Page 1

Academia Română Filiala Iași

1


Academia Română, Filiala Iași www.acadiasi.ro


Academia Română Filiala Iași

Institutul de Arheologie Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh.Zane” Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Institutul de Informatică Teoretică Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Institutul de Matematică „O. Mayer” Secția de Antropologie Centrul de Cercetări Biomedicale Centrul de Cercetări pentru Oenologie Centrul de Istorie și Civilizație Europeană Colectivul de Geografie Biblioteca Academiei Române, Filiala Iași Aparatul Administrativ

Invitat special Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”, Iași Academia Română


Academia Română, Filiala Iași www.acadiasi.ro

Material Informativ realizat de

• Academia Română, Filiala Iași • Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” • Departamentul pentru Tehnologii Digitale Discursive Coordonator: Academician Teodor Dima Concepție grafică: Codrin Dinu Vasiliu Realizare: Codrin Dinu Vasiliu, Elena Tamba, Gabriela Haja, Irina Frasin, Sonia Bulei Tehnoredactare: Magdalena Lazăr Fotografie: Codrin Dinu Vasiliu, Sonia Bulei & Institutele ARFI Materialele de prezentare au fost realizate de institutele Academiei Române, Filiala Iași. © Academia Română, Filiala Iași • 2015


Cuprins Academia Română, Filiala Iași • 5 Un scurt istoric al Filialei Iași a Academiei Române • 7 Strategia de dezvoltare instituțională a Filialei Iași a Academiei Române • 11 Structura instituțională•15 Academicienii Filialei Iași a Academiei Române • 17 Institutul de Arheologie • 19 Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane” • 23 Invitat special: Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” • 29 Institutul de Filologie Română „A. Philippide” • 33 Institutul de Informatică Teoretică • 37 Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” • 41 Institutul de Matematică „O. Mayer” • 47 Centrul de Cercetări Biomedicale • 49 Centrul de Cercetări pentru Oenologie • 53 Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană • 57 Colectivul de Geografie • 61 Secţia de Antropologie • 65 Biblioteca • 69 Evenimente permanente • 73

5


Academia Română, Filiala Iaşi este o instituţie de interes public şi de importanţă strategică la nivel naţional. Ea își asumă valorile științifice ca fiind instrumente de valorificare a identității naționale, a patrimoniului material și imaterial, a legăturii dintre cercetarea științifică fundamentală și cercetarea științifică aplicată și a discursului umanist, în contextul provocărilor societăţii contemporane.

J

f

c

b

11

17

159

240

înființare

institute

academicieni

cercetători

angajați

istoric

cercetare

academie

cercetare

resursa umană

C 1948

6


Academia Română, Filiala Iași Academia Română, Filiala Iaşi este o instituţie de interes public şi de importanţă strategică la nivel naţional. Ca parte activă a Academiei Române și legatară a misiunii acesteia în Regiunea de Dezvoltarea Nord-Est, Filiala Iași a Academiei Române are următoarele patru obiective fundamentale: academic, științific, formator și comunitar. Obiectivul Academic Filiala Iași a Academiei Române își asumă valorile științifice ca fiind instrumente de valorificare a identității naționale, a patrimoniului material și imaterial, a legăturii dintre cercetarea științifică fundamentală și cercetarea științifică aplicată și a discursului umanist, în contextul provocărilor societăţii contemporane. Din acest punct de vedere, Filiala Iași a Academiei Române contribuie la monitorizarea, studierea şi normarea limbii române și la formularea identității culturale românești în context european, prin programele sale fundamentale din domeniul filologiei, istoriei și arheologiei, cu ajutorul unor importante resurse de patrimoniu național, valorificate prin cercetări în cele mai variate domenii (științele socio-umane, informatică teoretică și aplicată, oenologie, chimie, biochimie, matematică, geografie). Obiectivul Științific Filiala Iași a Academiei Române reprezintă cel mai important pol de cercetare și inovare în Regiunea de Dezvoltare NordEst, statutul său fiind asigurat de următoarele politici interne, asumate la nivelul cercetării științifice: liberalismul total în activitățile de cercetare, prilejuindu-se, astfel, demersuri științifice cu grad ridicat de inovare, modelare gnoseologică și previziune epistemică; caracterul profund interdisciplinar al cercetărilor pe care le desfășoară și le încurajează; corelarea programelor fundamentale cu proiectele de cercetare aplicată; corelarea strategiilor de cercetare cu orizontul strategic de dezvoltare regională, națională și europeană. Obiectivul Formator Atât pe linie statutară, cât și prin strategiile de implementare a proiectelor sale, Filiala Iași a Academiei Române își asumă rolul de formator la cel mai ridicat nivel al transmiterii și dezvoltării cunoașterii. Acest statut formator, în regiunea din care face parte, se realizează prin: organizarea de manifestări științifice publice, la cel mai înalt nivel, în cadrul cărora au loc dezbateri și se asigură transmiterea

rezultatelor cercetării științifice către publicul larg și ceilalți actori ai dezvoltării regionale; numărul mare de beneficiari direcți ai formării, în cadrul proiectelor europene de dezvoltare a resursei umane; organizarea unor acțiuni de formare neconvențională precum Ziua Porților Deschise sau Academia Altfel. Obiectivul Comunitar Filiala Iași a Academiei Române reprezintă un important actor în dezvoltarea regională prin: atragerea de fonduri europene; implementarea de proiecte cu un impact important în societatea din care face parte; promovarea principiilor europene ale cercetării; implicarea activă în formularea politicilor și a strategiilor regionale. Totodată, prin prestigiul pe care și l-a reafirmat de nenumărate ori, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, Filiala Iaşi a Academiei Române este cel mai eficient partener și mediator în relația cu ceilalți actori ai dezvoltării regionale. În activitățile pe care le desfășoară, Filiala Iaşi a Academiei Române este liberă de orice determinism politic sau economic, supunându-se doar propriilor linii strategice academice, științifice, comunitare, în conformitate cu Statutul Academiei Române. •

7


Clădirea în care îşi are sediul Academia Română, Filiala Iaşi este situată în bulevardul Carol I, nr. 8, şi i-a fost oferită acesteia în administrare şi folosinţă în anul 1982. Această clădire este creaţia arhitectului Nicolae Porumbescu (1919 − 1999), este proprietatea Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias şi a fost construită în 1981-1982 cu fondurile Fundaţiei.

C

I

I

I

p

1948

1949

1963

1982

66

înființare istoric

8

primul sediu al doilea sediu sediul actual ani de existență istoric

istoric

istoric

istoric


Un scurt istoric al Filialei Iași a Academiei Române

În cadrul reorganizării generate de Decretul nr. 76 din 9 iunie 1948, Academia Română a fost desfiinţată şi în locul ei s-a înfiinţat Academia Republicii Populare Române (RPR). Juridic, aceasta era o nouă instituţie. Prin Statutul de organizare şi funcţionare (intrat în vigoare pe 12 august același an) Academia RPR era „cel mai înalt for ştiinţific-cultural al ţării, o instituţie de stat, care întruneşte pe cei mai de seamă oameni de ştiinţă şi cultură”. Ca instituţie de stat, Academia RPR depindea direct de Consiliul de Miniștri, era finanţată de la bugetul de stat, își pierdea autonomia și era deposedată de toate bunurile mobile și imobile pe care le primise prin donaţie sau legate testamentare, „cu excepţia bunurilor care servesc direct scopurilor Academiei”. De asemenea, se avea în vedere creşterea numărului de secţii de la trei la şase, transferul unor institute de cercetări din subordinea universităţilor în aceea a Academiei RPR şi înfiinţarea a două filiale, la Iaşi şi la Cluj, şi a Editurii Academiei RPR. Totodată însă, între membrii Academiei RPR nu mai apăreau 113 foşti membri ai Academiei Române (26 titulari, 58 corespondenţi şi 29 de onoare), reprezentând mai bine de două treimi din totalul acestora. Trebuie reamintit că 31 de membri ai Academiei Române au fost condamnaţi la un total de 120 de ani de închisoare, iar nouă dintre ei şi-au sfârşit viaţa în temniţele comuniste. Înfiinţarea Filialei Iași a Academiei RPR a avut loc prin Decretul nr. 198 din 13 august 1948. Aceasta îşi începe efectiv activitatea la 24 ianuarie 1949, sediul ei fiind situat pe fosta şosea Filimon Sârbu, la nr. 7 (clădirea 1 în Fig. 1), pe locul situat vizavi de actualul Colegiu Naţional (clădirea 2 în Fig. 1), adică pe actuala str. Arcu (strada 3 în Fig. 1). În acel loc încă mai existau casele Cazimir construite în jurul anului 1800 de spătarul Petrache Cazimir, în care a funcţionat Academia Mihăileană (numai între anii 1835 şi 1847), Şcoala de Belle Arte şi Pinacoteca Naţională. În anul 1963, ca urmare a demolării clădirii în care a funcţionat cândva Academia Mihăileană, Filiala Iași a Academiei RPR a fost mutată în localul vechii Universităţi din Iaşi (clădirea 1 în Fig. 2) situat în str. Universităţii, nr. 16 (strada 2 în Fig. 2). Clădirea a fost construită în 1760 de marele vornic şi vistiernic Matei Cantacuzino şi a fost folosită după 1795 ca reşedinţă temporară de domnii Moldovei. În această clădire a fost sediul Universităţii din Iaşi între anii 1860 şi

Fig. 1. Sediul Academiei Române − Filiala Iaşi între 1949 − 1963 1: casele Cazimir, sediul Filialei Iaşi; 2: Colegiul Naţional; 3: strada Arcu

Fig. 2. Sediul Academiei Române − Filiala Iaşi între 1963 − 1982 1: sediul Filialei Iaşi; 2: strada Universităţii

Fig. 3. Sediul Academiei Române − Filiala Iaşi începând din 1982

9


Sediul Academiei Române − Filiala Iaşi între 1949 − 1963

1897. În 1897 aceasta s-a mutat în Palatul Universităţii din Copou. După 1897 clădirea din str. Universităţii, nr. 16, a rămas Facultăţii de Medicină care fusese înfiinţată în 1879. Actualmente clădirea este sediul rectoratului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T. Popa” din Iaşi. Clădirea în care îşi are sediul Filiala Iaşi a Academiei Române este situată în bulevardul Carol I, nr. 8 (Fig. 3, pagina 7), şi i-a fost oferită acesteia în administrare şi folosinţă în anul 1982. Această clădire este creaţia arhitectului Nicolae Porumbescu (1919−1999), este proprietatea Fundaţiei Familiei Menachem H. Elias şi a fost construită în 1981−1982 cu fondurile Fundaţiei. Prin testamentul său din 15 decembrie 1914, Jacques M. Elias (1844−1923), fiul lui Menachem H. Elias, a numit Academia Română ca succesor al întregii sale averi şi a stabilit ca moştenitorul „să înfiinţeze şi să stăruie a se recunoaşte ca persoană juridică o fundaţie de cultură naţională şi de asistenţă publică numită «Fundaţia Familiei Menachem H. Elias»” . Prin decretul Regal nr. 3403 din 3 iulie 1923, Academia

10

Română a fost autorizată ca moştenitor. Juridic, fundaţia a fost înfiinţată în 2 aprilie 1925, la Tribunalul Ilfov, prin înregistrarea ca persoană juridică sub nr. 120/1925. Conform dorinţei testatorului, „întreaga avere urma să fie consacrată promovării culturii din România, alinării boalelor săracilor, încurajării elementelor valoroase, sprijinirii cauzelor nobile”. La înfiinţare, Filiala Iaşi a Academiei R.P.R., avea numai cinci membri titulari şi corespondenţi şi 12 cercetători ştiinţifici. Aceştia îşi desfăşurau activitatea în următoarele patru institute şi colective de cercetare: Institutul de matematică, Institutul de chimie, Institutul de istorie şi filologie şi Colectivul de cercetări medicale. De-a lungul timpului, Filiala Iaşi a Academiei R.P.R. (R.S.R.), Filiala Iaşi a avut o evoluţie ascendentă, ajungând în anul 1974 la un număr de 12 membri titulari şi corespondenţi, patru institute, trei centre şi două secţii de cercetare ştiinţifică. Aceasta a fost, însă, dezvoltarea maximă la care Filiala Iaşi a ajuns în perioada comunistă. Începând cu 1974 Academia RSR a fost supusă unui proces de reducere şi anihilare a activităţilor sale prin trecerea


Sediul Academiei Române − Filiala Iaşi între 1963 − 1982

institutelor şi centrelor de cercetare ştiinţifică la Ministerul Învăţământului sau la alte ministere şi prin sistarea alegerii de membri corespondenţi şi de onoare ai Academiei. Astfel, la sfârşitul anului 1989, Filiala Iaşi avea din nou numai cinci membri titulari şi corespondenţi şi nici un institut sau centru de cercetare ştiinţifică. În mijlocul acestor vicisitudini, prin eforturile deosebite ale acad. Cristofor I. Simionescu şi cu fondurile Fundaţiei „Menachem H. Elias” a fost construit în 1981-1982 actualul sediu (Fig. 3), care a fost oferit Filialei Iaşi în administrare şi folosinţă sub denumirea de Centru al Ştiinţei şi Tehnicii. Renaşterea Academiei Române şi, implicit, a Filialei Iaşi, a avut loc prin Decretul-Lege nr.4/1990, prin care s-au readus sub egida acesteia (uneori numai parţial) institutele şi centrele de cercetare ştiinţifică înstrăinate în 1974 şi s-au creat alte unităţi noi. Prin Legea de organizare şi funcţionare a Academiei Române (nr. 752/2001, republicată în 2009) s-a statuat cadrul juridic şi organizatoric al acesteia, care corespunde cerinţelor şi exigenţelor dezvoltării actuale a României. Pe parcursul celor 66 de ani de existenţă, preşedinţii Filialei

Iaşi a Academiei au fost mari personalităţi române ale ştiinţei şi culturii: acad. Radu Cernătescu (1949−1958), acad. Octav Mayer (1958−1960), acad. Vasile Mârza (1960−1963), acad. Cristofor Simionescu (1963–1974, 1989−2001), acad. Vasile Petre Jitariu (1974−1989), acad. Viorel Barbu (2001−2012), acad. Bogdan Simionescu 2012− 014); începând din mai 2014 preşedinte (interimar) este prof. univ. emerit dr. ing. Mihail Voicu, membru corespondent al Academiei Române. Referințe https://sp.yimg.com/ib/th?id=JN.BwsyTwOn5YXSgJsIxHH94g&pid=15.1&P=0 http://www.fromiasi.ro/files/imagecache/mycityphotos/files/images/umf.01.jpg https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Porumbescu http://dosaresecrete.blogspot.ro/2010/07/testamentul-lui-elias.html https://ro.wikipedia.org/wiki/Jacques_M._Elias http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Funda%C5%A3ia_Familiei_Menachem_H._Elias http://dosaresecrete.blogspot.ro/2010/07/testamentul-lui-elias.html Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299/7.V.2009

Preşedinte (interimar) prof. univ. emerit dr. ing. Mihail Voicu membru corespondent al Academiei Române

11


Integrarea României în UE a impus creşterea competitivităţii Filialei Iaşi a Academiei Române şi alinierea la standardele europene de cercetare şi diseminare ştiinţifică. În următoarea perioadă, Institutele Academiei Române, Filiala Iaşi îşi propun să diversifice sfera activităţilor, în sensul creării unui echilibru între dezvoltarea ansamblului de competenţe şi oportunităţi vizate şi resursele existente.

12

N

C

proiecte posdru

proiect poscce

proiect nato

posdru

poscce

nato sps

Q

7

24

4

proiecte în derulare

1

1


Strategia de dezvoltare instituțională a Filialei Iași a Academiei Române Contextul actual Academia Română reprezintă cel mai înalt for ştiinţific naţional, având rolul de a reglementa etica ştiinţifică, de a realiza tratate şi monografii cu valoare ştiinţifică majoră, de a dezvolta cercetări aplicate de mare impact socio-economic şi de a asigura respectarea calităţii actului ştiinţific. Prin activitatea sa de cercetare, Academia Română, Filiala Iaşi reprezintă o instituţie de interes public şi de importanţă strategică la nivel naţional, care a demonstrat şi a validat până în prezent propria capacitate de a contribui la dezvoltarea socio-economică a Regiunii de Nord-Est. Resursa umană Personalul de cercetare din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi este alcătuit din 17 academicieni, membri titulari şi membri corespondenţi, 45 de cercetători ştiinţifici gradul I şi 24 gradul II, ceea ce reprezintă 43,40% personal înalt specializat. În cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi îşi desfăşoară activitatea 139 de doctori în ştiinţe, ceea ce reprezintă 87,42% din totalul personalului de cercetare al Filialei. În 2015, Academia Română, Filiala Iaşi are o structură de personal cu un număr de 240 de angajaţi, dintre care 159 în cercetare cercetători şi 81 în sistemul administrativ. Rezultate ale cercetării ştiinţifice în 2014 Performanţa ştiinţifică s-a concretizat în publicarea a 91 volume de specialitate, 929 articole ştiinţifice, din care 272 indexate ISI Thompson – Reuters. Totodată, au fost organizate 62 manifestări ştiinţifice şi au fost prezentate 808 comunicări ştiinţifice, din care 448 la manifestări ştiinţifice internaţionale şi 360 la manifestări naţionale. Academia Română, Filiala Iaşi editează 11 reviste ştiinţifice. Autofinanţarea venituri proprii

cercetării

contracte

de

În prezent, sunt în derulare 24 proiecte de cercetare: cu finanţare din Fonduri structurale (3 proiecte POSDRU şi 1 proiect POSCCE); cu finanţare din Fonduri Externe Nerambursabile (1 proiect NATO SPS); cu finanţare naţională, UEFISCDI/ANCS (6 proiecte de tip IDEI, 8 proiecte de tip PD, 2 proiecte de tip PCCA, 1 proiect

bilateral şi 2 MS), proiecte care contribuie la aprofundarea cercetărilor fundamentale şi aplicative, la specializarea profesională a membrilor implicaţi în desfăşurarea acestora, la îmbunătăţirea bazei materiale a Academiei Române, Filiala Iaşi, precum şi la motivarea în dezvoltarea carierei ştiinţifice. Domenii ştiinţifice abordate A. Domeniile ştiinţifice generale ale Filialei Iaşi a Academiei Române sunt: 1. Elaborarea de dicţionare generale şi speciale ale limbii şi ale literaturii române, atlase lingvistice, arhive, studii monografice pentru datinile şi obiceiurile autohtone; 2. Elaborarea de studii de impact asupra diverselor aspecte socio-economice; 3. Dezvoltarea şi modelarea sistemelor şi proceselor cognitive cu aplicaţii în informatică şi în sisteme inteligente; 4.Teorii şi algoritmi pentru optimizări complexe; 5. Aplicaţii ale bio-informaticii; 6. Studii istorice ale evoluţiei spiritului uman din antichitate şi până în prezent; 7. Impactul dezvoltării structurilor sociale asupra cadrului legislativ, cultural şi economic al societăţii româneşti actuale; 8. Protecţia mediului înconjurător şi conservarea energiei; 9. Studiul relaţiilor de interdependenţă ale sistemelor geografice în context local, regional şi continental; 10. Studii antropologice ale populaţiei pe teritoriul României; 11. Conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural cu ajutorul tehnologiilor informaţionale; 12. Creşterea impactului rezultatelor cercetării asupra educaţiei societăţii civile şi culturii naţionale; 13. Dezvoltarea tehnologiilor digitale; 14. Teorie şi interpretare în artele contemporane; 15. Cercetări şi aplicaţii psihologice şi pedagogice; 16. Practici şi dimensiuni filosofice în analiza spaţiului social; 17. Investigarea valorilor etice şi politice fundamentale. B. Domenii ştiinţifice specifice ale Filialei Iaşi a Academiei Române sunt: 1. Cercetări privind aspecte ale fenomenului migraţionist şi consecinţele sale în plan social; 2. Elaborarea de tipologii şi corpusuri de texte cu specific

13


etnologic; 3. Studii şi cercetări privind informatizarea filologiei române; 4. Studii şi cercetări privind consilierea vocaţională şi orientarea profesională; 5. Studii regionale şi zonale privind profile viabile de exploataţii agricole şi diversificarea economiilor locale prin activităţi non-agricole; 6. Studii interdisciplinare integrate privind practici agricole sustenabile; 7. Tehnici de procesare şi analiză pentru limbajul natural; 8. Îmbunătăţirea modulului prozodic al sistemului de sinteză vocală pentru limbile naturale; 9. Soluţionarea unor probleme de optimizare a aplicaţiilor în domeniul ştiinţelor exacte; 10. Studii privind tehnologiile şi calitatea în industria vinicolă; 11. Cercetări experimentale de fiziologie aplicată asupra efectelor medicale ale diverselor proteine; 12. Cercetarea şi identificarea gradului de integrare a minoritarilor în societatea românească; 13. Analiza practicilor lingvistice în context socio cultural (etno-, socio- şi antropolingvistică); 14. Studii şi cercetări cu privire la tehnologiile digitale discursive; 15. Critică şi teorie în fotografie; 16. Analiza relaţiei dintre sistemul educaţional şi integrarea socială; 17. Optimizarea comportamentului uman în contextul provocărilor socio-economice europene; 18. Studii interdisciplinare cu privire la problematica genului; 19. Psihologia pierderii, a durerii şi doliului; 20. Tehnici şi metode de consiliere şi psihoterapie; 21. Dimensiuni afective ale personalităţii; 22. Inteligenţa emoţională; 23. Epistemologia arheologiei; 24. Studii şi cercetări în tehnologiile biomedicale; 25. Analiza relaţiei dreptate-egalitate-libertate în context democratic. Strategia de dezvoltare a Filialei Iaşi a Academiei Române pentru perioada 2015–2020 Strategia generală vizează creşterea rolului Academiei Române, Filiala Iaşi, în dezvoltarea Regiunii de NordEst, în contextul unei societăţi bazate pe cunoaştere, prin dezvoltarea şi specializarea capitalului uman, a bazei materiale, dezvoltarea infrastructurii de cercetare şi transfer tehnologic către mediul economic. Pentru atingerea acestui deziderat se urmăreşte diversificarea activităţii de cercetare prin abordarea de teme noi, în acord cu problematicile societăţii actuale şi cu cerinţele mediului de afaceri.

14

Specializarea personalului din Institutele de cercetare ale Filialei Iaşi a Academiei Române se realizează prin colaborări cu instituţii cu profil ştiinţific similar la nivel naţional şi internaţional, prin programe de studii doctorale şi postdoctorale, ateliere formative, stagii de formare, cursuri de specializare şi workshop-uri. În acest fel se atinge scopul primar al instituţiei, acela de a stimula cunoaşterea, de a menţine schimbul interacademic şi de a dezvolta un management orientat spre dezvoltarea performanţei. Aplicabilitatea rezultatelor obţinute şi certificate, prin diseminarea în publicaţii de specialitate cu recunoaştere internaţională, reprezintă, de asemenea, un factor important din perspectiva misiunii Academiei de a contribui la creşterea nivelului socio-economic al României. Direcţii strategice de dezvoltare Integrarea României în UE a impus necesitatea creşterii competitivităţii Academiei Române, Filiala Iaşi de aliniere la standardele europene de cercetare şi diseminare ştiinţifică. În următoarea perioadă, institutele Academiei Române, Filiala Iaşi îşi propun să diversifice sfera activităţilor, în sensul creării unui echilibru între dezvoltarea ansamblului de competenţe şi oportunităţi vizate şi resursele existente. Astfel, în contextul economic de faţă, unul dintre obiectivele pe termen mediu (2015–2020) îl constituie atragerea de noi resurse extrabugetare. În acest sens, se impun dinamizarea şi eficientizarea tematicii de cercetare în acord cu principalele provocări socio-economice actuale, regionale, naţionale şi europene. Prin urmare, se urmăreşte creşterea gradului de coeziune de acţiune între Institutele academice, pentru dezvoltarea caracterului interdisciplinar al cercetării. Prin analiza atentă a cererii şi ofertei ştiinţifice şi economice, strategia Academiei Române, Filiala Iaşi urmăreşte corelarea cercetării fundamentale cu cercetarea aplicativă, în vederea creşterii gradului de recunoaştere şi atragere a cercetătorilor din domeniile de vârf. Sintetic, obiectivele generale ale Academiei Române, Filiala Iaşi sunt: OG-1 Dezvoltarea cercetărilor în disciplinele umaniste şi elaborarea lucrărilor de referinţă ale limbii şi culturii naţionale; OG-2 Dezvoltarea cercetărilor în domeniile economic, social şi juridic, în raport cu cerinţele de integrare în Uniunea Europeană, precum şi cu cerinţele societăţii cunoaşterii – societatea informaţională; OG-3 Dezvoltarea cercetărilor fundamentale în ştiinţele


exacte, în ştiinţele tehnice, în ştiinţele vieţii şi în cele ale Terrei, pentru generarea bazei cercetărilor aplicative; OG-4 Acţiuni suport pentru creşterea eficienţei cercetării ştiinţifice, managementul resurselor financiare şi umane, diseminarea rezultatelor şi valorificarea acestora; OG-5 Dezvoltarea resurselor umane de înaltă specializare şi calificare prin programe de studii doctorale şi postdoctorale. Pentru realizarea acestor obiective, se impun următoarele acţiuni: A.1 creşterea capacităţii de previziune socio-economică pentru activităţile de cercetare, în vederea diversificării tematice, ca răspuns la provocările societăţii contemporane; A.2 stimularea mediului şi metodologiilor interdisciplinare ale cercetării pentru optimizarea şi diversificarea reacţiei ştiinţifice la contextul socio-economic global; A.3 constituirea unui mediu propice transferului tehnologic între comunitatea academică şi cea antreprenorială; A.4 dezvoltarea infrastructurii de Cercetare-DezvoltareInovare prin: A.4.1 modernizarea laboratoarelor existente; A.4.2 dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea condiţiilor de lucru; A.4.3 dezvoltarea de noi infrastructuri de cercetare, dimensionate conform standardelor actuale. Pentru anul 2015 a fost prevăzută depunerea unei aplicaţii pentru Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020, Axa prioritară 1 – Cercetare, dezvoltare şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor, Acţiunea 1.1.1 – Mari infrastructuri de CD cu titlul “Centru Academic pentru Dezvoltare Regională prin Valorificarea Inteligentă a Datelor de Mari Dimensiuni (în prescurtare: VALID – de la VALorificarea Inteligentă a Datelor)”. Tematica proiectului se încadrează în domeniul 2. Tehnologii informaționale și de comunicații, spațiu și securitate, subdomeniul 2.1.1. Analiza, managementul şi securitatea datelor de mari dimensiuni.

