FIZ.BI.CHI
Din cuprins: • Peștele balon • Inteligența Artificială • Radiația Electromagnetică • De ce este cerul albastru? • Dispariția albinelor • Ce este pH-ul? • Găurile negre • Săptămâna Științelor • Sahelul • Plante protejate de lege • Scrisoare de admirație • Filă dintr-un jurnal neobișnuit
Colectivul de redacție: • Daria Dobrică, clasa a VIII-a E • Sonia Gherghina, clasa a VIII-a E
• Premiile IgNobel • Mara Călugăreanu, clasa a VIII-a E • Concursul “FIZBICHI” • Irem Coskun, clasa a VIII-a E • Concursul “FirStep” • Daniela Ciubotă Roșie, profesor biologie • Daniela Dobrescu, profesor chimie • Dana Copoiu, profesor biologie • Laura Neicu, profesor fizică • Larisa Tatu, tehnoredactor
Concursul FirStep de anul acesta a răsplătit cu premii următorii participanți: Medalia de aur Popescu Andrei Filimon - “Casa Eco” Stupariu Teodor Mihai - “Patrula Roboforest” Negoescu Andra și Milea Karina - “Pigmenți” Ivan Tudor Geaorge și Panduru Vlad - “Life Saving Glove” Dumitrescu Mihai și Florescu Vlad - “Line Helper” Alexandru Ana Maria - carte "Theodor"
Medalia de argint Carla Timofte - “Safari Divider” Bostinescu Octavian - “Terariu” Gănescu Alexandra și Durdun Sabina - “Bioetanol” Drăgoi Laura Ioana și Ciobotaru Nicoleta - “The Bottle Experiment” Osain Luca - carte “Regele Șobolan”
Medalia de bronz Stancu Theodor - Kahoot - Limba Română Sonu Mihnea - Lecție Interactivă - “Reportaj Lupta Tezeu - Minotaur” Sorescu Diana - “Personalități din Germania” Șună Andrei și Miscoci Vlad - “Terariu” Anghel Mihai Alexandru - “Terariu Parc” Ilie Ștefania Alexandra - “Machetă Celula Vegetală” Ștefan Adela Mihaela - “Educational Hologram” Oacheșu Sara - “Vulcanul Roz” Popescu Beatrice - “Energie Eoliană - Energie Alternativă” Mihai Octavian Teodor - “Comunicarea - Regulile Dialogului” Stoenescu Larissa - “Tiny House Project” Hanganu Alexandra și Stroie Crista -"Designing a house"
FIZ.BI.CHI
La fel cum timpul nu se oprește niciodatǎ, și știința progreseazǎ ȋn paralel ținȃnd pasul cu el. Odatǎ cu acest progres, dorința de a urmǎri inovațiile ȋn științǎ crește. Revista FizBiChi este destinatǎ micilor exploratori care vor da paginǎ cu paginǎ pentru a afla curiozitǎți, sǎ ȋnvețe lucruri noi și sǎ se distreze. Articolele colegilor nostri vǎ așteaptǎ pe paginile pe care veți ȋncepe sǎ le citiți. Sperǎm sǎ reușim sǎ vǎ cufundǎm ȋn lumea științificǎ și sǎ vǎ creștem curiozitatea.
Colectivul de redacție
Inteligența artificialǎ
FIZ.BI.CHI
Ȋn ultimii ani, inteligența artificialǎ a acaparat domeniul medicinei.Inteligența Artificială (AI) este capacitatea mașinilor sau a computerelor de a îndeplini atribuții și sarcini asociate în mod obișnuit cu inteligența umană. Larry Tesler a oferit o definiție :„AI is whatever hasn’t been done yet.” (Inteligență artificială este orice nu a fost realizat încă).
