Revista - Pastraveni nr. 2

ISSN: 2972—0141

ISSN-L: 2972—0141

Cuprins:

1. Cartea ci tul

2. Gânduri despre și cu Eminescu

3. Mar e — Mărțișor — 8 Mar e.

4. Școala Al el și Școala Verde

5. Din creațiile noastre

6. Rezultate la concursuri

7. Paștele Bucuria Învierii

8. Al el de glume și șarade

9. Gânduri ale absolvenților

10. Sfaturi pentru reușita la Examenul de Evaluare Națională

COORDONATORI:

Director: Prof.ÊPerțaÊElena

Prof. Lb. și lit. română: S nguÊLilianaÊMirabela

Grafică și design:

Prof. Gurlan Vasile

Realizatori de conținut:

Înv. Dumitru Florica

Înv. Pagu Valen na

Înv. Isachi Liliana

Înv. Șarpe Iulia

Înv. Ciocoiu Petronela

Înv. Mahu Cornelia

Înv. Durac Ovidiu

Elevi:

Ionică Alexandra

Borș Amalia

Borș Maia

Măriuță Ciprian

Asiminei Ioana

Cartea - cititul

Înv. Tănăselea Mihaela

Prof. Andron Ana Maria

Prof. Crețu Rodica

Prof. Pricopie Elena

Prof. Mahu Lucian

Prof. Stamate Ancuța

Prof. Nohai Oana

Jipa Francesco

Precupanu Remus

Corbu Karina

Jipa Alessio

Stoleriu Andrada

CărțileÊfacÊcunoscutăÊiubirea.ÊCredÊcăÊpentruÊprimaÊdatăÊînÊviațăÊadolescentulÊdescoperăÊiubireaÊdinÊcărțiÊșiÊ astfelÊelÊvaÊdescoperiÊtoateÊfețeleÊei.ÊCitind,ÊtânărulÊvaÊfiÊîndrăgostitÊdeÊiubire,ÊîșiÊvaÊdoriÊiubireaÊînÊviațaÊlui,ÊvaÊ luptaÊpentruÊeaÊșiÊvaÊștiÊcumÊsăÊoÊpăstrezeÊînÊviațaÊlui.

CarteaÊ–ÊimportanțaÊșiÊsemnificațiaÊînÊviațaÊomului.ÊCuÊdezamăgireÊamÊconstatatÊînÊultimaÊvremeÊcăÊ foarteÊmulțiÊtineriÊnuÊmaiÊcitesc.ÊLaÊîntrebarea:Ê„CândÊaiÊcititÊultimaÊcarte?”ÊamÊprimitÊrăspunsuriÊdeÊgenul:Ê„NuÊ amÊcititÊdecâtÊlecturileÊobligatoriiÊdinÊșcoală.”ÊCumÊsuntÊoameniiÊafectațiÊdeÊlipsaÊcititului?ÊÎnÊprimulÊrândÊexprimareaÊleÊesteÊgreoaie,ÊdeÊceleÊmaiÊmulteÊori.ÊNu-șiÊgăsescÊcuvintele,ÊseÊbâlbâie,ÊiarÊatunciÊcândÊreușescÊsăÊleÊgăseascăÊsuntÊdintreÊceleÊmaiÊsimple.ÊBagajulÊdeÊcunoștințeÊleÊesteÊoarecumÊlimitat,ÊiarÊdeÊculturăÊgeneralăÊniciÊnuÊ poateÊfiÊvorba.ÊAșÊvreaÊcaÊmaiÊmulțiÊpărințiÊsăÊîndemneÊtineriiÊspreÊdragosteaÊdeÊlectură,ÊastfelÊvomÊaveaÊoÊlumeÊ maiÊbună,ÊunÊviitorÊmaiÊdeosebitÊșiÊnișteÊoameniÊadevărațiÊpeÊcareÊsăÊneÊputemÊbaza.ÊGenerațiaÊdeÊastăziÊesteÊceaÊ careÊneÊvaÊfaceÊcinste,ÊgenerațieÊcareÊfărăÊlecturăÊnuÊvaÊcunoașteÊambiția,ÊdreptateaÊșiÊimportanțaÊadevărului.ÊOÊ carteÊesteÊoÊprovocareÊpentruÊfiecareÊdintreÊnoi.ÊNuÊtrebuieÊdecâtÊsăÊprofitămÊdeÊaceastăÊimensăÊcomoară,ÊsăÊînvățămÊsăÊoÊprețuim.Ê

CărțileÊsuntÊceleÊcareÊscotÊlaÊivealăÊdinÊnoiÊceÊeÊmaiÊbun.ÊEleÊpotÊsăÊdescopereÊadevărateÊgeniiÊcareÊ potÊajutaÊlaÊîndreptareaÊviitoruluiÊuneiÊțăriÊîntregi.ÊToțiÊaceiÊcareÊauÊaccesÊlaÊoÊbibliotecăÊvorÊfiÊcuÊmultÊmaiÊputernicÊsufletește,Êpsihic.ÊAceștiaÊsuntÊceiÊcareÊvorÊputeaÊînfruntaÊmaiÊușorÊviațaÊceiÊcareÊvorÊaveaÊunÊvocabularÊadecvatÊ.ÊCarteaÊesteÊunÊsprijin.ÊEaÊneÊajutăÊsăÊînțelegemÊșiÊsăÊpătrundemÊînÊtaineleÊlumii,ÊaÊuniversului.ÊÎnÊfileleÊeiÊ putemÊdescoperiÊsfaturi,ÊputemÊculegeÊînțelepciune,ÊneÊputemÊ“adăposti”ÊdeÊgurileÊrele.ÊEaÊneÊfaceÊsăÊfimÊmaiÊ buni,ÊneÊajutăÊsăÊtrecemÊmaiÊușorÊpesteÊgreutățileÊviețiiÊ(iarÊacesteaÊsuntÊnumeroase),Êîntr-unÊcuvânt:ÊneÊîntărește.Ê CarteaÊesteÊunÊmodÊdeÊcomunicareÊșiÊreprezintăÊoÊordonareÊaÊcuvintelorÊlaÊformeleÊlorÊceleÊmaiÊexpresive.ÊAÊscrieÊ esteÊoÊartăÊdeoareceÊtrebuieÊsăÊaiÊdarÊpentruÊaÊputeaÊsăÊrealizeziÊcevaÊdeÊcalitate.ÊTrebuieÊsăÊștiiÊsăÊîmpletești,ÊsăÊ aranjeziÊcuvinteleÊînÊașaÊfelÊîncâtÊcititorulÊsăÊfieÊatrasÊdeÊceeaÊceÊcitește,ÊșiÊsăÊaibăÊposibilitateaÊsăÊînvețeÊcevaÊdinÊ conținutulÊlecturii.

Prof. Stîngu Liliana

15 ianuarie 1850 – Ziua nașterii lui Mihai Eminescu!

15 ianuarie 2023: Mihai Eminescu173 de ani… Puțini pentru eternitatea Geniului.

Ce i-am putea dori și ce ne-am putea dori de Ziua Lui?

Un mare actor român, contemporan și el „cuÊfluturii,ÊcuÊDumnezeu”, mărturisea că visul său din toate, cel mai frumos, este să-i întâlnească cândva pe Isus și pe Mihai Eminescu.

Pe Eminescu, cel despre care regina Elisabeta a României scria cu prilejul primirii poetului la Palatul Regal, prilej cu care l-a servit personal cu o ceașcă de ceai, că:

„AveaÊvoceaÊrăgușită,ÊdarÊduioasă,ÊcaÊ aÊturturelelorÊspreÊtoamnă.ÊCândÊi-amÊ lăudatÊversurile,ÊaÊînălțatÊdinÊumeriÊ[…]Ê

Mi-amÊdatÊfoarteÊbineÊseamaÊcă,ÊdinÊ totÊceÊi-amÊoferitÊînÊ mpulÊvizitei,ÊceașcaÊdeÊceaiÊpeÊcareÊi-amÊservit-oÊeuÊînsămiÊaÊfostÊsingurulÊlucruÊcareÊi-aÊfăcutÊ plăcere,ÊcevaÊceÊsemănaÊcuÊsen mentulÊunuiÊzeuÊservitÊde-oÊmuritoare.”

Un Zeu servit de-o muritoare. Regina României!

Ce i-am putea dori și ce ne-am putea dori dacă l-am putea vedea și întâlni astăzi, de Ziua Lui, pe Mihai Eminescu?

Tudor Arghezi, copil fiind, l-a zărit pe stradă pe Mihai Eminescu. După o jumătate de veac, o extraordinară evocare din anii de nerețe poe că a lui

Nichita Stănescu, evocare pricinuită de un gest oarecum neobișnuit al marelui (pe atunci) Geo Bogza, pornește de la această minunată întâmplare:

„Ah,ÊceÊîntâmplareÊaÊviețiiÊmeleÊsă-miÊfiÊ ieșitÊde-aÊdreptulÊînainteaÊinimiiÊunÊhidalgo.Ê CâtÊdeÊmultÊl-amÊpututÊiubiÊșiÊcâtÊdeÊmultÊm -aÊpututÊ(înÊcredințaÊmeaÊdeÊadolescentÊ întârziat)ÊrușinaÊcuÊgesturileÊluiÊsuperbe.Ê CâtÊdeÊsic ritÊamÊpututÊsăÊfiuÊdeÊuniiÊcolegiÊ cândÊGeoÊBogzaÊm-aÊridicatÊdeÊceafăÊcuÊ macarauaÊbrațuluiÊsăuÊșiÊm-aÊdusÊsă-iÊsărutÊ mânaÊluiÊTudorÊArghezi.ÊArgheziÊeraÊcaÊoÊ frunză.ÊVorbeaÊparcăÊbătutÊdeÊunÊvântÊstelar.ÊBogzaÊi-aÊridicatÊmânaÊluiÊsuavăÊînÊlopataÊmâiniiÊluiÊșiÊiatăÊcăÊbâlbâitÊm-amÊtrezitÊsărutândÊoÊmânăÊcare-șiÊscriseseÊtestamentulÊnuÊpentruÊsine,ÊciÊpentruÊpoezie. RestulÊeÊcaÊunÊecranÊalb.ÊArgheziÊaÊspusÊ atunciÊcâtevaÊcuvinteÊargheziene.ÊBogza,Ê câtevaÊcuvinteÊbogziene.ÊEuÊaveamÊlimbaÊ smulsă.

Azi,Êînsă,ÊcândÊpotrivescÊcâteÊunÊcuvântÊsauÊ rostescÊcuÊguraÊcâteÊoÊfrazăÊînÊomeniaÊartei,ÊmăÊîntorcÊșiÊzic:ÊeÊguraÊcareÊaÊsărutatÊ mânaÊluiÊArghezi.ÊEÊArghezi,ÊcelÊcare,ÊfiindÊ copil,Êl-aÊvăzutÊcuÊochiiÊsăiÊcăpruiÊpeÊEminescu.ÊȘiÊaceastaÊmiÊseÊpareÊnesfârșitÊdeÊ mult.”

Da, Nichita Stănescu i-a sărutat mâna lui Arghezi, cel care l-a văzut cu ochii lui pe Eminescu. Și aceasta i s-a părut nesfârșit de mult…!

Dar noi, noi ce putem face? Ce datorie avem noi astăzi față de Eminescu, scriitorul nostru emblema c pe care încet-încet școala românească îl pierde în cuvinte

despre și în citate aproxima ve ca, de al el, pe mai toți marii noștri scriitori?

Datoria vieții noastre este să-l ci m, să-l reci m, să-i înțelegem opera, cu grija zilnică de-a nu rătăci potecile și de a-l pierde în uitare. Răsplata va veni de la sine. Negreșit și înmiit. Ca valurile mării.

În cinstea acestuia, iată câteva dintre activitățile noastre dedicate lui

Mihai Eminescu:

Însemnătatea zilei de 15 Ianuarie nu a fost trecută cu vederea de elevii școlii noastre care, au găsit prin această sărbătoare prilejul necesar readucerii in memorie a celui care a fost supranumit ,,Luceafărul poeziei româneș ”.

Elevii claselor primare au recitat poezii: „Somnoroase păsărele”, „Codrule, codruțule”, au intonat cântece , printre care cel scris de Grigore Vieru: „Eminescu”, „Codrule, codruțule”, „Pe lângă plopii fără soț” , au ci t cartonașe informa ve despre personalitatea marelui poet, au creat poezii, au realizat creații plas ce pe teme eminesciene și bineînțeles au fost răsplă ți cu diplome.

MICA UNIRE din 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române: Ziua de 24 ianuarie a rămas în istoria românilor ca data la care s-a înfăptuit Unirea Principatelor Române, în anul 1859, la foarte scurt mp după numirea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și Țării Româneș .

După mai mulți ani în care pașii spre îndeplinirea acestei dorințe au fost „mărunțiți” de a tudinea marilor puteri ale Europei, aceasta a devenit realitate, într-un context favorabil, care a dus, pe parcurs, la transformarea „României” de atunci într-un stat modern, aducând pentru prima dată câteva elemente occidentale în viața românilor

Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.

SCOPUL PROIECTULUI:

* Cunoașterea semnificației zilei de 24 Ianuarie 1859

* Consecințele actelor istorice înfăptuite atunci, asupra poporului român.

