Issuu on Google+

-ş/l

i


ADRIAN OPROIU T I M I Ş O A R A

CONCERTUL IMPERIM DU!VilTRU

L E S O V I C I

T U l C EA

PERNA

:i


Tema cu varîaţîunî După cum ani iinunţut niiti do i i H i l t î n t r - o p o ş t ă a rediic'ţioi, povestirea „('on<erliil imperiul" a Jiii Adrian Oproiu şi „ ( i r e l a " de U u m i t r u L e s o i i t i au aceeaşi t e m ă . Ambii aiit«>ri î n s ă au r e u ş i t să c r e e z e o a c ţ i u ­ n e d i s l i n c t ă şi s u r p r i n z ă ­ t o a r e şi să d o \ e d e a s « ă o V'iziuiu* originală. Or, l i M ' m a i a c e s t UK i ii a m v r u t să i l u s t r ă m prin p u h l i t a r e a («-lor d o u ă p o ­ v e s t i r i : inepui/.il>ilitalea inierioară a fiecărei tej n e ş.C.

C o l e c j i a „POVESTIRI ŞTIINTIFICO-FANTASTICE' edUafă de revista

ştiinţa • iehnica Anul XIII

15 iunie 1 9 6 7

ADRIAN

OPROIU

Născut hi anul 1932, în oraşul lui Biâncuşi, unde co­ loana infinitului Îşi dă inlilnire cu poarta sărutului, la masa tăcerii, autorul po­ vestirii de iată urmează şi termină cursurile liceului «Tudor Vladimirescu". Pleacă la Timişoara, unde urmează cuisuiile Facultăţii de medi­ cină generală, la terminarea căreia se întoarce în regiu­ nea natală, unde îşi începe ucenicia de medic. După un timp revine în Banat, unde continuă ca me­ dic de circumscripţie rurală şi mai apoi urbană. Pasionat cititor al tuturor genurilor literare, încearcă el însuşi cîteva poezii si mai apoi proză. In ullimul timp s-a dedicat cercetării ştiin­ ţifice medicalt, •'' ' M' terminînd /ucroM" îşi propun»

id

avind p» MflKi alte prolt^ '

nu

li'

iiliitnu,

<'•> lucru

şi


ADRIAN

OPROiU T I M I Ş O A R A

mCERTlIL IMPERIA I. Ascultam ullimele acorduri ale Concertului imperial. Chiar p e n t r u a u u l 2044 c o n s U l u i a u n e v e n i m e n t . M a i întîi, p e n i r u ( ă e r a p r i m u l c o n c e r t d a t d e u n r o m â n p e L u n ă , iai- a p o i p e n l i - u (A e r a e m o ţ i o n a n t să asculţi cimi, pe calea undeloi-, din spaţiile siderale Iţi r e v i n e s u b l i m a m u / i c ă a lui B e e t h o v e n . Il a s c u l t a m p e C ' o r n e l I'opescu, terminînd cu brio primul său concei-t din altă Hune. A p l a u / . e l e c a r e a u \ i r m a t m i .s-au p ă r u t l i r e ş l i p e n i r u t a l e n t u l si p e n i r u curajul său. M ă g î n d e a m ce b u c u r i e t r e b u i e să-I c u p r i n d ă p e p i a n i s t în aceste m o r n e n t e . V e d e a m b u c h e t e d e [lori, culese d i n sei'ele d e p e L u n a , ( a r c î m p o d o b e a u b r a ţ e l e celui c a r e a d u s e s e o solie p ă m î n t e a n ă r o m â n i l o r din colonia selenar-ă Bucureşti. S o c o ­ t e a m emisiunea terminată, cînd deodată aud o voce : — T r a n s m i t p r i e t e n i l o r şi c u n o s c u ţ i l o r u n c a l d s a l u t . M ă simt b i n e . A i c i e u n p u b l i c l a f e l d e e n t u z i a s t c a şi c e l d e l a n o i . M i i n e v o i r e v e n i . P e m ă m i c a şi p e c o p i i îi s ă r u t d e o m i e d e o r i . Mîine. Deci mîine soseşte. Desigur că mîine o m u l ţ i m e de oa­ m e n i v o r u m p l e r a c h e t o g a r a d i n B u c u r e ş t i şi-1 v o r p u r t a î n t r i u m f p e t e m e r a r u l a r t i s t . C e e m o ţ i o n a n t v a fi ! Ş i e u m - a s d u c e , dar m î i n e s î n t d e g a r d ă la u r g e n ţ ă şi n u p o t l i p s i . S î n t s i g u r c ă o s ă - m i p a r ă r ă u ! C u g î n d u l a c e s t a a m a d o r m i t . A fost o n o a p t e c u m u l t e vise, p r i n c a r e deseori, alături de zgomotul astronavei, au/eam acordurile „Imperialului". M - a m s c u l a t m a i d e d i m i n e a ţ ă decît d e obicei, cu d u r c i c de c a p . M - a m b ă r b i e r i t , m - a m î m b r ă c a t şi a m m î n c a t c u gîndurile d u s e a i u r e a . F ă r ă s ă - m i d a u . s e a m a , t i m p u l .se s c u i s e s e ş i a m ajuns p r i n t r e u l t i m i i la s p i t a l . C u n e r ă b d a r e a m t r e c u t p r i n r a n u ^ i a d e d e z i n f e c ţ i e , d i n f u g ă m i - a m î m b r ă c a t h a l a t u l şi a m p n i n i n s t;răbit în incinta spitalului. — V ă r o g să m ă .spun c î t e v a c u v i n t e .

