Observatorul din Paris, altul pentru meteorologie la Deutsche Seewarte din Hamburg. Sper că un al treilea titrat al Facultăţii noastre de ştiinţe va fi primit la Observatorul din Potsdam pentru astronomia fizică.”5

O descriere a demarării construcției Pavilionul Principal : „ La 2 ianuarie lucrările de construcţie vor fi încredinţate inginerului Meih Roco, care avizează, la 2 septembrie, proiectul de arhitectură cu anumite precizări (construcţia va fi realizată cu ajutorul antreprenorului Grant-Perlasca, în urma licitaţiei din 10 iunie 1910). La 29 octombrie, Coculescu solicită sumele necesare demarării lucrărilor, în primăvara lui 1910, doar pentru o parte din clădire, cea care va fi de altfel şi construită până în cele din urmă. Ea va fi recepţionată la 29 noiembrie 1911, fără ca prin aceasta să se încheie şi lungul şir de intervenţii ale directorului pentru

remedierea unor grave greşeli de construcţie ”.6 Premergător întocmirii proiectulului se precizează necesitatea colaborării arhitectului cu astronomii, ” Arhitectul nu e astronom şi astronomul nu e arhitect. Cel dintâi se preocupă, fără să vrea, de măreţia monumentului ce va ieşi din mâinile sale, de armonia şi regularitatea formelor; cel de-al doilea are în vedere adevăratele nevoi ale ştiinţei. ” ( citat N. Coculescu din 12 august 1908)6 pentru desăvârșirea acestei clădiri la funcțiunea specială de observator, ca și în cazul Sălii Mici Meridian, materializarea stă sub semnul funcțiunii și a unei estetici unicat ca tratare și stilizare.

5.1.3

Clădirea Soare

Clădirea datează istoric din 1892/1893 și apare pe planul de situație întocmit de Stefan Hepites în 1893, aparținând documentului „ Organisation du Service Meteorologique de Roumanie ”, 1899, unde apare cu funcțiunea de Instrumente și Birouri.(vezi anexa 1)

5.1.4

Mica Sală Meridian

Clădirea datează istoric din 1892/1893 și apare pe planul de situație întocmit de Stefan Hepites în 1893, aparținând documentului „ Organisation du Service Meteorologique de Roumanie ”, 1899(vezi anexa 1), unde apare cu funcțiunea de Sală Meridian, pentru a adăposti diverse instrumente științifice.

„ La finele anului 1882 a sosit luneta care a fost instalată de lt. col. Constantin Căpităneanu în pavilionul orar de 4x4m construit în parcul proprietății lui Constantin Bosianu din str. Cuțitul de Argint, unde în 1884 s-a instalat și Institutul Meteorologic iar în 1908 a fost clădit Observatorul astronomic. ” 7 Pentru a determina și difuza ora era nevoie de o dotare adecvată și de astronomie care să observe noapte de noapte senină trecerea stelelor la meridian. (St. Hepites în 1892 creează primul serviciu al orei din România).

Aceasta este prima construcție stabilă din România, special destinată observațiilor astronomice.

5.1.5

Pavilionul Seismologic

5.2.

Autor

Clădirea datează istoric din 1893 și apare pe planul de situație întocmit de Stefan Hepites în 1893, aparținând documentului „ Organisation du Service Meteorologique de Roumanie ”, 1899 (vezi Anexa 1), unde apare cu funcțiunea de Pavilion Magnetic destinat măsuratorilor și observațiilor științifice, fiind prima stație seismică din țară.

Posibil arh. Luigi Lipitzer – Casa Bosianu Arh. A. Engels – Obbservatorul Astronomic Necunoscut – Clădirea Soare, Mica Sală Meridian, Pavilionul Seismologic.

5.3.

Comanditar

Constantin Bosianu, Alexandru Ioan Cuza, Institutul Meteorologic al României (Ștefan Hepitas), Institutul Astronomic (Nicolae Coculescu)

5.4.

Ctitor

-

5.5.

Meșter

-

5.6.

