≤40. 14 Birouri de Arhitectura

Page 1



03-09 Introducere

12/3/10

4:06 PM

Page 3

8 9 10 11 12 13 14


03-09 Introducere

12/3/10

4:06 PM

Page 4

Board editorial / Editorial Board: Bruno Andre[oiu, Adrian Cioc`zanu Coordonator proiect editorial / Project coordinator: Viorica Buic` Concept grafic / Graphic design concept: Corina Gabriela Duma Interviuri realizate de / Interviews by: Viorica Buic` Traducere / English version: Anca Rotar Procesare imagine, DTP / Image Editing, DTP: {erban Bonciocat Corectur` / Text editing: Andreea Amzoiu Tip`rit la/ Printed by Masterprint SuperOffset Bucure[ti, © igloomedia, 2010

Album finan]at de c`tre Ordinul Arhitec]ilor din România din fondul Taxei Timbru de Arhitectur`.

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României 14 birouri de arhitectur` / pref. [i interviuri de Viorica Buic`; trad.: Anca Rotar; grafica: Corina Gabriela Duma. Bucure[ti: Igloo, 2010 ISBN 978-606-8026-09-1 I. Buic`, Viorica (pref.) II. Rotar, Anca (trad.) III. Duma, Corina (graf.) 72.05(498) 728

Toate drepturile sunt rezervate. Ele sunt protejate de legile în vigoare privitoare la dreptul de autor. Orice reproducere total` sau în detaliu, prin orice fel de mijloace de copiere sau transmisie, este interzis` f`r` acordul editurii Igloo Media. All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording or otherwise, without written permission of Igloo Media.

Bucure[ti, © igloomedia, 2010


03-09 Introducere

12/3/10

4:06 PM

Page 5

14 Birouri de Arhitectur`

igloomedia


03-09 Introducere

PZP 10

12/3/10

4:06 PM

Page 6

SYAA Square One Dinoiu&Pop 22 34 46

AAStudio Igloo 56 Architecture 68

Corvin Cristian 82

arhitecturi v`zute prin igloo

A


03-09 Introducere

Exhibit Arhitectura 94

12/7/10

1:31 PM

ADN BA 106

Page 7

Point4 Republic of Group Architects 118 130

14 Birouri de Arhitectur`

Parasite Studio 142

Tecon 154

Estudio 166


03-09 Introducere

12/3/10

4:06 PM

Page 8


03-09 Introducere

12/7/10

1:32 PM

Page 9

Prefa]` Foreword |n timp ce preg`team acest album, premiile ob]inute de tinerii arhitec]i la concursurile locale din 2010 (Anuala de Arhitectur` Bucure[ti, Bienala de Arhitectur` etc.) au venit s` sublinieze juste]ea demersului nostru. |ntr-un context social [i economic \nc` tulbure, din care câ[tig`toare pare a fi, \n continuare, mediocritatea, consider`m c` este necesar s` sus]inem [i s` promov`m ini]iativele de calitate [i arhitectura de valoare, cu atât mai mult atunci când acestea vin din partea arhitec]ilor tineri, cei care, \mpreun`, pot produce o schimbare (cel pu]in, de atitudine). Cele 14 birouri pe care vi le prezent`m \n aceast` carte, prin intermediul interviurilor [i al fotografiilor de proiect, sunt unite nu numai de vârsta asocia]ilor/fondatorilor (sub 40 de ani), ci [i de preocuparea pentru aspecte problematice ale arhitecturii actuale, \n acord cu ceea ce se \ntâmpl` la nivel interna]ional: rezolvarea rela]iei dintre vechi [i nou, adecvarea formei la func]iune, cu aten]ie pentru costuri [i pentru sustenabilitate, recuperarea unor situri [i arhitecturi valoroase, calitatea spa]iilor publice. Un num`r semnificativ dintre arhitec]ii prezenta]i sunt de altfel implica]i \n proiectul Transcentral Urban Bucure[ti (TUB), care propune o re]ea de spa]ii publice pentru centrul capitalei, unite de un traseu pietonal comun. Chiar dac`, sub presiuni diverse, proiectele nu li se concretizeaz` adesea exact a[a cum \[i doresc, acestea marcheaz` o schimbare \n abordarea arhitecturii din care sper`m c` vor avea de câ[tigat, pe termen mediu [i lung, atât clien]ii, cât [i ora[ele [i mediul cultural local. PZP semneaz` cu curaj proiecte de mari dimensiuni ale Bucure[tiului – un turn \ntr-o zon` de blocuri socialiste [i un imobil de birouri pe controversata Calea Victoriei; SYAA ne propune un alt fel de locuire de vacan]` [i militeaz` pentru spa]ii pietonale \n capital`; Square One creeaz`, fie c` este vorba de interioare sau de exterioare, spa]ii provocatoare [i puternice; Dinoiu & Pop se remarc` prin interdisciplinaritate [i prin colabor`rile cu cei din lumea artei; AA Studio aduce amenaj`rile de interior la acela[i nivel cu ceea ce se \ntâmpl` \n afar`; igloo architecture are curajul de a recupera forme valoroase ale trecutului \ntr-o imagine modern`; Corvin Cristian „colec]ioneaz`” urme [i obiecte, combinându-le, cu naturale]e, cu designul nou, de calitate; Exhibit Arhitectura abordeaz` cu acela[i profesionalism arhitectura pe un sit periferic [i restaurarea \ntr-un ]esut istoric; ADN BA a câ[tigat concursul pentru extinderea Universit`]ii de Arte din Bucure[ti [i inoveaz` \n locuirea colectiv`; Point4 Group [i-a \ndreptat aten]ia c`tre spa]iul public [i propune proiecte pentru blocurile socialiste; Republic of Architects combin` experien]e [i abord`ri diferite \n spa]iul de lucru; Parasite Studio crede \n puterea expresiv` a rela]iei, adesea conflictuale, dintre vechi [i nou; Estudio valorific` ]esutul urban al Clujului pentru o locuire modern`, autentic`; iar Tecon dovede[te o bun` \n]elegere a unor situri dificile, complexe. Este o privire de moment – credem noi c` [i reprezentativ` – asupra activit`]ii birourilor tinere locale [i sper`m ca anii urm`tori s` aduc` \n aten]ia publicului proiecte noi, din ce \n ce mai bune. Trebuie s` men]ion`m c` acest album nu [i-a propus s` realizeze o prezentare exhaustiv` a arhitec]ilor tineri din România, iar criteriul de selec]ie l-a constituit publicarea \n numerele revistei igloo din ultimii ani. Vom \ncerca cu siguran]` s` cuprindem \n edi]iile viitoare ale albumului acele birouri valoroase care nu [i-au g`sit locul \n aceste pagini. VIORICA BUIC~