scuzaţi,

domnule

profesor,

... a m

i i u x r i ;ii

— N u e n i m i c . dia?4ă G h e o r g h i a d e , ai s ă - m i s p u i a l t ă d a t ă d e c>e a i î n t î r z i a t , î m i r ă s p i n i s o p r o f e s o r u l M a r e ş ş i m ă p r i v i u n . m o ­ m e n t c u o c h i i l u i b l î n z i , d a r p ă t r u n z ă t o r i , î n t i m p < e i x ' b n z e îi în [lori u n z î m b e t . Şi astfel v i z i t a a î n c e p u t să dt'cui'ga normal. H e c a r e pat avea înregistrat electronic toate analizele de labora­ t o r n e c e s a r e , p r e c u m şi t r a t a m e n t u l a p l i c a t . D e a l t f e l , c h i a r eu


Verificasem cu date de ele. tă

o

zi

înaTii'e

maşinile

— Sînt mulţiimit de dunuieala, îţi i u b e ş t i bolnavii.

— ptmsei

Socotesc că-mi cu modestie.

lac

numai

şi

<^\,i •! i l ; i ! c a

do torc

(ialorin,

i'c/ultalelor

(ilu'or^hi.ulc.

dommile

Se

ijrofcsDr,

— Ei lasă, lasă. A c u m , la vîrsta m e a , c r e d c ă - m i CC e d a t o r i e ş i c e - i e n t u z i a s m ş i ( . o n . ş t i i n c i o z i t a t e .

vede

ii r ă s -

pol d a

scamă

E d r e p t c ă - m i p l ă c e a să m u n c e s c în această clinică utilai ă m o ­ dern, d a r tot atît d e drept e că o par te d i n dragostea faţă d e bol­ navi m i - o inspir-ase el, profesorul M a r e ş , d i n m u n c a lui d c o viaţă î n t r e a g ă . L - a m p r i v i t p e b ă t r î n u l l a c a r e o c h i i , m î i n i l c şi f r u n t e a r ă m ă . s e s e r ă t i n e r e şi a m fost c u p r i n s de admiiaiie. Ani Liîndit p e n t r u o clipă că poale a ş a a r a t ă şi p i a n i s t u l p e raic-l asi u i ­ tasem aseară. O c la u n pat la c c l â l a l l , d i n i r - n n s a l o n în a l t u l , aici d i n c o l o o i ' e l u ş a r c ' şi a m l i c e u l i n i c v i s i u ţ o a l ă s e ( J i a . : şi am

— C e cazm'i a v e m pentru •— O z i s ă r a c ă , d o m n u b — C u m poţi să ziua n u este încă

un

sfat,

a/i. Gheorghiade? prcjtcsor.

spui as'a ? termiiiatâ.

După

cile

şlin,

azi eşti

de

gardă,

— A v e ţ i d r e p t a t e , d a r c u s p e i - c a v o i fi l ă s a t i n p u c . . Ş t i ţ i d e t e r m i n a t l u c r a r e a i n l e g ă t u r ă ( u p r e p a r a t u l i)4:!7. —

A ş a este.

Spune-mi

in ce s ' a d i u

te

afli?

