ECOULROMÂNESC ÎNEUROPA
,,Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet. ‘‘
Fănuș Neagu Motto:
Cuprins
,,Diversitatea limbilor și impactul asupra identității naționale’’
În lumea contemporană, fără îndoială, multilingvismul este o mare resursă socială. De-a lungul istoriei, fiecare limbă poartă în sine un set de tradiții, valori, istorie care îi ajută pe oameni să-și stabilească propriul „eu”, să-și îmbogățească moștenirea națională. Comunicarea ajută oamenii care sunt membri ai unei societăți să-și formeze un concept de sine și să-și împărtășească valorile, credințele și obiceiurile cu generațiile următoare.
Pentru început, limba acționează ca un factor unificator în limitele geografice ale unei anumite comunități și, din această cauză, este un fundament necesar al conștiinței civice. Și, la fel ca națiunile însuși, diversitatea lingvistică este complexă și plină de culoare. Limba nu este doar un mijloc de interacțiune, ci și o comoară a înțelepciunii trecutului.
Competențele lingvistice practică utilizarea unei varietăți de limbi de către oameni și, în consecință, practică utilizarea unei varietăți de culturi de către oameni. Există peste șapte mii de limbi vorbite pe tot globul, fiecare dintre ele fiind unică în propriile sale perspective istorice și sociologice. Globalizarea poate reprezenta o provocare pentru unele dintre limbi. Cei care trec de la o limbă la alta, neglijând-o pe prima, se spune adesea că-și pare rău „pentru că este ca și cum ar fi eliminat o perspectivă unică”. Uneori, stingerea unei practici lingvistice este sinonimă cu dispariția virgula a unui mod de viață sau a unei viziuni asupra lumii în mod definitiv. Acest lucru poate avea consecințe periculoase pentru elementele culturale din moștenirea unei societăți, deoarece limba servește ca marcaj etnic sau național de cele mai multe ori. Acesta nu este doar un element de interacțiune verbală; este un semn de sănătate și longevitate.
În al doilea rând, o identitate a limbii române este la fel de importantă ca să explicăm cine suntem și ce cuprinde cultura română. Personalități
precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Tudor Arghezi și Nicolae Iorga au scris lucrări în limba română care au contribuit la formarea conștiinței naționale și i-au consolidat astfel statutul de pilon al poporului român.
Lingvistica este strâns legată de creșterea economică și de izvorul de idei noi Utilizarea mai multor limbi în anumite condiții îmbunătățește interacțiunea dintre națiuni și extinde noi oportunități de afaceri. Limbile ajută țările să se angajeze în comerț, cooperare, schimb de cunoștințe noi, simplificând astfel procesul de vânzare a mărfurilor și de a învăța despre alte țări Învățarea de noi limbi are beneficii, cum ar fi îmbunătățirea abilităților de rezolvare a problemelor și creativitate în creier, precum și schimbarea modelului și procesului de gândire. Limbile nu sunt doar mijloace de exprimare a culturii, ci ajută și la obținerea de profituri, dobândirea de noi idei în diverse domenii, toate contribuind la a face lumea mai interesantă și mai tare Globalizarea are părțile ei bune și unele urâte, cum este cazul în special cu oamenii care amestecă și potrivesc două limbi diferite în discursul lor, de exemplu: „Azi merg la job” în loc de: „Astăzi mă duc la locul de muncă”.