As we were preparing to start working on this book, the awards obtained this year by young architects at local competitions (such as the Bucharest Architecture Annual and the Bucharest Architecture Biennale) came to emphasize the fact that the time was right for our project. In the turbid social and economical local context, where mediocrity still prevails, we believe it is necessary to sustain and promote quality initiatives and valuable architecture, especially when it comes to young architects who have the potential to unite and generate a change (at least in attitude). The 14 firms we profiled in this book through interviews and photographs have in common not only the ages of the associates/founders (all of them under 40), but also a concern for the delicate aspects of contemporary Romanian architecture, keeping in touch with the international scene: the problem of old vs. new, the balance between form and function, the emphasis on cost efficiency and sustainability, the recovering of valuable sites and buildings and the quality of public space. In fact, many of the architects we profiled are involved in the Transcentral Urban Bucharest project (TUB), which proposes a network of public spaces for the Romanian capital's central area, all of them united by a pedestrian trajectory. Despite the fact that external pressure often leads them to results that are different from their intentions, they embody a change of approach in architecture that we hope will benefit the clients, as well as the cities and the local cultural environment – both on short and long term notice. PZP are the authors of several bold large-scale projects in Bucharest – a tower surrounded by Socialist housing buildings and an office building on the notorious Calea Victoriei; SYAA proposes a different type of holiday living and militate for pedestrian areas inside the Capital; Square One creates bold, innovative spaces, be they interiors or entire buildings; Dinoiu & Pop value an interdisciplinary approach and collaborate with contemporary artists; AA Studio helps bring Romanian interior design to international standards; igloo architecture shows courage in recovering valuable historical forms and revamping them to suit contemporary demands; Corvin Cristian “collects” traces and objects, skilfully placing them in a tasteful modern context; Exhibit Arhitectura shows the same professional attitude when approaching a suburban site and a historical area; AND BA won the contest for the expansion of the Bucharest University of Fine Arts and proposes innovative concepts for collective housing; Point4 Group focuses on public space and suggests ideas for changing the face of Socialist housing buildings; Republic of Architects makes use of different experiences and approaches inside their work space; Parasite Studio believes in the power of expression contained in the often conflicted relationship between old and new; Estudio makes the most of Cluj's urban tissue to generate modern and authentic living conditions; last but not least, Tecon proves a great understanding of challenging and complex sites. All in all, the book presents a snapshot – and, we hope, a good illustration – of the activity of young local architecture firms. We hope for the following years to bring to the public eye more new projects of increasing quality. A disclaimer is needed here: This album is not intended to be an exhaustive presentation of young Romanian architects. The main criterion of selection was the architects' presence in the pages of igloo magazine during the past few years. As for all the producers of quality architecture that were not featured in this book, we will definitely try to include them in the upcoming issues in the AVPI series.


10-21_PZP

12/3/10

4:07 PM

Page 10

PZP

Le plac Koolhaas [i pizza. Le plac excursiile [i tarifele low-cost [i le-au ar`tat trec`torilor bucure[teni c창t de bine joac` ping-pong. {tiu [i s` proiecteze, s` comunice bine cu clien]ii, s` interpreteze contexte [i s` g`seasc` solu]ii la probleme dificile, \n special de arhitectur`, dar nu se dau deoparte nici de la alte provoc`ri. Au construit deja c창teva cl`diri de mari dimensiuni \n zone sensibile ale Bucure[tiului, iar proiectele le-au fost premiate \n cadrul concursurilor locale.


10-21_PZP

12/3/10

4:07 PM

Page 11

Cred c` cel mai bine ar fi s` \ncepem prin a explica cine este PZP, cum s-a format [i cine face parte din echip`. PZP: Patriciu, Z`gan [i Panaitescu, adic` PZP. A[a a fost s` fie via]a. Ne-am gåndit noi la un moment dat c` solu]ia cea mai bun` ar fi s` \nfiin]`m acest birou de arhitectur`. A fost o oportunitate atunci, imediat dup` 2000. Am lucrat din timpul [colii \mpreun`, pentru tot felul de chestii [i proiecte. Costin a fost primul care ni s-a al`turat, cred c` pe vremea când PZP nici nu exista… se chema SCAF [i nu era o societate comercial`, era mai degrab` un brand. Birourile tinere au tot schimbat arhitec]ii cu care au lucrat sau lucreaz`. La voi cum s-au desf`[urat lucrurile? PZP: Eliza Yokina, care acum lucreaz` cu Adrian Soare, a lucrat cu noi. Alexandra Li]u a lucrat cu noi. Matei Georgescu, de asemenea. Cu to]ii am \nv`]at foarte multe din colaborarea cu el. Cristi Borcan a lucrat cu noi, cel care acum, \mpreun` cu Alex Axinte, are Studio Basar. Dan B`l`neanu a lucrat cu noi [i acum are o firm` de proiectare, M`d`lina Martin, care acum lucreaz` la etajul de deasupra noastr`, \mpreun` cu prietenul ei [i au o firm` care se cheam` Plan B. Pe de alt` parte, a[ vrea s` spun c` lumea nu prea a plecat de la noi ca s` se duc` la alte birouri. Eu zic c` e un semn bun. La un moment dat sigur c` fiecare poate s` decid` c` e mai bine pentru el, la momentul respectiv, s` porneasc` pe cont propriu. Noi, cei de aici, credem \n altceva. Credem \n faptul c`, dac` r`månem \n echip`, suntem mai puternici, mai dinamici. A]i avut la un moment dat biroul la parterul cl`dirii Universul, de pe Brezoianu. Acest sediu a stabilit un dialog foarte puternic cu ora[ul prin deschiderea sa foarte mare c`tre strad`, multora dintre cei care treceau pe lâng` [i citeau cuvintele lui Rem Koolhaas le r`mâneau \n minte. Apoi, v-a]i mutat \ntr-un spa]iu amplu, deschis. Mediul \n care lucra]i este important pentru voi? PZP: Foarte important. Nou` ne-a pl`cut foarte mult spa]iul de pe Brezoianu, dar era un spa]iu mai degrab` reprezentativ decât de lucru, cam cum ar fi diferen]a dintre fabrica Ford [i showroomul Ford. Nu era o problem` c` era a[a expus. Aducea o culoare din cånd \n cånd. Ap`reau tot felul de ciuda]i, ciud`]enii, situa]ii neobi[nuite. Bine, mul]i erau nedumeri]i, c` nu [tiau ce e acolo. Credeau c` e ziar, bibliotec`, sal` de internet, centru de copiere…

