Issuu on Google+

Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană

1


Cuvânt înainte

2


Proiectul minier de la Roşia Montană este înconjurat, de mulţi ani, de opinii contradictorii. Înţelegem că un proiect de o asemenea complexitate are atât susţinători, cât şi opozanţi. De prea multă vreme, pe scena publică se aud aproape numai voci care se opun proiectului Roşia Montană, fără argumente raţionale, doar cu emoţii şi speculaţii. Este momentul să se facă auziţi şi românii – tot mai mulţi – care înţeleg şi susţin potenţialul uriaş al acestui proiect de a schimba vieţile oamenilor din zonă şi de a contribui la redresarea economică a României. Iată de ce, recent, s-a înfiinţat Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană – format din organizaţii, instituţii şi persoane care au înţeles că implementarea proiectului minier aduce beneficii economice, sociale şi culturale atât la nivel local, cât şi naţional. Descoperiţi în paginile care urmează câteva informaţii despre proiectul minier şi, apoi, cine sunt membrii acestui Grup de Susţinere şi care sunt motivele pentru care ei sprijină proiectul minier.

3


Cuprins

4


Proiectul Roşia Montană – un Proiect pentru România

........

6

Ce este Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană

........

18

Membrii Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană ........

20

Alţi susţinători, persoane fizice

Contact

. . . . . 130

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 132

5


Proiectul Roşia Montană – un Proiect pentru România

6


Proiectul minier aurifer de la Roşia Montană este una dintre cele mai importante investiţii apărute în România ultimilor ani. Implementarea acestui proiect poate duce România pe locul 1 în topul producătorilor de aur din Uniunea Europeană. Proiectul este operat de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care este o asociere între compania canadiană Gabriel Resources (aprox. 80%) şi statul român, prin compania Minvest Deva (aprox. 20%).

Localizare

Proiectul acoperă 25% din suprafaţa comunei Roşia Montană, situată în judeţul Alba, o comună formată din 16 sate; unul dintre acestea (cel mai aproape de mina propusă) este satul Roşia Montană, o comunitate minieră tradiţională, situată în nordvestul ţării, în Munţii Apuseni.

7


Impactul economic al proiectului

† Planul de afaceri al proiectului minier prevede beneficii totale de peste 4 miliarde USD pentru economia României.

† Dintre aceştia, 1,8 miliarde USD vor intra direct la bugetul de stat. Aceste fonduri sunt constituite din dividendele obţinute de statul român, care deţine 19.3% din acţiunile companiei RMGC, redevenţe plătite de RMGC, precum şi alte taxe şi impozite achitate direct către bugetul statului, local, regional şi naţional.

† Restul de 2,4 miliarde USD reprezintă bani cheltuiţi în România pentru resurse umane, construcţii, energie electrică, materiale, transport, reactivi, piese de schimb şi altele. Aceste sume reprezintă o investiţie directă în economia României şi vor ajunge la forţa de muncă, întreprinzătorii şi companiile româneşti ce vor furniza produse şi servicii pentru RMGC, în faza de construcţie şi cea de operare.

8


† Investiţia necesară pentru a realiza proiectul minier de la Roşia Montană este de aproximativ 1,7 miliarde USD. Din aceştia, aproximativ 450 milioane USD au fost deja investiţi de companie. Faza de construcţie va mai aduce încă 876 milioane USD, iar diferenţa de aproximativ 500 milioane este planificată a fi cheltuită în faza de dezvoltare şi în cea de închidere a minei.

† După obţinerea autorizaţiei, compania va investi în zonă aproximativ 1 milion USD/zi în timpul fazei de construcţie, care va dura aproximativ 2 ani.

† Impactul potenţial, direct şi indirect, al proiectului minier în economia României este de 19 miliarde USD, după cum au arătat experţii de la Oxford Policy Management, luând în calcul efectul de multiplicare a beneficiilor economice.

9


Cifre-cheie pe durata de viaţă a proiectului Impact direct în România

2 miliarde USD investiţie 7,5 miliarde USD venituri din vânzări de aur şi

argint

2,25 miliarde USD cheltuieli cu bunuri,

servicii şi forţa de muncă

1,72 miliarde USD venituri la bugetul de stat

+ 280 milioane USD cheltuieli sociale

2.300 locuri de muncă directe în faza de

construcţie, 880 locuri de muncă directe în faza de exploatare

6 miliarde USD contribuţie cumulativă la PIB Impactul efectului de multiplicare în România

5,88

miliarde USD beneficii pentru agenţii economici

6,88 miliarde USD venituri la bugetul de

stat

3.600 locuri de muncă în perioada de

exploatare 10

19 miliarde USD contribuţie extinsă cumulativă la PIB


Protejarea şsşşi reabilitarea mediului În urma vechilor exploatări miniere, astăzi, apele de suprafaţă conţin metale grele în concentraţii cu mult peste limita maximă admisă de legislaţia în vigoare. De pildă, concentraţia de fier este de 64 de ori mai mare decât limita maximă admisă.

Apă poluată în urma vechilor exploatări miniere

Pe măsura implementării proiectului minier, vor fi utilizate cele mai avansate tehnologii pentru tratarea surselor de poluare şi curăţarea apelor din zonă.

11


12

Păduri

Ape

Încă înainte de începerea exploatării, compania va planta 1000 hectare de pădure (400 în aria proiectului şi 600 în afara ariei de exploatare), deşi proiectul va despăduri doar 255 hectare de pădure.

Apele din zonă sunt acum contaminate cu metale grele, în concentraţii mari. Proiectul va curăţa toate aceste ape acide, facilitând reinstalarea vieţii acvatice.

Peisaj

Flora şi fauna

În urma fostei mine au rămas 100 hectare de teren afectate de 18 halde şi 2 cariere, precum şi 140 de km de galerii subterane ce generează ape acide. Proiectul va reamenaja 500 de hectare, incluzând un lac de 70 de hectare pe locul unei cariere şi 3 cariere umplute şi revegetate.

Biodiversitatea în zonă este deja afectată în urma fostelor exploatări miniere. Proiectul va asigura o reconstrucţie ecologică progresivă, prin introducerea de măsuri specifice de ocrotire a faunei protejate, realizarea de perdele de vegetaţie în coridoare ecologice şi creşterea suprafeţelor acoperite de vegetaţie.


Solul

Aer

Principala sursă de contaminare a solului este reprezentată de apele acide şi de cele 18 halde rezultate din exploatările anterioare. În cadrul proiectului se vor lua măsuri de reducere a impactului, precum şi de refacere ecologică a profilului de sol.

Impactul în zona locuită va fi controlat şi redus la minim, datorită: - menţinerii umede a drumurilor de exploatare - reconstrucţiei ecologice progresive - păstrării umede a plajei iazului de decantare

Zgomot şi vibraţii

Cianură

În zona amplasamentului exploatării, impactul va fi minim, în limitele impuse de standardele legale.

În privinţa folosirii cianurii în minerit, proiectul respectă legislaţia europeană, aceasta fiind cea mai strictă din lume.

39 de modificări au fost operate în proiect pentru creşterea performanţelor de mediu şi socio-economice, în urma consultărilor publice şi a evaluării de mediu. Barajul iazului de decantare este unul din cele mai sigure, de 100 de ori mai sigur decât media barajelor existente în întreaga lume. 13


Punerea în valoare a patrimoniului cultural Patrimoniul cultural reprezintă una din cele mai importante componente ale proiectului minier. RMGC a alocat peste 11 milioane USD pentru derularea celui mai mare program de cercetare şi conservare a patrimoniului din România, Programul Naţional de Cercetare Alburnus Maior.

70 milioane USD

Vor fi investiţi în restaurarea valorilor de patrimoniu cultural din zona Roşia Montană şi integrarea lor într-un circuit turistic integrat:

Prima casă restaurată de RMGC în Roşia Montană şi transformată în Muzeu de Istorie a Mineritului.

14

Planurile companiei prevăd restaurarea celor 41 de case monument istoric şi a tuturor caselor situate în zona protejată, restaurarea Centrului Istoric Roşia Montană (pensiuni, cafenele, restaurante, tradiţii locale, zone de recreere) şi a zonelor protejate şi bunurilor de patrimoniu cultural spre beneficiul public.


Piatra Corbului, monument al naturii, va fi protejată.

Organizarea unui traseu turistic integrat al tuturor zonelor protejate şi relaţionarea acestuia cu circuitul naţional şi internaţional.

Interiorul Muzeului Mineritului amenajat şi inaugurat în 2010 de RMGC.

15


Galeria CătălinaMonuleşti va fi organizată ca parte a Muzeului Mineritului din Roşia Montană.

La recomandarea experţilor, vor fi realizate replici exacte ale anumitor lucrări miniere spre a fi utilizate în mod eficient din punct de vedere educaţional şi turistic. Planul prevede şi conservarea şi restaurarea in situ a vestigiilor descoperite în Dealul Carpeni (aşezare romană) şi a sistemului de drenaj al apelor subterane din sectorul minier Păru Carpeni.

Restaurarea monumentului funerar de la Tău Găuri.

16


Sprijin pentru comunitate Guvernul României a desemnat Roşia Montană zonă defavorizată din cauza gradului ridicat de şomaj din regiune. Conform unui studiu din 2007 al Universităţii „1 decembrie 1918” Alba Iulia, şomajul în zona Roşia Montană era, la acel moment, de 55%, iar după închiderea minelor din zonă rata şomajului depăşeşte în prezent 80%. Peste jumătate din locuitorii de aici nu au apă curentă, iar două treimi nu au toalete în casă. Doar 7% din terenul din zonă este teren agricol; oamenii nu au alternative în absenţa mineritului. Peste 80% din totalul populaţiei apte de muncă nu realizează venituri. În 2011, RMGC a înregistrat 3550 de cereri de locuri de muncă, din toată ţara. Compania a iniţiat de timpuriu consultări cu comunitatea, a realizat studii pentru evaluarea impactului social al strămutării şi relocării şi a propus un plan de măsuri pentru reducerea acestui impact. Programul de strămutare/relocare a comunităţii locale este proiectat în conformitate cu Standardele de Performanţă ale International Finance Corporation şi directivele Băncii Mondiale privind strămutarea. Pentru a se ridica la nivelul diferitelor aşteptări ale comunităţii, compania s-a angajat să dezvolte două situri de strămutare: cartierul Recea în Alba Iulia şi un nou sit de strămutare în Roşia Montană. Situl Recea a fost deja inaugurat şi a reprezentat o investiţie de 32 milioane USD.

Investiţii ce vor fi realizate de către RMGC în infrastructura comunei Roşia Montană

73 milioane USD

investiţii în infrastructura de drumuri

35 milioane USD

investiţii în alimentarea cu apă

70 milioane USD

investiţii pentru reabilitarea mediului

25 milioane USD

investiţii în servicii şi utilităţi

17


Ce este Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană

18


Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană este un comitet de acţiune cu un obiectiv foarte bine definit: promovarea în ţară şi la nivel european a tuturor argumentelor care demonstrează că Proiectul Roşia Montană este o necesitate pentru România. Membrii Grupului de Susţinere doresc să informeze cât mai mulţi oameni despre faptul că Proiectul - o investiţie cu impact economic direct şi indirect de 19 miliarde dolari - aduce un pachet de soluţii moderne şi eficiente pentru o multitudine de probleme economice şi sociale cu care se confruntă ţara noastră. Grupul de Susţinere este format din organizaţii, instituţii şi persoane care îşi propun să facă împreună cât mai multe demersuri pentru a comunica şi pentru a informa opinia publică, mediul politic, liderii de opinie şi specialiştii din diferite domenii. S-a creat în trecut un curent de opinie potrivnic proiectului, curent de opinie întreţinut prin prezentarea deformată a situaţiei din Roşia Montană şi prin denaturarea informaţiilor cu privire la derularea acestei imense investiţii. Membrii Grupului de Susţinere consideră că percepţia publică trebuie să fie corectată cât mai repede, prin prezentarea datelor şi informaţiilor reale, şi vor face eforturi susţinute în perioada care urmează pentru a realiza acest lucru. În acest moment Grupul de Susţinere numără 71 de membri, reprezentând: organizaţii nonguvernamentale, primării, asociaţii patronale, organizaţii sindicale, universităţi şi persoane. 19


Membrii Grupului de Susţinere a Proiectului Roşia Montană

20


În acest moment, în Grupul de Susţinere sunt înscrise 71 de organizaţii şi persoane: þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ þ