Ş t i a m c ă p r o f e s o i u l u i ii p l ă c e a s ă s e pi-efai ă a n u ( u n o a ş t e d e s p r e c e e v o r b a p e n t r u a - ţ i lă.sa i n d e p e n d e n ţ a a: l i v i l â ţ i i şi a K î u d i r i i . D e a l t f e l , e l e r a î n l o l d e a u n a p u s l a p u m i şi l a c u r e n t c u J u c r ă r i l e n o a s t r e . II i u b e a m m u l t şi i - a m f ă c u t jocul, prefăcind u - m ă c ă - i d a u l ă m u r i r i l e pe c a r o m i l e c e r e a , c a şi c î n d e r a v o r b a de n o u t ă ţ i p e n t r u diiisul. — Experienţele pe animale făcute socotesc că m a i sînt necesare probe. — D o m n u l e profesor, e.-^lc a s t ă z i h o t ă r î l s ă f i e —

De

Pentru

ce

Explică, vă

crezi că

asta, vă

C u m le poţi

explice

şi M a l a d i e

îl

întrebă

rezultatele

au

reuşii,

dar

in d i s c u ţ i e .

Ion

zîmbind

profe«orul.

recerebrării

sînt

de aceste

adevărate. te

acuzaţii ?

recunosc

m ă

întreabă.

vinovat !

ascult.

— P e scurt, a m decerebrat o m a i m u ţ ă , d u p ă care B u p r a i e ţ e d e s e c ţ i u n i l e - a m l i p i t c u p r o d u s u l 04;!7. -

Ş i ?

Şi

maimuţa

trăieşte,

tinde

spre

Voi termina

lucrarea

încă

iunu

cele

două

vindecare.

— D a c ă î n t r - a d e v ă r v e i reuşi, prc^paratul t ă u vn primul anestezic s a u d e primul antibiotic. Nuni n u ţi-o ia alţii î n a i n t e , d e o a r e c e , d u p ă cile ştln, t a r e experimentezi în acest domeniu. —

maimuţei.

Ion. apăra

—- A c u z a ţ i i l e gaia

doctore ?

ascunde

acum

le rog !

Sînt

se amestecă modest.

pînâ

acca.'tlo.

fi n l f l t i i r i d e -.să nrul


Bine,

dragul

meu.

laţa

blocului

Ajuns în lucrăm.

operator,

ne-am

pregătit

şi

am

ineeput

II. A m t e r m i n a t d e r e v i z u i t şi u l t i m i i b o l n a v i . S f î r ş i t u l conti-avizitei m a r c a s f î r ş i t u l o u l i g a ţ i i l o r m e l e o f i c i a l e şi p r o g r a m a t e . l)e aici î n c o l o î n c e p e a ş t e p t a r e a . D o r e a m a t î t d o m u l t să fie lirnşte. L u c r a r e a m e a î m i d ă d e a d e s t u l d e m u l t e g î n d u r i şi î m i i r e a ' h i a r o s t a r e n e r v o a s ă . A b i a a j u n s î n c a b i n e t , m i - a m ş t e r s f r u n t e a şi a m răsuflat u ş u i a l . A m p r i v i t în j u r m u l ţ u m i t că toate l u c r u r i l e sînt l a locul lor. M i - a m a p r i n s o ţ i g a r ă şi a m t r a s u n f u m a d i n e , u i t î n d u - m ă p e f e r e a s t r a c a r e d ă d e a î n p ă r c u l e ţ u l d i n f.iţa s p i t a l u l u i : o m u l ţ i m e colorată se mişca fiecare în sens invers. Copiii erau o c u p a ţ i d e v e ş n i c u l viciu al t u t u r o r v î r s t e l o r ; băte£iu m i n g e a . Am p r i v i t l a c e a s . E r a o r a c i n c i şi j u m ă t a t e . A m s u n a t . S o r a a venit repc'de. — mai —

Te tare.

rog,

Imediat,

soră,

fii

drăguţă

domnule

doctor.

şi

I ' î n ă la s o s i r e a c a f e l e i m-am ie1cv:zorul. U n timp a m ascultat :lală

emisiunea

s-a

fă-mi

o

aşezat absent

cafea

pe pat muzica

mare

şi

cît

şi a m deschis unei oi-cheslre.

întrerupt.

— Dragi ascultători, anunţă crainicul, peste cîteva minute v o m t r a n s m i t e c3e i a r a c h e t o d r o n n . U p r i n i p a ! f e s l i v i l a l e a s o s i r i i n ; ce-1 a d u c e p e p i a n i s t u l C o r n e l Popescu. la

D a , p i a n i s t u l ! U şi u i t a s e m . C e b i n e ! C televizor. M u z i c a se î n t r e r u p s e d i n n o u .

'

îl

voi

vedea

— Dragi a s c u l l ă i o r i , d â n \ l e g ă t u r a c u rac Iic i o j r o m u l princi­ pal... In c u r î n d v a al.i'iza astronava „Bucureşti". Cosmodromul e s t e p l i n d e o m u l ţ i m e d e o a m e n i , d e z î m b e t e şi d e f l o r i . —

V-am

Mulţume.sc,

adus

( al

c.ua,

punc-o

domnule pe

masă

doctor. şi

eşti

liberă.