Unii erau nedumeri]i c` noi, seara, mai jucam [i ping-pong, aveam o mas` chiar spre geam, [i fussbal. Sunt importante pentru noi [i sediul [i atmosfera [i pe ultima am \ncercat s` o p`str`m relaxat`, omeneasc`. Nu ne-a pl`cut niciodat` [i cred c` nim`nui nu-i place o atmosfer` de office space clasic, cu parti]ii. Cred c` diferen]a, de fapt, e cea \ntre birou [i atelier. Acolo era mai mult o atmosfer` de atelier decåt de birou. Aici, poate, e mai mult \nspre birou decåt acolo. |n orice caz, e acela[i spa]iu liber, e aceea[i finisare pu]in nonconformist`. Dar, hai s` fim reali[ti. E o diferen]` \ntre arhitectur` [i alte meserii, \ntre arhitec]i [i avoca]i, doctori [.a.m.d. Fiecare are mediul lui [i fiecare \ncearc` s` apese pe butoanele care \i plac. Nou` ne place libertatea. Când lucrezi \n echip`, trebuie s` intri \n contact u[or cu cei din jur. Asta a fost o problem`. La noi, echipa este dinamic`, se schimb` foarte des. Poate c` e un dezavantaj, dar eu cred c` este [i un avantaj. |ncerc`m s` schimb`m informa]ii \ntr-un mod foarte rapid [i liber. Nu e simplu, nu spun c` este neap`rat mai bine. Trebuie s` [tii s` gestionezi lucrul `sta. Cånd e[ti \ntr-o echip` foarte mare [i cu structur` dinamic`, la un moment dat, po]i s` te sim]i pierdut. Legând definirea arhitecturii de sediul vostru anterior, v-a[ \ntreba de ce v` place Koolhaas? PZP: Am ales citatul din Koolhaas pentru vitrina biroului („Architecture is a hazardous mixture of omnipotence and impotence. It is by definition a chaotic adventure... In other words, the utopian enterprise.”) pentru c` mi se pare c` a surprins foarte bine atmosfera arhitecturii contemporane, ceva \ntre poten]` [i impoten]`, care ]ine de hazard [i e greu de definit. |n cazul citatului din vitrin`, ideea a fost la \nceput, dar a murit pe drum, s`-l schimb`m periodic: la dou` s`pt`måni, la o lun`, s` mai g`sim \nc` un citat, s`-l punem... Din diverse motive, am r`mas doar la primul. {i a ajuns s` fie atåt de apreciat \ncåt nu am mai vrut s` fie schimbat. M` \ntorc pu]in \n timp pentru a aminti primul vostru proiect de succes, nominalizat [i la Anuala de Arhitectur` Bucure[ti din 2005, [i anume Casa Neagoe. Care a fost povestea ei? A]i sim]it acest proiect ca un start pentru biroul vostru? Da, sigur. Categoric a fost un punct de start. Am mai avut un punct de start pe care nu-l [tie nimeni, o cabin` de poart`, pentru un spa]iu industrial. PZP: Casa Neagoe e pentru noi un punct de referin]`. A fost o nebunie, ca de altfel majoritatea proiectelor. A fost un proiect mult mai complicat decåt experien]a noastr` la vremea respec-

11 I


10-21_PZP

I 14

12/3/10

4:07 PM

Page 14


10-21_PZP

12/3/10

4:08 PM

Page 15

Olympia Tower

15 I


22-33_SYAA

12/3/10

4:09 PM

Page 22

SYAA

Adrian Soare [i Eliza Yokina au intrat \n linia \nt창i a arhitecturii locale prin c창[tigarea mai multor premii [i prin implicarea constant` \n problemele ora[ului [i ale profesiei.


22-33_SYAA

12/3/10

4:09 PM

Page 23

Fiecare dintre voi a lucrat pe cont propriu sau cu alte echipe \nainte de a lua na[tere SYAA. Cum a]i ajuns s` lucra]i \mpreun` [i cum se prezint` acum, dup` câ]iva ani de activitate, biroul vostru? Adrian Soare: Dup` facultate, eu am lucrat cam un an cu arhitectul Marcel Bor]un, c`ruia \i datorez \n mare parte apropierea mea de arhitectur`. Eliza Yokina: Eu am lucrat \n mai multe birouri. |n 2006, Adrian avea propriul birou de arhitectur` de câ]iva ani, am colaborat o scurt` perioad` [i apoi, destul de repede, am decis s` ne \nfiin]`m un birou comun. A fost atunci o perioad` foarte intens`, cu multe proiecte, multe vise [i aspira]ii, multe planuri pentru viitor. |ntre timp, am realizat câteva proiecte importante pentru noi [i, \ncet-\ncet, am ajuns s` form`m o echip` [i s` ne d`m seama \n ce direc]ie vrem s` mergem. La voi, unul dintre arhitec]ii principali, asociat, este de sex feminin, lucru mai rar printre birourile române[ti de arhitectur`. Privi]i acest fapt ca pe un atu? Cum v` completa]i \n munc`? A.S.: Cred c` nu e nici un atu, nici un dezavantaj. Depinde de inteligen]a fiec`ruia s` transforme aceast` situa]ie \ntr-un avantaj sau dimpotriv`. Cum am spus, noi ne complet`m reciproc: dac` eu sunt, s` zicem, mai pragmatic [i mai \nclinat spre partea tehnic`, Eliza este mai imaginativ`, mai spontan` [i mai creativ` \n ceea ce prive[te propunerile. Noi am sim]it c` exist` un curent nou, o for]` care se face \ncet sim]it` \n arhitectura actual`. Ce apropie SYAA de aceast` genera]ie [i ce v` individualizeaz` \n raport cu ceilal]i colegi? E.Y.: Cred c` punctul comun – sper s` nu gre[esc [i s` fac o generalizare gratuit` – st` \n atitudinea noastr` diferit`, nu cred c` mai c`ut`m demersuri deja stabilite [i bine cunoscute, stiluri sau curente de arhitectur`, ci \ncerc`m s` fim foarte coeren]i \n r`spunsul specific pe care \l d`m. Cred c` cei tineri [i-au dat seama c` arhitectura, ast`zi, nu mai poate fi un manifest sau un lucru izolat, ci trebuie s` constituie un r`spuns foarte complet [i complex la o anumit` problem`. {i atunci trebuie s` fii preg`tit s` r`spunzi la toate nivelurile solicit`rii. A.S.: Cred c` aceasta este o caracteristic` a „noului val”, faptul c` treptat, se distan]eaz` de re]ete (sau m`car au unele noi...). Din p`cate, cei care sunt de vârsta mea sau mai \n vârst` aplic` \n continuare acelea[i tipare formale [i acelea[i „compozi]ii”, t`ieturi, raport plin/gol, schem` func]ional`. Ca mod de abordare, \ncearc` s` produc` obiecte autosuficiente, pe când tinerii arhitec]i, mie mi se pare c` \ncearc` s` prelungeasc` studiul