Pictor

-

1

cfr. INP fond DMI, Studiu istoric+foto (Casa Bosianu), Documentație pentru obținere avize, 1992, arh. O. Dimitriu, Sinteza studiu istoric preliminar – pag. 3: posibil 1856-1861 prin asemănarea arhitecturală cu Casa Universitarilor (str. Dionisie Lupu nr. 46) 2

cfr. INP fond DMI, Studiu istoric+foto (Casa Bosianu), Documentație pentru obținere avize, 1992, arh. O. Dimitriu, Sinteza studiu istoric preliminar – pag. 4 3

cfr. INP fond DMI, Casa Bosianu, Proiect de conservare ( F.U.) cu releveu, Casa Bosianu (cu documentații istorice 1894, la toate clădirile),Arhitectură, 1992,Nr. Registr. 4435/ 29.07.1992, PROIECT nr. 102/1992, CONSOLIDARE – RESTAURARE, CASA BOSIANU - FAZĂ UNICĂ, ”VAREND” – S.R.L., Memoriu tehnic – pag. 1 4

citat Administrația Națională de Meteorologie, Serviciul Meteorologic al României – scurt istoric 5 6

cf. revistei “Astronomische Nachrichten” (no.9, vol.179),1908, prof. H. Kobold

M.Stavinschi Analele aflate în biblioteca Institutului Astronomic și corespondențele lui N. Coculescu,

7

( Dramba, C., Obervatorul Astronomic din București 75, Anuarul 1983, pag. 267 – „ 75 de ani de la înființarea Observatorului Astronomic din București ”)

6. DESCRIERE

6.1.

Zona

S-V București, Parcul Carol I

6.2.

Elemente de peisaj cultural și natural

Structura naturală a terenului, vii, curbura orașului (datorită curbelor de nivel), Expoziția Generală Română din Parcul Carol I în 1906

6.2.1.

Peisaj cultural

Zonă protejată nr. 82 (vezi Anexa 6 - regulament și planșă 2) Amplasamentul este constitui dintr-o îmbinare subtilă între cadrul natural (care a avut un plan de organizare peisager) și amprentele construcțiilor de-a lungul timpului (vezi Anexa 1 – hărți)

6.2.2.

Peisaj natural

Structura naturală a terenului era formată din vii1 , urmând curbura orașului prin curbele de nivel exprimate și în planurile istorice și în cele actuale cadastrale, care oferă astfel o importanță deosebită, ansamblul aflându-se pe o colină (de unde se poate vedea întinderea orașului); de precizat este si amenajarea Parcului Libertății (azi Carol I) cu ocazia Expoziției Generală Română din 1906, după modelul marilor expoziții europene care a arătat un impact peisagist complex (astfel str. Filaret devine alee în parc și limita pe latura de N-E a amplasamentului studiat). ” Acest valoros și pitoresc complex istoric, științific și architectural construit în sec. XIX, aflat azi în incinta Institutului Astronomic merită cu prisosință a fi restaurat în întregime. Inclusiv parcul cu alei, peluze și stejari seculari.”3

6.3.

Categorie de arhitectură

6.3.1.

Funcțiunea actuală

6.3.1.1

Casa Bosianu

Alta - Bibliotecă a Institutului Astronomic

6.3.1.2

Observatorul Astronomic

Alta - Institut Observator Astronomic

6.3.1.3

Clădirea Soare

6.3.1.4

Mica Sală Meridian

6.3.1.5

Pavilionul Seismologic

6.3.2.

Funcțiunea anterioară

6.3.2.1

Casa Bosianu

De locuit - Reședința familiei Bosianu

6.3.2.2

Observatorul Astronomic

Alta - Institut Observator Astronomic

6.3.2.3

Clădirea Soare

Administrativă - Birouri

6.3.2.4

Mica Sală Meridian

Alta – Clădire instrument (observații astronomice)

6.3.2.5

Pavilionul Seismologic

Alta – Clădire instrument (măsurători seismice)

6.4.A.

Descriere obiectiv individual – Casa Bosianu

6.4.1.

Plan

Tipul de plan are o ”configurație ordonată”, simetria ” [..] fiind ” deranjată” doar de amplasarea turnului cu scară și de accesul din exterior la demisol” 4, accesul se face prin fațada principală S-V (Anexa 1 plan releveu), forma octogonală este utilizată repetat

6.4.2.

Fațade

Fațadele sunt rezolvate cu decorații arhitecturale de factură romantică, ” [..] cu profile orizontale și verticale, cu șiruri de ocnițe și decroșuri în dinți la cornișa întreruptă ritmic de pilaștri puternici terminați cu turnulețe octogonale, crenelate”, ” Porțiunile de zidărie ce nu au ferestre sînt tratate unitar, cu amprente și ancadramente ornamentale din zidărie și tencuială ca și în zonele cu ferestre.”, ” În fațadele principale (N-E și S-V) apar elemente valoroase de feronerie la intrarea principală șu la balconul sălii octogonale. ” 4 (Anexa 1 - fațade releveu)

6.4.3.