Primăria Comunei Roşia Montană Primăria Oraşului Abrud Primăria Oraşului Câmpeni Primăria Comunei Bucium Primăria Oraşului Baia de Arieş Primăria Comunei Almaşu Mare Primăria Comunei Bistra Primăria Comunei Ciuruleasa Primăria Comunei Lupşa Primăria Comunei Mogoş Primăria Comunei Poiana Vadului Primăria Comunei Sălciua Primăria Comunei Scărişoara Primăria Comunei Sohodol Primăria Comunei Vadu Moţilor Primăria Comunei Vidra Primăria Comunei Blăjeni Primăria Comunei Buceş Primăria Comunei Bucureşci Primăria Comunei Crişcior Primăria Comunei Luncoiu de Jos Primăria Comunei Vălişoara Primăria Comunei Tomeşti Primăria Comunei Bocşa Primăria Comunei Băiţa Primăria Comunei Ribiţa Primăria Comunei Vaţa de Jos Primăria Comunei Stremţ Primăria Municipiului Vulcan Primăria Oraşului Baia de Aramă Primăria Municipiului Deva Primăria Municipiului Brad Primăria Comunei Iara Primăria Municipiului Petroşani Primăria Comunei Băniţa Primăria Oraşului Petrila Primăria Oraşului Teiuş Primăria Municipiului Lupeni Primăria Oraşului Aninoasa Primăria Comunei Ghelari Universitatea din Petroşani Universitatea “1 decembrie 1918” Alba Iulia

þ Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România þ Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Blaj þ Confederaţia Sindicală Naţională Meridian þ Sindicatul Viitorul Mineritului þ Asociaţia Patronală Minieră din România Patromin þ Patronatul Societăţilor din Construcţii þ Sindicatul Chemex þ Bogdan Baltazar þ Prof. univ. dr. Gheorghe Negoescu þ Daniel Apostol þ Paul Butnariu (Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi) þ Fundaţia LEADERS þ Asociaţia Culturală Maghiară din Abrud þ Asociaţia „Pro Roşia Montană” þ Asociaţia Patronală „Munţii Apuseni” Abrud þ Asociaţia Pensionarilor „Ion Buteanu” Abrud þ Asociaţia „Edu Caleidoscop” Roşia Montană þ Centrul de Resurse pentru Tineri CERT Apuseni þ Fundaţia „Auraria Barza” Brad þ Asociaţia Millennium Center Arad þ ONG „Pro Dreptatea” þ Asociaţia Ofensiva Tinerilor Arad þ Organizaţia Studenţilor din Arad þ Organizaţia Tinerilor cu Iniţiativă filiala Arad þ Asociaţia „Cats & Dogs” Abrud þ Asociaţia „Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană” þ Asociaţia „Nordic 2008” þ Asociaţia Partida Romilor „ProEuropa” Roşia Montană þ Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta” Cluj-Napoca

21


Primăria Comunei Roşia Montană

Roşia Montană, cunoscută şi sub denumirea de Alburnus Maior, a avut o evoluţie determinată, din antichitate şi până azi, de existenţa şi exploatarea aurului. Roşia Montană este aşezată în partea central-vestică a României, în nord-vestul judeţului Alba, la 46 grade latitudine nordică şi 25 grade longitudine estică, la o altitudine de 850 metri faţă de nivelul mării. Suprafaţa totală a comunei este de 42 km2 şi are în componenţă 16 sate. Prima atestare documentară a localităţii Roşia Montană datează din anul 1592, ca făcând parte integrantă din teritoriul oraşului Abrud. Dar vechimea localităţii atestată documentar măsoară 1865 de ani, cât vârsta localităţilor Napoca şi Drobeta. Nici o localitate românească nu se poate mândri cu un certificat de naştere atât de valoros ca Roşia Montană. Este vorba de tăbliţa cerată din 6 februarie 131, care atestă existenţa localităţii şi numele ei dacic romanizat Alburnus Maior, cum este cunoscută în antichitate. Un asemenea tezaur de documente - tablele cerate - s-au descoperit doar în galeriile romane de la Roşia Montană.

22


„Roşia Montană a fost şi va fi o zonă minieră. Restructurarea mineritului şi închiderea minei de stat de aici a dus la un şomaj ridicat şi la sărăcie. Mulţi localnici trăiesc din alocaţiile copiilor pentru că banii primiţi în urma disponibilizării din minerit s-au terminat. Mineritul la Roşia Montană a devenit o adevărată tradiţie, iar dorinţa oamenilor este să practice această meserie transmisă din tată-n fiu. Putem să ne punem în valoare istoria şi tradiţiile, dar acest lucru este posibil doar dacă facem minerit. Un minerit responsabil şi modern într-un mediu curat, aşa cum propune investitorul venit în localitatea noastră. Am aderat la acest Grup de Susţinere a Proiectului Roşia Montană pentru că eu cred cu tărie că mineritul este singura şansă reală de dezvoltare durabilă a comunei noastre şi a întregii zone a Munţilor Apuseni.” Eugen Furdui Primar al Comunei Roşia Montană

23


Primăria Oraşului Abrud

Abrudul, oraş multimilenar, plin de evenimente istorice dramatice, sacre, eroice, purtând pe umerii lui o istorie împovărătoare încă de pe vremea daco-romanilor, a intrat în mileniul trei aducând cu el semne arheologice care dovedesc că în acest an (2011) împlineşte 2010 ani de viaţă, documente scrise care-i atestă 810 ani de la botez (Obruth 1201), 584 de ani de când a primit titlul de oraş (1427), 520 de ani de când poartă în piept inscripţia de oraş liber (1491). Oraşul Abrud se află în judeţul Alba, situat în depresiunea omonimă, la confluenţa pârâului Cerniţa cu râul Abrud, la 65 km nord-vest de municipiul Alba Iulia. Oraşul Abrud are 4 localităţi componente: Abrud, Abrud-Sat, Gura Cornii şi Soharul. Istoria Abrudului se întinde până la începutul secolului al II-lea al erei noastre, iar numele îi vine de la un proprietar de mine de aur, Cotylus Bruda. Conform legendelor care circulă în zonă, Bruda a pus la dispoziţia lui Decebal importante cantităţi de aur, dar, odată cu victoria romanilor a pierdut totul, după care s-a sinucis. Exploatarea metalului galben a fost cunoscută în Apuseni din antichitate, încă înainte de venirea agatârţilor. După daci, în mod industrial pentru acea vreme, aurul a fost extras de către romani pe vremea împăratului Traian, care a trimis către Roma “... câteva milioane de litre de aur şi aproape zece milioane de litre de arginţi”, conform menţiunilor lui Ioan Lydus. Oraşul are o populaţie de 6213 locuitori. Ocupaţia de bază este mineritul.

24


„Din cele mai vechi timpuri comunităţile acestei zone au trăit din minerit; este firesc ca aceştia să îşi continue tradiţiile, în condiţiile unui minerit modern, cu tehnologii şi proceduri sigure. Proiectul minier de la Roşia Montană este o investiţie amplă care va oferi un număr semnificativ de locuri de muncă oamenilor de aici, în condiţiile respectării legislaţiei europene şi diminuării poluării din zonă.” Tiberiu Raţiu Primarul Oraşului Abrud

25


Primăria Oraşului Câmpeni

Câmpeniul este aşezat chiar în inima „Ţării Moţilor”, la confluenţa celor două Arieşuri şi râul Abrud, având împreună cu cele 21 de sate componente ale sale o suprafaţă de circa 87 km pătraţi şi o populaţie de 8535 locuitori.    Documentar, Câmpeniul este atestat pe la 1587, fiind vorba de un act dat de principele Transilvaniei - Sigismund Bathory - lui Nicolae Filimon din Câmpeni, pentru a construi o moară la vărsarea râului Abrud în Arieş. După anul 1649 Câmpeniul devine capitală a domeniului montan de sus, cu satele Bistra, Albac şi Vidra. La mijlocul sec. al XVIII-lea, Câmpeniul avea 5400 locuitori, fiind cea mai populată localitate montană şi având chiar mai mulţi locuitori decât Alba Iulia şi Târgu Mureş.

26


„Am aderat la Grupul de Susţinere a Proiectului de la Roşia Montană, deoarece sunt convins că această investiţie este benefică pentru zona Munţilor Apuseni. Ar trebui să nu stăm prea mult pe gânduri - au trecut deja ani buni de când această companie este în zonă – şi să lăsăm acest proiect să demareze. Oamenii de aici au nevoie de locuri de muncă, merită să trăiască onorabil acasă, nu peste hotare. Trebuie să vedem mai departe de faptul că acest proiect ar fi benefic doar pentru Roşia Montană, realizând că de câştigat au şi comunităţile din jur, şi ţara până la urmă.” Ioan Călin Andreş Primarul Oraşului Câmpeni

27


Primăria Comunei Bucium

Comuna Bucium este situată în partea central-vestică a judeţului Alba, în bazinul superior al văii Abrudelului, în Ţara Abrudelului, care cuprinde oraşul Abrud şi comunele Bucium, Ciuruleasa şi Roşia Montană, într-o frumoasă zonă a Carpaţilor Occidentali, cuprinsă în totalitate de Munţii Metaliferi. În satele din jurul Abrudului ocupaţia locuitorilor era extragerea aurului şi argintului. Buciumul este atestat ca aşezare încă din epoca bronzului, ca urmare a descoperirii de pe Dealul Vilcoi a patru inele de buclă din aur, care datează din această perioadă, aflate la muzeul din Viena. Localitatea a fost menţionată documentar pentru prima oară în anul 1595. Localitatea are un pronunţat caracter agricol, unităţile industriale nu au o pondere însemnată în cadrul comunei. În anul 2008 populaţia comunei a ajuns la 1784 de locuitori.

28


„Am aderat la Grupul de Susţinere a Proiectului minier de la Roşia Montană întrucât suntem convinşi că acest proiect va aduce beneficii considerabile, din punct de vedere economic şi social, atât roşienilor, cât şi comunităţilor vecine.” Cornel Napău Primarul Comunei Bucium

29


Primăria Oraşului Baia de Arieş

Oraşul Baia de Arieş este situat în partea de nord a judeţului Alba, pe malurile râului Arieş, între Km 97,400 şi 109,600 pe DN 75 Câmpeni-Turda, pe o întindere geografică de aprox. 8100 ha. Istoric: Localitatea Baia de Arieş este atestată documentar din anul 1325, de către regele Carol Robert de Anjou, odată cu privilegiul acordat de acesta locuitorilor pe atunci ai localităţii Onumberg, mai târziu Aranyas Banya, dar există dovezi că exploatarea aurului în aceste locuri se făcea încă de pe vremea dacilor. La începutul secolului XV i s-a recunoscut privilegiul de oraş liber. În anul 1945 se construieşte uzina de preparare a minereurilor auro-argentifere. La data de 18.01.1998, Baia de Arieş este redeclarată oficial oraş, statut pe care l-a deţinut secole de-a rândul şi pe care l-a recâştigat fiind cel mai important centru de prelucrare şi producţie a aurului şi argintului şi de exploatare a minereurilor neferoase din Munţii Apuseni: plumb şi zinc, până în 2004 când Filiala „Arieşmin” s-a închis, rămânând fără locuri de muncă 1895 de oameni. Populaţia: În urma rezultatelor recensământului desfăşurat în anul 2002, furnizate de Direcţia Regională de Statistică Alba, populaţia oraşului Baia de Arieş, incluzând aici şi localităţile componente, a fost de 4.668 persoane.  Rata şomajului este foarte ridicată din cauza închiderii fostei întreprinderi miniere şi lipsei acute a locurilor de muncă în întreaga zonă.

30


„Consider că Proiectul minier de la Roşia Montană reprezintă o mare oportunitate pentru dezvoltarea economică a întregii zone a Apusenilor prin continuarea activităţilor specifice de mii de ani a zonei, respectiv mineritul. Am aderat la acest Grup de Susţinere a Proiectului minier, în speranţa că membrilor comunităţii pe care o reprezint - oraşul Baia de Arieş - le va fi oferită posibilitatea unui trai decent prin potenţialele locuri de muncă în cadrul acestui proiect.” Gheorghe Bora Primarul Oraşului Baia de Arieş

31


Primăria Comunei Almaşu Mare

Comuna Almaşu Mare din judeţul Alba este compusă din 7 sate: Almaşu Mare, Almaşu de Mijloc, Brădet, Cheile Cibului, Cib, Glod, Nadastia. Comuna are 715 gospodării şi 1472 locuitori. Comuna se învecinează la est cu oraşul Zlatna din judeţul Alba, la vest cu oraşul Geoagiu şi comuna Balşa din judeţul Hunedoara, la nord cu comuna Buceş din judeţul Hunedoara, la sud cu comuna Ceru Băcăinţi din judeţul Alba. Până în anul 2004 activitatea economică de bază a comunei era mineritul, iar în prezent este agricultura, cu ramura de bază creşterea animalelor. În prezent în comuna Almaşu Mare funcţionează 5 grădiniţe, 6 şcoli cu clasele I-IV, 1 şcoală cu clasele I–VIII, 1 dispensar uman, 1 dispensar veterinar, 5 cămine culturale, o casă de copii de tip familial, 9 biserici şi o mănăstire. În zona Cheile Cibului şi Glodului se află o rezervaţie naturală de 200 ha.

