Page 1


CUPRINS Mesajul preşedintelui României Mesajul primului ministru al României Mesajul ministrului administraţiei şi internelor Ordinul de zi al inspectorului general al I.G.S.U. Mesajul prefectului judeţului Timiş Mesajul preşedintelui Consiliului Judeţean Timiş Ordinul de zi al inspectorului şef al I.S.U. „BANAT” al judeţului Timiş Mesaje ale autorităţilor publice locale De Ziua Protecţiei Civile Intervenţia în situaţii de urgenţă – acţiune profesionistă şi de suflet Analiza situaţiilor de urgenţă pe anul 2008 Centru regional şi transfrontalier de prevenire şi intervenţie în caz de inundaţii Protecţia civilă în slujba comunităţii Politica de prevenire a accidentelor majore Protecţia populaţiei prin adăpostire Misterul fulgerelor globulare Urgenţa nucleară şi radiologică O casă sigură, o viaţă în plus Pompiér – scurte reduceri la umanitate Admiterea în instituţiile de învăţământ din structura M.A.I. La ceas aniversar SMURD Timiş Paramedicul pompier Profesionalism şi competenţă pe Aeroportul Internaţional „Traian VUIA” Protecţia psihologică în combaterea stresului Puiul de azi – salvatorul de mâine Preţul unei improvizaţii Dorinţa de a deveni cei mai buni Viteza ucide Incendii la gospodării Asistenţa medicală de urgenţă În ajunul Crăciunului Integrarea într-un nou sistem Retrospectivă şi perspective Crucea Roşie şi Protecţia Civilă, 76 de ani de istorie comună Foeni – Renaşterea speranţei SALVO şi Protecţia Civilă

2 3 4 5 6 6 7 8 10 12 13 14 16 18 20 21 24 26 27 28 30 32 33 34 35 36 36 37 38 38 39 39 40 40 41 42 44

Ne-am îndeplinit dorinţa! Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş pune la dispoziţia cetăţenilor un sit de nivel european, care poate fi accesat la adresa http://www.isutimis.ro În cadrul acestuia veţi găsi ultimele noutăţi legate de activitatea inspectoratului, imagini foto şi video de la intervenţii, publicaţiile inspectoratului şi alte informaţii de interes public. De asemenea, în cadrul sitului funcţionează un forum, unde pot fi postate întrebări la care se va răspunde în cel mai scurt timp. Vizitaţi http://www.isutimis.ro !


2

Mesajul Domnului Traian BĂSESCU, Preşedintele României adresat cu prilejul aniversării a 76 de ani de la înfiinţarea Protecţiei civile în România - 28 februarie 2009 -

Doamnelor şi domnilor, La 28 februarie, se împlinesc 76 de ani de la înfiinţarea primelor structuri de apărare civilă în România, prin înaltul Decret Regal nr. 468/1933, care a aprobat Regulamentul Apărării Pasive Contra Atacurilor Aeriene. Sunt onorat să fiu prezent, sufleteşte, la acest moment aniversar şi, cu această ocazie, vă transmit salutul meu dumneavoastră - lucrătorilor din structurile de protecţie civilă, exprimându-mi recunoştinţa pentru modul în care vă îndepliniţi atribuţiile în slujba cetăţenilor şi comunităţii. Zi de zi, vă vedem pregătind-vă să îndepliniţi misiunile, sporind, prin aceasta, încrederea cetăţenilor că sunteţi gata să interveniţi pentru a le asigura protecţia atât de necesară unei vieţi normale. Protecţia civilă are o veche tradiţie istorică şi a cunoscut perfecţionări şi transformări. De-a lungul timpului, cadrele militare şi lucrătorii Protecţiei Civile s-au aflat permanent acolo unde semenii noştri au fost în suferinţă, acţionând cu profesionalism şi curaj pentru salvarea vieţii celor aflaţi în pericol, protejarea valorilor de patrimoniu şi bunurilor materiale de ameninţările sau riscurile cauzate de dezastre şi calamităţi naturale, precum şi pentru limitarea urmărilor acestora în vederea revenirii la normalitate. Anul 2004 a găsit Protecţia Civilă din România în plin proces de reformă. Prin unificarea cu pompierii militari, unităţile acesteia s-au integrat şi adaptat la noua formă de organizare - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, structură care s-a perfecţionat continuu, ca urmare a experienţei dobândite, dar şi ca răspuns la schimbările intervenite în dezvoltarea social-economică a ţării.

Astăzi, instituţia dumneavoastră reprezintă o autoritate de bază a statului, având o vocaţie europeană şi un rol decisiv pentru protecţia şi liniştea comunităţilor. în noul cadru generat de statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, se remarcă dinamizarea şi consolidarea relaţiilor dumneavoastră cu celelalte componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, rezultatul fiind creşterea gradului de siguranţă civilă şi protecţia cetăţenilor. Evenimentele provocate de inundaţiile din anul trecut precum şi fenomenele meteorologice deosebite au solicitat din plin efectivele inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă care au dat dovadă de aceeaşi abnegaţie şi spirit de sacrificiu ca şi înaintaşii lor, prin îndeplinirea cu promptitudine a misiunilor, mult mai diversificate acum şi prin intervenţia imediată în situaţii deosebit de dificile. Apreciez efortul, eroismul cotidian al personalului din serviciile profesioniste de urgenţă, care, prin modul de gestionare a situaţiilor de criză, au reuşit să salveze numeroase persoane şi importante bunuri materiale, asigurând cetăţenilor protecţie sporită împotriva efectelor dezastrelor naturale. Ei aşteaptă din partea dumneavoastră aceeaşi determinare şi acelaşi comportament demn, care vă conferă un binemeritat prestigiu în societate. Desigur, pregătirea publicului larg pentru a reacţiona corect în situaţii de urgenţă este importantă, dar auxiliară. Primordial, pentru a vă face pe deplin datoria, este necesară o pregătire continuă, o creştere a calităţii muncii, a profesionalismului şi a capacităţii de acţiune la intervenţii şi în situaţii de urgenţă, o implicare activă, ataşament faţă de profesie şi misiune - argumente definitorii pentru eficientizarea activităţii dumneavoastră. Utilizarea potenţialului profesional şi intelectual existent, stimularea creativităţii în îndeplinirea misiunilor, coeziunea internă a instituţiei pot şi trebuie să contribuie la creşterea calităţii muncii depuse. Evidenţiez efortul cadrelor din structurile protecţiei civile în direcţia susţinerii reformelor Ministerului Administraţiei şi Internelor şi solicit în continuare aceeaşi implicare, la toate nivelurile, pentru îndeplinirea cu succes a misiunilor care v-au fost date în competenţă, prin lege. La zi aniversară, vă rog să primiţi urările mele de bine, sănătate şi fericire, însoţite de tradiţionalul „La mulţi ani!". Traian BĂSESCU Preşedintele României


3

Mesajul primului – ministru al României cu ocazia aniversării Zilei Protecţiei civile din România

Societatea românească a cunoscut necesitatea înfiinţării unei instituţii care să asigure protejarea vieţii oamenilor şi a bunurilor acestora, în faţa forţelor naturii, încă de acum 76 de ani. Rolul protecţiei civile în România a crescut de la an la an, dobândind astăzi noi valenţe. Dumneavoastră, angajaţii Protecţiei civile, sunteţi pregătiţi să faceţi faţă eficient intervenţiilor rapide, în pas cu aşteptările semenilor si cu cerinţele societăţii, În ultimii ani, angajaţii Protecţiei civile au intervenit cu profesionalism şi curaj în cazuri limită: inundaţii, alunecări de teren, secetă şi alte situaţii de urgenţă ce au necesitat intervenţii prompte.

Aveţi o meserie de vocaţie, care implică dăruire, curaj şi solidaritate cu oamenii aflaţi în situaţii limită. Astăzi, Protecţia civilă dă încredere şi siguranţă românilor, dovadă fiind misiunile dificile încheiate cu succes. Dumneavoastră, ca profesionişti, cunoaşteţi foarte bine că este important să intervii, dar esenţial este să previi! Din acest considerent, accentul pus pe prevenire trebuie să rămână o constantă a Protecţiei Civile şi a celorlalte servicii de intervenţie rapidă, iar comunicarea rapidă şi voluntariatul trebuie să devină coordonate ale misiunilor dumneavoastră. La acest moment aniversar vă felicit pentru devotamentul şi profesionalismul dovedite în timpul misiunilor şi vă asigur de întreaga mea preţuire. La Mulţi Ani!

Emil BOC Prim ministru al României


4

Mesajul ministrului administraţiei şi internelor cu ocazia aniversării Zilei Protecţiei civile din România

La 28 februarie 2009 se împlinesc 76 de ani de la atestarea documentară a Protecţiei civile din România, zi în care Regele României, Carol al II - lea, aproba, în anul 1933, prin Înaltul Decret Regal nr. 468, Regulamentul Apărării Pasive, consfinţind astfel, înfiinţarea primelor structuri de protecţie civilă. Acest moment aniversar, constituie un minunat prilej de omagiere a curajului înaintaşilor care, cu preţul vieţii, au salvat populaţia aflată în primejdie. De-a lungul celor 76 de ani, slujitorii acestei nobile arme s-au aflat permanent acolo unde semenii noştri au fost în suferinţă, ameninţaţi de numărul tot mai mare al dezastrelor naturale şi catastrofelor, care s-au produs din nefericire tot mai des, afectând întregul cuprins al ţării.

Prezente zi şi noapte la datorie, structurile protecţiei civile, încadrate astăzi în Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, dau dovadă permanent, alături de celelalte componente ale sistemului naţional de management a situaţiilor de urgenţă, de înalt profesionalism şi devotament. Intervenţiile lor specifice contribuie semnificativ la prevenirea pierderilor de vieţi, diminuarea distrugerilor, asigurarea liniştii şi securităţii comunităţii. Activitatea, plină de abnegaţie, a specialiştilor protecţiei civile impune fiecăruia dintre noi un înalt standard de solidaritate umană reamintindu-ne că, România de astăzi s-a făurit prin sacrificiul unui lung şir de generaţii. Pentru fiecare lucrător al protecţiei civile, faptele glorioase ale înaintaşilor trebuie să constituie un imbold pentru dinamizarea activităţilor în direcţia perfecţionării pregătirii profesionale, sub semnul spiritului de sacrificiu, dublat de o înaltă responsabilitate civică. Aveţi de apărat o tradiţie pe care nu o puteţi înfăptui decât prin dăruire exemplară şi prin muncă asiduă, toate puse în slujba celor aflaţi în pericol. La această mare sărbătoare, vă adresez tuturor, celor care purtaţi însemnele protecţiei civile, cele mai alese urări de sănătate, împliniri şi satisfacţii în activitatea profesională, viaţa personală şi a familiilor dumneavoastră. Sunt convins că fiecare cetăţean trăieşte un sentiment de siguranţă ştiind că, zi de zi şi clipă de clipă, sunt vegheaţi de apărători devotaţi care nu precupeţesc nici un efort pentru a le salva viaţa şi avutul, aşa cum s-a întâmplat de fiecare dată, când stihiile naturii s-au dezlănţuit şi au afectat întinse zone ale ţării. De ziua armei dumneavoastră vă urez viaţă lungă, putere de muncă, fericire şi bunăstare alături de cei dragi. La Mulţi Ani!

Dan NICA Viceprim – ministru, ministru al Administraţiei şi Internelor


5

Ordin de zi al Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă la aniversarea a 76 de ani de la înfiinţarea Protecţiei civile din România Aniversăm la 28 februarie Ziua Protecţiei civile, dată la care în anul 1933 s-a semnat Înaltul Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, prin care se înfiinţau primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România. În cei 76 ani de existenţă specialiştii de protecţie civilă şi-au îndeplinit datoria în spiritul respectului faţă de om, dovedind dăruire şi o bună pregătire profesională în numeroase ocazii dificile: cutremure, inundaţii, alunecări de teren, asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată, accidente aviatice sau tehnologice şi alte cazuri de urgenţă. Integrată astăzi ca structură a Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, protecţia civilă din România a desfăşurat un volum impresionant de activităţi menite să ducă la prevenirea şi gestionarea cazurilor de urgenţă, în vederea apărării vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva calamităţilor şi dezastrelor. Aceste acţiuni au fost desfăşurate în condiţii de complexitate şi risc ridicat, determinat de pericolul exploziilor, temperaturilor ridicate, fumului şi gazelor toxice, ori al ameninţării apelor revărsate.

Anul recent încheiat a reprezentat încă unul de manifestare a naturii dezlănţuite, fapt ce a solicitat intervenţia energică şi eficientă a autorităţilor abilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă. În acest scop au fost depuse eforturi susţinute şi consecvente pentru limitarea şi lichidarea evenimentelor, care au solicitat intervenţia inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte instituţii cu competenţe în domeniu. Colaborarea cu structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cu celelalte ministere şi instituţii componente ale Sistemului Naţional al Managementului Situaţiilor de Urgenţă a făcut ca prevenirea şi răspunsul în situaţii de urgenţă să se realizeze rapid şi eficient, punând la adăpost de furia naturii dezlănţuite vieţile oamenilor şi bunurile materiale ameninţate. Cu ocazia Zilei Protecţiei civile din România adresez felicitări pentru rezultatele muncii desfăşurate, tuturor specialiştilor de protecţie civilă, solicitând în continuare îmbunătăţirea permanentă a activităţilor desfăşurate, pentru creşterea continuă a siguranţei cetăţeanului şi a comunităţilor. La Mulţi Ani!

General - locotenent Vladimir SECARĂ Inspector General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă


6

Protecţia civilă din România a luat naştere în urmă cu 76 de ani, sub denumirea de „Apărare pasivă contra atacurilor aeriene", prin înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, având ca scop limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului. De atunci, deşi a trecut prin mai multe forme de organizare. Protecţia Civilă din România a depus întotdeauna eforturi în perfecţionarea măsurilor de ocrotire a populaţiei, a bunurilor materiale şi a mediului, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acestora. Prin acest moment marcăm în primul rând recunoaşterea importanţei muncii depuse de dumneavoastră. Apreciind şi respectând eforturile pe care le depuneţi, preocupările constante de perfecţionare şi vocaţia de a fi mereu utili comunităţii, mă simt onorat, la rândul meu, să vă asigur, şi în continuare, de sprijinul Instituţiei Prefectului. Vă doresc să vă bucuraţi din plin de recunoştinţa celor din jur şi de satisfacţiile pe care această nobilă activitate vi le oferă. Ovidiu Virgil DRĂGĂNESCU Prefectul judeţului Timiş

Aniversarea, an de an, a Zilei Protecţiei Civile, ne oferă prilejul de a rememora momentul istoric în care, prin emiterea Înaltului Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, a fost aprobat Regulamentul Apărării Pasive. Cu ocazia aniversării a 76 de ani de Protecţie Civilă în România, am deosebita plăcere de a transmite întregului colectiv al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT ” al judeţului Timiş sincere felicitări, sănătate şi mult succes în îndeplinirea misiunilor. Consiliul Judeţean va sprijini şi în acest an, eforturile specialiştilor pentru siguranţa cetăţenilor, protejarea mediului ambiant şi a valorilor de patrimoniu. Sunt convins că 2009 va aduce Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT ” al judeţului Timiş noi provocări, legate de acţiunile de pregătire şi colaborare cu parteneri din ţară şi străinătate, dar şi de necesitatea consolidării structurilor de protecţie civilă, pe bază de voluntariat. Constantin OSTAFICIUC Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş


7

ORDINUL DE ZI

al inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş la cea de a 76 – a aniversare a Zilei Protecţiei civile

Aniversarea Zilei Protecţiei Civile ne prilejuieşte rememorarea momentului istoric care a consfinţit înfiinţarea Apărării Pasive din România, când, prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, a fost aprobat regulamentul Apărării contra Atacurilor Aeriene. Tradiţiile Protecţiei Civile au marcat de-a lungul timpului multe evenimente din istoria modernă a României, prin spiritul de sacrificiu dovedit în apărarea vieţii oamenilor şi bunurilor materiale pe timpul conflictelor armate şi în cazul dezastrelor naturale care au lovit ţara noastră în ultima jumătate de secol. La cei 76 de ani, Protecţia Civilă reprezintă o componentă de bază în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, angajată ferm în efortul de modernizare şi eficientizare a structurilor civile şi militare din sistemul judeţean şi local al situaţiilor de urgenţă, în scopul asigurării unui răspuns profesionist cerinţelor gestionării riscurilor din zona de competenţă. În condiţiile în care lumea susţine mai puţin ideea războaielor şi se preocupă tot mai mult de limitarea efectelor produse de dezastre, cooperarea internaţională în domeniul Protecţiei Civile este cu atât mai necesară cu cât dezastrele sunt inevitabile, imprevizibile şi, în egală măsură, fără frontiere. În acest context, al responsabilităţii pentru protejarea fiinţei umane în faţa riscului, Protecţia Civilă din România a manifestat şi manifestă un interes aparte faţă de problematica urgenţelor civile. Este o abordare normală, datorită faptului că România a suferit şi suferă de pe urma dezastrelor naturale şi a celor provocate accidental de om. Numai în ultimul secol al acestui mileniu România a fost afectată de urmările cutremurelor din 1940 şi 1977 care s-au soldat cu mii de morţi şi pierderi materiale estimate la mai multe miliarde de dolari. În ultimele decenii, România şi implicit judeţul Timiş, au fost afectate de inundaţii care au provocat pagube materiale importante şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. În judeţul Timiş există şi un grad moderat de risc seismic datorită faliilor care străbat teritoriul acestuia. Mişcările seismice nu ne-au ocolit. Ultimul cutremur de o intensitate mai însemnată a fost cel din 1991, în zona Banloc.

