Page 1


-

411 !!

I

. VASILE BARAN

Fantasma


VASILE B;:RAh'

&

Colecjla "POVESTIRI STIINTIFICO.FANTASTICE" editata de r evis ia

~"'!'int~ .

liiehnlca Anul XVIII

J

1972

j'onuorre 2

Pr irna ca e 3. Iul vasue Baran dareaza din u.~ si se numeste "Uluitoarea dispari\;e a unut cap Jini~tit", titInl uneia dintre scni~ele sale sanrrce. Au urmat apor aceJe lilipu ane proze poemalice: ,,0 raila priu padurea d.e in!impliiri~, ..Imimplari diu prrmuj vis-, ,. ageata alba". -"Numaratt pi.n;i la unu", .,Micro toane sattrtce=, "Berbecul zburalor" - expresri curtoase ale genutui scurt, suita de itnagini tremurate ilintr-o lume de mtraje al caror ens e te sa retaca atmo {era unor eveutmenre sune(<',Ii ingropate in straturile cete nul ailinci ale memoriei - precum i romanefe "Duminica Iucrurnor= ~i .. Cuptnrul de ars cliranuda", in a carer tesatura gasim tra aturi definitorii ale prozei ale: sarira si llrismnl. In nrrvela .,Fanta5Ula", ai carei eroi n ec prtn cera mai neasteptate peripf'\ii. va ile Baran 1010 este precedent grote c at ne\'eroSimilului ell un comtc llU numat de siruatti, ci ~ de {~nd, - 'u\'cta este 0 sattra Ia adresa ce.r lor ce considera fericirea in. arara muncii. in arara gindirii creatoare. renertnrtu-se ideea ell omul se caracteeizeaza in pr+mul rind prtntr-o participare acu \'i\ ' t consttenta la viata soctata, Alegoria din care se na ste intriga si simhnju] Intrucntpat 1n acea aparltie misterioasa venitil de pe cutrid. intr-un oras amortit de pe 0 ins.ula. paminti!anil' prilejnlese interesante refleetU en prjvire- la .rel路ieire, fa necesara primenire a vie~jj - leetllra antrenanra pentru toate categoriile de cititori.


Fantasrna

, w

Capitohll

E

DEPRL'1D8r<E nu tocm;j4 nobila de a-ti uita ochii 'holbati Sii gura cascara spre to rniri ce, nir~ ca oineva sii-tl eeal:a acest efort, ba, de cclc mai multe ori, fiira ca tu h1SU~i sa urrnaresti VT0un cop. Obiceiul asta pacatos l-am avut !?i eu 9i inca de mic copil, Si mi-a jucat tot Ielul de renghiur]. Si tot el m-a Impins si 'in peripetiile acestea pe care, profitind de Iaptul di dum neavoastra , ititorii, S1ntetj ma; totdcauna dispu ,i sa ascultati cu deplina incre.dere pinii 5i cele .mai nastrusnice plasmuiri, vi le voi povesti pe nerasullate. Nn ell multi} vreme in urma, in baza .unui contract de coproducjie incheiat intre Studioul cinematografic din Bucuresti ~i 0 casa de filme italiana, ma aflam la. 'I'orino, • pc Via Peyrcn, 1nt1'-0 cladirc cu patru paliere nu departe de> cofeiaria .\Fl'angia·: din plata Carlo Felice, ~~-mi petreceam timpul mai mult pc 0 terasa, la 0 masuta, dmcolo de care no vedeam fli nu auzeam nirnic ; scenariul la care scrram ,ma subjugase am de mult incit, ridicindu-rna, as fi putut pi1~i de-a .dreptul In strada 1 Sc scurgcau asa OTtC $i nu rna luam in . eama nici pe mine. Erau chiar momenta cind tcrasa se despar] 'fJ: de zid ~i ma ducca prin locuri :1.ecunoscute. care ma chornau pe nesimtite, asa cum apa atrage de departe puful papadiei. Pins intr-o dupa-amiaza dud, La f -reastra de vizavi, mereu acoperita eu 0 perdea alba, a aparut 0 mlna cu degete lungi ~i delicate. Iluturind 0 colivic colorate. Fireste, am tre ·ar-it. In eolivie ar Ii putut Ii 0 pas are, sau un soricel, sau orice alteeva si-am XrSTA 0

3


dcschis, larg. ochii si mi-am la at, dupa obicci, cascara si gura. Intre terasa mea si Iercastra era Iegata 0 sfoara ~i colivia aluneca spre mine ca un teleferic 'in miniatura, In vreme ce rnina disparuse, iar perdcaua s-a tras Ia 10eu1 ei ca 0 cortina. IVla pregateam s-o intimpin. Pe la [umatatoa sforii colivia s-a oprit, probabil impiedecata de vrcun nod. Mi-am du atunci privirea spre ereastra, a vad ce sc petrece acolo, Nu se petrecea nimic. Perdeaua acoperea ncclintita geamul. Intelcgeam ca singura solutie era sa scutur sfoara si astfcl eolivia sa porneasca spre mine. M-am uitat incolo si-ncoace, Sa nu ma vada eineva si-arn tra -0 rcpede si am intrat cu ea in ca a. Era 0 cutiuta din sirma impletita, eu 0 u9ita din lemn. Grija mea era a"cum s-o desehid eu bagar de eama, ca nu cumva vietatea pe (,21'C-O banuiam inauntru sa-mi scape au a ma muste, Inca din copilarie avcam oroare de gindaci si pui de vipore si singurul lucru Ia care .ma gindeam era a nu fi Iost acolo vreun gindac sau vreun pui de vipera, In colivie nu era insa nimic. Si, cum nu mi-ar fi fost de nicl un folos, am dus-o inapoi, atirnind de sfoara, Dar chiar In clipa in care voiam sa-i fac vint, am ob ervat 0 zbatere alba. Am tras-o imcdiat, si pe terasa s-a 1'0 togolit un ghemotoc de hirtie. Era o路 scrisoare. Mi-o trimjtea 0 Iemcic carc-mi dadea intilnire, chiar atunci. "Perfect': rni-am zis si m-arn dus spre cofetaria "Frangia':. InIaia liftului am imtit deodata 0 zvicnire, undeva In picpt. Cindva, 'in viata mea traisem 0 drago te puternica sl acum, Intorcindu-ma eu gindul 1a clipele acelea, ma ctfprin sese o tearna incxplicabila. .Daca nu ma duc ?" - m-arn 111trobat. "Dar de ce sa nu ma due ?,( - mi-am pu. lot eu si am coborit. Era acolo : bea citronada cu ajutorul unui pai. States cu umerii putin aplecati sl parul lasat, invaluind paharul, parca mingiidu-l. 0 cunosteam ? Nu, n-o cunosteam. Ba da, 0 cunostearn l $i-a ridicat fruntea si din privirile pi am inteles e11 nu astepta pe altcineva. -- Sint cam eiudate fanteziile astea l m-am asezat In fatiJ-i la masa de rachita. -- Nu slot fantezii, imi pu e Minodora, lasind sa-i alunece pe sub sprincenele mici 0 privire directs si trista, Tr buie sa ma ajuti, Sa te ajut Z 4


lVJ-a Iulgcrat grav ?"