* Pregă rea elevilor ca buni cetățeni într-o lume mai bună

* Permanen zarea legăturilor dintre partenerii actului educațional (cadre didac ce-elevi)

OBIECTIVE :

* să cunoască importanța istorică a zilei de 24 IANUARIE ;

* să memoreze poezii dedicate UNIRII

* să învețe cântecul și dansul popular “HORA UNIRII” ;

* să-și s muleze crea vitatea prin transpunerea în desen, pictură, colaje a marelui eveniment

* să par cipe cu dragoste și interes la ac vitățile propuse.

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

* prezentarea scenetei ”Moș Ion Roată și Unirea ”;

* expunerea desenelor, a colajelor și a creațiilor literare ;

* aprecieri verbale;

Am lecturat o poveste adecvata temei „Peștișorul curcubeu” și apoi am realizat ti orul din hârtie colorat . Iat

prof. Dumitru Florica

Ac vitate desfășurată cu ocazia zilei de 8 Mar e, Femeia este simbolul dragostei, al devotamentului și al puterii. La mulți ani tuturor mamelor minunate, c inspiră și ne fac să fim mai buni!

prof. Dumitru Florica

MajoritateaÊelevilorÊsărbătorescÊîntr-unÊfelÊsauÊaltulÊpeÊmareleÊnostruÊpovestitor.Ê

ÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊNoiÊamÊînființatÊoÊtrupaÊdeÊteatru,ÊavândÊînÊvedereÊcăÊprintreÊnoiÊs

numit

deÊpeÊferestreleÊcaselorÊînÊmiezÊdeÊiarnă.ÊNișteÊfloriÊfrumoaseÊcareÊdispa

EmoțiileÊÊauÊfostÊuriașe.ÊÎnainteÊdeÊaÊurcaÊpeÊscenă,ÊînÊspateleÊcortinei,ÊnuÊputeamÊauziÊnimicÊaltcevaÊdecâtÊbătăileÊ accelerateÊaleÊinimii.ÊÊFiecareÊeraÊfoarteÊagitat,Ênegăsindu-șiÊlocul,ÊÊdeoareceÊamÊlucratÊlaÊaceastaÊpiesaÊdeÊteatruÊșiÊ amÊvrutÊsăÊfieÊperfect.ÊToateÊsacrificiile,ÊÊoreleÊdeÊrepetiții,ÊÊtoatăÊrăbdareaÊdeÊcareÊamÊdatÊdovada,ÊauÊadusÊlaÊsuccesulÊ dinÊziuaÊrespectivă.ÊAplauzeleÊpubliculuiÊauÊconfirmatÊfaptulÊcăÊnumărulÊnostruÊaÊfostÊapreciat.ÊDoamnaÊdirigintă,Ê StamateÊAncuța,Êne-aÊsprijinit,Êne-aÊfostÊalăturiÊpermanentÊșiÊne-aÊîncurajat. ÊÊÊAcestaÊaÊfostÊunÊmomentÊpeÊcareÊîlÊvomÊtreceÊcuÊdragÊinÊvolumulÊdeÊamintiriÊalÊfiecăruiaÊdintreÊnoi.ÊNeÊvomÊamintiÊ cuÊdragÊdeÊelÊșiÊvomÊrememoraÊmomentulÊminunatÊalÊtrupeiÊnoastreÊșiÊprobabil,ÊnuÊvaÊfiÊniciÊultimul,ÊașaÊcumÊsuntÊ multeÊmomenteÊdinÊviațaÊfiecăruiaÊ!Ê

MOMENTEÊCEÊSEÊTOPESCÊCAÊFLORILEÊDEÊGHEAȚĂ,ÊFRUMOASE,ÊDARÊTRECĂTOAREÊCAÊCLIPELE!

Școala al el, o săptămână de școală al el, sub îndrumarea d-nei prof. S ngu Liliana , noi elevii Școlii Gimnaziale Păstrăveni am devenit actori. Fiecare clasă de la gimnaziu a fost reprezentată de o grupă de actori care au interpretat piese de teatru din opera lui I. L. Caragiale, sau apelând la propria imaginație au pus în scena aspecte ale realității care au atras atenția , au stârnit amuzamentul și au încântat privirile publicului.

As el publicul a decis prin vot secret următorul clasament în urma desfășurării concursului in tulat: CelÊmaiÊ bunÊdramaturg : Clasa a VIII-a , premiul I, Clasa a VII-a , premiul II, Clasa a VI-a premiul III, Clasa a V-a , mențiune.

Ac vitate realizată de elevii clasei a III-a, în colaborare cu elevii clasei a IV-a. Propunem această ac vitate ca fiind cea mai relevantă

prof. Ciocoiu Petronela

prof. Durac Ovidiu

Modalități de evaluare: *ateliere de lucru; expoziție culinară; album foto.

Rezultate așteptate: descoperirea unor copii cu un talent în domeniul culinar; educarea calităților morale, a istețimii, a spiritului de echipă; interesul crescut de a cunoaște rețete culinare româneș și din

prof. Dumitru Florica

Activități in cadrul proiectului „ȘCOALA ALTFEL”

Exploratorii neobosiți în lumea științei, la grădiniță au

„Lumânarea din pahar”, „Balonul magic” și am observat cum se topește „Omul de zăpadă”

Activități desfășurate astăzi în cadrul activităților „Școala Altfel”, întâlnire cu domnii polițiști din cadrul Poliției Păstrăveni . Am primit informații prețioase despre regulile de circulație , despre semnele de circulație apoi ne-am jucat „De-a circulația”. Mulțumim Poliției pentru sprijinul acordat în derularea proiectului!

SAPTAMANA VERDE - SAPTAMANA DE ADUNAT AMINTIRI proaspete: „VERZI”

prof. Stan Diana

Când spui cuvântul „verde”, îți vin in minte parcă termenii: ÎNVIERE, VIAȚĂ, BUCURIE, SPERANȚĂ, primăvară, etc.

Tot așa ne-am simțit și noi elevii și profesorii școlii ,în aprilie, când școala noastră a ales perioada de desfășurare a acestui proiect, dacă putem să ne exprimăm as el. Era începutul unei primăveri frumoase și mult așteptate, iar noi am început să renaștem prin aceste acvități dedicate : naturii, sportului, sănătății, ecologizării, vieții ,in general.

După o perioadă, in care nu am putut să ne bucurăm de împreună-ieșire, am ales să începem săptămâna printr-o excursie pe meleaguri transilvănene , și anume in Brașov ,unde am vizitat Cetatea Râșnov, parcul temac: Dino-parc, castelul Bran, panorama orașului privită de la Poiana Brașov, Biserica Neagră, Piața Centrală.

Am a ns aproape involuntar împrejurimile Munților Bucegi, semeți ca niște regi , încă îmbrăcați cu tunici albe de zăpadă, loc unde am poposit pentru o noapte, perioadă scurtă dar plină de socializare, de împărtășire, de bine și de frumos. La întoarcere am revizitat Lacul Roșu și Cheile Bicazului.

A doua zi , reajunși pe meleaguri mai cunoscute,

acasă, in împrejurimile lui Creangă, am îmbogățit curtea școlii cu acele căsuțe pentru păsări confecționate și pictate de elevii claselor primare iar elevii mai mari au plantat floricele. S-a vizionat filmulețul educa v ,, România sălba că”, din care am putut realiza cât este de frumoasă țărișoara aceasta numită și „Grădina Maicii Domnului”.

In următoarele zile, am hotărât să nu mai folosim defel hâr e pentru a reduce consumul , am dat o nouă u lizare borcanelor vechi, pe care le-am transformat in vaze pentru flori , am pictat pietre culese de pe malul pârâului Rădeanca, pe care le-am transformat in adevărate capodopere de artă și bineînțeles, am ecologizat zona școlii printr-o ac vitate de strângere a deșeurilor aruncate anapoda in locurile împrejmuitoare.

Am încheiat săptămâna printr-o vizită in satul natal, am cunoscut toate casele din sat, am făcut cunoșnță cu unele animale de companie ieșite și ele la plimbare ca noi precum și consăteni necunoscuți, am realizat in gând planul satului nostru așa după cum am învățat la geografie, poziționând geografic punctele cardinale ,după mușchiul crescut pe trunchiurile copacilor iar odată ajunși la poalele codrului din Rădeni am împărțit jocuri, glume, mâncare și multă voie bună!

O săptămâna diferită „SăptămânaÊVerde”, săptămână care a avut ca obiectiv principal: „Stimularea motivației pentru protecția naturii și formarea comportamentului ecologic adecvat și derularea de acțiuni concrete de protecție a mediului înconjurător” Săptămâna aceasta a fost cu adevărat verde la Grădinița Păstrăveni, grupa mijlocie! Un copil, un copăcel! Ne-au sprijinit părinții în ac vitățile planificate, as el că fiecare părinte a plantat cu copilul lui un copăcel în curtea grădiniței, au plantat flori pentru înfrumusețarea spațiului verde..

prof. Dumitru Florica

ActivitățileÊextracurriculareÊcontribuieÊlaÊgândireaÊșiÊcompletareaÊprocesuluiÊdeÊînvățare,ÊlaÊdezvoltareaÊînclinațiilorÊșiÊaptitudinilorÊelevilor,ÊlaÊorganizareaÊ raționalăÊșiÊplăcutăÊaÊtimpuluiÊlorÊliber.ÊPromovareaÊ exemplelorÊdeÊbunăÊpracticăÊdinÊdomeniulÊeducațieiÊșiÊ cercetăriiÊpsiho-pedagogice,ÊcunoaștereaÊșiÊvalorificareaÊmetodelorÊșiÊtehnicilorÊdeÊîmbunătățireÊaÊcalitățiiÊ actuluiÊeducațional.Ê

OptimizareaÊcalitățiiÊeducațieiÊseÊpoateÊrealizaÊ prinÊdemersuriÊdidacticeÊinteractiveÊ,ÊcentrateÊpeÊelev,Ê câtÊșiÊprinÊincludereaÊcompetențelorÊdeÊrelaționareÊinterculturalăÊînÊimplementareaÊcurriculumuluiÊformalÊșiÊ nonformalÊlaÊnivelulÊînvățământului.Ê

TemeleÊabordateÊîșiÊpropunÊtratareaÊproblematiciiÊactualeÊaÊînvățământuluiÊînÊcontextulÊasigurăriiÊ standardelorÊdeÊcalitateÊinÊeducație.ÊTotodată,ÊcreștereaÊ calitățiiÊprocesuluiÊeducaționalÊesteÊcompletÊprinÊdezvoltareaÊșiÊpromovareaÊpotențialuluiÊactivitățilorÊeducativeÊextrașcolareÊcaÊmodalitateÊcomplementarăÊdeÊ integrareÊsocialăÊșiÊparticipareÊactivăÊaÊtinerilorÊînÊcomunitateÊșiÊîmbunătățireaÊactivitățilorÊinstructivÊ-ÊeducativeÊdinÊînvățământulÊcontemporan.

Rolul profesorului

în modelarea personalității elevilor TransformărileÊimportanteÊinterveniteÊînÊdezvoltareaÊsocietățiiÊafecteazăÊîntr-oÊmăsurăÊimportantăÊșiÊ viațaÊșcolii.ÊCerereaÊcrescândăÊdeÊeducație,ÊeducațieÊ permanentă,ÊintegrareaÊînvățământuluiÊcuÊcercetareaÊșiÊ producția,ÊobligăÊșcoalaÊsă-șiÊrevizuiascăÊprincipiile,Ê obiectivele,Êstructura,ÊmetodologiaÊșiÊstilulÊdeÊlucru,Ê

pentruÊaÊrăspundeÊadecvatÊexigențelorÊtotÊmaiÊmariÊpeÊ careÊsocietateaÊiÊleÊpuneÊînÊfață.Ê

ObiectiveleÊcareÊstauÊînÊfațaÊșcoliiÊcontemporane,ÊnumeroaseÊșiÊcomplexe,ÊpotÊfiÊîndepliniteÊnumaiÊcuÊ unÊpersonalÊdevotat,ÊtemeinicÊpregătitÊșiÊînzestratÊcuÊ valoroaseÊcalitățiÊpersonaleÊșiÊprofesionale.ÊEsteÊsubliniatăÊcuÊdeosebireÊsarcinaÊformativăÊceÊrevineÊpersonaluluiÊdidacticÊînÊeducareaÊtinereiÊgenerațiiÊșiÊnuÊnumaiÊ aceeaÊdeÊinstruireÊaÊelevilor.

FiecareÊeducator,ÊînvățătorÊșiÊprofesorÊdinÊîntregulÊsistemÊdeÊînvățământ,ÊtrebuieÊsăÊfieÊatâtÊunÊbunÊ specialistÊînÊdomeniu,ÊcâtÊșiÊunÊbunÊeducator.ÊNumaiÊ îmbinândÊacesteÊdouăÊcalități,ÊcadreleÊdidacticeÊîșiÊvorÊ îndepliniÊînÊbuneÊcondițiiÊsarcinaÊdeÊînaltăÊresponsabilitateÊșiÊonoareÊînÊformareaÊtinereiÊgenerații.ÊAÊreveniÊ mereuÊasupraÊroluluiÊșiÊfuncțiilorÊprofesorului,ÊînseamnăÊaÊîncorporaÊnoileÊachizițiiÊaleÊcercetăriiÊpedagogiceÊ șiÊaÊprecizaÊdomeniileÊșiÊdirecțiileÊdeÊcompetențăÊaleÊ acestuia.Ê

RolulÊprofesoruluiÊrămâneÊmereuÊînÊprimÊplanÊ înÊoperaÊdeÊformareÊaÊpersonalitățiiÊelevilor.ÊCuÊtoateÊ căÊaÊsporitÊșiÊinfluențaÊaltorÊfactoriÊînÊprocesulÊeducației,ÊprofesorulÊîșiÊpăstreazăÊnumeroaseÊprerogativeÊînÊ acestÊdomeniu,ÊelÊfiindÊprincipalulÊmodelatorÊalÊpersonalitățiiÊelevilor,ÊîncepândÊdeÊlaÊimprimareaÊuneiÊconduiteÊexterne,ÊpânăÊlaÊformulareaÊaspirațiilorÊșiÊidealurilorÊlorÊdeÊviață.