32


„Susţinem Proiectul Roşia Montană deoarece Almaşu Mare este localitate cu tradiţie în minerit.” Aron Zaharie Primarul Comunei Almaşu Mare

33


Primăria Comunei Bistra

Comuna Bistra este situată în nord-vestul judeţului Alba, pe cursul mijlociu al rîului Arieş, la 84 km în amonte de Turda şi 5 km în aval de Câmpeni. Împreună cu cele 35 de sate ale sale se întinde pe o suprafaţă de 132 km2, fiind una dintre comunele cele mai întinse ca teritoriu din ţara noastră. Aşezarea este pomenită documentar în anul 1437 sub denumirea de „sat cnezial” aparţinând cneazului Bizere, fiind prezentă şi aici instituţia românească medievală a cneazului cunoscută în toată Transilvania. Comuna are o populaţie de 5140 locuitori. Activităţile specifice zonei sunt: prelucrarea lemnului, prelucrarea pietrei, ţesături, prelucrarea lânei, zidărie, creşterea animalelor, cultura cartofului. Obiective turistice: - Pietrele de la “DUBE” - Fântâna Şpiruli din Munceloase - Fagii lui Ursuţ din Băleşti - Cantonul Silvic Valea Devii - Moara (1583) şi Izvorul lui Petrişor - Molhaşurile din Căpăţână (rezervaţie botanică) - Muntele Mare Comuna Bistra a reuşit să implementeze în perioada 2006 – 2010 proiecte susţinute din fonduri europene în valoare de peste 4.000.000 de euro. Cel mai important proiect aflat în implementare, în valoare de 2.500.000 euro, se referă la Modernizarea infrastructurii rutiere, de mediu, socială şi culturală în satul Bistra, Comuna Bistra.

34


„În aceste vremuri tulburi pentru economia României, orice investiţie este binevenită. Avem nevoie de investiţii ale unor companii serioase, româneşti şi străine. Avem nevoie de locuri de muncă. Trebuie să revigorăm economia acestei ţări. În concluzie, orice investiţie care creează locuri de muncă, lucrează transparent şi în conformitate cu toate legile acestei ţări şi cu normele europene privind protecţia mediului este binevenită.” Traian Gligor Primarul Comunei Bistra

35


Primăria Comunei Ciuruleasa

Istoria comunei Ciuruleasa interferează complex cu istoria Abrudului, în special, şi cu istoria Ţării Moţilor, în general. Încercând să străpungem, cu gândul, negura timpului putem lansa ipoteza că primii locuitori aşezaţi aici au venit tocmai din localitatea cea mai apropiată – Abrud – pentru a căuta terenuri pentru agricultură, pe seama căreia să obţină mijloace suplimentare de existenţă, pe lângă cea ce câştigau ca mineri sau ca „zlătari” (alegători de aur din nisipul Abrudului). Aşezată în prelungirea vestică a Ţării Abrudului, pe drumul naţional DN.74 Alba Iulia – Abrud – Brad, comuna Ciuruleasa se află la o distanţă de 70 de km de oraşul reşedinţă de judeţ (Alba–Iulia). Comuna Ciuruleasa se întinde pe o suprafaţă de 55,85 km2. Comuna Ciuruleasa este unitate administrativă de sine stătătoare începând din anul 1950. Până atunci, ea a făcut parte din comuna Abrud-sat. Comuna Ciuruleasa are în componenţă 9 sate şi o populaţie de 1364 locuitori, conform datelor statistice ale ultimului recensământ. Localitatea dispune de forţă de muncă tânără, care nu are un loc de muncă stabil.

36


„Proiectul minier de la Roşia Montană este o investiţie foarte importantă pentru judeţul Alba, iar în urma acestei investiţii judeţul şi comunitatea vor prospera. Respectând standarde riguroase de mediu şi utilizând tehnologii moderne, acest proiect poate revitaliza o industrie de tradiţie a acestei zone”. Radu Marcel Tuhuţ Primarul Comunei Ciuruleasa

37


Primăria Comunei Lupşa

Comuna Lupşa este situată în partea nordică a judeţului Alba, pe cursul mijlociu al Arieşului, la o distanţă de 95 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului şi la 9 km de Baia de Arieş - oraşul cel mai apropiat. Atestată documentar pentru prima dată în anul 1366 - villa Lwpsa, când regele Ludovic I recompensează pe Nicolae, fiul lui Candea, pentru serviciile aduse, aşezarea deţine un punct arheologic la Hădărău - fragmente ceramice şi ţiglărie romană. Lupşa este cunoscută şi ca aşezare feudală de pe vremea cneazului Nicolae Candea (1358): pe două movile de pământ din zona gării se presupune că ar fi fost ridicate curtea şi fortificaţia familiei acestuia. În 1784, oastea lui Horea a avut ciocniri cu trupele imperiale, în 1848 localnicii au participat activ la lupte, iar în 1892 aceştia se solidarizează cu mişcarea memorandistă. Comuna are o populaţie de 1708 locuitori.

38


„Locuitorii comunei Lupşa, ca şi cei ai Roşiei Montane, sunt mineri cu tradiţie. Este de neiertat să ratăm oportunitatea relansării industriei mineritului, în condiţiile în care tinerii nu au nici o alternativă de lucru aici. Investiţii moderne ca cea propusă de compania RMGC trebuie încurajate şi sprijinite, nu numai la Roşia Montană, dar în toate localităţile cu tradiţie minieră şi potenţial de exploatare din zonă.” Alexandru Măcăieţ Primarul Comunei Lupşa

39


Primăria Comunei Mogoş

Mogoş este o comună cu 21 de sate situată în judeţul Alba. Populaţia acestei comune este de peste 1100 de locuitori. Este atestată documentar pentru prima dată în anul 1760 cu numele de Mogoş-Micleşti. Încă din vechi timpuri populaţia din satele răspândite pe toate dealurile a dus o viaţă silvo-pastorală, valorificând condiţiile date de cadrul natural, astfel peisajul fiind puternic umanizat. Obiective turistice: - Manifestarea etno-folclorică „Chemarea narciselor” - Biserica ortodoxă din lemn cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din secolul al XV-lea (cu modificări şi adăugiri din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea), din satul Cojocani - Biserica ortodoxă din lemn cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” (1844, cu picturi pe pereţii interiori executate în 1846) din satul Bârleşti.

40


„Proiectul de la Roşia Montană este o oportunitate importantă de dezvoltare a comunităţilor din zona noastră. Această şansă nu trebuie ratată.” Liviu Mircea Macavei Primarul Comunei Mogoş

41


Primăria Comunei Poiana Vadului

Comuna Poiana Vadului, din judeţul Alba, este situată pe pantele de est ale Munţilor Bihor şi are în componenţă 11 sate. Până la 17 februarie 1968 satul şi comuna Poiana Vadului s-au numit Neagra. La recensământul populaţiei din 2002, populaţia comunei Poiana Vadului era de 1304 locuitori.

42


„Judeţul Alba are nevoie, pentru dezvoltare, de investiţii de anvergură şi de investitori puternici. Proiectul Roşia Montană este o astfel de investiţie; implementarea lui va stimula dezvoltarea economiei şi nivelului de trai ale comunităţilor înconjurătoare.” Ilie Avram Primarul Comunei Poiana Vadului

43


Primăria Comunei Sălciua

Comuna Sălciua este situată în partea de nord a judeţului Alba, în Munţii Apuseni, intre Munţii Trascău, Metaliferi şi Muntele Mare, pe cursul mijlociu al Arieşului, în lungul DN75, la jumătatea distanţei dintre oraşul Câmpeni şi municipiul Turda. Limitele comunei circumscriu o unitate teritorial-administrativă bine definit�� care însemnează 75,3 km2. Sălciua a făcut parte din feuda Cetăţii Trascău care a fost lungi perioade proprietate a familiei Toroczkoi, dar şi a altor proprietari: Nicolae Csupor, Matea Pongracy şi Ioan Corvin. Sălciuanii şi-au adus aportul la lupta pentru ridicarea neamului cu reprezentanţi de seamă ca Simion Pantea, conducător de cete sălciuăneşti în timpul confruntărilor de la 1784 şi promotor de cultură prin editarea pe cheltuială proprie a primei cărţi populare româneşti, Alexandria, în 1796, la Sibiu. Principalele activităţi economice din localitate sunt comerţul cu amănuntul, prelucrarea lemnului, industria uşoară, existând, la nivelul localităţii, un număr de unsprezece societăţi comerciale din care cinci în domeniul comerţului, două de prelucrare a lemnului, una de tâmplărie, una de industrie uşoară, două de transport. În localitate mai există aproximativ 20 de persoane fizice autorizate în desfăşurarea de activităţi economice în diferite domenii cum ar fi: tâmplărie, comerţ, alimentaţie publică, reparaţii auto, fierărie. Populaţia comunei este de 1645 locuitori.

44


„Proiectul minier Roşia Montană se discută, se fac evaluări de către diferite comisii ştiinţifice şi organisme publice, de foarte mult timp. Părerea mea este că trebuie luată o decizie în acest sens, iar organele competente trebuie să o facă. Eu susţin acest proiect cu respectarea angajamentelor asumate de investitor.” Vasile Lombrea Primarul Comunei Sălciua

45


Primăria Comunei Scărişoara

Comuna Scărişoara este o unitate administrativ-teritorială situată în N-V judeţului Alba, pe cursul superior al râului Arieşul Mare, râu ce curge de la V la E pe teritoriul comunei, pe o distanţă de aproximativ 8 km, împărţind-o în două părţi inegale. Comuna este situată în zona centrală a Munţilor Apuseni. Din secolul al XVII-lea avem prima menţiune despre Scărişoara, mai precis la 1733, când sunt făcute menţiuni în statisticile ortodocşilor şi uniţilor din Ardeal. Scărişoara se întinde pe o suprafaţă de 9441 ha. Populaţia stabilă la finele anului 2004 în comuna Scărişoara a fost de 2072 locuitori.

46


„Suntem de acord cu orice investiţie care contribuie la creşterea economică a zonei, în condiţiile respectării stricte a legislaţiei de mediu. Proiectul Roşia Montană este o astfel de investiţie.” Cristian Costea Primarul Comunei Scărişoara

47


Primăria Comunei Sohodol

Aşezată în inima Ţării Moţilor, comuna Sohodol este una din localităţile în care s-au descoperit urme de locuire din paleolitic (în peşterile Lucia Mică şi Lucia Mare din Gura Sohodol). Lexicul specific, precum şi obiceiurile, demonstrează o legătură ancestrală cu cultura geto-dacică şi latină. Toponimia, în majoritate de sorginte slavă, arată locuirea zonei şi în primul mileniu al erei noastre. Comuna Sohodol este situată în partea nord-vestică a judeţului Alba, în bazinul văii Sohodolului, la o distanţă de 85 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului, şi la 5 km de Câmpeni - oraşul cel mai apropiat. Localitatea ca atare este atestată documentar pentru prima oară în cadrul conscripţiei Dosa, în anul 1805. Comuna are o populaţie de 1939 locuitori.

48


„Eu personal şi cetăţenii comunei Sohodol suntem de acord cu demararea proiectului minier de la Roşia Montană. Proiectul minier propus ţine cont de nevoile comunităţii şi suntem convinşi că se va implementa în spiritul protejării mediului şi siguranţei locuitorilor acestei zone.“ Sorin Corcheş Primarul Comunei Sohodol

49


Primăria Comunei Vadu Moţilor

Teritoriul care formează comuna Vadu Moţilor este situat în nord-vestul judeţului Alba. Comuna este aşezată pe râul Arieşul Mare, aflându-se la o distanţă de 92 de km de Alba Iulia, reşedinţa judeţului. Oraşul cel mai apropiat este Câmpeni, la aproximativ 10 km. Comuna are o suprafaţă de 4484 ha şi cuprinde 10 sate. Comuna Vadu Moţilor este atestată documentar din anul 1699 sub denumirea de Săcătura, ca localitate componentă a comunei Raul Mare. În perioada 1699 – 1751 face parte din domeniul fiscal al Zlatnei. În secolul al XVIII-lea şi prima jumătate a secolului al XIX-lea localitatea Săcătura (Vadu Moţilor) este pomenită în mai multe documente. Începând cu anul 1850 localitatea are administraţie proprie cu statut de comună, incluzând în teritoriul său administrativ şi actuala comună Poiana Vadului, care pe atunci avea denumirea de Neagra. Acest lucru este valabil până în anul 1860, când acestea se separă în unităţi administrative distincte incluse în districtul Alba. În anul 1875 comuna a trecut la comitatul Turda – Arieş, care în anul 1919 se transformă în Judeţul Turda, compus din şase plase, printre care şi plasa Câmpeni, din care făcea parte şi comuna Săcătura (Vadu Moţilor). Odată cu împărţirea administrativă din 1 iunie 1950, comuna Neagra (azi Poiana Vadului) aparţinând fostului raion Câmpeni, Regiunea Cluj, revine la comuna Vadu Moţilor (Săcătura). Acest lucru nu durează prea mult, întrucât şase ani mai târziu se desprinde din nou de comună Săcătura. În luna martie 1968, prin Decretul Marii Adunări Naţionale, comuna îşi schimbă denumirea de Săcătura în Vadu Moţilor şi face parte din judeţul Alba.