un gind : "Nu cumva i s-a Intimplat ccva

- Trcbuie sa ma ajuti, rcpeta ea, si asta cit mai rcpede! Minodora, Dora Morelli, era 0 C:U1109tinta de pe vrcmea adolescentci, fiica arhitectului Francesco Merelli, eel care lucrase la cladirile din Piata Romans. Mi-ar fi placut de ea, dar inca de pe atunciIi facea curte baiatul unui cornpatriot, inginerul Mcquinez, pe nume Carlo, Carlo l\Jequinez. A9a incit, s-o pot vedea, trebuia mai lnm sa-i fiu amic lui Carlo. Nu mi-a fost greu sa-i cistig prietenia, data fiind pasiunea lui pentru pescuit. Ne .duceam pe malul Heras raului si petreceam acolo dupa-amiezi intregi. La terrninarea constructiilor, italienii se intorse era acasa, iar acum aflam o1:icei doi tineri, Minodora si Carlo, se disatorisera. 0 priveam si gindurile mi se dusera cu ani in urma. Prinsesern cu ea pasar] si facusem din arbori scari ... $i mi se parea ciudat ca niciodata n-o privisern atit de aproape 9i niei nu-mi dadusem eama di farmecul ci provenea din felul cum 19i inclina capul si gitul. - Povesteste-mi, ma hotarii eu si comandai tot Ielul de bauturi. Ea gusta din fiecare 9i se opri la vin. - In ziua In care m-am casatorit, povesti ca, crau pe lume milioane de barbati. $i eu l-am ales pe e1. - Si milioane de f'emei, am adaugat cu. - Da, 9i milioane de femei. Si el m-a ales pe mine. Tu stii cit era de fericit ? Stii sau nu stii ? s-a necajit ea. Au fost 2ile in care ma purta 'in brate ca pe un copil. Se parea ca nici n-ar Ii putut respira fi:ira mine, uncori aveam impresia ca pe pamint nu existam decit noi doi. Chiar asa-mi si spunea : "Peniru mine 11.U exista nimeni 'in afara de tine !" Odata s-a intimplat sa mi se rupa 0 unghie de la un deget !?i el se interesa clip a de clipa daca ma durea sau nu. "Te doare ?ÂŤ - ma intreba e1 la telefon. . De Anul nou am p1ecat 'in munti. Eram numai noi 1ntr-o cabana si am facut focu1 si toata noaptea am dansat In jurul focu1ui. Ne atingeam si mi se parea dl si el era o flacara. Dar asta s-a intimplat de mult.. AWidata stateam in parcul, ,gin Augusta. Ploua. [e..am dus sub un capac 91 a9 fi v~'u! ca plcaia sa nu se fi oprit niciodata. Dar 5i asta s-a intimplat de multo 5


"Ce fiinta ciudata j" =: lD11 .puneam. - Alergam, alergam, ii auzii eu vocea si deodata totul s-a oprit. ';>i m-am pornenit intr-o intreprindcre in care inainte de orice tr.ebuie sa fii sotie. Sotia serioasa care-si asteapta barbatul ;;i face tot ce-i cere el si cind vrea el sa-i ceara. Iar el, barbatul sobru 9i rigid, care raspunde de intreprfndere, de bunul ei mer ... All! e.xclama ea, totul n-a fost decit 0 preiaditorie ! - Nu, Minodora, Ii spusei, pentru ca nu-l puteam crede pe Carlo un prefacut. Dragostea ... - Ba da, ba da, a fost 0 minciuna, sCT19ni ea. Adevarul nu-i deeit aceasta existents mecanica ~i instinctiva, aidoma celei a castorilor. - Chiar a9C2? am vrut eu sa rid, dar i-am vazut ochii inotlnd in Iacrimi i'i Iata Ii era acum schimonosita. A9 putea oare sa-; Iiu de vreun Iolos ? ma intrebam. efericita nici maca!' nu stie sa-I Iaca gelos. Pentru di eram sigur di toate femeile din lume tree prin asa ceva si di mai toate se descurca in acelasi chip. Aflasem lucrul acesta dintr-un almanah "Femi.1la editat inc-a inainte de era noastra si reluat intocmai si peste rnii de ani, fara cea mai midi adaugire, in atara unor noutati care-i priveau pe roboti De unde trasescm concluzia ca plictiseala este 0 lege vesnica a oricarei Iarnilii. omui arc 0 fire extrem de complicata, . - Tu singura ai putea a indrepti lucrur iie. ii pu ei. Ea se lasa in scaun rra ::.a ma auda. - Uneor'i ma imt ati de denrimata c-a imi 'ine Sa piing. E groazruc sa , tii ca pentru omui iubit ai devenit o povara, in vreme ce altii li-ar aduce ..te.e de pe cer. - Cine? am intrebat in 'otuntar. - Oricare .. it. Crezi ca nu-mi aminte c cum te ~ineai dupa mine? Daca n-ar fi Ios Carlo. a, fi rama poate , la vci, in Bueure i. Xu ma crezi ? Dar eu eram indrago tita de Carlo.' _'iC'i nu .,tii cit d~ mult il iubeam ! l\1& ajuti ? Doream sincer s-o ajut, dar, pe moment, nu-mi dadeam seama cum. Tacerea mea aproape di 0 encrva : ajuti sau nu ? - Cred di as putea sa-ti dau citeva sfaturi, mi-am ridicat eu mina sa le numar He degete. primul rind,