În al treilea rând, piața limbilor străine prezintă provocări mult mai mari pentru limba română, ca în acest caz în ceea ce privește utilizarea limbii engleze. În acest fel, există numeroși bilingvi, ceea ce dăunează chiar și purității limbii române pentru că este folosită frecvent alături de cuvintele native. În ceea ce privește contribuția relativă la creșterea culturală, este destul de de înțeles că orice națiune pune mare preț pe limba sa maternă vorbită de oamenii săi. Cu obiectivele din ce în ce mai mari ale globalizării puse pe limbă, este trist să vedem cum cei mai mulți dintre noi cedăm la această utilizare a limbii engleze mai des decât atunci când este folosit un simplu salut politicos de a ne ridica și a spune „Salut”, avem folosirea conversației întrerupte, salutul „Hello” și, de asemenea, salutul cu mâna ținută orizontală și palma îndreptată către cealaltă persoană, în plus față de modul în care unele cuvinte de bază în engleză au asumat și moduri de a vorbi, cum ar fi job, business, cash, start, motel și faimosul termen Ok. Este adevărat că astăzi există o comunicare globală mai mare decât înainte, care este adusă de progresul tehnologiei, însă, limba română rămâne indispensabilă indivizilor români, fie că sunt în patrie, fie în afara granițelor Limba este o componentă importantă a oricărei societăți și la fel este și cazul comunității internaționale, inclusiv României și Republicii Moldova, unde însă, limba română este esențială pentru construirea și articularea identității naționale a țărilor respective. În concluzie, păstrarea și promovarea limbilor naționale reprezintă o modalitate esențială de a conserva identitatea culturală și de a întări legăturile între generații. Diversitatea lingvistică nu doar că îmbogățește patrimoniul umanității, dar creează și punți de înțelegere și respect între diferite culturi Într-o lume tot mai globalizată, este important să ne protejăm limbile materne, deoarece ele reflectă istoria, valorile și unicitatea fiecărei națiuni, contribuind la o lume mai bogată și diversificată
Dialoguri interculturale
Nu spune puțin în vorbe multe, ci mult in vorbe puține.-Pitagora
Metafora grafică a limbii
Paginadecreație Poezie
Suflet Românesc
E limba mea ca un izvor,
Din munți de doruri curgător,
Ce spală colțuri de pământ,
Și crește-n inimi legământ.
În ea se-ascund povești tăcute,
Cu șoapte dulci, cu vieți trecute,
Și tot prin ea se nasc poeți,
Ce scriu prin vreme cu ochi isteți.
Limba română-i glas de stea,
E dor ce-n suflet îl voi purta,
Din vechiul grai de neam străbun,
Ea crește-n piept ca un parfum.
Cu fiecare sunet clar,
Se-aprinde-n cer un vechi far,
Ce ne îndrumă pașii goi,
Spre vise vechi și drumuri noi
O port în piept ca pe-o comoară,
Și o păstrez din seară-n seară,
Limba română, far de vis,
Mă poartă-n tot ce am promis.
Vorbitorul cult de limba română
De la primul sunet pe care îl scoatem la naștere și până la ultimele cuvinte pe care le rostim în momentul morții, verbul „a vorbi” ne însoțeste pe tot parcursul vieții Vorbirea este un instrument pe care îl folosim, de cele mai multe ori inconștient și, de asemenea, este un lucru subapreciat
Spunerea și exprimarea corectă sunt precum mersul. Îl utilizăm zi de zi fără a depune așa mare efort și fără a conștientiza. Dar, ca orice instrument, se uzează cu timpul dacă nu știm să avem grijă de el Dacă am conștientiza procesul întreg, poate că nu am mai întâmpina atâtea probleme atunci când vine vorba de comunicare, exprimare, vorbire, dicție.
Orice vorbitor cult al unei limbi tinde să folosească un limbaj articulat corect, să fie bine instruit, să aibă un nivel înalt de cultură și competențe de vorbire contextuală. Persoana care vorbește plăcut auzului respectă coordonatele fundamentale ale vorbirii culte, cum ar fi corectitudinea, adecvarea și varietatea, cunoașterea normelor limbii literare Cultivarea limbii române a fost întotdeauna o preocupare pentru cei mai renumiți lingviști și autori de seamă, care au dezvoltat acest domeniu al lingvisticii Această activitate pornește întotdeauna de la cuvânt, de la înțelegerea și utilizarea lui corectă în funcție de context și situație. Cu cât un vorbitor are un vocabular mai bogat, cu atât gândirea sa devine mai profundă și nuanțată. Cultivarea limbii reprezintă un pas spre formarea unui vorbitor cult, iar importanța acestei formări derivă din procesul de educare a populației.