50


„Angajamentul companiei RMGC de a opera proiectul minier de la Roşia Montană în condiţiile respectării unor standarde riguroase de mediu este argumentul major pentru care susţin implementarea acestui proiect. Datorită numărului mare de locuri de muncă pe care le va crea, acest proiect reprezintă o şansă extraordinară de dezvoltare pentru populaţia judeţului Alba.“ Nicolae Lazea Primarul Comunei Vadu Moţilor

51


Primăria Comunei Vidra

Denumirea comunei Vidra vine de la numele întregii depresiuni „Ţara Vidrelor”. Aici este locul unde au trăit şi încă mai trăiesc asemenea animale carnivore subacvatice (lutra vulgaris). Menţionată într-un document din anul 1595, fiind cunoscută sub denumirea de Vidra de Jos, comuna este una dintre cele mai vechi ale „Ţării Moţilor”. Comuna Vidra a fost locuită încă de pe vremea geto-dacilor şi a stăpânirii romane, datorită exploatărilor aurifere ale Munţilor Apuseni. Comuna Vidra este aşezată la extremitatea nord-vestică a judeţului Alba, în inima Ţării Moţilor, întinzându-se prin satele şi cătunele sale în bazinul inferior al Arieşului Mic, aproape de centrul grupei centrale a Munţilor Apuseni. Comuna Vidra are un număr de 39 de sate şi se întinde pe o suprafaţă de 60 km pătraţi. Comuna Vidra are o populaţie de 1962 locuitori.

52


„Suntem convinşi că în urma implementării proiectului minier de la Roşia Montană vom avea de câştigat nu numai noi, cei din judeţ, ci şi oamenii din întreaga ţară. Contribuţia acestui proiect la bugetul local şi de stat este considerabilă.” Ioan Alexandru Resiga Primarul Comunei Vidra

53


Primăria Comunei Blăjeni

Comuna Blăjeni este situată în partea de nord-est a judeţului Hunedoara, la 60 km distanţă de municipiul Deva şi la 25 km distanţă de Brad. Localitatea Blăjeni se întinde pe malul Crişului Alb, de-o parte şi de alta, pe o distanţă de 25 de km. Este formată din 8 sate: centrul de comună – Blăjeni şi localităţile aparţinătoare Blăjeni Vâlcan, Criş, Dragu Bradu, Grosuri, Plai, Reţ şi Sălătruc. Suprafaţa comunei este de 88 km pătraţi, şi variază ca altitudine de la 30 la 1000 de metri. A fost atestată documentar din anul 1439, când făcea parte din comitatul Zarandului. Populaţia comunei este de 1500 locuitori.

54


„Orice comună îşi doreşte să aducă investiţii mari, care să contribuie la bugetul local şi, mai apoi, la dezvoltarea culturală, socială şi turistică a comunităţii, cum este investiţia propusă de compania RMGC la Roşia Montană.” Nicolae Raţ Primarul Comunei Blăjeni

55


Primăria Comunei Buceş

Comuna Buceş este străjerul de la poarta de est a „Ţării Zarandului”. Este locul ce-ţi dă bineţe, ridicându-şi parcă în faţa ta cuşma de piatră a Vulcanului când apuci să cobori din „Ţara Moţilor” spre tăietura văii Crişului Alb, râul aurului, Chrysos, după cum numeau vechii greci nobilul metal galben. Comuna Buceş este o unitate administrativ-teritorială situată în partea de N-E a judeţului Hunedoara, la limita acestuia cu judeţul Alba. Este localizată la poalele de S-E ale Munţilor Bihor. La 1 ianuarie 2004 populaţia comunei era de 2389 de persoane.

56


„Sunt puţini investitori mari care se stabilesc în zone defavorizate din ţară, propunând o investiţie de anvergură, de durată şi foarte bine proiectată, cu atenţie la detalii, cum este cea a companiei RMGC. Astfel de investiţii trebuie încurajate.” Traian Achim-Mărcuş Primarul Comunei Buceş

57


Primăria Comunei Bucureşci

Comuna Bucureşci este situată în partea de nord-vest a judeţului Hunedoara şi are o suprafaţă a teritoriului administrativ de 62 km2 cu un relief de deal şi de munte. Populaţia totală a comunei este 1924 locuitori.

58


„Proiectul minier propus la Roşia Montană aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei naţionale. Cred în beneficiile şi în necesitatea demarării acestui proiect.”

Florin Mircea Ghilean Primarul Comunei Bucureşci

59


Primăria Comunei Crişcior

Comuna Crişcior este aşezată în N-V Munţilor Metaliferi în depresiunea formată de o parte şi de alta a Crişului Alb. Comuna Crişcior se află în partea de N-E a municipiului Brad, judeţul Hunedoara, la o depărtare de 7 km. Comuna Crişcior este aşezată în Ţara Zarandului şi este o aşezare străveche, care în documentele istorice este menţionată încă din vremea romanilor. Urmele galeriilor săpate în piatră se mai văd şi astăzi la mina Sf. Ana din Ruda şi la mina veche din Valea Morii. Numele comunei Crişcior vine de la râul Criş care curge prin mijlocul comunei. Localitatea Crişcior este atestată documentar, potrivit pisaniei, la 1411 în Biserica Adormirii Maicii Domnului din Crişcior, inscripţie dispărută în secolul XVIII. Prima menţiune documentară a localităţii Crişcior este din anul 1439.

60


„Proiectul de la Roşia Montană prezintă beneficii importante, atât pentru economia locală, cât şi pentru cea naţională. Este îmbucurător faptul că investitorul propune, o dată cu implementarea proiectului, demararea unui program de restaurare şi promovare a valorilor culturale locale.” Ilie Ovidiu Furdui Primarul Comunei Crişcior

61


Primăria Comunei Luncoiu de Jos

Comuna Luncoiu de Jos este o unitate administrativ–teritorială situată în partea central-nordică a judeţului Hunedoara, în Ţara Zarandului. Se încadrează în Masivul Zarand şi parţial (localitatea Luncoiu de Sus) în cadrul Munţilor Metaliferi. Comuna Luncoiu de Jos se întinde pe o suprafaţă de 4.959 ha şi are o populaţie de aproape 2000 de locuitori. Teritoriul comunei Luncoiu de Jos a fost locuit încă din preistorie, în satul Podele fiind descoperit un depozit de bronzuri şi alte piese din bronz izolate. În urbariul cetăţii Şiria din 1525, apar mai mulţi locuitori din satele Luncoiu, Scroafa şi din Valea Lungă (actualmente Valea Lungă este un cătun aparţinător de satul Luncoiu de Jos), care avea obligaţii faţă de cetate în florini (cens) şi animale. Evoluţia localităţilor comunelor a fost puternic influenţată de prezenţa unor exploatări miniere (Luncoiul de Sus-Mina Dealu Feţii). Acestea au asigurat o parte din locurile de muncă pentru populaţia comunei. Din nefericire, exploatările miniere au fost închise, generând unele probleme de ordin social, cum ar fi şomajul.

62


„Cu toţii ne dorim, pentru comunităţile pe care le administrăm, investiţii mari, sigure şi de durată, cum este cea de la Roşia Montană.” Călin Dorin Dud Primarul Comunei Luncoiu de Jos

63


Primăria Comunei Vălişoara

La adăpostul munţilor Apuseni, mărginită de munţii Metaliferi într-o depresiune de eroziune se întinde o comună falnică şi măreaţă, o zonă pitorească cu multe zone turistice, comuna Vălişoara. Comuna din judeţul Hunedoara este alcătuită din patru sate: Vălişoara, Dealu Mare, Săliştioara şi Stoieneasa, situată în partea de nord-vest a judeţului. Comuna Vălişoara are o suprafaţă totală de 3404 ha. Din punct de vedere arheologic, toate cele patru sate ale comunei se află în aceeaşi arie de cultură din Ţara Zarandului. Săpăturile arheologice sau descoperirile întâmplătoare au scos la iveală dovezile civilizaţiilor străvechi. Cu prilejul cercetărilor efectuate pe teren, a fost descoperită o mare cantitate de material arheologic, constând din ceramică şi obiecte din piatră, care atestă locuirea teritoriului comunei Vălişoara, încă din preistorie. Prima dintre localităţile componente ale comunei menţionată în documentele medievale este Stoieneasa, în anul 1439, urmată în anul 1484 de satul Dealu Mare şi de Săliştioara, în anul 1499. Localitatea Vălişoara este menţionată pentru prima dată într-un astfel de document în anul 1506. Localităţile îşi trag numele de la apelativul plaiurilor, toponime confirmate prin slova scrisă.

64


„Atât timp cât un proiect îndeplineşte cu rigurozitate legislaţia europeană de mediu şi ţine cont de dorinţele şi aspiraţiile comunităţii locale, trebuie sprijinit pentru a fi implementat”. Ion Mircea Rovinar Primarul Comunei Vălişoara

65


Universitatea din Petroşani

Universitatea din Petroşani este o instituţie de mare tradiţie, continuatoarea Institutului de Mine Petroşani care îşi are sorgintea în anul 1864, când prin decretul domnitorului A.I. Cuza s-a înfiinţat în Bucureşti Şcoala de poduri, şosele, mine şi arhitectură. În anul 1920, prin decretul regelui Ferdinand se înfiinţează Şcolile Politehnice de la Bucureşti şi Timişoara, care aveau câte o Facultate de „Mine şi Metalurgie”. Facultatea de Mine şi Metalurgie s-a transformat în anul 1948 în „Institutul de Mine Bucureşti” şi „Institutul Cărbunelui Petroşani”, iar prin decretul nr. 175/1948, întregul învăţământ minier s-a concentrat la Petroşani sub denumirea de „Institutul de Mine Petroşani”. Până în anul 1990 instituţia a funcţionat cu două facultăţi: Facultatea de Mine şi Facultatea de Electromecanică Minieră cu circa 2000 de studenţi. După 1990 a fost posibilă restructurarea şi diversificarea programelor de învăţământ prin introducerea specializărilor cu profil ştiinţific, economic, socio-umanist, administrativ etc. Începând cu anul 1995, prin H.G. nr. 568/1995 denumirea instituţiei devine Universitatea din Petroşani, având în structura sa trei facultăţi: Facultatea de Mine, Facultatea de Maşini şi Instalaţii Electromecanice şi Facultatea de Ştiinţe. Actualmente universitatea are circa 5000 studenţi. Universitatea din Petroşani este o instituţie publică de învăţământ superior de stat, care funcţionează pe principiul autonomiei şi răspunderii publice, are personalitate juridică şi a fost evaluată instituţional în anul 2009 cu calificativul „grad de încredere ridicat”. Universitatea are misiunea de a genera şi transfera cunoştinţe spre societate în acord cu cerinţele statutului României ca membră a U.E. prin realizarea următoarelor activităţi: didactice - de pregătire a specialiştilor pe cele trei cicluri de învăţământ de tip Bologna „licenţă, masterat, doctorat”; de cercetare ştiinţifică, inovare, dezvoltare şi transfer tehnologic, civice şi culturale ca factor de educaţie, civilizaţie şi cultură a comunităţii, de expertiză prin existenţa unei resurse umane înalt calificate, a unei baze de cercetare şi experienţă de aproape 150 de ani în domeniul mineritului, din care peste 60 de ani în Valea Jiului.

66

Universitatea se mândreşte cu absolvenţii săi care lucrează pe toate meridianele globului, ocupând funcţii de mare răspundere în domeniul extragerii, prelucrării şi valorificării resurselor minerale şi cu faptul că diplomele emise sunt recunoscute peste tot în lume.


„Activitatea minieră de exploatare şi valorificare a resurselor minerale, de care dispune un stat, reprezintă un factor esenţial şi o premisă în dezvoltarea unei societăţi moderne. Prin specificul său, activitatea minieră dispune de tehnici şi tehnologii care, aplicate responsabil, pe principiul dezvoltării durabile, pot crea valoare şi ridica nivelul de trai şi civilizaţie în zone şi comunitate.” Prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP Rector al Universităţii din Petroşani

67


Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia este o instituţie de învăţământ superior şi cercetare cu caracter public, de stat, integrată sistemului naţional de învăţământ superior. Universitatea funcţionează în baza Constituţiei României, a Legii Învăţământului nr. 84/1995, a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, a Cartei universitare şi regulamentelor proprii de funcţionare elaborate potrivit legii. Universitatea a fost înfiinţată în anul 1991, prin Hotărârea Guvernului României nr.474/09.07.1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Anul 1991, Nr.160. Misiunea Universităţii „1 Decembrie 1918” este definită, în dimensiunile ei esenţiale, de semnificaţia naţională a municipiului Alba Iulia şi zonei. Idealul educaţional şi misiunea Universităţii se sprijină pe tradiţiile valoroase ale şcolii superioare româneşti şi urmăreşte să contribuie, prin modalităţile specifice ale educaţiei, cercetării şi creaţiei de valori, la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, la unitatea în diversitate a culturii române, la integrarea activă a acesteia în circuitul european şi universal de valori. Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia a început să funcţioneze în anul universitar 1991/1992.