Fie că s-a chemat Stat Major Judeţean de Apărare Civilă sau Inspectorat Judeţean de Protecţie Civilă, iar din decembrie 2004 Inspectorat Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, acest organism a acţionat întotdeauna cu eroism şi abnegaţie. Legăturile umane de abia stabilite între cadrele militare ale noii instituţii, au fost puse la grea încercare de către inundaţiile catastrofale din anul 2005 din judeţul Timiş. Dacă ar fi să trecem pe scurt în revistă misiunile acesteia, am vedea că alături de prevenire, monitorizare, înştiinţare, avertizare, alarmare, alertare, recunoaştere şi cercetare, aproape toate celelalte misiuni de intervenţie axate pe protejarea vieţii, bunurilor materiale şi spirituale şi ale valorilor de patrimoniu prin evacuare, adăpostire, căutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asistenţă medicală de urgenţă, stingere a incendiilor, depoluare şi decontaminare, filtrare şi transport de apă, iluminat etc. au constituit probe de foc peste care unitatea noastră a trecut cu succes. Activitatea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a fost foarte complexă pe parcursul anului 2008. Pe linia inspecţiei de prevenire a incendiilor şi de protecţie civilă, au avut loc 289 de inspecţii, controale şi acţiuni de prevenire şi stingere şi au fost aplicate un număr de 300 de sancţiuni. Au fost emise 139 de avize, autorizaţii, puncte tehnice şi fişe tehnice. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,BANAT” al judeţului Timiş a intervenit în anul 2008 la 2664 situaţii de urgenţă şi alte evenimente,(în medie 7,30 pe zi) astfel: • 1573 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (59%); • 451 incendii (17%); • 441 arderi necontrolate (16%); • 199 alte situaţii de urgenţă (8%). În anul 2008 s-au înregistrat 5 decese şi 26 de persoane rănite în incendii. Bunurile distruse sunt în valorare de 4,37 milioane lei. În acest an au fost salvate bunuri materiale în valoare de 125,85 milioane lei şi s-au salvat 107 persoane din incendii. În primele două luni ale anului 2009 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a fost solicitat la 715 intervenţii, din care 580 pentru asigurarea ajutorului medical de urgenţă şi descarcerare, cu echipajele SMURD şi 135 de alte intervenţii. Priorităţile stabilite pentru anul acesta de Guvernul României impune acţiuni ferme pentru promovarea transparenţei şi dialogului, instituirea unor forme eficiente de cooperare cu societatea civilă, apropierea de cetăţean şi de aşteptările îndreptăţite ale acestuia. De asemenea, ne propunem participarea la exerciţii de cooperare transfrontaliere cu tematică de limitare şi înlăturare a dezastrelor provocate de inundaţii, cutremure şi alunecări de teren, avarii la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale în cadrul parteneriatelor din cadrul euroregiunii DKMT sau parteneriate bilaterale. Asigurăm autorităţile administraţiei publice locale şi cetăţenii judeţului Timiş că întotdeauna arma noastă va fi omenia, iar deviza „Cu viaţa mea apăr viaţa" va constitui imboldul suprem în îndeplinirea tuturor misiunilor încredinţate. Cu prilejul Zilei Protecţiei Civile adresez întregului personal al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş felicitări pentru activitatea desfăşurată, sănătate şi putere de muncă. La mulţi ani!

General de brigadă dr. Mihai BENGA Inspector şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş


8

Cu ocazia împlinirii a 76 de ani de la înfiinţarea serviciului de protecţie civilă ca serviciu public comunitar aflat în slujba cetăţenilor, am plăcutul prilej de a-mi exprima aprecierea sinceră la adresa activităţii deosebite pe care o desfăşuraţi, a rezultatelor pe care le obţineţi în asigurarea protecţiei cetăţenilor, a bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă. Toate realizările nu ar fi fost posibile fără devotamentul, seriozitatea şi profesionalismul de care daţi dovadă, calităţi recunoscute la nivel naţional şi european. Doresc să îmi exprim satisfacţia pentru buna colaborare între structurile noastre şi vă asigur că jandarmii timişeni vor fi întotdeauna alături şi în sprijinul pompierilor pentru asigurarea unui climat de linişte şi siguranţă cetăţenilor. La mulţi ani!

General de brigadă dr. Ovidiu - Marius MIRON Inspector şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Timiş

A intrat în tradiţie ca la 28 februarie să omagiem Ziua Protecţiei Civile, instituţie relativ tânără, care de-a lungul celor 76 de ani de existenţă şi-a îndeplinit cu cinste misiunile de bază, adaptându-şi din mers structura şi planurile de cooperare cu celelalte forţe cu atribuţii în domeniu. Spiritul de sacrificiu şi profesionalismul cadrelor din protecţia civilă sunt câteva din virtuţile de care au dat dovadă aceşti eroi în lupta lor permanentă cu inundaţiile catastrofale, cutremurele devastatoare sau alunecărilor de teren, virtuţi pe care vin să le salut şi în faţa cărora mă înclin cu respect. Aniversarea celor 76 de ani de existenţă îmi oferă plăcutul prilej de a aduce un omagiu tuturor celor care şi-au sacrificat propria viaţă pentru salvarea oamenilor aflaţi în calea dezastrelor, precum şi cele mai sincere gânduri de bine, putere de muncă şi succese în activităţile specifice muncii pe care o desfăşuraţi în slujba comunităţii. La moment aniversar, doresc să adresez colectivului unităţii urări de sănătate, satisfacţii în viaţa personală cât şi profesională, fericire şi împlinire alături de cei dragi, precum şi tradiţionalul La mulţi ani!

Colonel Alexandru SÎRCA Comandantul Grupării de Jandarmi Mobile Timişoara

În aceste momente emoţionante, de bucurie, din viaţa cadrelor Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT" al Judeţului Timiş, prilejuite de sărbătorirea Zilei Protecţiei civile din România şi a aniversării a 76 de ani de la atestarea documentară a Protecţiei civile, prin înaltul Decret Regal nr. 468, din 28 februarie 1933, îmi revine onoarea şi deosebita plăcere să îmi exprim sentimentul de preţuire faţă de toţi acei eroi care, de cele mai multe ori, redau oamenilor speranţa de viaţă, iar, uneori, îşi riscă propria viaţă pentru a salva alte vieţi. Vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate pentru extinderea şi amplificarea colaborării fructuoase existente şi admirăm rezultatele pe care le-aţi obţinut în urma transformărilor organizatorice, structurale şi conceptuale, prin care aţi reuşit să ridicaţi profesia la rangul de măiestrie. Poliţiştii Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Timiş vă apreciază profesionalismul, vă împărtăşesc bucuria şi vă adresează rugămintea să primiţi urările noastre de sănătate, de împliniri personale şi profesionale, precum şi multă putere de muncă în activitatea de mare răspundere ce o desfăşuraţi permanent, pentru salvarea vieţii şi avutului cetăţenilor, în situaţii nefericite pricinuite de stihiile naturii.

Săndel PALADE Şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş


9

Adevăraţi profesionişti, voi, pompierii militari, interveniţi în cele mai dificile situaţii, incendii, accidente rutiere, asanări de muniţie neexplodată sau inundaţii, demonstrând că salvarea de vieţi omeneşti este scopul vostru primordial. Responsabilităţile pe care le aveţi mă determină să afirm că doar oamenii puternici, caractere adevărate, pot să se dedice unui scop atât de important. Aţi dovedit-o din plin în primăvara anului 2005, când judeţul Timiş a fost lovit de furia apelor. Atunci, pompierii militari şi poliţiştii de frontieră au acţionat împreună în zona calamitată Foeni – Ionel – Cruceni, salvând din faţa puhoaielor sute de vieţi omeneşti şi bunuri. În timp, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Banat” al judeţului Timiş a devenit o structură profesionistă, solidă, matură, experienţa sa instituţională demonstrând că, în pofida dificultăţilor întâmpinate, pompierii militari au reuşit să îşi facă datoria şi să depăşească, prin dăruire, responsabilitate şi devotament, orice obstacol. În acest moment aniversar, ţin să felicit Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Banat” al judeţului Timiş pentru întreaga activitate desfăşurată şi pentru ceea ce aţi reuşit să realizaţi.

Comisar-şef de poliţie Aristotel BĂRĂITARU Şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş

Acum 76 de ani, printr-un act politic responsabil, lua fiinţă serviciul de Protecţie Civilă. Misiunile dificile, desfăşurate de acest serviciu, au asigurat întotdeauna apărarea populaţiei, a valorilor materiale şi culturale importante, a mediului înconjurător. Aceste grupuri de intervenţie ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi-au dovedit rolul şi rostul lor, îndeosebi în inundaţiile catastrofale cu care ne-am confruntat în anii 2000 şi 2005. Pentru spiritul de sacrificiu şi îndârjirea în muncă, curajul de care au dat dovadă în acele momente grele pentru societatea civilă timişeană, în numele Direcţiei Apelor Banat şi al meu personal, le adresez acestor eroi necunoscuţi, din judeţul Timiş, cele mai alese felicitări, urări de sănătate, satisfacţii profesionale şi personale. Mult noroc în acţiunile lor deosebite şi riscante, puse în folosul societăţii româneşti!

Economist Titu BOJIN Directorul Direcţiei Apelor Banat

Agenţia pentru Protecţia Mediului Timiş, la ceas aniversar, îşi exprimă deosebita apreciere pentru activitatea instituţiei dumneavoastră, aceasta având un rol de integrator al managementului pentru situaţii de urgenţă, la nivel local, în calitate de structură de specialitate. Apreciem colaborarea dintre instituţiile noastre în scopul unui front comun a! apărării vieţii, bunurilor şi mediului şi transmitem felicitări pentru profesionalismul cu care, de ani de zile, aţi devenit una dintre principalele instituţii care se bucură de încredere şi aprecieri deosebite din partea populaţiei. Dorim revistei dumneavoastră ani mulţi de apariţii editoriale, succes şi să devină în scurt timp o publicaţie de prestigiu.

Biolog dr. Adina HORABLAGA Director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş


10

De Ziua Protecţiei civile... Anul acesta se împlinesc 76 de ani de când Protecţia civilă din România se dedică nemijlocit cetăţenilor, economiei şi teritoriului ţării, în condiţiile cele mai dificile, în caz de război sau de dezastre. De 76 de ani Protecţia civilă depune toate eforturile în perfecţionarea măsurilor de ocrotire a populaţiei, a bunurilor materiale şi a mediului, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acestora. Protecţia civilă a străbătut un drum lung, până să atingă forma şi conţinutul din prezent, însă obiectivul său a rămas acelaşi. Să ne amintim acum, câteva etape din cei mai însemnaţi ani: Protecţia civilă din România a fost organizată sub denumirea de apărare pasivă contra atacurilor aeriene, prin Înaltul Decret Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, având ca scop limitarea efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului. Mai târziu, la data de 16 august 1946, prin Ordonanţă a prefectului capitalei, apar şi primele norme de conduită pentru populaţie înainte, pe timpul şi după atacurile din aer. La 2 septembrie 1950 se înfiinţează Comandamentul Apărării Pasive a Teritoriului, prin Hotărârea nr. 978 a Consiliului de Miniştri, iar în Decretul nr. 222 din 09.09.1950 al Marii Adunări Naţionale, se preciza „Apărarea Pasivă a Teritoriului constituie totalitatea măsurilor ce trebuie pregătite din timp de pace, aplicate, îmbunătăţite şi completate în timp de război, în scopul prevenirii, limitării şi înlăturării efectelor atacurilor aeriene inamice”, iar „organizarea, dotarea, instrucţia, pregătirea, conducerea şi controlul apărării pasive se exercită de Ministerul de Interne”. În anul 1967 Direcţia Apărării Locale Antiaeriene iese din subordinea Ministerului de Interne şi intră în subordinea Ministerului Forţelor Armate, prin Decretul nr. 711 din 22 iulie. Pe 28 decembrie 1972 apare Legea nr. 14 privind Organizarea Apărării Naţionale, care defineşte că „Apărarea Locală Antiaeriană se organizează în scopul asigurării şi desfăşurării normale a activităţilor economice, politice, sociale şi de ducere a acţiunilor de luptă pe timp de război şi pentru protecţia cetăţenilor şi a bunurilor materiale de orice natură împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi ale armelor obişnuite”. Legea nr. 2/1978 stabileşte că la pregătirea pentru apărarea civilă participă formaţii şi comisii special destinate, care au la dispoziţie mijloace de Intervenţie

specifice, cu uniformă specifică, iar „Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale împotriva efectelor armelor de nimicire în masă şi a armelor obişnuite se asigură printr-un ansamblu de măsuri constând din: înştiinţare şi alarmare, adăpostire, dispersare şi evacuare, mascare, camuflare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice”. În anul 1990, în data 11 mai, România a ratificat Protocoalele adiţionale nr. 1 şi 2 la „Convenţia de la Geneva din 02 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, care la art. 61 stipulează: „prin expresia PROTECŢIA CIVILĂ se înţelege îndeplinirea tuturor sarcinilor umanitare sau a mai multora dintre ele, destinate să protejeze populaţia civilă împotriva pericolelor ostilităţilor sau ale catastrofelor şi s-o ajute să depăşească efectele lor imediate, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acesteia”. La Conferinţa Mondială pe probleme de protecţie civilă de la Yokohama - Japonia, din anul 1994, Organizaţia Internaţională de Protecţie Civilă (I.C.D.O.) a declarat oficial „deceniul internaţional de reducere a efectelor dezastrelor naturale”. Declaraţia de la Beijing, din anul 1998, se referă în mod concret la „protecţia şi asistenţa tuturor celor care se confruntă cu diverse dezastre în secolul al XXI-lea” şi adoptă „Planul mondial de acţiune pentru dezvoltarea protecţiei civile”. România este parte semnatară a declaraţiei finale. Legea nr. 106 privind protecţia civilă din România, apărută la 03 octombrie 1996 stipulează: „activităţile protecţiei civile, se planifică, organizează şi se realizează în concordanţă cu reglementările existente în documentele privind dreptul internaţional la care România este parte”. La 26 octombrie 2000 structurile militare de protecţie civilă trec din subordinea Ministerului Apărării Naţionale în cea a Ministerului de Interne, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 179/2000.


11

La 30 august 2001 se stabilesc criteriile de înfiinţare, organizare şi funcţionare a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, în subordinea consiliilor judeţene, ca structuri unificate, realizate prin reorganizarea inspectoratelor de protecţie civilă şi grupurilor de pompieri militari, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 88, cu completările ulterioare. În baza Ordinului ministrului Administraţiei şi Internelor nr. I/0621 din 01.12.2004 şi S/II/3950 din 20.12.2004, la data de 15.12.2004, inspectoratele de protecţie civilă s-au unificat cu grupurile de pompieri, luând fiinţă inspectoratele judeţene pentru situaţii de urgenţă.

antiaeriană şi a planului special de investiţii aprobat de Consiliul de Miniştrii, în oraşul Timişoara ia fiinţă Punctul de Comandă Judeţean, situat pe strada Cluj, nr. 14. În baza Ordinului ministrului Administraţiei şi Internelor nr. I/0621 din 01.12.2004 şi S/II/3950 din 20.12.2004, la data de 15.12.2004, Inspectoratul de Protecţie Civilă Judeţean Timiş se unifică cu Grupul de Pompieri „BANAT” al judeţului Timiş, luând fiinţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş.

Repere din evoluţia Protecţiei Civile în Banat În perioada 1933-1952 Protecţia civilă a avut componente din structurile Ministerului de Interne şi Ministerului Aerului şi Marinei, fără personalitate teritorială. În baza Decretului prezidiului Marii Adunări Naţionale nr. 24 din 17 ianuarie 1952, a regulamentului apărării locale antiaeriene şi a Ordinului comandantului apărării locale antiaeriene, ia fiinţă, pe teritoriul regiunii Timişoara, Secţiunea apărării locale antiaeriene regională, subordonată nemijlocit comandantului apărării locale antiaeriene. De asemenea, iau fiinţă state majore de apărare locală antiaeriană civile în Lugoj, Caransebeş, Jimbolia, Oraviţa, Orşova, Sânnicolau Mare, Lipova şi în raioanele Caransebeş, Oraviţa, Gătaia, Ciacova, Lipova, Sânnicolau Mare, Pecica, Făget, Moldova Nouă şi Reşiţa. Tot în această perioadă sunt formate state majore de apărare locală antiaeriană civile la întreprinderile de pe raza oraşelor şi raioanelor, în funcţie de numărul de salariaţi, importanţa economică şi dotarea materială. Aceste servicii încep să se diferenţieze pe specialităţi ca sanitar, refacerea avariilor, protecţie-adăpostire, cercetare, protecţie antichimică. Pe baza normelor tehnico-inginereşti de apărare locală

Deşi sărbătorim 76 de ani de la întemeierea acestui serviciu comunitar, protecţia civilă mai are un drum lung de parcurs. Societatea, prin exploatarea continuă a resurselor, prin evoluţia tehnologiei şi lupta pentru supremaţie, lansează zilnic provocări neaşteptate, cu care autorităţile trebuie să se confrunte. O populaţie bine pregătită va fi mai puţin luată prin surprindere de un eveniment inopinat, va acţiona cu mai multă precizie şi promptitudine şi va reveni mai repede la starea de normalitate. Oamenii sunt resursa cea mai de preţ a unei ţări şi valorează mai mult decât terenul şi bunurile materiale la un loc. Oamenii sunt cei care reconstruiesc teritoriul afectat şi de aceea este important ca aceştia să se simtă în siguranţă. Informarea şi executarea corectă exerciţiilor de protecţie civilă duce la reducerea stării de teamă, nesiguranţă şi panică a oamenilor, în cazul unei situaţii de urgenţă şi creşterea încrederea şi respectul faţă de autorităţi. În concluzie, putem afirma că indiferent de mijloacele şi forţele avut la dispoziţie, de-a lungul anilor, protecţia civilă şi-a concentrat şi va continua să îşi concentreze eforturile şi resursele pentru a conştientiza, instrui şi apăra populaţia.

La mulţi ani... de protecţie civilă!