— Dragi prieteni, spuse în c o n t i n u a r e v o c e a crainicului, în acest m o m e n t se apropie... La orizont a p a r e u n p u n c t care creşte tot m a i mult. Este, desigur, c o s m o n a v a . L u m e a se agită, cosmon a v a e m a i a p r o a p e , tot m a i aproape... Se î n l î m p l ă totuşi ceva cm-ios, n a v a face o mişc;are d e rotaţie, î n c e a r c ă să se r e d r e s e z e , apei... G l a s u l c r a i n i c u l u i s-a î n t r e r u p t , d a r d u p ă c î t e v a clipe s-a au/ii din n o u : Dragi ascultfitori, în cursul aterizării s - a u prodn.,; unele dcfc'ţiimi. V o m reveni cu amănunte. .Şi d i n n o u m u z i c a m i - a u m p l u t î n c ă p e r e a . C o i n c i d e n ţ ă s a u d a r se cînta „ I m p e r i a l u l " . D e o d a t ă telefonul î n c e p u să sime. r i d i c a t r t v e p l o r u l g r ' ă b i t şi c u p r i n s d e o t e a m ă nelămurită. •— C l i n i c a vă

de

nu, A m

vu'gervţă ?

— D a , la telefon p o t fi d e f o l o s V

doctor

Gheorghiade,

medic

de

gardă.

'''

— L a tj'leion i n g ' n c r Vasiliu din C o m i s i a intornaţiona curităţii zborurilor cosmice. La aterizarea unei cosmonav loc u n a c c i d e n t . V ă t r a n s m i t o r d i n u l să fiţi p r e g ă t i ţ i c u t o a t e c a d r e l e .


Veţi pi imi eîteva cazuri g r a v e c a r e v o r necesita i m e d i a t a v e n ţ i e , î n d a t ă v o i v e n i şi e u . V ă r o g p o r n i ţ i l a a c ţ i u n e . —

D a , bîiguii,

a m

dv.

inter­

înţeles.

A m a ş e z a t r e c e p t o i - u l şi a m p r i v i t a i u r i t s p r e t e l e l o n . C o s n i o r a v a , pianistul, accident, n u m a i înţelegeam nimic. . \ m declan.şat semnalul d e alarmă, a m transmis către toate serviciile: — Fiţi gata, intervenţii.

avem

cazuri

urgente,

totul

tie pregătit

pentru

M i - a m îndi'eptat grăbit paşii spre blocul operator pentru a m ă p i e g ă l i , d a r , a j v m s a c o l o , m i - a m a m i n t i t c ă a r li t r e b u i t s ă - l d i e m ş l p e p i o l e s o r u l M a r e ş . M - a m î n l o r s î n c a b i n e t ş i a m v r u t .să t e l e ­ f o n e z c î n d u ş a s - a d e s c l i i s şi î n p r a g u l oi a a p ă r u t î n s u ş i p r o f e s o r u l . — — timp tare

Domnule

prol'esoi-.

iŞtIu, d o c t o r e . d e pierdiil.

A m p l e c a t . I'e n-o mai dorea

\ i)iai

voiam să m ă

i olţ\iI m e s e i nimeni.

să... chemi.

.Ac n m

rămăsese

o

vino,

ceaşcă

căci do

n-avem

taica,

pe

III. în ciu'toa interioară a aterizat im elicoplei-. Din aparat s(> dcsprinseră imediat umbrele albe ale brancardierilor ( a r e ii l i a n s p o i l a u î n l i n i ş t e ş i c a d e n ţ a t p e r ă n i ţ i . 11 p r i v e a m p e d o c t o r u l M a ­ reş. N i m i c p e faţa lui n u a r ă t a nelinişte sau n('i\()/ltale. doar n i î i n i l e i s e f r î n g e a u n e p u t i n c i o a s e , m a ş t c - p l a i c a nc< u n o s t u t n h i i . lată-i în faţa n o a s t r ă p e cei o p t c o m p o n e n ţ i ai echipajului <osmoriavel. I m e d i a t profesoitil î n c e p u să-i e x a m i n e z e rapid. — Merge la etajul I — f i x e a z ă g h i p s u l şl r o v i n o I —

înţeles, domnule

fi-actură

diiblâ

de

tibie...

Malache,

profesor.