Inteligența artificială este o noțiune care a apărut încă din antichitate chiar dacǎ este greu de crezut.În mitologia greacă, se vorbește despre creațiile mecanice ale zeului Hefaistos. În folclorul evreu, golemii sunt ființe antropomorfice animate, create din lut. Chiar și monstrul doctorului Frankenstein, personajul principal al povestirii lui Mary Shelley, face referire la ideea de inteligență artificială, creată de om. Principalele atuuri pe care le are un robot ce poseda o asemenea inteligențǎ artificialǎ sunt: capacitatea de a fi rațional, abilitatea de a descoperi sensul într-o situație dată, abilitatea de a generaliza, plecând de la un caz particular, de a ȋnvǎța din greșeli, de a fi creativ și de a putea efectua o problema algebricǎ ȋntr-o situație tensionatǎ și ȋntr-un timp record. Inteligența Artificială este deja capabilă, ca și medicii, să diagnosticheze pacienții. Cercetătorii de la Spitalul John Radcliffe din Oxford au dezvoltat un sistem de diagnoză AI mai precis decât medicii în 80% dintre cazurile bolilor de inimă. Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Showa din Yokoshama, Japonia, un nou sistem endoscopic asistat de computer poate dezvălui semne de tumori canceroase în colon cu o sensibilitate de 95%. Ȋn cazul unei intervenții chirurgicale, aceștia vor putea efectua orice sarcinǎ mai eficient și mai rapid, ȋntr-un timp record. Integrarea inteligenței artificiale, aduce o grǎmadǎ de beneficii: intervenția mai rapidǎ la un cost mai mic, pentru a contribui la echilibrul economic’’. Acesta poate sǎ citeascǎ 40 de milioane de documente ȋn 15 secunde, iar acest lucru ne va fi de mare ajutor fiind fizic imposibil pentru o ființǎ umanǎ. Majoritatea medicilor sunt depǎșiți de situație, iar conceptul implementǎrii acestor roboți sunǎ ca o idee strǎlucitǎ. Ȋn mod clar, inteligența artificialǎ va juca un rol major ȋn medicina de mȃine și va deschide multe uși ȋnspre urmǎtoarele descoperiri medicale din anii ce vor urma. Trebuie sǎ ne adaptǎm la schimbǎrile din viitor și sǎ fim deschiși la nou, inclusiv, la inteligența artificialǎ și la “echipa”pe care o putem constitui.
Mara Pavelescu, clasa a VIII-a E
FIZ.BI.CHI
Dispariția albinelor o mare problemǎ!
Albinele susțin ciclul natural al vieții ȋn lume prin polenizare. Scopul lor fundamental este de a colecta polenul ca o sursă de proteine și energie pentru puietul lor, dar ȋn același timp ajutǎ la polenizare a 80% din recoltele pământului. De fapt, o treime din hranǎ este polenizată de albine. Fără albine, oamenii nu ar avea hranǎ. Pe lângă acest rol important albinele produc miere, polen și venin cu multiple întrebuințări ȋn alimentație și tratamente naturiste.
De ce dispar albinele?
Principalele motive pentru care albinele dispar sunt pesticidele și schimbările climatice. Pierderea biodiversității, distrugerea habitatului și lipsa de furaje din cauza pesticidelor care ucid albinele sunt amenințări speciale pentru albinele și polenizatorii sălbatici. Albert Einstein spunea: „Dacă albinele ar dispărea, omenirea ar mai exista încă patru ani″. Albinele trag un semnal de alarmă
prin existența sindromului Tulburarea
Colapsului de Colonie: malformații, dezorientare, tulburări de comportament, albinele prezintă tot mai multe simptome care indicǎ o stare fragilǎ de sǎnǎtate. Unele dintre ele nu mai reușesc sǎ ȋși recunoascǎ stupul și rǎtǎcesc pȃnǎ mor de frig. Altele ajung sǎ fie ȋntr-un mod inexplicabil respinse de albinele din familia lor și sunt pur și simplu omorȃte cȃnd vor sǎ intre ȋn stup. Fǎrǎ măsuri urgente și schimbarea abordării ȋn agriculturǎ riscǎm sǎ ne amenințăm propria existență.
Maria Drǎgan, clasa a V-a I
Ce este pH-ul ? acid
neutru
FIZ.BI.CHI
alcalin
Prin noțiunea pH se exprimǎ cantitativ aciditatea unei substanțe, pe baza concentrației ionilor numiți hidroniu H3O+. Opusul pH-ului este pOH, care mǎsoarǎ concentrația ionului OH, respectiv bazicitatea soluției.