- Ma

In


i-am pus citind-o pe Doamna de Sommcrvicux, te siatuiesc sa nu mai plingi, Iiindca Iacrimile uritesc. In al doilea rind, trebuie sa t;;tii ea ÂŁericirea conjugala Q Iost in toate timpurile 0 spcculatie care c re multa iscusinta. 1n al treilea rind, resemnarea ... Minodora se ridica, sugrumindu-mi, ill ÂŁa~a, teoria. - De ce pled? i-am oprit eu mica peseta verde, - Mie rru-mi trebuie speculatii, izbucni ea. Eu am crezut sincer in Iericire. Nu sint la teatru si nu traiesc de 0 mie de ori. $i nu vreau sa imbatrinesc'inh'-o viata useata. Daca nu vrei sa rna ajuti, spune-mi deschis. Vrei sau nu? Vreau, sigur ca vreau, Minodora, dar cum 7 Nu gi'isese inca nici 0 solutie. Lasa-ma vrco doua zile sa ma gindesc, i-am cerut eu un ragaz. .' - Solutia 0 am eu, e aseza ea si ochii Ii s lipira. - Care? - Dar ma ajuti ? - Te ajut. - Convinge-l pe Carlo sa mergcrn la Montana. - La Montana? - Da, 1a Montana, i~i duse 'Iinodora caput rriult inainto .'}t privirile ei pareau sa Ii trecut dincolo de linia or i- ) zontu1ui. Adia vintul si norii se strinse era iritr-o parte. l;Si in spartura aeeea se .ivi, apropiindu-so tot mai mult de noi, 0 stea liliachie. - Unde-i Montana? 0 intrebai. - Nu stiu nici eu. - Atunci cum 0 sa mcrgeti ? _ - 0 sa allam. Stiu numai ca e un orasel pc 0 insula, uncleva, in ud. A~ vrea sa mergem acolo intr-o excur ie. Macar stiu ca am facut totul. 'I'rebuie a incerc. Se spuno -ca daca stai acolo citeva zile vei fi Iericit pentru tot restul vietii. II convingi ? El i~i .ia acum concediul, Si 0 sa mergem 1a parinti. Si 0 sa-mi arate iarasi arborele din care a cazut cind era mic si 0 sa-mi spU!~a : "Uite, din copacul a ta am cazut eu dnd eram rnic". $i-o sa ma la e acolo, iar el 0 sa-si ia revistelc ~i tutunul. Eu -0 a vreau sa ple dim , sa coborim la iaz, sa urcam pe capitele cu fin, dar el 0 a se incrunte si 0 :::;a ma roage sa fiu serioasa : "Dora, te rog a fii erioasa': .

sa

7


mal vroau a vad copa .ul acela ! I-ai spus ? Ce sa-i spun? Ce-rni spui mie ? Nu. Lui nu pot sa-i spun, ma incredinta Minodora. Oricui i-a~ putea spune, numai lui nu. El e sotul meu. De cite ori nu mi-a venit sa-l iau de mina si sa-i vorbesc. IU i-am vorbit niciodata, dar stiu bine c~ mi-ar fi raspuns : "Dora, draga, iti dau banii mei, dar nu te pot apara de timp si de vise. Te-al inselat. Nu stiu pe cine ti-ai imaginat, dar, desigur, nu pe mine. Pe mine ... uite-ma cum sint". De uncle stii ? Ce sa stiu ? Ca ti-ar Ii raspuns asa ? - Poate nu asa, imi dadu Minodora dreptate. Poate mi-ar fi spus di sintem straini. Si eu i-a9 fi spus 1a fel. "De9i te iubese, totusi sintem straini". Oricum, timpul trece repede, El lucreaza mult, vine obosit. E inginer, ca tatal sau, munceste la constructii. Dirnineata. cind se trezcste, ii vad privirea inca dinainte. Se scoala repede, plcaca, -si eu ramin sa ma chinui asteptindu-l. Si-mi pun tot felul de intrebari. "Ce inseamna, in general, sa iubesti ?" Inainte, nu stiam aproape nimic unul c1espre altul 9i ne iubeam. Iar acurn, cind ne cunoastem ... Trebuie sa mcrgem. Sa rnergcm neaparat 1a Montana, Macar 0 saptamina. Ii pui? - Eu? - Da, tu, Pe mine n-o sa ma a .culte, $i tc mai rog ceva. Sa mcrgi ~i tu. - Minodora. dar eu ... - Ai . pus ca ma ajuti . Vru sa se ridice, - Bine, bine, dar eu ... Am vrut a-I spun ca scriu la un ccnariu, ca nu stau prca multa vreme in Italia, ca, in sfirsit, am 0 multime de treburi, ei insa nu-i trebuia nici un argument. . - Daca nu mergi, n-o sa mearga nici e1. Si-o sa ne dueem la parintii lui. Eram eonvins di Icricirca nu creste ca frunzele 'in porni, dar nici nu putcarn s-o refuz. Trebuia, asadar, sa ajungem ncaparat la acea insula invaluita 'in mister. Numai Nu

8


dear daca Minorlora ri-ar fi facut vreo gluma. Ca 5 verific o banuiala ivita subit in mintca mea, i-arn propus Min odorei sa ne intilnim la miezul noptii Ja spalatoria de la subsol. - Pentru c:e? s"a sperial ea, - Sa discutam acolo, Sa no Iacom un plan.'. am bii-

guit eu. , - Planul e facut, mi-a explicat Mindora cu c:ea mai deplina gravitate. Vorbesti eu e1. II amuza calatoriile ~i

Ii spui

pcscuitul.

ca

la Montana

sint riur i.cu pest;

din cei

mai rari. Va urcati in trcn, !?i eu ... De ce in tren ?

Pentru hen, .

ca nu suport

avionul.

Cine merge cu trenul pe 0 distanta atit de mare? Noi. Ti-am spus ca nu suport avionul, Va urcali in ~i eu \'a urrnaresc. IU mergi eu noi ? Ba da. Vail1tllnes-:: acolo,

LInde?

In tren. In tren? am rarna eu, dupa obiceiul accla prost cu gura cascara ~i oehii atintit: SPl'C Irurnoasa mea prieiena din copilarie, I-am marturisit pe fat;). -

Nu intelcg.

- Oh, oh, s-a burzuluit Minodora, se vcde ca ti-e gindul mereu in alta parte. Ti-am spus ca Mequiriez 11-0 -,i:j meal'ga 1a Montana decit rlaca-l convingi tu. Si In nici un chip 11-0 sa-: convina sa mel'g ~i eu eu voi. 0 sa ma

trimita

la

tara.

Eu insa, stiind

ziua in care \'eti pleca,

imi voi lua drept punct de obscrvatio trcnul. - De uncle vei stii ziua ? - Imi comunici prin colivie, Ii dai drurnu] pcsf'oara. - A, risei ell, colivia ! Oricit de atent i-am ascultat explicatiilc, mult mai tirziu le-arn inteles exact si anume dupa discutia OJ Car10 Mequine7,' care s-a ~ra'tat extrern de bucuros cind

In-a vazut : Ce faci ? De cine! esti aiei? Formidabil! Se Intilneste munte cu munte ... M.i-era dol' de Bucuresti, sa stii., Daca spui tu, mergem si la Montana. Habar n-am de insula asta, dar daca spui tu ... VOi, seriito~ii, cunoastcti 9.