ActivitățileÊextracurriculareÊsuntÊactivitățiÊcomplementareÊactivitățiiÊdeÊînvățareÊrealizatăÊlaÊclasă,Êur-

prof. Curcă

Gelu

Rolul activităților extracurriculare în creșterea calității învățământului

mărescÊlărgireaÊșiÊadâncireaÊinformației,ÊcultivăÊinteresulÊpentruÊdiferiteÊramuriÊaleÊștiinței,ÊatragÊindividulÊlaÊ viațaÊsocială,ÊlaÊfolosireaÊtimpuluiÊliberÊîntr-unÊmodÊ plăcutÊșiÊutil,ÊorienteazăÊeleviiÊcătreÊactivitățiÊutileÊcareÊ săÊîntregeascăÊeducațiaÊșcolară,ÊcontribuindÊlaÊformareaÊ personalității.ÊDeÊaceeaÊșcoalaÊtrebuieÊsăÊfieÊdeschisăÊ spreÊacestÊtipÊdeÊactivitateÊcareÊîmbracăÊceleÊmaiÊvariateÊforme.Ê

EducațiaÊextracurrricularăÊîșiÊareÊrolulÊșiÊloculÊ bineÊstabilitÊînÊformareaÊpersonalitățiiÊelevilor.ÊEducațiaÊprinÊactivitățileÊextracurriculareÊurmăreșteÊidentificareaÊșiÊcultivareaÊcorespondențeiÊoptimeÊdintreÊaptitudini,Êtalente,ÊcultivareaÊunuiÊstilÊdeÊviață civilizat,ÊprecumÊșiÊstimulareaÊcomportamentuluiÊcreativÊînÊdiferiteÊ domenii.Ê

ModernizareaÊșiÊperfecționareaÊprocesuluiÊinstructiv-educativÊimpunÊîmbinareaÊactivitățiiÊșcolareÊcuÊ activitățiÊextracurriculareÊceÊauÊnumeroaseÊvalențeÊformative.ÊDesfășurareaÊactivitățilorÊșcolareÊșiÊextrașcolareÊpermiteÊșiÊmanifestareaÊcreativitățiiÊdeÊgrup,ÊaÊrelațiilorÊcreative.ÊÎnÊacestÊcadruÊșiÊeducatorulÊîșiÊpoateÊafirmaÊspiritulÊinovator,ÊcreativitateaÊdidactică.Ê

ÎnÊcadrulÊacestorÊactivitățiÊeleviiÊseÊdeprindÊsăÊ foloseascăÊsurseÊinformaționaleÊdiverse,ÊsăÊîntocmeascăÊcolecții,ÊsăÊsistematizezeÊdate,ÊînvațăÊsăÊînvețe.ÊPrinÊ faptulÊcăÊînÊasemeneaÊactivitățiÊseÊsupunÊdeÊbunăÊvoieÊ regulilor,Êasumându-șiÊresponsabilități,ÊcopiiiÊseÊautodisciplinează.ÊCadrulÊdidacticÊare,ÊprinÊacestÊtipÊdeÊactivități,ÊposibilitățiÊdeosebiteÊsă-șiÊcunoascăÊelevii,Êsă-iÊ dirijeze,ÊsăÊleÊinfluențezeÊdezvoltarea,ÊsăÊrealizezeÊmaiÊ ușorÊșiÊmaiÊfrumosÊobiectivulÊprincipalÊalÊșcoliiÊșiÊalÊ învățământuluiÊ–ÊpregătireaÊcopiluluiÊpentruÊviață.Ê

ActivitățileÊextrașcolareÊseÊdesfășoarăÊîntr-unÊ cadruÊinformal,ÊceÊpermiteÊelevilorÊcuÊdificultățiÊdeÊ afirmareÊînÊmediulÊșcolarÊsăÊreducăÊnivelulÊanxietățiiÊșiÊ să-șiÊmaximizezeÊpotențialulÊintelectual.Ê

VizionareaÊemisiunilorÊmuzicale,ÊdeÊteatruÊdeÊ copii,ÊdistractiveÊsauÊsportive,ÊstimuleazăÊșiÊorienteazăÊ copiiiÊspreÊuneleÊdomeniiÊdeÊactivitate:Êmuzică,Êsport,Ê poezie,Êpictură.ÊExcursiileÊșiÊtabereleÊșcolareÊcontribuieÊ laÊîmbogățireaÊcunoștințelorÊcopiilorÊdespreÊfrumusețileÊțării,ÊlaÊeducareaÊdragostei,ÊrespectuluiÊpentruÊfrumosulÊdinÊnatură,Êartă,Êcultură.ÊPrinÊexcursii,ÊcopiiiÊpotÊ cunoașteÊrealizărileÊoamenilor,ÊlocurileÊundeÊs-auÊnăscut,ÊauÊtrăitÊșiÊauÊcreatÊopereÊdeÊartă.Ê

ActivitățileÊcomplementareÊconcretizateÊînÊexcursiiÊșiÊdrumeții,Êvizite,ÊvizionăriÊdeÊfilmeÊsauÊspectacoleÊimprimăÊcopiluluiÊunÊanumitÊcomportament,ÊoÊținutăÊadecvatăÊsituației,ÊdeclanșeazăÊanumiteÊsentimente.ÊOÊmaiÊmareÊcontribuțieÊînÊdezvoltareaÊpersonalitățiiÊ copiluluiÊoÊauÊactivitățileÊextrașcolareÊcareÊimplicăÊînÊ modÊdirectÊcopilulÊprinÊpersonalitateaÊsaÊșiÊnuÊprinÊprodusulÊrealizatÊdeÊacesta.ÊActivitateaÊînÊafaraÊclaseiÊșiÊ ceaÊextrașcolarăÊtrebuieÊsăÊcuprindăÊmasaÊdeÊcopii.Ê

ConcursurileÊpeÊdiferiteÊtemeÊsunt,ÊdeÊasemenea,ÊmomenteÊdeosebitÊdeÊatractiveÊpentruÊceiÊmici.Ê AcesteaÊoferăÊcopiilorÊposibilitateaÊsăÊdemonstrezeÊ practicÊceÊauÊînvățatÊlaÊșcoală,Êacasă,ÊsăÊdesenezeÊdiferiteÊaspecte,ÊsăÊconfecționezeÊmodeleÊvariate.ÊAcelașiÊ efectÊîlÊpotÊaveaÊconcursurileÊorganizateÊdeÊcătreÊcadreleÊdidacticeÊînÊclasa.ÊDacăÊsuntÊorganizateÊîntr-oÊatmosferăÊplăcutăÊvorÊstimulaÊspiritulÊdeÊinițiativăÊalÊcopilu-

lui,ÊîiÊvaÊoferiÊocaziaÊsăÊseÊintegrezeÊînÊdiferiteÊgrupuriÊ pentruÊaÊduceÊlaÊbunÊsfârșitÊexercițiileÊșiÊvaÊasimilaÊ multÊmaiÊușorÊtoateÊcunoștințele.Ê

EleviiÊtrebuieÊsăÊfieÊîndrumațiÊsăÊdobândească:Ê oÊgândireÊindependentă,ÊnedeterminatăÊdeÊgrup,ÊtoleranțăÊfațăÊdeÊideileÊnoi,ÊcapacitateaÊdeÊaÊdescoperiÊproblemeÊnoiÊșiÊdeÊaÊgăsiÊmodulÊdeÊrezolvareÊaÊlorÊșiÊposibilitateaÊdeÊaÊcriticaÊconstructiv.Ê

EleviiÊsuntÊatrașiÊdeÊactivitățileÊartistice,Êrecreative,Êdistractive,ÊcareÊajutăÊlaÊdezvoltareaÊcreativității,Ê gândiriiÊcriticeÊșiÊstimuleazăÊimplicareaÊînÊactulÊdecizionalÊprivindÊrespectareaÊdrepturilorÊomului,ÊconștientizareaÊurmărilorÊpoluării,ÊeducațiaÊrutieră,ÊeducațiaÊpentruÊpăstrareaÊvalorilor,Êetc.Ê

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN SĂPTĂ-

MÂNA VERDE ȘI ȘCOALA ALTFEL A ȘCOLII GIMNAZIALE COMUNA PĂSTRĂVENI:

ColectareaÊdeÊdeșeuriÊdinÊincintaÊșcoliiÊșiÊdeÊpeÊ

lângăÊaceasta.

VizionareaÊunorÊdocumentareÊreferitoareÊlaÊ schimbărilorÊclimatice.Ê(PLANETAÊNOASTRĂNetflix)

ExcursieÊlaÊBrașovÊavândÊdreptÊobiectiveÊturisticeÊdeÊvizitatÊurmătoarele:ÊCETATEAÊRÂȘNOV,DINOÊPARC,ÊPOIANAÊBRAȘOV,PIAȚAÊSFA-

ÊDesfășurareaÊdeÊactivitățiÊsportiveÊînÊaerÊliberÊceÊareÊcaÊ obiective:ÊdezvoltareaÊfizicăÊarmonioasăÊaÊcopiilor,Ê

Jocurile

Clasa I prof. Tănăselea Mihaela

,,Pe copil îl educă tot ce îl înconjoară: câmpul, pădurea, râul, marea munţii rândunelele cucul Faceţi tot posibilul ca şi copiii dumneavoastră să iubească tot i înconjoară, pentru că fără dragostea faţă de natură şi animale omul nu ă i ă din plin ceea ce numim, cu cel mai minunat dintre cuvin VIAŢ .”( C. Mihăies

EÊprimăvarăÊși...eÊverde,ÊSĂPTĂMÂNAÊVERDE,ÊiarÊ eleviiÊșcoliiÊnoastreÊsuntÊdorniciÊsăÊsocializeze,ÊsăÊexploreze,ÊsăÊcălătorească.ÊAșadar,Êși-auÊpregătitÊbagajele,Ê zâmbetele,ÊauÊpornitÊlaÊdrum,ÊajungândÊînÊinimaÊțării, peÊ cursulÊmijlociuÊalÊOltului,ÊînÊinteriorulÊarculuiÊcarpatic,ÊînÊ județulÊBrașov.

PentruÊcăÊesteÊunÊlocÊcareÊcereÊsăÊfieÊdescoperit,ÊauÊ popositÊacoloÊdouăÊzile.ÊDouăÊzileÊdeÊneuitatÊcareÊs-auÊ scursÊpreaÊrepede.ÊTimpulÊpetrecutÊînseamnăÊdeÊceleÊmaiÊ multeÊoriÊrelaxare,ÊdarÊșiÊoÊobosealăÊplăcută.ÊȘiÊcumÊpoțiÊ săÊteÊrelaxeziÊmaiÊbineÊdacăÊnuÊprinÊactivitățiÊcareÊauÊlegăturăÊcuÊnatura?ÊAmÊvizitatÊuneleÊdintreÊceleÊmaiÊfrumoaseÊobiectiveÊturistice,Êne-amÊbucuratÊdeÊfrumusețeaÊ peisajelorÊceÊneÊînconjurauÊșiÊamÊrâsÊfoarteÊmultÊ(râsulÊeÊ celÊmaiÊbunÊmedicament,ÊeÊgratuitÊșiÊușorÊdeÊfolosit).Ê

ÊExcursiaÊaÊfostÊorganizatăÊînÊdouăÊserii,ÊavândÊurmătorulÊtraseuÊPăstrăveni-ÊOituz-ÊTg.ÊSecuiesc-ÊRâșnovBranÊ-ÊMoieciuÊdeÊSus-ÊBrașov-ÊBăileÊTușnad-ÊCheileÊ

Bicazului-ÊPiatraÊNeamț-ÊPăstrăveni,ÊÊ:

*Ê23-24.04.2023Ê-Ê62ÊdeÊeleviÊaiÊȘcoliiÊGimnazialeÊNr.Ê 1ÊRădeni,ÊînsoțițiÊdeÊ10ÊcadreÊdidactice;

*Ê27-28.04.2023-Ê60ÊdeÊeleviÊaiÊȘcoliiÊGimnazialeÊCo-

munaÊPăstrăveni,ÊînsoțițiÊdeÊ7ÊcadreÊdidactice;

Obiectivele educative ale excursiei au fost următoarele:

-ÊformareaÊșiÊdezvoltareaÊuneiÊatitudiniÊdeÊprețuireÊ fațăÊdeÊfrumusețileÊpatriei;

-ÊcunoaștereaÊunorÊzoneÊaleÊțăriiÊșiÊaÊspecificuluiÊlorÊ local;Ê

-ÊrecunoaștereaÊformelorÊdeÊrelief;Ê

-ÊobservareaÊschimbărilorÊpetrecuteÊînÊnaturăÊînÊanotimpulÊprimăverii;

-ÊapreciereaÊtrecutuluiÊistoricÊalÊneamuluiÊromânesc;Ê

-ÊapreciereaÊobiectelorÊdeÊartă,ÊaÊtablourilor;Ê

-ÊformareaÊșiÊdezvoltareaÊunorÊsentimenteÊșiÊatitudiniÊ ecologice,ÊînÊparalelÊcu

-ÊdezvoltareaÊunorÊcomportamenteÊdeÊprotecțieÊaÊmediuluiÊînconjurător.