Punctul neutru al pH-ului este la 7, iar normele Romȃniei prevǎd 6,5 < pH < 8,5 pentru apa potabilǎ. O apǎ idealǎ de bǎut are pH-ul cu o valoare apropiatǎ de 7, adicǎ neutrǎ. De asemenea apa cu o ușoarǎ creștere cǎtre alcalinitate cu pH-ul pȃnǎ ȋn 8,5 este beneficǎ. Apa de ploaie dintr-o zonǎ puțin poluatǎ are pH-ul ȋn jur de 5,6, ușor acidǎ, datoritǎ dizolvǎrii dioxidului de carbon ȋn aer.
STIAȚI CĂ? Aparatele de ionizare intervin asupra moleculelor din apa prin electricitate pentru a creea alcalinitate. Acest procedeu este unul artificial pentru cǎ apa din natura are un pH care corespunde mineralelor prezente ȋn apǎ. Organismul uman ȋși pǎstreazǎ pH-ul ȋn jurul valorii generale de 7,35 – 7,45. Sonia Stroilescu și Alice Constantinescu, clasa a V-a H
FIZ.BI.CHI
Plante protejate de lege
Garofița-Pietrei-Craiului - este o plantă din familia Caryophyllacea - crește numai pe brânele stâncoase și grohotișurile din Piatra Craiului - înflorește în luna august
Macul-Galben - este o plantă din familia Popaveracee - crește prin grohotișuri și pietrișuri calcaroase (Munții Rodnei, Bucegi, Retezat, Piatra Craiului) - înflorește în iulie-august Floarea-de-Colț - este o plantă din familia Asteraceae - se găseşte în Alpi și Carpați pe cele mai abrupte și înalte stânci - înflorește în iulie-septembrie Diana Constantinescu și Sara Bălănoiu, clasa a VI-a G
De ce e cerul albastru?
FIZ.BI.CHI
Chiar dacă ochii noștri cred că cerul este albastru, ghici ce!? El NU e de fapt! Este doar o iluzie optică! Acum, poate vă întrebați: Cum de cerul nu este albastru dacă așa îl vedem? Ce culoare are cerul dacă nu e albastru? Vă voi răspunde imediat la toate întrebările! Culoarea albastră a cerului este dată de atmosfera Pământului, care răspândește lumina Soarelui în toate direcțiile. Efectul, însă, depinde de culoare. Dacă ne uităm cu ochiul liber, o rază de Soare este aproape albă. Dar, de fapt, ea poartă în ea mai multe culori
(ROGVAIV).
Vedem acest lucru dacă luminăm cu o lanternă un CD. Lumina albă se sparge în componentele sale și culorile ies la iveală. La fel se sparge și raza de lumină albă a Soarelui când intră în atmosferă, pentru că ea se lovește de moleculele de aer. Există însă o diferență importantă: culoarea albastră este împrăștiată mai puternic decât celelalte culori. De ce? Lungimea de undă a culorii albastre este mai mică. Într-un fel, culoarea albastră este mai sensibilă la structurile microscopice ale atmosferei. De aceea noi vedem cerul ca fiind albastru. Dar ar mai fi un lucru... De ce se face cerul roșu la apus și la răsărit? Explicațiile ȋn numǎrul urmǎtor al revistei. Diana Constantinescu și Sara Bălănoiu, clasa a VI-a G
FIZ.BI.CHI
Gǎurile negre
O gaurǎ neagrǎ este o regiune ȋn spațiu-timp cu o forțǎ gravitaționalǎ atȃt de mare ȋncȃt nimic, nici mǎcar particulele și radiația electromagneticǎ, ca lumina, nu poate scǎpa odatǎ intrat ȋn ele. Ȋn 1975, Stephen Hawking a reușit sǎ demonstreze cǎ, ȋn realitate, gǎurile negre sunt capabile sǎ emitǎ un tip de radiații. Fenomenul, aparent posibil, se produce la limita imaginarǎ care separǎ gaura neagrǎ de restul universului. Orice corp care ar depǎși aceastǎ barierǎ ar fi ȋnghițit pentru totdeauna de gaura neagrǎ, dar pentru particulele ajunse chiar pe aceea "granițǎ" este posibil ca unele sǎ fie "devorate", iar altele sǎ scape ȋn spațiu. Gǎurile negre se nasc atunci cȃnd reacțiile nucleare nu se mai aflǎ ȋn echilibru cu atracția gravitaționalǎ a unei stele extrem de mari. Oamenii de ștințǎ au ȋnceput aprofudarea studiilor gǎurilor negre ȋn acest secol, aceste studii ȋncepand cu teoriile lui Einstein.