A.7 creşterea accesului la informaţia de specialitate prin suplimentarea numărului de publicaţii ştiinţifice aflate la dispoziţia cercetătorilor; A.8 perfecţionarea tinerilor cercetători prin şcoala doctorală şi postdoctorală, ateliere formative, stagii de formare şi cursuri de specializare; A.9. acţiuni de digitalizare şi procesare a datelor de mari dimensiuni, pornind de la resursele de patrimoniu material şi imaterial ale Academiei Române, Filiala Iaşi, obţinute în urma cercetării ştiinţifice de înaltă specializare; aceste acţiuni vor avea, ca obiectiv societal, salvarea/conservarea patrimoniului, precum şi corelarea cercetării ştiinţifice cu noile tehnologii şi politici informaţionale în ceea ce priveşte dezvoltarea educaţională, ştiinţifică, economică şi socială. Finanţarea continuă Posibilitatea existenţei surselor alternative de finanţare impune stabilirea unui plan coerent de dezvoltare, conştientizarea necesităţii identificării de noi astfel de surse, stabilirea unei politici coerente de intensificare a transferului tehnologic către partenerii socio-economici. Totodată, dezvoltarea permanentă a resurselor umane şi materiale, care să asigure competitivitatea ştiinţifică necesară recunoaşterii şi acreditării pe plan naţional şi internaţional, este încă un obiectiv strategic ce trebuie avut în vedere pe termen mediu şi lung. Cooperarea continuă la nivel regional, naţional şi european În următorii ani, politica de cooperare a Filialei se va axa pe lărgirea reţelei de parteneri naţionali şi internaţionali. Una dintre direcţiile prioritare o constituie găsirea de noi parteneri regionali şi naţionali din sectorul economic, din administraţia publică locală şi centrală şi din societatea civilă. O atenţie specială se va acorda partenerilor din mediul privat, Academia Română dorind să participe activ la revitalizarea sectorului socio-economic în România şi la integrarea sa în aria europeană a cercetării şi inovării.

A.5 analiza continuă a mediului economic regional şi naţional pentru stabilirea strategiilor de implementare a rezultatelor cercetării şi pentru punerea lor în practică; A.6 activităţile de diseminare a rezultatelor cercetării vor urmări creşterea impactului public al cercetării;

PREŞEDINTE, Prof. univ. dr. ing. Mihail Voicu, m.c. A.R.

15


• Structura instituțională a Filialei Iași a Academiei Române este alcătuită din 11 institute de cercetare, Serviciul Administrativ și Biblioteca Academiei Române, Filiala Iași. • În anul2015, Academia Română, Filiala Iaşi are o structură de personal cu un număr de 240 de angajaţi dintre care 159 în cercetare şi 81 în sistemul administrativ.

J 16

b

c

b

11

240

159

81

institute

total angajați

cercetători

administrație

cercetare

resursa umană

cercetare

administrativ


Structura instituțională • Structura instituțională a Academiei Române, Filiala Iași este alcătuită din 11 institute de cercetare, Serviciul Administrativ și Biblioteca Academiei Române, Filiala Iași.

• În anul 2015, Academia Română, Filiala Iaşi are o structură de personal cu un număr de 240 de angajaţi dintre care 159 în cercetare şi 81 în sistemul administrativ.

Institutele și domeniile prioritare de cercetare Institutul de Arheologie: Cultura Cucuteni, arheologia preistorică, arheologia antică clasică, arheologia medievală. Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh.Zane”: epistemologie, filosofie politică, logică, economie rurală, științele educației, științe juridice, macro- și microeconomie, turism, tehnologii digitale, filosofia culturii, sociologie. Institutul de Filologie Română „A. Philippide”: lexicologie, lexicografie, etnologie, folclor, istorie literară, toponimie, dialectologie. Institutul de Informatică Teoretică: procesarea de imagini, modularea 3D, analiza limbajului natural, teoria programării, modele biofizice, analize pentru control fuzzy și neuro-fuzzy. Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”: istorie medievală, istorie modernă, istorie contemporană, istoria culturii, istoria relațiilor internaționale. Institutul de Matematică „O. Mayer”: ecuații diferențiale, analiză matematică, mecanică teoretică, geometrie, geometrie diferențială. Secția de Antropologie: paleoantropologie, antropologie contemporană, auxologie, antropologie tipologică şi constituţională, antropologie demografică şi medicală. Centrul de Cercetări Biomedicale: reactivitate vasculară, farmacologia durerii, memorie, comportament, stres oxidativ, boli gastro-intestinale. Centrul de Cercetări pentru Oenologie: oenochimie, tehnologia vinurilor spumante, tehnologia vinurilor aromatizate, stabilizarea vinului faţă de precipitările tartrice, trasabilitate. Centrul de Istorie și Civilizație Europeană: istorie și arheologie medievală, istorie modernă și contemporană. Colectivul de Geografie: știința solului, geneza şi cartarea solurilor, pedogeochimie, termodinamica şi cinetica proceselor pedogeochimice, GIS şi analiză statistică, modelare spaţială geostatistică, geografie umană, geografia populaţiei şi aşezărilor, geografie socială, politică şi

culturală.

Biblioteca Filialei Academiei Române, Iași Biblioteca Filialei Academiei Române, Iaşi este o bibliotecă de drept public, fără personalitate juridică, care face parte din structura Bibliotecii Academiei Române, având statut de bibliotecă naţională şi care funcţionează în subordinea Filialei Iaşi a Academiei Române. Este finanţată de la bugetul de stat şi funcţionează potrivit prevederilor legislaţiei în vigoare. Împreună cu bibliotecile institutelor de cercetare din cadrul Filialei Iaşi, contribuie la procesul de informare, documentare şi cercetare ştiinţifică, la protejarea patrimoniului naţional scris, la organizarea manifestărilor şi evenimentelor academice, la dezvoltarea sistemului informaţional naţional. Biblioteca dispune în prezent de peste 275.000 de unităţi bibliografice, organizate în următoarele colecţii: Carte curentă, Periodice, Colecţii speciale (peste 10000 unităţi bibliografice): carte veche, carte rară, manuscrise, fotografii.

Serviciul Administrativ Serviciul Administrativ reprezintă componenta tehnică de suport a activității institutelor. Serviciul Administrativ este compus din: Biroul Financiar, Contabilitate; Biroul Resurse Umane, Salarizare; Biroul Tehnic, Administrativ Situaţii de Urgenţă, Siguranţă şi Securitate în Muncă; Compartimentul Achiziții Publice; Compartimentul Buget-Venituri-Cheltuieli; Compartimentul de Audit; Compartimentul Juridic; Secretariatul Științific; Redacția Revistelor Științifice.

17


Mihail Voicu • Viorel Barbu • Valeriu D. Cotea • Teodor Dima • Radu G. Miron • Bogdan C. Simionescu • Constantin Toma • Alexandru Zub • Constantin Corduneanu • Dan Cristea • Dorin Ieșan • Victor Spinei • Horia Nicolai Teodorescu • Alexandru Ungureanu • Neculai A. Ursu • Ioan Caproșu • Carol Stanciu

18

f

f

f

f

17

7

8

2

academicieni

academicieni

academicieni

academicieni

academie

membri titulari

membri corespondenţi

membri onorifici


Membrii Academiei Române, Filiala Iași În cadrul Academiei Române, Filiala Iași activează 17 academicieni. Dintre aceştia 7 sunt membri titulari, 8 sunt membri corespondenţi şi 2 sunt membri onorifici.

Mihail Voicu • Membru Corepondent Președinte al Academiei Române, Filiala Iași Inginer în domeniul automaticii

Viorel Barbu • Academician Matematician, profesor universitar. Specialist în domeniul ecuațiilor diferențiale Constantin Corduneanu • Academician Matematician, Emeritus Professor, University of Texas at Arlington Valeriu D. Cotea • Academician Enolog, președinte al Comisiei Internaționale de Enologie Teodor Dima • Academician Filosof, specialist în domeniile logicii generale, deductive și inductive, logicii și filosofiei științei Radu G. Miron • Academician Matematician, specialist în geometria diferențială, fundamentele geometriei, topologia algebrică, mecanică teoretică Bogdan C. Simionescu • Academician Vicepreședinte al Academiei Române Chimist, specialist în chimia și fizica polimerilor Victor Spinei • Academician Istoric, specialist în istorie veche, istorie medie și arheologie Constantin Toma • Academician Biolog, specialist în biologia vegetală: floristică, corologie, blastogenie Alexandru Zub • Academician Istoric, specialist în istoriologie, istoria românilor, istorie modernă Dan Cristea • Membru Corespondent Informatician, specialist în prelucrarea limbajului natural şi inteligenţa artificială

Dorin Ieșan • Membru Corespondent Matematician, specialist în studiul matematic al mecanicii solidelor deformabile Horia Nicolai Teodorescu • Membru Corespondent Inginer electronist, specialist în electronica medicală, în procesarea imaginilor și a semnalului vocal Alexandru Ungureanu • Membru Corespondent Geograf, specialist în geografia umană, cartografie, istoria geografiei, geomorfologie Neculai A. Ursu • Membru Corespondent Lingvist, specialist în filologie şi lexicologie Ioan Caproșu • Membru de Onoare Istoric, specialist în medievistică şi în istorie economică Carol Stanciu • Membru de Onoare Medic, specialist în gastroenterologie, în patologia funcțională a esofagului

19


Colectivul Institutului de Arheologie din Iași desfășoară proiecte de cercetare arheologică, independent și în cooperare cu instituții academice, universitare și culturale partenere, din țară și din străinătate. Cercetările aplicate acoperă în general teritoriul Moldovei și al Republicii Moldova, Institutul având și o contribuție semnificativă la cercetările arheologice din Dobrogea.

C 1943

J 3

înființare

departamente

istoric

cercetare


Institutul de Arheologie

Istoricul Institutului Pe teritoriul est-carpatic al României, inclusiv în centrul universitar şi academic Iaşi, cercetarea arheologică a început în prima jumătate a secolului al XIX-lea. În 1830, în cadrul Cabinetului de Istorie Naturală şi Medicină a fost înființat Cabinetul Numismatic şi Arheologic, cu o Comisie de Arheologie, prin care s-au conservat cele dintâi descoperiri arheologice din spațiul dintre Prut și Carpații Orientali. O atenţie specială a fost acordată unor monumente arheologice: Cetatea traco-dacică de la Cotnari-Cătălina (al cărei plan topografic a fost alcătuit la 1854, de către Gh. Asachi), Mormântul Crăiesc de la Conceşti-Botoşani, descoperit la 1812; în 1884, folcloristul Th. Burada a descoperit staţiunea eponimă a culturii Cucuteni, iar în primăvara anului următor au fost iniţiate primele săpături arheologice de către N. Beldiceanu şi D. Butculescu. Descoperirile arheologice au fost anunţate lumii ştiinţifice prin articolele semnate de N. Beldiceanu şi Gr. Buţureanu, în 1885 și 1889, ca şi prin comunicările susţinute de Gr. Buţureanu în cadrul Congresului Internaţional de Antropologie şi Arheologie preistorică de la Paris, şi a lui G. Diamandi, la Societatea de Antropologie de la Paris, ambele în 1889. În ultimele două decenii ale secolului al XIX-lea, Academia Română a analizat de mai multe ori problema cercetărilor arheologice din Moldova şi îndeosebi de la Cucuteni-Cetăţuia, prin intervenţiile unor reputați oameni de știință (Al. Odobescu, Gr. Tocilescu, A.D. Xenopol, Gr. Ştefănescu ş.a.). A doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul celui următor sunt marcate la Iaşi de activitatea lui Ion Andrieşescu, adevăratul ctitor al cercetărilor preistorice din ţara noastră; începutul secolului XX este dominat de cercetările efectuate de Hubert Schmidt la Cucuteni-Iaşi (încheiate cu tipărirea celebrei monografii Cucuteni in der oberen Moldau, Rumänien, Berlin-Leipzig, 1933), şi de crearea Şcolii româneşti de arheologie, de către Vasile Pârvan; în 1916 se înfiinţează la Iaşi Muzeul de Antichităţi, de către profesorul O. Tafrali, care este numit la Catedra de Arheologie şi Antichităţi de la Universitatea din Iaşi ca succesor al lui T. Antonescu, în 1913. În 1941, prin Decretul-Lege, semnat de generalul Ion Antonescu, Seminarul de Istorie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” este transformat în Institutul de Istoria Românilor

„A.D. Xenopol”; prin eforturile profesorului Al. Boldur (succesorul prof. Ilie Minea), în 1943 s-a instituţionalizat activitatea Institutului de Istorie Națională „A.D. Xenopol”, ca unitate de cercetare distinctă, în cadrul Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor, iar în 1964 s-a constituit Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” de pe lângă Academia Română. Mai precizăm că, în 1953, în cadrul institutului a fost înfiinţată Secţia de Istorie Veche şi Arheologie, care a coordonat, până în 1968, activitatea Muzeului de Antichităţi, transformat, în 1957, în Muzeul de Istorie a Moldovei. În perioada de după 1953, Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” din Iaşi a devenit, îndeosebi în domeniul arheologiei, centrul cercetărilor de specialitate, nucleul de activitate a specialiştilor din Iaşi, de la Facultate şi Muzeu. În 1961, prof. M. Petrescu-Dîmboviţa a fondat publicaţia Arheologia Moldovei, prin care s-a creat posibilitatea tipăririi rezultatelor cercetărilor proprii, dar şi ale colegilor

21


din întreaga țară. Rezultatele investigațiilor cercetătorilor Institutului au fost valorificate și în publicaţiile muzeelor judeţene, în periodicele celorlalte institute ale Academiei Române, ori în volumele congreselor internaţionale de arheologie pre- şi protoistorică, la care au fost invitaţi tot mai mulţi specialişti ieşeni. Perioada de până la 1990 este şi cea a valorificării, prin volume de amploare, a cercetărilor de teren, a săpăturilor sistematice, efectuate pe întregul teritoriu est-carpatic, prin numeroase sinteze ale unor culturi arheologice şi perioade istorice. Prin demersurile cercetătorilor ieşeni, susţinute de acad. D.M. Pippidi, preşedintele Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie a Academiei Române, la 3 martie 1990 s-a promulgat Decretul-Lege, semnat de primulministru Petre Roman, prin care Secţia de Arheologie a Institutului de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol” a devenit Institutul de Arheologie, sub egida Filialei Iaşi a Academiei Române. Prin competența, dăruirea și amploarea cercetărilor efectuate de specialiştii Institutului a fost abordată o tematică bazată pe necesitatea cunoaşterii spaţiului carpato-dunăreano-pontic şi nistrian, din Paleolitic şi până în epoca medievală (Geo-cronologia Paleoliticului superior în spaţiul dintre Nistru şi Tisa; Artă și religii preistorice; Complexul cultural Cucuteni-Ariuşd-Tripolie; Epoca bronzului şi prima epocă a fierului în regiunile extracarpatice ale României; Civilizaţia traco-geto-dacică din zonele carpato-nistriene, inclusiv contactele populaţiei geto-dacice cu civilizaţia greacă; Spiritualitatea geto-dacică; Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea; Dacii liberi din spaţiul est-carpatic şi romanitatea; Autohtoni şi migratori la nordul Dunării de Jos; Romanitatea norddunăreană şi Bizanţul în secolele IV-XI; Etnogeneza românească şi geneza oraşului medieval în Europa estcentrală; Satul medieval la est de Carpaţi), la care se adaugă importante teme din domeniul ştiinţelor conexe arheologiei: numismatică, paleobotanică, artă şi religii etc. Prin săpăturile sistematice din staţiunile arheologice situate în spaţiul carpato-nistrian şi nord-vest-pontic au fost descoperite vestigii arheologice de o mare valoare istorică. Specialiştii Institutului au participat cu comunicări ştiinţifice la toate congresele organizate în cadrul Uniunii Internaţionale de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice (Praga, Belgrad, Nice, Mexico City, LondraSouthampton, Bratislava, Mainz, Forli, Liège etc.) şi la alte manifestări ştiinţifice internaţionale, cu tematică proprie. Specialiştii Institutului – V. Chirica, V. Cojocaru, D. Monah, M. Petrescu-Dîmbovița, Al. Rubel, V. Spinei, D.Gh. Teodor, George Bodi ș.a. – au organizat numeroase colocvii şi simpozioane internaţionale.

22

Nu trebuie omise expoziţiile privind Cultura Cucuteni (şi a Catalogului acesteia, în limba engleză), la Thessaloniki, 1997 (M. Mantu, D. Monah) şi Scânteia (Cercetare ştiinţifică şi restaurare, Iaşi, 1999, Catalog realizat de V. Chirica, M. Mantu şi colab.). Încă de la înfiinţarea sa, cu ocazia manifestărilor anuale, devenite tradiţionale, sub genericul Zilele Institutului, sau în cadrul Zilelor academice ieşene, au fost organizate importante manifestări ştiinţifice, cu participarea specialiştilor de la alte centre universitare, academice şi muzeale din ţară, din Republica Moldova și din alte țări (Belgia, Franța, Ucraina etc.). Contribuţiile prezentate de specialiştii Institutului la reuniuni internaționale, rezultatele propriilor investigaţii ştiinţifice din cadrul temelor de cercetare, au fost tipărite îndeosebi în periodicul Arheologia Moldovei (I, 1964, xxxviii, 2015), în suplimentul acestei publicaţii, Bibliotheca Archaeologica Iassiensis (I, 1989, XXVI, 2015), în alte volume din ţară şi din străinătate, dar şi în cele peste 60 de sinteze, monografii, volume de autor şi culegeri de studii, ori prin colaborarea la reeditarea unor lucrări fundamentale de istorie naţională, aparţinând lui A.D. Xenopol, N. Iorga, Gh.I. Brătianu, ca şi a Tratatului de Istoria Românilor, vol. I-III, coordonat de Academia Română, 2001 (contribuţii datorate lui V. Mihăilescu-Bîrliba, V. Chirica, I. Ioniţă, V. Spinei, M. Petrescu-Dîmboviţa, D. Monah, S. Sanie, D.Gh. Teodor). Valoarea ştiinţifică a lucrărilor realizate de cercetătorii Institutului a fost apreciată de Academia Română prin premiile „Vasile Pârvan” şi „Nicolae Iorga”, consacrând realizările datorate lui M. Petrescu-Dîmboviţa, D.Gh. Teodor, A.C. Florescu, S. Sanie, V. Spinei, I. Ioniţă, V. MihăilescuBîrliba, V. Chirica, Al. Andronic, Eugenia Neamţu, Stela Cheptea, D. Monah, Cătălin Hriban. Prestigiul Institutului s-a concretizat şi prin alegerea unor cercetători ca membri ai unor importante foruri culturale şi ştiinţifice naţionale (membri ai Academiei Române: M. Petrescu-Dîmboviţa, V. Spinei) şi internaţionale: Consiliul Permanent și Comitetul Executiv ale UISPP (M. Petrescu-Dîmboviţa, D. Gh. Teodor, V. Chirica), Comisia a VIII-a, Paleolitic superior, a UISPP (V. Chirica), Comisia de Neolitic a UISPP (D. Monah), Comitetul Executiv al Uniunii Internaţionale de Arheologie slavă (D. Gh. Teodor), Asociaţia Internaţională de Epigrafie greacă şi latină (S. Sanie); Asociaţia Internaţională de Arheologie Clasică şi Association for Computer Application in Archaeology (V. Mihăilescu-Bîrliba); Institutul Arheologic German (M. Petrescu-Dîmboviţa, I. Ioniţă); Comisia Internaţională de Studii Indo-Europene şi Tracice (S. Teodor). De asemenea, unii dintre cercetători au fost cooptaţi în proiecte internaţionale de cercetări complexe (INTAS


– V. Chirica; Research on Trade and Exchange in the Cucuteni-Tripolye network – F. Monah, D. Monah; Corpus der römischen Funde in europäischen Barbaricum şi Fritz-Thissen-Sonderprogramm zum wissenschaftlichen Wiederaufbau in Südosteuropa – I. Ioniţă), în comitetele de lectură ale unor prestigioase publicaţii europene (Préhistoire Européenne, Liège şi Praehistoria, Miskolc – V. Chirica), în comitetele de coordonare ale unor mari enciclopedii (Reallexicon der Germanischen Altertumskunde, autor şi consilier de specialitate – I. Ioniţă) sau drept colaboratori ai unor enciclopedii (Enzyklopädie des europäischen Osten – V. Spinei). Unii dintre specialişti conduc doctorate la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, ori în cadrul Institutului. Disciplinele acestor doctorate sunt următoarele: Preistoria României. Artă și Religii preistorice – dr. D. Monah și dr. V. Chirica, Istorie veche universală – dr. S. Sanie, Ştiinţe auxiliare ale Istoriei. Numismatică – dr. V. Mihăilescu-Bîrliba, Arheologia epocii migraţiilor – dr. Ion Ioniţă, Istoria veche a României – prof. dr. Dan Gh. Teodor Arheologie medievală – acad. prof.dr. Victor Spinei. Recent, prof. dr. Al. Rubel și dr. Magda Lazarovici au susținut cu succes Teza de abilitare, urmând să conducă doctorate în cadrul Institutului. Scurtă Prezentare Patrimoniul mobil al Institutului se compune din obiecte arheologice aflate în diferite stadii de inventariere, monede antice și medievale, din alte bunuri de valoare istorică. Institutul este coordonat de un director, prof. dr. Alexander Rubel, CS. I, ajutat de un Consiliu Ştiinţific, format din cinci membri, aleşi o dată la patru ani. Departamente Institutul are 3 departamente de cercetare: 1. Departamentul de Arheologie Preistorică (şef de departament, dr. V. Chirica, plus alţi 3 cercetători); 2. Departamentul de Arheologie a Antichităţii Clasice (şef de departament prof. dr. A. Rubel și alţi 3 cercetători); 3. Departamentul de Arheologie a epocii migraţiilor şi a Evului mediu (şef de departament dr. C. Chiriac și alţi 4 cercetători). Teme de Cercetare Cercetătorii Institutului au teme de cercetare în cadrul a patru Programe fundamentale: – Civilizații preistorice în spațiul carpato-nistrean – Lumea nord-vest pontică şi contactele acesteia cu alte regiuni ale oikumenei în perioada greco-romană – Romanizare, migratori şi culturi în mileniul I d.Hr. – Civilizaţia medievală rurală şi urbană românească la est de Carpaţi în secolele XII-XVII. Serii de Volume de Autor și Colective Bibliotheca Archaeologica Moldaviensis (BAM)

Bibliotheca Archaeologica Iassiensis (BAI) Florilegium Magistrorum Historiae Archaeologiaeque Antiquitatis et Medii Aevi Honoraria Periodice Revista anuală Arheologia Moldovei Seria de volume de studii și articole: Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae Alte Informații Săpăturile arheologice sistematice sunt organizate la MitocBotoșani (pe Prut) și în Dobrogea (Slava Rusă). În anul 2014, au fost implicaţi 10 cercetători în proiecte şi granturi cu finanţare extrabugetară. Trei dintre ei au condus proiecte UEFISCDI, IDEI. Alte trei proiecte beneficiază de finanţări europene. Institutul de Arheologie din Iaşi este implicat, în perioada 2014-2015, sub egida Academiei Române-Filiala Iaşi, ca Partener 1, în Proiectul „MINERVA – Cooperare pentru cariera de elită în cercetarea doctorală şi post-doctorală”, cod contract: POSDRU/159/1.5/S/137832, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, în cadrul căruia doi cercetărori au obţinut burse postdoctorale. Unii cercetători derulează contracte extrabugetare, privind descărcările de sarcină arheologică şi oferă consultaţii de specialitate, cu prilejul diferitelor lucrări desfăşurate pe teritoriului municipiului Iaşi. Institutul de Arheologie are o bibliotecă proprie, în întregime computerizată, cu peste 25.000 volume. În prezent, prin efortul dr. Mihaela Cazacu-Davidescu, Biblioteca întreţine relaţii de schimb de publicaţii cu 250 institute şi muzee de profil din 30 de ţări europene şi de pe alte continente. Anual, în Bibliotecă intră peste 600- 700 u.b. (unități bibliografice). În Institut își mai desfășoară activitatea un Cabinet de desen (Romeo Ionescu), un inginer de sistem (Cristian Ichim) și un documentarist (Bogdan Minea).

Date de contact: Adresă: Iași, Strada Codrescu, nr. 6, Pavilion H cod 700479 Email: secretariat@arheo.ro Tel./Fax. 0332 106 173

23


În 1994, colectivul de cercetări economice înființează Institutul de Cercetări Economice „Gh. Zane”, avându-l ca director pe profesorul Alecsandru Puiu Tacu. În anul 2002, prin fuziunea acestuia cu Institutul de Științe SocioUmane a luat naștere, prin hotărâre guvernamentală, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” al Filialei Iași a Academiei Române.

J

f

c

b

6

1

32

33

înființare

departamente

academician

cercetători

angajați

istoric

cercetare

academie

cercetare

resursa umană

C 1957


Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh.Zane”

Bazele Institutului de Cercetări Economice și Sociale au fost puse în anul 1957, când s-a constituit un colectiv de cercetare cu profil economic. Acestuia i s-au atașat treptat colective de psihologie-pedagogie, sociologie și științe juridice. Activitatea acestui centru de cercetări începe să se impună după 1968, când la conducerea departamentului de psihologie-pedagogie vine profesorul Ștefan Bârsănescu, membru corespondent al Academiei Române; acesta, prin eforturi susținute, contribuie la fondarea Centrului de Științe Sociale al Academiei Române – Filiala Iași, în anul 1970. Sub conducerea profesorului Ștefan Bârsănescu, centrul avea o structură bidepartamentală: un departament de economie și un departament de psihologie-pedagogie, cu preocupări și teme de cercetare distincte. Acestora li se adaugă, în anul 1971, un departament de sociologie, iar în 1972 un departament de științe juridice. În timp, colectivul de cercetători își sporește numărul, acumulează din ce în ce mai multă experiență, iar lucrările sunt publicate la edituri de prestigiu. Este creată și o bază materială adecvată prin dotarea bibliotecii cu un fond de carte corespunzător, amenajarea spațiului de lucru și facilitarea efectuării de stagii de cercetare în străinătate. În 1975, Centrul de Științe Sociale al Academiei Române – Filiala Iași se unește cu Filiala Iași a Institutului de Științe Pedagogice, păstrându-și numele și fiind atașat Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Centrul este coordonat, în același timp, de Academia de Științe Sociale și Politice și de Ministerul Educației și Învățământului. Abia în 1990 Academia Română redevine coordonatorul cercetării fundamentale, iar Centrul de Științe Sociale devine Institutul de Științe Socio-Umane al Academiei Române – Filiala Iași, ce își desfășoară activitatea în baza unui plan de cercetare, prin programe și proiecte în domeniile filosofiei, logicii, pedagogiei, psihologiei, sociologiei și științelor juridice. În 1994, colectivul de cercetări economice înființează Institutul de Cercetări Economice „Gh. Zane”, avându-l ca director pe profesorul Alecsandru Puiu Tacu. În anul 1995, la conducerea Institutului de Științe Socio-Umane este numit profesorul Teodor Dima, membru corespondent al Academiei Române. În anul 2002, prin fuziunea celor două institute, a luat naștere, prin hotărâre guvernamentală, Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane”. În această perioadă, sunt publicate numeroase studii și volume și sunt

organizate manifestări științifice la care participă cercetători și cadre didactice din învățământul superior și din învățământul preuniversitar din Iași, Cluj, București, Republica Moldova și Ucraina. În prezent, sub conducerea acad. Teodor Dima, Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane” al Academiei Române, Filiala Iaşi se prezintă ca un institut cu profil multidisciplinar, având în organizarea sa internă trei departamente: Departamentul de cercetări socio-umane, Departamentul de cercetări economice (microeconomie şi economie rurală) şi Departamentul de Cercetare a Tehnologiilor Digitale Discursive. După profilul disciplinar al cercetărilor – filosofie, sociologie, drept, psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, microeconomie, economie rurală şi cultură digitală – specialiştii institutului realizează 8 programe de cercetare, în cadrul cărora s-au derulat

25


11 proiecte cu execuţie. În cadrul fiecărui proiect, se disting arii tematice cu obiective specifice, precizate în mod concret pentru fiecare an calendaristic. În mod diferenţiat, la nivelul colectivelor, sunt realizate cercetări fundamentale în domeniul logicii, al psihopedagogiei şi în domeniul reformării în spirit european a justiţiei din România. În totalitatea lor, cercetările proiectate au ca principal obiectiv progresul cunoaşterii, prin dezvoltarea aspectelor teoretice ale domeniilor reprezentate, dar şi soluţii practice ale unor probleme apărute în stadiul actual de dezvoltare a ţării noastre.

distincţii din partea unor societăţi ştiinţifice, fac parte din comitetele științifice și de redactare ale revistelor naționale și internaționale, activează în cadrul unor organisme sau asociaţii de specialitate din străinătate (L’Asociation de Philosophie de Langue Française, Sociétée de Philosophie de Science, UNESCO Network of Women Philosophers, Council for Research in Values and Philosophy – Washington, International Association of Bioethics, The European Expert Network on Economics of Education, Asociația Europeană de Economie, SIGEF etc.) şi sunt membri în conducerea acestora.