VăÊîmpărtășimÊșiÊvouă,ÊdragiÊcititori,ÊdinÊexperiențaÊ peÊcareÊamÊtrăit-oÊîntr-unÊlocÊdeosebit. ÎnÊprezent,ÊBrașovulÊseÊnumărăÊprintreÊceleÊmaiÊpitoreștiÊregiuniÊdinÊTransilvania,ÊcareÊbeneficiazăÊdeÊunÊ

bogatÊpatrimoniuÊceÊconstăÊînÊmonumenteÊistoriceÊșiÊarhitecturaleÊ,ÊfiindÊșiÊunÊînsemnatÊcentruÊculturalÊalÊțăriiÊșiÊ unaÊdintreÊceleÊmaiÊcunoscuteÊzoneÊturisticeÊdinÊțară.

PIAȚA SFATULUI- sufletul orașului Brașov PiațaÊSfatuluiÊseÊaflăÊînÊinimaÊcetățiiÊBrașovului,Ê fiindÊpunctulÊ0ÊalÊacestuiÊfrumosÊoraș.ÊÎnființatăÊcuÊrolÊdeÊ târgÊînÊperioadaÊmedievală,ÊPiațaÊSfatuluiÊaÊreprezentatÊ încăÊdeÊatunciÊreperulÊprincipalÊalÊzonei.ÊPoțiÊidentificaÊ ușorÊpiațaÊdupăÊturnulÊactualuluiÊMuzeuÊdeÊIstorie,ÊfostaÊ primărieÊaÊorașului.ÊCasaÊSfatuluiÊdomneșteÊasupraÊpiețeiÊ șiÊesteÊunÊelementÊdefinitoriuÊalÊacesteia.ÊAiciÊpoțiÊadmiraÊ frumoaseÊclădiriÊcuÊaspectÊmedieval,ÊceÊsuntÊmonumenteÊ istorice:ÊCasaÊNegustorilor,ÊCasaÊFilstich ÊPlecker,ÊCasaÊ

VienaÊșiÊIstanbul.ÊMaiÊmultÊdecâtÊatât,ÊînăuntrulÊe unaÊdintreÊceleÊmaiÊmariÊorgiÊdinÊEuropaÊșiÊceaÊmaiÊmareÊ colecțieÊdeÊcovoareÊvechiÊdin

AsiaÊmică.ÊÎnÊprezentÊesteÊconsideratăÊcelÊmaiÊmareÊlăcașÊ deÊcultÊdinÊRomânia,ÊavândÊdimensiuniÊimpresionante:Ê90Ê deÊmetriÊlungime,ÊdeÊlaÊ25ÊlaÊ37ÊdeÊmetriÊlățimeaÊșiÊînălțimeaÊturnuluiÊcuÊcruceÊatingeÊ65ÊdeÊmetri,ÊiarÊînăuntrulÊeiÊ potÊfiÊprimițiÊcircaÊ5000ÊdeÊoameni.ÊMaiÊmult,ÊînÊturnÊseÊ găseșteÊcelÊmaiÊmareÊclopotÊdinÊțară,ÊcareÊcântăreșteÊ6,3Ê DupăÊaproapeÊ200ÊdeÊani,ÊînÊ1689ÊunÊincendiuÊaÊ oÊparțialÊiar,ÊfumulÊaÊînnegritÊperețiiÊșiÊmultăÊvremeÊexteriorulÊnuÊaÊpututÊfiÊrestaurat.ÊRenovareaÊaÊduratÊ circaÊ100ÊdeÊani,ÊdarÊdinÊcauzaÊperețilorÊnegriÊdeÊfumÊaÊ fostÊsupranumitaÊBisericaÊNeagră.ÊTotÊdupăÊacestÊincendiuÊiÊs-aÊridicatÊșiÊactualulÊacoperiș,ÊînaltÊdeÊ20Êm.ÊMeșteriiÊcareÊauÊlucratÊlaÊrefacereaÊeiÊerauÊvenițiÊdin orașulÊDanzing,ÊmotivÊpentruÊcareÊnoileÊbolțiÊsuntÊînÊstilÊ barocÊnuÊgotic.

fiindÊconsideratăÊprin-treÊceleÊmaiÊmariÊdinÊEuropa,Ê aÊfostÊconstruităÊîntreÊaniiÊ1836 structorulÊdeÊorgiÊBuchholzÊdinÊBerlinÊsiÊesteÊ renumitaÊpentruÊsonoritateaÊei.Ê

giunileÊBrussa,ÊUsakÊșiÊGhiordesÊdinÊ AsiaÊMică,ÊdinÊsecoleleÊXVII reprezintăÊunÊtezaurÊinestimabilÊalÊ BisericiiÊNegre.ÊAcesteaÊauÊfostÊdonate,Êde deÊcătreÊbresle-leÊmeșteșugarilorÊdinÊ oraș,ÊdeÊ cătreÊ

negustoriÊșiÊ

STRADA SFORII

StradaÊSforiiÊareÊoÊlungimeÊdeÊ80ÊdeÊmetri,ÊiarÊlățimeaÊsaÊvariazăÊdeÊlaÊ111ÊlaÊ135Êcentimetri.ÊAșadar,ÊStradaÊ SforiiÊesteÊaÊtreiaÊceaÊmaiÊîngustăÊstradăÊdinÊEuropa,ÊdupăÊSpreuerhofstraßeÊdinÊReutlingen,ÊGermaniaÊ(recunoscutăÊ deÊCarteaÊRecordurilorÊGuinnessÊdreptÊceaÊmaiÊîngustăÊstradăÊdinÊlume),ÊșiÊStradaÊParlamentuluiÊdinÊExeter,ÊAnglia. ÎnÊseptembrieÊ2018,ÊStradaÊSforiiÊaÊfostÊredeschisăÊpubliculuiÊdupăÊoÊperioadăÊdeÊrenovareÊînÊcareÊauÊfostÊrealizateÊpicturiÊmuraleÊpeÊzidurileÊstrăzii.ÊTotÊatunciÊaÊfostÊdezvăluităÊșiÊoÊstatuieÊcareÊînfățișeazăÊoÊfemeieÊînvăluităÊînÊ sfoarăÊcareÊaratăÊspreÊStradaÊSforiiÊdinspreÊStradaÊCerbului.ÊDinÊpăcate,ÊlaÊscurtÊtimpÊdupăÊredeschidereaÊpunctuluiÊ deÊatracțieÊturistică,ÊstatuetaÊaÊfostÊvandalizată,ÊiarÊmomentanÊîiÊlipseșteÊbrațulÊcareÊaratăÊspreÊStradaÊSforii.

GRĂDINA ZOOLOGICĂ esteÊsituatăÊlângăÊpădureaÊ

șiÊlaculÊdinÊCartierulÊNouă,Êîntr-oÊzonăÊretrasăÊșiÊplinăÊ deÊverdeață.ÊAceastaÊseÊîntindeÊpeÊoÊsuprafațăÊdeÊ10Ê hectareÊșiÊareÊcaracteristicileÊunuiÊparcÊnatural,ÊspecialÊ gânditÊpentruÊanimaleleÊceÊîlÊpopulează.ÊLaÊintrareaÊînÊ parculÊzoologicÊexistăÊindicatoareÊmeniteÊsăÊghidezeÊ vizitatoriiÊcătreÊprincipaleleÊatracții.ÊDeÊasemenea,ÊaleileÊsuntÊînsoțiteÊdeÊbănciÊpentruÊodihnăÊșiÊrelaxare.

ÎnÊcadrulÊgrădiniiÊexistăÊaproximativÊ300ÊdeÊanialÊCastelulÊBran,ÊzonaÊesteÊextremÊdeÊbogatăÊînÊatr turistice:ÊCheileÊMoieciului,ÊMunțiiÊBucegiÊșiÊPiatraÊ

Craiului,ÊPeșteraÊDâmbovicioara,ÊCetateaÊRâșnovului,Ê darÊșiÊBrașovul,ÊîmpreunăÊcuÊcetățileÊsăseștiÊdeÊlaÊPrejmerÊși

Hărman.ÊSeÊpotÊvizitaÊșiÊlocuriÊmaiÊîndepărtate:ÊCastelulÊ PeleșÊdinÊSinaia,ÊcetateaÊmedievalăÊSighișoara,ÊpatrimoniuÊUNESCO,ÊsauÊBiertan,ÊunaÊdinÊceleÊmaiÊmariÊcetățiÊ săseștiÊdinÊTransilvania.ÊPoianaÊBrașovÊesteÊoÊzonaÊtradiționalaÊdeÊschi,ÊdarÊșiÊpentruÊpetrecereaÊvacanțelorÊdeÊ vară.

BranulÊesteÊloculÊînÊcareÊseÊaflăÊunulÊdintreÊceleÊ

maiÊvizitateÊcasteleÊdinÊEuropaÊ-ÊCastelulÊDraculaÊ saÊdeÊinspirațieÊaÊceleiÊmaiÊfascinanteÊlegende,ÊceaÊaÊ

RÂȘNOV- ORAȘUL TRANDAFIRILORÊesteÊsituatÊ înÊjudețulÊBrașov,ÊînÊparteaÊsuperioarăÊaÊȚăriiÊBârsei.Ê TârgÊmedievalÊprosperÊaflatÊpeÊdrumulÊBranului,ÊteÊduceÊ cuÊgândulÊprinÊsecoleÊdeÊistorie.ÊRâșnovÊareÊlaÊbazăÊcuvântulÊ“roz”,ÊcareÊînseamnăÊtrandafir.ÊTrandafirulÊaÊfostÊ alesÊcaÊemblemăÊaÊorașului.

OrașulÊesteÊatrăgătorÊprinÊprezențaÊobiectivelorÊ turisticeÊ(CetateaÊRâșnovului,ÊCheileÊRâșnovului,ÊBisericileÊșiÊPeșterile),ÊcâtÊsiÊprinÊmanifestărileÊculturaleÊ (ZileleÊRâșnovului,ÊSerbărileÊZăpezii).

PlăcereaÊdeÊaÊredescoperiÊistoriaÊneÊpoartăÊpașiiÊ spreÊCetateaÊRâșnovului,ÊcetateÊceÊseÊînalțăÊmândrăÊpeÊ dealulÊdinÊcentrulÊorașuluiÊRâșnovÊȘiÊcareÊcreeazăÊimpresiaÊcăÊvegheazăÊasupraÊtuturorÊîmprejurimilor.Ê

CETATEA RÂȘNOV

esteÊoÊcetateÊțărăneascăÊșiÊaÊfostÊ construităÊînÊsecolulÊXIII-XIVÊdeÊcătreÊlocuitoriiÊașezăriiÊîmpreunăÊcuÊlocuitoriiÊdinÊcomunaÊCristianÊșiÊcomunaÊVulcan.ÊCetateaÊesteÊconstruităÊdinÊpiatrăÊșiÊcărămidă,ÊeaÊcuprindeÊdouăÊcurți:ÊunaÊexterioarăÊșiÊunaÊinterioară.ÊDinÊcauzaÊterenuluiÊaccidentatÊzidurileÊcetățiiÊdauÊ impresiaÊuneiÊcenturiÊzimțate.ÊCetateaÊRâșnovuluiÊareÊșiÊ eaÊlegendeleÊsale,ÊceaÊmaiÊinteresantăÊfiindÊlegatăÊdeÊ fântânaÊdinÊincintaÊcetății, adâncăÊdeÊ146Êmetri,ÊconstruităÊtimpÊdeÊ17ÊaniÊdeÊdoiÊ prizonieriÊturci,ÊcăroraÊliÊs-aÊpromisÊlibertateaÊdupăÊceÊ

DINO PARC, situatÊpeÊStradaÊCetății,ÊînÊapropiereÊdeÊ CetateaÊRâșnov,ÊareÊoÊsuprafațăÊtotalăÊdeÊ4ÊhectareÊșiÊ esteÊoÊzonăÊdeÊagrementÊșiÊunÊmuzeuÊînÊaerÊliber.

PeÊlângăÊunÊtraseuÊimpresionantÊcuÊpesteÊ120ÊdeÊ dinozauriÊînÊmărimeÊnaturală,ÊatestațiÊștiințific,ÊparculÊ dispuneÊdeÊlocuriÊdeÊjoacăÊpentruÊcopii,ÊcăsuțeÊînÊarbori,Ê unÊcinematografÊ9DÊșiÊunÊcinematografÊînÊaerÊliber,ÊtraseeÊdeÊaventură,ÊlabirintÊlaser,Êsoundbox,ÊexpozițiiÊunicatÊșiÊmulteÊalteÊzoneÊinteractive.

DeÊasemenea,ÊDinoÊParcÊRâșnovÊaÊ reprodusÊînÊpremierăÊcelÊmaiÊmareÊanimalÊ zburătorÊdinÊlume,ÊHatzegopteryxÊ ThambemaÊșiÊcelÊmaiÊmareÊdinozaurÊdescoperitÊvreodatăÊînÊlume,ÊSeismosaurus,Ê gigantulÊdeÊ45ÊdeÊmetriÊlungime.