Teodora Dumitrescu, clasa a VI-a A
Radiația electromagneticǎ Radiația electromagneticǎ este
FIZ.BI.CHI
folositǎ
pretutindeni de oameni, fie cǎ este telefonul, laptop-ul sau chiar cuptorul cu microunde. Țǎrile din zilele de azi sunt construite in jurul radiației, cum ar fi becul de pe stradǎ, lumina fiind un tip de radiație. Cȃteva tipuri de aparate ce folosesc radiația sunt: 1. Telefonul - chiar dacǎ este greu de crezut, telefoanele noastre emit radiații, cȃnd ȋncerci sǎ descarci ceva online sau chiar cȃnd deschizi un mail. 2. Microunde - acest tip de radiație funcționeazǎ ȋntr-un mod special, deoarece acestea au nevoie de apǎ pentru a ȋncǎlzi moleculele din mȃncare. 3. Camere cu infraroșu (IR) - aceste tipuri de camere sunt folositoare pentru a vedea radiația emisǎ de un corp cu temperatura mai mare de 0 absolut. De exemplu, dacǎ faci o poza ȋntr-o ȋncapere unde este rece și ai o persoana lȃngȃ tine, totul se va vedea albastru sau verde, ȋn afarǎ de persoana respectivǎ, care va fi portocalie. 4. Aparate medicale - fie cǎ este o radiografie, sau chiar fluoroscopie, ambele folosesc radiație pentru a vedea oasele corpulului (radiografie) sau organele interne (fluoroscopie), iar acest tip de radiație se numește radiație X. 5. Radio - radiația electromagneticǎ. Un exemplu ar fi radiațiile radio, pe care studiourile le folosesc pentru a transmite melodii și informații direct ȋn radio-ul nostru, sau chiar atunci cȃnd folosim telecomanda pentru a da drumul la televizor. Daria Teodora Dobricǎ, clasa a VIII-a E
FIZ.BI.CHI
SĂPTĂMÂNA
ȘTIINȚELOR Fǎcȃnd o radiografie sumarǎ: Concursul interdisciplinar „FIZBICHI“, devenit deja o tradiție, aflat la cea de-a treia ediție, a adus „fațǎ ȋn fațǎ” echipajele claselor a VI-a, a VII-a și a VIII-a, rȃnd pe rȃnd. Concursul este un spectacol ȋn sine pentru cǎ publicul, care ȋncurajeazǎ echipajele, rǎspunde la rȃndul sǎu, provocȃnd o adevǎratǎ lecție interactivǎ.
SĂPTĂMÂNA ȘTIINȚELOR Noutǎțile științifice și curiozitǎțile ne-au fost prezentate “radiofonic”, ca ȋn fiecare an.
Experimente inedite ne-au murdǎrit mȃinile, dar ne-au bucurat mintea.
Cei mici, elevii de clasa a IV-a, ne-au fost oaspeți și au experimentat sub atenta observare a colegilor mai mari.