Colonel Ioan CIONTOŞ Adjunct al inspectorului şef


12

INTERVENŢIA ÎN SITUAŢII DE URGENŢĂ - acţiune profesionistă şi de suflet Structurile profesioniste pentru intervenţie în situaţii de urgenţă au dovedit, în nenumărate rânduri, că sunt capabile să îndeplinească, la parametrii de calitate, atribuţiile de apărare a vieţii, bunurilor şi mediului împotriva incendiilor şi a altor dezastre. Îndeplinirea acestor deziderate, nu se poate realiza decât prin efortul personalului propriu, prin implicarea deosebită, zi de zi, prin disciplină, pasiune, devotament şi spirit de sacrificiu. Dacă până la începutul anilor 1990, pompierii erau strict specializaţi pentru intervenţia la incendiu, la ora actuală această activitate reprezintă mai puţin de 30% din totalul acţiunilor. Cele mai reprezentative intervenţii la care „urgentiştii” sunt chemaţi să acţioneze se referă la: • Acordarea primului ajutor medical calificat în situaţii de urgenţă; • Descarcerări din medii ostile; • Accidente rutiere, feroviare, aeriene, chimice sau tehnologice; • Salvări de persoane, animale sau bunuri materiale aflate în pericol; • Intervenţii la inundaţii, cutremure, prăbuşiri ale unor construcţii; • Asanarea muniţiei neexplodate; • Deblocarea căilor de acces, ca urmare a furtunilor sau vijeliilor; • Eşecul utilităţilor publice. Pentru a interveni eficient în astfel de situaţii deosebit de complexe, unitatea noastră acţionează pentru: • Scurtarea timpului de răspuns (sub 15 minute); • Specializarea personalului pe tipuri de risc;

• Creşterea eficienţei acţiunilor de intervenţie desfăşurate de către Serviciile Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă şi Serviciile Profesioniste pentru Situaţii de Urgenţă; • Mai bună cooperare cu forţele specializate din cadrul altor structuri; • Informarea şi educarea preventivă a populaţiei; • Extinderea relaţiilor de cooperare cu structurile similare din alte ţări. O importanţă deosebită în ducerea acţiunilor de intervenţie o are şi dotarea tehnică, care la momentul de faţă este pe un drum ascendent. Noile autospeciale intrate în dotare, utilaje, accesorii şi echipamente specifice pentru intervenţia pe tipuri de risc, sunt deosebit de utile şi performante, lucru demonstrat şi de scurtarea timpului de răspuns, dar şi prin creşterea eficienţei şi siguranţei în exploatare. În desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, există trei principii de bază şi anume: PROFESIONALISM, EFICIENŢĂ şi SOLIDARITATE, acestea fiind cuvintele cheie care trebuie să caracterizeze orice salvator. În condiţiile în care în judeţul Timiş există aproape toate riscurile existente la nivel mondial, este imperios necesar ca acestea să fie menţinute în limite acceptabile şi să fie diminuate cât mai mult, prin activitatea de prevenire, precum şi prin intervenţii eficiente. Meseria de salvator este prin excelenţă o meserie de suflet, dedicată oamenilor aflaţi în situaţii dificile. Este şi normal ca încrederea populaţiei în structurile profesioniste de intervenţie să fie la cele mai înalte cote, fapt care ne onorează şi totodată ne obligă. Colonel Alexandru CIOBOTARU Prim adjunct al inspectorului şef


13

Analiza situațiilor de urgență pe anul 2008

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,BANAT” al judeţului Timiş a intervenit la 2664 situaţii de urgenţă şi alte evenimente, (în medie 7,30 pe zi) astfel: • 1573 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (59%); • 451 incendii (17%); • 441 arderi necontrolate (16%); • 199 alte situaţii de urgenţă (8%). În anul 2008, comparativ cu anul 2007, numărul intervenţiilor a crescut cu 54,17%, respectiv de la 1728 de intervenţii în 2007, la 2664 în 2008. În anul 2008, în judeţul Timiş au avut loc 451 incendii ( în medie 1,24pe zi), faţă de 407 de incendii produse în anul 2007, creşterea fiind de 10,81%. Din cele 451 de incendii, 302 (74,20% ) s-au produs la gospodării cetăţeneşti, anexe, terenuri şi mijloace de transport ale acestora, din care 72 (23,84%) reprezintă incendii la mijloace de transport. Din totalul incendiilor produse la gospodăriile populaţiei, 159 (52,65% ) au avut loc în mediul rural şi 143( 47,35) în mediul urban. Comparativ cu anul 2007, numărul incendiilor izbucnite la gospodăriile cetăţeneşti au crescut cu 12,26%, astfel în mediul urban au crescut cu 8% iar în mediul rural au crescut cu 16%. Din totalul incendiilor, după tipul proprietăţii , 14% au avut loc pe domeniul public al statului, 19% pe domeniul privat, iar 67% au avut loc la proprietăţi individule ( locuinţe, anexe, bunuri, mijloace de transport). Pierderi și salvări de persoane și bunuri în incendii În anul 2008 s-au înregistrat 5 decese şi 26 de persoane rănite în incendii, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007, când s-a înregistrat 13 decese şi 6 răniţi. Bunurile distruse sunt în valorare de 4,37 milioane lei. În acest an au fost salvate bunuri materiale în valoare de 125,85 milioane lei şi s-au salvat 107 persoane din incendii. Intervenții ale Serviciilor pentru Situații de Urgență Comparativ cu anul 2007, numărul incendiilor la care au participat serviciile voluntare şi private au crescut cu 39%, iar totalul intervenţiilor la care au participat serviciile voluntare şi private au crescut cu 158%, respectiv de la 112 intervenţii la 289 intervenţii .Cu toate acestea numărul intervenţiilor la care participă serviciile voluntare şi private se menţine scăzut.

În concluzie, făcând o analiză a incendiilor pe anul 2008 se poate afirma că: • deţinem locul 5 în ţară la numărul de incendii înregistrat; • ne situăm sub media timpului de răspuns la incendii înregistrat pe ţară (13,36 min. faţă de 15 min.). Acest aspect este deosebit de important întrucât reprezintă un indicator de performanţă. • am înregistrat doar 5 decedaţi şi 26 răniţi • ne situăm pe locul 6 la bunuri protejate • ne situăm pe locul 5 la incendii stinse de S.V.S.U./S.P.S.U În acest an, se constată o creştere semnificativă a arderilor necontrolate, judeţul nostru aflându-se pe locul 7 în ţară. Singurul aspect pozitiv ce poate fi remarcat este creşterea participării S.V.S.U., de la 30 intervenţii în 2007 la 190 intervenţii în 2008 (+533%). Situaţia are drept cauze atât nerespectarea legislaţiei specifice în domeniu de către cetăţeni, cât şi neimplicarea autorităţilor publice locale, conform atribuţiilor legale pentru controlarea respectării legii. Este necesar a se căuta soluţii noi împreună cu autorităţile publice locale pentru conştientizarea populaţiei cu privire la aplicarea prevederilor legale pentru arderea miriştilor şi vegetaţiei ierboase, prevenirea riscurilor generate de incendierea vegetaţiei uscate de pe terenurile agricole, precum şi sancţionarea în cazul încălcării prevederilor legale. Serviciile mobile de urgență, reanimare și descarcerare Comparativ cu anul 2007 numărul cazurilor de urgenţă la care au participat echipaje S.M.U.R.D. a crescut cu 84% ( de la 854 de cazuri în 2007, la 1573 în 2008), iar numărul total al persoanelor asistate cu 14%. Din cele 1573 persoane asistate 108 au fost copii. Îngrijorătoare este ponderea persoanelor asistate la accidente rutiere: 34%, adică 485 adulţi şi 51 copii. Alte evenimente În anul 2008 s-au înregistrat 197 intervenţii pentru alte situaţii de urgenţă, precum: • 57 misiuni pirotehnice; • 36 inundaţii; • 28 sablare carosabil; • 17 salvare animale; • 59 alte evenimente.

Colonel Gheorghe CÎMPEANU Şeful Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş


14 „Toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor trebuie să îşi asume responsabilitatea de a nu se expune fără măsuri de precauţie riscului la inundaţii şi nici să contribuie la sporirea acestui risc.” Hotărârea Guvernului României nr. 1854 din 22 decembrie 2005

CENTRUL REGIONAL ŞI TRANSFRONTALIER DE PREVENIRE ŞI INTERVENŢIE ÎN CAZ DE INUNDAŢII În primăvara anului 2005, judeţul Timiş a fost puternic afectat de inundaţii, cu efecte devastatoare asupra bunurilor imobile şi cu suferinţe ale oamenilor care şi-au văzut casele înecate de viitură. Populaţia afectată nu a fost pregătită corespunzător pentru a face faţă unor asemenea inundaţii, iar autorităţile nu deţineau dotările necesare pentru o intervenţie rapidă şi eficientă. Deşi nu au existat pierderi de vieţi omeneşti, pagubele materiale au fost însemnate. Această experienţă a reprez entat un semnal de a l a r m ă p e n t r u autorităţi, care au demarat mai m u l t e demersuri pentru prevenirea şi pregătirea unor astfel de situaţii, în viitor. Consiliul Judeţean Timiş a realizat Centrul Regional şi Transfrontalier de Prevenire şi Intervenţie în caz de Inundaţii (CRTPI), cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, în cadrul Programului Phare 2004, Cooperare Transfrontalieră România – Ungaria, cu un buget total de 850.000 euro. Proiectul îşi propune să creeze şi să operaţionalizeze, în judeţul Timiş, o structură instituţională şi un sediu de coordonare-cooperare şi suport logistic, la nivel transfrontalier şi regional. Aria geografică de acţiune imediată a noii structuri instituţionale, cuprinde zona transfrontalieră, formată de teritoriul judeţelor româneşti Timiş, Arad, Bihor şi a judeţului maghiar Csöngrad, cu posibilitatea extinderii pe o zonă transfrontalieră

mai largă, dar şi pe teritoriul naţional al României. Grupurile ţintă avute în vedere sunt populaţia, instituţiile şi agenţii economici localizaţi în zonele de risc la inundaţii, din judeţele româneşti Timiş, Arad, Bihor şi din judeţul maghiar Csöngrad. Acest Centru are ca scop coordonarea în zona transfrontalieră a măsurilor de prevenire şi intervenţie în caz de inundaţii. Partenerii Consiliului Judeţean Timiş în acest proiect: • Societatea de Utilitate Publică „Agenţia de Dezvoltare Euroregională • Dunăre – Criş – Mureş – Tisa”; • Consiliul Judeţean Arad; • Consiliul Judeţean Bihor; • Direcţia Apelor Banat; • Direcţia Apelor „Crişuri” Oradea. Principalele activităţi şi rezultatele obţinute prin implementarea proiectului: Sediul Centrului a fost reabilitat şi amenajat pe un amplasament (proprietate a Consiliului Judeţean Timiş), situat la 2 km de municipiul Timişoara, pe partea dreaptă a DJ 595. În urma execuţiei lucrărilor de reabilitare, au rezultat: • spaţii corespunzătoare pentru birourile în care se va desfăşura activitatea tehnică şi administrativă; • spaţii de garare pentru vehicule specializate; • spaţii de depozitare pentru dotări şi echipamente specifice de intervenţie; • utilităţile necesare; • căile de acces.


15

Achiziţionarea de mijloace de intervenţie, utilaje, echipamente: • 2 autocamioane pentru transport persoane şi echipamente; • o autocisternă pentru apă; • 4 ambarcaţiuni din fibră de sticlă; • 2 bărci gonflabile; • un autoturism de teren; • motopompe evacuare apă murdară, de diferite debite; • electropompe de evacuare apă murdară, de diferite debite; generatoare de curent; • pontoane; un sistem de colectare substanţe poluante lichide; • sistem de iluminat cu proiectoare; • echipamente de semnalizări şi telecomunicaţii; • echipamente de protecţie pentru echipa de intervenţie; • tehnică de calcul (hardware şi software); • mobilierul necesar. Utilajele şi mijloacele de intervenţie achiziţionate vor fi utilizate, atât în situaţii de urgenţă, cât şi pentru instruiri. În cadrul proiectului a fost elaborată lucrarea „Proceduri de cooperare transfrontalieră şi regională pentru situaţii de urgenţă la inundaţii”. Procedurile specifice de cooperare şi de acţiune în situaţii de inundaţii, calamităţi care pot afecta viaţa socio-economică în judeţele transfrontaliere, au fost aprobate de către consiliile judeţene partenere de proiect.

Prin cooperare, partenerii au convenit asupra organizării instituţionale a Centrului, respectiv asupra cadrului juridic de operaţionalizare şi a regulamentului de funcţionare a acestuia. S-a stabilit organigrama centrului şi s-a angajat personalul de deservire al acestuia. 20 de formatori, din cele trei judeţe partenere româneşti, au fost instruiţi de către Direcţia Judeţeană Csöngrad de Protecţie împotriva Catastrofelor – colaboratorul partenerului transfrontalier, Societatea de Utilitate Publică a Euror e g i u n i i Dunăre – Criş – Mureş - Tisa. Aceştia vor instrui, la rândul lor, responsabilii pentru situaţii de urgenţă din administraţiile publice locale şi voluntarii pentru intervenţii. Rezultatele proiectului au fost diseminate prin pagina web a proiectului şi prin distribuirea materialelor de promovare în cadrul unor evenimente publice, organizate în cele patru judeţe partenere. S-au distribuit pliante, broşuri, CD-uri de prezentare. De asemenea au avut loc conferinţe şi comunicate de presă. Centrul va funcţiona în subordinea Consiliului Judeţean Timiş şi are ca scop pregătirea unităţilor de intervenţie în caz de calamităţi şi popularizarea măsurilor de prevenire, avertizare şi intervenţie în caz de inundaţii, utilizând experienţa formatorilor instruiţi în cadrul proiectului şi materialele informative din domeniul situaţiilor de urgenţă.

Locotenent colonel Nicuşor ŞTEFAN


16

PROTECŢIA CIVILĂ ÎN SLUJBA COMUNITĂŢII Preocupări pentru soarta populaţiei civile în situaţii de război, au existat de-a lungul întregii noastre istorii, încă înainte de înfiinţarea oficială a apărării civile. Instinctul de conservare (şi de apărare în acelaşi timp) a fiinţei umane în situaţii de pericol, manifestat şi transmis din generaţie în generaţie de către comandanţii de oşti, de populaţia însăşi, a făcut ca poporul român, aşezat în calea tuturor furtunilor, să dăinuie de mii de ani pe aceste meleaguri. În marea lor majoritate, acţiunile militare erau precedate de evacuarea populaţiei neluptătoare (bătrâni, femei, bolnavi, copii) sau a bunurilor materiale, din calea năvălitorilor. Primele mărturii scrise despre protecţia populaţiei în caz de război le întâlnim în Scrisoarea lui Neagoe Basarab (15121561) către fiul său Teodosie, în care spunea: „Iar feciorii boiarilor tăi şi a slugilor să fie înapoi de unde se va da războiul. Iar să nu cumva să laşi feciorii boiarilor şi ai slugilor tale înainte şi tu să te dai să faci înapoi şi aceea să cază în mâna vrăjmaşilor tăi în robie. Pentru aceea te învăţ fătul meu. Feciorii şi fetele şi femeile boiarilor şi slugilor tale să fie mai îndărăt, iar războiul să-l faci să fie în faţă”. Evoluţia ulterioară a modului de acţiune pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale este în strânsă legătură cu evoluţia ştiinţei şi, în mod deosebit, cu evoluţia modului de desfăşurare a războaielor. Primul război mondial a adus o serie de elemente noi care au influenţat mai târziu modul de organizare a protecţiei populaţiei şi a bunurilor materiale. Elocvente în acest sens sunt cel puţin două elemente: folosirea unui nou mijloc de ducere a acţiunilor militare – avionul - şi folosirea, în mod organizat, a substanţelor toxice de luptă. Este pentru prima dată când se trage concluzia că, în situaţii de conflict, sunt afectate nu numai armatele beligerante, ci şi o bună parte a populaţiei civile, şi de aici rezultă necesitatea protejării acesteia. Noile condiţii create după decembrie 1989, aplicarea prevederilor Convenţiei din 1949, de la Geneva, precum şi afilierea la diferitele organisme O.N.U., N.A.T.O. şi Uniunea Europeană, cu responsabilităţi în domeniul protecţiei civile, au impus o nouă concepţie şi

conducere a Protecţiei civile în România şi alinierea la noile normative cu aplicabilitate pe plan internaţional. În condiţiile în care lumea susţine mai puţin ideea războaielor şi se preocupă tot mai mult de limitarea efectelor produse de dezastre, cooperarea internaţională în domeniul Protecţiei civile este cu atât mai necesară cu cât dezastrele sunt inevitabile, imprevizibile şi, în egală măsură, fără frontiere. În contextul responsabilităţii pentru protejarea fiinţei umane în faţa riscului, Protecţia civilă din România a manifestat şi manifestă un interes aparte faţă de problematica urgenţelor civile. În ultimele decenii, România (şi implicit judeţul Timiş), a fost afectată de inundaţii care au provocat pagube materiale importante şi chiar pierderi de vieţi omeneşti. În judeţul Timiş există şi un grad moderat de risc seismic, datorită faliilor care străbat teritoriul acestuia. Mişcările seismice nu ne-au ocolit. Ultimul cutremur de o intensitate mai însemnată a fost cel din 1991, în zona Banloc. Fie că s-a chemat Stat Major Judeţean de Apărare Civilă sau Inspectorat Judeţean de Protecţie Civilă, iar din decembrie 2004 Inspectorat Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, acest organism a urmărit îndeaproape perfecţionarea pregătirii de intervenţie, organizând de-a lungul timpului exerciţii şi aplicaţii comune de protecţie civilă, precum şi exerciţii de cooperare transfrontaliere cu tematică de limitare şi înlăturare a dezastrelor provocate de inundaţii, cutremure şi alunecări de teren, avarii la construcţii hidrotehnice şi poluări accidentale. Nu au fost ocolite nici exerciţiile desfăşurate pentru limitarea şi înlăturarea efectelor unor accidente feroviare sau rutiere, catastrofe aviatice precum şi de testare a planurilor de urgenţă externă pentru intervenţia în cazul unor accidente majore, în care sunt implicate substanţe periculoase. Atât pe parcursul exerciţiilor, dar mai ales pe timpul intervenţiei în situaţii de urgenţă, s-au manifestat o serie de neajunsuri şi greutăţi, care au determinat condiţionări ale îndeplinirii misiunilor, după cum urmează: a) condiţionări din punct de vedere tehnic - lucrările de hidroamelioraţii sunt învechite, în ultimii ani alocându-se foarte puţine fonduri pentru întreţinerea acestora, fapt ce a determinat ca în multe cazuri acestea să cedeze; - lipsa unui sistem performant de monitorizare electronică a nivelului apei şi debitelor râurilor determină transmiterea cu întârziere a acestora, de către specialiştii de la Direcţia Apelor Banat; - sirenele electrice de alarmare din judeţul Timiş sunt învechite (generaţia anilor 60 – 70), fiind foarte greu de întreţinut datorită lipsei pieselor pentru reparaţie; zona de acoperire acustică a acestora este mărginită la arealul localităţilor de reşedinţă ale comunelor, satele aparţinătoare fiind nevoite să folosească alte mijloace de alarmare