Dintre temele de cercetare abordate în prezent menționăm următoarele: Practici şi dimensiuni filosofice în analiza spaţiului social; Paradigme şi metode contemporane în psihologie şi ştiinţele educaţiei; Tradiţie, moralitate, europenism – repere ale sistemului de drept românesc; Relația etică-drept în formarea și exercitarea puterii sociale; Procese inovative în teoria şi practica economică bazate pe cunoaştere; Transformări în paradigma ştiinţei economice; Dezvoltarea spaţiului rural; Cercetări digitale discursive.

În privința infrastructurii de cercetare, Institutul deține o biblioteca ce conține aproximativ 14000 cărţi şi reviste (multe dintre ele obţinute din fonduri europene) și trei laboratoare de cercetare: Laboratorul de macroeconomie, sisteme fuzzy, simulare şi informatică managerială, Laboratorul de dezvoltare rurală și Laboratorul de psihologie aplicată (toate dispunând de o vastă bază documentară formată din volume și publicații periodice).

Institutul colaborează cu: Laboratorio Athena din Italia, Regiunea Umbria; Academia de Ştiinţe a Moldovei (Institutul de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice şi Institutul de Filosofie, Sociologie şi Drept); Universitatea de Stat din Chişinău, Republica Moldova; Institutul de Economie Agrară (INCE), Academia Română; Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală; Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, secţia Economie Agrară şi Dezvoltare Rurală; Institutul Naţional de Cercetări Economice; Academia de Ştiinţe a Moldovei; Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară; Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, FEEA; Universitatea Babeş-Bolyai; Universitatea Agrară de Stat din Moldova; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor. Personalul Institutului numără 33 de membri (32 de cercetători și un referent). Dintre cei 32 de cercetători, 30 dețin titlul de doctor în științe, iar 2 se află în etapa de finalizare a doctoratului. Rezultatele cercetării desfășurate de către aceștia se reflectă în numărul mare de cărţi de autor apărute la edituri recunoscute CNCS și la edituri din străinătate, numărul impresionant de volume colective publicate la edituri recunoscute CNCS și de studii apărute în reviste de specialitate din străinătate şi din ţară, cotate ISI sau recunoscute în domeniul ştiinţelor umaniste și indexate în baze de date internaționale, precum și de numărul mare de prezentări la congrese sau conferințe internaționale organizate în țară și în străinătate. De asemenea, cercetătorii Institutului sunt recunoscuţi şi apreciaţi la nivel național și internațional, primesc premii şi

26

Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gh. Zane” are 5 reviste proprii. Dintre acestea, „Symposion: Theoretical and Applied Inquiries in Philosophy and Social Sciences” și „Logos and Episteme. An International Journal of Epistemology” (cotat B) sunt editate în cadrul Departamentului de cercetări socio-umane și indexate în numeroase baze de date internaționale de prestigiu; iar „Romanian Rural Tourism in Sustainable Development Context” (cotat CAB International), „Studii şi cercetări de economie rurală” (Ed. Terra Nostra) și „Anuarul de cercetări economice” (cotat B – sub egida Editurii Academiei Române) sunt editate în cadrul Departamentului de cercetări economice. Anual, în cadrul Zilelor Academice Ieşene, Institutul organizează numeroase manifestări științifice (conferințe, simpozioane, școli de vară și workshop-uri) cu profil național și internațional. De asemenea, este organizată tradiționala conferință științifică națională, cu participare internațională Cercetări sociale și umaniste: perspective teoretice și aplicative. Lucrările sunt reunite în volume colective. Până în prezent, semnalăm 13 apariții la Editura Argonaut de la Cluj Napoca, recunoscută CNCS. În perioada 2010-2013, s-a derulat Proiectul cu finanţare extrabugetară „Societatea bazată pe cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective”, ID 56815, iar în prezent sunt în desfăşurare trei proiecte majore cu finanțare extrabugetară: „Inovare şi dezvoltare în structurarea şi reprezentarea cunoaşterii prin burse doctorale şi postdoctorale” (IDSRC)”, perioada de derulare: 2014–2015; „PECAFROM – Promovarea egalităţii de şanse în cariera universitară şi academică pentru femeile din România”, perioada de derulare: 2014–2015; „A Microeconometric Approach of Well-Being – Evidence from


Eastern Europe”, perioada de derulare: 2013–2015. În ultimii cinci ani, Institutul a sprijinit, cu ajutorul fondurilor extrabugetare (europene) accesate, tineri cercetători (doctoranzi și doctori) din întreaga țară, pentru a urma o carieră academică prin îndrumare/consiliere. În Institut activează un coordonator de doctorat - acad. Teodor Dima și 11 coordonatori postdoctorat/experți pentru studii postdoctorale, prin finanțare, promovare și diseminare a rezultatelor activității acestora întrun cadru instituțional modern, adaptat cerințelor europene privind cercetarea. Proiecte Reprezentative • Societatea bazată pe cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective, proiect POSDRU, ID 56815 • Inovare şi dezvoltare în structurarea şi reprezentarea cunoaşterii prin burse doctorale şi postdoctorale (IDSRC – doc postdoc), proiect POSDRU • PECAFROM – Promovarea egalităţii de şanse în cariera universitară şi academică pentru femeile din România, proiect POSDRU • A Microeconometric Approach of Well-Being – Evidence from Eastern Europe, grant UEFISCDI • Modele economico-sociale de atenuare a inegalităţilor din mediul rural în profil regional, grant UEFISCDI • Model funcţional de estimare a dimensiunii forţei de muncă real disponibile în mediul rural, grant UEFISCDI • Evaluarea stadiului actual şi a potenţialului de dezvoltare a producţiei legumicole ecologice în zona de Nord Est a României, grant UEFISCDI • Elaborarea şi implementarea unor modele de exploataţii apicole viabile în contextul economic european, grant UEFISCDI • Promovarea convergenţei regionale – potenţarea reţelei ştiinţifice în domeniul dezvoltării rurale, grant UEFISCDI • Echitate, responsabilitate, solidaritate. Exigenţele reconstrucţiei morale în societatea românească postaderare, grant CNCSIS • Politica recunoaşterii şi dreptatea socială: multiculturalism versus dreptate distributivă?, grant Academia Română • Reconsiderarea problematicii adevărului sub impactul noilor teorii privind unitatea ştiinţei, grant Academia Română Reviste și Periodice • „Logos & Episteme. An International Journal of Epistemology” (http://logos-and-episteme.acadiasi.ro/) • „Symposion: Theoretical and Applied Inquiries in Philosophy and Social Sciences” (http://symposion. acadiasi.ro) • „Romanian Rural Tourism in Sustainable Development Context” • „Studii şi cercetări de economie rurală” • „The Yearbook of the «Gh. Zane» Institute of Economic Researches – Jassy”

Volume Reprezentative • A guverna/ A fi guvernat. Ipostaze ale raportului dintre stat și cetățean, coord. Vasile Pleșca și Ruxandra Ivan, București, ProUniversitaria, 2015 • Adolescenții secolului XXI – oportunități și riscuri în dezvoltarea personală, Marinela Rusu, Terra Nostra, Iași, 2010 • Asociaţiile de marketing în agricultură, Autor: Valentin-Mihai Bohatereţ, Krisztina-Melinda Dobay, Terra Nostra, Iaşi, 2001 • Autonomy, Responsibility, and Health Care: Critical Reflections, Editor Bogdan Olaru (Bucharest, 2008) • Concepte și teorii social-politice, Coord. Eugen Huzum, Editura Institutul European din Iași, 2011 • Conștiința juridică – o componentă esențială a societății civile, Alexandru Sava, Editura Junimea, Iași • Economia producţiei de legume ecologice în Moldova. Cercetare tematică, Brumă, I.S., Terra Nostra, Iaşi, 2013 • Free zones in Romania – the need for high-performance strategic management, Marilena Doncean, Editura Democritus Univ Thrace, Grecee; Gheorghe Asachi Tech Univ., indexat ISI Web of Knowledge • Fundamentarea deciziilor în managementul modern prin tehnici de simulare, Vlădeanu Dorian, Ed. Performantica Iaşi, 2007 • Fuzzy techniques applied in economy – Collection of Articles, Ovidiu Gherasim, Editura Performantica Iasi • Ideea de știință riguroasă. Proiectul husserlian de întemeiere fenomenologică a științelor, Bogdan Olaru, Editura Universității „Al.I. Cuza” Iași, 2004 • Inteligenţa emoţională, empatie şi comunicare interpersonală, Marinela Rusu, Editura Universitas, Iaşi, 2005 • Introducere în pedagogie, Marinela Rusu, Panfilius, Iaşi, 2007 • Liberalismul și democrația în câteva dezbateri contemporane, Vasile Pleșca, Iași: Institutul European, 2011 • Logică şi argumentare, Teodor Dima, Editura Institutului European, Iaşi, 2000 • Managementul ecofermelor şi marketingul produselor ecologice, Dobay Krisztina Melinda, Terra Nostra, Iaşi, 2005 • Merchandising - modern technique used in the process of goods sales, Gabriela Boldureanu & Teodor Paduraru, Editura Academiei Române • Politici economice, Brăilean Tiberiu, Plopeanu Aurelian, Haller Alina, Institutul European, Iaşi, 2014 • Posibilităţi de dezvoltare a României prin fonduri şi programe de la Uniunea Europeană (2007-2013), Coord.: Valentin Mihai Bohatereţ. Autori: Bohatereţ V.M., Dobay K.M., Matei D, Brumă I.S., Tanasă L, Gogu D., Terra Nostra, Iaşi, 2007 • Privind înapoi cu deferenţă, Teodor Dima, Editura Academiei Române, Bucureşti • Probleme actuale de economie publică, Livia Baciu, Andreea Iacobuță, Alina Botezat, Mihaela Ifrim (2014), Editura Universității “Al. I. Cuza”, Iaşi • Protecţionismul într-o economie liberalizată, Alina-Petronela Haller, Tehnopress, Iași, 2013

27


• Realităţi actuale şi oportunităţi de dezvoltare a turismului rural din judeţul Neamţ, Studii de caz, Tanasă Lucian, Editura Terra Nostra, Iaşi, 2013 • Rethinking Politics for the Knowledge Society. vol.2. Anthropology and cultural studies, psychology and educational sciences & economic theories and practices, editors: Nicu Gavriluţă, Irina Frasin, Codrin Dinu Vasiliu, Editura Institutul European din Iași, 2013 • Simulări manageriale prin modelare matematică şi tehnici fuzzy. Teorie şi aplicaţii - Premiul Academiei Romane, Vlădeanu Dorian, Felix Stroe, Gherasim Ovidiu, Ed. PerformanticaIaşi, 2007 • Ştiinţa conştiinţei, Marinela Rusu, Editura Sophia, Bucureşti, 2001; ediţia a 2 a, aprilie, 2002 • Teorii si ideologii politice, Coord. Eugen Huzum, Editura Institutul European din Iași, 2013 • Trăiri afective şi compensări la adolescenţii cu deficienţe fizice, Marinela Rusu, Editura Sapientia, Bucureşti, 2002 • Turismul rural. Teorie şi realitate, Matei Daniela, Editura Terra Nostra, Iaşi, 2005 Articole Reprezentative • A Comparative Analysis of the Public Spending Efficiency of the New EU Member States: A DEA Approach, Baciu, Livia. și Botezat, Alina, (2014), Emerging Markets Finance and Trade 50(S4), pag. 31-46 • Assessing the Current State of Development of Organic Agriculture in the North-East Region of Romania, Brumă I. S., publicat în revista „ECOFORUM” vol IV(2015): Issue Special 1, ISSN 2344 – 2174, 2015 • Atitudine hermeneutico-dialectică în filosofia românească, Teodor Dima, în Alexandru Boboc, N.I. Mariş (ed.), Studii de istorie a filosofiei universale, vol. XIII, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005 • Auguste Comte şi problema evoluţiei în cunoaşterea ştiinţifică, Teodor Dima, în Angela Botez, Gabriel Nagâţ (coord.), Tendinţe în filosofia ştiinţelor socio-umane, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2008 • Can Luck Egalitarianism be Really Saved by Value Pluralism?, Eugen Huzum, („Studia Philosophia”, 2011) • Câteva consideraţii cu privire la producerea vinurilor ecologice în România, Sebastian Doboș, în vol. Economie Agrară şi Dezvoltare Rurală, Serie nouă, Anul VIII, Nr. 1, Editura Academiei Române, 2011 • Changing one’s Moral Luck: The Effect of Restitution on Moral Judgments, Bogdan Olaru (AV Akademikerverlag, 2012) • Changing organizational culture in terms of information and communications technologies, Gabriela Boldureanu, Daniel Boldureanu, Teodor Paduraru, Nicoleta Niculescu, Editura Academiei Române • Consolidation of Democracy, Vasile Pleșca, în „European Journal of Science and Theology”, vol 8, nr. 3, septembrie 2012

• Despre baza principiului egalității umane fundamentale, Eugen Huzum, („Transilvania”, 2013) • Development of Western European States through a Common Industrial Policy, Alina-Petronela Haller, Steps towards Responsible Research and Innovation in a Global Economy, Constanţa: ExPonto • Dezvoltarea rurală din perspectiva cercetărilor de istoriografie agrară, Sebastian Doboș, în „Analele Institutului Naţional de Cercetări Economice”, Nr. 1 / 2013, p.16-22, Chişinău, Republica Moldova • Dumnezeu, Constituțía și imperativul neutralitățíi. O analiză critică a ideii de revizuire a Constituției în sens creștin, Eugen Huzum, în Sorin Bocancea, coord., Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală, Iași: Institutul European, 2013 • Educational performance gaps in Eastern Europe, Botezat, Alina și Seiberlich, R. Ruben (2013), „Economics of Transition” 21(4), pag. 731-756 • Epistemological evolution in studies on tourism, Daniela Matei, 2012, în „Lucrări ştiinţifice. Seria agronomie”, vol. 55 • Establishment of new modular invention structures in higher education and research institutions to accelerate the transfer of technology and economic development, Marilena Doncean, Editura Gheorghe Asachi Tech Univ., Publicat în ISI Web of Knowledge, ISI Proceeding • Exercitarea dreptului la vot în România postcomunistă/ Voting in Post-communist Romania, Mihai Lupu, în revista „Debates on Globalization. Approaching National Identity through Intercultural Dialogue”, Arhipelag XXI Press • Francis Bacon, Initiator of modern heuristic method, Teodor Dima, în „Balkan Journal of Phylosophy”, vol. 3, Issue 2, 2011 • Functional Short Food Supply Chains in the Field of Romanian Rural Tourism. Case Study: Harghita and Neamț Counties, Tanasă Lucian, publicat în revista ECOFORUM vol IV(2015): Issue Special 1, ISSN 2344 – 2174, 2015 • Geo-Cultural Landscape – landmark of Sustenaible Development of the Rural Area of Bucovina, V. Chiriţă, Daniela Matei, V. Efros, „Carpathian Jurnal of Earth and Environmental Sciences”, August 2015, vol. 10, nr. 3, p. 255–264, indexată ISI Web of Science • Identity and Cultural Diversity Challenges arrisig from Globalization, Irina Frasin, „European Journal of Science and Theology”, vol. 8, no. 3, septembrie 2012 • Increasing Community Social Capital in North-Eastern Rural Romania, autori: Dobay, K.M., Brumă, I.S., Tanasă, L., Apetroaie, C. în volumul 7 din seria „Rural Areas and Development”, Linking competitiveness with equity and sustenability: new ideas for the socio-economic development of rural areas, volum sub egida European Rural Development Network, coordonator: Institute of Agricultural and Food Economics, Varşovia, Polonia, 2010 • Is the Pursuit of Truth the Primary Task of a Political


Philosopher?, Eugen Huzum, („European Journal of Science and Theology”, 2012) • Justice and (the Limits of) other Social Values. A Defense of the Primacy of Justice, Eugen Huzum, („Symposion”, 2011) • Kantieni versus hegelieni în disputele intelectuale ale liberalismului şi ale democraţiei liberale, Vasile Pleșca, „Sfera Politicii”, volumul XVIII, nr. 8 (150), august 2010 • Logic and the Future, Teodor Dima, „Balkan Journal of Philosophy”, Sofia, Bulgaria, vol. 1, Issue 1, 2009 • O constituție liberală. Separarea puterilor, Vasile Pleșca, în Sorin Bocancea (coord.), Constituția României. Opinii esențiale despre legea fundamentală, Iași: Institutul European, 2013 • O abordare semiotică a nomicităţii, Teodor Dima, în Angela Botez ş.a. (coord.), Metafizică şi hermeneutică, Editura Aius, Craiova, 2010 • Polii producţiei agricole comerciale ai judeţului Iaşi, Valentin Mihai Bohatereţ, Krisztina Melinda Dobay, în vol. Probleme economice ale spaţiului rural din Moldova, coordonator Valentin Mihai Bohatereţ, Academia Română, INCE, CIDE Bucureşti, „Anale INCE” nr. 3 – 4/1999 • Postcomunismul în România. Influențe ale ideologiei anterioare asupra sistemului de drept, Mihai Lupu, Pro Universitaria • Problema fezabilității în teoria dreptății sociale, Eugen Huzum, („Sfera Politicii”, 2012) • Scenarii epistemologice de unificare a cunoaşterii ştiinţifice, Teodor Dima, în Alexander Baumgarten şi Adela Cîmpan (eds.), Studii de istoria filosofiei, Editura Eikon, ClujNapoca, 2009 • Standard of Living Improvement - Consequence of Human Development and Economic Liberalization in the Current Period, Alina-Petronela Haller, Issue ,,Economy and Regional Development”, vol. 3, nr. 3, noiembrie 2011 • The Agriculture of Moldova, autor Valentin Mihai Bohatereţ, publicat în „Revue Roumaine des Sciences Economiques”, nr. 1 – 2/2002, Academia Română, INCE, CIDE Bucureşti • The Evolution of Organic Agricultural Land Areas in the Emerging Countries of the European Union, Brumă I. S., „Agricultural Economics and Rural Development”, nr.2/2014, Institutul de Economie Agrară Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014, indexată: EconLit, RePEc • The Impact of Parents Migration on the Well-Being of Children Left Behind–Initial Evidence from Romania, Botezat, Alina și Pfeiffer, Friedhelm (2014), IZA Discussion Papers 8225, Institute for the Study of Labor (IZA), pag. 1-26 • The Myth of Alexander the Great. A Model for Understanding the Other, Irina Frasin, „Cultura. International Journal of Philosophy of Culture and Axiology”, volume 6, issue 1, 2009; www.pcnet.org/cultura • The Reasonable Deliberation and the Limits of the Constructivist Reasoning, Vasile Pleșca, „Anuarul Institutului de Istorie «Gh. Barițiu»”, Cluj, Series Humanistica, nr XI, 2011

Departamente • Departamentul de Logică și Filosofie Coordonator: Bogdan Olaru • Departamentul de Micro și Macroeconomie și Sisteme Fuzzy Coordonator: Teodor Păduraru • Departamentul de Economie Rurală Coordonator: Valentin-Mihai Bohatereț, Membru de onoare, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Bucureşti • Departamentul de Științe ale Educației Coordonator: Aurora Hrițuleac • Departamentul de Științe Juridice și Sociologie Coordonator: Alexandru Sava • Departamentul pentru Tehnologii Digitale Discursive Coordonator: Codrin Dinu Vasiliu Domenii de Cercetare • Economie rurală: economie agrară, dezvoltare rurală durabilă, agricultură sustenabilă, economie funciară, turism rural, antreprenoriat rural, retrospective istorice în spaţiul rural, prospecţiuni şi previziuni rurale • Filosofie: filosofie politică, teoriile contemporane ale dreptății, multiculturalismul, teoria democrației, epistemologie, teoriile întemeierii epistemice, metafilosofia, metodologia filosofică filosofia științei, hermeneutică și retorică, etică, bioetică, filosofia culturii, filosofia artei • Micro și macroeconomie: macroeconomie, microeconomie, sisteme fuzzy în economie, managementul incertitudinii, economia serviciilor de utilitate publică, creștere și dezvoltare economico-socială, politici economice, dezvoltare regională • Studii media și tehnologii digitale: studii media, teoria critică a fotografiei, tehnologii digitale, antropologie digitală, teoria critică a compoziției în fotografie • Științe juridice: drept penal, drept constitutional și instituții politice, metodologia dreptului, filosofia dreptului • Științele educației: psihologia copilului, psihologia muncii, psihologia adolescenţei, teoriile personalităţii; metode de psihoterapie, psihoterapiile pentru normali (optimizarea şi dezvoltarea personalităţii), psihosomatica, psihologia transpersonală, psihologia artei, inteligenţa emoțională, manifestarea și metodele de auto-reglare a emoțiilor, terapia prin artă, psihologia artei • Sociologie: sociologie urban-rurală, sociologia morală, sociologia familiei

Date de contact: Sediu: Iași, Str. Codrescu, nr. 2 Email: magdalena_lazar15@yahoo.com Web: www.ices.ro Facebook: www.facebook.com/ices.acadiasi

29


Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” este un institut cu personalitate juridică, în subordinea Academiei Române. ICM „Petru Poni” reprezintă un partener important pentru Filiala Iaşi a Academiei Române, în activităţile de cercetare şi de diseminare a rezultatelor cercetării.

J

f

c

b

9

1

140

283

înființare

departamente

academician

cercetători

angajați

istoric

cercetare

academie

cercetare

resursa umană

C 1949

30


Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” Invitat Special institut cu personalitate juridică, în subordinea Academiei Române www.icmpp.ro / Aleea Grigore Ghica Vodă, nr. 41A, 700487 Iași

Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” este unul dintre institutele de excelență ale Academiei Române. Înființat în februarie 1949, ICMPP are o îndelungată tradiție în cercetarea fundamentală și în cercetarea aplicativă, cu precădere în următoarele domenii : chimie organică, chimie anorganică, chimia și fizica polimerilor. Situat în zona Copou a Iași-ului și cuprinzînd peste zece mii de metri pătrați de laboratoare, săli de conferință, biblioteci, ateliere și unități de producție, ICMPP este recunoscut, atât pe plan național cât și internațional, ca fiind un institut care activează în prima linie a cercetării științifice, acoperind arii precum tehnologi și știința compușilor macromoleculari, precum și tehnologia și știința polimerilor. Acest fapt se datorează și personalului de cercetare, care îmbină experiența științifică și orientările inovative. Echipele de cercetare sunt formate preponderent din tineri cercetători, coordonați de cercetători seniori cu experiență și prestigiu academic. Portofoliul Institutului de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” cuprinde peste 1500 de lucrări (publicate în ultimii 10 ani) și peste 100 de proiecte desfășurate în colaborare cu numeroși parteneri internaționali. Domeniul de specialitate:

• Conform clasificării UNESCO: 23.04, 23.06 • Conform clasificării CAEN: 7310

Personalul de cercetare:

• producerea la scara mică a unor polimeri şi materiale polimere cu utilizări specifice.

Direcţii de cercetare:

• 283 de posturi în 2013

• Chimie supramoleculară, fizico-chimia suprafeţelor

• 141 posturi ocupate cu personal ştiinţific atestat (CS-CS1), dintre care 11 conducători de doctorat

• Materiale polimere din resurse regenerabile. Protecţia mediului. Conservarea energiei

Misiune:

• Materiale polimere proiectate pentru bioaplicaţii

• cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul polimerilor şi materialelor polimere

• Polimeri pentru aplicaţii de înaltă performanţă. Materiale nanodimensionate/ nanostructurate

• specializarea tinerilor cercetatori prin intermediul programelor doctorale şi/sau postdoctorale

Conform ierarhizărilor recente (Cartea Albă Ad-Astra, ISI, Scopus) ICMPP se află, pe lista instituţiilor de cercetare/ învăţământ superior din România, pe una dintre primele zece poziţii la categoriile:

• servicii şi consultanţă pentru partenerii regionali şi naţionali

31


– „toate domeniile”; – „nanoştiinţe şi nanotehnologii”, – „chimie multidisciplinară”, – „ştiinţele materialelor multidisciplinare” Totodată, Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni” este pe prima poziţie în „ştiinţa polimerilor” şi „chimie aplicată”, după contribuţia Institutului la scorul relativ de influenţă al articolelor publicate. Conform Cărții Albe Ad-Astra, în ICMPP activează 61 din primii 100 de cercetători în ştiinţa polimerilor (la un număr total de 940 cercetatori), ierarhizați după scorul relativ de impact raportat la numărul de coautori. Conform scimagoir.com, România se afla pe poziția 28 între țările lumii după criteriul numărului de publicații în domeniul chimie. În perioada 2010–2013, ICMPP a contribuit cu aproximativ 1219% la aceste cifre.

Rezultate obţinute în cercetare în 2014: – 225 de lucrări publicate în reviste ISI din străinătate – 43 în reviste ISI din România; – 8 capitole în cărţi apărute în străinătate; – 8 cărţi publicate în România; – 1 brevet internațional – 4 brevete naționale; – 3589 de citări ale lucrărilor publicate anterior.