Formă acoperiș

Urmează forma planului, ” [..]este rezolvat printr-o șarpantă din lemn, cu pante relative mici, ceea ce face ca acesta să nu participle la volumetria generală. ” 4 (vezi Anexa 1 – învelitoare releveu)

6.4.4.

Extinderi

-

6.4.5.

Anexe

-

6.5.

Structură

Zidărie portantă, sâmburi din beton armat

6.6.

Materiale de construcție

” [..] ziduri de cărămidă ” 5, beton armat

6.6.1.

Materiale de construcție

Șarpantă de lemn, învelitoare din tablă 5 (vezi Anexa 1

acoperiș

– învelitoare releveu)

6.7.

Tehnici de construcție

Înțesare de cărămidă plină

6.8.

Încadrare stilistică

Romantic (neo-gotic)

6.9.

Inscripții

Originale – nu există, placă descriptivă a construcției adăugată în urma restaurării – după 1992

6.4.B

Descriere obiectiv individual – Observator Astronomic

6.4.1.

Plan

Are o formă de „L”, compus din sala meridian, dreptunghiulară, un corp circular (cupola ecuatorială) și legătura dintre ele este o formă jucată, compusă, cu retrageri și alinieri (Anexa 1 - plan releveu)

6.4.2.

Fațade

Fațadele sunt tratate unitar chiar dacă corpurile au funcțiuni diferite, cărămida aparentă este organizată într-o succesiune de brâuri tencuite, contrastante ca și cromatică (Anexa 1 - fațade releveu)

6.4.3.

Formă acoperiș

Urmează forma planului: terasată, calotă semisferică, șarpantă cu învelitoare din tablă

6.4.4.

Extinderi

Pavilion Timp și Planetariu

6.4.5.

Anexe

-

6.5.

Structură

Zidărie portantă

6.6.

Materiale de construcție

Cărămidă plină

6.6.1.

Materiale de construcție acoperiș

Șarpantă de lemn, învelitoare din tablă 5, terasele sunt tratate cu straturi protectoare de hidro-termo izolații cu scurgerile în colțuri (vezi Anexa 1 – învelitoare releveu)

6.7.

Tehnici de construcție

Înțesare de cărămidă plină

6.8.

Încadrare stilistică

Arhitectură inginerească

6.9.

Inscripții

Originale – nu există, placă descriptivă a construcției adăugată în urma restaurării – după 1992

6.4.C

Descriere obiectiv individual – Clădirea Soare

6.4.1.

Plan

Simplu, dreptunghiular, simetric față de turn, pe latura principală are un acces important, pe axul vertical al turnului, care desemnează și circulația verticală

principală și deservește și încăperile importante de la nivelul parterului (birouri și posibile camera de locuit). Pe latura de Nord se mai află un acces secundar care deservește 3 încăperi (2 camere de observație și un oficiu cu grup sanitar). (vezi Anexa 1plan releveu) 6.4.2.

Fațade

Fațadele sunt tratate neo-clasic, cu decorații simple, ordonate și tencuite. Excepție face portalul de la intrarea principală (baza turnului), cu coloane adosate, acuzând arcul și frontonul. Decorațiile sunt atipice stilului, fiind reprezentate de motive vegetale, care îmbogățesc ornamental construcția. La partea superioară a turnului se gasește o interpretare a crenelurilor casei Bosianu, a golurilor de ferestre terminate în arc de cer și coloanele angajate cu terminații de factură vegetală. De adăugat este faptul că fațadele acuză simetria planimetrică a construcției iar tratarea celor două registere (asociate celor 2 niveluri) este realizată simplist. (vezi Anexa 1 – fațade releveu)

6.4.3.

Formă acoperiș

Urmează forma planului – șarpantă (vezi Anexa 1 – învelitoare releveu)

6.4.4.

Extinderi

-

6.4.5.

Anexe

-

6.5.

Structură

Zidărie portantă, pereți consolidați cu diafragme de beton armat

6.6.

Materiale de construcție

Cărămidă, diafragme beton armat

6.6.1.

Materiale de construcție acoperiș

Șarpanta acoperișului este de lemn cu învelitoare din tablă. (vezi Anexa 1 – învelitoare releveu)

6.7.