17 (clopote, toacă, sirene manuale etc.) care sunt ineficiente; - dotarea I.S.U. Timiş cu tehnică de intervenţie la inundaţii (veste de salvare, colaci de salvare, costume de lucru în apă, cizme lungi din cauciuc, pompe de mare capacitate, grupuri electrogene etc.) este precară, iar cea la cutremur (dispozitive de detecţie a persoanelor surprinse sub dărâmături, miniescavatoare, buldozere, dispozitive de salvare de la înălţime, perne pneumatice, dispozitive de ridicat etc.) aproape inexistentă. Aceste aspecte determină greutăţi mari în salvarea persoanelor surprinse de situaţiile de urgenţă; - lipsa acută de corturi şi cazarmament, mijloace de păstrare a apei potabile, toalete ecologice provoacă mari greutăţi în organizarea taberelor de sinistraţi; - ecarisarea animalelor moarte se execută de către personal de regulă nespecializat, cu tehnică improvizată, fără mijloace de protecţie individuală, punând în pericol sănătatea forţelor de intervenţie; - lipsa mijloacelor speciale pentru evacuarea animalelor mari (bacuri plutitoare, pontoane, platforme de îmbarcare şi debarcare, mijloace de transport şi trailere speciale) determină imposibilitatea salvării şi evacuării acestora în raioane sigure; - lipsa unui sistem performant de comunicare prin radio cu acoperire în tot judeţul, determină greutăţi foarte mari în conducerea forţelor de intervenţie, care în asemenea situaţii sunt foarte dispersate. b) condiţionări din punct de vedere organizatoric - lipsa spaţiilor de cazare şi pregătire a hranei pentru sinistraţi şi dotarea rapidă a acestora cu echipament uscat, cazarmament etc., determină improvizaţii care pun în pericol sănătatea persoanelor evacuate; - erodarea autorităţii organelor administraţiei locale, determină mobilizarea cu mare greutate a forţelor de intervenţie; - neîncrederea şi suspiciunea populaţiei în capacitatea organelor administraţiei locale de a gestiona corespunzător primirea, depozitarea şi repartizarea ajutoarelor determină mari disfuncţionalităţi, nervi inutili şi reclamaţii la eşaloane superioare; - tendinţa populaţiei afectate de a stoca mai multe alimente primite ca ajutoare decât ar consuma în

mod real, (chiar dacă nu există condiţii de păstrare a acestora), poate determina apariţia unor toxiinfecţii alimentare; - pasivitatea şi dezinteresul unei părţi a populaţiei, lipsa solidarităţii cu cei din jur d e t e r m i n ă aşteptarea oamenilor ca „alte organe să le rezolve toate problemele” (de regulă primăria, poliţia, personalul încadrat în inspectoratele pentru situaţii de urgenţă etc.); În concluzie, este necesară colaborarea mult mai eficientă a forţelor subsistemului local de management al situaţiilor de urgenţă, având în vedere lipsa acută de mijloace tehnice şi mai ales financiare. De asemenea, în organizarea taberelor trebuie să se ţină cont de toate necesităţile pe care le are populaţia sinistrată: cazare, apă, hrană, asistenţă medicală şi religioasă, transmiteri poştale, efectuarea plăţilor restante la curent, telefon, bancă, alte cheltuieli, asistenţa psihosocială la dezastre etc. Este nevoie de instituirea unor programe naţionale de dotare eşalonată a inspectoratelor cu tehnică şi mijloace de intervenţie adaptate tipurilor de risc regional, consolidarea lucrărilor de hidroamelioraţii existente şi demararea unor lucrări de investiţii noi, în care să se implice mult mai mult administraţia centrală, administraţia locală alocând fonduri neînsemnate în acest sens, altfel managementul performant al situaţiilor de urgenţă rămâne doar la nivelul unui deziderat.

Colonel Dănuţ ILIE

Locotenent colonel Nicuşor ŞTEFAN


18

POLITICA DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR MAJORE

Politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) este concepută ca un document de maximă importanţă pentru un obiectiv de tip SEVESO, care deţine şi prelucrează substanţe chimice şi care, în anumite cantităţi şi condiţii devin periculoase datorită proprietăţilor fizicochimice. Principalele categorii de substanţe periculoase sunt: foarte toxice, toxice, oxidante, explozive, inflamabile, foarte inflamabile, extrem de inflamabile şi periculoase pentru mediu. Astfel de substanţe sunt azotatul de amoniu, brom, clor, hidrogen, acid clorhidric, acetilenă, metanol, GPL etc. Cu toate că este obligatoriu pentru un număr restrâns de operatori economici, un astfel de document poate fi util şi în alte situaţii de risc printr-o adaptare corespunzătoare. Orientativ, conţinutul PPAM poate avea următoarea structură: 1. Politica operatorului economic şi linii conducătoare: • evitarea producerii de accidente tehnice şi limitarea urmărilor negative; • strategia operatorului în vederea atingerii anumitor obiective de securitate; • prezentarea politicii operatorului în primul rând faţă de angajaţii proprii; • validitatea ei să fie accentuată prin semnătura conducerii operatorului economic. 2. Posibilele pericole în obiectiv • identificarea posibilelor pericole;

• evaluarea acestora din punct de vedere al relevanţei lor tehnice. 3. Poziţia geografică • prezenţa unor zone de locuit, căi de comunicaţii importante, vecinătăţi industriale; • particularităţi ale amplasamentului (cutremure, inundaţii, alunecări de teren etc.). 4. Substanţe periculoase • lista completă a substanţelor periculoase; • cantităţile şi forma lor fizică; • parametrii tehnici privind securitatea (limite de explozie, temperatura de ardere, temperatura de aprindere, energia minima de aprindere etc.); • parametrii care descriu efectele (toxicitate, efectele pe termen lung). 5. Tipul procesului, respectiv al activităţii • prezentarea instalaţiilor, părţilor de instalaţii • prezentarea activităţilor relevante din punct de vedere al pericolelor. Planuri pentru situaţii de urgenţă Obligaţia de a elabora planuri de alarmă şi de protecţie împotriva pericolelor este valabilă pentru obiectivele cu riscuri industriale dar şi pentru cele care se găsesc în zona de influenţă a factorilor naturali de risc. Planurile pentru situaţii de urgenţă vor conţine cel puţin următoarele puncte: • Stabilirea măsurilor de protecţie împotriva pericolelor; • Concepţia pentru evacuare şi salvare; • Identificarea şi delimitarea evenimentelor pe


19

situaţii de urgenţă; • Colaborarea cu autorităţile competente; • Stabilirea structurilor pentru coordonarea activităţilor în cazul producerii unui eveniment; • Existenţa unui punct central de coordonare în cazul producerii unui eveniment; • Simulări (exerciţii neanunţate). Pentru a verifica dacă obiectivele conceptului de securitate au fost atinse şi dacă măsurile sunt implementate, se iau următoarele măsuri: • verificarea posibilităţilor de realizare a măsurilor organizatorice; • sistematizarea situaţiilor periculoase şi a situaţiilor care pot duce la accidente, prin implicarea intensă a angajaţilor (de ex. sugestii de îmbunătăţire). STUDIU DE CAZ Un operator economic deţine cantităţi semnificative de substanţe, care, revărsate sau incendiate, pot fii periculoase pentru sol şi aer. Operatorul economic este de tip SEVESO, cu risc minor şi în conformitate cu prevederile legislaţiei SEVESO, trebuie să deţină PPAM. Ţinta proprietarilor nu este să aducă înstalaţiile în stare de funcţionare, până la soluţionarea juridică a dreptului de proprietate. Între timp s-au luat măsuri de conservare a instalaţiilor, asigurându-se paza acestora şi supravegherea lor de către personalul angajat. Amplasamentul ar deveni interesant din punct de vedere imobiliar, dacă se depăşesc anumite probleme de mediu (ex.: poluarea în profunzime a solului, existenţa unor instalaţii subterane cu nămoluri cu conţinut de metale grele, eliminarea a mii de tone de deşeuri etc.). Proprietarii patrimoniului întocmesc un plan pentru recuperarea banilor investiţi (prin actul de vânzare / cumpărare) şi pentru realizarea profitului : • angajează un operator economic, cu care realizează un program pentru eliminarea substanţelor periculoase;

• stabilesc un program pentru desfiinţarea instalaţilor tehnologice, pe măsură ce se elimină substanţele periculoase şi se eliberează acceptul pentru intervenţie; • obţin avizele legale de la autoritatea locală de mediu; • preconizează amenajarea unui cartier rezidenţial cu locuinţe colective, după eliberarea terenului. Discuţii: Prin comparaţie, între structura unei Politici de Prevenire a Accidentelor Majore şi studiul de caz al unui operator economic obişnuit în economia românească, rezultă câteva întrebări: Directiva Consiliului 96/82/CE se adresează în aceiaşi măsură unui operator economic care are activitate economică şi unui operator economic care nu are activitate (falimentar) ?

Ce ar trebui să întreprindă un operator economic falimentar, fără resurse financiare, dar cu cantităţi mari de deşeuri? Să întocmească PPAM? Cum poate să o implementeze (lipsesc resurse financiare pentru investiţii şi reparaţii, personal de specialitate)? Care ar trebui să fie poziţia autorităţilor? Problemele de tip SEVESO sunt într-o continuă actualizare. Operatorii economici, societatea civilă şi autorităţile trebuie să comunice permanent pentru evitarea producerii de accidente tehnice şi limitarea urmărilor negative ale acestora.

Locotenent colonel inginer Mircea VICĂ


20

Protecţia populaţiei prin adăpostire

Protecţia prin adăpostire se realizează în scopul ocrotirii cetăţenilor împotriva atacurilor inamicului şi a efectelor unor dezastre şi se asigură prin lucrări special constituite (puncte de comandă şi adăposturi de protecţie civilă) precum şi în subsolurile amenajate ale clădirilor şi în alte spaţii care se amenajază în acest scop (tuneluri tehnice, galerii edilitare, staţii de metrou etc.). Adăposturile de protecţie civilă se execută în: • Subsolurile construcţiilor industriale sau ale anexelor acestora; • Subsolurile construcţiilor social-culturale, administrative, instituţiilor de învăţământ, spitalelor; • Subsolurile clădirilor de locuit; • Spaţii libere (parcuri, grădini etc.) ca adăposturi independente. În cazuri deosebite, se admite folosirea demisolurilor şi chiar a parterului unor construcţii. În prezent, conform prevederilor legale, noile clădiri sau clădirile existente extinse, trebuie să fie prevăzute cu adăposturi de protecţie civilă, în limita a 5% din valoarea investiţiei. Criteriile ce determină obligativitatea proiectării şi realizării adăposturilor de protecţie civilă în cadrul noilor construcţii sunt precizate în „Instrucţiuni tehnice privind avizarea investiţiilor în construcţii pe linii de protecţie civilă”. Gradul de protecţie al adăposturilor de protecţie civilă se asigură în mod diferenţiat şi se stabileşte în funcţie de importanţa localităţilor şi unităţilor economice, conform pregătirilor Legii Protecţiei Civile şi conform „Normelor tehnice privind proiectarea şi executarea adăposturilor de protecţie civilă în subsolul construcţiilor noi.

REGULI ŞI CRITERII DE AMPLASARE A ADĂPOSTURILOR.

• Să fie amplasate la o distanţă de cel mult 300 m de locuinţă sau 5 minute de mers; • Să fie amplasate la o distanţată corespunzătoare de depozitele de materiale explozive şi inflamabile, de rezervoarele cu substanţe toxice, astfel încât distrugerea sau avarierea acestora să nu pună în pericol viaţa ocupanţilor; • Să fie amplasate pe terenuri uscate şi drepte, nu pe terenuri inundabile (cu ape freatice de suprafaţă) sau expuse pericolului de alunecări de teren, în zone cu pericol exploziv şi de incendiu, în văi sau viroage; • Să fie construite astfel încât pereţii exeriori ai adăpostului să fie cât mai mult posibil în contact direct cu pământul; • Să fie amplasate în cea mai rezistentă parte a clădirii, care asigură un grad de protecţie sporit şi la lovitura directă a bombelor explozive; • Să se asigure ieşirea de salvarea în afara zonei de dărâmături, reprezentând 1/3 din înălţimea construcţiei din beton sau 1/2 din înălţimea clădirilor din cărămidă; • Să fie complet îngropate în pământ, cu nivelul inferior al planşeului la nivelul terenului.

Căpitan inginer Florin POTARNICHIE

PRINCIPII DE REALIZARE A ADĂPOSTIRII

• Adăpostirea populaţiei şi a bunurilor materiale se planifică din timp de pace şi se realizează în funcţie de fondurile aprobate. În cazul atacului prin surprindere, personalul şi salariaţii se vor adăposti în adăposturile existente sau chiar pe culoarele sau la parterul clădirilor. În cazul unui atac anunţat, după decretarea stării de război, personalul şi salariaţii se vor adăposti în adăposturile amenajate pe plan local, construite conform planului de mobilizare sau la subsolurile construcţiilor. • Măsurile privind adăpostirea populaţiei se cuprind în planurile de protecţie civilă, în care se întocmesc grafice ale sistemului de adăpostire care se realizează în timp de război.


21

MISTERUL FULGERELOR GLOBULARE Una din dintre cele mai puţin frecvente cauze de incendiu, dar poate cea mai misterioasă dintre ele este fulgerul globular. Pe suprafaţa Pămîntului se produc anual aproximativ 16 milioane de furtuni cu descărcări electrice. Pe lângă fulgere, trăsnete şi tunete, fenomene cu care suntem obişnuiţi, apar şi fulgerele globulare, discuri de foc cu un comportament ciudat, deseori asociate cu OZN-urile. Fulgerul sferic e un glob de foc, de culoare alb-albastruie, portocalie, galbenă, roşie, roz, gri, cu diferite mărimi şi forme. Marginile sunt uşor estompate şi uneori nucleul este mai clar, fiind vizibile chiar şi la lumina zilei. Mingile de foc sunt atrase de obiecte metalice, linii telefonice, garduri de sârmă etc..Fenomenul apare, de obicei, în timpul sau imediat după o furtună cu tunete şi fulgere. În general, ele durează mai putin de 5 secunde, dar s-au înregistrat şi cazuri de mai mult de 3 minute. De la începutul studiului asupra fulgerului globular, s-au raportat nenumărate cazuri despre acest fenomen, inclusiv în ţara noastră. „Zeci de persoane de la staţia de căi ferate Palas - Constanţa au „Cifre fulgerătoare! văzut cum un fulger globular, a trecut prin zidurile Biroului de • Fulgerul liniar poate avea o lungime de 1-3 Km. Mişcare. Echipamentele electronice din staţie au fost distruse. [..] • Un fulger are intensitatea curentului de 10-20 KA şi Lucrătorii din staţie au auzit o bubuitură, după care au văzut o tensiunea electrica de 30-200 MV. lumină intensă, mult mai mare decât cea văzută în Biroul de • În fiecare zi, trăsnetul omoară pe întregul glob, 20 de Mişcare. Operatoarea de calcul, care se afla la telex, susţine că în persoane şi răneşte alte 80. timp ce vorbea la telefon a simţit că ceva o curentează foarte uşor • În fiecare minut, globul pământesc este lovit de aproximala ureche. Pentru câteva secunde, comunicarea cu staţia Palas a tiv 1.800 trăsnete. fost întreruptă. A fost nevoie ca panourile TTR şi RTF (folosite • În fiecare secundă, izbucnesc circa 100 de fulgere liniare. pentru comunicarea cu celelalte staţii) să fie conectate pe linii • Probabilitatea medie de a observa un fulger globular în auxiliare. Calculatorul pe care rula sistemul de pe care se primesc timpul unei vieţi medii de 80 de ani e de 0,63%. şi se retransmit informaţii despre mersul trenurilor, s-a ars. • Doar 1% din populaţia Pământului a văzut un fulger Unitatea centrală a unui alt calculator, care nici măcar nu era în globular. funcţiune în acel moment, a fost distrusă în întregime. În rapor- •Cel mai mare fulger globular cunoscut este de aproape doi tul de consemnare a pagubelor se specifica faptul că distrugerile metri în diametru.” au fost provocate de „fenomene meteorologice", lucru confirmat şi www.monitorulsb.ro, 2 septembrie 2006 de Dorin Maer, directorul de infrastructură al CFR.” Enigma sferelor de foc, Camelia ONCIU www.cotidianul.ro, Cotidianul, 4 Iunie 2005 Plutonier adjutant şef Anatolie TORNOREANU Fulger globular la Constanţa, Raul M. Giuglea