dincolo de pere]ii casei sau de gardul terenului pe care construiesc. Vin cu studii, cu idei, cu influen]e din social, \ncearc` s` creeze un dialog la nivel urban, un dialog cu tradi]iiile, s` inoveze, inclusiv formal, dar [i privitor la rela]iile spa]iale din interiorul unei cl`diri. Ceea ce ne individualizeaz` pe noi fa]` de cei din „noul val”, s`-i zicem a[a, este [i faptul c` \i [i apar]inem prin faptul c` Eliza a fost coleg` de genera]ie cu tinerii arhitec]i de acum [i, \n acela[i timp, datorit` mie, men]inem oarecum leg`tura [i cu vechea genera]ie. Oricum, prin abordarea pe care \ncerc`m s` o promov`m prin proiectele noastre eu m` simt mai ata[at de tân`ra genera]ie decât de cea consacrat`. E.Y.: A[ vrea s` mai adaug c` nu dorim s` d`m r`spunsuri universal valabile. Sau mai exact, \ncerc`m s` d`m un r`spuns pe cât de valabil, pe atât de subiectiv [i de particular. Prezenta]i pe siteul vostru un filmule] interesant \n care, pornind de la o machet`, sugera]i/descrie]i modul vostru de lucru. Povesti]i-ne mai multe despre cum lucra]i. Utiliza]i frecvent machete? A.S.: Nu suntem atât de dependen]i de studiul pe machet`. Facem machete de studiu atunci când sim]im nevoia, dar \n practic` lucr`m mai mult cu simul`ri 3D, de[i au, clar, un dezavantaj. Colabor`m cu diverse echipe pentru machetele de prezentare. Acel filmule] a fost \ntr-adev`r o \ncercare de prezentare a biroului sau, mai degrab`, a atitudinii noastre fa]` de arhitectur`. E o poveste scurt` pe care fiecare poate s-o interpreteze dup` cum dore[te, este vorba despre mediul construit \n care se desf`[oar` via]a noastr`, a noastr` ca arhitec]i [i a noastr` ca locuitori ai acestui ora[. Apoi, povestea devine mult mai abstract` [i se mut` la alt` scar`, la scara machetei [i a proiectantului. E o \ncercare, un joc. E.Y.: Filmule]ul este [i despre crea]ie [i cum ne afecteaz` ea pe to]i, fiindc` dintr-o foaie alb` de hârtie de pe plan[et` se na[te \ncet un ora[ care ne influen]eaz` foarte mult modul \n care tr`im. |n 2008 a]i luat marele premiu al Anualei de Arhitectur` cu complexul Club Bosco, ceea ce a adus SYAA mai mult \n aten]ia presei de specialitate, dar [i a publicului larg. Ce a \nsemnat pentru voi acest proiect? Care a fost povestea lui? Cum a]i lucrat cu beneficiarii? A.S.: Acest proiect l-am f`cut pentru un beneficiar „constant” pentru care am construit [i mai avem \n proiectare mai multe imobile, cu care ne-am \n]eles bine [i am reu[it s` form`m o echip`. Ne-am dorit s` proiect`m o cl`dire emblematic` pentru antrepriza lui [i, fiindc` asta \[i dorea [i el, proiectul a fost

23 I


22-33_SYAA

12/3/10

4:09 PM

Page 26

Club Bosco I 26


22-33_SYAA

12/3/10

4:09 PM

Page 27

27 I


56-67_AAStudio

12/7/10

1:35 PM

Page 56

Pu]ine amenaj`ri din ultimii ani s-au dovedit la fel de spectaculoase precum cele semnate de tinerii arhitec]i Alex Adam [i Roger Pop [i colegii lor Andrei Bana[, Monika Koryczan, Mihai Gelele]u, Alexandra Ghiveci [i Alina Bogheanu. Inovative, provocatoare, cu finisaje de cea mai bun` calitate, lucr`rile lor au adus designul din Rom창nia mult mai aproape de ceea ce se \nt창mpl` \n afar`.

AAStudio


56-67_AAStudio

12/7/10

1:35 PM

Page 57

|n amenaj`rile voastre lucra]i cu multe materiale mai deosebite, nu atåt de cunoscute pe pia]a din Romånia. Cum ajunge]i la ele [i, apoi, cum \i convinge]i pe beneficiari s` le foloseasc`? Alex Adam: Informa]iile le lu`m \n general de pe internet, pentru c` sunt \n timp real. De asemenea, pân` acum, am avut [i baft` de clien]i care ne-au permis sau chiar \ncurajat s` facem experimente, chiar dac`, de multe ori, nu [tiam prea bine cum s` ajungem la ceea ce ne doream. Au \nceput \ns` s` apar` de câ]iva ani [i la noi firme mici care s-au specializat \n diferite tipuri de lucr`ri [i sunt dornice de a face experimente. Exist` dou` sau trei firme care \nainte f`ceau doar mobilier clasic [i care acum lucreaz` [i cu Corian [i cu sticl` special`, [i cu alte genuri de materiale compozite sau epoxidice, termo-formabile sau permisive \n ceea ce prive[te forma, iar produsele arat` din ce \n ce mai bine. Au cå[tigat [i ei experien]`: au umblat pe-afar`, au cump`rat utilajele necesare pentru a[a ceva. De exemplu, voiam s` cre`m un perete vegetal pentru interior [i ne-am chinuit mult s` g`sim ceva. Roger Pop: Partea bun` e c` deja se agit` [i se implic` [i la noi oamenii – furnizori sau produc`tori. Adic`, nu mai e ruptura aceea mare \ntre noi [i ei. Care este povestea firmei AA Studio? Cum a]i ajuns s` lucra]i \mpreun`, semnând proiecte premiate la concursuri [i publicate la nivel interna]ional? A.A.: Am fost colegi de facultate. Pe urm`, eu am lucrat o perioad` pe cont propriu... |nc` din [coal`, am lucrat \n multe domenii. Am lucrat \n proiectare de mobilier, scenografie de film, proiectare de arhitectur` [i, la un moment dat, cånd am primit prima ofert` de a face o lucrare – un bar \n Petro[ani – m-am desprins de a fi angajat [i am luat-o pe cont propriu. |n 2004, ne-am „\nh`itat” [i gata. R.P.: Pån` atunci, am mai colaborat pe anumite proiecte, fiecare de pe unde eram ori angaja]i ori colaboratori. A.A.: Practic, din 2004, ne vedem \n fiecare zi. Avem un mod de lucru destul de intensiv, lucr`m [i såmb`ta [i duminica, nu avem un program fix. Amåndoi facem chestia asta, \n primul rånd, din pasiune. Pentru c` nu a fost o chestie comercial`, nici nu ne-am b`gat la proiectare de ansambluri reziden]iale sau de alte lucruri mari. Din ce am f`cut, maximum a fost P+5. Blocuri, dar nu foarte mari.