Tehnici de construcție

Înțesare de cărămidă plină

6.8.

Încadrare stilistică

neo-clasic

6.9.

Inscripții

Originale – nu există, placă descriptivă a construcției adăugată în urma restaurării – după 1992

6.4.D

Descriere obiectiv individual – Mica Sală Meridian

6.4.1.

Plan

dimensiuni mici, cu plan regulat, simetric; forma este dată strict de funcțiune având un rol științific de

efectuare a măsurătorilor în cadrul Institutului (vezi Anexa 1- plan releveu) 6.4.2.

Fațade

Fațadele sunt tencuite și parțial cărămidă aparentă, aspect adesea întâlnit în arhitectura inginerească (industrial) de epocă (vezi Anexa 1 – fațade releveu)

6.4.3.

Formă acoperiș

Urmează forma planului – terasat (vezi Anexa 1 – învelitoare releveu)

6.4.4.

Extinderi

-

6.4.5.

Anexe

-

6.5.

Structură

Zidărie portantă, fundație beton armat

6.6.

Materiale de construcție

Cărămidă, cărămidă aparentă, beton armat

6.6.1.

Materiale de construcție acoperiș

Succesiune de straturi hidro-termo izolatoare, cu scurgeri ale apelor pluviale

6.7.

Tehnici de construcție

Înțesare de cărămidă plină, fundație beton armat

6.8.

Încadrare stilistică

Arhitectură inginerească

6.9.

Inscripții

Originale – nu există, placă descriptivă a construcției adăugată în urma restaurării – după 1992

6.4.E

Descriere obiectiv individual – Pavilion Seismologic

6.4.1.

Plan

plan relativ simetric, care prezintă o axă principală de compoziție, marcată de intrarea pe fațada de Nord (vezi Anexa 1- plan releveu)

6.4.2.

Fațade

Fațadele relevă simetria din plan, astfel încât fațadele de Est și Vest sunt identice. Fațadele se compun din trei registre orizontale: cel al soclului, registrul principal cu ferestrele de la parter și cornișa bogat decorată, care include și ferestrele de la mansardă. Ferestrele de la parter au doar un ancadrament fin realizat din tencuială. Fațadele sunt finisate cu un strat de tencuială pe baza de var și vopsitorie, care în timp, din cauza lipsei de întreținere s-a degradat. (vezi Anexa 1 – fațade releveu)

6.4.3.

Formă acoperiș

Acoperișul este frânt, de tip „mansardă franceză”

6.4.4.

Extinderi

-

6.4.5.

Anexe

-

6.5.

Structură

pereți portanți din zidărie de cărămidă plină care se sprijină pe bolți din beton simplu la subsol, Mansarda are structură mixtă formată din structura acoperișului ,stâlpi și grinzi din lemn și structura clădirii, pereți portanți din zidărie de cărămidă

6.6.

Materiale de construcție

Cărămidă plină, bolți beton simplu, planșeu b.a(peste parter), planșeu stuf și tencuială de ipsos pe rigle de lemn (mansarda),

6.6.1.

Materiale de construcție acoperiș

Șarpanta este realizată din lemn, învelitoarea este din tablă fălțuită

6.7.

Tehnici de construcție

Înțesare de cărămidă plină

6.8.

Încadrare stilistică

Neo-gotic

6.9.

Inscripții

Originale – nu există, placă descriptivă a construcției adăugată în urma restaurării – după 1992

1

cf. studiului arhivistic: Fond Mitropolia Ungaro-Vlahiei 1818-1895 inventar 299

2

http://urbanism.pmb.ro

3

cf. INP fond DMI, Casa Bosianu, Proiect de conservare ( F.U.) cu releveu, Casa Bosianu (cu documentații istorice 1894, la toate clădirile),Arhitectură, 1992,Nr. Registr. 4435/ 29.07.1992, PROIECT nr. 102/1992, CONSOLIDARE – RESTAURARE, CASA BOSIANU - FAZĂ UNICĂ, ”VAREND” – S.R.L., Memoriu tehnic – pag. 2 4

cfr. INP fond DMI, Casa Bosianu, Proiect de conservare ( F.U.) cu releveu, Casa Bosianu (cu documentații istorice 1894, latoate clădirile),Arhitectură, 1992,Nr. Registr. 4435/ 29.07.1992, PROIECT nr. 102/1992, CONSOLIDARE – RESTAURARE, CASA BOSIANU FAZĂUNICĂ, ”VAREND” – S.R.L., Memoriu tehnic – pag. 3-4 5

cf. C.S.C.A.S. DIRECȚIA MONUMENTELOR ISTORICE, Fișă de monument, iunie 1964 – pag.19

7. CONSERVARE, RESTAURARE, AMENINȚĂRI

7.1.