22

23

Hartă întocmită de Locotenent Mihai-Ionuț VÂSCU


24

URGENŢA NUCLEARĂ ŞI RADIOLOGICĂ În anul 1903, fizicianul francez Antoine Henri BECQUEREL a descoperit fenomenul de radioactivitate spontană. Prezenţa radioactivităţii determină obţinerea energiei nucleare. Pentru marele public însă, energia nucleară a devenit cunoscută abia după aruncarea celor două bombe atomice asupra Japoniei, în 1945. Tot atunci au fost cunoscute şi efectele radioactivităţi, care pot fii imediate sau pot apărea în timp. Pentru a preveni efectele radiaţiilor în caz de urgenţă nucleară, populaţia trebuie să respecte o serie de măsuri: • Să rămână în casă sau în subsoluri, până la primirea de noi instrucţiuni; • Să părăsească adăpostul doar cu echipament de protecţie: salopetă, căciulă, mănuşi, bocanci/cizme; • Să dezbrace hainele sau echipamentul de protecţie înainte de intrarea în adăpost, sigilându-le într-un sac de plastic; • Să se spele imediat după întoarcerea în adăpost, utilizând sursa de apă curentă; • Să consume alimente care nu au fost expuse radiaţiilor; • Să lase liniile telefonice libere, pentru utilizarea acestora de către autorităţi; Toate informaţiile necesare într-o situaţie de urgenţă nucleară vor fi transmise prin radio, televiziune sau prin sistemul de amplificare al autorităţilor care gestionează situaţia de urgenţă. În caz de evacuare, cetăţenii vor părăsi locuinţele sau locurile de muncă şi se vor deplasa spre locul de

îmbarcare, având asupra lor articole de toaletă, un schimb de haine, pături, medicamente, acte de identitate şi bani. Persoanele cu dizabilităţi, care au nevoie de ajutor la deplasare, vor agăţa la fereastră o bucată de pânză albă (cearşaf, cămaşă, prosop), care să fie vizibilă din stradă. Dacă evacuarea se face cu automobilul personal, trebuie urmată ruta cea mai cunoscută sau cea anunţată la radio, spre unul din principalele Centre de Primire. Dacă se pleacă cu autobuze special desemnate, acestea se vor afla la puncte de îmbarcare anunţate prin mijloacele mai sus amintite. Evacuarea se face spre zone neafectate, unde se află Centrele de Primire. Acestea sunt special amenajate pentru a asigura hrană, adăpost şi asistenţă medicală. Persoanelor expuse la radiaţii trebuie să li se administreze de urgenţă pastile de iodură de potasiu (KI). Dacă este luată la 4 ore după expunere, pastila asigură o reducere a dozei încasate cu 50%. Administrarea de pastile KI trebuie făcută rapid în cazul unei urgenţe. Astfel de pastile vor fi disponibile şi la Centrul de Primire, pentru a fi distribuite. Şcolile din vecinătatea centralelor nucleare vor avea cantităţi suficiente de pastile pentru copii. Personalul şcolilor va administra aceste pastile copiilor, atunci când va fi necesar. Responsabilităţi ale inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă: • Participarea la întocmirea planurilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică. • Pregătirea autorităţilor publice centrale şi locale, instituţiilor publice, operatorilor economici, pentru intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică.


25

Coordonarea întocmirii planurilor pentru evacuarerelocare a populaţiei, a bunurilor materiale şi a animalelor în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică. Pregătirea forţelor de intervenţie din structura IGSU pentru acţiune în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, atât pe teritoriul naţional, cât şi în alte zone din afara ţării, la solicitarea organismelor internaţionale. Pregătirea populaţiei pentru aplicarea măsurilor de protecţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică. Mediatizarea activităţilor de pregătire pentru intervenţie se realizează prin menţinerea unei legături permanente cu mijloacele de informare în masă şi prezentarea corectă şi oportună a tuturor activităţilor, pentru evitarea producerii unor stări de panică în rândul populaţiei, pentru cunoaşterea corectă şi aplicarea măsurilor de comportare în situaţii de accident nuclear sau urgenţă radiologică.

Căpitan inginer Mihai RĂDULESCU

Accident nuclear - eveniment nuclear care provoacă iradierea sau contaminarea populaţiei ori a mediului peste nivelurile admise de reglementările în vigoare; Contaminare radioactivă - contaminarea unui material, a unei suprafeţe, a mediului ori a unei persoane cu substanţe radioactive; în cazul corpului uman, contaminarea radioactivă include atât contaminarea pielii, cât şi contaminarea organelor interne; Urgenţă nucleară - rezultă dintr-o eliberare de radioactivitate, de la o centrală nuclearo-electrică (CNE) şi poate afecta populaţia care trăieşte în aproprierea centralei; Dozimetria – totalitatea metodelor de determinare cantitativă a dozelor de radiaţii, în regiunile în care există sau se presupune că există un câmp de radiaţii, cu scopul de a lua măsuri adecvate pentru protecţia personalului ce îşi desfăşoară activitatea în acea zonă; Radioprotecţia - totalitatea metodelor şi mijloacelor de reducere a efectelor nocive ale radiaţiilor; Decontaminarea - îndepărtarea particulelor radioactive de pe suprafeţele pe care acestea s-au depus, în urma contaminării.


26

O C A S Ă S I G U R Ă , O V I AŢĂ Î N P L U S

Educaţia, din punct de vedere psihologic, este procesul de formare a omului ca personalitate în plan cognitiv, afectiv motivaţional, volitiv, aptitudinal şi atitudinal. Este instrumentul formării individului ca personalitate. În zilele noastre, când schimbările din mediul social sunt fulgerătoare, copiii trebuie pregătiţi atent, cât mai complet, pentru a se integra cu uşurinţă în viaţa socială. Importantă nu este cantitatea de informaţii acumulată de copiii la un moment dat, ci felul în care ştiu să o folosească. Formele de activitate în care sunt antrenaţi copiii, sunt determinante pentru conturarea personalităţii lor şi îi pregătesc pentru protejarea propriilor vieţi. Pentru o educaţie preventivă corectă trebuie valorificată orice oportunitate ivită în viaţa copilului, obişnuindu-l să intuiască pericolele de orice natură şi să le evite. Prevenţia presupune cunoaşterea de către copii a pericolelor ce le pot periclita viaţa şi asigurarea tuturor măsurilor de precauţie, pentru evitarea acestora pentru copii. Educaţia preventivă se află în atenţia Inspecţiei de Prevenire din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin implementarea de programe şi campanii de informare şi conştientizare a populaţiei şi, în special, a elevilor. „O casă sigură, o viaţă în plus” este o astfel de campanie. Ea a pornit de la numărul mare de incendii care se produc la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti, în care victime sunt copiii.

Fie că izbucnesc din cauza neglijenţei ori a neatenţiei părinţilor, fie că izbucnesc din cauze pe care nu le putem controla, incendiile sunt extrem de periculoase, mai ales pentru copii, care se sperie şi nu ştiu cum să reacţioneze. Campania se desfăşoară în perioada 02.12 2008 30.11.2009. Scopul campaniei este scăderea numărului de incendii la locuinţe şi gospodării cetăţeneşti, reducerea numărului de victime în urma incendiilor, cunoaşterea şi exersarea modului de comportare în cazul producerii unui incendiu, cunoaşterea modului de apelare a numărului de urgenţă 112 în cazul producerii unei situaţii de urgenţă în locuinţă, conştientizarea de către populaţie a cauzelor şi împrejurărilor favorizante de incendii în locuinţe, crearea spiritului preventiv prin executarea de către cetăţeni a controlului în propria gospodărie.

Publicul ţintă îl reprezintă copiii din învăţământul preşcolar şi şcolar, inclusiv pentru cei cu dizabilităţi, cu vârste cuprinse între 3 şi 6 ani, respectiv 7 şi 14 ani. Aceşti copii, educaţi şi informaţi de la vârste fragede, au un comportament preventiv la maturitate şi constituie vectori de diseminare a informaţiei în rândul familiilor lor. Modalităţile de transmitere a informaţiei sunt diverse: filme audio-video, broşuri, cărţi de colorat, cărţi de joc, calendare, manuale vorbite. Filmele au tematică variată şi prezintă comportamente corecte, ce trebuie abordate în cazul unei situaţii de incendiu (ex.: comportamentul într-o încăpere în care s-a produs un incendiu, comportamentul într-o încăpere în care a pătruns fum de incendiu, evacuarea dintr-o clădire în care s-a produs un incendiu). Materialele didactice vin în sprijinul dascălilor şi contribuie la formarea şi conturarea comportamentului adecvat al elevilor, într-o situaţie de incendiu. Educaţia preventivă cere permanenţă, de aceea trebuie evitate sincopele în procesul de formare a copiilor şi trebuie să se realizeze o bună dinamică în relaţia educator – copiii – părinţi – comunitate. „Pentru ca un copil să devină om, trebuie ca din copilărie să educi în el omul, altfel va rămâne copil neajutorat toată viaţa”.(Rabindranat TAGORE).

Sublocotenent Nicoleta NEGREI


27

Pompiér – scurte reduceri la umanitate Pompiér – persoană care face parte dintr-un corp (militar sau civil) special instruit şi dotat pentru a stinge incendiile. O definiţie fragmentară şi superficială a ceea ce reprezintă astăzi pompierul, şi, cu atât mai mult, instituţia pompierilor, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Din punct de vedere uman, pompierul este un om de rând, omul de lângă fiecare dintre noi. El poate fi prietenul cel mai bun, omul de care ne leagă sentimente de simpatie şi stimă; poate fi vecinul, soţul, amicul, fiul, iubitul sau orice alt om cu care avem o legătură sau un raport interpersonal. Oricât m-aş strădui să-l cunosc, pompierul nu are un tipar. Pompierul este omul fascinant al Planetei Albastre, care speră şi crede în viaţă, în miracole, cel care îşi poartă cu mândrie îndeletnicirea şi căruia nu-i prisoseşte pasiunea; este colegul inimos, camarad al oamenilor; este fiinţa care învaţă şi înţelege, adânc şi necuprins, faptul că îşi poate ajuta semenii să trăiască şi asta îl face permanent deschis către viaţă. Pompierul este omul care a învăţat, mai mult decât teoretic, tot ceea ce reprezintă conceptul de „muncă în echipă”. În plan direct, pompierul propriu-zis nu realizează (pe atât cât conştientizează cel vizat de acţiunile sale), decât în cazuri speciale, raportul excepţional de ajutor pe care îl aduce în societate. El îşi săvârşeşte meseria, fără a deveni infatuat şi fără a căuta aprecierea semenilor. Totuşi, în ochii unui pompier care a salvat o viaţă se pot citi căldura şi împlinirea. În momentul în care devin pompieri, oameni care par a avea o structură simplă, devin tot mai complecşi şi adoptă feluri noi de a înţelege viaţa. Asta pentru că atunci când eşti pompier nu ştii niciodată sigur la ce să te aştepţi.

Extrapolând, instituţia cu cea mai mare credibilitate în România, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, asigură omul de rând de cel mai mare interes dezvoltat în protejarea şi salvarea vieţii. Publicaţia „Reader’s Digest” a adus la cunoştinţa cititorilor rezultatul sondajului „Oameni de încredere”, realizat de compania IMAS, în luna august a anului trecut, pe un eşantion de 1.245 de persoane. Cu o medie de 8,85, pompierii şi-au câştigat laurii celei mai de încredere profesii din România. Prin incluziune, suntem cei care veghează permanent, 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână asupra unui singur lucru: desfăşurarea vieţii în limitele normalului. Oriunde este periclitată viaţa, bunurile sau mediul înconjurător, pompierul îşi pune în slujba semenilor calitatea sa umană, pregătirea profesională, capacitatea de răspuns şi, nu în ultimul rând, viaţa. Într-o lume care se află în permanentă mişcare, în aceste ritmuri din ce în ce mai fluide, în momente în care totul pare superficial şi, uneori, de neînţeles, pompierul reprezintă imaginea mondială a salvatorului profesionist, omul care reacţionează instantaneu la problemele societăţii fluente. Ca pompieri, fie că suntem comandanţi sau subordonaţi, servanţi, ingineri, jurişti, economişti, mecanici sau simpli muncitori, suntem toţi oameni cărora nu le prisosesc două caracteristici esenţiale: dragostea de viaţă şi disciplina liber consimţită. Noi formăm o familie! O familie în care voi aveţi încredere.

Sergent major Alexandru HUSARU


28

ADMITEREA în instituţiile de învăţământ din structura Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru inspectoratele pentru situaţii de urgenţă Recesiunea economică şi criza generală ce pare să cuprindă întreaga lume, face să fie din ce în ce mai greu, pentru tinerii din zilele noastre, să se orienteze spre o carieră de viitor. În contextul actual, absolvirea unei instituţii de învăţământ din structura M.A.I. pare să fie o alegere de viitor, deoarece conferă o serie de avantaje cum ar fi o carieră onorabilă într-un domeniu dinamic şi o pregătire profesională solidă, în spirit european. De asemenea în cadrul acestei forme de învăţământ se asigură condiţii adecvate de pregătire (echipament, cazare, masă şi asistenţă medicală gratuită) şi obţinerea de acte de studii recunoscute pe plan naţional. La finalizarea studiilor absolvenţilor le sunt asigurate locuri de muncă, cu şanse deosebite de promovare şi o salarizare atractivă. Pentru a accede în structurile inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă tinerii pot urma următoarele instituţii militare de învăţământ: Facultatea de Pompieri (4 ani) din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti, asigură formarea ofiţerilor pompieri. Contact: Bucureşti, Cartier Băneasa, Aleea Privighetorilor, nr. 1, Sector 1, Telefon: 021 3175523.

Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” (2 ani) asigură formarea subofiţerilor pompieri şi maiştrilor militari auto. Contact: judeţul Prahova, localitatea Boldeşti, strada Poligonului, nr. 2, Telefon 0244 522150. Academia Tehnică Militară Bucureşti (4 ani) asigură pregătirea ofiţerilor pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în următoarele specialităţi: 1. Transmisiuni; 2. Echipamente pentru modelare, simulare şi conducere informatizată a acţiunilor de luptă; 3. Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi securitate naţională. Contact: Bucureşti, Bulevardul George Coşbuc nr. 81 - 83, Sector 5, Telefon: 021 3354660. Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu (3 ani) asigură pregătirea ofiţerilor pentru Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă în următoarele specialităţi: 1. Comunicaţii şi informatică - transmisiuni; 2. Apărare NBC şi geniu. Contact: Sibiu, Bulevardul Revoluţiei nr. 3-5, Telefon: 0269 432990. Pentru a putea participa la admitere, candidaţii trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1. să aibă cetăţenie română şi domiciliul în România; 2. să cunoască limba română - scris şi vorbit; 3. să fie absolvenţi de liceu, cu diplomă de bacalaureat; 4. să nu fi fost exmatriculaţi, pentru abateri disciplinare, dintr-o instituţie de învăţământ; 5. să aibă vârsta de până la 25 de ani (limita maximă de vârstă împlinită în cursul anului în care participă la concurs); 6. să aibă înălţimea de minim 170 cm; 7. să aibă media generală la purtare de minimum 8,00 în perioada şcolarizării liceale; 8. să fie apţi medical, fizic şi psihologic; 9. să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate; 10. să nu aibă antecedente penale şi să nu fie aflat în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni.


29

Documentele necesare pentru recrutarea candidaţilor sunt: 1. Cerere de înscriere; 2. Declaraţie de confirmare a cunoaşterii şi acceptării condiţiilor de recrutare 3. Diplomă de bacalaureat (copie legalizată) – pentru absolvenţii din seriile anterioare sau adeverinţă care atestă absolvirea liceului cu diplomă de bacalaureat (trebuie menţionate media generală obţinută la examenul de bacalaureat, mediile obţinute pe fiecare an de studiu şi media la purtare) pentru candidaţii care au absolvit în anul 2008; 4. Foaie matricolă clasele IX –XII / IX – XIII (copie legalizată); 5. Fişă medicală tip de încadrare în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative; 6. Copii după următoarele documente: actul de identitate (C.I. / B.I.), livretul militar, carnet de muncă; 7. Caracterizare de la ultimul loc de muncă (şcoală sau unitatea militară); 8. Următoarele documente în copii legalizate: certificat de căsătorie, certificat de naştere pentru candidat, soţ/soţie şi pentru fiecare copil;

9. Autobiografie şi tabel nominal cu rudele candidatului; 10. Cazier judiciar; 11. Certificat de examinare psihologică sau nota compartimentului de resurse umane, în cazul în care rezultatele examenului psihologic s-au comunicat pe bază de tabel nominal; 12. Trei fotografii ¾ cm, color. Fiecare fotografie va avea înscrisă pe verso, cu majuscule, următoarele date: numele, prenumele tatălui, prenumele şi codul numeric personal. Selecţionarea şi recrutarea candidaţilor are loc în perioada martie – mai pentru anul în care se doreşte susţinerea examenului de admitere. Pentru relaţii suplimentare candidaţii se pot adresa Biroului Resurse umane din cadrul Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, la numerele de telefon: 0256/434 870; 0256/434 871; 0256/494 045; 0256/494 046 sau prin prezentarea la sediul „B” al instituţiei situat pe strada Cluj, nr. 14.

Locotenent colonel Viorel PREDA


30

La ceas aniversar...

28 februarie – Ziua Protecţiei civile Anul acesta se împlinesc 76 de ani de când Protecţia civilă din Timiş se dedică nemijlocit cetăţenilor, economiei şi teritoriului judeţului, în condiţiile cele mai dificile, în caz de conflicte civile sau de dezastre. De 76 de ani Protecţia civilă depune toate eforturile în perfecţionarea măsurilor de ocrotire a populaţiei, a bunurilor materiale şi a mediului, asigurând condiţiile necesare supravieţuirii acestora. La ceas aniversar, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a organizat acţiuni educativ demonstrative, pentru a conştientiza cetăţenii asupra activităţii instituţiei.