|n condi]iile \n care \n ultimii ani a existat un boom imobiliar, cu cl`diri de mare anvergur`, ce v-a determinat s` v` \ndrepta]i spre zona aceasta mai de detaliu, de amenajare? R.P.: Am avut cå]iva clien]i cu care am avut un dialog constructiv [i ale c`ror lucr`ri – pe zona asta de detaliu – au fost ni[te provoc`ri pentru noi, astfel am dat volumul pe calitate... Nu c` nu am fi avut vreo tenta]ie pentru lucr`ri mari de arhitectur`, dar Alex a fost mai inspirat [i ceva mai lucid... A.A.: Am avut ni[te discu]ii, oferte [i solicit`ri. Dar nu se compar`... Cånd lucrezi la o amenajare, po]i s` lucrezi [i doi ani de zile [i investe[ti \n obiectiv, indiferent cå]i bani iei. |n doi ani de zile proiectezi un cartier. Dar am zis c`, pån` la o anumit` vårst`, cåt ne putem permite, ca [i consum de timp [i de energie, s` ne concentr`m pe povestea asta [i vom vedea mai \ncolo ce se \ntåmpl`. Spre bafta noastr`, nu cred c` am dat gre[ cu alegerea aceasta. Avem lucr`ri \n continuare, mai ales pe segmentul acesta de amenaj`ri [i deja avem un portofoliu de clien]i. Pe lång` amenaj`rile de locuin]e individuale sau apartamente, a]i lucrat [i pe ansambluri sau pentru un bloc \ntreg? R.P.: Am f`cut concepte de amenajare pentru blocuri [i, mai mult, o linie de amenajare pentru ni[te ansambluri. Dar f`r` a intra foarte mult \n detaliu. Iar nou` ne place s` ie[im din cas` atunci cånd se mut` beneficiarul. Facem lucrurile cap-coad`. Numai a[a ai garan]ia c` lucrarea iese bine. A.A.: Ne-am zb`tut totdeauna ca proiectele s` ias` a[a cum ne-am dorit. Am avut clien]i pentru care am fost s` cump`r`m inclusiv tacåmurile, pentru ca materialul s` fie la fel de satinat ca [i corpul de iluminat sau ca piciorul de la mas`. Toate detaliile astea se leag` \ntre ele [i noi vrem s` ne ocup`m [i de cel mai mic. N-am f`cut nimic pån` acum constrån[i doar de un contract sau doar de obliga]iile fa]` de anumite persoane. Tot ce am f`cut am f`cut din pl`cere [i ne-am dat interesul cât mai mult. R.P.: Am fost [i \n situa]ia \n care clientul nu [i-a mai permis un obiect [i i-am luat noi unul pentru a se potrivi [i a închega \ntreaga amenajare a acelui spa]iu. Totodat`, pe [antier nu ne ferim de a lucra cot la cot cu muncitorii, am montat [i corpuri de iluminat sau accesorii atunci când ace[tia nu reu[eau. Dac` la[i a[a, la alegerea altora, sau dac` doar predai ni[te hârtii, lucrurile nu ajung unde vrei tu.

57 I


56-67_AAStudio

12/7/10

1:35 PM

Page 62

Apartament Scenography

I 62


56-67_AAStudio

12/7/10

1:35 PM

Page 63

63 I


68-81_Igloo Architecture

12/3/10

4:21 PM

Page 68

igloo

Adrian Soare [i Eliza Yokina [iau confirmat recent pozi]ia \n linia \nt창i a arhitecturii locale prin c창[tigarea marelui premiu al Anualei de Arhitectur` Bucure[ti. XXXXXXX

architecture Proiectele pe care le realizeaz` Bruno Andre[oiu, Adrian Cioc`zanu, Dana Tigan [i Ana Diaconu stau de ceva ani sub semnul albului, un alb ce \nseamn` adecvare la context, recuperare a valorilor trecutului, inova]ie \n design [i, de ce nu, culoare.