Starea generală de conservare

7.1.1

Casa Bosianu

Bună

7.1.2

Observatorul Astronomic

Bună

7.1.3

Clădirea Soare

Foarte bună

7.1.4

Mica Sală Meridian

Bună

7.1.5

Pavilionul Seismologic

Foarte bună

7.2.

Lucrări anterioare de restaurare

7.2.1

Casa Bosianu

Proiect restaurare 1992-1995 – arh. O.Dimitriu

7.2.2

Observatorul Astronomic

Inteventii 1958-adaugare Pavilion Timp, 1999- adaugare Clădirea Planetarium Intervenție asupra circumferinței cercului aflat la baza calotei cupolei ecuatoriale

7.2.3

Clădirea Soare

Proiect restaurare

7.2.4

Mica Sală Meridian

Mentenanță

7.2.5

Pavilionul Seismologic

Proiect restaurare 2012-2013

7.3.

Riscuri/ amenințări

7.3.a

Casa Bosianu

Intemperiile la care este supusă construcția pe fațada S-V, s-a eliminat marchiza de fier forjat și sticlă, Creșterea nivelului apei freatice - risc de infiltrarea apei la nivelul elementele structural prin capilaritate, probleme de execuție ale tencuielii la nivelul ornamentelor de pe fațade (creneluri, cornișă, detaliile arhitecturale)

7.3.a.1.

Eroziune

Cornișă, decorații fațade, soclu

7.3.a.2.

Inundații

-

7.3.a.3.

Alunecări de teren

-

7.3.a.4.

Agricultură

-

7.3.b.

Observatorul Astronomic

Creșterea nivelului apei freatice - risc de infiltrarea apei la nivelul elementele structural prin capilaritate

7.3.b.1.

Eroziune

Brâurile tencuite si cornișe – ape pluviale

Soclu – infiltrarea apei prin capilarități 7.3.b.2.

Inundații

-

7.3.b.3

Alunecări de teren

-

7.3.b.4.

Agricultură

7.3.c

Clădirea Soare

Creșterea nivelului apei freatice - risc de infiltrarea apei la nivelul elementele structural prin capilaritate

7.3.c.1

Eroziune

Portal( parapet cu mână curentă și baza coloanelor adosate) - ape pluviale Soclu – infiltrarea apei prin capilarități

7.3.c.2

Inundații

-

7.3.c.3

Alunecări de teren

-

7.3.c.4

Agricultură

-

7.3.d

Mica Sală Meridian

Creșterea nivelului apei freatice - risc de infiltrarea apei la nivelul elementele structural prin capilaritate

7.3.d.1

Eroziune

Cornișe – ape pluviale

7.3.d.2

Inundații

-

7.3.d.3

Alunecări de teren

-

7.3.d.4

Agricultură

-

7.3.e

Pavilionul Seismologic

Creșterea nivelului apei freatice - risc de infiltrarea apei la nivelul elementele structural prin capilaritate

7.3.e.1

Eroziune

-

7.3.e.2

Inundații

-

7.3.e.3

Alunecări de teren

-

7.3.e.4

Agricultură

-

8. DOCUMENTARE

8.1.

Bibliografie

Potra, George, Din Bucurestii de ieri, volumul I, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1990, Costescu, George, Bucurestii vechiului regat, Editura “UNIVERSUL”, Soc.An., Str. Brezoianu 23-25, Bucuresti, 1944 Greceanu, O.N., Bucurestii, prima editie,Tipografia “Cartea Medicala”, Bucuresti, 1929 Giurescu, C. Constantin, Istoria Bucurestilor din cele mai vechi timpuri pana in zilele noastre, Editura pentr literatura, Bucuresti, 1966 *Primaria Comunei Bucuresti, Anuarul Statistic al Orasului Bucuresti pe Anii 1898 si 1899 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin_Bosianu

8.2.