„BUM!!! – pericolul şi intervenţia la dezastre” – concurs de desene pentru elevi

Desfăşurat în perioada 09.02.2009 - 20.02.2009, concursul a avut ca tematică intervenţia forţelor specializate de protecţie civilă şi participarea cetăţenilor, inclusiv a elevilor, în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă (inundaţii, înzăpeziri, cutremure, incendii, explozii etc). Juriul, format din un reprezentant al Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, un reprezentant al Inspectoratului Şcolar Judeţean Timiş şi 2 cadre didactice de specialitate, a desemnat câştigătorii: • Locul I, clasele I – IV: Ioana IACOBICI, Colegiul Naţional Bănăţean • Locul I, clasele V – VIII: Anita SZABO, Liceul Teoretic Bela BARTOK Decernarea diplomelor şi a premiilor a avut loc în data de 25.02.2009, ora 12.00, la Liceul teoretic C.D. Loga.

Seminar ştiinţific „Prevenirea şi intervenţia în cazul unui cutremur”

Seminarul s-a desfăşurat în 25.02.2009, în cadrul Universităţii Politehnica Timişoara, Facultatea de Chimie industrială şi ingineria mediului, la iniţiativa Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, în colaborare cu Asociaţia Generală a Inginerilor din România, filiala Timiş, Societatea de Protecţie la Foc – A.G.I.R. filiala Timiş şi Inspectoratul Teritorial în Construcţii. În cadrul seminarului, specialişti din domeniu au susţinut prezentări pe diferite teme, privind tipurile de riscuri din judeţul Timiş, cutremurele de pământ din Banat, aspecte geodinamice privind amplasamentul municipiului Timişoara, vulnerabilitatea clădirilor existente la acţiunea seismică, reguli minime pentru salvarea vieţii în cazul producerii unui cutremur etc.

Exerciţiu demonstrativ pe canalul Bega

Exerciţiul s-a desfăşurat în data de 25.02.2009, pe cursul canalului Bega. Conform scenariului, pe albia minoră şi majoră a râului Bega, au avut loc inundaţii. Forţele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş au intervenit şi au executat misiuni specifice. Exerciţiul a avut 7 momente tactice:

• Cercetarea - căutarea victimelor surprinse de viitură în albia minoră a râului Bega (aproximativ 10 minute);

• Cercetarea - căutarea victimelor surprinse de viitură în albia

majoră a râului Bega, salvarea din apă a victimelor, transportul cu targa la Punctul de prim ajutor, acordarea ajutorului medical de urgenţă şi transportul victimelor la spital (aproximativ 20 minute); • Salvarea unei persoane blocate în pom, cu ajutorul autoscării mecanice prevăzute cu nacelă (aproximativ 5 minute); • Traversarea unui grup de copii surprins de viitură, de pe un mal pe altul al râului Bega, prin proceduri specifice (aproximativ 10 minute) • Deblocarea şi descarcerarea unei victime dintr-un autoturism surprins de viitură în albia majoră a râului Bega (aproximativ 10 minute)


31 • Salvarea unei victime din apă cu ajutorul autoscării mecanice, dispuse pe podul Michelangelo.

• Asanarea de muniţie, găsită în Parcul Rozelor.

Pentru acest exerciţiu, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş a mobilizat aproximativ 40 de cadre, cu mijloacele şi echipamentele din dotare, specifice unei situaţii de inundaţii (bărci de salvare, autoscări mecanice, autospeciale de stingere a incendiilor şi de descarcerare, ambulanţe, etc.). De asemenea au participat şi echipaje SALVO, echipaje ale poliţiei rutiere, ale poliţiei comunitare şi ale jandarmeriei.

Competiţii sportive între cadrele unităţii

În data de 26.02.2009, în cadrul inspectoratului s-au desfăşurat competiţii de şah, fotbal şi tenis de masă, manifestări organizate de Asociaţia Sportivă a Pompierilor din România, sucursala Timiş. La aceste competiţii s-au întrecut cadre cu aptitudini sportive de la sediul unităţii şi din cele şapte subunităţi, fruntaşi dovedindu-se a fii următorii: • Locul I, competiţia de şah: maistru militar Claudiu JALBĂ, Detaşamentul I de Pompieri Timişoara • Locul I, competiţia de fotbal: Detaşamentul II de Pompieri Timişoara • Locul I, competiţia de tenis de masă, categoria de vârstă până în 35 de ani: căpitan Laurenţiu SZABO, Staţia de Pompieri Făget; categoria de vârstă 36 – 45 de ani: plutonier major Mihai BODSZAR, Staţia de Pompieri Deta; categoria de vârstă peste 45 de ani: plutonier adjutant Ioan Iulian DOBOŞAN, Staţia de Pompieri Buziaş.

Ziua Porţilor Deschise

Cu acest prilej, joi, 26.02.2009, în intervalul orar 09:00 – 14:00, uşile Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş s-au deschis pentru zeci de elevi din şcolile din Timişoara. Vizitatorii au văzut tehnica şi echipamentele de intervenţie ale pompierilor, au intrat în vorbă cu luptătorii cu focul, au urmărit un slide-show cu poze reprezentative activităţii în situaţii de urgenţă şi filmuleţe educative.

Adevărata provocare!

Cel mai relevant exerciţiu de protecţie civilă s-a desfăşurat chiar în dimineaţa zilei aniversare, printr-o situaţie reală. La ora 08.27, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,,Banat” al judeţului Timiş, fost solicitat, pentru un incident la o aeronavă, căreia nu i s-a deschis trenul de aterizare. Pompierii militari s-au deplasat la faţa locului şi au parcurs la realizarea unui covor de spumă, pentru a atenua impactul şi pentru a evita producerea de scântei, în urma frecării dintre aeronavă şi sol. Incidentul s-a încheiat fără probleme, pompierii demonstrându-şi priceperea şi competenţa, în faţa a mii de telespectatori ce urmăreau în direct evenimentul, a sute de cetăţeni aflaţi pe aeroport şi zeci de reprezentaţi mass – media.

Sublocotenent Diana - Sindia VLAIA


32

S.M.U.R.D. Timiş

„Cine salvează o viaţă, salvează o lume”

Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Timiş este un serviciu public de urgenţă, care funcţionează în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş din februarie 1998, din dorinţa unor oameni de a realiza ceva util pentru semeni. S.M.U.R.D Timiş asigură intervenţia cu maximă operativitate, în vederea asigurării supravieţuirii victimelor accidentelor, cât şi manevre medicale pentru a preîntâmpina agravarea situaţiei acestora. Intervenţiile sunt desfăşurate conform unor standarde precise, care au ca scop efectuarea, de către echipa paramedicală, a unor manevre complexe de descarcerare, acordare a primului ajutor calificat, reanimare şi terapie intensivă, în situaţii de urgenţă, care includ una sau mai multe persoane aflate în pericol, ca urmare a vătămării corporale ori a imposibilităţii temporare de a se îndepărta de spaţiul de risc. S.M.U.R.D. beneficiază de o colaborare foarte bună cu Unitatea de Primire Urgenţe (U.P.U.) a Spitalului Judeţean Timişoara, care asigură personal calificat şi competent profesional în urgenţe. Modulul este completat cu pompieri profesionişti, bine pregătiţi, din cadrul I.S.U. Timiş, care au fost formaţi prin cursuri de prim-ajutor şi de descarcerare şi care au obţinut, în

urma unui examen, calificarea de paramedic. În total o forţă unitară, de şapte profesionişti, luptă zi şi noapte, la cele mai grave şi complexe accidente, pentru a salva viaţa oamenilor. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş este alertat prin Dispeceratul 112. Astfel, la orice oră, se poate solicita intervenţia S.M.U.R.D.. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş organizează şi desfăşoară, lunar, cursuri de prim ajutor calificat şi descarcerare, la care participă şi sunt instruiţi de formatorii timişeni şi alţi colegi de la inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din ţară. S.M.U.R.D. Timiş este dotat la standarde europene, dispunând de două ambulanţe de tip C, marca Mercedes Sprinter, complet utilate, şapte ambulanţe de tip B şi de o maşină de descarcerare, Mercedes Vito – ce permit echipajelor să facă faţă celor mai grave accidente. În prezent „ambulanţele roşii” intervin la peste 1500 de cazuri de urgenţă 0, pe an. Promptitudinea, dăruirea, spiritul de sacrificiu şi profesionalismul modulului reflectă ideea de unitate în lupta pentru viaţă şi duce la creşterea prestigiului şi încrederii inspectoratului, în rândul opiniei publice.

Colonel Gheorghe CÂMPEANU Şeful Centrului Operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş


33

PARAMEDICUL POMPIER Prin cursurile pe care le organizează şi desfăşoară, Centrul pentru formarea formatorilor în descarcerare şi asistenţă medicală de urgenţă, pregăteşte personalul paramedical. Acesta este personalul fără pregătire medicală, instruit special la diferite niveluri, în acordarea primului ajutor calificat. Ei utilizează echipamente specifice, inclusiv defibrilatoare semiautomate externe, activând într-un cadru instituţionalizat, conform Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006, privind reforma în domeniul sănătăţii. Personalul paramedical activează în echipaje de terapie intensivă, echipaje de prim ajutor sau echipaje de descarcerare, din cadrul Serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare (SMURD), aflate sub coordonarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, în colaborare cu autorităţile publice locale şi structurile Ministerului Sănătăţii Publice. Cursurile s e adresează vieţii însăşi pentru că, prin intermediul lor, pompierii din fiecare subunitate vor putea acorda un prim ajutor calificat victimelor implicate în diferite evenimente, mărindu-le astfel şansele de supravieţuire într-o cursă în care fiecare secundă contează. Cine nu tresare atunci când aude sirenele maşinilor de intervenţie ale SMURD-ului? De la copii la vârstnici, de la oameni de afaceri la nevoiaşi, toţi am simţit măcar o dată în viaţă, cât de importantă este munca acestor oameni pentru noi şi pentru cei dragi. Îi vedem zilnic alergând cu autospecialele lor roşii, prin oraşe sau sate, într-o luptă continuă cu timpul, pentru a salva cât mai multe vieţi. Au readus speranţa în sufletele multor oameni, suferă alături de cei pe care-i ajută, de familiile lor. Sunt medici, asistenţi medicali, paramedici pompieri, sunt salvatorii, sunt oamenii care intervin când

cineva este la limita dintre viaţă şi moarte. Au intervenţii când lucrează ore în şir, pe timp de noapte sau zi, indiferent de câte grade sunt afară, la lumina reflectoarelor, dar îşi fac meseria ca adevăraţi profesionişti. Intervenţiile pe care le au aceste echipaje sunt variate: diverse traumatisme, afecţiuni respiratorii, afecţiuni cardiace, intoxicaţii, arsuri, electrocutări sau orice alte situaţii care pot pune viaţa în pericol, dar foarte multe intervenţii la accidente rutiere. Trăim într-o lume a vitezei, nebuniei şi de multe ori a nechibzuinţei. Şoselele Timişului au fost împânzite de accidente de circulaţie cumplite, de dezastre, de tragedii. În cursul fiecărui an SMURD Timiş a avut sute de solicitări, urgenţe medicale şi cazuri care necesitau descarcerarea din vehicule. Cu ajutorul echipamentului modern de descarcerare de care dispunem la ora actuală, este relativ uşor să tai fiarele contorsionate, dar în momentul în care între acele fiare se află o viaţă care strigă din răsputeri după ajutor, atunci gradul de dificultate sporeşte. Infuzia de adrenalină creşte, şi doar stăpânirea de sine, experienţa şi profesionalismul, înving acele impulsuri de moment şi fac ca şansele celor care au nevoie de ajutor să fie cât mai mari. În concluzie acordarea asistenţei medicale de urgenţă ca o muncă de echipă, cu respectarea competenţei acordate, protocoalelor şi procedurilor stabilite în condiţiile legii, unde fiecare membru al echipajului de intervenţie, inclusiv paramedicul pompier, are un rol decisiv şi bine definit, duce la creşterea calităţii îngrijirilor acordate în faza prespitalicească şi ridicarea lor la nivelul standardelor europene.

Locotenent inginer Caius - Ştefan SĂCEANU Sergent major Adrian - Cosmin BOZDOG


34

În dimineaţa zilei de 28 februarie 2009, orele 08.27, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş este solicitat să acţioneze pe Aeroportul Internaţional „Traian VUIA” din Timişoara, cu mijloacele şi forţele necesare intervenţiei în caz de accident aviatic. Aeronava de tip SAAB 2000, care transportă un număr de 51 de suflete, are probleme la coborârea trenului de aterizare. Autorităţile aeroportuare decid epuizarea kerosenului şi aterizarea forţată. Pompierii militari se deplasează la faţa locului şi pun în aplicare Planul de cooperare în caz de accident aviatic. Sunt mobilizate 9 autospeciale de intervenţie cu apă şi spumă, 2 autospeciale de descarcerare, 9 ambulanţe SMURD şi o ambulanţă de terapie intensivă mobilă, în total un efectiv de peste 90 de cadre, sub comanda inspectorului şef, gata să acţioneze cu devotament şi profesionalism. La iniţiativa pompierilor se procedează la realizarea unui covor de spumă menit să atenueze impactul şi să evite producerea de scântei în urma frecării aeronavei cu pista. Aeronava aterizează la ora 09.44 pe covorul de spumă de aproximativ 500 m lungime, 25 m lăţime şi 15 - 20 cm grosime, fără „Ca urmare a incidentului produs sâmbătă pe Aeroportul Internaţional „Traian VUIA” din Timişoara, conducerea S.N. AIBB AV S.A. a apreciat în mod deosebit coordonarea, promptitudinea şi profesionalismul cu care colegii de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş au intervenit pentru a evita producerea unor catastrofe şi, pe această cale, transmite felicitări tuturor celor care activează în cadrul structurilor de urgenţă profesioniste şi îi asigură în continuare de o bună colaborare, astfel încât şi pe viitor, împreună, să facem faţă cu succes situaţiilor de urgenţă care ar putea apărea.” Cu deosebită consideraţie,

Ştefan MLADIN Director general al Aeroportului Internaţional „Aurel VLAICU” Bucureşti - Băneasa

incidente. Nu se produc scântei şi aeronava nu ia foc. Pompierii evacuează în siguranţă toţi pasagerii şi membrii echipajului şi verifică starea acestora, nefiind identificate cazuri deosebite. Nu sunt victime şi pasagerii sunt transportaţi cu un autocar al aeroportului spre aerogară. Pompierii rămân la faţa locului până la ora 10.40 în vederea asigurării măsurilor de siguranţă şi pentru cercetarea cauzelor producerii evenimentului. „Deşi a fost un eveniment de o complexitate deosebită, ne-am făcut datoria cu responsabilitate şi competenţă. Suntem profesionişti şi, în ceea ce priveşte intervenţia în situaţii de urgenţă, suntem oricând pregătiţi şi acţiunea noastră este comparabilă cu cea a celor mai bune servicii din lume.”, a declarat general de brigadă dr. Mihai BENGA, comandantul salvatorilor timişeni.

Sublocotenent Diana – Sindia VLAIA Sergent major Paulina – Eliza GREBLĂ Sergent major Alexandru HUSARU

„Stimata domnişoară sublocotenent Diana – Sindia VLAIA, Am urmărit, sâmbătă, 28.02.2009, la TV, derularea evenimentului de la Aeroportul din Timişoara şi am remarcat profesionalismul colegilor dumneavoastră de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş. Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a transmite domnului comandant, General de brigadă Mihai BENGA, precum şi colegilor din operativ, FELICITĂRI pentru contribuţia adusă la aterizarea în siguranţă a aeronavei CarpatAir. Toate cele bune!”

Andreea KOSTER Corporate Fundraising Manager Habitat for Humanity Romania

„Domnule general de brigadă Mihai BENGA, Sunt un simplu cetăţean din Timişoara, care doresc să vă mulţumesc dumneavoastră şi subordonaţilor dumneavoastră pentru tot ce aţi făcut pentru ca avionul cu defecţiuni tehnice să poată să aterizeze în siguranţă salvând vieţile celor 51 de oameni din avion. Vă doresc sănătate şi multe bucurii în viaţă!”

Ianoş TOTH

Stimate domnule inspector şef – general de brigadă Mihai BENGA Pe această cale dorim să vă adresăm sincere mulţumiri pentru promptitudinea excepţională în declanşarea acţiunilor de intervenţie şi suportul total pe care instituţia condusă de dumneavoastră a acordat-o cu ocazia incidentului aviatic din data de 28 februarie 2009, de pe Aeroportul Internaţional „Traian VUIA” Timişoara. În acelaşi timp, dorim să vă felicităm pentru profesionalismul şi competenţa de care aţi dat dovadă. Vă rugăm ca atât dumneavoastră, cât şi colectivul de profesionişti ai instituţiei pe care o reprezentaţi să primiţi expresia celei mai înalte aprecieri şi consideraţii. Cu înaltă preţuire, ai dumneavoastră”

Iulian Daniel IDOLU - Director general S.N. AIT TV S.A. Nicolae PETROV - Director general S.C. CarpatAir S.A.