68-81_Igloo Architecture

12/3/10

4:21 PM

Page 69

La \nceput, biroul igloodesign a ajuns \n aten]ia publicului – specializat [i mai larg – prin amenajarea modern` a unor mansarde [i printr-o locuin]` alb`, atipic` \n zona Pipera, proiecte premiate la concursurile locale de arhitectur`. |ntre timp, igloodesign a devenit iglooarchitecture. Dincolo de aceast` schimbare de nume, care a fost evolu]ia biroului \n ultimii ani? |n ce direc]ie s-au \ndreptat c`ut`rile profesionale? Bruno Andre[oiu: Schimbarea de nume a \nsemnat [i o schimbare a structurii ac]ionariale a biroului de arhitectur`, prin cooptarea a doi noi parteneri dintre membrii mai vechi [i cu experien]` – Dana Tigan [i Ana Maria Diaconu. Evolu]ia biroului nostru cred c` s-a \nscris \n linia general` a dezvolt`rii proiect`rii de arhitectur` din România ultimilor ani, cu nuan]ele [i particularit`]ile de rigoare. Am crescut, adic`, odat` cu ]ara, fiind implica]i \n varii proiecte, de dimensiuni diferite, de la mici pân` la destul de mari – ansambluri reziden]iale, cl`diri de birouri – dintre care unele s-au [i construit, altele sunt \nc` \n curs, iar altele au r`mas desene \n a[teptarea unor vremuri mai bune. C`ut`rile noastre profesionale nu au luat-o \ntr-o singur` direc]ie, \ntrucât modul de lucru al biroului nu se bazeaz` pe direc]ii apriorice, convingeri ferme [i principii fixe, ci \ncearc` s` r`spund`, adaptativ, creativ [i, implicit, divers, la provoc`rile pe care fiecare proiect le aduce. E [i destul de complicat, cred, s` practici un anumit tip de arhitectur` – [i aici m` refer nu numai la aspectul cl`dirilor rezultate, ci la \ntreg procesul de crea]ie, de la concept la forma final` – ca r`spuns la programele enorm de diverse pe care ]i le propune pia]a. Uneori privilegiem contextul [i ne extindem studiul ini]ial \n direc]ia asta, alteori particularit`]ile clientului, ale tipului de program, alteori ne intereseaz` anumite materiale sau forme. A]i putea defini anumite caracteristici specifice arhitecturii marca igloo? B.A.: Principiile noastre de lucru se modific` permanent, constante r`mânând chestiunile mai pu]in caracteristice, valabile adic` \n orice alt domeniu [i ]inând de calitatea concret` a lucrului finit, de seriozitate etc. Sigur c` nici astea nu ne ies \ntotdeauna cum ne-am dori, dar inten]iile exist`, fondator, mereu… Despre caracteristicile arhitecturii noastre nu mi-e foarte la \ndemân` s` vorbesc, pe de o parte pentru c` nu am gândit niciodat` \n termenii `[tia [i pe de alta pentru c` e complicat s` judeci din interior. Prin urmare, f`r` a [ti dac` lucrurile chiar a[a sunt sau numai \mi doresc s` fie astfel, a[ zice c` igloo face (vrea, \ncearc`, \[i dore[te…) o arhitectur` versatil`, zglobie, lipsit` de prejudec`]ile [i poncifele care bântuie, \n general, breasla. O preocupare constant` a biroului, \nt`rit` prin activitatea igloo media, a fost patrimoniul construit. Cum a]i reu[it s` integra]i dimensiunea cultural`, istoric`

\n proiectele biroului, pe o pia]` \nc` \n formare [i mai degrab` dezinteresat` de acest aspect? B.A.: Foarte adev`rat c`, de[i suntem un birou de oameni tineri, preocuparea pentru patrimoniu, pentru formele [i modurile de a fi ale arhitecturii istorice nu a lipsit niciodat`. E poate [i o op]iune personal` a mea, pe care am \ncercat s` o strecor, când a fost cazul, printre c`ut`rile foarte actuale ale biroului. Au rezultat din acest proces câteva lucruri pe care le consider interesante [i care cred c` nu au ajuns \nc` la vreun cap`t de drum, deci pot fi continuate. M` gândesc la proiectele pe care le-am f`cut \n continuarea albumului editat de igloomedia despre casele tradi]ionale din Delta Dun`rii [i la casa de lâng` Buz`u, ca s` numesc numai dou` proiecte mai cunoscute, c`ci mai sunt [i altele care deocamdat` a[teapt`. Nu intru \n detalii legate de proiecte, dar a[ dori s` punctez dimensiunea – dac` vre]i – etic` a demersului de redescoperire a valorilor arhitecturii tradi]ionale, lucru de a c`rui lips` suferim cel mai tare \n vremurile din urm`. Proiectele care se \ncadreaz` \n aceast` linie au drept particularitate asumarea unei atitudini reveren]ioase, a unei oarecare smerenii \n raport cu formele tradi]ionale, l`sând exprimarea „personalit`]ii demiurgice” a arhitectului undeva \n planul al doilea. Este, cred, o direc]ie [i o atitudine ce ar putea salva multe cl`diri, multe zone, multe obiecte de patrimoniu – ca s` m` \ntorc la formularea din \ntrebare – deci mult din noi \n[ine. |n cazul proiectului de la Buz`u, ce a presupus construirea unei astfel de locuin]e? Cum a decurs construirea [i care a fost rela]ia cu clientul? B.A.: La Buz`u, totul a \nceput cu \ntrebarea, obligatorie cred pentru orice \nceput onest de proiect, legat` de cum ar trebui s` arate o cas` construit` \n contextul respectiv; contextul \nsemnând un sat de lâng` Buz`u, cu o biseric` veche frumoas`, câteva case pl`cute, de asemenea vechi [i multe case noi, \n general urâte, ca s` nu zic de-a dreptul \ngrozitoare. Context \nsemnând \n egal` m`sur` [i clien]ii, un cuplu dr`gu], educat, f`r` preocup`ri sistematice pentru arhitectura contemporan`, cu un buget decent, dar \n niciun caz uria[. Prin urmare, a trebuit s` \mbin`m atmosfera u[or patriarhal` a locului (curte larg`, perpectiv` c`tre dealuri), cu dorin]a proprietarilor de a avea o cas` care s` nu le aminteasc` de blocul \n curs de p`r`sire (recte cu [arpant`, acoperi[) [i cu inerentele cerin]e tehnice ale confortului actual (spa]ii largi, deschise, vitraje mari, garaj, tehnologie etc.). Ne-am convins destul de repede c` melanjul poate fi letal dac` nu \l manevr`m cu grij` [i – hai s-o zic – inteligen]`, [i astfel am optat pentru o salat` fusion care s` combine [i totu[i s` p`streze clare aromele fiec`rui ingredient din compozi]ie. A ie[it ceva neobi[nuit, dar care a convins comanditarii de la prima \nf`]i[are. |ntr-un top al clien]ilor ideali, cu siguran]` familia Atanasiu s-ar plasa pe podium, datorit` grijii

69 I


I 74

Imobil de birouri HQ Victoriei

68-81_Igloo Architecture

12/7/10

1:36 PM

Page 74


68-81_Igloo Architecture

12/3/10

4:21 PM

Page 75

75 I


106-117_ADN BA

12/7/10

1:39 PM

Page 106

ADN BA

Proiectele semnate de Andrei {erbescu, Adrian Untaru [i Bogdan Br`d`]eanu ies \n eviden]` prin ineditul abord`rii, dar nu \ntr-un sens al spectaculosului, ci mai degrab` \n cel al unei normalit`]i creative, rar` \n peisajul local. Au finalizat deja dou` cl`diri de locuin]e, remarcate de speciali[ti [i de pres`, sunt preocupa]i de problemele spa]iului public [i particip` constant la competi]ii locale [i interna]ionale, „colec]ionând” premii.