32

Proiecte FP 7 • FP7-REGPOT-2010-1-264115: Strengthening the Romanian research capacity in Multifunctional Polymeric Materials (STREAM); coordonator – dr. Valeria Harabagiu • FP7-ENERGY-2012-1-309139: New mechanisms and concepts for exploiting electroactive Polymers for Wave Energy Conversion (PolyWEC); responsabil – dr. Maria Cazacu • SEE/D/0224/1.2/X: Co-operation of SEE science parks for the promotion of transnational market update of R&D results and technologies by SMEs; responsabil – dr. Sergiu Coseri

Alte proiecte internaționale • RSRP NR: 10 / RO-CH/RSRP/01.01.2013 (No. IZERZO_142215 / 1: Energy harvesting by dielectric elastomer actuators; responsabil – dr. Carmenus Racles) • SCIEX-12.192: NanoSilver – Synthesis and functionalization of silver nanoparticles and their use as high permittivity filler in polydimethylsiloxane composites; responsabil – dr. Mihaela Alexandru

Proiecte finanţate din fonduri structurale • POSCCE-ID 88, Nr. 03/01.03.2009; CodSMIS – CNRS 2213: Centru de Cercetări Avansate pentru Bionanoconjugate şi


Biopolimeri (IntelCentru); director – dr. Mariana Pinteală

Manifestări internaţionale organizate în 2014

weathering behavior of new PP/PLA/cellulose composites); R.N. Darie, S. Vlad, N. Anghel, F. Doroftei, T. Tamminen, I. Spiridon; „Polymers for Advanced Technologies” DOI: 10.1002/pat.3506 (2015)

• 11ème Colloque Franco-Roumain sur les Polymères, Pitesti, 2729.08.2014, www.icmpp.ro/events/conferences

Director: dr. Anton Airinei

• The 2nd CEEPN Workshop on Polymer Science, Iasi, 24-25.10. 2014, www.icmpp.ro/events/conferences

Secretar stiintific: dr. Valeria Harabagiu

Lucrări recente ale ICMPP apărute pe copertele revistelor • Hybrid fullerene conjugates as vectors for DNA cell-delivery; C. M. Uritu, C. D. Varganici, L. Ursu, A. Coroaba, A. Nicolescu, A. I. Dascalu, D. Peptanariu, D. Stan, C. A. Constantinescu, V. Simion, M. Calin, S. S. Maier, M. Pinteala, M. Barboiu; „Journal of Materials Chemistry” B, 3, 2433-2445 (2015)

Tel. 0232-217454; fax: 0232-211299; e-mail: airineia@icmpp.ro Tel. 0232-217454; fax: 0232-211299; e-mail: hvaleria@icmpp.ro

Marketing: Daniel Condrea

Tel. 0722-950069; fax: 0232-211299; e-mail: dcon@icmpp.ro

Administrator Retea: Parfeni Iulian Tel. 0731-336338; e-mail: admin@icmpp.ro

• Dynamic constitutional frameworks for DNA biomimetic recognition; R. Catana, M. Barboiu, I. Moleavin, L. Clima, A. Rotaru, E. L. Ursu, M. Pinteala; „Chemical Communications”, 51, 2021-2024 (2015) • Behavior of biodegradable composites based on starch reinforced withmodified cellulosic fibers; I. Spiridon, N. Anghel, A. Bele; „Polymers for Advanced Technologies” DOI: 10.1002/pat.3553 (2015) • New PP/PLA/cellulose composites: effect of cellulose functionalization on accelerated weathering behavior (accelerated

Date de contact

Aleea Grigore Ghica Voda, nr. 41A 700487 Iasi, Romania Tel. Secretariat: 0232-217454; Tel. Centrala: 260332, 260333, 260334; Fax: 0232-211299 E-mail: pponi@icmpp.ro

33


Departamentele specializate ale Institutului de Filologie Română „A. Philippide” derulează proiecte fundamentale pentru cultura română în domeniile lexicografie (DLR şi DGLR), dialectologie (NALR–MB), toponimie (TTRM), etnografie şi folclor (AFMB).

J

c

b

p

5

29

33

26

înființare

departamente

cercetători

angajați

premii

istoric

cercetare

cercetare

resursa umană

recunoaștere

C 1927


Institutul de Filologie Română „A. Philippide”

În anul 1927 a fost înființat, la Iași, ca departament al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Institutul de Filologie Română, datorită demersurilor începute cu un an înainte de profesorii Giorge Pascu și A. Philippide. Din 1933, după moartea lui A. Philippide, Institutul îi va purta numele. După cum se menționează în statutul Institutului, adoptat în 1934, „scopul Institutului este studierea tuturor produselor sufletești ale poporului românesc de pretutindeni, în primul rând limba, civilizația morală și cea materială” (Arhivele Naționale, Iași, fondul Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Litere, dos. 1/1934, f. 46-48). Pe lângă Institut funcţiona şi un cerc de studii, unde erau susţinute comunicări de profil. Activitatea Institutului s-a diminuat după 1940, din cauza circumstanţelor politice şi a războiului. În 1949, reorganizându-se Academia Română, la Iaşi a fost înființată o filială a acesteia. Aici a funcţionat, din acelaşi an, Institutul de Istorie şi Filologie. Secţia de filologie avea două sectoare: de lingvistică (condus de Gavril Istrate) şi de istorie literară (condus de N.I. Popa). Au fost angajaţi N. Bagdasar, Al. Claudian, G. Ivănescu, Ion Lăzărescu, Ştefan Cuciureanu ş.a. Din 1963, Secţia de filologie a Institutului de Istorie şi Filologie s-a numit Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, primind şi un local propriu (în casa construită în 1842 de Mihail Kogălniceanu şi care a aparţinut, între 1918 şi 1950, lui Mihail Sadoveanu). În 1974, Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor a trecut în subordinea Facultăţii de Filologie a Universităţii ieșene. Din 1976, sediul instituţiei se mută în clădirea construită şi locuită, până în 1869, de Gh. Asachi. În martie 1990, Institutul a adoptat vechea denumire şi a redevenit unitate a Academiei Române. Primul director al Institutului a fost Giorge Pascu (1927– 1932), urmat de Iorgu Iordan (1932–1946), Alexandru Dima (1949–1966; m.c. al Academiei Române), N.I. Popa (1966– 1967), N.A. Ursu (1967–1970; m.c. al Academiei Române), Alexandru Teodorescu (1970–1975), Vasile Arvinte (1975– 1976), Silvia Buţureanu (1976–1984), Stelian Dumistrăcel, director adjunct (1975–1984), Alexandru Andriescu (1984– 1990), Dan Mănucă (1990–2009), Eugen Munteanu (2009–

2013), Bogdan Crețu (din 2013). Constantin Ciopraga, m.o. al Academiei Române, a fost director onorific (1994–2009). În anul 1967, activitatea de cercetare s-a reorganizat, constituindu-se cinci departamente, astfel încât să se poată derula teme fundamentale și prioritare ale Academiei Române: Departamentul de lexicologie-lexicografie, Departamentul de dialectologie, Departamentul de toponimie, Departamentul de istorie literară, Departamentul de etnografie și folclor. În anii următori, domeniile de cercetare s-au diversificat și lărgit substanțial, prin includerea lexicografiei informatizate (din 2001), a istoriei limbii române, a foneticii, a terminologiei (rurale), a sociolingvisticii, a studiilor culturale şi de mentalităţi, a etnologiei. Prin colaborarea cu institutele academice de profil din București, Cluj-Napoca și Timișoara, s-a trecut la elaborarea unor proiecte de anvergură națională: Dicţionarul limbii române, Noul Atlas lingvistic român pe regiuni. Moldova şi Bucovina, Tezaurul toponimic al României. Moldova, Dicţionarul general al literaturii române, Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei.

35


La Departamentul de lexicologie-lexicografie au fost publicate, în cadrul proiectului prioritar Dicţionarul limbii române (DLR), la Editura Academiei din București, volumele colective: Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tomul XI. Partea 1. Litera Ş, 1978; Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tomul XIII. Partea 1, Litera V (v – veni), 1997; Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tomul XIII. Partea a 2-a. Litera V (venial– vizurină), 2003; Dicţionarul limbii române. Tomul XIII. Partea a 3-a. Litera V (vîclă –vuzum). Literele W, X, Y, 2005; Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tomul IV. Litera L (l – lherzolită), 2008; Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tomul V. Litera L (li – luzulă), 2008; Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tomul I. Partea a 7-a. Litera E (e – erzaţ), 2009; Dicţionarul limbii române. Serie nouă. Tomul I. Partea a 8-a. Litera E (es – ezredeş), 2010. Proiecte derulate în prezent: Dicţionarul limbii române (DLR). Serie nouă. Litera C (redactor responsabil: acad. Marius Sala); Corpus lexicografic românesc esenţial (CLRE). Paralel cu acestea, ca urmare a experienţei câştigate prin cercetările din Dicţionarul limbii române (DLR). Studii privind achiziționarea (proiect CNCS, 2001−2003), eDTLR (proiect CNCSIS, 2007−2010) și CLRE (UEFISCDI, 2010 – 2013), au fost realizate studii privind informatizarea mijloacelor de documentare şi de redactare a DLR în format .xml, creându-se premisele actualizării metodologiilor şi tehnicilor lexicografice potrivit nivelului internaţional al domeniului. La Departamentul de dialectologie și sociolingvistică, în cadrul proiectului prioritar Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina (NALR – MB) au fost publicate, la Editura Academiei, volumele colective: Noul Atlas lingvistic al României. Moldova şi Bucovina, Date despre localităţi şi informatori, 1987; Noul Atlas lingvistic al României. Moldova şi Bucovina, vol. I, 1987; Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. II, 1997; Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, Texte dialectale, vol. I, partea 1, 1993; Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina. Texte dialectale, vol. I, partea a 2-a, 1995; Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina. Texte dialectale, vol. II, partea 1, 2002; la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au apărut: Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, Prospect, 2005; Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, 2007; Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. IV, 2014. Ca premieră naţională, începând cu vol. III al NALR ‒ MB, secţiunile de hărţi şi de material necartografiat sunt realizate prin editare integral asistată de calculator. Tot ca premieră la nivel naţional, a fost realizat Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei (ALAB), un proiect pilot ce continuă cercetările dialectologilor din centrul academic ieşean în direcţia informatizării geografiei lingvistice

36

româneşti. Lucrări în curs de elaborare: Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. V; digitalizarea Arhivei de etno- şi sociotexte a NALR ‒ MB. La Departamentul de toponimie au fost publicate, în cadrul proiectului prioritar Tezaurul toponimic al României. Moldova (TTRM), la Editura Academiei din București, volumele colective: Volumul I. Repertoriul istoric al unităţilor administrativ-teritoriale. 1772‒1988. Partea I. A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii) A – O, 1991; Volumul I. Repertoriul istoric al unităţilor administrativteritoriale. 1772‒1988. Partea a doua. A. Unităţi simple (Localităţi şi moşii) P – 30 Decembrie. B. Unităţi complexe, 1992; la Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au apărut: Volumul I, partea a 3-a: Toponimia Moldovei în documente scrise în limbi străine (exclusiv slavona). 1332‒1850, 2004; Volumul I, partea a 4-a: Toponimia Moldovei în cartografia europeană veche (cca 1395‒1789), 2005; Vol. II, Mic dicţionar toponimic al Moldovei, structural şi etimologic (MDTM). Partea 1. Toponime personale, 2014. Lucrări în curs de elaborare: Tezaurul toponimic al României. Moldova, vol. II Micul dicţionar toponimic al Moldovei (România), partea a 2-a, Toponime descriptive şi vol. III Dicţionarul toponimic al bazinului superior al Moldovei. La Departamentul de istorie literară a fost publicat Dicţionarul literaturii române de la origini până la 1900, București, Editura Academiei Române, 1979, ed. II, București, Editura Academiei Române, Chişinău, Editura Gunivas, 2002, lucrare realizată în totalitate de colectivul de cercetători de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”. În cadrul proiectului prioritar Dicționarul general al literaturii române (DGLR), coord. acad. Eugen Simion, au fost editate cele șapte volume ale primei ediții (București, Editura Univers Enciclopedic, 2004–2009), în colaborare cu institutele similare din țară. Totodată, s-a lucrat la Dicţionarul literaturii române, vol. I-II, București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012. Lucrări în curs de elaborare: Dicționarul general al literaturii române (DGLR) ed. II, coord. acad. Eugen Simion; proiectul Enciclopedia scrierilor memorialistice româneşti (proiect al departamentului). Unii cercetători din departament au făcut sau fac parte parte din Comisia de coordonare și revizie a DGLR. Doi cercetători lucrează la ediția critică a operei lui G. Ibrăileanu și a operei lui M. Blecher. La Departamentul de etnografie şi folclor, între 1979 și 1991, în seria „Caietele Arhivei de Folclor”, au apărut 11 volume, prin intermediul cărora a fost pus în circulație fondul de documente din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei (AFMB) care constituie proiectul prioritar al departamentului. Acestea cuprind studii şi antologii


referitoare la specii folclorice precum balada, colinda, cântecul bătrânesc, descântecul ori la specificul etnofolcloric al unor zone. Ulterior, activitatea membrilor departamentului a vizat alcătuirea și publicarea unor lucrări de tip monografic, care cuprind tipologii și corpusuri de texte privitoare la specii folclorice, zone etnografice, ceremonialuri familiale și calendaristice. Pentru a conserva și a valorifica Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei cu mijloace moderne de lucru, între 2007 și 2010 s-a realizat transpunerea întregului fond de înregistrări sonore din sistem analogic în sistem digital. Lucrări în curs de elaborare: monografii etnologicofolcloristice complexe bazate pe documentele din Arhiva de Folclor a Moldovei și Bucovinei.

Ministerul Afacerilor Externe, România şi de Primăria oraşului Torino, Italia, 2007–2009. • Diaspora românească din Budapesta. O analiză socioculturală, proiect interacademic, Budapesta Iaşi, 2010– 2012.

Biblioteca Institutului numără 51.000 de unităţi, precum şi donaţia Petru Caraman.

Granturi naționale reprezentative • Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, redactarea unor secţiuni din Atlas, grant al Academiei Române, 1995, 1996. • Dicţionarul limbii române (Literele E, L, V, W, X, Y), grant al Academiei Române, 1995, 1996. • Dicţionarul limbii române (DLR) în format electronic. Studii privind achiziţionarea, proiect CNCS, 2003–2005. • Evidenţa informatizată a vieţii literare româneşti dintre 1900–2006. Autori, grant al Academiei Române, 2005 – 2006. • Resurse lingvistice în format electronic: Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Regum I, Regum II – ediţie critică şi corpus adnotat, proiect CNCSIS, 2006–2007. • Evaluarea informatizată, din perspectiva criticii şi istoriei literare, a literaturii române dintre 1900-2007 în vederea actualizării Dicţionarului general al literaturii române (DGLR), grant al Academiei Române, 2007–2008. • Teoria câmpurilor toponimice (cu aplicaţie la câmpul hidronimului Moldova), proiect CNCSIS, 2007–2010. • eDTLR – Dicţionarul tezaur al limbii române în format electronic, proiect complex CNMP, 2007–2010. • Poetica descântecului românesc, bursă postdoc CNCSISBD, 2007–2010. • DLRI. Bază lexicală informatizată. Derivate în –ime şi –işte, proiect CNCSIS, 2007–2008. • Teoria câmpurilor lexicale. Cu aplicaţie la terminologia populară a formelor de relief pozitiv, proiect CNCSIS-TD, 2008–2009. • CLRE. Corpus lexicografic românesc esenţial. 100 de dicţionare din bibliografia DLR aliniate la nivel de intrare şi la nivel de sens, proiect CNCSIS, 2010–2013. • Starea actuală a memoriei colective în cazul obiceiurilor de naştere din Moldova, proiect CNCS-UEFISCDI, 2011– 2013. • Poetici ale romanului european reflectate în critica românească postbelică, bursă POSDRU, 2011–2013. • Terminologia românească meteorologică (ştiinţific vs popular) a stărilor atmosferice. Studiu lingvistic, proiect CNCSIS, 2011–2015.

Granturi internaționale Reprezentative • Specific versus European Thinking of a Romanian Verb, grant RSS/HESP, Praga–Budapesta, 1995–1997. • Emigranţi din România la Torino (1989–2009): O cercetare cultural-antropologică, proiect finanţat de

Date de contact: Sediu: Iași, Str. Codrescu, nr. 2 Web: www.philippide.ro

Fiecare departament dispune de o arhivă în care sunt stocate informații pe baza cărora s-a lucrat la temele din planul Secției de Filologie și Literatură. Pe lângă contribuția la volumele colective, membrii Institutului și-au valorificat cercetările publicând volume de autor sau colective, articole, studii în reviste de specialitate și au participat la manifestări științifice în țară și în străinătate. Cercetătorii au câștigat, coordonat sau au beneficiat de granturi, proiecte, burse naționale și internaționale. Pentru o parte dintre numeroasele volume publicate de cercetătorii Institutului, în colaborare sau ca autor unici, au fost acordate 26 de premii, dintre care 17 premii ale Academiei Române. Publicațiile periodice ale Institutului sunt: • „Anuar de lingvistică şi istorie literară” (apare din anul 1950; este acreditat CNCS în categoria B); • „Philologica Jassyensia” (apare din anul 2005, publicaţie bianuală; revistă BDI, este acreditată CNCS în categoria B); • „Buletinul Institutului de Filologie Română «A. Philippide»” (apare din anul 2000, publicaţie trimestrială). Membrii Institutului organizează manifestări științifice naționale și internaționale. Simpozionul internațional anual al Institutului a ajuns, în 2015, la a XIV-a ediție. Colaborările științifice implică dialogul cu reprezentanți ai multor instituții de cercetare și de învățământ superior din România și din străinătate.

37


Institutul de Informatică Teoretică desfăşoară cercetări avansate cu precădere în domeniile: sisteme cognitive; dezvoltarea de modele şi metode formale pentru procese concurente şi distribuite; algoritmi şi metode pentru analiza şi clasificarea semnalelor cvasistaţionare 1D, 2D şi 3D; procesarea semnalului vocal în vederea modelării intonaţiei şi detectării emoţiei în limba română; dezvoltarea de modele de calcul inspirate din biologia moleculară; dezvoltarea de algoritmi şi metode pentru analiza sintactică, semantică şi de discurs a textelor; sisteme fuzzy şi reţele neuronale; formalizarea topologică a spaţiilor web.

J

c

b

5

28

29

înființare

departamente

cercetători

angajați

istoric

cercetare

cercetare

resursa umană

C 1984


Institutul de Informatică Teoretică

Institutul a început să funcţioneze din luna martie a anului 1984 ca laborator pe lângă Catedra de Electronică şi Calculatoare a Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic „Gh. Asachi” din Iaşi şi a devenit, în iunie 1984, Filiala Iaşi a Institutul pentru Tehnică de Calcul. Prin efortul grupului de cercetători, în majoritate tineri absolvenţi, şi al primului director, profesorul Dan Gâlea, Institutul s-a făcut cunoscut foarte repede prin rezultatele obţinute în proiectarea şi dezvoltarea de microsisteme cu microprocesoare de ultimă generaţie fabricate de firmele Zilog şi Intel, în proiectarea şi realizarea de software de bază şi de aplicaţii şi prin cercetarea fundamentală în domeniul sistemelor fuzzy, al reţelelor neuronale, al inteligenţei artificiale, al procesării de semnale şi imagini. Anul 1986 a însemnat pentru Institut începerea colaborării cu Seminarul „Gr.C. Moisil”, organizat de profesor Horia-Nicolai Teodorescu în cadrul Facultăţii de Electrotehnică a Institutului Politehnic. Dintre rezultatele aplicative din primii cinci ani de activitate, care au avut un impact deosebit în dezvoltarea ulterioară a Institutului, amintim: microsistem pentru achiziţia şi procesare de imagini (brevet de invenţie OSIM); crossasambloare pentru microprocesoarele Z8000 şi MC68000; interpreter şi compilator Prolog în C; algoritmi de parsare pentru limbaje de programare şi limbaje naturale; software pentru controlul de calitate, prin analiza imaginilor de microscopie, dezvoltat pentru microsistemul de achiziţie şi procesare a imaginilor brevetat şi care folosește crossasamblorul proiectat în cadrul institutului; software pentru comanda unui robot industrial cu nouă grade de libertate; sisteme software dedicate, folosite pentru analiza de semnal 1D; sistem de urmărire a ţintelor aeriene; sistem de inspecţie video multicanal cu aplicaţii speciale etc. Prin Hotărârea de Guvern 501/1990 Institutul a trecut la Academia Română cu denumirea de Institutul de Informatică Teoretică. Trecerea la Academia Română a determinat actualizarea direcţiilor de cercetare la tendinţele existente pe plan mondial în domeniul informaticii teoretice şi aplicative, astfel, Institutul devenind, alături de Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială “Mihai Drăgănescu” din Bucureşti, unul dintre cei doi poli de

cercetare în Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei ai Academiei Române. Institutul desfăşoară cercetări avansate cu precădere în domeniile: sisteme cognitive; dezvoltarea de modele şi metode formale pentru procese concurente şi distribuite; algoritmi şi metode pentru analiza şi clasificarea semnalelor cvasistaţionare 1D, 2D şi 3D; procesarea semnalului vocal în vederea modelării intonaţiei şi detectării emoţiei în limba română; dezvoltarea de modele de calcul inspirate din biologia moleculară; dezvoltarea de algoritmi şi metode pentru analiza sintactică, semantică şi de discurs a textelor; sisteme fuzzy şi reţele neuronale; formalizarea topologică a spaţiilor web. Direcţiile de cercetare abordate în cadrul Institutului au determinat în timp structurarea personalului de cercetare în: colectivul de procesare a limbajului natural şi a semnalului vocal; colectivul de procesare de imagini „Profesor Dan Gâlea”; colectivul de modele şi metode formale. Rezultatele cercetărilor desfăşurate în Institut sunt valorificate prin numeroase lucrări ştiinţifice apărute în

39


publicaţii prestigioase, prin crearea de instrumente şi sisteme software originale şi prin organizarea de programe doctorale competitive şi atractive în cadrul Şcolii de Studii Avansate a Academiei Române (SCOSAAR). Forţa ştiinţifică a Institutului este probată prin numărul mare de volume de autor sau articole în volume publicate la edituri de prestigiu din străinătate precum Taylor & Francisc, Wiley, Springer, Elsevier, Oxford University Press, de către cercetătorii Institutului, prin numărul în creştere de lucrări prezentate la conferinţe internaţionale şi publicate în reviste cotate ISI sau înregistrate în baze de date internaţionale SCOPUS, IEEE, DBLP, Zentralblatt für Mathematik, precum şi prin brevete şi programe protejate dezvoltate şi aflate în proprietatea Institutului. Dintre instrumentele software originale se evidenţiază sistemul software pentru realizarea variantei digitale a Noului Atlas lingvistic român pe regiuni - Moldova şi Bucovina (premieră la nivel naţional), sistem pe care Institutul de Filologie Română „A. Philippide” îl utilizează pentru realizarea volumelor tipărite ale atlaselor lingvistice. La toate acestea se adaugă firesc recunoaşterea activităţii de cercetare prin numeroase citări ale lucrărilor publicate, obţinerea a 9 premii ale Academiei Române de către cercetătorii din Institut, obţinerea numai în perioada

40

2009-2014 a 13 titluri de doctor în ştiinţă şi participarea cercetătorilor Institutului în comitetele de program din cadrul multor conferinţe de prestigiu internaţional, precum şi în comitete de redacţie ale unor volume şi reviste apărute la edituri consacrate din străinătate. Tot ca urmare a rezultatelor obţinute în cadrul Institutului, doi colegi cercetători sunt membri corespondenţi ai Academiei Române şi ai Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române. Dincolo de cifrele care indică numărul de publicaţii şi rezumă activitatea recentă a Institutului, vitalitatea ştiinţifică este demonstrată prin crearea de concepte, cunoştinţe, metode, tehnici, instrumente, corpusuri textuale şi vocale şi, nu în ultimul rând, de noi direcţii de cercetare. Poate mai important, valoarea Institutului rezidă în generarea de noi capacităţi creatoare, pentru viitor, prin formarea de tineri cercetători. Astfel, foşti colegi care şi-au început cariera în Institut sunt acum profesori, conferenţiari sau lectori la universităţi din ţară şi din străinătate sau lucrează în alte unităţi de cercetare, având atribuţii de coordonare a activităţii de cercetare şi învăţământ. Peste 50 de cercetători, care activează în alte instituţii, s-au format ştiinţific în Institutul de Informatică Teoretică, aceasta fiind o semnificativă dimensiune, umană şi ştiinţifică, a capacităţii generatoare a Institutului.


Vizibilitatea şi recunoaşterea internaţională este reflectată şi de lista de conferinţe organizate de Institut în ultimii ani în colaborare cu alte instituţii de cercetare sau învăţământ. Astfel, în perioada 2011–2015 Institutul de Informatică Teoretică a participat la co-organizarea de conferinţe şi şcoli de vară naţionale şi internaţionale, dintre care 10 conferinţe de nivel IEEE: SPED 2011, 2013, 2015; EHB 2011, 2013, 2015; ECAI 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, SOFA 2014 şi CONSILR 2011–2014, EUROLAN 2011, 2013, 2015. În mod tradiţional, în cadrul Zilelor Academice Ieşene, Institutul organizează un simpozion anual propriu, cu tema Sisteme Inteligente şi Aplicaţii. În contextul cercetării IT&C europene şi internaţionale, Institutul etalează rezultate demne de un profil academic de vârf, având o bună eficienţă a cercetării evidenţiată prin numărul de lucrări publicate în forumuri semnificative, precum şi un procent comparabil sau mai mare de teze de doctorat finalizate şi de evenimente ştiinţifice co-organizate anual. Institutul a participat şi participă la proiecte prioritare şi fundamentele ale Academiei Române, proiecte extrabugetare, proiecte internaţionale şi bilaterale, dintre care amintim: Modeling and Mitigation of Social Disasters Caused by Catastrophes and Terrorism (2015– 2016), Membrane computing and biologically inspired calculi: computability, complexity, causality (2011–2014), Advanced research workshop SPS-NATO grant Improving Disaster Resilience and Mitigation – New Means and Tools, Trends (2013), MIACSAM – Managementul resurselor informaţionale şi asistarea cooperărilor ştiinţifice inter-academice şi a managementului cooperărilor între Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova şi Academia Română (2011–2014), ADBIOSONAR – Capete SONAR bio-adaptive pentru vehicule autonome (2008–2011), Sistem de investigaţie, asistare şi control al afecţiunilor neurologice bazat pe interfaţa creier calculator (2008–2011), Dicţionarul tezaur al limbii romane în format electronic – eDTLR (2007–2010), Modelare şi conducere automată utilizând instrumente ale inteligenţei artificiale pentru aplicaţii în chimie şi inginerie de proces – INTELCHIM (2007–2010), GRAI – GRID Academic pentru aplicaţii complexe (2006–2008), Metode computaţionale de înaltă performanţă în modelarea şi proiectarea materialelor nanomagnetice – MATNANTECH (2006–2008), Software systems for geometrical and mechanical simulation – PYTHAGORAS (2006–2008), Modele şi metode formale în calculul celular (2006–2007), Persident – Sistem informatic de biometrie pentru identificarea persoanei şi autorizarea accesului (2006), Computational formalisms inspired by molecular biology – FORMOL (2005–2008), Metode şi tehnici neinvazive cu microunde pentru detecţie timpurie a cancerului de sân – CANCERDET (2005–2008), Analiza comportării sistemelor bazate pe cunoştinţe fuzzy cu un

nou tip de reguli (reguli recurente, modelul Teodorescu) şi aplicaţii în medicină şi economie (2005–2006, GAR), Sistem software integrat pentru monitorizarea regimului juridic al terenurilor – instrument pentru fundamentarea politicilor de dezvoltare în sectoarele agricol, silvic, piscicol, hidrologic şi de protecţia mediului, Programul RELANSIN (2004–2006, PP6), Sistem de măsură accelerometric avansat pentru investigări atmosferice cu sonde planetare – ROSA (2004–2006), Joint European network on embedded internet technologies, JENET / IST (2002–2003, Proiect european de transfer tehnologic din PC 5 al Comisiei Europene), Industrial embedded systems, INES / IST (2002–2004, Proiect european de transfer tehnologic din PC 5 al Comisiei Europene). Începând din anul 2014 institutul este partener alături de Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu” în proiectul Prioritar al Academiei Române „COROLA – Corpus computaţional reprezentativ al limbii române contemporane”. În cei peste 30 de ani de activitate, Institutul și-a creat o personalitate proprie în cercetare. Cu o gamă amplă de subdomenii acoperite şi o dinamică vie, cu disponibilităţi şi resurse tot mai bine valorificate, Institutul de Informatică Teoretică este, raportat la rezultatele cu vizibilitate internaţională, o prezenţă semnificativă în domeniul ştiinţei şi tehnologiei informaţiei. •

41


În 18 februarie 1941, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” a luat fiinţă prin transformarea Seminarului de profil, condus la Universitatea din Iaşi de profesorul Ilie Minea. În anul 1949, Institutul devine secţie a Institutului de Istorie şi Filologie al Academiei R.P. Române, Filiala Iaşi. În anul 1969 s-a constituit Institutul de Istorie şi Arheologie, redenumit din 1964 „A.D. Xenopol”. În anul 1990, Secţia de Arheologie a devenit Institutul de Arheologie, iar cea de Istorie, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, ambele unităţi de cercetare activând la Filiala Iaşi a Academiei Române.