mai bine globul pamintcsc. Mergem, c un sa nu mcrgÂŤm ? Imi dadeam Iimpede scarna c:a pcntru el plecarea n.iatra egala 'U 0 ncasteptata ~i binctacatoare evadare. _. Rornanulc, nu ~i-a putut el s apini entuziasmul it;i voi Ii recuno cater. A ramas sa iau eu biletele ~i sa ne intilnim la gara peste doua zile. E-arn comunicat Minodorei, prin colivle, hotarlrea noastra. Dar de-abia de aici s-au .iscat incurcaturile. Prima :;;i cea mai alambicata provenea din faptul ca la gara niei unul dintre casierii de Ia ghiseurile de bilete n-auzisc de Montana. Am trecut pe la toate oasele de bilete, am intrat la birourile speciale, am 5 at de verba cu impiegatii. - Montana ... Montana ... ?-.Iontana .. deschideau ei marile harti ale cailor Icrate fara nrci un rezul at. Aproape ca ma hotarisem sa renunt. Si-rni parea ran ca aveam 5-0 dezamagesc pe Minodora. 0 vedcam in fata ochilor facl.J)C!u-mi reprosuri : w lu esti in stare de nirnic ! Ai SJX1S eEl.ma ajuti. Dar nu esti In . tare de nirnic !" Ma plimbarn abatut pe culoarele birourilor de miscare, cind dintr-un colt retras s-a ridlcat 0 Ierneie cu sapca galbena. - Montana? ma intreba nccurroscuta oprindu-se in rata unui pcrete de sticla, pe care-au aparut, deodata, 0 multime de puncte luminoase. Rasuci un buton si Juminitele incepura sa trernure ~i sa treaca uncle intr-altele, schimbindu-si Iocul si colorindu-se altfel, mereu altfel, IneH ti-ar fi Iost imposibil s-o urmaresti numai pe una. In urma lor se incrucisau Iinii, miriade de Iinii tl9ueau in toate directiile, dar nici una nu ducea la Montana. - Acum intelegi .? - Nu, i-am spus nedurnerit. - Liniile noa tre nu tree prin Montana, imi explica _ femeia eu sapca galbena. Daca vrei totusi sa ajungi ac010, trebuie mergi pina Ia Genziana. E 0 statie de platou, Un fel de stinci in mare. Priveste-o I Rasuci iarasi butonul si undeva, printre miile de luminite, clipi un punet rosietic, - Cobori la Genziana. - $1 de la Genziana ? . - Asta n-o mai stiu l a ridicat din urneri Ierneia eu sapca galbena. Intrebi 1a Contturist,

sa

10


A 1 cumparat trci bilcte, doua in vagonul de linga Iocomotrva, pentru mine si Carlo, iar eel de-al treilca, In vagonul din spate. pentru Minodora, conform planului Iacut de ea. Dupa ce aveam sa ne urcarn in tren, urma ca eu sa-i clue blJetul si ea sa apara abia la statia Iinala. In acest Iel, Carlo n-avea cum sa se mai impotriveasca si nici l1-a1' fi putut sa se intoarca de 1a jumata ea drumului, A doua iucurcatura care mi-a adus batai rep.etate in timpla s-a produs chiar in dimineata plecar ii. Minodora nu se vedea nicaieri. Am rascolit cu privirea toato pcroanele, stiarn ca trcbuie sa aiba eu ea un sal violet, dar salul nu aparea, iar trenul pufaia gata de plecare. In eele din urma chiar a ~i pleeat, iar eu nu-mi gaseam Iinistea. :M-am du ia Iereastra, Hi indu-l pe Carlo intins pe bane-a, Iiindca, spunea el, un calator trebuie sa fie odihnit. Priyearn inapoi spre ultimul vagon, cind a aparut salul fluturind victories la ultima Iereastra. 'I'rebuia, deci, sa-i due biletul. Am gasit-o stind lipita de Iereastra si parea sa ma fi asteptat de mult ; am simtit asta dupa pasul pe care l-a Iacut spre mine. Si se prea poate sa nu fi Lost doar 0 parere, se prea poate ca trenul acesta sa fi por"nit cu multa vreme in urma, fiindca umerii ei mici so Hi .asera in [os, iar mie incepuse sa-mi creasca barba. - Oprirea este 1a Genziana. i-am spus Minodorci, Montana c in alta parte, 0 sa vedem cum 0 s-ajungem acolo. -- Bine, bine, rni-a raspuns ea, fikindu-mi semn sa ma .intorc, sa nu-I las pe Carlo singur. Cind -arn ajuns in vagonul de Enga locomotiva, Carlo mai statea inca lungit. In compartiment se aflau doi nocunoscuti, pe care nu-i puteam vedea in rata din pricina ca tragind din tutun, isiscosesera capul pe Iereastra. Le auze am , in schimb, discutia : S-ar putca sa te in~eli. S-ar putea. Atunci cu siguranta di te insell. S-ar putea, dar eu cred. In imposibil ? - De unde stii ? Lipsa de vointa 9i Iincezcala sint pur ~i simplu dusmani inversunati ai ornului. - Invinge-i ! 11


Am sa-i inving. Crezi ? Domnule, nu csti obligat :01 ma asculti, spuse ultimul cu raceala 5i se intoarsc, si j'11 rata mea aparu un barbat cu obrajii pietrosi. Celalalt se intoar 'C si el, dar, uitindu-si luloaua 111. gUl'a, sc souza )i 0 rasturna peste bara Ierestrci, st.ingind-o. - A vocatul State, se recornanda 1. State Rosario La Ciura. Durnnealui e Toni. Toni ... Vru sa mai adauge ceva, dar ultirnul il opri 5i veni foarte aproape de mine. - Domnule, vorbi el, colegul dumneavoastra ne-a spus ci'i mcrgoti la Montana, E adevarat ? - Adevarat l i-am ra puns eu eu 0 voce pe ca1'e-o dorcam eel putin la Iel de impeitincnta ca a lui. - Bine, domnule, dar Montana .., Avocatul se aseza iritre mine si accl Toni. - Toni, Toni,' de ce sperii lumea ! n apostrcla cl. Trcbuie sa coborif 1a Genziana, imi spuse avocatul cu 0 voce blind(~i. Stiu, ii raspunsei. - Coborim impreuna. 0 sa \3 silTl~i~iadrnirabil. 1\[0\1tana e orasul Iericir-ii.; In vrernea asta, eel caruia i se spunea Toni isi .coase un mic aparat de Iotogratiat ~i iesi eu ell pe culoar.