— Merge în sala I d e operaţie. Pregătiţi pentiu i n l n viMilie, d e t e r m i n a ţ i g r u p a s a n g u i n ă şi a d m i n i s t r a ţ i s î n g e i n t e w i a l , p r e g ă ­ t i ţ i p l a s m ă şi a p a r a t u l d e a c ţ i o n a r e c o r d - p i d m o n . . . T r a n s p o i t a ţ i l a salon în rezerva 14. H ă m î n e î n e o n t l i u i ă obseivaţie. V'asilescu l ă m j n e c u el... t r a n s m i t e p r i n l e l o l o n l a s a l a d e o p e r a ţ i e starea bolnavului... Şi astfel, r î n d p e l î n d , în d e c u r s d e c î t e v a m i n u t e , bolnavii sînt dirijaţi spre locmile i m d e trebuie să primească ajutorul n e ­ p r e ţ u i t c a r e s ă le r e d e a .sănătatea şi v i g o a r e a . A u m a i r ă m a s d o a r doi. P r i m u l , u n b ă r b a t d e 30—32 d e a n i , al c ă r u i c o r p e r a plin d e s î n g e , d a r a c ă r u i f a ţ ă i n t e g r ă c o n t r a s t a c u f a ţ a ( ci\ii d c - a l d o i l e a , c a r e a v e a n u m e r o a s e leziuni — p r o b a b i l fi:acturi i r . i n i c n e , h e m o ­ ragii întinse cerebi^ale. — Ş i c u a c e ş t i a d o i c u m r ă m i n e , d o m n u l e p r o f e s o r ? .se a u z i o voce din uşă. Absorbiţi d e m u n c a noastră, n - a m observat că î n ­ t r e t i m p p ă t r u n s e s e în c a b i n e t u n b ă r b a t î n t r e d o u ă vîrsie, u r i a ş şi b l o n d . A m r i d i c a t c a p u l ş i a m p r i v i t . M i i - a i e a c a r e m i s e z u f,!ave,» p e f a ţ ă l^a f ă c u t p r o b a b i l s ă c o n t i n u e : —

Nu vă supăraţi

dv. Sînt inginerul ateste c a z u r i .

că a m p ă t r u n s

Vasiliu

şi

a m

fost

făi-ă

aprobare

însărcinat

si

în mă

sanctuarul ocup

de


Îmi

pai'e

rău,

domnule

în aeesle condiţii, dar, te

simţi —

cu

riniciiiul ? a

Mulţumesc

după —

Vîrsta

problema

nu

care

ţi-a

te-a

din

di'eapla

aproape

făiă

nici

craniu

de

neşters

decare

a

— este ne

în

nevătămat.

din

mea,

Nu

era

cum

cred, Cît

observaţie Am

spre

aşa

pilotului.

raţii.

doar

gîndurile Aveţi

Cînd

saţi

ta

ţie,

la

nu

discuţiei

rudele

informa Vă

la

cic'iuri.

i-a

rămas

foaile

grave

nu

are

şansele

urme

de

vin­

să e

spun

pilotul

navei,

pe

marele

artist

înaintea

văd.

mers

mai

sfîrşit,

telefon

la

putea

face

ţinuţi

fie

ceva sub

sală.

ne

domnea

'I'anipon... cu

pregătim

o

linişte

Treci

dublu

nod.

gîndeam

este

ce v o m

pe Am

penti-u

ope­

profundă

transfuzie. impresia

care

Dozez

nu-ţi

aceasta

că, în sînt

sosit

carcM

de

afară

acum

mulţumesc

face

ar

de

.sta

cât-i

ţigările.

în cazul

Popescu.

fi

mortale

pe

ne­ pan­

obsei-vaţie.

aprins

putea

nimic

alU^eva,

! Taie ! Acimi

sub

ne-am

urma

Doar

chiar

dacă

şocului.

Vasiliu.

acum

îngi'ijiţi.

discutam

de

şi în

şl

ultimii

neprevăzută.

chiar

fie ţ i n u t şi

şi i n g i n e r u l

putem

la

Gata

serios

Ce

pot

de

le

vorbă, spuir,

ce

.fos .s-a

fă< u t ?

afară îi\

fi s u f e r i t

pe

pianist. gîndesti

putea

cerebrale

la te

4... S ă

dezbrăcat

a

de

bolnavului...

salonul

ci-ed

celor

mai

ceilalţi

am sală

viaţa

n-ar

mei.

e

deci

să-l

prin

voie

ştiu

timpul

Despre

şi în

leziunile

organismului

şi c e

Tată-1

în

Ne-am

Di-agii

văd

dreapta

vom

costa

altfel,

vreo complicaţie voi

însă

trebuie

din

că-i

n-ai

In

revenim grele

comerrzi :

dreptate, operezi

seama

ooamdată

meu,

cel

Dar,

de

făcut

aici.

poate

—• D e

aşteaptă

Nu

inginc-re,

l.eaga

şi t r a n i s p o r t a ţ i

restul

iar

dorit

I'cnsă...

