Alimentaţia naturală
Alimentaţia raţională - realitate sau utopie (III)
Nutrienţi-cheie pentru sistemul imunitar
”Suntem pe atât de sănătoși, pe cât de sănătos ne este sistemul imunitar” şi ”suntem ceea ce mâncăm” sunt două enunțuri etalon în lumea medicală și nu numai. Deși, al doilea enunț eu l-aș reformula: ”suntem ceea ce mâncăm, dar suntem și ceea ce nu mâncăm”. Un organism rămâne sănătos dacă se poate baza pe un sistem imunitar integru, echilibrat. În fiecare secundă, imunitatea noastră, expusă la microorganisme și substanțe nocive, trebuie să ia decizii. Recunosc, tolerez sau resping? - sunt alternativele între care acest sistem complex și sofisticat trebuie să hotărască prompt și eficient. Nu voi intra în fiziologia sistemului imunitar, pentru că aceasta a fost îndelung și amplu prezentată în paginile acestei reviste. Dar, pentru că stilul de viață și alimentar sunt elemente esențiale pentru întărirea imunității, îmi propun detalierea câtorva aspecte legate de acestea. Alimentația nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice, fumatul, medicația inadecvată și excesivă, toxinele din mediu, stresul cotidian sunt factori de risc pentru sistemul imunitar. Dacă lupta omului cu mediul și stresul este inegală, ceilalți factori pot fi influențați și corectați cu succes. Nutriția joacă un rol decisiv în consolidarea sistemului imunitar și poate atinge acest obiectiv cu ajutorul unor elemente-cheie:
l
provitamina A (β-caroten) - prin efectul puternic antioxidant protejează celulele de atacul radicalilor liberi. Este implicată în mecanismele de creștere și diferențiere ale celulelor organismului printre care și globulele albe (LyB și T) angajate în imunitate. Asigură integritatea mucoaselor- prima linie de apărare a organismului. Provitamina A o găsim în morcovi, ardei, cătină, pepene galben, ficat, cartof, roșii, etc.
l
Vitamina C - supranumită și ”vitamina imunității” - are rol antioxidant. Pentru că globulele albe conțin vitamina C în concentrație de 40- 60 % mai mare decât în plasmă, aceasta le crește mobilitatea și le stimulează activitatea bactericidă. Un aport suficient de vitamină C în perioada de boală accelerează formarea de anticorpi specifici și grăbește vindecarea. Vitamina C se găsește în concentrații importante în măceșe, cătină albă și roșie, ardei gras, brocoli, etc
l l
Vitamina E - lucrează în sinergie cu ceilalți antioxidanți, protejează celulele organismului de radicalii liberi și întărește sistemul imunitar. O găsim în uleiul de cătină, in, porumb.
Seleniul - mineral cu rol antioxidant puternic. Asigură o creștere eficientă a Ly T și a anticorpilor, grăbește fagocitoza (distrugerea particulelor străine organismului), sporește activitatea celulelor NK (celule care pot distruge agentul infectant). Sunt studii desfășurate pe șoareci care susțin că o alimentație săracă în seleniu creează un mediu propice dezvoltării de mutații ale virusului gripal. Concentrații mari de seleniu găsim în pește, nuci, tomate.
l
Zincul – îi putem conferi supranumele de ”mineralul imunității”. Esențial pentru buna funcționare a citokinelor (proteine implicate în răspunsul imunitar), zincul sporește activitatea Ly T și a celulelor NK. Are și el activitate antioxidantă, protejând împotrivă nocivității razelor ultraviolete A și B. Deficitul de zinc este asociat cu principalele două cauze de morbiditate infantilă: infecțiile respiratorii și diareea. Cantități mari de zinc au stridiile, ficatul, carnea roșie, germenii de grâu.
l
Acizii grași omega 3 și omega 6, dar mai ales raportul omega 6/ omega 3. Pentru că de-a lungul secolelor raportul a crescut alarmant, de la 1:1 la 15-20:1, se observă un interes global de reducere a acestui raport măcar la 3-4:1. Optimizarea raportului omega 6/omega 3 ar duce la scăderea incidenței afecțiunilor cardio-vasculare, îmbunătățirea adaptării sistemului ner-
20
l HOFIGAL - Natură şi Sănătate l August / Septembrie 2010