ȘcoalaÊesteÊcaÊoÊlumeÊfermecată,ÊplinăÊdeÊbasmÊșiÊfeerie,ÊesteÊlăcașulÊundeÊseÊpunÊbazeleÊ,,clădirii’’Ê fiziceÊșiÊspiritualeÊaÊ,,puiuluiÊdeÊ om’’.ÊDoarÊ,,zâna”ÊmodelatoareaÊdeÊ sufleteÊșiÊminți,Êștie,ÊcuÊmultÊtactÊșiÊ răbdare,Êsă-iÊtreacăÊpragulÊpalatuluiÊ fermecatÊpentruÊaÊîmbrăcaÊhainaÊplinăÊdeÊvrajăÊșiÊmisterÊaÊbasmului,ÊaÊ jocului,ÊaÊcânteculuiÊșiÊaÊpoeziei.Ê PedagogulÊamericanÊBrunerÊ(1970)Ê considerăÊcăÊ„oricăruiÊcopil,ÊlaÊoriceÊ stadiuÊdeÊdezvoltareÊiÊseÊpoateÊpredaÊ cuÊsucces,Êîntr-oÊformăÊintelectualăÊ adecvată,ÊoriceÊtemă”,ÊdacăÊseÊfolosescÊmetodeÊșiÊprocedeeÊadecvateÊ stadiuluiÊrespectivÊdeÊdezvoltare,Ê dacăÊmateriaÊesteÊprezentatăÊ„într-oÊ formăÊmaiÊsimplă,ÊastfelÊîncâtÊcopilulÊsăÊpoatăÊprogresaÊcuÊmaiÊmultăÊ ușurințăÊșiÊmaiÊtemeinicÊspreÊoÊdeplinăÊstăpânireÊaÊcunoștințelor.”Ê

EducațiaÊextracurrricularăÊ (realizatăÊdincoloÊdeÊprocesulÊdeÊ învățământ)ÊîșiÊareÊrolulÊșiÊloculÊbineÊstabilitÊînÊformareaÊpersonalitățiiÊ copiilorÊnoștri.ÊEducațiaÊprinÊactivitățileÊextracurriculareÊurmăreșteÊ identificareaÊșiÊcultivareaÊcorespondențeiÊoptimeÊdintreÊaptitudini,Êtalente,ÊcultivareaÊunuiÊstilÊdeÊviațăÊ civilizat,ÊprecumÊșiÊstimulareaÊcomportamentuluiÊcreativÊînÊdiferiteÊdomenii.ÊÎncepândÊdeÊlaÊceaÊmaiÊfragedăÊvârstă,ÊcopiiiÊacumuleazăÊoÊserieÊ deÊcunoștințeÊpunându-iÊînÊcontactÊ directÊcuÊobiecteleÊșiÊfenomeneleÊ

dinÊnatură.ÊTrebuințaÊdeÊseÊjuca,ÊdeÊ aÊfiÊmereuÊînÊmișcare,ÊesteÊtocmaiÊ ceeaÊceÊneÊpermiteÊsăÊîmpăcămÊ școalaÊcuÊviața.Ê

ScopulÊactivitățilorÊextrașcolareÊesteÊdezvoltareaÊunorÊaptitudiniÊ speciale,ÊantrenareaÊelevilorÊînÊactivitățiÊcâtÊmaiÊvariateÊșiÊbogateÊînÊ conținut,ÊcultivareaÊinteresuluiÊpentruÊactivitățiÊsocio-culturale,ÊfacilitareaÊintegrăriiÊînÊmediulÊșcolar,ÊoferireaÊdeÊsuportÊpentruÊreușitaÊșcolarăÊ înÊansamblulÊei,ÊfructificareaÊtalentelorÊpersonaleÊșiÊcorelareaÊaptitudinilorÊcuÊatitudinileÊcaracteriale.ÊActivitățileÊextrașcolareÊseÊdesfășoarăÊ într-unÊcadruÊinformal,ÊceÊpermiteÊ elevilorÊcuÊdificultățiÊdeÊafirmareÊînÊ mediulÊșcolarÊsăÊreducăÊnivelulÊanxietățiiÊșiÊsă-șiÊmaximizezeÊpotențialulÊintelectual.Ê

Exemple de activități extrașcolare

ViziteleÊlaÊmuzee,Êexpoziții,Ê monumenteÊșiÊlocuriÊistorice,ÊcaseÊ memorialeÊ –ÊorganizateÊselectivÊ –constituieÊunÊmijlocÊdeÊaÊintuiÊșiÊ prețuiÊvalorileÊculturale,ÊfolcloriceÊșiÊ istoriceÊaleÊpoporuluiÊnostru.ÊEleÊ oferăÊelevilorÊprilejulÊdeÊaÊobservaÊ obiecteleÊșiÊfenomeneleÊînÊstareaÊlorÊ naturală,ÊprocesulÊdeÊproducțieÊînÊ desfășurareaÊsa,ÊopereleÊdeÊartăÊoriginale,ÊmomenteleÊlegateÊdeÊtrecutulÊ istoricÊlocal,Ênațional,ÊdeÊviațaÊșiÊ activitateaÊunorÊpersonalitățiÊdeÊsea-

măÊaleÊștiințeiÊșiÊculturiiÊuniversaleÊ șiÊnaționale,ÊrelațiileÊdintreÊoameniÊ șiÊrezultateleÊconcreteÊaleÊmunciiÊ lor,ÊstimuleazăÊactivitateaÊdeÊînvățare,ÊîntregescÊșiÊdesăvârșescÊceeaÊceÊ eleviiÊacumuleazăÊînÊcadrulÊlecțiilor. ÊVizionareaÊemisiunilorÊmuzicale,ÊdeÊteatruÊdeÊcopii,ÊdistractiveÊ sauÊsportive,ÊstimuleazăÊșiÊorienteazăÊcopiiiÊspreÊuneleÊdomeniiÊdeÊactivitate:Êmuzică,Êsport,Êpoezie,Êpictură.ÊExcursiileÊșiÊtabereleÊșcolareÊ contribuieÊlaÊîmbogățireaÊcunoștințelorÊcopiilorÊdespreÊfrumusețileÊțării,ÊlaÊeducareaÊdragostei,ÊrespectuluiÊpentruÊfrumosulÊdinÊnatură,Êartă,Ê cultură.ÊPrinÊexcursii,ÊcopiiiÊpotÊcunoașteÊrealizărileÊoamenilor,ÊlocurileÊ undeÊs-auÊnăscut,ÊauÊtrăitÊșiÊauÊcreatÊ opereÊdeÊartă.Ê

ÎnÊurmaÊplimbărilor,ÊaÊexcursiilorÊînÊnatură,ÊcopiiiÊpotÊredaÊcuÊmaiÊ multăÊcreativitateÊșiÊsensibilitate,Ê imagineaÊrealității,ÊînÊcadrulÊactivitățilorÊdeÊdesenÊșiÊmodelaj,ÊiarÊmaterialeleÊpeÊcareÊleÊculegÊ,suntÊfolositeÊ înÊactivitățileÊpractice,ÊînÊjocurileÊdeÊ creație.ÊLaÊvârstaÊșcolară,ÊcopiiiÊsuntÊ foarteÊreceptiviÊlaÊtotÊceÊliÊseÊarataÊ sauÊliÊseÊspuneÊînÊlegăturăÊcuÊmediulÊ,ÊfiindÊdispușiÊsăÊacționezeÊînÊ acestÊsens.ÊExcursiaÊajutăÊlaÊdezvoltareaÊintelectualăÊșiÊfizicăÊaÊcopilului,ÊlaÊeducareaÊluiÊcetățeneascăÊșiÊ patriotică.ÊEaÊesteÊceaÊcareÊîlÊreconforteazăÊpeÊcopil,ÊîiÊprilejuieșteÊînsușireaÊuneiÊexperiențeÊsocialeÊimpor-

Importanța activităților extrașcolare în învățământul primar

tante,ÊdarÊșiÊîmbogățireaÊorizontuluiÊ culturalÊștiințific.ÊPrinÊexcursiiÊeleviiÊîșiÊsuplimenteazăÊșiÊconsolideazăÊ instrucțiaÊșcolarăÊdobândindÊînsușireaÊaÊnoiÊcunoștințe.ÊÊÊ

ConcursurileÊpeÊdiferiteÊtemeÊ sunt,ÊdeÊasemenea,ÊmomenteÊdeosebitÊdeÊatractiveÊpentruÊceiÊmici.Ê AcesteaÊoferăÊcopiilorÊposibilitateaÊ săÊdemonstrezeÊpracticÊceÊauÊînvățatÊ laÊșcoală,Êacasă,ÊsăÊdesenezeÊdiferiteÊ aspecte,ÊsăÊconfecționezeÊmodeleÊ variate.ÊAcelașiÊefectÊîlÊpotÊaveaÊ concursurileÊorganizateÊdeÊcătreÊcadreleÊdidacticeÊînÊclasa.ÊDacăÊsuntÊ organizateÊîntr-oÊatmosferăÊplăcutăÊ vorÊstimulaÊspiritulÊdeÊinițiativăÊalÊ copilului,ÊîiÊvaÊoferiÊocaziaÊsăÊseÊ integrezeÊînÊdiferiteÊgrupuriÊpentruÊaÊ duceÊlaÊbunÊsfârșitÊexercițiileÊșiÊvaÊ asimilaÊmultÊmaiÊușorÊtoateÊcunoș-

tințele.ÊEleviiÊtrebuieÊsăÊfieÊîndrumațiÊsăÊdobândească:ÊoÊgândireÊindependentă,ÊnedeterminatăÊdeÊgrup,Ê toleranțăÊfațăÊdeÊideileÊnoi,ÊcapacitateaÊdeÊaÊdescoperiÊproblemeÊnoiÊșiÊ deÊaÊgăsiÊmodulÊdeÊrezolvareÊaÊlorÊșiÊ posibilitateaÊdeÊaÊcriticaÊconstructiv.Ê ÎnainteÊdeÊtoate,ÊesteÊînsăÊimportantÊ caÊprofesorulÊînsășiÊsăÊfieÊcreativ.Ê EleviiÊclaseiÊpregătitoareÊauÊ parteÊdeÊunÊeveniment,ÊpeÊcareÊîlÊ așteaptăÊcuÊnerăbdare,ÊprimeleÊlorÊ 100ÊzileÊdeÊșcoală.ÊPerioadaÊcelorÊ 100ÊdeÊzileÊdeÊșcoalăÊesteÊperioadaÊ ceaÊmaiÊdelicată,ÊaceeaÊînÊcareÊcopiiiÊseÊdespartÊdeÊmediulÊpreșcolarÊșiÊ pornescÊpeÊunÊnouÊdrum,ÊcelÊdeÊșcolar,ÊcaÊîntr-oÊmareÊaventură.ÊApare,Ê înÊmodÊfiresc,ÊnevoiaÊdeÊaÊmarcaÊ acestÊmoment.ÊDeÊceÊ100ÊdeÊzile?Ê EsteÊoÊperioadăÊoptimăÊînÊcareÊcopiiiÊauÊtimpÊsăÊseÊacomodezeÊcuÊșcoa-

la,ÊsăÊseÊsimtăÊparteÊintegratăÊdinÊ aceasta.ÊAcestÊmomentÊreprezintăÊ unÊindicatorÊimportantÊpentruÊstabilireaÊmoduluiÊînÊcareÊeleviiÊs-auÊintegratÊînÊmediulÊșcolar,Êasumându-șiÊ unÊnouÊstatut.ÊȘiÊpentruÊcăÊnuÊavemÊ nevoieÊneapăratÊdeÊzileÊdeÊnaștereÊ sauÊevenimenteÊrecunoscuteÊnaționalÊsauÊinternaționalÊpentruÊaÊfaceÊ dinÊastaÊoÊsărbătoare,ÊamÊalesÊsă-iÊ învățÊpeÊcopiiÊcăÊoriceÊprilejÊesteÊ bunÊpentruÊaÊneÊarătaÊbucuria.ÊFiecareÊziÊesteÊcelÊmaiÊpotrivitÊmomentÊ pentruÊaÊînvățaÊcevaÊnou,ÊpentruÊaÊfiÊ recunoscător,ÊpentruÊaÊvalorificaÊ timpulÊpetrecutÊalăturiÊdeÊceiÊdragi,Ê pentruÊaÊfiÊfericițiÊșiÊpentruÊa-iÊfaceÊ peÊceiÊdinÊjurÊfericiți.ÊÎnÊacestÊmodÊ esteÊbineÊsăÊfacemÊeducațiaÊlaÊșcoalaÊ pentruÊviață,ÊloculÊundeÊvalorificămÊ laÊmaximÊpotențialulÊelevilor.

ActivităţileÊextraşcolare,ÊbineÊpregătite,ÊsuntÊatractiveÊlaÊoriceÊvârstă.ÊEleÊstârnescÊ interes,ÊproducÊbucurie,ÊfaciliteazăÊacumulareaÊdeÊcunoştinţe,ÊchiarÊdacăÊnecesităÊ unÊefortÊsuplimentar.ÊCopiilorÊliÊseÊdezvoltăÊspiritulÊpractic,Êoperaţional,Êmanualitatea,ÊdândÊposibilitateaÊfiecăruiaÊsăÊseÊafirmeÊconformÊnaturiiÊsale.ÊCopiiiÊseÊautodisciplinează,ÊprinÊfaptulÊcăÊînÊasemeneaÊactivităţiÊseÊsupunÊdeÊbunăÊvoieÊregulilor,Ê asumându-şiÊresponsabilităţi.ÊDascălulÊare,ÊprinÊacestÊtipÊdeÊactivitateÊposibilităţiÊ deosebiteÊsă-şiÊcunoascăÊelevii,Êsă-iÊdirijeze,ÊsăÊleÊinfluenţezeÊdezvoltarea,ÊsăÊrealizezeÊmaiÊuşorÊşiÊmaiÊfrumosÊobiectivulÊprincipalÊ-ÊpregătireaÊcopiluluiÊpentruÊ viaţă.ÊRealizareaÊacestorÊobiectiveÊdepindeÊînÊprimulÊrândÊdeÊeducator,ÊdeÊtalentulÊ său,ÊdeÊdragosteaÊsaÊpentruÊcopii,ÊdeÊmodulÊcreatorÊdeÊabordareÊaÊtemelor,ÊprinÊpunereaÊînÊvaloareÊaÊposibilităţilorÊşiÊresurselorÊdeÊcareÊdispuneÊclasaÊdeÊeleviÊ.