Terminasem.

îţi d a i

mai

leziuni

faţa

pianistuU,

clipe,

arterial...

doi. fi

cabinetul

Foarfecă...

atenţia

poate

capul

are

parietală,

regretul

M' t r a n s m i t ă

citeva

inti'eruptă

sînt

cei n-aş

diagă

păi-ăsit

spi-e

Popescu,

priveşte

şi

După

oxigenul

se

inginerul.

privit

dar —

rum

spui

zdrobit.

stingă, Cornel

Dar

dai'

stingă

aproape

creier

cum

cele

zdrobit, din

corpul

e

dar

faţă

şi

pianistul

A m

corpul

l e z i u n e . C'el

în

reiiilîlnim

minte ?

frontală

acestui

lămuri

are

Avem

ne

prolesorid.

temperanientul.

aici.

puu>ii sa-nii

profesor,

regiunea

şi

Cel

o

trebuie

glumească

mai ţineţi

potolit

adus

aici, ai

domnule

decenii m ă

Tinarul

la

că eşti

încercat

bine,

aproape două

inginfi-,

pentru

noi. doi

pericol.

Ceea şi d e

vedea

numele

pot ţinut

Bineînţeles,

Cît priveşte

vom

ce

cel

pe

ce-i

celor-

ce

dacă

aceştia

de

spun

sirb

din

de^

obseiva­ nu

apare

urmă

făcui. aşteaptă,

profesor. r e z e— r— — vaS D A Epialv1ou,4e,n.bţ lieiarn,eetzl,eV elgraesăvsăf taoiulnlre 14 uas .dcă oum?cl et .,loer guc ăIatrueV i - aaes. si lt A e sl ocsu, i .t uc ae ţnitar a lIaa ! t iDnaeţ i -?H r n i ,

domnule vă

roşf,


Rănitul

riMcbrale, a sa

se —

Sper

în

auzii,

la

faţa

coboril

în

cameră

se

dădea

Domnule

lăsa

şi

Matache,

putem

rămas

putem

salon. pe

comoţiei

vitale

tind

aiiunţa.

mai

ce

lupta

urma

voi

au

în

pătruns

este

n-am

noastre,

face

După să-i

în

funcţiile

vedem

iniievadâ

care

cei

doar

cei

face.

Liniştea

viaţă

ce

şi p e

dom­ moarte

situaţia ?

doi

spun

răniţi

nimie

îmbucurător.

se a p r o p i e

de

sfîrşit.

E

Cu trist

nimic-.

Spuneţi, domnule

ceva,

Acum

şi s ă

am

se

profesor,

nil i o s p e r a n ţ ă

(rc>d

inginere!

probabil şi a c u m

acolo.

Spune,

interveni

locului

grabă

nu

nu

va

ai

foarte

reanimarea,

Dacă

toate strădaniile că

colaps,.,

mergem

Arn

care

Tătut

intopută

normalizeze.

doi, să

nea

a

fost

profesor,

inteiveni

inginerul, nu

mai

avem

?

i-um

mai

vezi,

putem

tot

ce

.salva

am

cu

putut

late

mijloacele

noi

pe

e

prea

cai-e

le

puţin.

Nu

la

în-

avem

demină. — rul

Eu

cred

s-ar

mai

putt^a

încpic-a

ceva,

interveni

docto­

Matache. —

Ce

ci-ific-iul

anume?

ii.t?c-barăm

gîndesc

am

toţi

jiutea

trei

deodată.

încerca

salvăm

|)e u n u l

cu

.sa-

celuilalt.

Dar

După

ierului,

(iun ? cîte

care

mal, dar

e

corpul

vede, pe

la

pianist

cînd

este profund

KŞÎ c e c r e z i

M-am

colegului

se

distrus,

grave

ci-eieriil

sînt

tun

ale

ţionează

cre­ nor­

face ?

c-ă a v e m

Gheoi-ghiade,

leziunile

pilot

traumatizat.

se poate

gîndit

la

o ocazie

adică

să-i

unică

de

înc-eii'a

produsul

arlislului

i reieriil

a

transplantăm

pilotului. —

Da...

dar,

Nici

un

interveni! dar,

protesoi-: D o m n u l e posibilitate —

E

prepacrat,

Faza

Da,

Atunc-i ce

Nu

nu

barea — putea —

a au

să-mi

şi

se

spuneţi

întoarse

dacă

către

există

vreo

uiml ? Gheorghiade nu

fost

este

experimentează

încă

făcută

un

definitivată.