Indiferent de meseria pe care o ai, indiferent de activitățile în care ești implicat, vorbirea și exprimarea sunt vitale și nu pot fi neglijate. Poți avea cea mai bună ținută, cele mai scumpe accesorii, dar dacă atunci când deschizi gura oamenii se vor întoarce, te vor întrerupe sau, mai rău, vor râde de tine, celelalte lucruri nu mai contează, oricât de scumpe ar fi. Exprimarea și vorbirea corectă îți oferă încredere, îți creează o imagine prezentabilă și îi va face pe cei din jurul tău să te asculte și, mai important, să aibă încredere în tine A nu ști să scrii corect este, de asemenea, o greșeală de neiertat Da, putem greși un semn, o virgulă atunci când scriem un mesaj, dar cratimele, diacriticele și celelalte elemente nu pot fi neglijate. Gramatica ne ajută atât în scriere, cât și în vorbire Este foarte important să știm regulile de scriere și de pronunție și să nu avem dubii atunci când vine vorba să le punem în aplicare.
Din păcate, în mediul online, există foarte puține anunțuri, postări, scrise corect gramatical
Există anunțuri în care s-a omis doar o virgulă, însă sunt o mulțime în care cuvintele sunt scrise absolut greșit sau forma de exprimare este incorectă, ceea ce aduce la o interpretare greșită
Este important să acordăm atenție normelor lingvistice, mai ales în documente oficiale sau anunțuri publice, pentru a asigura claritatea și corectitudinea mesajului. Scrierea corectă a unui text transmite nu doar informația necesară, ci și respectul pentru cititorii săi și pentru limba în care este scris
Anunțul de mai sus conține o mulțime de greșeli ortografice, care se pot depista fără mult efort. Este corect scris fără cratima cuvintul „stimați’’. Forma „stimați” este participiul verbului „a stima” și se scrie cu „ț” la final, așa cum prevede ortografia uzuală
În limba română, verbul la imperativ persoana a II-a plural, nu utilizează cratimă. Deci, corect este „prezentaţi” și nu „prezenta-ţi”. Posibila adăugare a cratimei poate proveni de la o confuzie privind aplicarea formei imperativului unui verb și a unei construcţii reflexive, dar în acest caz nu se justifică. Forma corectă este „începând”, cu „â” și nu „î” la fel, corect gramatical este ,,câte’’ și nu ,,cîte’’ În limba română, regula este că folosim „â” în interiorul cuvintelor și „î” doar la începutul și la sfârșitul cuvintelor Deși „instructaj” este un termen tehnic, aici este mai adecvat să folosim „instrucțiuni”, care este mai general și mai potrivit în contextul în care oamenii urmează să primească indicații sau lămuriri de la Moldova Gaz. În această rubrică se află și ,, pe adresa ’’ în loc de ,, la adresa’’, conform regulilor limbii române prepoziția „la” este folosită pentru a se referi la direcția sau locul în care se intenționează să ajungă cineva sau ceva În acest caz, sentința ‘la adresa Str Alexandru cel Bun 93’ desemnează locul unde o persoană trebuie să participe.
Prin urmare, asigură-te, în caz de nesiguranță asupra scrierii corecte a unui cuvânt sau a unei expresii, de normele gramaticale și ortografice înainte de a face publice un text, mai ales în contexte oficiale sau publice. O astfel de verificare previne greșelile care pot afecta claritatea mesajului și profesionalismul comunicării. În acest fel, ne asigurăm că informațiile transmise sunt corecte și ușor de înțeles de către toți destinatarii.
Sursa: Grup de pe Facebook
,,Limbaromânăîncontextuleuropean-între tradițieșimodernitate‘’
Într-o Europă cu culturi și limbi variate, limba română este un identificator cheie pentru națiune. Limba română reunește românii și îi ajută să se simtă uniți. Graiul român își păstrează tradițiile și rădăcinile, rămânând fidelă unei moșteniri puternice care a suportat multe influențe externe și schimbări guvernamentale de-a lungul multor ani. Pe de altă parte, se adaptează constant pentru a face față provocărilor aduse de modernitate și globalizare, se adaugă și la diferitele culturi de pe continent. Oferă românilor un sentiment de apartenența și continuă lucrurile.