ÎnÊconcluzie,ÊcadrulÊdidacticÊpoateÊfaceÊmulteÊpentruÊeducareaÊspirituluiÊcreativÊînÊcadrulÊactivităţilorÊextracurriculare.ÊDar,ÊseÊvedeÊnecesitateaÊdeÊaÊmodificaÊdestulÊdeÊmultÊmodulÊdeÊgândire,ÊsăÊeviteÊcriticaÊînÊastfelÊdeÊactivităţi,ÊsăÊîncurajezeÊeleviiÊşiÊsăÊrealizezeÊunÊfeed-ÊbackÊpozitiv.

Bibliografie :

¨ Cernea,ÊMaria,ÊContribuţiaÊactivităţilorÊextracurriculareÊlaÊ optimizareaÊprocesuluiÊdeÊînvăţământ,ÊînÊ“Ê ÎnvăţământulÊprimar“Ênr.Ê1Ê/Ê2000,ÊEd.ÊDiscipol,ÊBucureşti;Ê

¨ Vlăsceanu,ÊGheorghe,Êcoord.,ÊNeculau,ÊAdrian,ÊŞcoalaÊlaÊrăscruce.ÊSchimbareÊşiÊcontinuitateÊînÊcurriculumulÊ învăţământuluiÊobligatoriu.ÊStudiuÊdeÊimpact,ÊEdituraÊPolirom,ÊBucureşti,Ê2002;Ê

¨ ÊCrăciunescu,ÊNedelea,ÊFormeÊdeÊactivităţiÊextracurriculareÊdesfăşurateÊcuÊeleviiÊcicluluiÊprimar,ÊînÊ “ÎnvăţământulÊprimar“Ênr.Ê2,Ê3Ê/Ê2000,ÊEd.ÊDiscipol,ÊBucureşti;Ê

Voluntariatul și beneficiile sale pentru elevi

Prin acțiunile de voluntariat elevii învață ce înseamnă să fii altruist, generos, să ai spirit civic, să fii implicat pentru societatea în care trăieș , și în afară de faptul că învață ei simt la nivel emoțional aceste lucruri. Prin faptul că trăiesc și simt ceea ce fac, acest lucru accentuează și mai mult aceste acțiuni ale voluntariatului, deoarece un lucru dacă este acompaniat de emoții va fii mult mai bine memorat și va avea o rezonanță pe un termen și mai lung.

De multe ori copiii (mai ales preșcolarii sau școlarii mici) nu înțeleg ce înseamnă a fi voluntar, însă simt acest lucru, chiar mai bine decât un adult: plăcerea de a planta un copac, de a dărui o carte, o jucărie sau un aliment, iar aceste fapte au un răsunet pozi v în dezvoltarea personalității acestor elevi.

Simfonia Durerii deÊIonicăÊIulianaÊcls.ÊaVI aÊÊÊ

Câteodată mă gândesc cum să devin mai bună, Înainte ca nopatea ta să apună...

Chiar ar fi un pas divin să nu mai pun gura pe vin.

Câteodată mă uit la ne fără să o fac;

Adică tu nu poți vedea câte gânduri poate avea

Mereu mă gândesc dacă i real ce vrei...

Fiindcă niciodată nu i ideal să spui nu vreau nimic mai mult Mereu mă uit în ochii tăi, dar nu s cei de demult.

Oare trebuie să fac acest salt ca să fiu și eu înalt?

Des mă uit în urmă

și mă gândesc dacă pot con nua...

Cu noi ce va urma?

Des mă gândesc dacă sunt folosită sau dacă chiar sunt iubită, căci ție

ușor îți e, să nu dai ochii după o nopate dormită.

Niciodată nu mă gândesc să zic nu, e imposibil mi refuz sufletul pereche, și chiar nu i deloc floare la ureche.

Niciodată nu mă uit la rănile făcute de ne;

Că ș u că nu s au vindecat...

Ș u!...

eu pre nd că s a întâmplat. În fiecare zi mă gândesc la voi, de ce nu suntem amândoi, doar noi...

Să pot trăi fără lamă

Să mă iei când îți spun: MĂ În fiecare zi mă uit în oglindă la mine

și nu găsesc problema, nu pot înțelege care i dilema.

De aceea, am încercat doar... să sper Dacă ș la ce mă refer.

nopate1=noapte („greșeală” intenționată făcută de autor, cu o semnificație pentru acesta )

Dinozaur deÊIonicăÊIulianaÊcls.ÊaVI aÊÊÊ

Sper că vom da mpul înapoi

Eu de o parte, tu de alta Vom ciopli mpul cu dalta... Când de jos și când de sus Ne a fi mpul supus.

Te caut hao c pana uit cine eș Încercând să fiu perfectă...

Dar ș și tu, și eș conș ent Că voi fi mereu doar un pansament

Devenim, fără să ș m Ceea ce simțim, Să fim.

Dintr o vorbă și un sărut ai avut, Dar n ai ș ut.

Sper să fie cum zic zeii

Și să vi să mi spui în șoaptă Că nu ai plecat niciodată.

19 aprilie 2021

mei bunici, îți voi poves câteva întâmplări întâmpinate într

cele din renumitele romane (frumoase, cu

dimineața asta e urât tare. Plouă cu găleata

asta este cea mai nepotrivită zi de vacanță

jez spre sărutarea dușumelei. Am început

și voi afla misterele familiei. Da, dragul meu

ciudate și mis ce. Abia aștept să văd ce voi

pă mașei fete de duce și am să te lămuresc cu totul!

ce șiretlicuri pe care eu copil neghiob le

CopilăriaÊesteÊunÊcuvântÊmagic,ÊoÊetapăÊaÊfericirii,Ê oÊlumeÊaÊculorilorÊcareÊdanseazăÊinÊjurulÊmultorÊperipeții.

ÊÊEaÊconstituieÊprimaÊetapăÊprinÊcareÊtreceÊtoatăÊ lumeaÊ.ÊPânăÊșiÊbuniciiÊșiÊpărințiiÊmeiÊauÊavutÊoÊcopilărie:Ê modestă,ÊÊdarÊfrumoasă.

ÊPeÊvremeaÊbunicilorÊmeiÊsauÊaÊpărințilorÊnuÊ erau:Êtelevizoare,ÊtelefoaneÊsauÊcalculator.ÊAziÊcândÊcopiiiÊ nuÊpotÊsăÊscapeÊdeÊele,ÊauÊuitatÊdeÊcopilăriaÊceaÊdulce.Ê

CopilăriaÊneÊaduceÊaminteÊdeÊ:ÊdulciurileÊpreferate,Ê jocurileÊpeÊcareÊleÊjucămÊîmpreună,ÊeuÊcuÊprieteniiÊșiÊnaturaÊviuÊcolorată.ÊMomentÊinÊcareÊtoatăÊziuaÊÊvedem,ÊșiÊînÊ stânga,ÊsiÊînÊdreaptaÊcopiiÊcareÊseÊjoacăÊșiÊrâdÊînÊhohote.Ê FiecareÊcopilÊîșiÊdoreșteÊcaÊziuaÊsăÊnuÊseÊtermineÊniciodată,Ê pentruÊaÊseÊjucaÊmereu.ÊAcumÊcopiiiÊmaiÊmultÊîșiÊdorescÊ electroniceÊcareÊauÊinvadatÊlumeaÊșiÊneÊfurăÊcopilăriaÊșiÊ bucuriaÊjoculuiÊîmpreună.ÊFieÊploaie,ÊfieÊviscol,ÊfieÊzăpadăÊ sauÊgerÊcopiiÊtotÊseÊjucauÊafară.ÊCopilăriaÊeraÊplinăÊdeÊvise.Ê ViseÊcuÊprințeseÊșiÊprințiÊcaÊînÊbasmeleÊdinÊcărți.ÊJocurile cuÊdoctoriÊfacÊÊșiÊeleÊparteÊdinÊcopilăriaÊmea.Ê

IarnaÊstămÊlaÊguraÊsobeiÊsiÊașteptămÊcuÊnerăbdareÊÊ săÊseÊcoacăÊdelicioșiiÊcartofiiÊpeÊplită.ÊNoiÊieșimÊpeÊafarăÊșiÊ neÊjucămÊcuÊbulgăriÊdeÊzăpadă,ÊconstruimÊoameniÊdeÊzăpadăÊsauÊneÊdămÊpeÊdealÊcuÊsăniileÊșîÊcâteodatăÊconstruimÊ casteleÊdeÊgheață.ÊAbiaÊașteptămÊsăÊvinăÊvremeaÊfrumoasă,Ê primăvaraÊ,ÊsăÊputemÊmergeÊinÊpădure,ÊsăÊculegemÊburețiÊ cuÊbunicaÊmeaÊșiÊsăÊfacemÊoÊîntrecereÊcuÊsurorileÊmele.Ê PădureaÊesteÊfrumoasă,ÊmagicăÊașÊzice,ÊdarÊpericuloasăÊ deoareceÊsuntÊpăianjeniÊsiÊșerpi,ÊdarÊeuÊmăÊsimtÊînÊsiguran-

țăÊînÊsiguranțăÊpentruÊcaÊmergÊcuÊbunicaÊmea.ÊVaraÊÊîntreagăÊînseamnăÊdistracțieÊcuÊÊsurorile,Êprietenii,ÊcolegiiÊșiÊverișoareleÊmele,ÊpeÊafară,ÊprinÊparc,ÊundeÊinventămÊmiiiÊșiÊ miiÊdeÊjocuriÊcareÊneÊumpluÊinimileÊdeÊbucurieÊpură. ÊȘiÊanimaleleÊdinÊogradăÊasistăÊlaÊcopilăriaÊmea.Ê EleÊauÊunÊrolÊfoarteÊimportant.ÊCărareaÊcareÊduceÊspreÊ curteaÊgăinilorÊesteÊplinăÊdeÊfloriceleÊcareÊîmiÊzâmbescÊdeÊ fiecareÊdatăÊcândÊalergÊspreÊcuibușorulÊplinÊdeÊouăÊalÊgăinușelor.ÊMăÊjocÊcuÊeleÊșiÊleÊdauÊdeÊmâncare.ÊIepurașii,Êvacile,ÊrațeleÊ,ÊgâșteleÊsiÊmaiÊtoateÊanimaleleÊdinÊcurteaÊnoastrăÊauÊfostÊ„botezate”ÊcuÊcâteÊunÊnumeÊdeÊcătreÊsurioareleÊ mele.

CățăratulÊînÊcopaciÊșiÊconstruireaÊcăsuțelorÊpentruÊ păsărileÊceruluiÊfacÊșiÊeleÊparteÊdinÊactivitățileÊșiÊtreburileÊ micilorÊgospodari,ÊadicăÊnoi.

CurcubeulÊcareÊapareÊdupăÊfiecareÊploaieÊcuÊsoareÊ esteÊadmiratÊdeÊdansulÊinÊbăltoaceÊmariÊșiÊnegreÊÊÊșiÊcareÊ maiÊmereuÊseÊterminăÊcuÊoÊceartăÊdeÊlaÊmamaÊ,ÊfiindcăÊneamÊmurdăritÊdeÊnoroi,ÊdarÊ,sincer,ÊnouăÊnuÊneÊpreaÊpasă.Ê NaturaÊdevineÊpentruÊnoiÊunÊprietenÊdeÊnădejdeÊatunciÊcândÊ teÊplictiseștiÊdeÊstatÊînÊcasă.

PrimaÊmeaÊjucărieÊaÊfostÊoÊpisicuțăÊcuÊrotițeÊcareÊ cântaÊtoatăÊziua.ÊPeÊeaÊnuÊoÊvoiÊuitaÊniciodată!

AstfelÊcopilăriaÊesteÊunÊbasmÊfărăÊsfârșit,ÊÊbasmÊînÊ careÊcopiiiÊfolosescÊunÊlimbajÊspecial,ÊînÊculoriÊspeciale,ÊcuÊ forțeÊmagiceÊ,ÊcuÊÊÊprințeseÊșiÊeroiÊimaginari,ÊinÊcareÊpoțiÊ faceÊdoarÊceÊpoftești!ÊInocențaÊcopilărieiÊesteÊasemeneaÊ gingășieiÊcuÊcareÊflorileÊgustăÊdinÊdulceațaÊprimăverii. ÊCopilăriaÊmeaÊaÊfostÊșiÊesteÊminunată.ÊVoiÊpăstraÊ înÊinimăÊÊtoateÊamintirileÊcopilărieiÊmele!