68


„Proiectul minier de la Roşia Montană este atât un accelerator de creştere economică locală şi naţională, cât şi un model de dezvoltare durabilă pentru comunitatea în care va fi implementat. Acest proiect are prevăzute planuri de reabilitare a mediului, a patrimoniului cultural şi a infrastructurii locale, gândite în detaliu spre beneficiul roşienilor şi al locuitorilor judeţului Alba”. Prof. univ. dr. ing. Moise Achim Rector al Universităţii „1 decembrie 1918” din Alba Iulia

69


Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a fost înfiinţat în anul 1992 şi este o confederaţie patronală română, cu personalitate juridică, independentă, non-profit, neguvernamentală şi apolitică, reprezentativă la nivel naţional, de utilitate publică. CNIPMMR asigură reprezentarea unitară a intereselor IMM-urilor şi a mişcării patronale a IMM-urilor la nivel naţional şi internaţional. CNIPMMR se focalizează asupra creării unui mediu de afaceri funcţional, asupra promovării, apărării şi reprezentării intereselor întreprinzătorilor şi întreprinderilor private în raporturile acestora cu organele puterii şi cu administraţia de stat, precum şi în relaţiile cu alte organisme din ţară şi din străinătate. CNIPMMR se axează de asemenea pe furnizarea anumitor categorii de informaţii, cunoştinţe şi servicii IMM-urilor, în vederea creşterii potenţialului şi competitivităţii acestora. În prezent, CNIPMMR are în structura sa 8 federaţii regionale, în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României, precum şi 98 de membri asociaţi (organizaţii patronale teritoriale şi sectoriale – de ramură, ale tinerilor întreprinzători şi femeilor de afaceri).

70


“Am convingerea că investiţia de la Roşia Montană va reprezenta un puternic stimulent pentru atragerea investiţiilor străine şi româneşti la nivel local şi regional, având un puternic efect multiplicator”. Prof. Ovidiu Nicolescu Preşedinte CNIPMMR

71


„Impactul potenţial de aproape 19 miliarde de dolari pe care proiectul minier de la Roşia Montană îl are asupra sectorului economic este unul din argumentele majore pentru care acest proiect trebuie demarat.”

72

Neculai Viţelaru Vicepreşedinte CNIPMMR Preşedinte Asociaţia Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii – Regiunea Nord-Est


„Cifrele proiectului RMGC arată că beneficiile economice ale implementării proiectului minier sunt considerabile. Demararea acestui proiect poate stimula evoluţia ascendenta a companiilor locale, din toate domeniile de activitate.” Mircea Purcaru Vicepreşedinte CNIPMMR Preşedinte Federaţia Regională a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Regiunea Vest

73


„Susţin demararea proiectului minier de la Roşia Montană pentru că este un exemplu de investiţie strategică, de amploare, care aduce venituri mari la bugetul de stat, multe oportunităţi de afaceri pentru IMM-uri, cu o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică a regiunii şi a comunităţii locale.”

74

Tibişor Miron Vicepreşedinte CNIPMMR Preşedinte CLIMM Harghita


„Cred că în urma implementării proiectului de la Roşia Montană numeroase companii din diverse domenii vor avea o creştere semnificativă, iar bugetul local şi cel naţional vor avea de câştigat.” Liviu Rogojinaru Vicepreşedinte CNIPMMR

75


„Cred că potenţialul economic al Proiectului minier de la Roşia Montană realizat în conformitate cu standardele naţionale şi internaţionale de mediu nu trebuie neglijat; astfel de investiţii fiind necesare pentru creşterea economică naţională.” Prof. Univ. Dr. Ing. Ioan Mintaş Prodecan al Facultăţii de Protecţia Mediului din cadrul Universităţii Oradea Prim Vicepreşedinte CNIPMMR Membru Birou de Conducere ARACO România

„Pentru sectorul de afaceri, proiecte ca cel de la Roşia Montană reprezintă mult-aşteptate oportunităţi de dezvoltare. Trebuie să încurajăm astfel de proiecte care contribuie la evoluţia ascendentă a economiei.”

Doru Munteanu Vicepreşedinte CNIPMMR

„Demarararea unei investiţii puternice conduce întotdeauna la dezvoltarea economică a comunităţii în care aceasta activează. Foarte multe IMM-uri, atât din zona Alba, cât şi din întreaga ţară, pot beneficia de pe urma implementării proiectului de la Roşia Montană; de aceea sprijinim implementarea acestui proiect.”

76

Liliana Agheorghicesei Membru Consiliul Permanent CNIPMMR Preşedinte FPIMM Suceava


„Proiectul Roşia Montană poate fi un proiect viabil şi solid şi poate furniza baza economică pentru dezvoltarea durabilă a întregii zone, generând mii de locuri de muncă directe şi indirecte. Acest proiect va stopa poluarea şi va proteja mediul, respectând legislaţia României şi a U.E. Susţin un astfel de proiect!” Maria Stoian Preşedinte PIMM Teleorman

77


78

„Întrebarea care se pune despre proiectul Roşia Montană este, nu dacă, ci când se va realiza. Implementarea cât mai rapidă este o necesitate strategică, atât pentru Transilvania, cât şi pentru România prin efectul de antrenare în toate domeniile: economic, social, cultural, de mediu. Proiectul Roşia Montană reprezintă investiţiile care se vor efectua mai mult decât a accesat toată România prin programele cu finanţare europeană. Proiectul există, finanţarea există, ca şi capacitatea de a-l pune în practică.

Există oameni care vor şi pot să facă acest lucru şi nu ar fi bine să dăm credit nihiliştilor. În acelaşi timp, acest proiect reprezintă un model de regenerare economică, socială, ecologică şi culturală care, în primul rând ,satisface conceptele şi politicile europene de dezvoltare durabilă şi protecţia mediului şi în al doilea rând poate constitui un exemplu de bună practică multiplicabilă în regiune şi în România.” Nelu Bălaşa Preşedinte CLIMM Călăraşi


Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Blaj, înfiinţat în 2006, are în componenţă peste 30 de IMM-uri din toate domeniile din Blaj şi din zonă, precum şi din Sibiu şi Alba Iulia. Scopul patronatului este sprijinirea IMM-urilor în dezvoltarea afacerilor, îmbunătăţirea legăturii cu factorii decizionali pentru ameliorarea condiţiilor legislative de dezvoltare. Un obiectiv foarte important al PIMM este accesarea fondurilor europene, pentru care îi sprijină pe patroni şi agenţi economici în scrierea de proiecte şi implementarea acestora.

„Motivul pentru care patronatul din Blaj aderă la Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană este speranţa că prin deschiderea acestei mine IMM-urile din zona noastră precum şi întreaga zonă vor avea şansa unei dezvoltări durabile şi în condiţii de siguranţă în ceea ce priveşte mediul. Beneficiile aduse de exploatarea de aur şi argint de la Roşia Montană sunt motive în plus pentru noi să susţinem acest proiect.” Valeriu Stânea Preşedinte PIMM Blaj

79


Confederaţia Sindicală Naţională Meridian

Confederaţia Sindicală Naţională Meridian s-a constituit în 1994 prin unirea a două federaţii: Federaţia Sindicatelor Miniere ale Cuprului din România şi Federaţia Sindicatelor din Industria Cauciucului din România. Ulterior la CSN Meridian au aderat şi alte federaţii sindicale, astfel încât în prezent ea este una dintre confederaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional, îndeplinind condiţiile de reprezentativitate prevăzute de lege. În acest moment structura CSN Meridian cuprinde 26 de federaţii de ramură şi 42 de filiale teritoriale la nivelul fiecărui judeţ şi a Municipiului Bucureşti. Din numărul total al federaţiilor, 17 sunt reprezentative în ramurile de activitate la nivelul cărora sunt organizate.

80


„Confederaţia Sindicală Naţională Meridian a susţinut şi susţine orice investiţie în România care generează dezvoltare. Mineritul într-o comunitate generează “dezvoltare”. Dezvoltarea asigură temelia economică. Temelia economică creează locuri de muncă şi dacã sunt stabile şi bine plătite contribuie la bunăstare, schimbă viaţa comunităţii în bine. Numai în aceste condiţii pot avea acces la sistemele de infrastructură, învăţământ, sănătate, întemeierea familiilor etc.

Confederaţia Sindicală Naţională Meridian a susţinut şi susţine proiectul de la Roşia Montană pentru că este un proiect minier fezabil din punct de vedere tehnic, economic şi ecologic, care trebuie să fie înţeles şi tratat corect de autorităţi, prezentat în detaliu publicului larg şi gestionat într-o formă care să aducă maximul de beneficii pentru România.” Ion Popescu Preşedinte CSN Meridian

81


Sindicatul Viitorul Mineritului

Sindicatul Viitorul Mineritului, cu sediul în comuna Roşia Montană nr. 554, jud. Alba, a fost înfiinţat de către salariaţii SC Roşia Montană Gold Corporation SA în anul 2003. În anul 2004 a devenit sindicat reprezentativ la nivelul SC Roşia Montană Gold Corporation SĂ şi a fost afiliat la Confederaţia Naţională Sindicala Meridian. În prezent numără 220 membrii din rândul salariaţilor RMGC şi are ca obiectiv principal apărarea drepturilor şi intereselor salariaţilor, atât în raport cu patronatul RMGC, cât şi cu autorităţile statului implicate în avizarea şi autorizarea proiectului minier. Din anul 2005, sindicatul este condus de către Cristian Alexandru Albu, în calitate de preşedinte. A organizat în anul 2007 o amplă acţiune de sprijin a investiţiei miniere de la Roşia Montană, deplasând în acest sens un număr de 400 de membri şi membri simpatizanţi din zona Roşia Montană, în Bucureşti. Acţiunea s-a desfăşurat în faţa Ministerului Mediului şi a continuat cu un marş până în faţa Parlamentului României, Camera Deputaţilor, unde a fost depusă o petiţie prin care se cerea avizarea şi autorizarea proiectului RMGC. Împotriva listării Roşiei Montane pe lista tentativă UNESCO, Sindicatul a reuşit la începutul anului 2011 să strângă şi să trimită Ministerului Culturii peste 20.000 de scrisori şi semnături. În calitate de reprezentant al salariaţilor a negociat şi încheiat până în momentul de faţă un număr de 7 contracte colective, aplicabile tuturor salariaţilor RMGC.

82


„Proiectul minier de la Roşia Montană aduce speranţa unui viitor mai bun pentru mineri; speranţa că vor avea locuri de muncă în condiţii sigure şi moderne; speranţa că vor avea venituri care să asigure educaţia şi bunăstarea familiilor lor. Iată de ce Sindicatul Viitorul Mineritului este un membru activ al Grupului de Susţinere pentru proiectul minier de la Roşia Montană.” Cristian Albu Preşedinte Sindicatul Viitorul Mineritului

83


Asociaţia Patronală Minieră din România Patromin

PATROMIN - asociaţie independentă, non-politică şi nonprofit, fondată în 1992 în Romania. Asociaţia este afiliată CPISC (Confederaţia Patronală a Industriei, Serviciilor şi a Comerţului din România), fiind membră a EUROMINES şi EURACOAL. Principala activitate a PATROMIN este promovarea sectorului minier, aceasta urmărind dezvoltarea industriei miniere energetice şi neenergetice, indiferent de sectorul de activitate minieră (exploatarea, extragerea şi prelucrarea cărbunelui, fierului, plumbului, cuprului, zincului, aurului, argintului, uraniului etc). PATROMIN reprezintă peste 27.000 angajaţi prin 16 membri: societăţi private şi de stat; institute de cercetare şi proiectare pentru sectoarele minier şi energetic.

84


„Proiectul minier propus de compania Roşia Montană Gold Corporation este cea mai amplă investiţie minieră nonenergetică a ultimilor 20 de ani din România şi are potenţialul de a propulsa ţara noastră pe primul loc în topul producătorilor de aur din Uniunea Europeană.” Gavril Băican Director Executiv Patromin

85


Patronatul Societăţilor din Construcţii CONSTRUCTORII - ÎMPREUNĂ PENTRU PROTEJAREA VALORILOR BRESLEI

Patronatul Societăţilor din Construcţii (P.S.C.) este organizaţie neguvernamentală, apolitică, fondată în anul 2001 şi reuneşte firme din domeniile proiectare, cercetare, consultanţă, producători şi distribuitori de materiale, utilaje şi echipamente pentru construcţii. P.S.C. este membru fondator al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (F.P.S.C). P.S.C. reprezintă interesele membrilor săi: - ca partener oficial al Guvernului şi Sindicatelor, în comisiile tripartite de dialog social; - în relaţia cu Uniunea Europeană, fiind membru al Uniunii Europene a Promotorilor Constructori – UEPC;

86

- în relaţia cu Parlamentul României; - în relaţia cu ambasade, misiuni comerciale, camere de comerţ, instituţii publice. P.S.C. oferă informaţii legate de: - legislaţia românească, iniţiative legislative; - legislaţia UE; - activitatea UEPC; - evenimente: târguri, expoziţii, seminarii, conferinţe interne şi internaţionale; - tehnologii şi utilaje, produse noi, statistici, licitaţii în domeniul construcţiilor. Servicii oferite membrilor P.S.C.: - newsletter periodic în formă electronică; - e-mailuri cu diferite informaţii; - informaţii de care firmele au nevoie la un moment anume; - publicitate pe site P.S.C. www.psc.ro


„Rolul nostru este de a susţine acest proiect atâta timp cât el converge cu interesul constructorilor şi respectă atât legislaţia internă, cât şi cea internaţională, iar acest lucru este deja demonstrat că se întâmplă. Constructorii români sunt implicaţi de mai mulţi ani în acest proiect prin lucrările executate pentru fazele premergătoare lansării exploatării, fiind preluate deja comenzi de peste 32 de milioane de dolari, cele mai multe în lucrări de construcţii şi arhitectură.” Cristian Romeo Erbaşu Preşedinte PSC

87


Obiectivele activităţii P.S.C.: - promovarea, reprezentarea, susţinerea şi protejarea intereselor Patronatului în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele şi cu alte pesoane fizice şi juridice; - propunerea şi susţinerea de legi, normative şi măsuri tehnice ori administrative din domeniul său de activitate; - acţionarea pentru obţinerea de facilităţi diverse în interesul membrilor săi şi a creşterii competitivităţii economiei naţionale; - sprijinirea membrilor săi prin

elaborare de programe anuale de studii şi prestări servicii. - informarea autorităţilor publice centrale şi a celor interesaţi despre problemele membrilor săi şi despre nivelul de dezvoltare din domeniul investiţiilor în construcţii; - acţionarea pentru înlăturarea eventualelor inconveniente care apar în urma aplicării eronate a unor dispoziţii sau măsuri de ordin administrativ, precum şi a actelor normative în vigoare. - colaborarea cu organizaţiile patronale similare din ţară şi din UE.