106-117_ADN BA

12/7/10

1:39 PM

Page 107

Ultimii ani s-au dovedit unii buni pentru ADN BA – concursuri câ[tigate, premii, proiecte publicate. Care a fost drumul pân` aici? Cum s-a format echipa voastr`? Andrei {erbescu: Ne bucur` dac` a[a se vede din exterior, c`ci din`untru nu se simte chiar la fel. Avem totu[i 7 ani, în curând 8, de vise, idei, obsesii [i mai ales de munc`, dar am construit foarte pu]in, a[adar, zicem noi, c` nu am ajuns prea departe. Se acumuleaz` mult` frustrare în ritmul acesta, iar proiectele publicate sau premiile sunt importante tocmai pentru c` mai domolesc din frustrarea aceasta. Este \ns`, din p`cate, o apreciere într-un cerc foarte restrâns, format exclusiv din arhitec]i, [i doar din cei interesa]i de a[a ceva, care nu sunt nici ei foarte mul]i. Reu[itele acestea nu prea au relevan]` în exteriorul acestui cerc. Echipa noastr` s-a format în primul rând pe baz` de afinit`]i personale. Am avut [ansa s` întâlnim oameni de calitate în anii ace[tia. La cât timp petrecem la birou, cu siguran]` altfel nu am fi putut lucra împreun`, indiferent de calit`]ile profesionale ale fiec`ruia. Ne r`mâne o mare p`rere de r`u c` nu am avut cum s` control`m momentul de impact al crizei, erau atunci [i mai mul]i oameni frumo[i în echipa noastr`. Cei care au lucrat cu noi la proiectele prezentate în acest album sunt: Sebastian {erban (MCN, PTR, Europan 10), Cristina Enu]` (UNArte, Frattamaggiore), Irina B`ncescu (UNArte, Europan 10, Frattamaggiore), Valentina }igâr` (PTR), Aurel Manea (PTR), Hunor Forro (Europan 10), Mihaela R`descu (Europan 10), Fabiola Boca (Frattamaggiore). Ce crede]i c` v-a individualizat fa]` de alte birouri de arhitectur`? A.{.: Nu [tim. Poate ar fi fost mai u[or s` spunem ce ne-am dori s` ne individualizeze fa]` de alte birouri sau s` ne apropie de altele. Probabil c` fiecare e modelat [i de ceea ce i se întâmpl` pe parcurs. Multe lucruri se întâmpl` pur [i simplu [i nu \]i dai seama decât dup` mult timp (ani, chiar) încotro te-au purtat. Cel pu]in a[a ni s-a întâmplat nou` pân` acum. Câ[tigarea concursului pentru extinderea Universit`]ii de Arte din Bucure[ti v-a deschis apetitul pentru astfel de competi]ii? ([tiu c` în 2009 a]i participat, cu rezultate bune, la mai multe) A.{.: Am participat la câteva concursuri [i înainte: în 2005, am câ[tigat concursul na]ional Re-build, pentru refacerea satelor din Banat distruse de inunda]ii, iar în 2007 am avut un proiect la Parcurile Viitorului. Tot în 2007, am participat la Europan 9, pe un sit din sudul Italiei, la Bisceglie, unde am ob]inut o men]iune de onoare (adic` locul 3). Probabil c` acest loc 3 la Europan, pe

un sit unde s-au înscris peste 100 de echipe, a fost cel care ne-a deschis mai mult apetitul pentru concursuri. De fapt, vorbind de apetit, cred c` mai to]i arhitec]ii tineri î[i doresc s` „concureze”, s` fie pu[i la încercare, s` arate ce pot. Iar concursul asta face în primul rând, pune la încercare. Dup` câ[tigarea concursului pentru extinderea Universit`]ii Na]ionale de Arte în 2008, în 2009 am revenit în Italia, unde am participat la un concurs tot în sud, la Frattamaggiore, lâng` Napoli – un muzeu al copiilor pe amplasamentul unui sit industrial dezafectat (în care se prelucra cânep`), la care am ob]inut din nou, surprinz`tor, o men]iune de onoare. Surprinz`tor pentru c`, dup` o jurizare întârziat` cu 6 luni [i atribuirea premiilor c`tre profesori din conducerea Universit`]ii din Napoli, noi am fost singura echip` din afara Italiei clasat` în primii 10. Tot în 2009, am f`cut Europanul 10, de data aceasta în Austria, la Eisenstadt, unde am ob]inut locul 2 (runner-up) – un rezultat foarte bun, de[i nu atât de bun cum ne-am fi dorit. {i apoi cel pentru refunc]ionalizarea [i extinderea Hanului Gabroveni, unde ne-am afundat pu]in cam mult în studiu [i nu prea am reu[it s` termin`m proiectul. Anul acesta am participat, pân` acum, la un concurs în Elve]ia, la Gland – o cl`dire de locuin]e al c`rei program pornea de la un amestec de genera]ii ca dat` principal` de tem`, concursul Arhetipuri (premiul 2 ex-aequo) [i unul în Slovenia, la Ljubljana – birouri – sediul companiei na]ionale de electricitate. Lucr`m acum la concursul pentru extinderea Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. De ce crede]i c` este important s` existe astfel de competi]ii la nivel local [i interna]ional? Ce beneficii le aduce arhitec]ilor munca pentru astfel de proiecte? A.{.: Exist` oare vreo modalitate mai bun` de gândi creativ mediul în care tr`im? E suficient s` ne uit`m în jur, la cum evolueaz` Bucure[tiul. F`r` concursuri ([i f`r` ducerea acestora la bun sfâr[it), ora[ul va deveni din ce în ce mai infirm. Pentru arhitec]i, ele reprezint` desigur o [ans`, dar de multe ori [i o nevoie. Pentru noi, cel pu]in, concursurile sunt un mod pl`cut [i provocator de a lucra contra-cronometru, care ne ajut` s` neglij`m frustrarea de care vorbeam înainte. În concursuri nu trebuie s` fii neap`rat serios, te po]i juca, po]i exagera, po]i visa.

107 II


106-117_ADN BA

12/7/10

1:39 PM

Page 112

Imobil de apartamente PTR

I 112


106-117_ADN BA

12/7/10

1:39 PM

Page 113

113 II


154-165_Tecon

12/3/10

4:35 PM

Page 154

TECON

Sub coordonarea lui Bogdan Babici, echipa de tineri arhitec]i de la Tecon este gata s` r`spund` prompt oric`rei provoc`ri, con[tien]i fiind c` schimbarea poate veni doar prin implicare. Sunt autorii mai multor proiecte premiate la concursurile locale [i au dovedit o bun` \n]elegere a unor situri dificile, cu problematici complexe. De[i „ac]ioneaz`� preponderent \n mediul urban, nu se limiteaz` la acesta: au semnat recent o serie de proiecte cu caracter sportiv destinate localit`]ilor rurale.