Pina la Genziana

nu l-am mal vazut. Genziana

era ogara

ascutrta, aducea eu 0 teapa de otel, Inconjurata de un gard din piatra \'l'natU. - In sflr:;;il, spuse avocatul, Va trebui sa mcrgcm pc jos. - Am ajuns ? j~i arunca Carlo rue acul In spinare. Eu ramasci in urrna s-o vad pc Minodora. In toata gara, din cite am putut sa cuprind cu privirea, am coboI'll dear noi : ell, Carlo, avocatul ~i eel caruia i se spunca Toni. Si iar'liji intre timplele mele s-a pornit bataia accca scandaloasa de parca -a1' [i aflat acolo un uliu care voia sa scape dintre niste gratii. "Unde-ar putea sa Iie ? N-o Ii ramas in teen ?" . - Hei, ma striga Carlo! Ce tot 'te-nvii-Ii pe-acolo ? Toni mcrgea inainte ell avocatul ; Carlo dupa e.i. Eu abia imi tiram picioarelc. In Iata noastra se intindea un stuIari:;; si, de la 0 vrcme, 0 multimc de cai treeeau 12


-----13


intr-o parte si-n alta cu giturile intinse, inverzindu-si parul 2U rogoz. Mai incolo era a dunga alburie, ~i caii 19i dueeau boturile in aburul ei 9i Iugeau deodata inapoi. "Poate-ar Ii trebuit sa Ii rarnas cu ea" - ma certam in gind, Mi-o inchipuiam in tren, in vagonul aeela din urma, sinogura si trista, la fel de singura ¢ la fel de trista ca 9i in clipele lungi ale asteptarii ; si poate plingea, 9i poate nu coborise intr-adins, ca sa fie singura, Avusese nevoie de 0 schimbare de aer, intelesesem bine dorinta ei 9i:rni spu .esem : "Voi doi a sa ya lntelegeti. N-o sa puteti trai unul Iara altul. Veti gasi neaparat ceva nou, interesant In viata nu poti sa nu fii animat de un scop inalt, de un tel frumos care a Innobileze+sufletul''. In cele dinâ&#x20AC;˘.urrna trebuie Sa-9i dea seama Minodora di fericirea depinde, in prirnul rind, de ea. Acum insa DU intelegeam de ee n-a coborit. "Cum de n-arn prevazut ?,' Dunga alburie se latise, Caii sorbeau mereu din apa ei ~i se isca atunci Q fuga nebuna ; .herghelit de cai alergau inapoi, iar cei care intrau in ceata alba: pareau Sa-9l puna aripi. :ran i se opri, Sa mergem, 11auzii pe avocat. Si sa gHsim 0 barca. Uhu ! striga avocatul Iaciudu-ne cu mina .sa-I urmam. - Aici nu poat Ii decit 0 delta, imi spuse Carlo izbindu-ma eu pumnul In umar. Unda te gindesti ? Taiem nuicle si no taccm co, uri. Cu .co',ul se pot prinde si raci. Carlo era vcsol, irni vorbea mereu de pesti 9i de raci, de Iaptul ca pestii pot fi ademcniti eel mai bine dirnineata, in zori, cind sint Inca buimaciti de sonm, Eu II ascultam si mi-au venit in minte tot feJul de Istorii cu pcsti ; de pilda, accca in care se vorbca despre Iaptul di printre pesti, a carer mutenie devenise proverbiala, unii s-au dovedit a Ii adcvarati palavragii :;;-i ca savantilor Ie rama .esc de stabilit doar ce anurne 19i comunica ; sau aceea In care se povestea patania pestilor care rugasera pescaru l sa fie el conducatorul in lupta pe care-o dueeau de-atita vreme impotri va unditei., Am rut sa-i spun toatc astca prictcnului meu Carlo, sa-i intretin veselia cind, dcodata, rata lui se innegri, iar eu era cit pe-aci sa strig. Peste un smoc de rogoz plutea 9aJu1 violet al Minodorei. [esi ca a pasare si-l cuprinse cu bratele de dupa git: Carlo, te reg a nu te superi, vorbi ea repede.

,/


-- Nu Ic supar a, Carlo, i1 l'ugai si eu. ~i se intoarsc. -- Morgem aeasa ! Cu tine nu mai discut l ma sagcta Carlo cu 0 privire rea. In clipa aceea aparu avocatul. - Domnita cine e? se mira el ascunzindu-si tresarirea cu un suris blind. Dar Carlo nu-i lua in seam a inirebarea. Furia cumplita caro-l apucase i se simtea pina ~i in degete, carc-i tremurau nestapinite, - 0 sa te coste! bodoganea el. Stii ea mie nu-mi plac maimutareli de. astca. Macar sa-mi fi spu . De ee nu mi-ai spus ? -- Ei, mergeti sau l1U ? \TU avocatul sa linisteasca lucrur ile. oi ne intoarcem, puse see Carlo. - Unde si de ce ? se mira avocatul. iDea de la intilnirea noastra, avocatul manifestase 0 deosebita bunavointa fata de noi, dar acum, odata eu aparrtia Minodorei, e1 deveni de 0 amabilitate ~i mai ovidents. - Nu va puteti intoarce. N-aveti tren decit miine. Daca va face placere, sinteti invitatii mei. Ramineti 0 noapte Ia Montana 9i miine va conduc eu la gara. Nu, nu, refuza Carlo. - De ce, Carlo? indraznii eu. Pacat de drum ... - Cu tine nu diseut! q.'l.-am spus : M-am bucurat di te-am intilnit, ai putea spune di Slut un oaspets grosolan, dar nu mai discut. Mai bine ramineam la T-orino si beam "in. De ce_m-ai adus aid daca ~_tiaica vine si ea ? Nu injelegi di voiarn a fim singuri ? Asta e drum pentru femei ? Ell ma intorc ! Aeel Toni tras e eu urechea ~i paru sa se bucura de

Ii deslacu miinile

cearta noastra : - Daca nu mergeti puteti sa stati in gara ! l"!?ispuse el parerea. Avocatul izbucni in 1'15 : - Cum 0 sa. stea oamenii in gara ? Nu-i nici macar o sala de asteptare, Dupa atltea argumente, Carlo se-ndupleca : 15


- Bine, mergem, Fie ~i asa. Dar miine, se-ntoarse el spre Mindora, plecam inapoi ! Pornirarn. Mergeam pe 0 potecuta, avocatul inainte, Toni dupa el, iar in urrna Carlo si Minodora, el cu Iata intunccata si vocea taioasa : "Te-am rugat sa Iii serioasa ! De ce nu esti serioasa ? Ai f'i putut sa fii serioasa", iar ea putin chircita, ca un catelus care a facut 0 pozna si acuma era amenintat cu bataia, "Montana! 0 nazbitic si nimic mai mult, gindeam eu necajit tdiglnd cu coada ochiului spre Minodora si invinuindu-ma e-arn ascultat-o. Trebuia gasit altceva, altceva... Imi era limpede cii planul nostru se dusese de ripa, M-a cuprins revolta; simteam eu insumi ca acest Carlo Mequinez se purta ca un badaran. Cel mai bun lucru - imi spuneam - ar fi fost sa-mi fi vazut de treburi, sa fi terrninat scenariul, si in timpul care mi-ar mai fi ramas sa ma fi dus la Roma sau sa fi scri povestea mea cu cerbul impuscat. Era un cerb intr-o padure si vinatorul l-a prins viu, dar printului nu-i trebuia decit trofeul. Sau cea despre Ira, eschimoasa din Nord care a topit cu propriul ei trup ghetarii, sau cea eu generalul rarnas fara soldati, sau povestea lui Androcles, sclavul, adus intre suliti, de uncle fugise, si aruncat in groapa cu tigri $1 CLl lei... Si mal aveam 0 multime de romane abia chitate, iar eu bintuiam prin stufarisuri spre 0 insula in care nu puteam sa credo Nici Minodora, eram sigur, nu mai putea sa creada, f'iindca 0 vedeam cum mergea strinsa-n ea. 19i dadea desigur 9i ea seama di dragostea dupa care alcrga fugea mereu luata de vint., Singurul lucru ell care aveam sa ma aleg era imaginea acelei gari eu virful ei de sulita 9i' caii zburatorf. Ceva mat 111co10, stularisul se inalta ca 0 fisie de padure si, printre sabiile de papura, licarea 0 apa neobisnuit de albastra. Din cind in cind, dinspre ea batea un vintisor cald $1 palele treceau pe Iinga gene aproape sa le inchida. Pe masura ce inaintam, simteam tot mai mult toropeala, aveam chiar imprcsia ca adormisem. n cautai cu privirea pe avocat, dar pesemne ca 0 luase inainte prin stufarisul inalt ; nu se vcdea. Unde-o Ii insula? Si unde-s] avea el vila ae care vorbise ? Aproape ca motaiam ; picioarele im] erau greJ?, abia le miscam. lVI-a trezit acel Toni. 16


