Gheorghe Petraşcu (1872-1949) DORMIND
MĂRTURII AVANGARDISTE - EFIGII ALE MODERNISMULUI Dezvoltată sub incidența binomului carte - arte, licitația nr. 116 reunește scrieri alese din zona avangardei, dar și lucrări de grafică și pictură impregnate de un modernism temperat. Semnalăm, așadar, manuscrise semnate de nume sonore ale avangardei românești, precum: Geo Bogza, Ion Vinea, Sașa Pană, Ștefan Roll, Virgil Gheorghiu, Ion Pribeagu, Ion Manolescu, sau scrisorile – exemplare rarisime - adresate de B. Fundoianu și Eliza Ionescu Buzău (mama lui Urmuz) lui Tudor Arghezi. Nu mai puțin atractive sunt volumele: „Hore” de T. Arghezi, ediție princeps, „Focul din amnar” de C. Teodorescu, „Cântece de revoltă, dragoste și moarte”, „Schițe de Don”, revistele „Adam” și „Sburătorul”. Grafica și pictura sunt reunite sub semnul unui modernism guvernat de valorile picturalului sau de nonconformismul formal. Un element și mai vădit dacă procedăm la confruntarea operelor artiștilor români cu cele trei naturi statice ale unor pictori maghiari (Jolán Szilágyi, Ferenc Krutsay, Otto Matzek), acestea axate pe descrierea detaliată a obiectelor, pe evocarea texturii lor, nu mai puțin pe efectul de trompe-l’oeil. Prin contrast, pictura românească se întemeiază pe virtuțile strălucitoare ale culorii și posibilitățile incitante ale desenului. Stau mărturie pentru acestea imagistica unui Ion Irimescu, H.H. Catargi, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Aurel Cojan, Iosif Iser, Gheorghe Zamphiropol Dall, Eugen Chirovici, Dimitrie Serafim, Nicolae Vermont, Leon Alexandru Biju, Hrandt Avachian, Spiru Vergulescu, Ion Cristian Popescu, Vasile Varga, Jean Cheller, Arthur Garguromin Verona, Dumitru Ghiață, Octav Băncilă, Adam Bălțatu, Corneliu Baba, Marius Bunescu, Octav Angheluță ș.a . care își construiesc formele pornind de la lecția postimpresionismului și a unor tendințe moderniste, pe care le adaptează specificului național.
3