35

Protecţia psihologică în combaterea stresului Programul pentru combaterea stresului în operaţiunile pompierilor, Firepsyche Program, a fost oferit de către Institutul pentru Securitate Publică din comunitatea Harrisburg şi îi pregăteşte pe pompieri în îmbunătăţirea performanţelor tehnice, construirea încrederii şi reducerea stresului. Dezvoltat de către un psiholog consultant şi pompieri profesionişti experimentaţi, programul se bazează pe întărirea abilităţilor prin tehnicile psihologice utilizate în sport, adaptate şi modificate în conformitate cu situaţiile întâlnite de pompieri. Programul cuprinde 10 ore de instruire, timp de cinci săptămâni şi pregătirea include concepte de bază şi întărirea abilităţilor pentru performanţe specifice. La începutul programului, fiecare pompier completează un profil al performanţelor psihologice, destinat evaluării abilităţilor din diferite zone ale performanţelor psihologice. Conceptele de bază ale programului Acest segment al pregătirii începe cu o discuţie asupra rolului concentrării în obţinerea performanţei. Problemele puse în discuţie includ ca teme: „Cum afectează stresul concentrarea”, „Cum se diminuează distragerea atenţiei în situaţiile de intervenţie la foc”, „Cum se îmbunătăţeşte concentrarea asupra unei anumite probleme”. Sunt introduse şi concepte care privesc „starea ideală” pentru o performanţă maximă şi indicatorii care pot defini o astfel de stare. Performanţa şi răspunsul la stres, concepte discutate în final, explorează natura acestui tip de răspuns, caracteristicile celor care răspund într-o manieră anxioasă şi câteva metode pentru managementul răspunsului la stres.

Sunt predate numeroase tehnici, printre care şi relaxarea musculară progresivă. Tehnicile privesc reducerea stresului, prevenirea leziunilor, recuperarea, pregătirea pentru administrarea energiei şi conservarea oxigenului în situaţii care pun în pericol viaţa. Tehnicile de imagerie mentală sunt destinate practicării şi îmbunătăţirii abilităţilor speciale pe care le au pompierii, corectării erorilor şi executării acestora. Sunt cuprinse aici şi mecanismele de pregătire pentru situaţii neaşteptate şi pentru creşterea gradului de încredere. Discursul interior, sau „cum gândeşti” are o mare legătură cu modul în care individul răspunde la o situaţie. Acest segment analizează relaţia dintre monologul interior şi performanţă, în special efectele negative, inhibate ale gândirii negative. Tehnicile de respiraţie, în special respiraţia la nivelul diafragmei, sporesc oxigenarea, reduc senzaţia de anxietate. Stoparea gândirilor negative este o tehnică psihologică specială, care ajută la eliminarea gândurilor negative, critice şi excesive, care interferează cu abilitatea de concentrare şi acţiune. Beneficiile anticipate ale programului Prin intermediul acestui program se estimează o îmbunătăţire a calităţii vieţii pentru pompieri, fapt care va conduce la mai puţină îngrijorare manifestată în situaţiile de urgenţă. De asemenea se preconizează o posibilă reducere a fluctuaţiei personalului, cauzată de reacţiile psihologice negative în situaţii de stres. Şi nu în ultimul rând, se urmăreşte creşterea acceptării şi conştientizării importanţei componentelor psihologice la incendii. Toate acestea vor conduce la determinarea pompierilor de a fi mai deschişi la recunoaşterea reacţiilor datorate stresului.

Căpitan inginer Lucian - Vasile MIHOC


36

PUIUL DE AZI - salvatorul de mâine-

„Cinstea care nu s-a putut întruchipa în om s-a întruchipat în câine.”

Această vorbă din popor caracterizează toate rasele de câine, subliniind caracterul acestui minunat animal, cel mai devotat prieten al omului. Încă din cele mai vechi timpuri, omul a îmblânzit câinele şi l-a ţinut în preajma sa, datorită loialităţii şi inteligenţei sale. De a lungul timpului, statutul câinelui s-a schimbat. Din câine de pază a ajuns animal de companie, câine însoţitor şi, în prezent, chiar câine utilitar. În cadrul sistemului de management al situaţiilor de urgenţă, câinii sunt folosiţi în misiuni de căutare şi salvare a posibilelor victime, aflate în medii ostile vieţii, provocate de incendii, cutremure, avalanşe, accidente chimice şi aviatice etc. Pentru a putea lucra cu câini utilitari, instructorul canin trebuie să deţină cunoştinţe de patologie şi psihologie

Preţul unei improvizaţii

După binecunoscuta sintagmă „românii se pricep la orice”, urmează „românilor le place să improvizeze”, fapt datorat în principal lipsei mijloacelor financiare. Improvizaţiile nu rezolvă problema, ci de multe ori produc pagube, mult mai mari decât costurile pentru realizarea lucrării de către profesionişti. În luna august 2008, o improvizaţie a adus două familii din oraşul Făget, judeţul Timiş, în pragul pierderii agoniselii de-o viaţă. Incendiul a izbucnit noaptea, în jurul orei 02.00, la o magazie de lemne, unde exista o improvizaţie la instalaţia electrică. Acesta s-a extins cu repeziciune la bucătăria aflată în imediata vecinătate, vântul şi tirajul din pod au dus flăcările la casa vecină. Subofiţerii de la Staţia de Pompieri Făget au intervenit prompt, cu două echipaje. În momentul sosirii la faţa locului acoperişul celor două case ardea cu flăcări de câţiva metri, iar la una dintre ele mai ardea şi magazia de lemne. În cel mai scurt timp pompierii au realizat două dispozitive, fiecare compus dintr-un furtun tip „B”, distribuitor şi trei furtunuri tip „C”, în total folosindu-se aproximativ 50 m3 de apă. Deoarece exista pericolul extinderii incendiului şi la celelalte case din imediata vecinătate şi datorită spaţiilor înguste dintre acestea, durata intervenţiei a fost mare şi incendiul a fost lichidat abia în jurul orei 06.30.

canină, împletite cu o vastă pregătire teoretică şi practică în arta dresajului. Primele exerciţii în munca de educare a câinilor de salvare sunt exerciţiile de subordonare. Apoi urmează o serie de exerciţii de dexteritate şi, în final, cele de specialitate. Toate exerciţiile trebuie efectuate cu mult tac şi simţ de răspundere, pentru ca instructorul canin să câştige încrederea şi ascultarea câinelui. Condiţia de subordonare a câinelui va fi urmărită pas cu pas. Dacă instructorul greşeşte, rezultatul scontat în teatrul operaţional va fi nul. Exactitatea şi perfecţiunea sunt secretele succesului în proba de foc a intervenţiei reale, pentru toate tipurile de salvare. Relaţia dintre instructor şi câine trebuie să fie bazată pe dragoste şi încredere. Nu se va întrebuinţa metoda „per force”. Exerciţiile se vor repeta până când câinele va deprinde corect comanda acustică sau exerciţiul şi apoi se va trece la alte exerciţii practice, necesare pentru câinele de salvare. Munca instructorului este încheiată în momentul în care câinele deprinde aceste metode de semnalizare a victimei. Pentru a arăta că a găsit victima, câinele latră sau se aşează culcat şi aşteaptă sosirea salvatorilor. „Trăiască câinele, cel mai bun prieten al omului!”

Sergent major Raul CONDEESCU

Valoarea mare a pagubelor şi suprafaţa incendiată a fost datorată atât sesizării târzii a izbucnirii incendiului cât şi a intensităţii mari a vântului. Cu toată strădania pompierilor, rămâne în urmă tabloul dezolant al evenimentului, deznădejdea şi tristeţea de pe chipurile proprietarilor.

Plutonier adjutant Florin – Doru POPA


37

DORINŢA DE A DEVENI CEI MAI BUNI

În

cursul

fiecărui

an,

în

cadrul

Ministerului

Administraţiei şi Internelor cât şi în unităţile din struc-

tura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă

sunt organizate numeroase competiţii sportive (atletism, fotbal, tenis, concursuri ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenta). Rezultatele foarte bune

dovedesc preocuparea comandanţilor unităţilor în asigu-

rarea condiţiilor necesare fortificării organismului (conform dictonului latin „MENS SANA IN CORPORE

SANO”), de menţinere a spiritului de competiţie şi indu-

cerea unui climat de „fair play" în cadrul relaţiilor dintre angajaţi.

Una din competiţiile sportive cu rezultate deosebite în

cadrul structurii noastre, o reprezintă concursurile serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, organizate atât la nivel zonal cât şi naţional. La acest concurs, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Banat" al judeţului Timiş s-a remarcat prin rezultate remarcabile, obţinute cu eforturi deosebite de către toţi cei care s-au implicat constant în aceasta

activitate.

Probele

desfăşurate în cadrul acestor concur-

suri sunt:

Scara de fereastră, Pista cu obstacole pe 100

m, Ştafeta 4 x 100 m, Realizarea dispozitivului de intervenţie la motopompă.

Rezultatele lor denotă munca asiduă, constantă, precum şi sacrificiile personale.

Obţinerea locului I în clasamentul general la faza zonă, în anul 2008, de către lotul Inspectoratului pentru

Situaţii de Urgenţă „Banat" al judeţului Timiş a repre-

zentat

încununarea

muncii de un an de zile a componenţilor

lotului

unităţii noastre. Datorită rezultatelor trebuie

obţinute

felicitaţi

şi

apreciaţi colegii noştri: plt. Ilie Cosmin, sg. maj. Bucur

Cristian Claudiu, sg. maj. Micula Paul, plt. Jac Sorin, plt. Nemecsek Victor, sg. maj. Micula Sergiu, sg. maj. Brînaş

Liviu Florin, sg. maj. Andrieş Cătălin, sg. maj. Baczoni

Florin, sg. maj. Stănescu Adrian, plt. maj. Ică Cristian, sg. maj. Főldesy Tiberiu, precum şi antrenorul lotului cpt. Coneru Cristinel.

Rezultatul meritoriu obţinut a adus ca răsplată pe lângă diplome, cupe şi medalii care vor aminti în timp de performanţele sportivilor noştri, şi acce-

derea în finala competiţiei unde se întrec

cele mai bune 12 loturi judeţene. De asemenea, punctajul general obţinut

ne-a situat printre favoriţii finalei desfăşurate la CăIăraşi.

Merită menţionat faptul că plt. Ilie

Cosmin, concurent al lotului nostru,

a obţinut la individual, titlul de cam-

pion naţional la proba „Scara de

fereastră” şi medalia de bronz la proba

„Pista cu obstacole pe 100m".

Rezultatele obţinute în acest an, precum şi

experienţa anilor anteriori, ne determină să ne propunem obiective „îndrăzneţe" şi pentru 2009 bazându-ne

pe calitatea deosebită a componenţilor lotului, coeziunea în cadrul echipei, ambiţia şi dăruirea tuturor celor implicaţi în acest proiect.

Maior Silviu BĂRBUŢĂ.


38

Viteza ucide

Seara de vineri 21 noiembrie 2008, o seara mohorâtă în care ploua uşor, parcă prevestea tragedia care urma să se întâmple. La ora 20.40 Staţia de Pompieri Deta a fost anunţată de producerea unui accident rutier. Din primele informaţii am aflat că este vorba despre două autovehicule, cu victime încarcerate. Accidentul a fost urmat de un incendiu pe DN 58B, între localităţile Voiteg şi Birda. După alertare, Garda de intervenţie condusă de plt. maj. Alin ARDELEAN s-a deplasat la locul evenimentului. S-a intervenit cu două autospeciale de lucru cu apă şi spumă şi un echipaj de prim - ajutor SMURD, iar, de la Detaşamentul 2 de Pompieri Timişoara, s-a deplasat un echipaj de descarcerare şi un echipaj SMURD. De asemenea, la locul intervenţiei s-au deplasat 6 ambulanţe de la Serviciul de Ambulanţă, mai multe echipaje de poliţie şi Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Birda. Tragedia se observa de la câţiva kilometri depărtare. Flăcările au cuprins amândouă autovehiculele. După lichidarea incendiului, în autoturismul BMW, se putea observa o persoană carbonizată, încarcerată. Echipajele SMURD şi ambulanţele acordau primul ajutor victimelor din autoutilitară. Echipajul de descarcerare a început să taie autoturismul BMW pentru a scoate victima carbonizată dintre fiarele contorsionate ale acestuia. Era nevoie de informaţii cât mai exacte despre împrejurările producerii evenimentului şi numărul victimelor, pentru a

raporta datele preliminare la dispeceratul inspectoratului. Unul tânăr, pompier la I.S.U. Caraş Severin, care a fost la faţa locului de la început, a declarat „Şoferul BMW-ului ne-a depăşit în coloană, a intrat pe contrasens şi s-a lovit de o camionetă. Două persoane din autoutilitară au zburat prin parbriz. Când am deschis uşile camionetei înăuntru era un fum înecăcios. Împreună cu alte persoane am reuşit să scoatem trei dintre victime. Şoferul prins în centura de siguranţă striga disperat să nu-l lăsăm să ardă. Flăcările erau tot mai mari. După ce l-am scos a explodat rezervorul autoutilitarei. Pe şoferul BMW-ului nu am putut să-l mai scoatem .Flăcările erau imense”. Trupul carbonizat a fost scos după aproximativ 15 minute. Au fost în total 7 victime: o persoană decedată în autoturismul BMW şi 6 grav rănite în autoutilitara Ford Tranzit. Intervenţia s-a încheiat în jurul orei 00.30.

Căpitan Ioniţă HERIŞANU

INCENDII LA GOSPODARII

O mare parte dintre intervenţiile cu care se confruntă Staţia de Pompieri Deta o reprezintă incendiile la gospodăriile cetăţeneşti. O gospodărie incendiată reprezintă un „spectacol” cutremurător. Focul, dezlănţuit de multe ori pe suprafeţe întinse şi intensificat uneori de rafale de vânt, nu poate fi stins cu mijloacele obişnuite din dotarea gospodăriilor. De aceea este necesară o mare mobilizare de forţe şi mari cantităţi de apă. Astfel de incendii pun în pericol vieţile oamenilor şi ale animalelor, precum şi bunurile materiale, având efecte majore asupra mediului înconjurător. Din experienţa anilor trecuţi se ştie că în sezonul de iarna se

produce o creştere considerabilă a incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti, în mare parte datorită mijloacelor de încălzire cu defecţiuni la sistemul de evacuare a fumului sau improvizate. Majoritatea incendiilor la gospodării au izbucnit ca urmare a unor cauze ce puteau fi evitate, printre care: coşuri de fum necurăţate, mijloace de încălzire improvizate sau cu defecţiuni, amplasarea necorespunzătoare a materialelor combustibile faţă de mijloacele de încălzit, mijloace de încălzire nesupravegheate sau supraîncălzite, depozitarea cenuşii şi a jarului nestins în apropierea materialelor combustibile etc. Datorită intervenţiei prompte, în timp operativ şi profesionalismului de care dau dovadă cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş, incendiile produse la gospodăriile cetăţeneşti din raionul de intervenţie al subunităţii au fost localizate şi lichidate în limitele găsite şi nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti şi pagube materiale însemnate.

Plutonier major Andrei Ciprian BUCUR


39

Asistența medicală de urgență Asistenţa medicală de urgenţă constă în creşterea accesului populaţiei la serviciile de calitate şi scăderea indicatorilor de mortalitate, fiind unul din obiectivele prioritare ale Ministerului Sănătăţii şi implicit ale Guvernului României. Pentru obţinerea performanţelor în sistemul de asistenţă medicală de urgenţă este nevoie de o colaborare strânsă între diverse structuri, atât medicale cât şi nemedicale, dar şi existenţa unui personal bine pregătit, a unor standarde şi proceduri coordonate între structurile implicate. Necesitatea urgenţelor zilnice, la nivel rural şi urban, precum şi urgenţelor majore şi dezastrelor, nu poate fi realizată decât printr-o strânsă colaborare cu toate structurile implicate în răspunsul rapid, atât din punct de vedere medical sau nemedical. Experienţa ţărilor europene arată că în asistenţa medicală de urgenţă prespitalicească, instituţiile şi personalul nemedical pot aduce o reală contribuţie la creşterea calităţii serviciilor mediale de urgenţă acordate populaţiei şi implicit la creşterea numărului de vieţi salvate şi redate societăţii Un exemplu foarte bun este defibrilarea semiautomată, efectuată de personalul nemedical. Această practică şi-a dovedit utilitatea prin creşterea ratei de supravieţuire a pacienţilor aflaţi în stop cardio-respirator, în multe ţări europene.

În ajunul Crăciunului

Era dimineaţa primei zile de Crăciun, 25 decembrie 2008. În subunitate, pompierii sunt anunţaţi că între satele Căpăt şi Sinersig, o locomotivă a unui tren personal este în flăcări. Două autospeciale pornesc înspre locul incendiului. Gheţuşul format pe şosea îngreunează mersul maşinilor, dar datorită profesionalismului şoferilor, garda de intervenţie, ajunge în satul Căpăt, la linia de cale ferată.

Rolul centrelor de formare în pregătirea pompierilor şi al altor tipuri de personal nemedical, este de a învăţa modul de acordare a primului ajutor în conformitate cu normele şi standardele Uniunii Europene, ceea ce va duce implicit la o creştere semnificativă a capacităţii de intervenţie în faza prespitalicească şi la o mai largă acoperire a teritoriului ţării, reducând astfel timpii de reacţie în cazul urgenţelor sau al dezastrelor. Mai trebuie subliniat, în acest context, faptul că întâlnirile în cadrul centrelor de formare cu personal calificat şi cu o vastă experienţă, creează schimburi de opinii şi experienţe profesionale, de natură să contribuie la dezvoltarea unui domeniu de o reală importanţă socială şi economică.

Plutonier Alexandru STAN

Aici, alt obstacol: trenul se afla la circa 2 km de locul unde se aflau autospecialele. Acestea nu mai pot înainta. Pompierii sunt nevoiţi să parcurgă distanţa pe jos, „înarmaţi” cu lopeţi, pături şi stingătoare. Pompierii aleargă pe traversele de cale ferată spre locomotivă. Datorită experienţei şefului gărzii de intervenţie, este chemată încă o locomotivă, care să împingă garnitura de tren până la locul unde se află autospecialele de pompieri. Până la sosirea locomotivei, pompierii se luptă cu focul care a pus stăpânire pe întreaga cabină a locomotive. Aceştia au acţionat cu 5 stingătoare portabile, au aruncat zăpadă, dar nu au reuşit decât o ameliorare a flăcărilor. Văzând că nu au şanse să lichideze incendiul, şeful gărzii de intervenţie a hotărât că până la venirea locomotivei de tractare, să acţioneze pentru protejarea instalaţiei de alimentare şi a rezervoarelor de motorină, care din cauza temperaturii au început să-şi schimbe forma. În scurt timp, apare şi locomotiva de tractare care duce garnitura la locul unde se găseau autospecialele. Aici, dispozitivul de intervenţie este deja pregătit. Acţionând cu apă, în mai puţin de 5 minute incendiul este stins. Astfel şi-au început pompierii serviciul din prima zi de Crăciun.