FIZ.BI.CHI
Peștele balon
FIZ.BI.CHI
Considerat unul dintre cele mai respingătoare viețuitoare marine, este în pericol de dispariție, din cauza pescuitului excesiv în apele din sud-estul Australiei. Trăiește la adȃncimi de pȃnǎ la 800 de metri, dar este văzut rar de către oameni. El nu este comestibil, dar, de cele mai multe ori, rǎmȃne prins în plasele întinse pentru alte specii, ca homarii și crabii.
le Pește
Balon
Peștele Balon Verde
Peștele Balon este numit în Japonia fugo. Otrava sa este numită „tetrodotoxină”, o neurotoxinǎ normală – efectele sale analgezice sunt de 160.000 de ori mai puternice decât cele ale cocainei. Dacă mâncaţi peştele, puteţi simţi o uşoară senzaţie plăcută, provocată de tetrodotoxină – iar în Japonia bucătării care prepară fugo trebuie să aibă licenţă. Chiar şi aşa, uneori există cazuri mortale sau persoane care ajung în stare gravă, ca urmare a consumului de fugo. Toxina coboară temperatura corpului şi a sângelui, provocând o comă profundă. În Japonia au existat cazuri în care victimele şi-au revenit la câteva zile după ce au fost declarate moarte. Daria Teodora Dobricǎ, clasa a VIII-a E
Concursul „FIZBICHI“
FIZ.BI.CHI
Premiul I Concursul „FIZBICHI“ de anul acesta a rǎsplǎtit cu premii urmǎtorii participanți: Marinescu-Paninopol David și Florescu Vlad Nicolae, clasa a VI-a G Eftimescu Adriano, Agache Andrei și Cǎciulan Victor, clasa a VII-a D Chițescu Ilinca, Radu Sonia și Mark Rudnyanszky, clasa a VIII-a I
Premiul II Buștiuc Aliona, Trif Alisa, Dașu Rareș și Stroe Matei,clasa a VI-A C Stǎnescu Crina, Chiricǎ Maria și Cȃndea Vlad, clasa a VII-a E Golașiu Catinca, Soeymani Faraz și Nicola Dragoș, clasa a VIII-a F
Premiul III Buștiuc Aliona, Trif Alisa, Dașu Rareș și Stroe Matei,clasa a VI-A C Stǎnescu Crina, Chiricǎ Maria și Cȃndea Vlad, clasa a VII-a E Golașiu Catinca, Soeymani Faraz și Nicola Dragoș, clasa a VIII-a F
MENTIUNE Mihai Ioana, Costicǎ Maria și Lopez Adriana, clasa a VII-a H, Mențiune Anghel Andrei, Priceputu Vlad și Mȃțoi Șerban, clasa a VIII-a H, Mențiune
FIZ.BI.CHI
FIZ.BI.CHI
Pǎdurea Amazonianǎ La poalele Anzilor peruvieni se întinde cât vezi cu ochii un „ocean“ verde ce înaintează spre est circa 3700 km, îngemănându-se la capătul
drumului
cu
turcoazul
apelor
Oceanului Atlantic. Este jungla amazoniană!
Porţiunea de junglă din Perú acoperă aproape 60% din suprafaţa ţării. Deşi în pădurea tropicală trăieşte doar o mică parte din populaţia acestui stat,plantele şi animalele se simt la ele acasă sub coronamentul înalt de 35 m. Se crede că jungla peruviană este una dintre cele mai mari comori naturale din lume. Prin aerul umed, peste 3000 de specii de fluturi zboară de colo colo. Frumoasele orhidee, vreo 4000 de specii, oferă un magnific spectacol de culori ce contrastează cu verdele frunzişului. Peste 90 de specii de şerpi stau la pândă printre crengile copacilor ori printre frunzele moarte de pe sol, iar aproximativ 2500 de specii de peşti, între care ţipari electrici şi piranha, populează apele râurilor. Cine ar vrea să trăiască într-un asemenea loc? În opinia arheologilor, bazinul Amazonului a fost de-a lungul veacurilor căminul a milioane de oameni. În prezent, în jungla peruviană locuiesc aproximativ 300 000 de oameni, formând peste 40 de grupuri etnice. Se crede că 14 dintre aceste grupuri de indigeni trăiesc izolate aproape total de lume. După ce au fost contactate de omul „civilizat“, ele s-au retras pierzându-şi urma în pădurea de nepătruns. Laura Rotaru, clasa a VI-a C
Cum se formeazǎ valurile? FIZ.BI.CHI Oceanul nu stă niciodată pe loc. Fie că observăm de pe plajă sau de pe o barcă, ne așteptăm să vedem valuri, la orizont. Valurile, transmit energie, ele sunt de obicei cauzate de vânt, deoarece suflă peste ocean, lacuri și râuri. Valurile sunt cauzate cel mai frecvent de vânt. Undele conduse de vânt sau valurile de pe suprafață sunt create prin frecarea vântului și a apei de Teoretic, sistemele de joasă pe suprafață. Pe măsură ce vântul suflă pe suprafața presiune sunt responsabile de oceanului, perturbarea continuă și creează o creastă crearea valurilor puternice. În de valuri. Aceste tipuri de valuri se găsesc la nivel sistemele de adâncime de joasă global peste oceanul deschis și de-a lungul coastei.