154-165_Tecon

12/3/10

4:35 PM

Page 155

Tecon s-a aflat \n ultimii ani \n aten]ia publicului specializat prin câ[tigarea unor premii importante, \n special la Anualele de Arhitectur`. Cum a]i primit aceste premii [i cum v-au influen]at activitatea ulterioar`? Bogdan Babici: Echipa Tecon este una tân`r`, iar primirea unor astfel de aprecieri din partea colegilor arhitec]i ne bucur` [i ne ofer` o confirmare c` mergem \ntr-o direc]ie bun`. Fiecare premiu ne-a \ncurajat, a dat elan echipei, motivând-o pentru urm`toarele perioade de timp. Lucr`rile premiate au devenit chiar [i pentru noi un reper [i am \ncercat ca \n toate proiectele ulterioare s` exprim`m aceea[i sinceritate, simplitate, utilizând un num`r cât mai restrâns de mijloace. |n primul an a fost vorba de un sediu de birouri, iar \n al doilea de o locuin]` individual`. |n portofoliul firmei, se \nscriu \ns` [i complexe sportive, spa]ii publice, locuin]e colective etc. Cum face]i fa]` acestei diversit`]i de func]iuni? B.B.: |ntr-adev`r, proiectele Tecon sunt foarte variate, aceasta [i datorit` specificului pie]ei de proiectare din România care, cel pu]in nou`, nu ne-a dat posibilitatea de a ne specializa pe anumite func]iuni. A trebuit s` proiect`m pentru to]i cei cu care am reu[it s` semn`m contracte [i nu am refuzat lucr`ri doar pentru c` nu mai f`cusem a[a ceva \nainte. A[ putea spune c` eu v`d aceast` diversitate ca pe o provocare. Practic, cu fiecare tem` nou`, \ntreaga echip` trebuie s` \nve]e, s` studieze, s` se documenteze. Cred c` este un mod sigur de a te men]ine informat, activ. V-a[ ruga s` ne povesti]i mai multe despre imobilul de birouri din Eminescu [i conceptele care l-au generat – este inserat [i \ntr-un ]esut urban complex, preten]ios. B.B.: Despre imobilul din Eminescu sunt multe de povestit. Interesant este c`, \n ciuda premiului câ[tigat [i \n ciuda prezen]ei \n jurul lui a unor cl`diri mult mai mari, exist` voci care \l condamn`, este \nc` o cl`dire controversat`. Tot ce am \ncercat s` facem acolo a fost s` armoniz`m cât mai mult contextul, amplasamentul, cu toate caracteristicile sale, [i noua cl`dire, care, prin func]iunea de birouri, ne d`dea [ansa ca, volumetric, s` fim relaxa]i. Ne aflam \ntr-o rezerva]ie de arhitectur` – cel pu]in acest tronson al str`zii Eminescu, dar la data la care proiectam noi cl`direa, acesta era deja alterat. Analizând contextul cu aten]ie, am \ntocmit un PUD prin care am solicitat construire pe ambele limite de proprietate, pe \ntreaga l`]ime a lotului, l`sând servitute de acces c`tre partea din spate a sitului prin zona de parter l`sat` liber`. Astfel am reu[it s` ob]inem o fa]ad` la strada Eminescu lat` de 9 metri, ceea ce ne-a ajutat [i \n configurarea structural` a construc]iei.

Ca expresie volumetric`, am optat pentru o imagine foarte simpl` – un volum paralelipipedic cu 5 etaje, care plute[te peste un parter liber. Cele dou` calcane laterale au fost exploatate [i din punct de vedere estetic, fiind placate cu plase de inox. Am reu[it s` convingem beneficiarii c`, [i \n eventualitatea \n care unul dintre calcane sau chiar amândou` vor fi acoperite de noi cl`diri, etic fa]` de ora[ ar fi s` nu accept`m apari]ia, din start, a dou` noi calcane anoste de 5 etaje \n acea zon`. Preocuparea Tecon pentru ecologie transpare [i aici: practic, o mare parte din cl`dire este realizat` prin reciclarea unor materiale. Aceasta se \ntâmpl` atât \n cazul structurilor de rezisten]`, a execu]iei pl`cilor, cât [i \n cazul fa]adelor. Structura u[oar`, metalic`, a r`mas aparent` prin modul de configurare [i joac` atât rolul de sus]inere a cl`dirii, cât [i rolul de decorare a fa]adelor [i a spa]iilor interioare. Alinierea la corni[a cl`dirii Salv`rii a vrut s` dea o direc]ie de evolu]ie pe strada Eminescu, cu \n`l]imi care s` nu se duc` dincolo de P+5, dar nu a func]ionat, chiar vis-a-vis aflându-se acum o cl`dire de 10 etaje. Noi am \ncercat s` intervenim cât mai discret [i am limitat la maximum licen]ele personale. Consider c` imaginea propus`, cu materialele respective, nu agreseaz` zona, se men]ine neutr` ca interven]ie, favorizând dezvolt`rile viitoare din vecin`t`]i, \ntr-un spirit contemporan. Sunte]i \n general interesa]i de feed-back-ul celor care v` folosesc arhitectura? A]i comunicat cu cei care lucreaz` acolo sau cu cei care locuiesc \n casele pe care le proiecta]i? B.B.: Totdeauna ]inem leg`tura cu clien]ii no[tri, \n multe dintre cazuri r`mânem chiar \n rela]ii de prietenie cu ei. Experien]a ne-a ar`tat c` cele mai reu[ite proiecte sunt cele \n care conlucrarea \n trei – constructor-beneficiar-proiectant – a fost bun`: beneficiarul a \n]eles c` proiectantul este de partea lui, c` \i reprezint` interesele [i c` trebuie sus]inut \n toate demersurile. Suntem foarte bucuro[i când suntem invita]i la evenimente ce se desf`[oar` \n cl`diri proiectate de noi, trebuie s` recunosc satisfac]ia pe care o \ncerc atunci când lucrurile proiectate [i urm`rite de noi sunt apreciate [i au ajuns aproape de ceea ce planificasem.

155 I


12/3/10

Casa Vultureni

154-165_Tecon

I 160

4:35 PM

Page 160


154-165_Tecon

12/3/10

4:35 PM

Page 161

161 I