Dosare și rapoarte, în arhive

Institutul Național al Patrimoniului – fond Direcția Monumentelor Istorice •

Studiu istoric+foto (Casa Bosianu), Documentație pentru obținere avize, 1992, arh. O. Dimitriu, Sinteza studiu istoric preliminar

•

Casa Bosianu, Proiect de conservare ( F.U.) cu releveu, Casa Bosianu (cu documentații istorice 1894, la toate clădirile),Arhitectură, 1992,Nr. Registr. 4435/ 29.07.1992, PROIECT nr. 102/1992, CONSOLIDARE – RESTAURARE

•

C.S.C.A.S. DIRECȚIA MONUMENTELOR ISTORICE, Fișă de monument, iunie 1964

Arhivele Naţionale ale României – Serviciul Municipiului București •

Fond Comisia Monumentelor Istorice - dosar nr.45/1900-1910, Planurile Observatorului Astronomic Meteorologic din Bucuresti

•

Fond Comisia Monumentelor Istorice - dosar nr.44/1900-1910, Planurile Observatorului

Astronomic Meteorologic din Bucuresti Arhivele Naţionale ale României – Serviciul Municipiului București •

Fond Mitropolia Ungro Vlahiei – Arhiepiscopia Bucureștilor 1818-1895

•

Fond Vornicia orașului București 1831-1863

•

Fond Primăria sectorului III Albastru 1927-1943

•

Fond Arhivele Muzeului Municipiului București – Casa Filipescu-Cesianu

•

Fond PMB-serviciu tehnic 1860-1910

8.3.

Hărți, planuri, desene

Anexa 1

8.4.

Fotografii

Anexa 2

8.4.1.

Fotografii satelit

Anexa 2

8.4.2.

Fotografii aeriene

Anexa 3

8.4.3.

Fotografii alb-negru

Anexa 4

8.4.4.

Fotografii color

Anexa 5

8.5.

Atestare documentară

-

9. NIVEL DE CLASARE

9.1.

9.2.

Grupa volorică -

A

-

B

Categoria după natura obiectivului -

I

A – Casa Bosianu și Observatorul Astronomic B – Clădirea Soare, Mica Sală Meridian și Pavilionul Seismologic II

-

II

-

III

-

IV

9.3.

Criterii de evaluare globală

9.3.1

Casa Bosianu

-

(cf. Normei metodologice de clasare a monumentelor din 18/04/2008) Imobilul nu se poate data cu certidutine. In urma tuturor studiilor efectuate se poate estima edificarea sa ca fiind post 1856 ante 1893. Datează ca fiind cea mai veche construcție din ansamblu și reprezintă nucleul Institutului Meteorologic, acesta fiind printre cele mai vechi instituții științifice din România datând din 1884.

-

Valoare este data de asemănare cu Casa Universitarilor (Librecht-Filipescu) ambele aparținând unui stil rar interpretat în arhitectura româneasca antebelică.

-

Raritatea construcției este dată de insăși stilul arhitectural în care a fost creată. Precum am specificat si la descrierea arhitecturală stilul neogotic – romantic are puține dovezi pe teritoriul țării noastre iar cele pe care le avem merită fără urmă de îndoială să fie date exemplu si clasate cu importanță națională.

-

Aidoma Observatorului Astronomic se situează într-o zonă cu un puternic caracter istoric, aflându-se într-un ansamblu construit ce a fost legat de evenimente istorice și politice importante pentru București și pentru țară. Constantin Bosianu-jurist, decan al facultății de drept și important personaj politic in perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza; Inființarea primului Institut meteorologic din țară urmat de primul Observator Astronomic, motiv pentru care legate de aceasta construcție apar personalități remarcante in lumea academică: St. Hepites, Nicolae

Coculescu, Constantin Popovici, Gheorghe Demetrescu Calificativ: valoare mare 9.3.2

Observatorul Astronomic

-

Imobilul ridicat între anii 1870-1920 are o valoare medie (cf. Normei metodologice de clasare a monumentelor din 18/04/2008), dar se propune valoarea foarte mare având în vedere că este primul observator astronomic construit în țară și printre primele clădiri cu acest program arhitectural din Europa.

-

Clădirea Observatorului devine un reper pentru aria geografică în care se află, fiind situat pe Dealul Filaretului, punct important la nivelul orașului din punct de vedere geografic și istoric. Acesta face parte dintr-un ansamblu construit păstrat în totalitate, fiind reprezentativ pentru programul arhitectural.

-

Observatorul este primul din România, fiind printre singurele clădiri cu funcțiunea de observator astronomic construite în țară atât în momentul edificării,cât și în prezent.