?

reuşit.

aşteptaţi ?

fi g r ă b i t , d r a g ă reuşească

pe

metoda

experienţele

inginernal

rog

doc-torul

dar

mai

măcar

experimentală şi

eu.

întrerupse

profesor,

salva

adevărat

asemenea

tră

de a

şi

Vasiliule. S-ar

atunoi... A v e m

putea

nevoie

în

ca

încercarea

a i t-st

caz

noas­

de

apro­

familiei. O

veţi

avea, voi

expune Ce

zici,

merge

şi v o i

chema

la

noi

. s o ţ i i l e şi

Ie

veţi

situaţia. Gheorghiade ?

întrebă

profesorul.

mcpcei,uaoi inl-adeucapaglltoăirui rlcauarum rvspeauir unildvşvsoiT ăat cm aăr ăecp epepşarîieem siăp.enerprii răţnei gdţ îpueşnelia dmem uf arl-utaainm mtlneaeu,l îoanrşc,i totnrilgceau filbjindapre-terî tluadual aclcţrei^V ugă.aac isev-Tilăoluo,im ituluşaill fi pt .bldereîn cEopabrisaonse m tad, anereaec l-am o. ddsn^ âee­„ ^


IV. Nu dupu mult timp, inginerul Vasiliu s-a întoi's însoţit de două kmel a i ) r o a p c l a ft-l d e l i n e i e îndurerate.

şi

in

aceeaşi

măsură

— I a t ă , d o m i i u l e ijrofe.sor, a v e ţ i î n f a ţ a d v . p e d o a m n a P o p e s c u , s o ţ i a p i a n i s t u l u i , şi d o a m n a M ă r i a D r a g o m i r , s o ţ i a tului. V ă r o g să le faceţi c u n o s c u t ă h o t ă r î r e a noastră.

de

Lidia pilo­

A m î n ţ e l e s c ă î n a c e l e m o m e n t e îi v e n e a g r e u p r o f e s o r \ i ! i i i s ă v o r b e a s c ă . N u g ă s e a c u v i n t e s a u n u r e u ş e a sâ l e p r o n u n ţ e . I n s i i r şit, s - a d e c i s : — D o a m n e l o r , v ă r o g s ă l u a ţ i l o c şî s ă m ă a s c u l t a ţ i c u a t e n ţ i e . N - a v e m voie să vă a s c u n d e m a d e v ă r u l . Soţii d v . sînt g r a v râniti. Soţia pianistului a izbucnit într-un hohot d e plîns. Doamna D r a g o m i r il p r i v e a c u o c h i m a r i ş i t r i ş t i p e p i ' o f e s o r . O b r a z u l e i f T u m o s şi palid e r a b r ă z d a t d e l a c r i m i . —

Vă rog să

ascultaţi

în

linişte.

— C u m puteţi să n e cereţi a s t a ? e x c l a m ă doamna P o p e s c u . S î n t e ţ i d o a r o m şi n e p u t e ţ i

printre înţelege

lac-iml durerea.

.Să n u c r e d e ţ i , d o a m n ă , c ă t r i s t e ţ e a n o a s t r ă e s t e m i c ă , d a r n - a i ' a j u t a l a n i m i c d a c ă a m p l î n g e a l ă t u r i d e d v . D a r .sâ r e v e n i m la i e c a c e v o i a m s ă v ă s p u n . S i t u a ţ i a e s t e d e c i e x t r e m d e avă. L a u n moiEient d a t , n u m a i c r e d e a m c ă a m p u t e a s a l v i p e v r e u n u L —

Şi

ai u m ?

interveni

din n o u soţia

pianistului.

— .A.-um ai- e x i s t a o s o l u ţ i e , p r i n c a r e în.să d o a r i m u l dinlra r.ăniţi v a p u t e a să s u p r a v i e ţ i u a s c ă . . . V ă r o g s ă n u m ă - n t r e r \ i , p e ţ i . . . C o r p u l p i a n i s t u l u i e î n t r e g şi n e v ă t ă m a t , d a r c r e i c r ' u l e d i s t r u s , p e cînd la pilot creiei'ul a r ă m a s n e v ă t ă m a t , c o r p u l fiind zdi'obil. L a propAmerea domnului Vasiliu, ne-am gîndit să încercăm să u n i m cele două părţi i'ămase întiegi pentru a face u n singur o m . —

.Şi K m \ \ ,

el este

cel care

trebuie

jertfit ?