P.S.C. are un cuvânt important de spus în mass media (ziare, radio, TV) şi este recunoscut ca o autoritate în domeniu pe aceste canale.

88


„Niciun investitor nu deschide o afacere într-o ţară străină dacă acolo nu există proiecte mari, pe termen lung. Proiectul de la Roşia Montană este unul dintre proiectele cu un impact semnificativ pentru sectorul construcţiilor, de lansarea acestui obiectiv investiţional fiind legate şi speranţele Patronatului. Acest proiect a atras 134 de companii de construcţii, 12 case de arhitectură şi a angrenat 2.300 de muncitori. Proiectul Roşia Montană, prin prezenţa pe piaţa românească a unui investitor recunoscut la nivel mondial, asigură atragerea şi altor investitori, fapt ce va genera o propagare a creşterii economice a României.” Tiberiu Andrioaiei Director General PSC

89


Sindicatul CHEMEX

Are sediul în comuna Roşia Montană, Sat Gura Roşiei, judeţul Alba, din cadrul SC ALS România SRL. Este membru de drept al Centralei Miniere Meridian, organizaţie sindicală reprezentativă la nivel de ramură - industria minieră, geologie - din structura Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian. Sindicatul „Chemex” s-a constituit în data de 09 februarie 2009. Începând cu data de 20 ianuarie 2010, structura conducerii este asigurată până în prezent de către: Bogdan Adrian-Alexandru (preşedinte), Bolfos Ileana Marinela (vicepreşedinte) şi Bota Mirela Elena (secretar). Activitatea sindicatului în această perioadă a constat în: - menţinerea bunului dialog dintre salariaţi şi conducerea unităţii; - afilierea la Confederaţia Sindicală Naţională Meridian la data de 05.02.2010; - Sindicatul Chemex devine sindicat reprezentativ la nivel de unitate începând cu data de 21 aprilie 2010; - negocierea Contractului Colectiv de Muncă la nivelul SC ALS ROMÂNIA SRL, din perioada mai-iunie 2010. - începand cu luna aprilie 2011 sindicatul, alături de conducerea unităţii, s-a implicat în organizarea cursurilor de calificare profesională pentru personalul unităţii. În luna aprilie 2011 Sindicatul Chemex avea 28 de membri. În perioada următoare Sindicatul Chemex are fixată în agendă o nouă negociere a contractului colectiv de muncă.

90


„Sindicatul Chemex susţine demararea proiectului minier de la Roşia Montană, deoarece de aplicarea acestuia depinde dezvoltarea zonei sub aspect economic, prin crearea de locuri de muncă, social, prin îmbunătăţirea calităţii vieţii, şi cultural, prin valorificarea trecutului atât de bogat, însă necunoscut de marea majoritate.” Adrian Bogdan Preşedinte Sindicatul CHEMEX

91


Bogdan Baltazar Consultant financiar independent

Bogdan Baltazar este consultant financiar independent. Cu o experienţă vastă în domeniul financiar, Bogdan Baltazar a fost timp de şase ani preşedinte al BRD România. A fost coordonatorul grupului pentru România din cadrul centralei BERD - Londra. A scris numeroase articole pe probleme legate de GATT, BIRD si BERD şi, în general, în domeniul economiei mondiale şi al finanţării proiectelor industriale. De asemenea, dl. Baltazar a participat cu studii, analize şi comunicări privind restructurarea/privatizarea bancară, la importante forumuri financiar-bancare, cum ar fi cele de la Davos şi Crans Montana, de la Frankfurt/Main, Atena, Salonic, Sofia, Viena, Londra, Bucureşti, precum şi la Forumurile “Invest – România” organizate  la Londra, Toronto, Istanbul, Viena.

92


„Proiectul Roşia Montană este singura şansă de revigorare a zonei Roşia Montană, care trece deja printr-un proces intens de depopulare. Acest proiect va încuraja turismul în zonă prin crearea de infrastructură modernă şi va aduce investiţii în România, atât în industria minieră, cât şi în multe domenii conexe mineritului. Din totalul câştigurilor rezultate în urma exploatării, statul român, alături de ceilalţi actori implicaţi (furnizori, subfurnizori), va primi 53%, un procent echilibrat. Profitabilitatea proiectului nu poate fi neglijată, mai ales în condiţiile creşterii cotaţiilor aurului la nivel internaţional, ceea ce face din aur refugiul principal.” Bogdan Baltazar Consultant financiar

93


Gheorghe Negoescu Profesor Universitar Doctor Economist

Gheorghe Negoescu este profesor universitar în cadrul Universităţii “Ovidius” Constanţa. De-a lungul timpului a activat atât în cadrul universitar dar şi ca economist principal şi consilier economic la diverse instituţii. Pe lângă funcţia de bază, dl. Gheorghe Negoescu are şi alte competenţe: este expert contabil, expert tehnic judiciar, practician în insolvenţă, auditor financiar şi totodată membru CAFR, CECCAR, UNPIR, AGER, SSMAR. A adus importante contribuţii de specialitate economică prin cărţile scrise sau la care a colaborat şi prin lucrările de cercetare la numeroasele conferinţe naţionale şi internaţionale la care a participat. Dintre cărţile pe care dl. Gheorghe Negoescu le-a scris în domeniul economic în calitate de unic autor enumerăm: Pentru o revoluţie în managementul afacerilor, Managementul riscului prin proiecte, Risc şi incertitudine în economia contemporană, Contractare si achiziţii prin proiecte etc.

94


„Am convingerea că Proiectul Roşia Montană poate conduce la beneficii pentru România şi comunitatea locală prin punerea în acord a punctului de vedere ecologic cu punctul de vedere economic. Expansiunea preţului la uncia de aur, din ultimii doi ani, poate contribui la realizarea proiectului.” Gheorghe Negoescu Profesor Universitar Doctor Economist

95


Daniel Apostol Realizator TV

Daniel a absolvit programul MBA româno-canadian al ASE Bucureşti în cooperare cu HEC Monreal şi Universitatea Ottawa, specializarea marketing. Este totodată absolvent al Facultăţii de Inginerie Mecanică, secţia Mecatronică, a Universităţii de stat de la Suceava. A urmat şi absolvit câteva programe internaţionale de pregătire profesională susţinute de Reuters, Project Syndicate sau BBC. A avut un stagiu de pregătire de trei luni în Statele Unite, unde a colaborat cu studioul din Washington al Vocii Americii. A început jurnalism încă din anul întâi de facultate când “a fost atras” de câţiva colegi mai vârstnici în primul post local de radio, Top91. A urmat Şcoala de Jurnalism BBC şi şi-a început activitatea fiind reporter şi apoi redactor şef la postul local de radio, apoi corespondent BBC şi Radio Europa Liberă. A lucrat la Bucureşti în echipele de ştiri ale Profm şi InfoPro. Schimbarea către jurnalismul economic s-a produs o dată cu ocuparea unui post de şef de departament la revista Capital. Este trainer în jurnalism şi susţine sau a susţinut cursuri în cadrul Centrului de Jurnalism Independent sau la FJSC Bucureşti. Daniel Apostol s-a alăturat echipei de la The Money Channel încă de la lansarea postului, în martie 2006. El a ocupat funcţia de redactor–şef până în martie 2007, apoi fost numit director de dezvoltare al staţiei. Din septembrie 2008 a preluat din nou funcţia de redactor-şef pe care a ocupat-o până în iunie 2010.

96


„Ce-şi doresc oamenii de obicei? Să fie sănătoşi şi fericiţi! Ce înseamnă asta, de fapt? Să aibă posibilitatea să-şi trăiască viaţa într-o societate civilizată, în dezvoltare. Să aibă locuri de muncă, să aibă un venit care să le permită să construiască locuinţe, să-şi trimită copii la şcoală, să le construiască acestora viitorul. O societate contemporană nu se poate dezvolta economic fără proiecte de anvergură, mai ales dacă economia ei suferă, aşa cum suferă economia României. Cred că Proiectul Roşia Montană are sens, are menirea - dincolo de anunţata investiţie de 4 miliarde de dolari –

să contribuie direct la dezvoltarea societăţii româneşti şi mai ales la relansarea unei comunităţi locale vitregită de soartă. Cred că facem o greşeală să punem sub semnul întrebării oportunitatea acestui proiect. Iar dacă ne pasă de oameni şi de natură, atunci trebuie doar să veghem ca proiectul să se dezvolte şi şă se deruleze aşa cum este el enunţat de către investitori. Aşa oamenii vor putea fi şi sănătoşi, şi fericiţi, şi satisfăcuţi că vor trăi într-o societate civilizată şi dezvoltată.” Daniel Apostol Realizator TV

97


Paul Butnariu Preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi De peste 2.000 de ani trăitorii din Roşia Montană ştiu să facă un lucru simplu pentru ei, dar imposibil pentru alchimişti: să scoată aur. Dar iată că lunga noastră tranziţie nu a adus prosperitate nici în Ţara Aurului. Minele s-au închis, oamenii s-au disponibilizat, dar au rămas deschise rănile munţilor, rănile râurilor şi rănile sufletului. Oamenii locului nu şi-au mai regăsit locul nici geografic – tinerii lor au apucat spre alte locuri şi nici istoric – timpul s-a oprit în loc. Vine însă o companie care ne pune în faţă o provocatoare dilemă. Dilemă încadrată de două paradigme. Prima este visul de aur al omenirii: “comunismul”, vis de care s-a ales praful, dar care înseamnă în actualele vremuri o intoleranţă la iniţiativa privată, o neîncredere în viitorul dezvoltării durabile, o rezistenţă conservatoare la oportunităţi, o permanentă amânare sau contestare a unor decizii în numele unei şanse istorice viitoare. Deci un vis dar şi o realitate de coşmar cu munţi dezgoliţi, ape poluate în care nu poate trăi nimic, cu case de patrimoniu în ruină şi cu oameni necăjiţi.

98

Cealaltă paradigmă este visul american, vis de care încă nu s-a ales praful, dar care înseamnă inţiativă şi curaj în determinarea viitorului, promovarea afacerilor şi investiţiilor, buna comunicare, respectarea partenerilor, soluţii tehnice inovative

şi sigure, prietenoase atât cu mediul natural, cât şi cu cel social. Din această dilemă nu putem ieşi decât făcând apel la istoricul discurs al lui Martin Luther King “I have a dream!”, vis care în America a putut deveni realitate. Pentru oamenii din Ţara Aurului acest vis înseamnă să exploateze aurul, să trăiască mai bine, mai demn şi mai prosper, cu încredere în viitor, un vis în care tinerii să înveţe şi să ducă mai departe tradiţiile locului, să aibă râuri curate şi munţi împăduriţi, să asculte o fanfară pe cinste şi, de ce nu, să meargă din nou la “cazină”. Pentru Compania Gold Corporation acest vis înseamnă să exploateze zăcămintele în condiţii sigure şi profitabile, să poziţioneze Roşia Montană ca pe o stea de primă mărime pe harta exploatărilor aurifere din Europa, să susţină tradiţiile culturale, patrimoniul istoric şi turismul, să aducă prosperitate zonei şi chiar României. Iar dacă firma Gold Corporation, pentru acest proiect şi această investiţie, îndeplineşte toate cerinţele legale şi oferă toate garanţiile sociale şi de mediu normale într-un stat normal şi suveran, acest proiect trebuie să fie pus în operă şi edificat. Pentru ca şi în România să putem spune că visele devin realitate. “Dreams come true!”.