Limba română echilibrează tradiția și modernitatea, simbolizând identitatea națiunii în Europa. În Republica Moldova, limba română a avut și are un rol important în formarea identității naționale. După căderea Uniunii Sovietice, luarea înapoi a limbii române și împingerea ei în birouri de stat, în școli și la televizor au fost pași pentru întărirea libertății țării. Un exemplu clar este folosirea limbii române în școlile din Republica Moldova. Schimbarea treptată de la a preda în limba la limba română în clase a fost o muncă complicată, dar importantă pentru a ajuta tinerii să își accepte cultura românească În plus, masa-media are un rol mare în păstrarea acestei culturi. Televiziunea și radioul în limba română au ajutat la formarea unui loc unde cultura și valorile românești sunt susținute Istoria limbii române formează o legătură inseparabilă cu istoria poporului român și moldovenesc, servind drept mărturie a rezistenței culturale durabile a acestora. Păstrându-și cadrul gramatical fundamental, ea a absorbit și elemente inevitabil asimilate din limba slavă, turcă, maghiară, și trăsăturile lingvistice grecești. În ciuda presiunilor externe, România a reușit să mențină coeziunea lingvistică, limba servind ca simbol al identității și autonomiei naționale
Despre limba română în context european, putem explora dimensiuni mai puțin discutate, cum ar fi rolul limbii române în dezvoltarea inteligenței artificiale, promovarea patrimoniului lingvistic românesc în spațiul digital global, sau contribuția sa la formarea unei identități culturale hibride, specifică noii generații din diaspora. Dezvoltarea sistemelor AI care să proceseze limba română prezintă în domeniu provocări unice și oportunități mari. Traducerea automată, recunoașterea vorbirii sau procesarea limbajului natural (NLP) în limba română au evoluat mult, dar există încă provocări din cauza structurilor gramaticale și a diversității lexicale Tot mai multe companii și instituții din România și Republica Moldova se alătură eforturilor marilor jucători internaționali din AI pentru a implementa soluții localizate. Această relație dintre o limbă și o tehnologie împrumută contribuie în mare măsură în sprijinirea prezervării identității culturale într-o abordare modernă. O altă noutate este digitalizarea patrimoniului cultural românesc și integrarea română în proiecte internaționale de protejare a diversității lingvistice Începând cu arhivele literare și documentele istorice și terminând cu resursele educaționale online, toate devin disponibile pentru publicul global. Aceste eforturi ajută la protejarea limbii române și la asigurarea poziției acesteia în viitor prin conectarea acesteia cu cultura globală
Alt aspect sunt comunitățile din Europa de Vest și din America de Nord, inclusiv, generațiile mai tinere tind să experimenteze o identitate lingvistică hibridizată. Acești tineri cunosc în egală măsură limba română și limba țării gazdă și își inventează propria limbă între cele două culturi. O astfel de evoluție nu implică dispariția propriei identități lingvistice, ci mai degrabă evoluția, modificarea acesteia într-una mai potrivită pentru zilele noastre Faptul că limba română este folosită în contexte transnaționale indică atât flexibilitatea, cât și tenacitatea acesteia.
Limba română își păstrează rolul de pilon și în rândul comunităților de români din diaspora. Școlile comunitare, bisericile și organizațiile culturale din afara granițelor sunt spații în care limba română este transmisă noilor generații, contribuind la menținerea identității naționale în rândul celor plecați din țară Diaspora aduce un nou dinamism limbii, adaptând-o la diverse contexte culturale și lingvistice, dar păstrându-i esența.
În concluzie, limba română rămâne un pilon al identității naționale și culturale printr-o combinație de educație, instituții puternice, mass-media și adaptabilitate la schimbările moderne. Aceasta continuă să unească generațiile și să fie un element esențial al conștiinței naționale, chiar și în contextul provocărilor globalizării
Divertisment
Joc interactiv
Joc interactiv
Joculmilionarului
Bibliografie Wikipedia
Creatoare
Muntean Aurelia