presiune, viteza vântului este
Interacțiunea gravitațională a Lunii pe Pământ mai mare, prin urmare mai multe provoacă, de asemenea, valuri. Aceste valuri sunt sunt maree sau, cu alte cuvinte, valuri de mare. Valurile periculoase pot fi cauzate de vreme severă,
generate
de
puterea
rafalelor. Fricțiunea creată de acest vânt, ajuta la formarea
precum un uragan. Vânturile puternice si presiunea din unor valuri de energie care acest tip de furtună puternică provoacă valuri de parcurg mii de kilometri până se furtună, o serie de valuri lungi care sunt create departe, lovesc de obstacolele finale (de în largul apei, în ape mai adânci și se intensifică pe obicei zone de coastă). măsura ce se apropie de țărm. Alte valuri pot fi cauzate de tulburări subacvatice care deplasează rapid cantități mari de apă, cum ar fi cutremure, alunecări de
Lara Hassan, clasa a VIII-a I
Premiile Ig Nobel
FIZ.BI.CHI
Anual, din 1991 ȋncoace, cu o lunǎ ȋnaintea acordǎrii premiilor Nobel, se decerneazǎ premiile Ig Nobel, care celebreazǎ cele mai trǎznite cercetǎri științifice. Gala a fost organizatǎ ȋntr-un amfiteatru al Universitǎții Harvard. Ȋn anul 2018, premiul a fost acordat și unei romȃnce, Gabriela Alina Sauciuc, cercetǎtoare la o renumitǎ universitate din Suedia. Aceasta a cȃștigat premiul pentru antropologie, descoperind cǎ „cimpanzeii de la zoo imitǎ vizitatorii la fel de des pe cȃt vizitatorii imitǎ cimpanzeii”. Ȋn anul 2004, s-a acordat premiul pentru biologie: „heringii emit gaze digestive cu o precizie și o frecvențǎ uluitoare și le folosesc pentru comunicare”.
IgNobel Alte premii: • pentru pace “durerea se amelioreazǎ dacǎ pacientul ȋnjurǎ” • pentru medicinǎ: “simptomele astmului se amelioreazǎ ȋn timpul unei curse cu patine” • pentru fizicǎ: “oamenii cad mai rar pe gheațǎ, dacǎ poartǎ șosete rulate peste pantofi” • pentru anatomie: „nu se știe de ce?...persoanelor ȋn vȃrstǎ le cresc urechile, ȋn timp ce restul corpului nu.” • din nou pentru fizicǎ: “pisicile, precum apa, iau forma vasului ȋn care sunt puse”.
FIZ.BI.CHI Ȋn fiecare an sunt acordate zece premii Ig Nobel cercetǎtorilor care au obținut rezultate trǎznite ȋn diverse domenii de cercetare. Acestea stȃrnesc rȃsul, dar sunt menite sǎ onoreze imaginația și sǎ ȋncurajeze oamenii sǎ gȃndeascǎ ȋn mod neobișnuit. Laureatul Nobel pentru fizicǎ ȋn 2010, pentru descoperirea grafenului este și deținǎtor al unui premiu Ig Nobel pentru cercetarea cu tema „levitația unei broaște”, fiind singurul care a primit ambele premii. Numele sǎu este Andre Konstantinovici Geim.