„Dacă firma Gold Corporation, pentru acest proiect şi această investiţie, îndeplineşte toate cerinţele legale şi oferă toate garanţiile sociale şi de mediu normale într-un stat normal şi suveran, acest proiect trebuie să fie pus în operă şi edificat.” Paul Butnariu Preşedinte Camera de Comerţ şi Industrie Iaşi

99


Fundaţia LEADERS

Fundaţia LEADERS este despre aspiraţii, experienţe inedite şi valori. Organizaţia s-a constituit în anul 2000, moment în care societatea românească post-comunistă era lipsită de o componentă proeminentă de leadership. LEADERS şi-a asumat astfel misiunea de a identifica lideri autentici, dar şi de a responsabiliza viitoarea generaţie de lideri, promovând un model de leadership în care schimbarea începe de jos. Fundaţia LEADERS şi-a dorit să dezvolte un cadru în care actualii şi viitorii lideri să poată interacţiona şi să îşi coordoneze eforturile în vederea schimbării societăţii, o schimbare realizată prin educaţie, modele autentice de leadership şi o nouă viziune asupra rolului tinerilor în conducerea societăţii. Înţelegerea conceptului şi acţiunilor de leadership de către noua generaţie de lideri, precum şi încurajarea unei atitudini antreprenoriale în rândul tinerilor români sunt direcţiile pe care Fundaţia LEADERS le urmează în programele oferite. Un element de inovaţie adus de Fundaţia LEADERS este promovarea unei atitudini de leadership personal şi infirmarea mitului conform căruia leadership-ul este exclusiv de natură politică. Leadership-ul este abordat ca o componentă esenţială în educaţie, business, artă, sport sau societatea civilă. El se învaţă direct de la practicieni dar capătă o nouă formă odată cu crearea unui nou lider.

100


„Credem în alternativa antreprenorială pentru zona Roşia Montană şi alături de RMGC încercăm în viitorul apropiat să demarăm iniţiative care să ofere susţinere ideilor antreprenoriale îndrăzneţe, atât din punctul de vedere al knowhow-ului cât şi a sustenabilităţii acestora.” Alexandru Gorun Director Executiv LEADERS

101


Asociaţia Culturală Maghiară din Abrud

Asociaţia Culturală Maghiară din Abrud s-a înfiinţat în anul 2007, cu scopul salvării şi reabilitării patrimoniului construit maghiar şi român din Abrud şi din zona adiacentă. Totodată, ACMA şi-a propus dezvoltarea turismului cultural în scopul creşterii notorietăţii zonei, astfel încât turismul să devină unul dintre pilonii dezvoltării socio-economice a zonei.

În perioada 2007-2011 ACMA a derulat cu succes următoarele proiecte: l salvarea de la demolare a Bisericii Unitariene din Abrud şi intervenţia de urgenţă în parteneriat cu primăria şi Consiliul Local din Abrud şi Roşia Montană Gold Corporation (RMGC); l intervenţii structurale la Biserica Reformată din Abrud, sub îndrumarea specialiştilor RMGC; l organizarea Zilei Comunităţii Maghiare din Abrud, un eveniment ce va deveni un festival anual, care îşi propune să promoveze multiculturalismul zonei;

102

l organizarea evenimentului „Farsangi bal” - o sărbătoare tradiţională a maghiarilor din Transilvania, care marcheazã momentul trecerii de la iarnă la primăvară şi începerea Postului Paştelui, la care au participat atât membrii comunităţii maghiare din Abrud şi zona Apusenilor, cât şi invitaţi din comunitatea românească;

l expoziţie itinerantă de fotografie veche (secol XIX şi început de secol XX), realizată în cadrul unor evenimente organizate sub forma unei cafenele de discuţii; l salvarea şi prelucrarea digitală a arhivei Reuniunii Femeilor Române din Abrud, cât şi a arhivei Casinei Maghiare din Abrud, două organizaţii emblematice ale Abrudului interbelic; l proiectul „Turism la Roşia Montană – servicii turistice pentru publicul vorbitor de limba maghiară”, în parteneriat cu RMGC, în cadrul căruia se oferă servicii turistice complete şi gratuite turiştilor vorbitori de limba maghiară şi nu numai, care vin la Roşia Montană şi care sunt interesaţi de vizitarea monumentelor istorice şi naturale din Roşia Montană, Abrud şi localităţile învecinate. ACMA are un număr de 107 de membri, cetăţeni români de origine maghiară, cetăţeni români şi străini.


„Proiectul propune soluţii viabile pentru conservarea şi reabilitarea patrimoniului construit maghiar şi austro-ungar din Abrud şi Roşia Montană şi totodată poate reprezenta un motor al dezvoltării durabile în zonă.” Lorand Kopenetz Preşedinte Asociaţia Culturală Maghiară din Abrud

103


Asociaţia „Pro Roşia Montană”

Asociaţia Pro Roşia Montană s-a constituit în anul 2001, pe fondul reducerii progresive a activităţii în minerit şi al disponibilizării personalului din acest domeniu, care au determinat creşterea şomajului în Roşia Montană. Acest ONG are ca scop principal sprijinirea creării locurilor de muncă pentru locuitorii din zonă, reducerea şomajului, ajutorarea familiilor dezavantajate, cu un număr mare de copii. Din organizaţie fac parte 475 membri cotizanţi (locuitori ai Roşiei Montane şi zonele limitrofe) şi peste 1700 de simpatizanţi şi susţinători. Membrii Pro Roşia militează pentru un mediu curat, micşorarea poluării din zonă, promovarea valorilor culturale, relansarea mineritului prin folosirea unor metode moderne de exploatare şi o dezvoltare economică a zonei prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă a locuitorilor Roşiei Montane.

104


„De 2000 de ani, oamenii din Roşia Montană trăiesc din minerit; mineritul este aici mai mult decât o ocupaţie, este o tradiţie, o filozofie de viaţă. Roşienii au dreptul să îşi hotărască singuri viitorul, iar roşienii susţin cu tărie că implementarea investiţiei de la Roşia Montană nu numai că va revigora mineritul, dar va proteja mediul şi va pune în valoare moştenirea culturală şi tradiţiile acestei comunităţi.” Dr. Andrei Jurcă Preşedinte Asociaţia “Pro Roşia Montană”

105


Asociaţia Pensionarilor „Ion Buteanu” Abrud

Asociaţia Pensionarilor „Ion Buteanu” a luat fiinţă în anul 2005. Scopul asociaţiei, conform statutului, constă în: l apărarea dreptului fiecărui membru la o pensie calculată şi acordată în condiţiile legii şi a altor drepturi de asigurări sociale, potrivit legii; l reprezentarea membrilor în raporturile cu instituţiile administraţiei locale şi centrale; l organizarea de activităţi recreative, cultural-sportive pentru pensionari şi familiile lor; l organizarea de activităţi de ajutorare şi asistenţă socială în colaborare cu instituţiile specializate.

106


„Dispariţia mineritului din zonă va duce la diminuarea numărului de locuitori, îmbătrânirea populaţiei şi în cele din urmă la o zonă care nu mai prezintă interes pentru ţară. Proiectul minier de la Roşia Montană înseamnă singura şansă de ridicare a întregii zone din toate punctele de vedere; altă alternativă viabilă nu există.” Marian Ioan Preşedinte Asociaţia Pensionarilor „Ion Buteanu” din Abrud

107


Asociaţia „Edu Caleidoscop” Roşia Montană

Asociaţia EDU CALEIDOSCOP, înfiinţată în martie 2010, are scopul de a promova dezvoltarea comunităţilor prin desfăşurarea activităţilor educativ - formative şi sociale şi de a responsabiliza societatea civilă. În realizarea scopului propus, asociaţia a dezvoltat parteneriate care au oferit noi oportunităţi pentru a întâmpina nevoile sistemului şcolar local şi regional prin crearea unei platforme de dialog educaţional şi schimburi de experienţă care să conducă la dezvoltarea profesională a cadrelor didactice implicate în proiect, susţinerea lor pentru a-şi perfecţiona şi eficientiza competenţele pentru managementul proiectului. Adevăraţii beneficiari ai parteneriatelor sunt copiii, care au avut posibilitatea de a participa la atelierele de vară, de a petrece două săptămâni de vacanţă, explorând noi frontiere ale cunoaşterii dincolo de fereastra casei sau a şcolii. Pentru cei proveniţi din familii defavorizate asociaţia a aplicat măsuri sociale şi a încercat să elimine decalajul la intrarea în şcoală. Un element nou în designul proiectelor este includerea copiilor în echipa de proiect care va asigura comunicarea participativă în rândul copiilor şi va transmite comunităţii importanţa implicării celor mici în managementul proiectelor locale.

108


„Misiunea Edu Caleidoscop este de a sprijini dezvoltarea comunităţii locale prin educaţie. Peste 500 de copii şi 60 de cadre didactice au beneficiat de oportunităţi de dezvoltare profesională şi de alternative educaţionale în urma parteneriatului de responsabilitate socială încheiat cu compania RMGC. Compania a dovedit că dezvoltarea comunităţii locale şi dezvoltarea educaţiei sunt priorităţi în componenta de dezvoltare durabilă a proiectului minier de la Roşia Montană. Iată de ce Asociaţia Edu Caleidosop este susţinătoare a acestui proiect.“ Profesor înv. primar, Liliana Aurica Mursa Preşedinte al Asociaţiei Edu Caleidoscop

109


Centrul de Resurse pentru Tineri - CERT Apuseni

Organizaţia s-a înfiinţat în anul 2007, în Abrud şi numără în prezent peste 600 de membri. CERT facilitează accesul tinerilor din zona Roşia Montană, Abrud, Câmpeni şi Bucium la programe de informare, consiliere, seminarii de pregătire, programe internaţionale, educaţie informală şi civică, transformându-i într-o resursă extrem de importantă care urmează a fi implicată în dezvoltarea programelor orientate către comunităţile locale. Centrul oferă şi informaţii despre burse de studii, despre Universităţile din România şi despre procesul de admitere al acestora, precum şi despre înfiinţarea unei afaceri sau a unui ONG. CERT este implicat în dezvoltarea diverselor programe pentru comunitate, inclusiv programe culturale, programe sociale pentru copii şi vârstnici, programe civice şi educaţionale în colaborare cu instituţiile regionale, naţionale şi locale şi cu ONG-uri naţionale şi internaţionale.

110


„RMGC a demonstrat că o componentă importantă a proiectului lor minier este dedicată comunităţii şi dezvoltării durabile. Investiţia de la Roşia Montană nu aduce doar beneficii economice, ci stimulează dezvoltarea resurselor educaţionale, de informare şi culturale ale tinerilor din comunitate.” Ioana Râşteiu Manager de Proiecte CERT

111


Fundaţia „Auraria-Barza” Brad

Încetarea activităţii la I.M.Barza după 2.000 de ani de existenţă a determinat mari frământări în rândul locuitorilor Ţării Zarandului, dar în mod deosebit printre fostele cadre de conducere. Cu toţii regretă profund că nu se mai lucrează în mină, cunoscând faptul că există posibilitatea să se extragă mari cantităţi de aur şi alte metale, preţioase pentru omenire. Un grup de cadre de conducere au hotărât în data de 02.02.2010 să constitue Fundaţia ‘’Auraria-Barza” din Municipiul Brad, având ca scop principal identificarea, păstrarea, conservarea şi promovarea patrimoniului cultural, a valorilor spirituale şi materiale legate de exploatările miniere şi viaţa comunităţii locale din Brad şi Ţara Zarandului. Fundaţia susţine prospectarea şi reluarea producţiei aurifere şi a altor metale din zăcământul Barza şi împrejurimi.

112


„Proiectul propus de compania RMGC la Roşia Montană este un proiect modern şi sigur, în spiritul protejării mediului. Demararea acestui proiect va propulsa mineritul nonenergetic românesc şi va oferi o viaţă mai bună miilor de oameni crescuţi în tradiţia mineritului din aceste locuri.” Ec. Nicolae Pantea Preşedinte Fundaţia „Auraria-Barza”

113


ONG Pro Dreptatea

ONG Pro Dreptatea este o asociaţie din Roşia Montană care sprijină mineritul modern în zonă. Asociaţia are 400 de membri şi foarte mulţi alţi susţinători.