J

f

c

b

5

1

22

26

înființare

departamente

academician

cercetători

angajați

istoric

cercetare

academie

cercetare

resursa umană

C 1941


Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”

În urma acceptării propunerilor făcute în anul 1940 de profesorul Ilie Minea Consiliului Profesoral al Facultăţii de Litere şi Filozofie a Universităţii din Iaşi de transformare a Seminarului de Istorie a Românilor, al cărui director era, într-un Institut de Istorie a Românilor, decanul Facultăţii şi, ulterior, Senatul Universităţii, au făcut mai multe demersuri pe lângă Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor în sensul aprobării transformării cerute. Ca urmare a acestor demersuri, Ministerul Educaţiei a încuviinţat, la 18 februarie 1941, transformarea Seminarului, condus de Ilie Minea, în Institutul de Istoria Românilor „A.D. Xenopol”, președinte al Facultății de Litere şi Filozofie a Universităţii din Iaşi. Centrul universitar Iași urma exemplul dat de centrele București și Cluj în crearea unui institut de cercetări istorice. Deşi dispunea de mijloace modeste, noul institut, sub conducerea profesorului Ilie Minea (1941–1943), a desfăşurat o intensă activitate de cercetare ştiinţifică, organizând, totodată, şedinţe periodice de comunicări. În cadrul acestora erau prezentate rezultatele cercetărilor efectuate, cu deosebire în domeniul istoriei medii şi moderne româneşti. Pe lângă istorici, la aceste şedinţe au participat filologi şi jurişti, precum şi invitaţi din celelalte centre universitare româneşti. Comunicările prezentate au fost publicate în paginile „Buletinului Institutului”, și în volumul XVII al revistei „Cercetări istorice”, apărut postum, după moartea lui Ilie Minea. Printr-o generoasă donaţie de carte (peste 4.500 de volume provenite din biblioteca personală) Ilie Minea a creat şi înzestrat Biblioteca Institutului. După decesul întemeietorului, în februarie 1943, conducerea Institutului „A.D. Xenopol” a fost preluată de profesorul Alexandru Boldur. În urma stăruinţelor noului director de a obţine un statut distinct pentru unitatea de cercetare, menit să-i asigure o mai bună organizare şi funcţionare, la 25 mai 1943, printr-un decret-lege semnat de mareşalul Antonescu, Institutul de Istoria Românilor „A.D. Xenopol”, de pe lângă Facultatea de Litere şi Filozofie, devine „persoană juridică de drept public”, sub denumirea de Institutul de Istorie Naţională „A.D. Xenopol”, de pe lângă Universitatea din Iaşi, funcţionând sub autoritatea

tutelară a Ministerului Culturii Naţionale şi al Cultelor. Revista „Cercetări istorice” a regretatului profesor Minea se transforma, odată cu volumul XVIII, într-o publicaţie periodică oficială a Institutului de Istorie Naţională „A.D. Xenopol” din Iaşi şi urma să apară, de acum înainte, cu titlul de „Studii şi cercetări istorice”. Noua revistă avea rezumate în limbi străine pentru studiile publicate, o rubrică de recenzii şi note bibliografice, precum şi una dedicată vieţii ştiinţifice a Institutului. Cu toate greutăţile provocate de împrejurările celui deal Doilea Război Mondial, ce au condus la evacuarea temporară a Institutului, în anul 1944, la Alba Iulia, activitatea ştiinţifică nu a fost întreruptă. Rezultatele

43


cercetărilor făcute de Alexandru Boldur, Nicolae Corivan, Dumitru Constantinescu şi Alexandru Andronic au fost publicate în numerele XIX/1946 şi XX/1947 din „Studii şi cercetări istorice”. Odată cu reforma învăţământului şi a Academiei Române din 1948, care a creat, după modelul sovietic, institute de cercetare mari, cu activitate colectivă planificată și desfăşurată în conformitate cu doctrina marxistă a materialismului dialectic şi istoric, Institutul de Istorie Naţională „A.D. Xenopol” îşi încetează existenţa ca unitate de sine stătătoare şi devine, începând cu anul 1949, secţie a Institutului de Istorie şi Filologie a Academiei R. P. R., Filiala Iaşi. Activitatea Secţiei de Istorie s-a desfăşurat sub conducerea conf. univ. dr. Valerian Popovici, în cadrul sectoarelor de istorie medie şi modernă, cărora li s-a adăugat din anul 1953 un sector de istorie veche şi arheologie, iar din 1958 unul de istorie contemporană. În urma unor reorganizări, prin despărţirea de Secţia de Filologie (azi Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), în anul 1964 a luat ființă Institutul de Istorie şi Arheologie, care, din anul următor, a reinclus în titulatura sa numele patronului său spiritual, A.D. Xenopol. În 1967, în cadrul Institutului s-a înfiinţat un colectiv de istorie universală şi, din acelaşi an, conducerea a fost preluată de prof. univ. dr. Mircea Petrescu-Dîmboviţa. Prin crearea, în anul 1970, a Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R., Institutul de Istorie şi Arheologie „A.D. Xenopol”, aidoma celorlalte institute similare din ţară, a trecut în subordonarea acesteia, sub raport ştiinţific. Rezultatele investigaţiilor ştiinţifice aveau să fie fructificate, atât prin comunicările ţinute de cercetători la diferite manifestări ştiinţifice interne şi externe, cât, mai ales, prin publicarea unor studii în cadrul revistei „Studii şi cercetări ştiinţifice”, iar din 1964 în paginile „Anuarului Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol»”, precum şi în cele ale publicaţiei neperiodice „Arheologia Moldovei”. Unii cercetători − Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Dan Teodor, Nicolae Grigoraş, Dumitru Ciurea, Nicolae Corivan, Ecaterina Negruţi, Dumitru Vitcu, Dumitru Şandru, Gheorghe Buzatu, Leonid Boicu, Veniamin Ciobanu şi Alexandru Zub − au publicat lucrări de sine stătătoare ce au îmbogăţit istoriografia românească în domeniul istoriei vechi, medievale, moderne şi contemporane, în cele de istoria relaţiilor internaţionale şi de istoria culturii. Continuând o mai veche tradiţie, a fost iniţiată de un colectiv de specialiști (Ioan Caproşu, Leon Şimanschi, Nistor Ciocan, Dumitru Agache, Georgeta Ignat), condus la început de prof. univ. dr. Constantin Cihodaru, publicarea integrală a izvoarelor medievale moldoveneşti în prestigioasa colecţie naţională „Documenta Romaniae Historica”, Seria A, Moldova. Valoarea ştiinţifică a lucrărilor publicate de cercetătorii Institutului „A.D. Xenopol” a fost confirmată şi prin distingerea multora dintre ele (11 din 70 de volume

44

publicate numai în intervalul 1970-1980) cu premiile Academiei Române. Schimbările politice survenite în România, la sfârşitul anului 1989, au afectat şi Institutul „A.D. Xenopol”. Odată cu dizolvarea Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, a dispărut şi subordonarea faţă de aceasta, iar apoi, la începutul anului 1990, Institutul a ieşit de sub tutela Ministerului Învăţământului, trecând sub egida Academiei Române. La scurt timp, ca efect al frământărilor şi schimbărilor din lumea ştiinţifică românească, dar şi ca urmare a nevoii legitime de specializare resimţite atunci, Secţia de Arheologie s-a constituit în Institutul de Arheologie, iar cea de istorie în Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, sub conducerea prof. univ. dr. Alexandru Zub, membru corespondent din 1991 și din 2004 membru titular al Academiei Române. În anul 1991, colectivul de istorie a celui de-al Doilea Război Mondial, condus de dr. Gheorghe Buzatu, s-a desprins de Institut, formând Centrul de Studii şi Civilizaţie Europeană. Totodată, pe parcursul ultimelor două decenii, în structura personalului au intervenit o serie de schimbări, în urma pensionării unor cercetători, a migrării altora spre alte instituţii, dar şi a angajării unor tineri studioşi. Institutul a continuat să funcţioneze cu cinci colective de cercetare, existente şi în prezent: istorie a evului mediu, istorie modernă, istorie contemporană, istoria relaţiilor internaţionale şi istoria culturii. În anul 2010, director al Institutului a devenit, prin concurs, prof. univ. dr. Gheorghe Cliveti. Din 1990 şi până astăzi, în forma sa cea nouă, eliberat de ingerinţele politicului şi ale doctrinei marxiste, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” a cunoscut o perioadă de dezvoltare consonantă noilor exigenţe ale istoriografiei, modelânduşi din mers vechile programe şi asumând altele noi, mai adecvate spiritului interdisciplinar de care studiul istoriei se lasă pătruns tot mai mult. Principalul obiectiv îl constituie cercetarea istoriei românilor, în strânsă conexiune cu evoluţiile istorice europene din imediata noastră proximitate sau din spaţii mai îndepărtate. O atenţie specială este acordată continuării editării izvoarelor medievale, în prestigioasa colecţie naţională „Documenta Romaniae Historica”, Seria A. Moldova, ce constituie unul din proiectele fundamentale de cercetare ale Academiei Române. La aceasta se adaugă studiile sistematice efectuate de cercetătorii Institutului privitoare la structura socială a societăţii româneşti, la evoluţia instituţiilor, a satului şi oraşului Evului Mediu moldovenesc, la demografia istorică, la constituirea şi evoluţia statului român modern, la problematica elitelor, a naţionalismului şi a minorităţilor, a relațiilor internaționale, a politicilor culturale, a totalitarismului şi a rezistenţei anticomuniste. Pentru realizarea unui schimb permanent de idei între cercetători, în afară de tradiţionalele şedinţe de comunicări bilunare, au fost organizate de institut – fie singur, fie în


colaborare cu instituţii academice româneşti sau străine − numeroase manifestări ştiinţifice, la care au participat pe lângă istoricii români, numeroşi specialişti în domeniu din străinătate, precum: Matei Cazacu, Dennis Deletant, Catherine Durandin, Henry Eaton, François Furret, Keith Hitchins, Harald Heppner, Lucian Herşcovici, Carol Iancu, Victor Karady, Ladis Kristof, Mihail Dimitrie Sturdza, Hans-Christian Maner, Paul E. Michelson, Dumitru Năstase, Katherine Verdery, Krista Zach etc. În acest interval de timp, rezultatele angajamentelor asumate de membrii Institutului s-au reflectat atât în participarea la importante manifestări ştiinţifice interne sau externe (reuniuni ştiinţifice de prestigiu, organizate în Austria, Franţa, Germania, Italia, Republica Moldova, Polonia, S.U.A., Suedia, Ucraina ș.a.), cât şi în publicarea mai multor volume, precum şi a numeroaselor studii în paginile publicaţiilor periodice ale Institutului sau în ale altor reviste ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Totodată, ca urmare a colaborării cu unele universităţi sau instituţii academice din străinătate, membri ai Institutului au beneficiat de stagii de documentare în afara ţării, prin intermediul burselor de studii, fapt ce a înlesnit contactul direct cu istoricii străini şi, mai ales, cu cele mai noi rezultate ale istoriografiei vest-europene şi americane. „Anuarul Institutului de Istorie «A.D. Xenopol»” este principala revistă a Institutului, editată sub auspiciile Academiei Române. Revista a văzut lumina tiparului pentru prima oară în anul 1964, cu titlul „Anuarul Institutului de Istorie şi Arheologie «A.D. Xenopol»” (AIIAI), iar din 1990 poartă actualul titlu, ca o reflectare a schimbărilor organizatorice produse la nivelul unității de cercetare. În timp, graţie eforturilor redactorilor săi (Ion Caproşu, Leon Şimanschi, Ştefan S. Gorovei, Vasile Docea, Florea Ioncioaia, Alexandru Zub ş.a.) şi, mai ales, datorită înaltei ţinute academice a studiilor publicate, „Anuarul” a devenit una din cele mai prestigioase reviste de specialitate din România, a cărei certă notorietate ştiinţifică a dus la o bună apreciere şi peste hotare. Parcurgerea sumarelor tomurilor XXVII/1990− LI/2014 reliefează marea diversitate tematică a studiilor: de la aspecte culturale, instituţionale şi documentare ale Evului Mediu la construcţia economică, politică şi socială a modernităţii, demografie istorică, istoria elitelor, dezvoltarea culturii naţionale, locul românilor în relaţiile internaţionale, istoria celui de-al Doilea Război Mondial şi a comunismului românesc, cu dezbateri legate de teoria istoriei sau de ştiinţele auxiliare, la care se adăugă recenziile şi notele bibliografice, menite toate să contribuie la îmbogăţirea istoriografiei româneşti contemporane. Totodată, cu concursul cercetătorilor şi prin eforturile Fundaţiei Academice „A.D. Xenopol”, înființată în 1992,

cu scopul sprijinirii cercetării ştiinţifice ieşene, s-a reuşit publicarea a 15 tomuri (fiecare conceput tematic) din revista „Xenopoliana. Buletinul Fundaţiei Academice «A.D. Xenopol»”. În intervalul de timp ce s-a scurs până acum, în cadrul Institutului au mai apărut revistele „Arhiva Genealogică”, sub redacţia prof. univ. dr. Ştefan S. Gorovei, şi „Studia et Acta Historiae Iudaeorum Romaniae”, ultima apărută graţie fructuoaselor strădanii ale colegilor prof. univ. dr. Dumitru Vitcu şi dr., cercetător senior, Silviu Sanie. O inițiativă nouă a unora dintre istoricii de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi Asociația de Relații Internaționale „EstDemocrația” este revista „East European Journal of Diplomatic History”, cu primul număr apărut în decembrie 2014. Pe lângă reviste, instituţia de cercetare istorică ieşeană îngrijeşte apariţia unor serii tematice, precum: Biblioteca Fundaţiei Academice „A.D. Xenopol”, Bibliotheca Historiae Universalis, Restitutio Historiographica şi Acta et Testimonia. Volumele de autor sau colective editate în aceste serii, din 1993 şi până azi, cuprind atât contribuţii analitice, cât şi sinteze privind figuri ale istoriografiei române, precum Ion Nistor, Ilie Minea, Leonid Boicu ş.a., sau anumite aspecte din istoria naţională, ca şi interferenţa acesteia cu istoria universală. Prodigioasa activitate de cercetare întrunind criteriile de performanţă, de calitate a lucrărilor şi de racordare la fluxul istoriografic european depusă de corpul de cercetare al Institutului ieşean a condus la obţinerea de acesta, prin concurs, de proiecte, granturi naţionale de la Academia Română şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Toată această activitate meritorie, însumată, a condus la acordarea de către Academia Română, în anul 2000, a titlului de „Centru de excelenţă”. În ultimii ani, îndurând și agravarea condițiilor materiale – lipsa de sediu propriu, depozitarea improprie a fondurilor de carte (circa 80.000 de volume) −, rezultatele Institutului au fost înalt apreciate, cu același calificativ obținut și de institutele „surori”, din București („N. Iorga”) și Cluj-Napoca („George Barițiu”). Producţia ştiinţifică a Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” este ilustrată de cele peste o sută de cărţi de autor, volume colective, ediţii de documente, bibliografii etc. Între autorii noului Tratat de Istoria Românilor, realizat sub egida Academiei Române, se regăsesc și membri ai Institutului nostru. În semn de apreciere a rezultatelor cercetărilor şi a prestigiului câştigat în plan intern şi internaţional, unii cercetători au devenit experţi şi membri ai unor organisme naţionale (CNCSIS, CNATDCU, Comisia de istorie a Holocaustului, Comisia prezidenţială de cercetare a crimelor comunismului etc.), au fost cooptaţi ca specialişti

45


în Comisiile mixte de istorie româno-cehă, românopolonă, româno-ucraineană, Comisia româno-rusă pentru tezaurul României aflat la Moscova sau pentru pregătirea şi organizarea unor expoziţii internaţionale, precum cea de la Viena, organizată de Ministerul Afacerilor Externe al României, Arhivele Naţionale ale României şi Arhiva de Stat a Austriei, între 4 şi 22 aprilie 2006. Dovadă a prestigiului ştiinţific de care s-a bucurat şi se bucură, unității noastre de cercetare i s-a conferit dreptul de a fi institut de cercetare abilitat (ICA), organizând doctorate sub egida Academiei Române. Pe lângă relaţiile de colaborare şi parteneriat cu unele instituţii academice din ţară, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iaşi a dezvoltat pe parcursul timpului o serie de contacte ştiinţifice cu numeroase universităţi de peste hotare, precum Universitățile din Graz şi Viena (Austria), cele din Bielefeld, Freiburg sau Münster (Germania), cu prestigioase unități de cercetare, precum Institut National des Langues et Civilisations Orientale (Paris), Österreichische Ost- und Südosteuropa Institut (Viena), Bukowina Institut (Augsburg), Südosteuropa Institut, Institut für Deutsche Geschichte und Kultur Südosteuropas (München), cu Academiile de Ştiinţe ale Austriei, Cehiei și Poloniei, cu Academia Europeană de la Otzenhausen sau cu Academia Româno-Americană de Ştiinţe şi Artă etc. Membri ai Institutului au fost solicitaţi să participe la peste douăzeci de proiecte internaţionale de cercetare, finalizate prin publicarea unor cărţi de referinţă în domeniu, precum: Antoine Marès (ed.), Histoire et pouvoir en Europe médiane, Edition L’Harmattan, Paris, 1996; Harald Heppner (ed.), Die Rumänen und Europa vom Mittelalter bis zur Gegenwart, Böhlau Verlag, Wien/Köln/Weimar, 1997; Helmut Rumpler, Peter Urbanitsch (eds.), Die Habsburgermonarchie. 1848-1918, vol. VII: Verfassung und Parlamentarismus, 2. Teilband: Die Regionalen Repräsentativ¬körperschaften, Verlag der Österreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 2000; Krista Zach (ed.), Migrationen im südöstlichen Mitteleuropa. Auswanderung, Flucht, Deportationen, Exil im 20. Jahrhundert, IKGS Verlag, München 2005 etc. Departamente • Istorie Medievală Coordonator: prof.univ.dr. Petronel Zahariuc, CS II • Istorie Modernă Coordonator: dr. Mihai-Ştefan Ceauşu, CS I • Istorie Contemporană Coordonator: dr. Cătălin Turliuc, CS I • Istorie a Culturii Coordonator: dr. Leonidas Rados, CS II • Istorie a Relaţiilor Internaţionale Coordonator: dr. Paul Octavian Nistor, CS II

46

Domenii de Interes • Istorie medievală (publicaţii documentare, cercetări cu privire la stat şi societate, culte, învăţături, personalităţi) • Istorie modernă (publicaţii documentare, cercetări cu privire la stat şi societate, culte şi învăţământ, personalităţi, relaţii internaţionale) • Istorie contemporană (publicaţii documentare, cercetări cu privire la stat şi societate, culte şi învăţământ, personalităţi, relaţii internaţionale, regimuri totalitare) • Istoria Culturii (cercetări de profil, istoriografie) • Istoria Relaţiilor Internaţionale (cercetări de profil) Teme de Cercetare • Programul I.a., Izvoarele Evului Mediu Românesc şi Istorie Socială – Proiect fundamental al Academie Române Documenta Romaniae Historica, Documenta Romaniae Historica, seria A. Moldova, vol. XI (1604–1606) • Programul I.b., Instrumente de lucru. Repertoriul numismatic românesc. 1822 - 1859/186 – Tema de cercetare Bibliografie numismatică pentru Moldova (1359-1859) • Programul II, Stat şi societate în perioada modernizării şi construcţiei naţionale româneşti, secolele XIX-XX – Tema de cercetare 1: Asociaţionism, societate şi solidaritate naţională în Bucovina (sec. XIX–sec. XX) – Tema de cercetare 2: Reforme, crize şi noi grupări politice la sfârşitul secolului XIX românesc • Programul III, Cultură şi modernizare în România, secolele XIX-XX – Tema de cercetare 1: Accesul genului feminin la educaţie superioară în Vechiul Regat. Cazul Universităţii din Iaşi – Tema de cercetare 2: Literatura autobiografică românească – sursă a studiilor patrimoniale – Tema de cercetare 3: Antisemitism economic în Iaşi (1859–1918) – Tema de cercetare 4: O istorie a inspecţiilor şcolare, în România secolului XX. Partea I: tipuri de documente şi modalităţi de interpretare a lor – Tema de cercetare 5: Reclădirea istoriei. Intenţii privind conservarea şi refacerea monumentelor istorice româneşti în a doua jumătate a secolului al XX-lea – Tema de cercetare 6: Istoriografia română: de la cronistică la discursul postmoderm • Programul IV, Public şi privat în România secolului XX – Tema de cercetare 1: Viaţa cotidiană în mediul urban din România democrat-populară – Tema de cercetare 2: Regimul comunist din România şi drepturile omului. Cazul libertăţii religioase (1965–1989) – Tema de cercetare 3: Activitatea subversivă şi de propagandă a Legaţiei RPR din Washington (1955–1960) – Tema de cercetare 4: Procesul modernizării în domeniul organizării administrativ teritoriale în România interbelică


(1918–1938) – Tema de cercetare 5: „Holocaustul prin gloanţe”. Masacrele antisemite din România şi Basarabia comise în vara anului 1941 • Programul V, România în relaţiile internaţionale (secolele XIX–XX) – Tema de cercetare 1: Proiect fundamental al Academiei Române Documente consulare şi diplomatice străine privitoare la Domnia lui Carol I (1866–1914) – Tema de cercetare 2: Unirea Românilor şi emergenţa Europei statelor naţionale – Tema de cercetare 3: Marile Puteri, România şi chestiunea neutralităţii (1914–1916) – Tema de cercetare 4: Diplomaţia scenariilor. România în politica marilor puteri (1939–1940) Granturi Reprezentative • Discurs istoric şi diplomaţie. Românii din Transilvania şi Basarabia în politica externă a României (1878–1947), finanțat de Guvernul României • Spaţiul românesc între Orient şi Occident: Interferenţe politice, culturale şi religioase, finanțat de Guvernul României • Discurs istoric şi diplomaţie. Românii din Transilvania şi Basarabia în politica externă a României (1878–1947), finanțat de Guvernul României • Stat, societate, individ în perioada construcţiei naţionale(sec. XIX–XX), Grant al Academiei Române • Dilemele convieţuirii în procesul modernizării societăţii româneşti. Identităţi multietnice şi mutaţii demografice la Est de Carpaţi în secolele XIX–XX, Grant PN-II-IDPCE-2008-2 • Mişcarea aboliţionistă în cadrul emancipării civile şi politice în România modernă, Grant al CNCS 2011- 2016 Cod proiect PN-II-ID-PCE–2011-3-0655 • Proiect EEA: Coolpeace. A piece of culture, a culture of peace, finanțat prin fonduri donate de Norvegia, Islanda, Liechtenstein • Women who shaped public education in Romania, in late 19th and early 20th centuries, finanţat de UEFISCDI (cod PN-II-RU-PD-2012-3-0048) • Rolul cinematografiei în relaţiile dintre România şi Franţa în timpul Războiului Rece, PN-II-RUPD-2012-3-0184 Reviste și Anuare • „Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopol»” • „East European Journal of Diplomatic History” • „Revista Română de Studii Baltice și Nordice” • „Valahian Journal of Historical Studies” Volume Reprezentative • Admiterea României în ONU. Între negocieri diplomatice şi discreditare simbolică, Paul Nistor, Institutul European, Iaşi, 2014

• Basarabia. Problemă naţională. Implicaţii internaţionale, Coordonatori Gheorghe Cliveti, Gheorghe Cojocaru Bucureşti, Editura Academiei Române, 2014 • Catagrafiile Vistieriei Moldovei (1820–1845), IV. Ţinutul Bacău, Partea 1 (1820), Mircea Ciubotaru, Sorin Grigoruţă şi Silviu Văcaru (ed.), Casa Editorială Demiurg Plus, 2013 • Conservatorismul românesc. Origini, evoluţii, perspective, Liviu Brătescu, Mihai Chiper (coord.), Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2014 • Corpus Nummorum Moldaviae – V.1. Monnaies et parures du Musée National d’Etnographie et d’HIstoire Naturelle de Chișinău, Butnariu Marian Viorel, Chișinău, Editura Bons Offices, 2014 • De la istoria critică la criticism. Istoriografia română sub semnul modernităţii, ed. III, Alexandru Zub, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2014 • Documenta Romaniae Historica, seria A, Moldova, vol. XXVII (1643-1644), Petronel Zahariuc, Cătălina Chelcu, Marius Chelcu, Silviu Văcaru, Nistor Ciocan şi Dimitrie Ciurea (ed.), Editura Academiei Române, Bucureşti, 2005 • Istoria Românilor (tratat), vol. VII, tom II, De la Independenţă la Marea Unire (1878–1918), (Cap. Recunoaşterea externă a Independenţei şi constituirea Regatului României, p. 35-90, Gheorghe Cliveti coord. [Gheorghe Platon], Dan Berindei, Gheorghe Cliveti, Gheorghe Iacob, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2015 • Istorie recentă altfel: perspective culturale, Andi Emanuel Mihalache, Adrian Cioflâncă (coord), Iași, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013 • Izvoare statistice privind mutaţiile demografice la Est de Carpaţi în secolele XIX- XX (Statistical Data Regarding the Demographic Changes at the East of the Carpathians during 19th and 20th Centuries), Cătălin Turliuc în colab. cu Mihai Ştefan Ceauşu şi Dumitru Vitcu, Editura Junimea, Iaşi • Migration im südöstlichen Mitteleuropa. Auswanderung, Flucht, Deportation, Exil im 20. Jahrhundert, hrsg. von Krista Zach in Zusammenarbeit mit Flavius Solomon und Cornelius R. Zach, München, IKGS Verlag, 2005 • Romanian and European Diplomacy, From Cabinet Diplomacy to XXI Centuries Challenges, Gheorghe Cliveti (coord., colab.), Trieste (Italia), ed. Beit, şi Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” • România şi sistemele de securitate în Europa, 1919–1975, Ioan Ciupercă, Bogdan-Alexandru Schipor, Dan Constantin Mâţă, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași • Sovietization in Romania and Czechoslovakia. History, analogies, consequences, edited. by Alexandru Zub and Flavius Solomon, Iaşi, Editura Polirom, 2003 Date de Contact Adresă: B-dul Carol I , nr. 8, 700505, Iași Email: institut_xenopol@yahoo.com Adresă web: http://adxenopol.academiaromana-is.ro/

47


Institutul de Matematică „Octav Mayer” desfăşoară cercetări în următoarele direcţii: • Ecuaţii diferenţiale (Ecuaţii cu derivate parţiale, Ecuaţii stochastice, Teoria controlului, Analiza şi controlul ecuaţiilor dinamicii fluidelor) • Analiza matematică (Optimizare, Analiză multivocă) • Mecanică teoretică (Teoria elasticităţii, Modele generalizate ale solidelor) • Geometrie (Geometrie Lagrange, Geometrie Finsler)

C

f

c

b

1990

1

17

18

înființare

academician

cercetători

angajați

istoric

academie

cercetare

resursa umană


Institutul de Matematică „Octav Mayer”