Copilăria

ÊcompunereÊ

SofroneÊMaria-RalucaÊ,Êcls.ÊaÊIVÊ–a

CopilăriaÊesteÊoÊlumeÊfărăÊgranițe!Ê OÊlumeÊînÊcareÊnuÊaiÊgriji,ÊnuÊaiÊnevoiÊ șiÊtrăieștiÊtoatăÊviațaÊînÊrozÊcuÊtotÊceÊ vreiÊșiÊnuÊvrei,ÊiarÊdinÊlumeaÊtaÊnuÊteÊ poateÊscoateÊnimeni,ÊpoateÊdoar..ÊtimpulÊ celÊnecruțătorÊcareÊareÊputeriÊmagiceÊșiÊfurăÊinocențaÊcopilăriei.

CopilăriaÊesteÊ lumeaÊmirificăÊdinÊ careÊlipseșteÊtristețea.ÊAici,ÊcopiilorÊliÊseÊciteșteÊ mereuÊpeÊfețeÊveseliaÊiarÊgrijileÊîiÊ ocolescÊcuÊîncăpățânare.ÊPeÊacestÊtărâmÊsufleteleÊauÊvoieÊdoarÊsăÊ râdăÊiarÊcopiiÊsăÊzboareÊ precumÊfluturiiÊînÊluminaÊ suavăÊaÊsoareluiÊdeÊprimăvară.

CopilăriaÊ ceaÊmaiÊfrumoasăÊ vârstă,ÊînÊcareÊdescoperimÊceleÊ maiÊmagiceÊlucruri,ÊtimpÊÊînÊcareÊ obiecteleÊauÊputeriÊmagiceÊiarÊfetițeleÊseÊtransformăÊînÊprințeseÊÊsauÊinÊ oriceÊaltcevaÊîșiÊdorescÊele,ÊiarÊbăiețiiÊsuntÊnișteÊcavaleriÊcuÊputeriÊsupranaturaleÊșiÊcareÊseÊluptăÊcuÊforțeÊmalefice.

CopilăriaÊ,ÊmomentÊînÊcareÊnuÊneÊ pasăÊdeÊÊcumÊsuntemÊîmbrăcațiÊsauÊcumÊneÊ stăÊpărul.ÊDupăÊoÊvorbăÊbunăÊspusăÊdinÊ sufletÊsauÊoÊîmbrățișareÊaiÊsăÊuițiÊ,ÊînÊ modÊsigurÊ,ÊdeÊsupărărileÊceÊteÊfrământă,Ê iarÊiubireaÊsaÊneprețuităÊvaÊfiÊÊcaÊunÊ lucruÊsfânt UnÊtablouÊsă iÊpuiÊînÊramăÊ șiÊsă lÊpăstreziÊpentruÊtoatăÊviața mentÊmaiÊalesÊdeÊmângâiereÊșiÊalinareÊ,Ê căciÊoÊaiÊînÊpreajmăÊpeÊeaÊ ființăÊcareÊeÊalăturiÊdeÊtineÊșiÊnimicÊînÊ aceleÊtimpuriÊnuÊpoateÊsăÊfieÊrăuÊsauÊdeÊ nereparat.ÊZâmbetulÊeiÊcaldÊneÊșopteșteÊ frumoaseÊpoveștiÊdeÊsearăÊsauÊneÊmângâieÊÊ

atunciÊcândÊneÊlovimÊsauÊneÊsimțimÊrăuÊ sufletește.ÊChipulÊeiÊluminosÊneÊcălăuzeșteÊpașiiÊpeÊparcursulÊcopilăriei.ÊPentruÊmineÊÊmamaÊeÊceeaÊceÊînseamnăÊpentruÊ floriÊcălduraÊșiÊlumina.

DacăÊpotÊsăÊalipescÊdeÊcopilărieÊ termenulÊdeÊbunătateÊatunciÊîmiÊapareÊînÊ minte,ÊaproapeÊcaÊoÊicoană,ÊchipulÊbunicii.ÊZileleÊpetrecuteÊcuÊeaÊmăÊfacÊmereuÊ săÊzâmbesc,ÊsuntÊimaginiÊviiÊplineÊdeÊbucurie!ÊGrijaÊcuÊcareÊm crescutÊșiÊmirosulÊ prăjiturilorÊeiÊ delicioase,ÊpeÊ careÊleÊfaceÊmereuÊcuÊdragosteÊ pentruÊmine,ÊîlÊÊ simtÊșiÊacumÊînÊ nări.

CopilăriaÊnuÊarÊ fiÊcompletăÊfărăÊ primiiÊnoștriÊaniÊ deÊșcoalăÊ,ÊperioadăÊ înÊcareÊînvățătoareaÊ noastrăÊseÊstrăduieșteÊ dinÊrăsputeriÊsăÊneÊeduceÊ șiÊsăÊneÊformeze,ÊinÊfuncțieÊdeÊceÊpoateÊsauÊesteÊ capabilÊfiecare.ÊȘcoalaÊrămâneÊunÊcapitolÊfrumosÊdinÊcopilăriaÊnoastrăÊ,ÊplinÊdeÊemoțiiÊ șiÊamintiriÊplăcuteÊsauÊmaiÊpuținÊ plăcute.

TrebuieÊsăÊprofitămÊdinÊplinÊdeÊficlipăÊfericităÊșiÊfărăÊgrijiÊșiÊ,ÊbineînțelesÊsăÊoÊtrăimÊdinÊplin!

AtâtaÊtimpÊcâtÊmaiÊavemÊinÊsufletÊoÊ bucățicăÊdeÊcopilărie,ÊneÊvomÊputeaÊpăstraÊunÊzâmbetÊpeÊfață,ÊoÊbucurieÊinÊinimă,ÊindiferentÊdeÊîncercărileÊprinÊcareÊ neÊvaÊpurtaÊviața!Ê

Ci nd cartea marelui poves tor al neamului românesc, Ion Creangă, în sufletul meu s-a aprins dorința de a vizita casa –muzeu a sa. Într-o dimineață însorită de mai am pornit împreună cu alți copii spre Târgu Neamț, cu autocarul. De la locurile noastre priveam frumusețile naturii: verdele crud al ierbii care era în ton cu verdele frunzelor copacilor. În sufletele noastre, emoția că vom vedea casa unde s-a născut și a copilărit Ion Creangă se îmbina cu emoția trezită de frumusețea locurilor pe care le străbăteam. Pe câte o pajiște vedeam mieii zburdând și bucurându-se de viață. În livezi vedeam copacii înfloriți care dădeau impresia unor baloane albe gata să-și ia zborul dar care erau legate de pământ prin tulpini și rădăcini ascunse. Am făcut un prim popas într-un loc cu multă iarbă și cu arbuș cu un nume necunoscut dar care aveau florile galbene și frumos mirositoare și care prin coloritul și mirosul lor atrăsese harnicele albine. În apropiere erau doi cireși ninși parcă cu flori albe prinse în buchețele și atunci mi-am amin t câtă dreptate au japonezii când organizează numeroase fes valuri sub cireșii înfloriți care nu au egal ca frumusețe. Am pornit totuși mai departe spre,, Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”.

Trecând podul Ozanei am pătruns în lumea minunată a locurilor descrise de Ion Creangă în,, Amin ri din copilărie”. Stăpânindu-ne emoția am trecut pragul casei cu pereți albi și ferestre mici. Am recunoscut „stâlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt de crăpau mâțele jucându-se cu ei” ,după cum povestește Ion Creangă. Am privit cu interes amestecat cu duioșie lavițele joase acoperite cu lăicere și măsuța unde a mâncat Nică când a venit flămând de la scăldat. Am ieșit apoi în curtea casei simțind și aici aerul proaspăt și înmiresmat al primăverii și așteptând parcă să apară Nică cel cu păr bălan de undeva, poate de la scăldat sau de la cireșe sau poate cu o pupăză la subsuoară. Am simțit copilăria trecută a lui Nică asemănându-se oarecum cu cea a mea la țară: frumoasă, inocentă și plină de farmec… și totuși așa de trecătoare…..

Am urcat apoi în autocar discutând cu însuflețire despre casa-muzeu a satului Humuleș .

Pentru că, între mp, cerul se înnourase iar strălucirea soarelui se micșorase treptat ne am gândit cu toții că ne va prinde furtuna Și așa s-a și întâmplat: din năframa grea și cenușie a norilor a început să cadă stropi mari și grei, iar vântul apleca mlădițele nere ale copacilor scuturând ici și acolo florile firave. Lacrimile grele ale ploii băteau în geamurile autocarului iar noi rosteam în gând vorbele mamei lui Nică: ,,Ieși, copile cu părul bălan afară și râde la soare, doar s o îndrepta vremea

Și, ca întotdeauna, în scurt mp furtuna a ascultat de copilul ,,bălan și a trecut lăsând în urmă perle de apă strălucind pe petalele florilor de cireș. Întors acasă am rememorat cele văzute la muzeu și l am comparat cu unele obiecte din gospodăria bunicii și cu descrierile făcute de Ion Creangă. Abia atunci am înțeles de ce lui Ion Creangă i se spune :,,marele nostru poves tor, cel care a prezentat satul românesc de acum un secol

Viețuitoarele din clasă

Gorea Antonie- Teodor, Clasa a II-a

Într-o zi, elevii au plecat de la școală. Ei au terminat orele.

S-a făcut seară. Dintr-o dată, obiectele din clasă au prins viață. Peretele spune:

- Eu aș vrea să nu mă mai murdărească elevii!

- Eu aș vrea să nu mai alerge pe mine! spune parchetul.

- Eu nu mai suport să mă împingă! strigă banca.

A doua zi, obiectele le-au spus elevilor să aibă mai multă grijă de ele, iar ei au fost mult mai atenți.

Într-oÊlumeÊmagică,ÊunicornulÊesteÊfoarteÊrar.ÊAÊmaiÊrămasÊdoarÊunul,ÊiarÊelÊseÊascundeÊînÊPădureaÊHocus-Pocus.Ê AceastăÊpădureÊesteÊunaÊdintreÊceleÊmaiÊfermecateÊpăduriÊ dinÊlumeaÊmeaÊmagică,ÊplinăÊdeÊvrăjitoare.

UnaÊdintreÊvrăjitoareÊspune:

-ÊAmÊvăzutÊunicornul,ÊlaÊcopaculÊsclipicios!

-ÊChiarÊl-aiÊvăzut?ÊAtunci,ÊhaideÊdupăÊel!ÊrăspundeÊvrăjitoareaÊSindy.

EleÊauÊplecatÊînÊcăutareaÊacestuia.ÊUnicornulÊLunaÊleÊ auziÊșiÊîșiÊluăÊzborulÊspreÊcerulÊroz,Êstrălucitor.ÊAcesteaÊauÊ observatÊcevaÊpeÊcer,ÊunÊpunctÊzburător.ÊDându-șiÊseamaÊ căÊesteÊunicornul,ÊvrăjitoareleÊauÊzburatÊpeÊmăturaÊlorÊfăcutăÊdinÊcreangaÊcopaculuiÊsclipicios.

LunaÊleÊvăzuÊșiÊîșiÊactivăÊputereaÊluiÊspecialăÊpentruÊ zborÊșiÊinvizibilitate.

EleÊnuÊauÊobservatÊcăÊeraÊinvizibil.ÊUnicornulÊfugiÊînÊ casaÊvrăjitoarelorÊșiÊleÊdistruseÊcelÊmaiÊprețiosÊlucru-ÊinimaÊpoțiunilorÊrele.

-ÊAuuuu!ÊSimtÊcăÊmor!ÊspuseÊvrăjitoareaÊSindy.

-ÊAuuu!ÊCredÊcăÊoÊsăÊcădem!ÊrăspunseÊalta.Ê

IarÊLunaÊtrăiÊmaiÊdeparteÊfericită.

“O pasiune n-are nevoie de motivări, ea nu cere neapărat să fie înțeleasă și explicabilă, dimpotrivă, începe acolo unde nu mai e nimic de explicat, sfârșind abia când simte din nou nevoia de lămuriri.” (Octavian Paler)

PasiuneaÊmeaÊesteÊcititul.ÊÎnÊcărțiÊmi-amÊgăsitÊprieteniÊnoi,ÊamÊdescoperitÊlucruriÊșiÊlocuriÊdeosebite.ÊAiciÊsimtÊ căÊimaginațiaÊmeaÊînflorește.ÊCititulÊmăÊrelaxeazăÊșiÊîmiÊdăÊbunăÊdispoziție. PentruÊaÊdezvoltaÊaceastăÊpasiune,ÊcitescÊînÊfiecareÊziÊșiÊurmărescÊceÊtitluriÊnoiÊdeÊcarteÊauÊmaiÊapărut.ÊDiscutÊ mereuÊcuÊcolegiiÊșiÊprieteniiÊmeiÊdespreÊcărțileÊcitite,ÊiarÊdacăÊamÊcititÊaceeașiÊcarte,ÊfacemÊschimbÊdeÊimpresii.ÊDeÊ asemenea,ÊîmiÊplaceÊsăÊmăÊjocÊpeÊcalculatorÊșiÊsăÊdesenez.