pcatc fi dccit em aparat

enervant car oricind ar putea seopului intreprinderii noastre. In clip-de urmatoare directorul imi prczenta ,cltiva oameni-rnasina. l\'I-am uitat adinc in ochii unui montanian. Erau ca 9i ai mei numai ca, In acele momente, ei se m19cau sub sprincene ca niste sfere impulsionate electric gata ~~.remarce irnediat orice greseala ce s-a1' fi putut produce pe banda rnlanta. Precizia ornului-robot era inspi;iimSntatoal'e. Examina ell insistenta fiecare fL5a stantata 9i cind in locul unde ar fi trebuit sa existe 0 '.fisura nu gasea nirnlc dadea drumul unci semnal de oprire de un verde inchis. Din spate, deservantul sau vedea acest semnal ~i inliftura Iisa gresita. Luera cu 0 iuteala uimitoare, fapt care Hicu sa. exclam : -- Dar cum rezista ? Diredorul imi zimbi din DOU CLl bunavointa, gata sa-mi dcclansa

ginduri

contrare

ma

cxplice ;

- Montanianul nu are alte preocupari decit operatia sa. Pe e1 nu trebuie sa-I intereseze nimic altceva decit sa 9xecuteceea ce i s-a ordonat, V-am spus ci:i poi urrnarim ca omul-masina ajunga sa fie capabi] nu numai efectueze toate operatiile cu iutcala fulgerului, ci sa 9i fie 'in stare sa reziste intocmar ca <;i .t:nCl:.9inabjne ingdjiHi. rata, se apropie dircctorul de unul diritfe rnontanieni, sint aici doua dispoaitivc pentru combustibil. Unul e penlru rnasina, celalalt pcntru montanian. E ideea patro.nului no trn, care nu ad mite pauze: 6inul trebuie sa se hraneasca, in plin efort, ca ~i 0 masina. Numai asa vom putea fi egali cu rnasirrile sau chiar Ie vorn 9i mtrece. 'I'otul e sa nu-i dam montanianului bataie de cap. El trebuie sa traia ca fm:a alte griji 91 mai ales fara griji sociale. La ~~ i-ar Io10s1 Sa se a1'r'ieste~ 'in treburile patronului? Menirea lui ([ sa 'fie un eiecutan.t ideal al operatillo'r". $i tinta aceasta poate 1i atil~ 11.1.fIP-ai ~ntr-.o liniste 9i supraveghere p'erfeda. .Preferam adlG~ 90-eaua dreapta .C;;i neteda pe care or-ice vehicul merge biite. De altfel, probabil ca ati obervat, tcate 90s01e1e noastre slnt drepte, Intr-o seara, daca va face placere, putem sa mergcm la 0 plimbarc. Si-a privit ceasul : . - Putem face acest Iucru chiar astazi intre orcle 6 -917. I-am multumit sincer pentru invitatie 9i m-am grabit sa ies, Il re1;inusem si asa destula vrcme.

sa

sa

27


In drum spi e casa de oaspcti, am simtit ispita sa dau o raita pr in oras, dar eram istovit, eu toate ca n-as Ii putut sa-mi cxplic de ceo Atunci cind scriam acasa sau pe terasa de la Torino nu obosearn niciodata in halul asta, desi mai Lot timpul cram inconjurat de un zgomot infernal. Acum in a traiam in mine: un soi de toropeala, care m~ ~mbia mercu sprc sornn : as fi dorrnit 0 zi )i 0 noapte far~ intrcrupere. .. : Mi-am adus insa aminte de invitatia directorului si am d schis sertarul sa iau 0 tableta dintr-alea date de Toni. De obicei, nu-mi placea sa ma droghez. Mal curind a9 tras pe gH un pahar cu vin, dar, in Montana, nici nu s-a auzit de 0 astfel de bautura. Nu Ie-am gasit. Cutia nu mal era la locul ei. '['ineam minte ea <? pusesem intr-un bereanel, Iar borcanelul lntr-un serial'. Cu putin inainte de aceasta Intirnplare. constatasem ca stirnisem cuiva Un teres deosebit lata de persoana mea: ma insotea ca 0 umbra pe strazile orasului, avind grija sa pastrezc 0 anumita distants. N-am izbutit sa-mi vad urmaritorul la chip, asta 91 din pricina ea se intretaiau mereu, inainte 9i inapoi, pereehi de montanicni. Imi dadeam Iimpede seama ca urmiirjtorul TIU era montanian, ci un individ dinafara, in orice caz, daca ar Ii fost. montanian, n-a9 1i avut cum sa-I observ, intrucit, cum am mai spu , montanienii ~manau perfect unii cu aWL Unde putea fi entia cu tablete ? Pentru 0 clipa, m-a batut gindul cii s-ar fi putut sa fi intrat in camera mea si sa-mi fi cotrobait prin lucruri. Nu era cxclus, fiindca ceva mai tirziu am zarit borcanelul aruncat, in cioburi, pe pietris. M-am tirit in genunchi ~i ani prefirat printre degete pietricica eu pietricica. Spre norocul rneu, sub un ciobulet, am gaait 0 tablets si 9m inghiiit-a. pe loc si am alergat apoi sa beau un pahar c11 apa. Inviorat, rni-am pus costumul eel nou 9i m-am indrep: tat spre casa directorului. In drum, mi-a venit ide a sa ma abat pe la prietenii mei. Voiam sa-i iau cu mine, dar i-am gasit elm mind intr-un hamac si am iesit usor, c;31-

fl

in-

cind aleca

c1.1

virful

picioarelor. (CONTINUARE

28

iN NUMARUl

VI/TOR)


Aventura pe fluviul de hidrogen de ROMULUS BARBUlESCU

~I

GEORGE ANANIA

(Urma re din

numarut trecut)