-

Clădirea Observatorului se situează într-o zonă cu un puternic caracter istoric, aflânduse într-un ansamblu construit ce a fost legat de evenimente istorice și politice importante pentru București și pentru țară -Constantin Bosianu, Expoziția Națională și construirea Parcului Carol. De asemenea, este o clădire reprezentivă în cercul academic al oamenilor de știința prin personalitățile ce le-a găzduitNicolae Coculescu, Constantin Popovici, Gheorghe Demetrescu

Calificativ: valoare mediu, propus mare 9.3.3

Clădirea Soare

-

Imobil ridicat între anii 1892-1893 are o valoare medie (cf. Normei metodologice de clasare a monumentelor din 18/04/2008), și face parte din ansamblul Institutului Meteorologic, acesta fiind printre celemai vechi instituții științifice din România, având

funcțiunea inițială Birouri(1899)

de

Instrumente

și

-

Construcția este în stil neo-clasic, cu o organizare volumetrică simplă și simetrică și un turn cu un pavilion de observație (astăzi distrus) la partea superioară.

-

Făcând parte dintr-un program arhitectural științific-tehnic relativ nou la momentul inaugurării construcției se poate spune ca este printre puținele astfel de clădiri din București garantândui astfel un grad de unicitate destul de ridicat.

-

Clădirea avea un rol important în cadrul Institutului Meteorologic și este un element reprezentativ în cadrul ansamblului. fiind legată de evenimete istorice,culturale și științifice, cât și de personalitâți marcante.

Calificativ: valoare medie 9.3.4

Mica Sală Meridian

-

Imobil ridicat între anii 1892/1893 are o valoare medie (cf. Normei metodologice de clasare a monumentelor din 18/04/2008)

-

Construcția este de dimensiuni mici, cu plan regulat, simetric, având o tratare volumetrică de factură inginerească.

-

Sala Mică Meridian este prima construcție stabilă din România special destinată observațiilor astronomice. Aceasta este unică atât prin funcțiunea ce o adăpostea - pentru a determina și difuza ora era nevoie de o dotare adecvată și de astronomi care să observe noapte de noapte senină trecerea stelelor la meridian.

-

Clădirea avea un rol important în cadrul Institutului Meteorologic și este un element reprezentativși important în cadrul ansamblului. fiind legată de evenimete istorice,culturale și științifice, cât și de

personalitâți marcante.

Calificativ: valoare medie 9.3.5

Pavilion seismologic

-

Imobil ridicat între anii 1893 are o valoare medie (cf. Normei metodologice de clasare a monumentelor din 18/04/2008), și face parte din ansamblul Institutului Meteorologic, fiind prima stație seismică din țară.

-

Clădirea este alcătuită din subsol, parter și mansardă și are la bază un plan relativ simetric, care prezintă o axă principală de compoziție, marcată de intrarea pe fațada de Nord și circulațiile verticale și față de care sunt amplasate camerele.

-

Pavilionul Seismologic adăpostește prima stație seismică din țară

-

Clădirea avea un rol important în cadrul Institutului Meteorologic și este un element reprezentativ în cadrul ansamblului. fiind legată de evenimete istorice,culturale și științifice, cât și de personalitâți marcante.

Calificativ: valoare medie 9.4.

Data și documentul protecției

Lista monumentelor de cultură de pe teritoriul R.P.R, Aprobată prin HCM al RPR nr 661/1955

9.5.

Reglementări urbanistice

Zona de protecție nr. 82 (vezi Anexa 6 - regulament și planșă)

10. INVENTARIERE

10.1.

Instituția în cadrul căreia s-a redactat fișa

UAUIM, department DITACP

10.2.

Autorul fișei și calitatea acestuia

Ioana BUNCIU, Alina CRISTEA, Ina NECULAI, Cristina TAMAȘ

10.2.1.

Nume

IAMANDESCU

10.2.2.

Prenume

Irina

10.2.3.

Calitatea acestuia

Specialist atestat MCC, lect. dr. arh. Irina IAMANDESCU, DITACP

10.2.4.

Semnătura autografă a specialistului care a întocmit fișa

10.2.5.

Semnătura și stampila conducatorului instituției în cadrul căreia s-a redactat fișa

10.3.

Numărul procesului-verbal de validare în comisia regională a monumentelor istorice

10.3.1.

Numărul documentului de clasare

10.3.2.

Data ordinului de clasare