Institutul de Matematică „Octav Mayer” este instituţie publică, fără personalitate juridică, aflată în subordinea Academiei Române, Filiala Iasi. A fost reînfiinţat în anul 1990, prin H.G. 498/22.02.1990, privind trecerea Institutului de Matematică din Iaşi la Academia Română. Înfiinţarea Institutului, în 1948, a reprezentat un moment esenţial pentru dezvoltarea matematicii la Iaşi. Viaţa ştiinţifică a Institutul de Matematică „Octav Mayer“ a fost marcată de personalităţi de prim rang, academicieni, cercetători, foşti sau actuali profesori ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi: A. Myller, O. Mayer, C. Popovici, S. Sanielevici, D. Mangeron, G. Vrânceanu, Gr. Moisil, M. Haimovici, C. Corduneanu, C. Ursescu, R. Miron, V. Barbu, D. Ieşan şi alţii. Aceştia au iniţiat şi dezvoltat importante direcţii de cercetare la Institutul de Matematică „Octav Mayer”, aducând contribuţii fundamentale la dezvoltarea şcolii matematice ieşene. Misiunea principală a Institutului de Matematică „Octav Mayer” este, ca şi în cazul celorlalte institute ale Academiei Române, dezvoltarea cercetării ştiinţifice la un nivel înalt în domeniul specific (Matematică) şi consolidarea unei şcoli ştiinţifice româneşti, cu recunoaştere internaţională. În prezent, cercetările se desfăşoară în următoarele direcţii: • Ecuaţii diferenţiale (Ecuaţii cu derivate parţiale, Ecuaţii stochastice, Teoria controlului, Analiza şi controlul ecuaţiilor dinamicii fluidelor) • Analiza matematică (Optimizare, Analiză multivocă) • Mecanică teoretică (Teoria elasticităţii, Modele generalizate ale solidelor) • Geometrie (Geometrie Lagrange, Geometrie Finsler) Multe dintre cercetări sunt realizate în cadrul unor granturi de cercetare ştiinţifică internaţionale sau naţionale. Numărul mare de colaborări ştiinţifice cu matematicieni din universităţi şi institute de cercetare de renume din străinătate au condus la creşterea vizibilităţii internaţionale şi integrarea cercetărilor Institutului în direcţii de actualitate de mare interes. Principala modalitate de valorificare a rezultatelor obţinute prin cercetare constă în publicarea lor în reviste de specialitate de înaltă ţinută, comunicarea la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, promovarea lor prin prezentarea unor conferinţe la diverse universităţi şi institute de cercetare din ţară şi din străinătate. Dinamica vieţii ştiinţifice actuale a IMOM se reflectă în numărul mare de

publicaţii. În ultimii cinci ani, au apărut 8 cărţi de specialitate publicate la edituri din străinătate, 2 capitole de carte publicate (capitole în cărți publicate) în străinătate, peste 150 de articole ştiinţifice apărute în reviste de prestigiu, cotate ISI. Vizibilitatea rezultatelor cercetării este dovedită de numărul mare de citări, peste 2500, în revistele de specialitate. Pe plan local, Institutul de Matematică „Octav Mayer” are o strânsă colaborare cu Facultatea de Matematică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, organizând manifestări ştiinţifice comune, seminarii, conferinţe etc. Menţionăm, printre altele: Al 8-lea Congres al Matematicienilor Români (26.06-1.07.2015), Conferinţa Naţională SSMR, (24-26.10.2014), Alexandru Myller Mathematical Seminar Centennial Conference (2126 iunie 2010). Anual, în cadrul Zilelor Academice Ieşene, Institutul de Matematică „Octav Mayer” organizează o sesiune de comunicări ştiinţifice. Alte aspecte concrete legate de personalul Institutului, preocupările şi producţia ştiinţifică a membrilor şi tematica şedinţelor bilunare de la Institut se pot găsi pe pagina de internet a Institutului. Date de Contact Adresă: Bd. Carol I, nr. 8, 700505 Telefon: 0232-211150 E-mail: catalin.lefter@uaic.ro www.math.uaic.ro/~IMOM/

49


Centrul de Cercetări Biomedicale, funcționează în prezent având 4 cercetători și o poziție administrativă, fiind axat în special pe studii legate de farmacologia durerii și a unor diverse manifestări de natură vasculară. În momentul de față, Centrul are în atenție și studierea unor funcții cognitive superioare, precum și interacțiunile care apar între aceste procese, stresul oxidativ și unele manifestări de natură digestivă.

C

f

c

b

=

2011

1

4

5

22,5

înființare

academician

cercetători

angajați

1 articol

istoric

academie

cercetare

resursa umană

factor impact ISI


Centrul de Cercetări Biomedicale

Director coordonator onorific: Prof. Carol Stanciu, m. o. al Academiei Române Adresa: Bd. Carol I nr. 8, 700505, Iasi Telefon, fax: +40-232301864, 0744524762 Email: leap.iasi@gmail.com Domeniul de specialitate Conform clasificării UNESCO: 2420.08, 3108.09 Conform clasificării CAEN: 8690 Înființat în anul 1997, la iniţiativa şi sub conducerea acad. Ion Haulică, sub denumirea de Laboratorul de Fiziologie Experimentală şi Aplicată, Centrul a fost conceput ca unitate de cercetare fundamentală destinată integrării eforturilor mai multor cercetători şi cadre didactice din diverse instituţii de învăţământ şi cercetare din Iaşi. Începând cu anul 2011, sub conducerea prof. Carol Stanciu, Laboratorul s-a transformat în Centru de Cercetare Biomedicală, lărgindu-şi scopul şi misiunea către cercetarea clinică. Obiectivele activității Centrului cuprind domenii de mare importanţă şi actualitate în specialitate: • studiul sistemului renina-angiotensină vascular • studiul implicării sistemului renina-angiotensină în bazele neurobiologice ale durerii, comportamentului şi metabolismului oxidativ • fizio-farmacologia sistemului renina-angiotensină în bolile digestive şi ale SNC. În ultimii ani, rezultate deosebite au fost obținute în studiul comportamentului, memoriei pe termen scurt și lung, învățării, anxietății și percepției dureroase, folosind modele pe animal de afecțiuni degenerative neurologice de tip Alzheimer și Parkinson, precum și modele de boli gastrointestinale cronice cu implicare în activitatea zilnică (boala Crohn, rectocolită ulcero-hemoragică, colon iritabil). • Rezultate ale activității ştiinţifice în 2013: 25 articole în reviste de specialitate cotate ISI, 2 articole în reviste B+. • Rezultate ale activității ştiinţifice în 2014: 23 articole în reviste de specialitate cotate ISI, 9 articole în reviste B+, 4 cărți științifice în edituri agreate CNCSIS, cu ISBN. Temele de cercetare ale Centrului în anul 2014: 1. Interacţiuni farmacologice între metaboliţii angiotensinei

şi acidului arahidonic la nivelul sistemului nervos şi al muşchiului neted digestiv şi vascular. 2. Cercetări asupra stresului oxidativ în patologia gastrointestinală cu precădere asupra sindromului de colon iritabil. Volume de referință, utilizate încă în predarea fiziologiei medicale la studenții din întreaga țară: • Ioan Haulică, Fiziologie umană, Ed. Medicală, București, 2007 • Sistemul nervos vegetativ. Anatomie, fiziologie, fiziopatologie, sub redacția lui Ion Haulică, Ed. Demiurg, Iași, 2011 Lucrări științifice reprezentative pentru activitatea din 2013–2014: 1. Bild W., Ciobica A., Angiotensin-(1-7) central administration induces anxiolytic-like effects in elevated plus maze and decreased oxidative stress in the amygdala, 2013

51


„Journal of Affective Disorders”, IF 3.7 2. Stanciu C., Trifan A., Cojocariu C., Capsule endoscopy in acute upper gastrointestinal bleeding: goodbye to nasogastric tube aspiration? „Endoscopy”. 2013 Sep; 45(9):775. Doi: 10.1055/s-0033-1344148.IF 5.735 3. Bild W, Hritcu L., Stefanescu C., Ciobica A., Inhibition of central angiotensin II enhances memory function and reduces oxidative stress status in rat hippocampus, „Progress in Neuropsychopharmacology & Biological Psychiatry”, Volume 43, 3 June 2013, Pages 79–88. IF 2012 3.552 4. Cristian Mladin, Alin Ciobica, Radu Lefter, Alexandru Popescu, Walther Bild, Deuterium-depleted water has stimulating effects on long-term memory in rats, „Neurosci Lett.” 2014 Sep 28; 583: 154-158. IF= 2,1. Lucrări științifice de excepție pentru activitatea din 2014–2015: 1. Reddy KR, Zeuzem S, Zoulim F, Weiland O, Horban A, Stanciu C, Villamil FG, Andreone P, George J, Dammers E, Fu M, Kurland D, Lenz O, Ouwerkerk-Mahadevan S, Verbinnen T, Scott J, Jessner W. Simeprevir versus telaprevir with peginterferon and ribavirin in previous null or partial responders with chronic hepatitis C virus genotype 1 infection (ATTAIN): a randomised, double-blind, non-inferiority phase 3 trial. Lancet Infect Dis. 2015 Jan;15(1):27-35. IF: 19,446 2. Di Bisceglie AM, Janczweska-Kazek E, Habersetzer F, Mazur W, Stanciu C, et. al. Efficacy of immunotherapy with TG4040, peg-interferon, and ribavirin in a Phase 2 study of patients with chronic HCV infection. Gastroenterology. 2014 Jul;147(1):119-131. IF: 13,926. Teme de Cercetare Reprezentative • Studiul unor efecte centrale ale angiotensinei II si (17) asupra unor funcții superioare de tipul memorării sau învățării, studiate prin diverse metode comportamentale • Influența unor diverse angiotensine asupra unor markeri centrali și periferici ai stresului oxidativ • Studierea si dezvoltarea unor diverse modele animale de boli neuropsihiatrice la șobolan: anxietate, depresie, schizofrenie sau autism. • Înțelegerea rolului pe care stresul oxidativ îl are în dezvoltarea unor diverse modele animale de boli neuropsihiatrice la șobolan • Studierea interacțiunilor care apar între modificările statusului oxidativ și unele deficiențe de natură gastrointestinală Articole Reprezentative • Angiotensin peptides and their pleiotropic, Actions, 2005 Dec;6(3):121-31. Review, Haulică I, Bild W, Serban DN, Sage, IF 2.5, 1470-3203 • Comparative study of the inhibitory effects of adrenomedullin on angiotensin II contraction in rat conductance and

52

resistance arteries. J Renin Angiotensin Aldosterone Syst. 2004 Jun;5(2):79-83, Haulica I, Bild W, Mihaila C, Serban DN, Serban L, Boisteanu D, Ionita T, Radasanu O, Sage, IF 2.5, 1470-3203 • Biphasic effects of angiotensin (1-7) and its interactions with angiotensin II in rat aorta. J Renin Angiotensin Aldosterone Syst. 2003 Jun;4(2):124-8, Haulica I, Bild W, Mihaila CN, Ionita T, Boisteanu CP, Neagu B., Sage, IF 2.5, 1470-3203 • Brain renin-angiotensin system in cognitive function: preclinical findings and implications for prevention and treatment of dementia. Acta Neurol Belg. 2009 Sep;109(3):171-80. Review, Ciobica A, Bild W, Hritcu L, Haulica I., Springer, IF 2, 0300-9009 • Changes of some oxidative stress markers in the serum of patients with mild cognitive impairment and Alzheimer’s disease. Neurosci Lett. 2010 Jan 18;469(1):6-10, -176 de citari, Padurariu M, Ciobica A, Hritcu L, Stoica B, Bild W, Stefanescu C., Elsevier, Factor de impact 2, 0304-3940 • Evaluation of antioxidant enzymes activities and lipid peroxidation in schizophrenic patients treated with typical and atypical antipsychotics. Neurosci Lett. 2010 Aug 2;479(3):317-20, 77 de citari, Padurariu M, Ciobica A, Dobrin I, Stefanescu C., Elsevier, IF 2, 0304-3940 • Inhibition of central angiotensin converting enzyme exerts anxiolytic effects by decreasing brain oxidative stress, J Med Biochem 2011, 30(2): 109–114. IF 2011 0.6, Alin Ciobica, Lucian Hritcu, Veronica Nastasa, Manuela Padurariu, Walther Bild, Springer, IF, 1452-8266 • Aspects regarding the neurobiology of psycho-affective functions, J Med Biochem, 2012 31(1): 83–87, Alin Ciobica, Raducu Popescu, Ion Haulica, Walther Bild, Springer, IF, 1452-8266 • The interdependence of the reactive species of oxygen, nitrogen, and carbon. J Physiol Biochem. 2013 Mar;69(1):147-54, Bild W, Ciobica A, Padurariu M, Bild V., Springer, IF 2, 1138-7548 • The relevance of oxidative stress status in first episode and recurrent depression, Journal of Affective Disorders, 2012 Dec 20;143(1-3):34-8, Citat de 57 de ori, Stefanescu C, Ciobica A, Elsevier, IF 3.7, 0165-0327 • New evidence for vascular interactions between aldosterone, angiotensin II and antioxidants in isolated smooth muscle cells of rats, Central European Journal of Medicine, Volume 7, Number 6 (2012), 704-712, Raducu Popescu, Walther Bild, Alin Ciobica, Veronica Bild, Springer, IF 0.26, 18951058 • Different Profile of Peripheral Antioxidant Enzymes and Lipid Peroxidation in Active and Non-active Inflammatory Bowel Disease Patients. Digestive Diseases and Sciences, (2013) 58, 1244-1249, Achitei D, Ciobica A, Balan G , Gologan E, Stanciu C, Stefanescu G., Springer, IF 2, 01632116


• Inhibition of central angiotensin II enhances memory function and reduces oxidative stress status in rat hippocampus, Progress in Neuropsychopharmacology & Biological Psychiatry, Volume 43, 3 June 2013, Pages 79– 88, Bild W, Hritcu L., Stefanescu C., Ciobica A, Elsevier, IF 3.5, 0278-5846 • Angiotensin-(1-7) central administration induces anxiolytic-like effects in elevated plus maze and decreased oxidative stress in the amygdala, Journal of Affective Disorders, 2013 Feb 20;145(2):165-71, Bild W., Ciobica A, Elsevier, IF 3.7, 0165-0327 • Studying the levels of glutathione peroxidase in patients with spontaneous bacterial peritonitis, Arch. Biol. Sci., Belgrade, 2013, 65(4), 1593-1597, Razvana Sorina Munteanu Danulescu, Ciobica Alin, Stanciu Carol, Trifan Anca, Factor de impact 0.8, 0354-4664 • Deuterium-depleted water has stimulating effects on longterm memory in rats. Neurosci Lett. 2014 Nov 7;583:154-8, Mladin C, Ciobica A, Lefter R, Popescu A, Bild W., Elsevier, IF 2, 0304-3940 • Pain manifestations in schizophrenia - clinical and experimental aspects in human patients and animal models, Psychiatr Danub, 2015; Vol. 27, No. 2, pp 142-152, Iulia Antioch, Alin Ciobica, Manuel Paulet, Veronica Bild, Radu Lefter, IF 1.5, 1849-0867 • Age-related dendritic and spinal alterations of pyramidal cells of the human visual cortex, Folia Neuropathol 2015; 53 (2): 100-110, Ioannis A. Mavroudis, Marina G. Manani, Foivos Petrides, Dimitrios Dados, Alin Ciobica, Manuela Padurariu, Konstantina Petsoglou, Samuel N. Njau, Vasiliki G. Costa, Stavros J. Baloyannis, IF 1.5, 1641-4640 • Liver biopsy has a low diagnostic performance for intermediate stages of fibrosis. Clin Gastroenterol Hepatol. 2012, Dec;10(12):1420-1, Trifan A, Stanciu C., Elsevier, IF 7.8, 1542-3565 • Fibrosis-TAGS group. Performances of Elasto-FibroTest(®), a combination between FibroTest(®) and liver stiffness measurements for assessing the stage of liver fibrosis in patients with chronic hepatitis C. Clin Res Hepatol Gastroenterol. 2012, Oct;36(5):455-63, Poynard T, de Ledinghen V, Zarski JP, Stanciu C, Munteanu M, Vergniol J, France J, Trifan A, Lenaour G, Vaillant JC, Ratziu V, Charlotte F; Elsevier, IF 1.6, 2210-7401 • Checkmate to liver biopsy in chronic hepatitis C? World J Gastroenterol. 2012 Oct 21;18(39):5514-20, Trifan A, Stanciu C., Pubmed Central, IF 2.5, 1007-9327 • Update on adrenal insufficiency in patients with liver cirrhosis. World J Gastroenterol. 2013 Jan 28;19(4):445-56 Trifan A, Chiriac S, Stanciu C., Pubmed Central, IF 2.5, 1007-9327 • Capsule endoscopy in acute upper gastrointestinal bleeding: goodbye to nasogastric tube aspiration? Endoscopy, 2013 Sep;45(9):775, Stanciu C, Trifan A, Cojocariu C., Thieme,

IF 5, 0013-726X • Pseudomembranous colitis associated with a triple therapy for Helicobacter pylori eradication. World J Gastroenterol. 2013 Nov, 14;19(42):7476-9, Trifan A, Girleanu I, Cojocariu C, Sfarti C, Singeap AM, Dorobat C, Grigore L., Stanciu C., Pubmed Central, IF 2.5, 1007-9327 • Efficacy of immunotherapy with TG4040, peg-interferon, and ribavirin in a Phase 2 study of patients with chronic HCV infection. Gastroenterology. 2014, Jul;147(1):119131, Di Bisceglie AM, Janczweska-Kazek E, Habersetzer F, Mazur W, Stanciu C, Carreno V, Tanasescu C, Flisiak R, Romero-Gomez M, Fich A, Bataille V, Toh ML, Hennequi M, Zerr P, Honnet G, Inchauspé G, Agathon D, Limacher JM, Wedemeyer H., Elsevier, IF 16.7, 0016-5085 • Simeprevir versus telaprevir with peginterferon and ribavirin in previous null or partial responders with chronic hepatitis C virus genotype 1 infection (ATTAIN): a randomised, double-blind, non-inferiority phase 3 trial. Lancet Infect Dis. 2015 Jan;15(1):27-35, Reddy KR, Zeuzem S, Zoulim F, Weiland O, Horban A, Stanciu C, Villamil FG, Andreone P, George J, Dammers E, Fu M, Kurland D, Lenz O, Ouwerkerk-Mahadevan S, Verbinnen T, Scott J, Jessner W., THE LANCET, IF 22.5, 1473-3099 • The deleterious effects of non-selective beta-blockers on cirrhotic patients: the confused clinician! J Gastrointestin Liver Dis. 2014, Dec;23(4):457-8, Trifan A, Stanciu C., IF 2.5, 1841-8724 • Randomised clinical trial: alisporivir combined with peginterferon and ribavirin in treatment-naïve patients with chronic HCV genotype 1 infection (ESSENTIAL II). Aliment Pharmacol Ther. 2015 Aug 4. doi: 10.1111/apt.13342, Zeuzem S, Flisiak R, Vierling JM, Mazur W, Mazzella G, Thongsawat S, Abdurakhmanov D, Van Kính N, Calistru P, Heo J, Stanciu C, Gould M, Makara M, Hsu SJ, Buggisch P, Samuel D, Mutimer D, Nault B, Merz M, Bao W, Griffel LH, Brass C, Naoumov NV; ESSENTIAL II Study Group, Wiley, IF 5.7, 1365-2036

Date de Contact Persoană de contact: prof. dr. Carol Stanciu Email: stanciucarol@yahoo.com Telefon: 0040/232/301846 Fax: 0040/232/301846

53


La 23 martie 1991, Valeriu D. Cotea, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, înfiinţează la Iaşi un nucleu de cercetare în oenologie, care va deveni Centrul de Cercetări pentru Oenologie.

C

f

c

1991

1

6

înființare

academician

cercetători

istoric

academie

cercetare


Centrul de Cercetări pentru Oenologie

La 23 martie 1991, Valeriu D. Cotea, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad“, iniţiază un nucleu de cercetare în oenologie la Iași. Astfel, prin HG nr. 49/03.02.1992, ia naștere Centrul de Cercetări pentru Oenologie Iaşi. Începând cu 25 octombrie 2011, în urma pensionării primului director, această funcţie a fost ocupată de prof. dr. Valeriu V. Cotea, iar acad. Valeriu D. Cotea a devenit director onorific. În aceste condiţii, Centrul de Cercetări pentru Oenologie, primul cu profil agricol din cadrul Academiei Române, şi-a unit forţele cu cele ale Laboratorului de Oenologie, înfiinţat în anul 1951 în cadrul Facultăţii de Horticultură din Iaşi, colaborare înlesnită de faptul că ambele unităţi îşi desfăşoară activitatea în acelaşi spaţiu, folosind aceeaşi dotare tehnică şi, în bună măsură, aceiași cercetători. Prezenţa Centrului la manifestări tehnico-ştiinţifice internaţionale sub egida Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV) este apreciată ca prodigioasă, putându-se aminti: congresele mondiale ale OIV; adunările generale ale OIV; reuniunile Comitetului Executiv şi ale Comitetului Ştiinţific şi Tehnic; lucrările Comisiei de Oenologie, Grupurilor de Experţi „Securitate alimentară”, „Consum, nutriție și sănătate”. Centrul de Cercetări pentru Oenologie s-a bucurat și se bucură, în continuare, de aprecierea OIV, având responsabilități importante în structura organizaţiei. Astfel, în 1989–1991, acad. Valeriu D. Cotea a deţinut funcţia de preşedinte al Grupului de Experţi „Tehnologia vinului”, între 1991–1994 de preşedinte al Comisiei de Oenologie, iar între 1994–1998 vicepreşedinte al aceleiaşi comisii; între 1977 şi 1979 a fost vicepreşedinte al însăși OIV. În 2001–2006 prof. univ. Valeriu V. Cotea a fost preşedintele Grupului de Experţi „Codul internaţional al practicilor oenologice”, iar din 2007 al Grupului de Experţi „Specificaţii ale produselor oenologice”; din 2012 este președintele Comisiei de Oenologie. Activitate Știițifică Având în vedere multitudinea condiţiilor care contribuie la calitatea vinurilor şi marea varietate geografică şi climatică a ţării, Centrul a realizat un studiu ştiinţific amplu,

concretizat în Podgoriile şi vinurile României, carte distinsă cu premiul OIV pe anul 2001. Reeditată în 2003, cartea a fost ulterior publicată, la sugestia OIV, în limbile franceză (Vignobles et vins de Roumanie) şi engleză (Vineyards and Vines of Romania), la Editura Academiei Române, EAR, 2005. O preocupare de seamă a Centrului a fost studierea ecosistemului podgoriei Cotnari şi, în mod deosebit, a tehnologiei de vinificare în această celebră podgorie, încât acest vin a putut fi reaşezat printre marile vinuri ale lumii cu prilejul Simpozionului Internaţional de la San GimignanoItalia (1996), „I Vini Bianchi Rari nel Mondo”. La acestea se adaugă monografia Podgoria Cotnari (EAR, 2006). Semnificative sunt şi studiile privind tehnologia vinurilor spumante. Ca un corolar, a fost publicată Tehnologia vinurilor efervescente la EAR (2005). O preocupare permanentă a Centrului a fost studiul unor vinuri de mare marcă din ţară şi străinătate, cu privire specială asupra unor tehnologii particulare. Majoritatea acestora constituie corpusul unei lucrări de sinteză, Tehnologii de producere a vinurilor, apărută la EAR (2006). Cunoscându-le chiar la ele acasă, s-au publicat şi alte lucrări, privind vinurile natural dulci, cu reputaţie

55


mondială bine cunoscută: Sauternes-Barsac, „Vinul de paie” din Jura (Franţa), „Vinul de gheaţă” din Germania, „Vino Santo” şi „Lacrima Cristi” din Italia ş.a. În ceea ce priveşte vinurile licoroase, s-au studiat unele produse în Franţa, Grecia, Spania, Portugalia etc. În acest context, cercetări minuţioase au privit şi vinul românesc Busuioacă de Bohotin. Studiul diferitelor tehnologii ale vinurilor aromatizate a avut în vedere vinul pelin, vermutul şi retsina tradiţională în Grecia. Centrul a abordat unele subiecte necercetate în întregime. În acest scop s-au elaborat relaţii matematice care leagă diferite mărimi de fazele tehnologice parcurse de vin, preferându-se calea enunţării unei ipoteze de lucru, confirmarea acesteia în laborator, urmată de verificarea rezultatelor în practica vinicolă. Studiul stabilizării vinului faţă de precipitările tartrice a debutat prin perfecţionarea metodelor de testare a stabilităţii și elaborarea unui nou procedeu de calcul a cantităţii de tartrat acid de potasiu aflat la suprasaturare, bazat pe echilibrele termodinamice stabilite spontan în vin între concentraţiile ionilor de potasiu şi de tartrat acid, în condiţii precizate de temperatură, pH şi tărie alcoolică. O altă direcţie a fost studiul capacităţii tampon a vinurilor, conceptul fiind aşezat pe baze matematice, pentru o mai bună şi eficientă monitorizare a producerii şi condiţionării vinului. Indiferent de profesiune, preocupări şi convingeri, oricine are datoria să posede un minimum de cunoştinţe asupra Lumii, pentru a nu o agresa – acest fapt constituind subiectul volumului Elemente de ecologie şi inginerie ecologică (2004). Educaţia ecologică continuă a fi prezentă în preocupările complementare, prin următoarele volume cuprinzând conferinţe prezentate la Radio Iaşi: Pro Natura I și II, respectiv Gânduri în undă. O realizare meritorie este apariția la EAR a unui Tratat de oenochimie (2 vol., 2009, primul volum apărând deja și în versiune engleză în 2014), ca și ultimele (deocamdată) cărţi: Oenologie. Construcţii, vase şi utilaje vinicole (2010), Oenologie. Biologie celulară și microbiologie (2012) în EAR, respectiv Coroziune biologică (2010), ultima – cu sorgintea într-o teză de doctorat – ca o provocare colegială întru publicarea tezelor. Un domeniu puţin predispus pentru determinări obiective părea aprecierea culorii vinurilor, dar în practica curentă a Centrului s-a introdus o metodă obiectivă, C.I.E. Lab. 76, ce a fost perfecționată prin computerizare, obţinându-se expresia numerică a caracteristicilor cromatice ale vinului

56

– luminozitate, cromaticitate, tenta culorii, coordonata culorilor roşu-verde, respectiv galben-albastru. Datorită importanţei lor, s-au efectuat cercetări asupra compuşilor fenolici din struguri, must şi vin, separându-se, identificându-se şi cuantificându-se aproape 20 de derivaţi antocianici din soiurile autohtone. Paralel, s-au mai separat din struguri catechine, epicatechine şi procianidoli. Alte studii urmăresc evoluţia compuşilor fenolici în vinuri, a profilului antocianilor în urma diferitelor manopere, în vederea stabilirii autenticităţii vinurilor și identificarea fraudelor. Astfel, s-a pus la punct determinarea raportului dintre antocianii simpli, acetilaţi şi cumarilaţi, mărind siguranța identificării soiului din care provine vinul, și constatându-se, totodată, o deosebire între soiurile autohtone şi cele franceze. Alte studii au vizat modificări ale principalelor caracteristici de compoziţie ale vinurilor roşii în contact cu fragmente din lemn de stejar, ale profilului antocianic al acestora, termomacerarea boştinei de struguri negri cu vin alb, dezacidificarea chimică a vinurilor. Pentru că vinurile conţin polifenoli şi flavonoizi, cu proprietăţi antioxidante şi vasodilatatoare, s-a întreprins, în colaborare cu Laboratorul de Fiziologie Experimentală şi Aplicată al Filialei Iaşi a Academiei Române de sub conducerea acad. Ion Hăulică, un studiu al efectelor metabolice şi vasculare ale câtorva vinuri albe şi roşii. S-au evidenţiat activități miorelaxante şi vasodilatatoare ca și antiaterogene mai evidente la vinurile roşii decât la cele albe. În experimente pe muşchi striat cu structura membranelor celulare îmbogăţită în colesterol, tratarea cu vin sau must roşu a determinat îndepărtarea lentă a colesterolului, cu refacerea încărcării electrice şi a permeabilităţii membranare. Mustul şi vinul roşu determină, totodată, redresarea potenţialului redox celular, perturbat de intoxicarea alcoolică. Într-un proiect de excelenţă s-a elaborat un sistem de trasabilitate, ce permite identificarea tuturor intervenţiilor şi proceselor tehnologice pe fluxul de producere a strugurilor materie primă şi elaborare a vinurilor. Participarea la proiecte naţionale a creat o experienţă în dezvoltarea de tehologii şi cercetări fundamentale în sectoare emergente în ultimele două decenii. În acest sens, luând în considerare rezultatele obţinute de alte echipe în privinţa (quasi)sterilizării apei, Centrul a iniţiat studiul aplicării tratamentului cu plasmă rece asupra vinului, în vederea unor alternative la pasteurizare şi alte tratamente de stabilizare de sorginte chimică şi fizico-chimică care, datorită agresivităţii lor, trebuie ocolite.


