Adrian Petrişor: “Fotografia de peisaj“
Peisajele sunt cu siguranţă în topul preferinţelor în ceea ce priveşte fotografia. Însă, pe cât sunt de admirate, pe atât sunt de dificil de realizat. Pe principiul « nu oricine deţine un aparat de fotografiat este şi un bun fotograf », la fel şi în acest caz, nu oricine vede un peisaj incredibil îl şi poate surprinde astfel, pentru a-l arăta şi altora. Pentru a înţelege de ce fotografia de peisaj este una din cele mai dificile categorii, l-am rugat pe Adrian Petrişor să ne povestească pe scurt ce anume presupune acest tip de fotografie. Pe parcursul unei zile, vom afla ce se întâmplă de dimineaţă (cel mai adesea foarte de dimineaţă) şi până seara târziu (tot un fel de dimineaţă). Fotografia de peisaj mă atrage cel mai mult în momentul de faţă fiindcă sunt un iubitor al naturii şi este locul unde mă simt cel mai bine, acest lucru fiind esenţial în fotografie pentru a avea rezultate de calitate... să te simţi bine în mediul în care fotografiezi. O zi ideală de pozat pentru mine ar fi într-o locaţie frumoasă, în care ai ce admira şi fotografia, iar `cazarea` să fie neapărat la cort. De ce cortul...deoarece pentru mine o zi de fotografiat începe înainte de răsărit, iar dacă sunt cazat la o pensiune, patul e moale, confortabil şi îmi trebuie de zece ori mai multă voinţă să mă ridic din el Aşadar, în funcţie de sezon ştiu la ce ora răsare soarele şi-mi pun ceasul să sune cu ceva timp înainte pentru a avea vreme să mă pregătesc. Cortul îţi uşurează munca pentru că înviorarea e mult mai rapidă din momentul ce ai ieşit din sacul de dormit la ora 5 dimineaţa şi te poti poziţiona cu el cât mai aproape de locul ideal. Afară fiind încă lumină foarte slabă, nu mă obosesc prea mult cu fotografiatul ci îmi caut cadrele şi subiectele pe care o să le abordez după apariţia soarelui care aduce odată cu el dinamism, umbre şi mai ales cromatică. La răsărit imi
place să fotografiez de obicei cu soarele-n fată, iar dacă am parte şi de ceaţa e excelent fiindcă mai filtrează lumina si creează o atmosferă frumoasă imaginii. Echipamentul folosit în astfel de momente trebuie neapărat să cuprindă şi un filtru gradual ND care-ţi permite sa expui corect având detalii pe toată fotografia. Vara, timpul cu lumină foarte bună e destul de limitat, la răsărit 2-3 ore şi la apus 3-4 ore, în comparaţie cu toamna târzie când poţi fotografia practic pe tot parcursul zilei fiind o lumină mult mai blândă. O zi de pozat se incheie atunci când ţi se face milă de senzor să-l mai prăjeşti la expuneri lungi noaptea şi ideal ar fi la un foc de tabără langă prieteni, care cu siguranţă mai mult de jumătate din ei nu vor fi în stare să o ia dimineaţa după două ore dormite de la capăt Ca şi echipament foto, folosesc un Canon 450D cu două obiective: 15-85mm si 70-200mm L f/4 şi nelipsitul filtru de polarizare pe care nu-l prea dau jos de pe obiectivul wide şi nici nu aş putea fără el deoarece mă ajută enorm pe lumina mai puternică dând un efect frumos cerului şi realizând o cromatică pe gustul meu. În fotografia de peisaj ai nevoie neapărat de o lumină bună, până la urmă ea face cam totul, obiective sharp care-ţi redau perfect detaliile, un trepied stabil, răbdare, putin noroc şi multă pasiune pentru ceea ce faci. La intrebarea `Când ştii că ai obţinut fotografia dorită?`... în cazul meu e atunci când ma uit pe LCD-ul aparatului şi văd o fotografie care nu este banală, are ceva aparte şi-mi face plăcere să o privesc. Îndrăgesc culoarea în fotografia de peisaj, dar apreciez în egală măsură şi fotografia alb/negru care mi se pare ideală pentru peisajul minimalist. Adrian Petrişor (adypetrisor.blogspot.com)