STIAȚI CĂ? Adunarea Generalǎ a Organizației Națiunilor Unite (ONU) a proclamat anul 2020 drept “Anul Internațional al Sǎnǎtǎții Plantelor ″, dorind sǎ creascǎ gradul de conștientizare asupra importanței sǎnǎtǎții plantelor. Ȋn egalǎ mǎsurǎ, anul 2020 este declarat “Anul Internațional al Sunetului “ pentru stimularea ȋnțelegerii rolului important pe care ȋl joacǎ sunetul ȋn toate aspectele societǎții.
FIZ.BI.CHI
O scrisoare de admiraČ&#x203A;ie
Maha Midani, clasa a VIII-a F
FIZ.BI.CHI
Jurnal....neobișnuit al unei zile obișnuite
M-am trezit la ora…-ai spune că-i notă , nu oră de trezire-dar este vacanță! Ce lumină! Ce propagare spectaculoasă! Vai, dar ce fac, sunt în vacanță, doar! Propagare, auzi! Ce reflexie în ferestrele mele: sticla reprezintă suprafața de separație…dioptrul. Ei bine, m-am defectat! Să mă spăl putin pe față, poate-mi trece. Nu cumva vârtejul ăsta, format la scurgerea apei o fi fost studiat și el de vreun fizician: am lipsit la lecția aia! Bine că nu-i iarnă, să-mi fac ceai că mi-aș fi amintit de fierbere, de încălzire, de condensare, de evaporare…lasă! Zicea antrenorul să mă cântăresc. Așa, cincizeci de kilograme: nu cumva asta-i greutatea mea? Niciodată, e masa, ai auzit, masa! Azi mă întâlnesc cu Victoria. Am de mers vreo doi kilometri, în treizeci de minute ajung: adică, viteza mea ar putea ajunge la valoarea….sau să merg cu tramvaiul: altă valoare, o pun pe Victoria să calculeze. Nu, nu merg cu tramvaiul, că iar mai frânează brusc vatmanul și mă izbesc cu inerția toată de vreo gospodină ce-și transportă roșiile și iar îi prepar eu bulionul. Postul de radio anunță caniculă. Trenurile circulă cu întârzieri mari. Cine a înghițit fizica cu polonicul un an întreg știe și de ce. Să nu uit să cumpăr o baterie pentru lanternă. Ce mai om și Volta ăsta, auzi, să taie el broaște, iar concetățeanul său..repede să-l scuze:,,scopul scuză mijloacele!” și abia am încheiat clasa a șaptea. Ce-o să-mi umble prin cap după clasa a zecea? Numele băiatului acela care purta două filtre, pentru lumina orbitoare, pe vârful nasului, care-o fi? Semnează eleva Lora (Laura, desigur) dintr-a șaptea …și să nu uit să citesc cartea.
Știați că?
FIZ.BI.CHI Sahelul reprezintă zona de trecere dintre Deșertul Sahara și Savana din Sudan. Suprafața acestuia de 3 053 200 km pătrați acoperă porțiuni din Senegal, Mauritania, Mali, Burkina Faso, Niger, Ciad, Etiopia, Sudan și Eritreea.
Viața în Sahel nu este deloc ușoară: majoritatea oamenilor fiind nomazi, aceștia migrând în funcție de precipitațiile frecvente. Printre principalele ocupații ale zonei se numără cultivarea arahidelor și a meiului sau păstoritul nomad.
Sahelul are o lungime de aproximativ 3900 km, de la Oceanul Atlantic până la malul Mării Roșii.
În zona Sahelului, au fost create nenumărate sculpturi în bronz, lemn sau piatră, alături de manuscrise. Construcțiile in majoritatea lor sunt Moschee cu o arhitectură magnifică. Principala religie din această zonă este Islamul. În această zonă, au avut loc multe atacuri oribile, din cauza discriminării.
Ana-Maria Alexandru, Clasa a V-a F
FIZ.BI.CHI
FIZ.BI.CHI