Pe lângă parametrii fizici şi chimici consacraţi ce controlează procesele biologice, un rol determinant îl are potenţialul redox, încât Centrul s-a orientat şi asupra studiului implicaţiilor acestuia în întregul lanţ (climă)sol – plantă – vin, urmărindu-se atât aspecte fiziologice, vegetale şi microbiologice, cât şi biochimice şi chimice, cu privire la devenirea vinului. În privința mijloacelor tehnice, Centrul beneficiază – direct sau în urma colaborării cu Laboratorul de Oenologie al UŞAMV Iaşi – de o dotare tehnică modernă. Astfel, există dotări experimentale oenologice: utilaje pentru micro și minivinificaţie de ultimă generație inclusiv conceptuală; aparatură pentru determinări de parametri oenologici; aparatură pentru analiza fizico-chimică instrumentală cu caracter exhaustiv, a cărei simplă enumerare ar depăși cu mult spațiul disponibil; pentru iniţierea unui sector de studii microbiologice se dispune de toată aparatura și instrumentarul necesare. În fine, datele obţinute sunt prelucrate cu un grup de sisteme de calcul integrate într-o reţea internă.

un autentic ataşament al autorului, același Valeriu D. Cotea, pentru localitatea în care s-a născut şi a copilărit. Personalul Centrului Încă de la înfiinţare, Centrul s-a structurat pe experienţa unor cercetători de prestigiu în domeniu, dar și tineri care găsesc aici posibilităţi de formare şi condiţii de manifestare a potenţialului lor de cercetare. Din cei şase cercetători care activează în prezent în Centru, numai patru au putut fi încadraţi cu normă întreagă, ceilalţi doi având câte jumătate de normă. Astfel, în momentul de faţă, Centrul este încadrat cu doi cercetători ştiinţifici gradul I, unul cu gradul II, dar şi cu trei tineri cercetători – un asistent cercetare şi doi cercetători ştiinţifici gradul III –, cu mare perspectivă. Toţi cercetătorii sunt doctori în ştiinţe. Cărți, Monografii, Manuale Universitare, Tratate Producție literară de specialitate însumează 50 de volume, precum monografii, tratate, manuale universitare etc.

În privința relaţiilor internaţionale, prin acad. Valeriu D. Cotea, Centrul este racordat la viaţa oenologică internaţională și integrat în Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului, apreciată drept o organizaţie ştiinţificoprofesională de prestigiu mondial.

Lucrări Științifice Publicate

Activitate Didactică

Articole, Note, Cronici, Recenzii

Prin însuşi profilul său, Centrul participă – ca şi Laboratorul de Oenologie al UŞAMV Iaşi – la activitatea didactică desfășurată în cadrul a trei forme de învăţământ: universitar, masterat şi doctorat; Centrul dispune de doi conducători de doctorat și doi eligibili în comisii de susţinere a tezelor.

Un aspect specific activității publicistice, promovat în special de academicianul Valeriu D. Cotea, însumează 334 de apariții.

Alte Activități În anul 1997, la împlinirea vârstei de 70 de ani, Valeriu D. Cotea a publicat o carte autobiografică, Fragmente de viaţă, reeditată şi adăugită în 2009. În cadrul Zilelor Academice Ieşene, tot el a iniţiat o serie de simpozioane intitulată „Omagiu înaintaşilor”; biobliografiile prezentate au fost reunite apoi în volumul omonim (2002), nu înainte de a vedea o primă „lumină a tiparului” în paginile „Cercetări agronomice în Moldova”. Multe alte materiale (79), de aceeaşi factură, au fost adunate între coperţile volumului Profiluri în timp (2003). Această preocupare se continuă în volumul Prezenţe (2010), volum ce înmănunchează cronici şi recenzii, note introductive, prefeţe şi postfeţe, mesaje, scrisori deschise, interviuri etc. Fără a avea pretenţia unei monografii, cartea Vidra – Poarta Vrancei a izvorât dintr-

Activitatea publicistică științifică a Centrului numără 538 de articole. La acest palmares se adaugă un număr de 12 invenții.

Contracte de Cercetare Centrul a participat la un număr de 25 de programe, ultimul fiind POS-CCE ID 653 cu tema: Analysis of the adapting possibilities of Romanian viticultural ecosystem to the new competitive and environmental context, 2010-2013. Un alt program în curs de finalizare a vizat dotarea: 2.2.1-2009-4, cu tema Dezvoltarea infrastructurii pentru eficientizarea activităților tehnologice și implementarea unor metode neconvenționale de îmbunătățire a calității băuturilor alimentare, 2013–2015.

57


Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană (CICE), fondat în 1992 în cadrul Filialei din Iaşi a Academiei Române, reuneşte cercetători din domeniile epocilor medie, modernă şi contemporană, specializaţi în investigarea veacurilor XIV-XX din trecutul românesc, în context european şi universal.

J

c

3

6

înființare

departamente

cercetători

istoric

cercetare

cercetare

C 1992


Centrul de Istorie și Civilizație Europeană

Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană (CICE), a fost fondat în 1992, în cadrul Filialei din Iaşi a Academiei Române, prin Decizia Biroului Prezidiului Academiei Române din 16 iulie 1992. Reuneşte, în prezent, 6 cercetători în domeniile epocilor medie, modernă şi contemporană, specializaţi în investigarea veacurilor XIV-XX din trecutul românesc în context european şi universal. Misiunea Centrului • Studii de istorie şi arheologie medievală privind: forme şi manifestări ale Puterii; cercetări genealogice de importanţă naţională; investigarea evoluţiei/involuţiei oraşului medieval în baza documentelor arheologice coroborate cu izvoarele scrise; cercetări arheologice pe monumente istorice în cadrul programelor europene de consolidare/restaurare; organizarea de cercetări arheologice preventive şi de salvare. • Studii de istorie contemporană privind: Istoria românilor în context european, 1918-2000, cu aplicare spre teme de primă importanţă cum ar fi: istoria celui de-al Doilea Război Mondial; problema Basarabiei; rezistenţa la instaurarea comunismului; stat şi propagandă în România în contextul celui de-Al Doilea Război Mondial; personalităţi din perioada interbelică etc. Centrul dispune de o bibliotecă de strictă specialitate totalizând 4000 de volume provenind din achiziţii şi propriile publicaţii, din donaţii ori din schimburi interne şi internaţionale. Reviste: • „Europa XXI”: volume apărute: I-XVI (1992-2010) – Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană • „Analele Putnei”: volume apărute I-IX (2005-2013) – Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare”, Mănăstirea Putna (coordonatori Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely). Colecţii: Românii în istoria universală/The Romanians in World History (coordonator Gh. Buzatu), fondată la 3 iulie 1986, în prezent sunt tipărite 436 de volume. Cuprinde pagini de istorie medievală, România în relaţiile internaţionale în secolele XIX-XX, România şi al Doilea Război Mondial,

epoca actuală, toate – lucrări originale întocmite în baza cercetărilor din bibliotecile şi arhivele române şi străine (Franţa, Marea Britanie, SUA, Germania, Italia şi Rusia). Opera Omnia, serie coordonată de Gh. Buzatu. În colaborare cu directorul Editurii Tipo Moldova din Iaşi, Gh. Buzatu a realizat un program, desfăşurat într-un timp bine delimitat: 23 noiembrie 2009 – 20 mai 2013. Programul a cuprins opera de restituire absolut necesară societăţii româneşti contemporane. S-au tipărit în ediţii anastatice, îmbogăţite cu paginile scrise de istoric, cele mai importante creaţii ale iluştrilor înaintaşi ai culturii naţionale, lucrări care au văzut lumina tiparului în urmă cu 50–100 de ani (N. Iorga – 15 volume despre viaţa şi opera savantului, D. Cantemir – 8 volume, M. Eminescu – 15 volume de şi despre viaţa şi opera poetului, A.D. Xenopol – 15 volume, Vasile Pârvan – 12 volume, N. Titulescu – 18 volume, de şi despre activitatea strălucitului diplomat, V.A. Urechia – 14 volume, I.L. Caragiale – 8 volume, Eugen Lovinescu – 3

59


volume, Virgil Madgearu – 10 volume, Petre Andrei – 18 volume, Alexandru Philipide, P.P. Panaitescu, B.P. Hasdeu, C. Rădulescu-Motru, D. Drăghiceanu, Nichifor Crainic, I. Petrovici, D. Gusti ş. a.). De asemenea, nu au fost neglijaţi unii istorici actuali. Preocupat de întocmirea şi valorificarea unor instrumente ştiinţifice de lucru (dicţionare/enciclopedii, bibliografii etc.), Gh. Buzatu a îngrijit, pentru reeditarea anastatică în 2010, celebra Enciclopedie a României, 4 volume, coordonată de D. Gusti, ediţia princeps 1938–1943 (aprox. 4 100 p.). De aceeaşi atenţie s-a bucurat şi Marele Dicţionar al României în 5 volume (ediţia originală 1898–1929, reeditare anastatică – Iaşi, 2011) coordonat de G.I. Lahovari şi colaboratorii, precum şi Dicţionarul Geografic al Basarabiei şi Bucovinei de Zamfir Arbure şi E. Grigorovitza (ediţia originală – Bucureşti, 1904, 1908, reeditarea anastatică, Iaşi, 2011). Centrul de Istorie şi Civilizaţie Europeană conduce cercetările arheologice din aşezările medievale de la Iaşi, Hârlău, Cotnari, Baia (jud. Suceava) şi din alte localităţi unde sunt monumente istorice supuse programelor de consolidare/restaurare cu fonduri europene. În Iaşi principalul program desfăşurat, Programul Palas (încheiat în 2012, coordonator Stela Cheptea), a continuat cu cercetările istorico-arheologice de la Curtea Domnească – Palatul Culturii din Iaşi, obţinând rezultate cu totul remarcabile. Cercetările arheologice preventive şi de salvare ne asigură documentarea necesară pentru întregirea istoriei aşezărilor urbane şi a monumentelor medievale, materiale publicate în reviste şi volume de specialitate. Teme de Cercetare Reprezentative 1.Program: Evoluţia/involuţia oraşului medieval în baza documentelor arheologice coroborate cu izvoarele scrise A. Proiect în derulare: Lăcaşurile de cult şi locul lor în cadrul aşezărilor urbane medievale (sec. XIV–XVIII) 2. Program: Forme şi manifestări ale Puterii Proiect în derulare: Cultură şi civilizaţie românească medievală (secolele XV–XVIII). Contribuţii (mărturii necunoscute, realităţi neobservate, interpretări distorsionate) 3.Program: Istoria românilor în context european, 1918– 2000 A. Proiect în derulare: Personalităţi din perioada interbelică. Ion Voiculescu în documentele securităţii. B. Proiect în derulare: Opoziţie şi rezistenţă armată la instaurarea comunismului în România. 1944–1948.

60

Volume Reprezentative • Gh. Buzatu, colaborare 2 capitole la Tratatul Academiei Române – Istoria Românilor, IX, 1940-1947, coordonator acad. Dinu C. Giurescu, Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2008 (Istoriografia războiului 1939–1945 şi Problema petrolului românesc în 1940-1945) • Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Szekely Gorovei, Princeps omni laude maior. O istorie a lui Ştefan cel Mare, carte tipărită cu binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Sfânta Mănăstire Putna, 2005 • Daniel Hrenciuc, Continuitate şi schimbare: integrarea minorităţilor naţionale din Bucovina istorică în Regatul României Mari (1918–1940), vol. I, Rădăuţi, Editura Septentrion, 2005 • Maria Magdalena Szekely, Gorovei, Ştefan S. Gorovei, Maria Asanina Paleologhina o prinţesă bizantină pe tronul Moldovei, Sfânta Mănăstire Putna, 2006 • Gh. Buzatu, A History of Romanian Oil, I, Bucharest, Mica Valahie Publishing House, 2004, 614 p. + planşe; II, Bucharest, Mica Valahie Publishing House, 2006 Gh. Buzatu, ed., Discursuri şi dezbateri parlamentare (18642004), ed. a II-a, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2006 • Ştefan S. Gorovei, De Potestate. Semne şi expresii ale puterii în Evul Mediu românesc, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006 • Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, I. „Casa noastră Movilească”, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006 • Ştefan S. Gorovei, Maria Magdalena Székely, Movileştii. Istorie şi spiritualitate românească, II. Ieremia Movilă. Domnul. Familia. Epoca, Sfânta Mănăstire Suceviţa, 2006 • Gh. Buzatu, România sub Imperiul Haosului. 1939–1945, Bucureşti, Ed. RAO, 2007, 700 p. • Gh. Buzatu, ed., Discursuri şi dezbateri parlamentare (1864–2004), ed. a II-a, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2006 • Gh. Buzatu, Antonescu, Hitler, Stalin – Un raport nefinal, vol. III, Iaşi, Casa Editorială Demiurg, 2008 • Gh. Buzatu, Marusia Cîrstea, Europa în balanţa forţelor. 1919-1939, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2007 • Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, ed., Pace şi război (1940–1944). Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu (Comentarii, anexe, cronologie), I, Preludii. Explozia. Revanşa (4.IX.1940–31.XII.1941); II, Succese şi eşecuri (1.I.1942–30. VI.1943); III, Prăbuşirea (1.VII.1943–21.VII.1944), Iaşi, Tipo Moldova, 2011 • Sorin Iftimi, Cercetări privitoare la istoria bisericilor ieşene. Monumente, ctitori, mentalităţi, Iaşi, Editura Trinitas, 2008 • Sorin Iftimi, Iaşii – simbolurile unui oraş simbol, Iaşi, Editura Trinitas, 2008 • Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, România în arhivele străine. Studii şi Documente, I-II, Iaşi, Editura Tipo


Moldova, 2009 • Corneliu Ciucanu, Dreapta românească interbelică. Politică şi ideologie, Iaşi, Editura Tipo Moldova, 2009 • Gh. Buzatu, Stela Cheptea, Marusia Cîrstea, Corneliu M. Lungu, eds., Pace şi război (1940–1944). Jurnalul Mareşalului Ion Antonescu. Comentarii, anexe, cronologie, II, Succese şi eşecuri (1. I. 1942–30. VI. 1943), Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2010 • Sfânta Mănăstire Putna, ed. îngrijită de Ştefan Gorovei, Centrul de Cercetare şi Documentare „Ştefan cel Mare”, Editura „Mitropolit Iacov Putneanul”, Mănăstirea Putna, 2010 • Gh. Buzatu, România în războiul mondial din 1939–1945, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu Ştefan Lemny, I. Saizu ed., Eminescu: Sens, timp şi devenire istorică, I/1-2, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, Stela Cheptea, I. Saizu, ed., Eminescu: Sens, timp şi devenire istorică, II, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, V.F. Dobrinescu, Horia Dumitrescu, ed., România şi al Doilea Război Mondial, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, V. F. Dobrinescu, Horia Dumitrescu, ed., Diplomaţie şi diplomaţi români, vol. I, II, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Radiografia dreptei româneşti (1927–1941), ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Ioan Scurtu, Gh. Buzatu, Istoria Românilor în secolul XX (1918–1948), ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, România şi trusturile petroliere internaţionale până la 1929, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, ed., Titulescu şi strategia păcii, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, coordonator, Actul de la 23 august 1944 în context internaţional. Studii şi documente, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Stela Cheptea, Un oraş medieval – Hârlău, ediţia a II-a, anastatică, Iaşi, Tipo Moldova, 2010 • Gh. Buzatu, coordonator, Bătălia pentru Basarabia, Bucureşti, Editura Mica Valahie, 2010 • Gh. Buzatu, N. Ceauşescu, * Biografii paralele * Stenograme, agende, cuvântări secrete * Dosare inedite * „Procesul” şi execuţia, Iaşi, Tipo Moldova, 2011 • Gh. Buzatu, coordonator, Românii între Est şi Vest, Iaşi, Tipo Moldova, 2011 • Gh. Buzatu, Paradigme ale tragediei Basarabiei, Bacău, Editura Babel - Editura Vicovia, 2011 • D. Ciurea, Românii în istoria universală, I, ediţie Stela Cheptea şi Gh. Buzatu, ediţie anastatică, Iaşi, Tipo Moldova,

2011 • Gh. Buzatu, Mareşalul Ion Antonescu – Forţa destinului, Iaşi, Tipo Moldova, 2012 • Georgeta Filitti, Gh. Buzatu, ediţie critică: N. Iorga, Istoria Românilor, vol. X, 1-2, Bucureşti, Editura Enciclopedică 2011 • * * * Spaţiul istoric şi etnic românesc, ediţie îngrijită de Gh. Buzatu, Iaşi, Tipo Moldova, 2011 (ediția originală, 1942) • D. Ciurea, Românii în istoria universală, II, Moldova sub domnia lui M. Sturza, 1834–1849, ediţie îngrijită de Stela Cheptea şi Gh. Buzatu, Argument acad. Al. Zub, Iaşi, Tipo Moldova, 2012 • Victor Roncea, Gh. Buzatu, ed., Documente din Arhiva C. Z. Codreanu, 27 volume, Iaşi, Tipo Moldova, 2012 (27 volume). • Lumea animalelor. Realităţi, reprezentări simboluri, volum îngrijit de Maria Magdalena Székely, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2012 • Gh. Buzatu, Şerban Alexianu, Stela Cheptea, eds., Istoria să judece! Mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu, Constantin (Piki) Z. Vasiliu, Iaşi, Tipo Moldova, 2013 • Cristian Sandache, Mişcarea Legionară şi ortodoxia. Portrete româneşti, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2014 • Dragomirna şi ctitorii ei. Actele colocviului din 20–23 iulie 2009, volum îngrijit şi prefaţat de Ştefan S. Gorovei şi Maria Magdalena Székely, Editura Mitropolit Iacov Putneanul, Suceava, 2014

Date de Contact Adresă: Aleea M. Sadoveanu, nr. 3, Iași Persoană de contact: Stela Cheptea Email: stela_cheptea@yahoo.com Telefon: 0232.212.441 Fax: 0232.212.441 Adresă web: cice-iasi.ro

61


Aria de cuprindere a cercetărilor specifice Colectivului de Geografie s-a axat prioritar pe studiul spaţiului moldav carpatic (Carpaţii Orientali), subcarpatic (Subcarpaţii Moldovei) şi de podiş (Podişul Moldovei). Preocupările geografice s-au diversificat în timp, contribuţiile cu caracter fizico-geografic fiind dublate ulterior de studii referitoare la geografia populaţiei şi aşezărilor umane şi la organizarea spaţiului geografic.

C

c

b

1990

8

10

înființare

cercetători

angajați

istoric

cercetare

resursa umană


Colectivul de Geografie

Scurt Istoric Colectivul de Geografie al Filialei din Iaşi a Academiei Române a fost înfiinţat prin HCM nr. 209/1990, la iniţiativa distinsului academician Cristofor Simionescu şi cu sprijinul direct al membrilor Filialei din Iaşi a Academiei Române. Cercetarea geografică la Filiala Iaşi a Academiei nu a început însă odată cu crearea acestui colectiv, ci mult mai devreme (în anul 1930), concomitent cu înfiinţarea Societăţii Geografice „Dimitrie Cantemir”. De-a lungul timpului, activitatea ştiinţifică pe tărâmul geografiei a beneficiat de continuitate şi valoare, atât prin devotamentul şi pasiunea cercetătorilor, dar mai ales prin perenitatea operei ştiinţifice. Această tradiţie, care onorează, dar şi impune standarde ştiinţifice ridicate, a fost transmisă actualului Colectiv de Geografie de la Filiala din Iaşi a Academiei Române. Conceput iniţial ca un nucleu de cercetare cu preocupări din domeniile Geografie fizică şi Ştiinţa solului, Colectivul de Geografie a dobândit în timp consistenţă, individualitate şi recunoaştere naţională, sub atenta şi competenta îndrumare a unor personalităţi geografice ieşene, precum Alexandru Ungureanu, membru corespondent al Academiei Române şi Ion Hârjoabă, profesor emeritus al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, dar şi în calitate de şef de colectiv o lungă perioadă de timp. Interdisciplinaritatea, ca tendinţă definitorie a ştiinţei contemporane, a fost foarte rapid şi eficient implementată în studiile realizate de acest colectiv, ceea ce a imprimat un suflu nou cercetărilor din domeniul geoştiinţelor. Scurtă Prezentare Caracterul interdisciplinar al echipei de cercetare din cadrul Colectivului de Geografie (care include specialişti în geografie, geologie, geochimie şi chimie) a constituit premisa de bază pentru abordarea şi dezvoltarea unor cercetări complexe şi de mare actualitate sub aspect teoretic şi aplicativ. Aria de cuprindere a cercetărilor specifice s-a axat prioritar pe studiul spaţiului moldav carpatic (Carpaţii Orientali), subcarpatic (Subcarpaţii Moldovei) şi de podiş (Podişul

Moldovei). Preocupările geografice s-au diversificat în timp, contribuţiile cu caracter fizico-geografic fiind dublate ulterior de studii referitoare la geografia populaţiei şi aşezărilor umane şi la organizarea spaţiului geografic. Organigrama actuală a colectivului cuprinde opt cercetători şi doi membri – personal tehnic auxiliar, care acoperă următoarele domenii de expertiză ştiinţifică: –Ştiinţa solului (Geneza şi cartarea solurilor; Pedogeochimie; Termodinamica şi cinetica proceselor pedogeochimice); –GIS şi analiză statistică (Modelarea spaţială geostatistică a parametrilor morfometrici ai terenului, a parametrilor pedologici şi climatici);

63


–Geografie umană (Geografia populaţiei şi aşezărilor; Geografie socială, politică şi culturală). Temele actuale de cercetare abordate de membrii Colectivului de Geografie sunt încadrate în două direcţii prioritare: (i) Cercetări interdisciplinare în domeniul Ştiinţei Solului: cercetări pedogeografice; cercetări privind diagnoza, încadrarea taxonomică, geneza, însuşirile fizico-chimice şi repartiţia teritorială a solurilor; modelarea spaţială geostatistică a parametrilor pedologici; cercetări pedologice şi pedogeochimice complexe; modelarea termodinamică şi cinetică a proceselor şi sistemelor pedogeochimice; dezvoltarea unor metode de cercetare interdisciplinară a învelişului de sol etc. (ii) Dinamica populaţiei şi a aşezărilor umane. În cadrul cercetărilor menţionate anterior sunt emergente câteva noi direcţii de studiu abordate de membrii

64

Colectivului de Geografie: –Studiul interdisciplinar al solurilor urbane şi al siturilor arheologice; –Studiul dinamicii proceselor de degradare şi a unor metode de ameliorare a solurilor; –Studiul pedogeochimic complex al tehnosolurilor spolice şi noi metode de recuperare a componentelor minerale utile. Colectivul de Geografie organizează anual două manifestări ştiinţifice, ambele desfășurate în cadrul Zilelor Academice Ieşene: • Simpozionul Anual de Geografie (29 de ediţii); • Simpozionul cu participare internaţională „Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată” (24 de ediţii consecutive, între 1991–2014).


Colectivul de Geografie susţine publicarea revistei „Factori şi Procese Pedogenetice din Zona Temperată” (Soil Forming Factors and Processes from the Temperate Zone), cu apariţie bianuală, indexată în şase baze de date internaţionale (BASE, SCIPIO, ULRICHSWEB, DOAJ, EBSCO, CABI). Activitatea ştiinţifică a colectivului este reliefată prin publicaţii cu caracter monografic şi articole în reviste de specialitate Web of Science cu factor de impact şi indexate BDI, cu peste 300 de citări ale creaţiilor de autor în reviste internaţionale. Prestigiul este evidenţiat de cooptarea membrilor colectivului în editorial board-ul unor reviste BDI (patru membri / opt reviste), conducerea unor organizaţii profesionale naţionale (3 membrii / şase organizaţii), membri de onoare ai unor societăţi ştiinţifice internaţionale, la care se adaugă premii ale Academiei Române (trei premii), Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (un premiu) şi premii obţinute la Saloane Internaţionale de Inventică (19 premii).

Granturi • Structura şi funcţionalitatea geosistemului. Aplicaţie la teritoriul Podişului Central Moldovenesc dintre văile Stavnic şi Vaslui, Grantul Academiei Române 33519/2003, 32831/2004, finanţat de MEC/CNCSIS • Modelarea dinamicii spaţio-temporale a însuşirilor de fertilitate ale invelişului de sol cu evidenţierea şi cuantificarea disfunctionalităţilor induse de impactul activitatilor antropice, Grantul Academiei Române nr. 27660 / 2005-2006, finanţat de MEC/CNCSIS • Predictibilitate şi incertitudine în sistemul climatic în contextul modificărilor climatice globale. O abordare geomatică, CEEX tip ET, nr. 5877/18.09.2006, cod 196, finanţat de MEC cu suma totala de 1200 mil. lei

65


Temele de cercetare ale Secției de Antropologie sunt incluse în programele naţionale de cercetare coordonate de Academia Română, iar rezultatele cercetărilor întreprinse de membrii colectivului au nu doar o importanţă teoretică, contribuind la dezvoltarea cunoaşterii în istorie, arheologie, paleoantropologie, auxologie, medicină, demografie şi sociologie, ci şi practică, fiind aplicate în diverse domenii, precum sănătate publică, industrie uşoară (confecţii, echipamente de protecţie).