Cind "Anteu" a mai avul eam 0 oro de mers pind so aju'lge in zona de unde fusese ernis radiosemnalul, [ocqtoarele au descoperil in spcjiu un corp a corui imagine au proiectat-o pe ecranul directional : e 0 ostronovc, dupe oporen]e stroine, si cu mult mai mare dedt oceec a pdmintenilor, plutind ?i ea in derive, minato 10 intimplcre de curentii fluviului de hidrogen. .Epovc", 0 cclifico roboiul โ€ข vorbitotv s] adevarat, dUJ10 felul cum se rasuce?te inertc, in veia cirnpur ilcr ce binluie spotiul galactic, nu e decit 0 epcvd. Heino ?! Vlod s-au csteptot so lntilneoscd, 10 izvorul semnaielor, [iin]e rationale sau un produs al cctivitdtii aceslora - poate un laborator de cercetare r poole door 0 stotie outornotc -, oriee in afaro de cstronovo ,Sยงia, lntr-o situcjie am de teribil cserndnotocre eu a lor. Heino, carUJC! frica nu i-a trecut cu tolul, ineo mai bcnuie o CUI50, cu am mai m.ilt cu cit strdinii par cu descvlrsire Iipsiji de posibilitoteo de misccre, iar caplatarul gravific al lui .Anteu" a adus 10 bord alte patru cris!ale pescuite pe drum. Nu cumva, se intreaba galaclonaulul, echipcjul epuvei C1 urmori], prin radiosemnale, sa ne atraga aiei eu un anume scap? Oricum, intre "diamante" ?i cceosto epcvo exisld 0 legaturo evidenlc, chicr daco n-ar fi de luat in eonsiderore decit prezen]o lor in ocelosi sector 01 fluviului. $i care alto sa fie legolura ? Pominlenii s-au oprit 10 0 distanla cprecicbilo de necunoscuji. Investigatoarele nu de'ecteczc in nava vecind nici 0 urrno de mclerie orqcnicc. Dcr mai poti so stii ee forme trnbroco vio]o in Univers? Sisternele de referi:1!o ale Terrei sint, acum mai mull decit oridnd, relative. - Ori ov murit cu torii, de Foorte mult limp ..., se incumetO Viad !a 0 explicotie. Asta inseornnc co aslronava vine de lare deparie, de la antipodul Galaxiei. Or: e 0 ncvd cutomcto. - Cred cc-i cazul, intli de toale, so fim clt mci prudenji, il inlrerupe Heino. Nici unul dintre noi nu poate ghici intentiile celui1O:t. Vezi ? Ei romin in expectcfivc. - Foarte bine. So Ie intindem mlric. S(gur au nevoie de cjutor, de vie me ce sint intr-o situctie mai proosld dedt noi. Avem dotorio ... - Nu uita co pino acum n-om intilnit niciodcto alte Fiinte ratio. nale Problema contactului intre lumi diferite ... - Prostii l De 10 0 onurnitd trea!1la a dezvoltcrii, civilizcriile proqreseczo in sens convergent. Oricite forme particulare or tmbrocc, lumea ratiunii e una ?i indivizibilo. $i 1o urma urmei priveste c ostroncvo : n'J difero pren mull de "Anteu". 29


- Bun. Si ee propui ? - Ma due 10 ei cu rochelo cuxilioro. Door trebuie so avem initio+ivo prirnului pas. Altfel riscnm so rominem oso ani in sir, vezi bine C6 ei nu se grabe5c so dea semne de viola. Desi continui so susjin co nu existc oorneni I" bordo - Romii aici. Ma duc eu. Vlcd face 0 misccre de lmpotrivire, dOT Heino nu-l ia In 5eO:110. Incepe 50-~i dezbrace costumul de interior, co so-;;i puna sccfcndrul astral. , - 1.0 cscultd, intervine Vlcid hotcrlt, laso actele de bravura! Ma iei ~i pe mine sou raminem aici cmindoi. - Ramii tu singur. E nevoie so steo cinevo pe ..Anteu", '50 fie pregatit pentru orice. Chiar pentru fuga. Pe urrno nu trebuie so ris-' com ca 0 intensificcre a cimpului gTavific so ne fure nava .de sub nos. Cu racheta ouxilicro n-om putea-o ajunge din urmd. Am dreptote. $i olege riscul -pentru co se simte vinovot de ovorio Iui .Anteu". N-m rornine 10 bord nici in ruptul capului, nsn co Vlad n-ore tnco+ro ?i se supune. Poate -co e ?i mai bine astfel vo interveni mai eficient in caz de pericol. $i desigur un anumit grad de pericol existo. Rcchetc se desprinde de nova-mama 10 scurro vreme ?i in::et, cu infinite preccutii, incepe so deo 路tlTco-ole coiosului venit din necu-noscut. Pe ecran, in fata lui Vlod, .se deruleozd tmagini ale cosmonovei 路st.raine. - 0 sport!Jra in blindaj ! Ii atrag'e ate~J Heino. Acolo, catre proro. - Urma ciocnirii cu vreun mereorit. - A~a soar spune .. ind?ferent ccre-i cauza opririi motoarelor ?i ce drnmo 5-0 inthnplat cu echipajui, caiatoria in derive a navei Irebuie sa fi fast 0 cdevcrotd odisee, - Nu-mi dau seama, rdspunde Vlad, rlor nu opurfi so-si moi termine Irczo. P-e bordul colosului se oprind siruri lungi de proiectome, lurnintndu-l co ziua. Sernnalui radio e ~i ei reluat, 10 intervale focrte scurte, co 0 chemare holucincntd - soar pdreo co cineva dindu-itrul vehiculului cosmic, ori tnsusi acesta, vreo so spuno un anume lucre, de. neinteles pentru pomtnteni. - Venirea mea Ii olerreczo ! observe Heino agitat. E 0 ma~ino, 0 simpla mcsinc ! could Vlad 50-1 linisteosco. Oamenii or gasi mijloae-e mai odecvcle. .. - Masino? eu ati! mci rdu, N-o so ne putern intelege. ln+ru 1n novo si-orn so vdd eu. - Siai ! strig<i Vied. Nu se poate ! Heino a cdzut prcdo complexelor spcimei ~i vinovd+iei, cnre-] imping -mplccobil spre un act nebunesc. Prietenul coure un ultim argument so-i onreoscc, se gim:le~te cu un efort disperat. Om nu, nu-i nevoie. Co lmpinse de resor+uri inviz.ibile, +lcncurile c.olosului se deschid, asemenea pelalelor unei flori monstruoose . Sub ele se oprind aite ?i olte proiecronre, iar rniscoreo oceosto ?i novclo luminii II paroliz.eaz6 pe Heino, 11 fc ; sa se retrago instinctiv. $i iata co prin deschizoturi prinde so se ceo rn-a co 0 pulbere argintie, il11p(a~tiindu-se lenes in valuri circulore, tot mai .strinse, 0 r