„Situaţia în zonă după căderea mineritului este critică, am susţinut şi susţinem proiectul Roşia Montană pentru dezvoltarea zonei în care nu există altă alternativă.” Liliana Kapros Vicepreşedinte ONG Pro Dreptatea

114


„Susţinem proiectul pentru faptul că demararea lui a creat şi va crea locuri de muncă, iar firmele din zonă se vor putea dezvolta prin activităţi conexe”. Marcu Blăjan Preşedinte ONG Pro Dreptatea

„Ne-am constituit în 2005 pentru a susţine orice investiţie minieră, pentru că doar asta ştim să facem, minerit. De-a lungul timpului am organizat diferite activităţi împreună cu cei 400 de membri/simpatizanţi ai ONG-ului pentru susţinerea proiectului de la Roşia Montană. Am deschis la sediul nostru din Roşia Montană un muzeu cu unelte de minerit (şaitroc, mojar, troc, lampas) şi un şteamp care funcţionează”. Ştefan Oprişa Vicepreşedinte ONG Pro Dreptatea

115


Asociaţia Ofensiva Tinerilor Arad

Asociaţia Ofensiva Tinerilor este o organizaţie care de la înfiinţare până în prezent a abordat tematici foarte variate în cadrul a diferite proiecte, majoritatea acestora vizând grupul ţintă tinerii. Membrii şi colaboratorii organizaţiei au implicat diferite etnii şi diferite categorii de vârstă în proiecte de promovare a diversităţii culturale, a responsabilităţii în cadrul comunităţii, a promovării transparenţei decizionale în administraţia publică. De asemenea, organizaţia s-a implicat în cadrul unor programe vizând domeniul Responsabilităţii Sociale Corporatiste. În ceea ce priveşte mobilitatea tinerilor şi a activităţilor în cadrul programului Youth/Youth in Action, organizaţia a fost partener în cadrul unor proiecte de schimburi de tineret şi seminarii în Italia, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Finlanda şi Malta. Grupul ţintă al asociaţiei sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 şi 27 de ani. Organizaţia consideră prioritară implicarea în activităţi a tinerilor aparţinând minorităţii poloneze în special şi a altor minorităţi etnice în general. Încă de la înfiinţare organizaţia şi-a asumat activităţi cu adresabilitate către comunitatea locală, fapt ce a dus la încheierea de protocoale şi parteneriate cu organizaţii nonguvernamentale şi instituţii dintre cele mai variate, în funcţie de proiectul specific avut în vedere spre implementare.

„Suntem PRO iniţiative care creează oportunităţi de muncă şi de dezvoltare profesională pentru tineri; de aceea sprijinim proiectul minier de la Roşia Montană.” Teodora Suciu Preşedinte Asociaţia Ofensiva Tinerilor Arad

116


Organizaţia Studenţilor din Arad

Organizaţia Studenţilor din Arad este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică, reprezentativă la nivel local, care are ca scop elaborarea de programe şi proiecte pentru a îndemna tinerii şi studenţii din oraşul Arad şi nu numai la o cetăţenie activă. Datorită gradului scăzut de implicare şi responsabilitate socială a tinerilor, se doreşte ca prin activităţile întreprinse de organizaţie, generaţia tânără să conştientizeze importanta conceptului de voluntariat. Organizaţia Studenţilor din Arad va susţine orice iniţiativă a tinerilor arădeni de a întreprinde o acţiune socială sau de voluntariat bazată pe principiile educaţiei non-formale, în mod oficial şi organizat. Obiectivele principale ale Organizaţiei Studenţilor din Arad sunt realizarea unităţii studenţeşti în demersurile pentru obţinerea drepturilor legitime, realizarea parteneriatelor cu organizaţii similare din ţară şi străinătate, cu scopul de a întări şi dezvolta potenţialul economic al acestei organizaţii şi organizarea de activităţi cu caracter profesional, educativ, cultural, social, economic, sindical şi de angajare civică. Organizaţia oferă tinerilor posibilitatea unor schimburi interculturale, implicarea tinerilor în acţiuni ce cresc solidaritatea între cetăţenii Uniunii Europene, şansa de a cunoaşte mai îndeaproape conceptul de voluntariat şi de a îndeplini stagii în acest sens, oportunitatea de a lucra în echipă cu tineri provenind din medii sociale diferite. Obiectivul O.S.A. este ca, prin acţiunile întreprinse, procentajul tinerilor defavorizaţi din punct de vedere al etniei sau al provenienţei sociale să scadă simţitor. „Mineritul este o industrie de tradiţie a României. România nu trebuie să renunţe la această tradiţie, ci trebuie să o dezvolte prin aplicarea de tehnologii noi şi crearea de condiţii de muncă moderne şi sigure pentru angajaţii din domeniu. Proiectul minier al companiei RMGC este exemplificarea acestui lucru.” Cristian Ostafe Preşedinte Organizaţia Studenţilor din Arad

117


Organizaţia Tinerilor cu Iniţiativă - filiala Arad

Organizaţia Tinerilor cu Iniţiativă – filiala Arad a fost înfiinţată pentru a crea oportunităţi noi tinerilor din judeţul Arad şi nu numai. OTI îşi propune prin activităţile sale să motiveze tinerii spre o participare activă şi implicare în viaţa civică a comunităţii din care fac parte. OTI este o organizaţie înfiinţată în 2008 şi până în prezent a derulat proiecte pe diferite acţiuni ale Programului Tineret în Acţiune. La fel ca şi organizaţia OTI – România care îşi are sediul în judeţul Olt, filiala înfiinţată la Arad are în componenţă membri cu o vastă experienţă în lucrul cu tinerii.

„Un proiect care aduce importante beneficii economice si care pune în valoare resursele naturale, culturale si turistice ale unei comunitati, este un proiect care trebuie implementat. Sustinem proiectul Rosia Montana si credem în impactul pozitiv pe care acesta îl va aduce atât comunitatii locale, cât si economiei nationale.”

118

Alina Racoviţă Preşedinte Organizaţia Tinerilor cu Iniţiativă Arad


119


Asociaţia „Cats & Dogs“ Abrud

Asociaţia s-a constituit în mai 2005 în scopul protejării animalelor abandonate existente, concomitent cu încurajarea populaţiei de a-şi steriliza propriile animale, în vederea prevenirii abandonului. Asociaţia numără în prezent 60 de membri.

120


„De 2000 de ani se face minerit aici în zonă. Contrar a ceea unii afirmă, oamenii acestor locuri nu vor putea trăi vreodată din culesul fructelor de pădure. Ascultaţi oamenii care trăiesc aici şi veţi afla că relansarea mineritului este speranţa lor pentru o viaţă mai bună. Cred cu sinceritate că în urma implementării proiectului minier de la Roşia Montană vor avea de câştigat atât economia locală, cât şi mediul, cultura şi turismul.” Augusta Mateiu Preşedinte Asociaţia „Cats & Dogs“ - Abrud

121


Asociaţia „Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană” Asociaţia „Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană” (RMEP) este o organizaţie non-profit, apolitică şi independentă din Roşia Montană, înfiinţată în anul 2007, din dorinţa fondatorilor săi de a participa activ la identificarea şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă locuitorii zonei Munţilor Apuseni. Grupul membrilor fondatori cuprinde un număr de 28 de persoane şi este format din primari, cadre didactice, specialişti în varii domenii şi alte organizaţii. În acest sens, RMEP a pornit la drum pentru a căuta soluţii şi a dezvolta proiecte de protecţie a mediului înconjurător, dezvoltare durabilă şi umană, responsabilizare socială, educaţie, turism şi agrement, precum şi întărire a capacităţii de atragere şi utilizare a fondurilor nerambursabile. Misiune Protejarea şi dezvoltarea potenţialului uman şi a mediului său de viaţă, din Roşia Montană şi zona Munţilor Apuseni. Viziune Asociaţia „Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană” va fi recunoscută pentru: l Înalta calitate a programelor şi serviciilor oferite în domeniul protecţiei mediului, social şi cultural;

122

l O puternică motivaţie, angajare şi atitudine profesională din partea membrilor săi;

l Rol de lider în dezvoltarea durabilă a comunităţilor din zonă geografică de acţiune; l Dezvoltarea de relaţii benefice cu diverşi parteneri. Parteneri si colaboratori: Roşia Montană Gold Corporation; Primăria Roşia Montană ; Primăria Abrud; Primăria Bistra; Primăria Bucium; Primăria Ciuruleasa; Primăria Câmpeni; Şcoala cu clasele I-VIII „Simion Balint” Roşia Montană; Grup Şcolar „Horea Cloşca şi Crişan” Abrud; Şcoala cu clasele I-VIII Ciuruleasa; Şcoala cu clasele I-VIII „Nicodim Ganea” Bistra; Şcoala cu clasele I-VIII „Avram Iancu” Abrud; Scoala cu clasele I-VIII Câmpeni; Grup Şcolar „Dr. Lazăr Chirilă” Baia de Arieş; Grup Şcolar Forestier Câmpeni; Şcoala cu clasele I-VIII Bucium Şasa; Colegiul Naţional „Avram Iancu”; Asociaţia Pro Roşia Montană; Clubul de Cunoaştere a Pamântului; Asociaţia EcoAbrud şi Asociaţia Pro Dreptatea.


„Cred cu tărie că investiţia propusă de RMGC prin proiectul minier de la Roşia Montană este unica şansă de salvare a zonei de la depopulare, şomaj şi sărăcie. Relansarea mineritului modern, responsabil, este vitală, atât pentru economia acestei ţări, cât şi pentru dezvoltarea sa socială şi culturală.” Mariana Szekely Preşedinte al Asociaţiei „Parteneriatul pentru Mediu Roşia Montană”

123


Asociaţia „Nordic 2008“ Câmpeni

Asociaţia „Nordic 2008“ Câmpeni are ca scop desfăşurarea de activităţi cu caracter filantropic, umanitar, cultural, social, sportiv, ştiinţific, militant, în vederea promovării valorilor umanităţii, intrinseci şi extrinseci omului.

124


„În cadrul proiectului minier investitorii au arătat că sunt parteneri puternici şi serioşi, dedicaţi sprijinirii proiectelor sociale pe care le dezvoltă asociaţia noastră.” Aurora Marcu Vicepreşedinte Asociaţia „Nordic 2008” Câmpeni

125


Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa” Roşia Montană

Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa” s-a constituit în anul 1990. Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa” este o persoană juridică de drept privat, fară scop patrimonial, care desfăşoară activităţi de interes general. Partida Romilor “Pro-Europa” militează pentru apărarea tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români de etnie romă, prevăzute de Constituţia României, de legislaţia în vigoare precum şi de pactele şi tratatele internaţionale la care România este parte. Scopul şi obiectivele asociaţiei Partida Romilor “Pro-Europa” păstrarea, exprimarea şi dezvoltarea identităţii minorităţii rome, în special, a învăţământului în limba minorităţii rome, a culturii minorităţii rome, a mijloacelor de informare în masă în limba maternă şi în cea oficială, cât şi a convingerilor religioase a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor, în conformitate cu principiile de egalitate şi nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni, consacrate de Constituţia României. Partida Romilor „Pro-Europa” cu subfiliala în Roşia Montană reprezintă 400 de membri ai comunităţii de romi din Dăroaia.

126


„Noi, romii din Roşia Montană, am susţinut şi susţinem în continuare acest proiect, deoarece demararea lui va crea locuri de muncă în zonă. Chiar dacă proiectul nu a început, compania RMGC a fost aproape de noi, romii, sprijinindu-ne în diferite acţiuni pe care le-am organizat.” Alexandru Petaca Preşedinte Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”

127


Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta” Cluj Napoca

Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta” este o organizaţie non-guvernamentală înfiinţată cu scopul de a oferi un sprijin real, consistent şi consecvent copiilor şi tinerilor care suferă de insuficienţă renală cronică tratată prin hemodializă, dializă peritoneală şi transplant renal. Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta” şi-a propus să creeze un sistem organizat prin care oameni cu inimă deschisă să fie solidari şi empatici cu nevoile acestor bolnavi. Pe lângă lipsurile materiale imediate (nevoia de medicamente, hrana corespunzătoare regimului de viaţă special, îmbrăcăminte) ale celor 52 de copii membri ai Asociaţiei pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta”, aceştia resimt că cea mai mare nevoie a lor este să se întâlnească pentru a-şi împărtăşi necazurile şi micile bucurii ale vieţii într-un alt cadru în care să uite de boală, măcar pentru câteva zile. Asociaţia „Claudia Safta” organizează tabere de recreere pentru aceşti copii şi tineri lângă centre de dializă din ţară pentru a garanta tratamentul vital pentru cei mai mulţi dintre aceşti bolnavi. Acest proiect este din păcate unic în România datorită efortului material şi uman uriaş ce trebuie implicat într-o asemenea activitate.

128


„Susţinerea proiectului companiei Roşia Montană Gold Corporation vine din dorinţa de a fi solidari şi empatici cu nevoile şi problemele oamenilor care locuiesc în Roşia. Asociaţia noastră se ocupă de oameni, locuitorii acestei zone nu au locuri de muncă, acest proiect poate să aducă locuri de muncă şi cu acestea speranţa şi zâmbetul pot reveni pe chipurile oamenilor din zona Apusenilor. Din acest motiv susţinem fără rezerve acest proiect, pentru că noi suntem alături de cei care par fără speranţă.“ Emanuel Ungureanu Director Asociaţia pentru Solidaritate şi Empatie „Claudia Safta”

129


Alナ」i susナ」inトフori persoane fizice

130


Emil Văleanu Gabriel Marcu Tatian Cristoiu Ion Udrea Alina Udrea Floarea Udrea Nicolae Udrea Victoria Udrea Gabriela Seclăman Petru Munteanu Lavinia Gabriela Nicolae

131


Contact

132


Pentru mai multe informaţii despre Grupul de Susţinere şi pentru a primi materiale informative şi noutăţi despre activitatea Grupului de Susţinere vă rugăm să utilizaţi datele de contact de mai jos:

Grupul de Susţinere a Proiectului Roşia Montană Secretariat Telefon: 0232 24 06 28 E-mail: office@sustinemrosiamontana.ro Website: www.sustinemrosiamontana.ro Persoana de contact: Oana Teodorescu

133


134


Brosura de prezentare a Grupului de Sustinere