Locotenent Sandu POP


40

INTEGRAREA ÎNTR-UN NOU SISTEM

Schimbarea în existenţa unui individ este un proces de gândire, o stare de spirit, o decizie, iar consecinţa schimbării poate fi adesea dizolvarea totală a coerenţei, spargerea identităţii, ruptura până la instalarea sistemului socio-uman într-un nou echilibru. Deci, în plan individual schimbarea are loc la nivelul cunoştinţelor, atitudinilor, comportamentului. Un rol important în schimbare revine capacităţii individului de a se adapta în grup, de a stabili relaţii, într-un cuvânt de a socializa. Rapiditatea cu care acesta reuşeşte să se integreze denotă capacitatea individului de a se adapta la schimbare. Pentru indivizi, socializarea reduce nesiguranţa, incertitudinea şi anxietatea, ce pândesc orice nouă slujbă. Se pot observa doi factori, unul care acţionează în direcţia schimbării, iar celălalt împotriva acesteia. Factorii care acţionează împotriva schimbării vin din voinţa de permanenţă, tendinţa de conservare care asigură identitatea şi coerenţa, specifice fiinţei umane, care sunt în contradicţie cu „schimbarea” şi

reprezintă cealaltă faţă şi anume „rezistenţa la schimbare”. Rezistenţa la schimbare se poate manifesta prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, aceasta fiind dată de scăderea motivaţiei. Rezistenţa la schimbare derivă dintr-o varietate de surse, unele găsindu-se la nivelul individului, iar altele la natura organizaţiei. Important este ca liderul să înţeleagă motivele şi sursele rezistenţei la schimbare, pentru o mai bună acomodare a indivizilor. Adaptarea reprezintă capacitatea psihicului de a se modifica în raport cu schimbările survenite în condiţiile de viaţă ale individului, aceasta devenind apt pentru a îndeplini funcţiile şi obiectivele sale. Se poate vorbi despre adaptare biologică, psihologică şi socială, acestea fiind într-o continuă interconexiune şi evoluţie. Factorul decisiv în constituirea şi funcţionarea structurilor militare îl constituie factorul „grup”, ţinându-se cont de anumite variabile (vârsta, starea civilă, educaţia socio-profesională avută anterior încadrării, trăsăturile de personalitate ale fiecărui individ). Toate aceste variabile trebuie cuantificate şi analizate la nivelul fiecărui individ care face parte din grup, de către şeful organismului militar. Reuşita sau nereuşita procesului de integrare în structurile M.A.I., a personalului încadrat din sursă externă, se reflectă în verificările periodice, profesionale şi psihologice a efectivelor şi se cuantifică în evaluarea acestora de către factorii responsabili. Doar o evaluare obiectivă şi asumată, coroborată cu motivaţia şi pregătirea continuă, ajută şi concură la integrarea reală a acestora în structurile militare.

Căpitan Laurenţiu SZABO Plutonier adjutant Florin – Doru POPA

RETROSPECTIVĂ ŞI PERSPECTIVE Cred că noi, oamenii, în general, alocăm mai mult timp cunoaşterii mediului şi celor din jurul nostru, decât cunoaşterii sinelui. Câţi dintre noi ştim cu adevărat care sunt resursele noastre fizice, psihice sau intelectuale? O etapă importantă în viaţa şi evoluţia mea a fost determinată de unificarea protecţiei civile cu pompierii, moment în care m-am angrenat într-un mediu cu lucruri şi oameni noi. Datorită sistemelor naţionale care trebuie să se adapteze şi să se integreze cerinţelor europene şi internaţionale, colegii de la toate nivelele au fost nevoiţi să se confrunte cu situaţii noi, deosebite faţă de rutina de până acum. La rândul meu m-am confruntat cu schimbările, fiind nevoită să mă adaptez din mers, să studiez noi regulamente şi instrucţiuni şi să găsesc soluţii pentru punerea în practică a acestora, atât prin

eforturi proprii cât şi prin efortul conjugat al colectivului în care mi-am desfăşurat activitatea. Acum sunt nevoită să relaţionez cu colegi din cadrul mai multor compartimente şi cu reprezentanţi ai instituţiilor economice şi ai administraţiei publice locale. Aceste situaţii le consider motivaţii pentru a mă implica mai mult şi a căuta noi soluţii de a rezolva, dar în acelaşi timp provocări, care necesită o bună pregătire personală şi muncă în echipă. În acest timp am învăţat cât de importantă este activitatea de prevenire, ce implică aceasta şi rezultatele care se obţin lucrând în comun. Activitatea de prevenire reprezintă o contribuţie importantă la apărarea comunităţii, rezultatele obţinute confirmând utilitatea investiţiilor din acest domeniu.

Plutonier adjutant Elena DOBRICAN


41

Crucea Roşie şi Protecţia civilă, 76 de ani de istorie comună Crucea Roşie Română împlineşte anul aceste 133 de ani de existenţă. Născută din necesitatea creării unei organizaţii specializate care să se ocupe de ajutorarea ostaşilor răniţi pe câmpul de luptă şi a populaţiei afectate de război, Crucea Roşie este astăzi o organizaţie cu o încărcătură simbolică şi emoţională de rezonanţă mondială. Începând din 1876, Crucea Roşie Română a fost martoră activă la cele mai grele momente ale omenirii: Războiul de Independenţă, cele două războaie mondiale, dezastre naturale şi epidemii, oferind sprijin şi dăruind speranţă celor neajutoraţi, salvându-i pe cei care se credeau pierduţi. Astăzi, Crucea Roşie Română are 47 de filiale în toată ţara, 7 depozite dotate cu echipamente şi ajutoare de primă necesitate, 270 de detaşamente de intervenţie în caz de dezastre formate din voluntari instruiţi în acordarea primului ajutor de bază - şi peste 5000 de voluntari activi. Începând din 1933, misiunii Crucii Roşii de a veni în sprijinul persoanelor afectate de dezastre, i s-a alăturat un partener de nădejde: primele structuri de Protecţie Civilă. Astfel, istoria Crucii Roşii Române s-a împletit cu istoria acestui serviciu, care aniversează astăzi 76 de ani de activitate în slujba cetăţeanului. Multe din acţiunile care fac obiectul misiunii celor două servicii sunt diferite dar momentele marcante ale istoriei au surprins Protecţia Civilă şi Crucea Roşie Română lucrând împreună şi ajutându-se

reciproc pentru salvarea a zeci de vieţi omeneşti. Acordarea serviciilor de prim ajutor, evacuarea răniţilor, asigurarea protecţiei persoanelor şi a bunurilor materiale, pregătirea populaţiei în vederea asigurării protecţiei în caz de dezastre, sunt doar câteva din obiectivele comune. În cei 76 de ani de istorie comună, numeroase au fost momentele în care Crucea Roşie a depins de profesionalismul şi solidaritatea Protecţiei Civile, aşa cum acesta din urmă a fost, la rândul său, dependentă de măsurile de ajutorare specifice Crucii Roşii. În ultimul an, cele două instituţii au acţionat împreună pentru ajutorarea celor aproximativ 27.000 de persoane afectate de inundaţiile din Nordul Moldovei şi Maramureş (22 - 31 iulie). Indiferent dacă a fost vorba despre punerea la dispoziţie a maşinilor pentru transportul ajutoarelor materiale obţinute de Crucea Roşie, de distribuţia ajutoarelor către populaţia afectată, de protecţia populaţiei după producerea inundaţiilor sau de montarea corturilor pentru sinistraţi, Protecţia Civilă a răspuns de fiecare dată cu promptitudine solicitărilor Crucii Roşii. Pentru cei 76 de ani de activitate în sprijinul umanităţii, pentru miile de vieţi salvate şi pentru sprijinul de nădejde acordat de fiecare dată când am avut nevoie, Crucea Roşie Română mulţumeşte Protecţiei Civile şi aduce un omagiu zecilor de generaţii de militari şi civili care s-au sacrificat pentru îndeplinirea nobilei misiuni, aceea de a salva viaţa semenilor lor. LA MULŢI ANI!

Crucea Roşie Română


42

Foeni – Renaşterea speranţei În urma inundaţiilor din luna aprilie 2005, care au avut loc în judeţul Timiş, au fost afectate 25 de localităţi, au fost inundate 15,642 hectare de culturi agricole, 732 de case au fost distruse total, 3.146 de case au suferit deteriorări majore, 2.768 de persoane au fost obligate să îşi părăsească casele şi să se refugieze, 1043 de persoane au trăit izolate, fiind aprovizionate cu apa şi alimente doar prin intermediul bărcilor. World Vision România, organizaţie specializată în intervenţie de urgenţă în urma dezastrelor, cu expertiză acumulată în plan internaţional şi naţional, a intervenit pentru sprijinirea copiilor şi adulţilor afectaţi de inundaţii, încă din primele zile după intrarea apelor. Aria de intervenţie selectată de World Vision România pentru intervenţii a fost comuna Foeni, cu satele aparţinătoare Foeni şi Cruceni. În urma evaluării efectuate de World Vision România s-a decis nevoia de reconstrucţie a caselor, refacere a căilor de acces şi a drumurilor, refacere a infrastructurii, recuperare a suprafeţelor cultivate şi construirea unor adăposturi pentru animale. La pierderile materiale cu care s-au confruntat locuitorii din zonele sinistrate, s-au adăugat traumele psihice specifice în astfel de situaţii. În mod special, din evaluările noastre a rezultat ca există un mare număr de copii şi adolescenţi, puternic marcaţi de această experienţă traumatizantă. „Apa venea, lumea fugea, mă simţeam îngrozitor..., oribil, simţeam cum se sfârşeşte lumea” (Bogdan – 13 ani) „Mi-era foarte frică, pentru că nu ştiam ce se va întâmpla. Era sfârşitul lumii...nu ştiam ce viitor o să avem, eu şi fami-

lia mea. Mă uitam la televizor şi citeam în ziare cum au fost inundate mai multe sate. Oamenii sufereau şi sufeream şi eu odată cu ei” (Zoran – 16 ani) Pentru aceştia, a fost creat un program de terapie prin arta de care au beneficiat 60 de copii şi care s-a bucurat de un succes deosebit. Astfel, intervenţia World Vision România în comuna Foieni a vizat 4 direcţii: 1. Intervenţie umanitară de urgenţă; 2. Asistarea comunităţii Foeni în procesul reconstrucţiei caselor avariate; 3. Implementarea de activităţi post traumă pentru copiii şi adulţii afectaţi de inundaţii; 4. Asistarea comunităţii Foeni în reconstrucţia spiritului comunitar. Rezultatele implementării proiectului 1. Intervenţia umanitară de urgenţă Pe baza evaluărilor şi informaţiilor primite, World Vision România a donat produse de primă necesitate (alimente, produse de igienă), pompe pentru scoaterea apelor din comună şi materiale de construcţii. 2. Asistarea comunităţii Foeni în procesul reconstrucţiei caselor avariate În urma consultărilor cu persoanele sinistrate, cu reprezentanţii consiliului local si cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Timiş, s-a decis reconstrucţia a 20 de case în satul Foeni şi a 11 case în satul Cruceni.


43

În decembrie 2005 lucrările de construcţie au fost finalizate, însă din cauza urgenţei cu care lucrările au fost realizate (se apropia iarna şi sinistraţii aveau nevoie de un adăpost) şi deoarece o mare parte din lucrările de finisare au fost desfăşurate în sezonul rece, calitatea acestora a avut de suferit. Din acest motiv, în urma recepţiei parţiale şi reclamaţiilor beneficiarilor, World Vision România a obligat constructorul să revină pentru remedierea neajunsurilor semnalate, în primăvara lui 2006. În sprijinul beneficiarilor, World Vision România a donat sobe de teracotă pentru fiecare casă, contractând şi un sobar pentru execuţia acestora. Au fost astfel executate un număr de 76 de sobe de teracotă. 3. Implementarea de activităţi post traumă pentru copiii şi adulţii afectaţi de inundaţii Intervenţia s-a adresat unui număr de 150 de copii cu vârste cuprinse între 4 - 16 ani şi a avut ca obiectiv aplicarea unor tehnici de art - terapie pentru a oferi copiilor sprijin în depăşirea traumelor şi a situaţiilor de criză. Pentru a realiza acest obiectiv, World Vision România a invitat Organizaţia „Terapia prin Artă” care a realizat un program bazat pe mijloace şi tehnici creative, care a

sprijinit din punct de vedere psihologic copiii să depăşească situaţia de criză şi traumele la care au fost martori. Obiectivele intervenţiei au vizat descărcarea tensiunilor acumulate, împărtăşirea experienţelor trăite, reducerea anxietăţii, a angoaselor, a conflictelor interioare, a sentimentelor de frustrare şi crearea unui mediu terapeutic în care copilul să se simtă în siguranţă şi acceptat. Printre activităţile desfăşurate s-au numărat pictura, modelajul, mişcare şi excursii, teatru de păpuşi, cursuri de dans şi mişcare etc. Activităţile organizate cu copiii au avut rezultatele scontate. Astfel s-a observat că a crescut încrederea în forţele proprii, copiii reuşind să realizeze noi sarcini, să fie mândri de realizările lor, să-şi exprime atât emoţiile pozitive cât şi pe cele negative şi chiar să ofere ajutor, sprijin, celorlalţi colegi. 4. Asistarea comunităţii Foeni în reconstrucţia spiritului comunitar Constituirea grupului de iniţiativă din comuna Foeni format din reprezentanţi ai autorităţilor locale, lideri ai instituţiilor locale şi lideri informali, tineri, copii, părinţi s-a realizat la începutul anului 2007.

World Vision România


44

Formaţiunea „SALVO” şi Protecţia civilă

Formaţiunea de Intervenţie Rapidă pe bază de Voluntariat la Urgenţă Civilă „SALVO” este o formaţie mobilă, alcătuită exclusiv din voluntari, bărbaţi şi femei, cu vârsta cuprinsă între 18 – 50 ani, având domiciliul în municipiul Timişoara, apţi de muncă, sănătoşi, având reale calităţi profesionale, fizice şi morale, individuale şi pentru lucrul în echipă. Formaţiunea are o dotare şi o structură destinate să desfăşoare acţiuni de ajutor şi salvare a populaţiei şi a bunurilor materiale, în situaţii de urgenţă civilă, calamităţi sau dezastre. Tehnica şi mijloacele pentru intervenţie din dotare sunt asigurate de Consiliul Local Timişoara, anual, prin planul de buget, precum şi din donaţii, sponsorizări interne sau internaţionale. În funcţie de eveniment, „SALVO” poate salva persoane izolate la înălţime sau căzute în spaţii subterane deschise, căuta şi salva persoane surprinse sub dărâmături, executa operaţiuni de căutare – salvare a persoanelor căzute în apă şi aflate în pericol de înec. „SALVO” acţionează pentru evacuarea şi salvarea persoanelor şi bunurilor materiale în caz de inundaţii, cutremure sau alte calamităţi naturale, în situaţia producerii unor accidente chimice, cu substanţe radioactive sau explozii, precum şi în caz de accidente rutiere, aviatice sau feroviare. Formaţiunea poate asigura iluminatul pe timp de noapte pentru necesităţi proprii de intervenţie sau la cererea altor servicii de urgenţă şi execută deblocări de drumuri şi căi de acces.

De asemenea „SALVO” poate desfăşura şi acţiuni speciale, precum salvarea animalelor de casă, izolate la înălţime sau căzute în spaţii subterane deschise, înlăturarea pericolului provocat de animale sau insecte în unităţi publice, parcuri sau locuri de agrement. Acţiunile de intervenţie sunt coordonate de Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă. În compunerea acestei formaţiuni se constituie un grup de conducere şi unul de execuţie. Grupul de conducere este alcătuit din comandant de formaţie, comandant de grupă şi şef de echipă. Grupul de execuţie este alcătuit din medic / asistent medical, conducător ambarcaţiuni mici, instalator (apă, gaz, canal), electrician, electromecanic, sudor, scafandru, inginer / tehnician chimist (şi şef echipă), alpinişti, cercetaşi grupă canină şi şofer. Membrii „SALVO” se obligă, pe baza liberului consimţământ, să desfăşoare acţiuni de ajutor şi salvare a populaţiei şi a bunurilor materiale în folosul comunităţii, în situaţii de urgenţă civilă, calamităţi sau dezastre. Pentru activitatea desfăşurată şi în mod deosebit pentru fapte de curaj, sacrificiu sau eroism, personalul formaţiei poate fi recompensat cu diplome, distincţii sau sume de bani, provenite din fonduri special constituite, din donaţii sau sponsorizări.

Gheorghe CIUHANDU Primarul municipiului Timişoara Preşedinte al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Timişoara


Revistă editată cu sprijinul: Consiliul Judeţean Timiş S.C. AQUATIM S.A. Timişoara S.C. BEGA PAM S.A. Timişoara S.C. COCA COLA HBC România S.R.L. Timişoara S.C. PETROM LPG S.A. Timişoara S.C. SISTEM GAS S.R.L. Timişoara S.C. URSUS BREWERIES S.A., sucursala Timişoara S.C. ZOPPAS INDUSTRIES ROMÂNIA S.R.L. Sânnicolau Mare


Profesionişti în situaţii de urgenţă - 2009 Februarie, Numărul 2  

Revista Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „BANAT” al judeţului Timiş - 2009 Februarie, Numărul 2

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you