30


ceoja ce imediat dupe lonsare devine foorle densd, a plnzo irizolo in continua agitajie. - Cristole ! uria Heino, a ccrrui rocheto e invcdcto de corpuscuIi; orqinrii. V 1'Cld, UfT nor de crista [e ! - Vino imedict inopoi ! - Nu moi inteleg nimic. Eu... - Tna.poi, Heino! Pino nu se lipesc de rachelO ~ Deci asia era ... Pulbereo v5zuta de Vlad e a aglomerare de cristo!e. lor cstroncvc, faro echipo], este depozitui ccestorc. La operijio rocherei auxiliare cr p.aminteni/or. automatele a.u corncndct lonscreo inca rdHu rii. Pocte cO sint defects, pocte, dimpotrivc, simolo sosire a unui vehicul so conslituie pentru ele semna/ul de cctiune Cine s+ie, rdspunsu! exad? Constructorii, numai ei, desiqur. - Afurisitele ! Bine co nu se iau dupo mine! Bine c5 n-ai opucc: so intri, sa te trezesti prizonier. Cum iti mai venaorn in ajutor? - Se vede co am avut si eu noroc 0 datil... Prin spdrluro produso in掳 blindajul epavei, continua sa ded.rco Vlad, dtevg "diomonte" au secrpat ofaro. Ast.a-i singura explicctie plouzioilo a prezenjei lor in fluviul de hidroqen. - Grozcvo descoperire, nu? -"- Tot ce-mi doresc e s-o mai pot relata cuiva ! face Heino. Pregate~te-mi plotforma pentru cuplare! Tu ce rost crezi co au loote astea ? - Stiu nurnoi co bietele automate nu reclizeozo inutililotea eforlului lor. - Asto 'doco ou fast programate so evacueze cristalele la cpcri[io unei nave ... - Tofusi, in ce scop au fos+ ele construile? sa osiqure un mediu prielnic viejii, dez.i.ntegrlnd otomii din spa[iul tnconjurctor ? a ipoteze. Sau so pregateasccr materia prima pentru 0 industrie la sccrd cosmico s So croicscc un drum caire miezul incandescent IJI plcnetelor ... ? Colosul a fosl un- mljloe de transport路 cu posibilitati proprii de ocjiune. S-a ralaeit de convoiul de nave al expediliei, a fest smuls- de explozic vreunei stele dirr opropiere, a pluti] bezmeric ani In ~I( mil? miliocne?- - ctjungind ca prin minune cici, nevatamat, prea pujin vatamat. Automatele lansau semnalul de recunoostere., Da... Costele de nisip, ipoteze!e. Ginduri ~i-qtli, nu Ie ;-JQ.tidovedi. Racheta coboorc pe plcrforrne, cirligele de euplej 0 oncoreczo solid. In jurul navei de alaturi [occo in lumina grindina ciudc+eior cristole. Grcuntele desfac membrane delicate si fabr'ca de zor, eu splendida nevinovdjie a unor mcslni, ornestecuri de substcnte, dssovirsi] de inutile amestecuri de substcnje. Proiectocrele prescro norii cu feeriee sclipiri mulrlcolore. Inutil ? Totul so fie inutil ? Spectccolul cces]c rezervat numai si numai oamenilor ? .Anteu' se va depdrto, sa se ferecsce de otccul aces tor mcsinieristale. $i va rataci ici-colo, in csteptoreo unei destul de nesiqure solvdri. Colosul in schimb are so fie mistuil de propria lui tnccrccIura, careia, 0 data scapatO de sub control, are sd-i cede sigur victirnc, Ultima mdrrurie a existenjei lui: vot fi cele einei crista Ie copturate de pornlnten] ?i filmul cventurli aces/arc. 0

31


*

Tn afara astronavei norul galactic se leagono moiestuos, imit1nd docil, dol' in sens invers, ea o. oglinda rnirifico, leganqrile complexului aparat. Mi$carea e greu .de urmorir de la 0 elioa la alto, dar dcco esti atent observi pe ecron; la intervale de eiteva cecsuri, co stelele din apropiere si-cu schimbat pozitio. Heino $i Vlad ,Ie privesc tot mci indelung, cuprinsi de cceeosi mutd resemnare. Nu mai cred co vor fi salvati. Din clnd in ctnd se due lmpreund so controleze cristalele, ccurn inoFensive. N-au ce sa-~i spuno. 5e intore 10 fel de taculi in sola de observojie. Monotono, vocea outomatului lonseczd mereu si mereu oceleosi apeluri : " - .Anteu" I... Vorbeste "Anteu"!. .. Repetc]i semnalul. de recunoastere ! ~i nop]i fn $ir cuvintele i~iiau zborul de 10 bord ~i pier faro r dspuns. - Crezi co ... ? deschide gura Heino intr-o secrc, dornic so mai schimbe doud-trei vorbe cu celdlclr. - Nu cred, bornbone ursuz Vlad, urmcrind pe ecran traieclu! derivei. - Nici eu. - Perfect! Atunci du-te ?i te culco ! Ii reteczd grosolan intenlia Vlod. - (are ti-e ultima dorinto ? continua cu cinism- Heino. - So te-cud sforcind ! ii rospunde sponton Vlad, tot mai aienf 10 ce se petrece pe ecran. Tn jurul unei stele cltevo .puncte lurninoose. Sate!iti ? Ti vine so zlmbeosco. Viseczo permanent 10 0 lume

'ne

necunoscurd.

-

Noapie

buno, ipohondrule ! Am so te-ndop de gutui! Poote-ji trece!

cu com pot

moi

Tn clipa dif uzoore :

cceeo

un glas

bdrbdtesc,

gray

~i calm

0

soptamlna

prinde

vioja

nu-

din

Alenjiune. "Anteu"! Am reception at apelurile voastre! Aici de intervenjie ,,(oanda" P 23. Va inlerceptorn peste 11 ore. Arentiune, .Anteu" ... - Noapte bund ! ii ureczd Vi ad lui Heino $i se cplecco stlnjenit -

racheta

dccsupro

de comondd . pe emisie directc ! striga Heino nelncrezotor. - Daco mai poti vorbi, lnceorce tu, sopteste ragu~it celciclr, Se lcsd pe spate in fotoliu. Tnchide ochii. 11 aude pe Heino C;Jm se precipiid so raspunda : - Aici .Anteu" ! Aici "Ar.teu"! Am receptionct cornunicorec ! Va osreprdrn ! ...:. Bine cO mai overn compol de gutui pina alunci ! morrnoi Vied . -

pupiirului

Comureczo

com onopodo.

Sa chinuies!e

50 zlmbeoscd.

s rr n s r r

l~TiJ)iIl'Ui

exc('u/at

la Combinatul

poligrafic

"Casa

Scin(cij"


CPSF_411  

I . VASILE BARAN ! ! -

CPSF_411  

I . VASILE BARAN ! ! -

Advertisement