EuÊcredÊcăÊînÊviitorÊpasiuneaÊaceastaÊîmiÊvaÊfiÊutilă,ÊdeoareceÊdacăÊvreiÊsăÊfiiÊbunÊînÊmeseriaÊta,ÊtrebuieÊsăÊciteștiÊ mult.Ê

(GOREAÊANTONIEÊ-TEODOR,ÊClasaÊaÊII-a)

MieÊîmiÊplacÊfoarteÊmultÊmașinile,ÊdeÊaceeaÊpasiuneaÊmeaÊareÊlegăturăÊcuÊele.ÊEÊoÊpasiuneÊfrumoasă,ÊpentruÊ căÊînvățÊnumeleÊmașinilorÊșiÊdevinÊmaiÊinteligent.ÊCândÊcinevaÊmăÊîntreabăÊceÊnumeÊau,ÊeuÊpotÊsăÊrăs -miÊdezvoltaÊpasiunea,ÊcautÊmașiniÊpeÊinternetÊsauÊprinÊcasăÊșiÊleÊstudiez.ÊEuÊșiÊprietenulÊmeuÊcol ÎmiÊplaceÊsăÊjocÊșiÊfotbalÊșiÊsăÊalerg.ÊÎnÊviitorÊvreauÊsăÊdevinÊpilotÊdeÊcurse.ÊÊÊ

prof. Stamate Ancuţa

Meseria de dascăl ține de vocație. Tentația de a înțelege esența menirii profesorului e mare: cred că acesta trebuie să facă să ia naștere curiozitatea și acolo unde mai înainte nu era nimic. Soluția? Nu da povață celui ce nu ți-o cere, căci nu te ascultă. Pune-l în situația de a ți-o cere și, pe urmă, spune-i dacă ai ceva de spus!

În realizarea acestui deziderat se simte nevoia comunicării, a dialogului pentru cunoașterea elevilor, pentru formarea personalității și afirmarea inițiativei lor creative. Este vorba de o comunicare sinceră, căreia să-i fie străină tentația de a arăta problemele ce prezintă un grad mare de dificultate. E necesar să-i determinăm pe elevi să se întoarcă cu respect și admirație către limba pe care o vorbesc, fiindcă nu există spirit erudit care să nu pătrundă smerit pe tărâmul cuvântului, în teritoriul privilegiat al limbii, ,,întâiul poem al unui popor,, (L. Blaga). Simt că nu toți elevii zilelor noastre sunt la fel de pasionați de valorile culturale, estetice, morale sau religioase. Tocmai din această cauză, educația personalității elevului trebuie să se bazeze pe câteva principii precum: utilizarea atracției pe care valorile le exercită asupra lor, exersarea inteligenței și voinței, pentru a căpăta luciditatea și stăpânirea de sine necesare.

Recitind mitul cuvântului dintâi ca pe o posibilă ,,introducere la bunătatea timpului nostru,, (C. Noica), reiterăm imaginea copilului care iese în natură devenind, pe rând, ceea ce vede: arbore, floare, câmp… Într-o lume în care conceptele ucid metaforele din cuvinte, periferia e peste tot și centrul nicăieri, în care pictorii nu mai vor să deseneze, iar muzicienilor le displace armonia, stilul ,,ieșirii din sine,, printr-o comunicare perfectă profesor-elev și invers, nu poate fi o împărăție a semnelor, o ,,nouă scriitură,, (Roland Barthes). Așadar, valorificarea experienței personale ar constitui o sursă de documentare pentru oricare tip de subiect, ea constituind ansamblul observațiilor asupra noastră și asupra lumii înconjurătoare structurate de o anumită viziune unificatoare, care se află, ca și lumea, într-un continuu proces de automodelare. Familia, prietenii, mediul social larg, ziarele, radioul, televiziunea, internetul sunt tot atâtea izvoare de fapte și impresii pentru cel care știe să observe și să înregistreze. A folosi experiența personală în documentarea pentru o compoziție înseamnă a ști să interoghezi această experiență, a ști să raportezi fiecare problemă pusă în discuție la propriul tău statut social. Un loc special, cu totul special, în ansamblul experienței personale îl ocupă imaginația, calitate în virtutea căreia realul este remodelat, reordonat într-o infinită varietate de forme.

Aflați în spatele tăcerii, lăsând pe alții în bătaia faptei, vom continua să existăm prin universul limbii române, prin încrederea desăvârșită în noblețea profesiei de dascăl.

La concursul național de matema că

„Olimpiada satelor din România”

locală au par cipat 28 de elevi din clasele IV-VIII. La faza județeană a acestui concurs s-au calificat un număr de 8 elevi din clasele a IV-a, a V-a si a VII-a. Eleva Karina Ioana de la clasa a V-a, a obținut o mențiune la faza județeană a acestui concurs.

prof. Perţa Ioan

ÎnÊdataÊdeÊ8 mai 2023Ês-aÊdesfășuratÊînÊincintaÊsăliiÊdeÊsportÊaÊColegiuluiÊNaționalÊȘtefanÊ celÊMareÊdinÊTârguÊNeamțÊConcursulÊanualÊcuÊ tematicăÊsanitarăÊ„Cu viața mea apar viața”.Ê

ȘcoalaÊnoastrăÊaÊparticipatÊcuÊunÊechipajÊdeÊ4Ê elevi,ÊdupăÊcumÊurmează:ÊPrecupanu Flaviana ÊclasaÊaÊV-a,Ê Ionică IulianaÊșiÊ Borș GabyValentin,ÊclasaÊaÊVI-a,ÊrespectivÊ Hodorog Rahela-Luiza,ÊclasaÊaÊVII-a.Ê ConcursulÊaÊdebutatÊcuÊprobaÊteoretică,ÊlaÊcareÊechipajulÊnostruÊaÊrăspunsÊcorectÊlaÊ13ÊîntrebăriÊdinÊ unÊtotalÊdeÊ30.ÊProbaÊpracticăÊaÊconstatÊînÊdeplasareaÊlaÊrănit,Ê ridicarea,ÊașezareaÊșiÊasigurareaÊacestuiaÊpeÊtargă,ÊtransportareaÊpesteÊobstacol,ÊtotulÊsubÊprivirileÊatenteÊ aleaÊarbitrilorÊdeÊlaÊISUÊNeamț,ÊorganizatoriiÊconcursului.ÊLaÊsfârșitulÊcompetițieiÊs-auÊoferiteÊdiplomeÊ tuturorÊparticipanților,ÊurmândÊcaÊechipajeleÊcareÊauÊcâștigatÊprimeleÊ3ÊlocuriÊsăÊparticipeÊlaÊconcursulÊ județean.ÊDinÊpăcate,ÊanulÊacestaÊnuÊamÊreușitÊsăÊfimÊpeÊpodium,ÊdarÊspiritulÊolimpic,ÊașaÊcumÊaÊfostÊelÊ definitÊdeÊPierreÊdeÊCoubertin,ÊprevedeÊînsăÊcăÊ„ImportantÊesteÊsăÊparticipi,ÊnuÊsăÊcâștigi.ÊEsențialÊnuÊeÊ săÊcucerești,ÊciÊsăÊlupțiÊbine”.Ê

„Sanitarii

Pricepuți”

ÊesteÊsingurulÊconcursÊpentruÊsănătateÊșiÊprimÊajutorÊÊdeÊbazăÊcareÊ seÊdesfășoarăÊînÊșcolileÊdinÊRomâniaÊdinÊanulÊ1962,ÊdedicatÊelevilorÊdinÊciclulÊgimnazialÊșiÊliceal,ÊavândÊlaÊbazăÊprogramaÊdeÊpregătireÊaÊConcursuluiÊNaționalÊSanitariiÊPricepuți.Ê ParticipareaÊlaÊacestÊconcursÊvineÊcuÊoÊserieÊdeÊavantaje:ÊînvățareaÊtehnicilorÊdeÊbazăÊînÊ acordareaÊprimuluiÊajutorÊîntr-unÊmodÊprofesionist,ÊfolosireaÊtruseiÊdeÊprimÊajutor,ÊintrareaÊînÊ contactÊcuÊoameniÊcareÊlucreazăÊînÊdomeniulÊumanitarÊșiÊalÊintervențiilorÊlaÊdezastreÊșiÊurgențe,Ê devenireaÊunuiÊerouÊînÊcomunitateÊdeoareceÊeleviiÊvorÊștiÊtoateÊinformațiileÊdeÊcareÊauÊnevoieÊ înÊsituațiiÊdeÊcriză.Ê

Stoleriu Andrada Mihaela ÊdinÊclasa a VII

pentruÊaÊparticipaÊlaÊConcursulÊSanitariiÊPricepuți.ÊCeiÊcinciÊeleviÊs truÊceaÊpractică,ÊavândÊajutorulÊdoamneiÊasistenteÊdinÊcomună.ÊMuncitori,Êperseverenți,ÊdorniciÊdeÊaÊî aÊreuși,ÊechipajulÊs-aÊprezentatÊînÊdataÊdeÊ14Êiunie,ÊlaÊȘcoalaÊGimnazia auÊparticipatÊlaÊprobaÊteoreticăÊceÊaÊconstatÊînÊrăspundereaÊlaÊ19ÊîntrebăriÊdeÊtipÊgrilă.ÊProbaÊpract

matematicianul Grigore Moisil, consideratÊpărinteleÊinformaticiiÊromâneștiÊșiÊconsiderÊcăÊ areÊdreptate,ÊdeoareceÊoÊparteÊdintreÊeleviiÊclaseiÊ aÊîndrumațiÊdeÊprof.ÊMahuÊÊCornelia-Oana,Ê iubescÊmatematica.Ê

2023ÊeiÊauÊparticipatÊlaÊdiverseÊconcursuriÊdeÊmatematică,Êdu ÊcareÊaÊavutÊdouăÊetape,ÊceaÊlocală,ÊdesfășuratăÊonline,ÊlaÊcareÊauÊparticiaÊcalificatÊșiÊlaÊfazaÊjudețeană,ÊdesfășuratăÊlaÊȘcoalaÊGimnazială

Gorea Antonie Teodor și Tănăselea Ioan,ÊundeÊauÊobținutÊrezultateÊbune,ÊținândÊcontÊdeÊgradulÊridicatÊdeÊ dificultate.ÊMatemaniadaÊrămâneÊînÊprimulÊrândÊunÊmediuÊdeÊînvățareÊprinÊexperiențaÊc prinÊtesteleÊdeÊantrenamentÊpropuse.

ConcursulÊRegionalÊMate+,ÊdesfășuratÊînÊtreiÊetape,ÊurmăreșteÊstimulareaÊșiÊantrenare înclinațiiÊșiÊinteresÊînÊstudiulÊmatematicii.ÊLaÊfazaÊlocală ria, Pavăl Nicoleta Cristina, Gorea Antonie Teodor -seÊînÊetapaÊurmătoare.ÊLaÊfazaÊjudețeană,ÊdesfășuratăÊînÊdataÊdeÊ25ÊmartieÊ2023,ÊlaÊȘcoalaÊDomneascăÊTîrguÊ NeamțÊauÊparticipatÊÊdoarÊdoiÊdintreÊelevi:ÊGorea Antonie Teodor și Tănăselea Ioan,

LaÊetapaÊregională,ÊdesfășuratăÊînÊdataÊdeÊ18ÊmaiÊ2023,ÊlaÊColegiulÊTehnologicÊSpi

CONCURS JUDEȚEAN „CREANGĂ LAELACASĂ”

Cu ocazia zilei de naștere a marelui poves tor Ion Creangă, s-a desfășurat , la Casa de cultură din Târgu Neamț, concursul „Creangă, la el acasă”, concurs cu par cipare interjudețeană, pe trei secțiuni: secțiunea Creație literară, secțiunea Drama zare și secțiunea Interpretare

În cadrul acestui concurs Școala Păstrăveni, structura Rădeni se poate mândri cu numărul mare de premii câș gate. As el la secțiunea Creație literară, locul I, respec v II au fost câș gate de elevele clasei a IV -a, Ciocoiu Gabriela și Sofrone Maria Rebeca, mențiune Surugiu Andreea Iulia coordonate de înv. Stan Diana

În cadrul secțiunii Interpretare, premiul special a fost câș gat de ansamblul Străjerii din Rădeni, ce au interpretat in acord de chitară cântecul poetului Grigore Vieru, „Trei culori” (Stan Andrei, Stan Maria, Pascu Lavinia) coordonați de dl profesor de muzică Liliac George, iar la secțiunea Interpretare -muzică populară, mențiune au luat și elevele Surugiu Andreea Iulia și Sofrone Ioana Rebeca

a avut loc și concursul literar-artistic, unde tinerii elevi din diferite zone ale țării, au avut prilejul de a se manifesta pe scena Casei Culturii ”Ion Creangă” din Târgu Neamț, atât din punct de vedere a interpretării dramatice cât și a celei muzicale.

Școala gimnazială, comuna Păstrăveni, a fost prezentă la acest important eveniment prin concursul unor elevi ce au reprezentat cu mândrie comunitatea școlară din care fac parte.

La secțiunea interpretare muzicală, clasele V-VIII, elevii noștri, îndrumați de profesorul Liliac George, au reușit să obțină următoarele premii:

Þ Locul 2, interpretare muzică populară – Rîpanu Mihaela

Þ Premiul special pentru mesajul transmis, muzică ușoară– Grupul Rădenii

Þ Mențiune, interpretare muzică ușoară – Stoleriu Andrada-Mihaela

Þ Mențiune, interpretare muzică ușoară, - Grupul Rădenii

Þ Mențiune, interpretare muzică populară - Pascu Lavinia Nicoleta

Mulțumiri doamnei director, profesor și

Stamate Ancuța, pentru sprijinul acordat.

Mulțumiri elevilor pentru implicare și părinților pentru susținere.

prof. Liliac George

Proiectul National ”Creangă… la el acasă”, ediția a XIII-a, 1 martie 2023

Primăvara a început cu un 1 martie cu soare dar si cu proiectul național”Creangă… la el acasă”, ediția a XIII-a, în cadrul căruia

doamnei