C

c

b

1958

5

6

înființare

cercetători

angajați

istoric

cercetare

resursa umană


Secția de Antropologie

Începuturile cercetărilor sistematice de antropologie la Iași sunt marcate de realizarea tezei de doctorat de către Ion Botez, la Paris (lucrare distinsă cu Premiul Broca al Societății de Antropologie din Paris) și organizarea de către acesta, în anul 1926, a Catedrei de Paleontologie și Antropologie în cadrul Universității din Iași. Colectivul de Antropologie al Filialei Iaşi a Academiei Române a fost înfiinţat în 1958 la inițiativa și sub conducerea acad. Olga Necrasov, cercetător cu recunoaştere internaţională, distinsă în 1980 cu Premiul Broca al Societăţii de Antropologie din Paris pentru întreaga activitate ştiinţifică în domeniul Antropologiei. Acest moment a reprezentat un eveniment important pentru dezvoltarea antropologiei românești, iar în cei 57 ani de la înființare, Secția de Cercetări Antropologice din Iași a desfășurat o bogată și apreciată activitate științifică, concretizată în publicarea unui mare număr de articole în reviste de prestigiu din țară și din străinătate, precum și a multor cărți apărute la edituri din țară. Alcătuit, la început, numai din doi cercetători și un tehnician, colectivul s-a îmbogățit numeric pe parcursul anilor, ajungând, în 1990, la un număr de 16 membri (12 cercetători şi 4 tehnicieni). În 1965 colectivul a fost inclus, ca secție, în Institutul de Biologie Generală și Aplicată din Iaşi, iar în 1972 a devenit parte componentă a Centrului de Cercetări Biologice din Iaşi. Din 1990, Secția de Cercetări Antropologice aparține Academiei Române, Filiala Iaşi, depinzând ştiinţific de Institutul de Cercetări Antropologice ,,Francisc I. Rainer” din București. Conducerea colectivului a fost preluată în anul 1968 de către dr. Maria Cristescu, iar din 2000 până în 2007, de către dr. Maria Ştirbu. În prezent, Secţia de Cercetări Antropologice este condusă de acad. Constantin Toma. Activitatea ştiinţifică a Secţiei de Cercetări Antropologice de la Iaşi abordează o gamă largă de teme de cercetare. Majoritatea acestora a fost iniţiată de acad. Olga Necrasov şi de dr. Maria Cristescu. Temele de cercetare au fost continuate şi dezvoltate de dr. Maria Ştirbu şi de dr. Georgeta Miu, sub a căror îndrumare s-au format aproape toţi membrii colectivului de astăzi.

Preocupările cercetătorilor constau, în primul rând, în însuşirea principalelor tehnici de lucru în cercetările de antropologie, atât teoretic, prin consultarea unei bogate literaturi de specialitate, cât şi practic, prin aplicarea metodologiei direct pe materialele care fac obiectul cercetărilor de antropologie. Tematica abordată, în principal de cercetare fundamentală cu caracter multi- şi interdisciplinar, se axează pe două direcţii: Paleoantropologie şi Antropologie Contemporană. Temele de cercetare sunt incluse în programele naţionale de cercetare coordonate de Academia Română, iar rezultatele cercetărilor întreprinse de membrii colectivului au nu doar o importanţă teoretică, contribuind la dezvoltarea cunoaşterii în istorie, arheologie, paleoantropologie, auxologie, medicină, demografie şi sociologie, ci şi practică, fiind aplicate în diverse domenii, precum sănătate publică, industrie uşoară (confecţii, echipamente de protecţie). În domeniul Paleoantropologiei membrii colectivului au avut şansa de a beneficia şi de îndrumarea mentorului Dan Botezatu, alături de care au făcut primii paşi în studierea unor colecţii osteologice. Studiile de paleoantropologie efectuate pe un număr impresionant de schelete provenind din necropole datate din Mezolitic până în Evul Mediu,

67


aduc probe obiective pentru cunoaşterea trecutului istoric şi biologic al populaţiilor care au trăit pe teritoriul României. Studiile colectivului cuprind o bogată sursă de documentaţie privind morfologia şi paleopatologia osoasă, precum şi diferitele practici paramedicale şi rituale, cu implicaţii pentru istoria medicinii. Membrii colectivului au participat la realizarea unor cercetări cu caracter interdisciplinar privind particularităţile structurale ale unor populaţii preistorice, în interpretarea rezultatelor luându-se în consideraţie posibilii factori de diversificare a tabloului tipologic, eventualele mutaţii şi fenomene microevolutive. Preocuparea de bază de-a lungul timpului a fost aceea de continuare a cercetărilor începute de paleoantropologii colectivului, în sensul stabilirii elementelor specifice care au putut servi drept indicatori pentru urmărirea etapizată a procesului de sinteză biologică a poporului român. Un loc aparte în studiile de paleoantropologie îl ocupă aspectele paleodemografice, analizate şi interpretate în contextul factorilor economici şi sociali, datele interesând deopotrivă atât pe antropologi, cât şi pe arheologi, istorici, sociologi, economişti şi demografi. Studiul fenomenelor de paleopatologie osoasă şi dentară, a unor anomalii şi trăsături epigenetice explicate prin particularităţile genului de viaţă şi a mediului geografic, a permis stabilirea indirectă a nivelului de civilizaţie a perioadelor preistorice şi istorice studiate, a spiritualităţii şi interpretărilor umane asupra vieţii şi morţii, datele fiind la fel de importante atât pentru antropologi şi arheologi, cât şi pentru istoria medicinii. Colecţia osteologică a Secţiei de Cercetări Antropologice este bogată şi accesibilă cercetătorilor interesaţi de studiul populaţiilor vechi. Depozitul osteologic, gestionat şi îngrijit de membrii colectivului, conţine schelete provenite din peste 200 de situri preistorice şi istorice de pe teritoriul României, încadrate cronologic începând cu Epoca Mezolitică şi până în Evul Mediu târziu. Printre exemplarele extrem de valoroase din punct de ştiinţific se numără craniile cu deformaţie intenţionată de tip sarmatic şi gotic, datate din perioada migraţiilor, descoperite la Trestiana-Bârlad (judeţul Vaslui), Pogorăşti, Truşeşti şi Drăguşeni (judeţul Botoşani), Probota (judeţul Iaşi), Capul Doloşman (judeţul Tulcea), craniile trepanate în scop terapeutic şi simbolic/ritualic, încadrate cronologic în perioada eneolitică (Holboca, judeţul Iaşi), Epoca Bronzului (Cândeşti, judeţul Vrancea; Sărata Monteoru, judeţul Buzău), perioada hallstattiană (Histria, judeţul Constanţa), numeroase exemplare de patologii osoase craniene şi postcraniene descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul României, precum şi o serie de copii fidele (mulaje executate din ghips) ale craniilor aparţinând unor Hominidae fosile descoperite pe mapamond.

68

Pentru că cercetarea paleoantropologică are drept obiect de studiu resturile osoase umane, adesea precar conservate, cercetătorii colectivului participă, de câte ori sunt solicitaţi, la investigaţii ştiinţifice de teren, în scopul prelevării a cât mai multor informaţii de pe scheletele aflate in situ. Cercetările de Antropologie Contemporană (auxologie, antropologie tipologică şi constituţională, antropologie demografică şi medicală) au avut ca prim obiectiv, încă de la iniţierea lor de către dr. Maria Cristescu, cunoaşterea structurii antropologice a populaţiilor din diverse zone ale ţării. Necesitatea acestora s-a impus ca urmare a accentuării procesului de deschidere demografică şi a migrării tinerilor spre centrele urbane, în contextul modificărilor importante de ordin social şi economic intervenite în ţara noastră în ultimele decenii ale secolului al XX-lea şi în primul deceniu al secolului al XXI-lea. Aceste studii, care au luat în consideraţie caracterele fenotipice, antropometrice, morfologice, tipologice, hematotipice, dermatoglifice, fiziometrice şi biochimice, de la naştere până la senectute, corelate cu particularităţile ecologice, au permis urmărirea fenomenelor de adaptabilitate la condiţiile de viaţă generate de civilizaţie. Cercetările de antropologie contemporană au mai abordat: creşterea şi dezvoltarea copiilor, adolescenţilor şi tinerilor şi modificările în timp sub acţiunea factorilor de mediu, în vederea stabilirii standardelor optime de creştere şi de dezvoltare fizică; biodemografia, necesară pentru înţelegerea tabloului tipologic al populaţiilor cercetate. În cercetările de auxologie sunt abordate multiple aspecte ale creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor, în context cu particularităţile de viaţă şi, în special, cu alimentaţia. Pe baza acestor cercetări s-a stabilit rolul hotărâtor al gradului de urbanizare, decalajul urban-rural înregistrat pentru o serie de parametri, variabilitatea vârstei medii puberale. Contribuţii importante au fost aduse şi în problema fenomenelor de acceleraţie în creştere şi dezvoltare, demonstrându-se existenţa acestora în România în decursul ultimilor 50-60 de ani. Membrii colectivului au participat la numeroase proiecte de cercetări antropologice cu implicaţii medicale şi sociale, în care, printre obiectivele urmărite a fost aprecierea variabilităţii în timp şi spaţiu a creşterii şi dezvoltării copiilor şi adolescenţilor, precum şi factorii implicaţi. În intervalul 1998-2007, s-a analizat, de exemplu, procesul de creştere şi dezvoltare al segmentului de vârstă 3-18 ani din judeţul Iaşi şi municipiul Chișinău din Republica Moldova (urban versus rural), în condiţii economice şi sociale diferite, inclusiv pregătirea intelectuală a părinţilor. Între anii 2007 şi 2010 au fost întreprinse, de asemenea, studii privind dezvoltarea fizică a nou-născutului din judeţul Iaşi şi din Republica Moldova, pentru a surprinde, prin studii antropometrice transversale, modificările corporale ale


nou-născuţilor din cele două medii diferite, considerate din punct de vedere social-economic-ecologic (urban versus rural; nivelul de instruire al mamei, vârsta mamei, gradul de urbanizare al localităţii din care provin părinţii, dimensiunea familiei). Membrii colectivului au participat la studii antropologice complexe asupra populaţiilor adulte din Delta Dunării şi din comunităţile de confesiune catolică din Moldova. În cadrul acestor cercetări, abordarea unor aspecte demografice s-a impus ca o necesitate, având în vedere că ele însăşi reprezintă unul din testele de adaptabilitate sau neadaptabilitate ale comunităţilor umane la condiţiile de mediu. Principalii indicatori demografici abordaţi au fost urmăriţi în evoluţia lor istorică şi confruntaţi cu particularităţile şi necesităţile economice şi sociale, cu caracteristicile geografice şi condiţiile istorice de dezvoltare specifice zonei studiate. Datele obţinute au oferit elemente de prognoză pentru evoluţia demografică a zonelor respective şi recomandări în politica lor demografică. Având în vedere importanţa alimentaţiei asupra unor caracteristici biologice şi de morbiditate a populaţiilor, colectivul a participat la studii asupra structurii alimentaţiei, pe bază de anchete alimentare familiale. Rezultatele obţinute au pus în evidenţă diferenţe discrete ale acestor modificări, de la o micropopulaţie la alta şi variabilitatea lor cu vârsta. Cercetări referitoare la rolul factorului alimentar au fost întreprinse şi pe copii din familii normale din şcolile şi liceele din judeţul Iaşi în comparaţie cu copiii defavorizaţi din orfelinatele judeţului Iaşi. S-a pus accentul

pe rolul factorului alimentar în procesul de creştere şi dezvoltare somatică, dar şi în ceea ce priveşte maturizarea sexuală a adolescenţilor. Membrii Secţiei de Cercetări Antropologice din Iaşi au colaborat cu antropologi din cadrul Institutului de Antropologie „Francisc I. Rainer” din Bucureşti în proiectele „Atlasul Antropologic al Maramureşului” (2004), „Atlasul Antropologic al Moldovei” (2008), „Atlasul Antropologic al Deltei Dunării” (2011) şi „Atlasul Antropologic al României, vol. I” (2011). Ultimele două volume menţionate au fost distinse în anul 2013 cu premiul „Constantin Parhon” de către Academia Română. În prezent, cercetarea în cadrul Secţiei de Cercetări Antropologice din Iaşi abordează în manieră multi- și interdisciplinară două teme majore: ,,Cercetări biologice, demografice şi patologice asupra unor populații istorice şi preistorice din spațiul est-carpatic românesc. Resurse animale utilizate în economia unor populaţii vechi din spaţiul est-carpatic” și ,, Studiul antropologic complex asupra copiilor, adolescenţilor şi tinerilor – aspecte biologice şi sociologice”.

Date de contact • dr. Luminița Bejenaru, CS II: (bejlumi@yahoo.com) • dr. Angela Simalcsik, CS III: (angellisimal@yahoo.com)

69


Biblioteca Academiei Române, Filiala Iaşi este investită cu misiunea de a susţine dezvoltarea cunoaşterii şi cercetării ştiinţifice, de a organiza, prezerva, valorifica şi dezvolta patrimoniul naţional scris, de a promova valorile culturale. Împreună cu bibliotecile institutelor de cercetare din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române, contribuie la procesul de informare, documentare şi cercetare ştiinţifică, la protejarea patrimoniului naţional scris, la organizarea manifestărilor şi evenimentelor academice, la dezvoltarea sistemului informaţional naţional.

v

V

b

3

5

11

colecții

compartimente

angajați

patrimoniu

structura

resursa umană


Biblioteca

În anul 1949 a fost înfiinţată Filiala Iaşi a Academiei Române, sub conducerea academicianului Radu Cernătescu. În şedinţa inaugurală, s-a propus înfiinţarea Bibliotecii, în scopul susţinerii documentare a activităţii ştiinţifice a Filialei. În cursul aceluiaşi an, Biblioteca Filialei şi-a început activitatea în clădirea fostei Academii Mihăilene din strada Filimon Sârbu nr. 7. Primele colecţii s-au constituit din cărţi şi periodice primite de la Biblioteca Academiei din Bucureşti. Acestora li s-au adăugat de-a lungul anilor publicaţii achiziţionate din fonduri bugetare, donaţii, alte transferuri de la Biblioteca Academiei, precum şi publicaţii intrate prin schimb intern şi internaţional. Creşterea accelerată a fondului de publicaţii şi diversitatea domeniilor au dus la necesitatea reorganizării bibliotecii, în 1957, prin constituirea de biblioteci la fiecare institut al Filialei. În anul 1963, ca urmare a demolării clădirii fostei Academii Mihăilene, Filiala s-a mutat în localul vechii Universităţi, actuala clădire a Universităţii de Medicină şi Farmacie. Pentru Biblioteca Filialei, mutarea a fost benefică, spaţiul alocat fiind mai generos şi mai adecvat. Un bilanţ al activităţii bibliotecii la sfârşitul anului 1965 arăta o îmbunătăţire pe toate planurile. În privinţa fondurilor, existau la acel moment 150.045 titluri de cărţi, 4.217 titluri de reviste. Din totalul acestora 71.099 cărţi şi 1.029 reviste se aflau în depozitele Bibliotecii Filialei, iar restul la bibliotecile institutelor. Se întreţineau relaţii de schimb cu 956 instituţii, care aduceau în depozitele bibliotecii sute de publicaţii de specialitate. Se îmbunătăţea şi sistemul de cataloage, începând să funcţioneze catalogul sistematic pe materii. Chiar dacă Biblioteca Filialei nu avea o sală de lectură, numărul de cititori a crescut foarte mult, ajungând în acel an la 3.450. Un moment extrem de important în istoria Bibliotecii Filialei Iaşi a Academiei Române a fost anul 1970, când, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 76, s-a decis ca unităţile de cercetare ale Academiei Române, împreună cu toate bunurile lor mobile şi imobile, inclusiv bibliotecile, să treacă în subordinea Ministerului Învăţământului, a Academiei de Ştiinţe Sociale şi a Academiei de Ştiinţe

Medicale. Fondul de publicaţii al bibliotecilor de institut trebuia să fie predat, cu gestiune cu tot, institutelor aferente. Aceasta însemna practic modificarea completă a structurii bibliotecii academice ieşene. Se schimba organizarea internă, prin pierderea bibliotecilor filiale, se diminuau drastic fondurile, se schimba profilul. În 1982, Biblioteca Filialei Iaşi a Academiei Române s-a mutat în clădirea Fundaţiei Elias din bulevardul Copou nr. 8. Mutarea în noul local a însemnat pentru Biblioteca Filialei un nou început. Modernitatea construcţiei, cu spaţii largi de depozitare şi săli de lectură însumând 250 de locuri atrăgea un public mai larg şi mai exigent, fapt ce impunea o nouă abordare a serviciilor, o creştere a competenţelor profesionale în privinţa selectării, prelucrării şi punerii la dispoziţie a publicaţiilor. Ca urmare, au fost reorganizate şi reîntregite cataloagele bibliotecii: catalogul alfabetic şi catalogul pe materii al

71


bibliotecile din oraşul Iaşi, editat de Biblioteca Centrală Universitară Iaşi. Noul sediu al Bibliotecii Filialei, cu spaţiul său elegant, a permis organizarea de manifestări culturale şi ştiinţifice. De-a lungul anilor, acestea au dat prestanţă Bibliotecii şi Filialei în ansamblu. Schimbările survenite după 1990 au făcut ca fostele institute de cercetare ale Filialei din Iaşi a Academiei Române să revină în subordinea acesteia, însă bibliotecile nu s-au mai reintegrat în cadrul Bibliotecii Filialei, ci au rămas să funcţioneze ca unităţi ale institutelor.

cărţilor, cataloagele pentru periodice (alfabetic, pe materii, geografic). De asemenea, au fost selecţionate, dintre cărţile existente, cele mai valoroase dicţionare, enciclopedii, albume şi atlase, cu care s-a creat în sala de lectură o frumoasă şi importantă colecţie de lucrări de referinţă, care să poată fi consultate cu uşurinţă. Activitatea deosebit de fructuoasă din această perioadă se reflectă şi în numeroasele semnalări în lucrările bibliografice la care biblioteca a colaborat: Catalogul cărţilor străine intrate în bibliotecile din R.S. România, editat de Biblioteca Centrală de Stat, Repertoriul periodicelor străine, abonamente şi schimb internaţional, editat de Biblioteca Centrală de Stat, Buletinul cărţilor străine intrate în bibliotecile din oraşul Iaşi, editat de Biblioteca Centrală Universitară Iaşi, Repertoriul revistelor străine intrate în

De-a lungul anilor, Biblioteca Academiei Române - Filiala Iaşi şi-a consolidat statutul de instituţie de cultură învestită cu misiunea de a achiziţiona, organiza, prezerva, valorifica şi promova patrimoniul naţional pe care îl deţine. Colecţiile Bibliotecii Filialei s-au organizat şi s-au dezvoltat permanent prin achiziţii, donaţii, schimb interbibliotecar naţional şi internaţional, transfer, sponsorizări, multiplicări, digitizări. În prezent, acestea se apropie de 300.000 de unităţi bibliografice, dintre care peste 10.000 alcătuiesc fondul de Colecţii Speciale. Înfiinţate în anul 1977, Colecţiile Speciale cuprind cărţi vechi şi rare, fotografii, manuscrise şi alte documente arhivistice. Constituite la început din donaţii ale Bibliotecii Academiei Române din Bucureşti, ele au sporit treptat graţie donaţiilor făcute de diverse personalităţi şi instituţii de cultură. Pe lângă donaţii, un rol important au avut achiziţiile din anticariatele de stat sau de la deţinătorii particulari. Colecţia cărţilor vechi româneşti cuprinde peste 10% din totalul titlurilor enumerate în monumentala Bibliografie Românească Veche. Între acestea se regăsesc cele mai importante cărţi religioase ale vremii: Carte românească de învăţătură (1643), Evanghelie învăţătoare (1644), Noul Testament (1648), Psaltirea în versuri (1673), Viaţa şi petreacerea sfinţilor (1682), precum şi un exemplar foarte bine conservat al Bibliei de la Bucureşti (1688). Nu lipsesc cărţile de istorie, geografie, aritmetică, filosofie, gramatică şi literatură. Cea mai valoroasă lucrare literară pe care biblioteca o deţine se intitulează Poezii noo, poartă semnătura lui Ion Cantacuzino şi este prima carte de poezie românească tipărită în România, cel mai probabil în anul 1795. Exemplarul aflat în colecţiile bibliotecii este singurul care s-a păstrat până în zilele noastre. Pe lângă cărţi româneşti vechi, fondurile bibliotecii cuprind multe dintre cărţile inventariate în Bibliografia Românească Modernă. Operele literare ale scriitorilor români, unele din ele cu autografe, diferite traduceri din literatura clasicilor antichităţii

72


greceşti şi latine precum şi multe alte rarităţi bibliografice se găsesc printre volumele ce compun aceste fonduri. Dintre cărţile străine vechi şi rare, Colecţiile Speciale cuprind diverse ediţii ale lucrărilor antichităţii greceşti şi romane precum şi o parte din cărţile importante ale lumii moderne. Printre cele mai valoroase exemplare se află câteva dintre tipăriturile elzeviriene, apărute şi răspândite în Europa şi în lumea întreagă, la un secol şi jumătate de la descoperirea tiparului, de editorii olandezi. O parte importantă a Colecţiilor Speciale o formează arhivele unora dintre marile personalităţi ieşene: Alexandru Philippide, Gheorghe Ivănescu, Iuliu Niţulescu, Vsevald Carmazin Cocovschi, Eugen Isar, Alexandru Husar. De curând, a intrat în Colecţiile Speciale arhiva Cristofor Simionescu, iar în lucru este arhiva Petre Năsturel. Dintre toate acestea, menţionăm în mod special arhiva Alexandru Philippide, pentru a remarca piesa centrală a acesteia, Dicţionarul tezaur al limbii române. Manuscrisul cuprinde peste 12.000 foi şi este o lucrare inedită. La ora actuală, Institutul de Filologie din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române digitalizează manuscrisul, în cadrul unui proiect de valorificare. Nu în ultimul rând, trebuie menţionată fototeca, ce cuprinde peste 1.000 de fotografii, alb-negru şi sepia, ale personalităţilor ieşene. Reprezentanţii vieţii culturale şi ştiinţifice care au gravitat în jurul Filialei ieşene a Academiei Române şi-au manifestat devotamentul faţă de această instituţie şi prin grija faţă de bibliotecă. Mulţi dintre aceştia, cărturari, deţinători ai unor importante biblioteci personale adunate în ani şi ani de studiu, au înţeles că, prin donaţii în favoarea bibliotecii, îşi continuă munca de propagare a cunoaşterii. Parte din

aceste donaţii sunt constituite în fonduri distincte şi se află în sala de lectură a bibliotecii. O importantă dimensiune a activităţii Bibliotecii Filialei a fost cea de informatizare, de creare a bazelor de date în sistem informatic. Primele calculatoare au intrat în Bibliotecă în anul 1995, ca urmare a unui proiect de informatizare prin Fundaţia Soros. Mai târziu, în anul 2010, Biblioteca Filialei a beneficiat de achiziţionarea software-ului integrat Aleph500, prin proiectul POSDRU/98/1.5/S/56815 „Societatea bazată pe cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective”, care s-a derulat la Filiala Iaşi a Academiei Române. Acest software face accesibilă informaţia bibliografică prin simpla interogare a catalogului on-line al bibliotecii sau a catalogului naţional RoLiNeST. La dispoziţia cititorilor stau, de asemenea, site-ul şi pagina de Facebook ale Bibliotecii, care aduc informaţii actualizate despre serviciile oferite, achiziţiile recente, evenimentele şi manifestările cultural-ştiinţifice din cadrul Bibliotecii şi al Filialei. Prin întreaga sa activitate, prin funcţiile şi atribuţiile pe care le are, Biblioteca s-a consolidat ca un departament distinct, alături de institutele şi centrele de cercetare ale Filialei Iaşi a Academiei Române. Date de contact: Adresa: Iaşi, b-dul Carol I, nr. 8, Romania Telefon: 004 0332 106 502 Email: biblio@acadiasi.ro Site: bib.acadiasi.ro Facebook: bibliotecaacademiei.romaneiasi

73


• Zilele Academice Ieşene • Prelegerile Academiei • Academia Altfel • Colocviile Interdisciplinare pentru Managementul Proiectelor

H

H

ediţii

ediţii

aniversare zAi

Academia Altfel

30

2


Evenimente Permanente Zilele Academice Ieșene Zilele Academice Ieșene reprezintă un eveniment aniversar, organizat anual de Academia Română, Filiala Iași în lunile septembrie și octombrie. În cadrul acestui eveniment, institutele Academiei Române, Filiala Iași organizează manifestări științifice cu caracter public, de tipul simpozioanelor, workshop-urilor, colocviilor și așa mai departe. Participarea cu lucrări, în cadrul acestor manifestări științifice, presupune un proces de înscriere, anunțat în prealabil de institutele organizatoare. În anul 2015, Zilele Academice Ieșene au ajuns la a XXX-a ediție. www.zai.acadiasi.org

Prelegerile Academiei Evenimentul reprezintă o serie de prelegeri susținute de personalități științifice de renume internațional. Seriile sunt organizate de Academia Română și Academia Română, Filiala Iași. Până în 2015, peste 20 de personalități au susținut prelegeri în București, Iași, Timișoara și Oradea. Printre obiectivele imediate ale acestui proiect se află dorința de a extinde aria geografică în toate regiunile României. www.prelegerileacademiei.acadiasi.org

Academia Altfel Cu ocazia evenimentului „Școala Altfel”, Academia Română, Filiala Iaşi, în colaborare cu Academia Română şi filialele din Cluj şi Timişoara, organizează seria de manifestaţii formative neconvenţionale Academia Altfel. Cu această ocazie, institutele academiei din Iaşi, Bucureşti, Cluj şi Timişoara organizează workshop-uri pentru şcolari şi liceeni. În cadrul acestor manifestări rezultatele cercetării ştiinţifice sunt prezentate într-o manieră atractivă, neconvenţională. www.academiaaltfel.acadiasi.org Colocviile Interdisciplinare pentru Managementul Proiectelor CIMP a fost creat din inițiativa institutelor din cadrul Academiei Române, Filiala Iași, ca răspuns la necesitatea de dezvoltare a capacității de implementare a proiectelor cu finanțare extrabugetară. Printre obiectivele sale sunt: identificarea surselor de finanțare, dezvoltarea metodologiei de redactare a proiectelor, dezvoltarea strategiilor și procedurilor de implementare.

cimp.acadiasi.org

75


Academia Română, Filiala Iași www.acadiasi.ro

Material Informativ realizat de

• Academia Română, Filiala Iași • Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” • Departamentul pentru Tehnologii Digitale Discursive Coordonator: Academician Teodor Dima Concepție grafică: Codrin Dinu Vasiliu Realizare: Codrin Dinu Vasiliu, Elena Tamba, Gabriela Haja, Irina Frasin, Sonia Bulei Tehnoredactare: Magdalena Lazăr Fotografie: Codrin Dinu Vasiliu, Sonia Bulei & Institutele ARFI Materialele de prezentare au fost realizate de institutele Academiei Române, Filiala Iași. © Academia Română, Filiala Iași • 2015

www.acadiasi.ro www.zai.acadiasi.org www.academiaaltfel.acadiasi.org


Academia Română, Filiala Iași www.acadiasi.ro

Material Informativ realizat de

• Academia Română, Filiala Iași • Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane” • Departamentul pentru Tehnologii Digitale Discursive Coordonator: Academician Teodor Dima Concepție grafică: Codrin Dinu Vasiliu Realizare: Codrin Dinu Vasiliu, Elena Tamba, Gabriela Haja, Irina Frasin, Sonia Bulei Tehnoredactare: Magdalena Lazăr Fotografie: Codrin Dinu Vasiliu, Sonia Bulei & Institutele ARFI Materialele de prezentare au fost realizate de institutele Academiei Române, Filiala Iași. © Academia Română, Filiala Iași • 2015

78

Academia Romana Filiala Iasi  

Brosura de Prezentare