— Cel care v a r ă m i n e viu v a trăi prin creierul pilotului. D « a l t f e l , e s t e s i n g u r a s o l u ţ i e c u c a r e m a i s î n t o a r e c a r e ş a n s e , şi a c e s ­ teia d e s t u l d e m i c i . D a c ă î n s ă d v . n u s î n t e ţ i d e a c o r d , v o m r e n u n ţ a . . . — E u sînt d e acord, încetase să mai plîngă unei salvări.

n e ră.spunse d o a m n a Lidia Popescu, care la gîndul că exista • totuşi posibilitatea

— D o a m n ă Dragomir, ce spuneţi ? se adresă profesorul soţiei p i l o t u l u i , î n t i m p c e , a p r o p i i n d u - s e d e e a , îî m i n g î i a p ă r u l castaniu şi o b r a z u l p a l i d . altă

— Domnule .soluţie ? —

pi'ofesor,

Din păcate,

sînteţi

absolut

convins

, .1 n u

mai

cvistă

da.

Lacrimile încetaseră să m a i curgă, trăsăturile leţoi s e a d î n c;)seră m u l t ; f e m e l a î m b ă t r î n i s e s u b o c h i i n o ş ' r i . N e p r i v i p e t o ţ i p e rînd, apoi, plecînd privirea în jos, m u r m u r ă : „Salvaţi-I pe pia­ nist, d o m n u l e profesor". S e aşeză. Cele cîteva m i n u t e o losiaseră ani din viaţă. A m ieşit î n tăcere. C r e z î n d că nu-1 v ă d , profesorul şterse o lacrimă ce-i înflorise în colţul whilor. tu

— D r a g u l m e u , sigur că n u este cel m a i fericit şi p r e p a r a t u l t ă u v a t r e b u i s ă d a ţ i e x a m e n u l .

Mareş

prilej, d a r

îşi

acum


Domiiuh|)iorcsor. crod că e s t e totuşi prematur ceea ce j facem. t'resii|)Uiiîiul că (iperal.ia v a reuşi, t r e b u i e s ă n e g î n d i r a | (Iacă p u t e m să n e l u ă m i-espunsabilitatea c o m p o r t a m e n t u l u i post-| oijcratoriu o

al

bolna\ailiu.

Acest

|iunct

stili

— Ş ' i i u ş i m - a m . u î n d i l , d a r u( i i n i cantitalc suricieniă din prepar.at ? —

vei

SjHT

intrat

n-a

mai

fost

putem

studiat.

da

:

înapoi.-.

Al I

da.

— A l u i u i să m e r g e m conduce operaţia. A m

Şi

nu

din

—- A d u c e t , i - j a ( u m iţi d a u

nou

pe in

ne

pregătim.

Fii

tarei

AVA

dumneata; |

în

sala

cei doi primire

de

opei-aţie.

'\

răniţi. Pregătiţi două mese operatorii.;; c o n d u c e r e a acţiurrii. Iţi doi'esc s u c c e s . ,

U e i n u l l e o r i a v u s e s e m b i s l r n i u l î n m i n ă , dar- c e e a astăzi d e p ă ş e a o b i ş n u i t u l . Dai... Ir-ebuia să r e u ş e s c .

ce

făceam :

— N e î m p ă i ' ţ i m în d o i r ă g r u p e . D o m n i r l p r - o f e s o r şi c u M a t a c h e | p i - i m a e c h i p ă ; e u si V a s i l e s c u a d o u a . C e l e d o u ă e c h i p e v o r l u c r a . ? p a r - a l e l şi s i m i r l l a n . . . Pregătiţi! Fiţi a l e n ţ i că transplantar-ea nu; t r e b u i e să d u r e z e comentariu. Eram

rrea

gala

mai

penirn

mult liiplă.

— A n e s t e z i a ,uala ! oxigen normal... —

Bislui'iu...

de

cîteva

.Am

privii

I'regătirea

Scal|)...

Daltă...

luiiiute.

Nu

admit

V.va. o r a

ceasul.

preoperatorie

nici

noiră

completă.

sear'a.î Tensiu-1 î

Fei-ăstrău...

îloispre/eie oameni în juinrl a două mese de opei'aţii. Cuvintele,! n u p u t e a u să r e d e a l u p t a sincr'onă a

celor-

un î \

douăsprezece

fanlomej

a l b e ( y i c m î i i u i a u i n s i n i m e n l e l e şi a p a r a t e l e c u o p r e c i z i e d e .se-l c u n d ă . In c î l e v a m i n u l c , în f a ţ a n o a s l i - ă s t ă t e a u c i ' a n i i l e l i p s i t e dej c a l o t e l e lor. dar- î n c a r e p u l s a u î n c ă c e l e d o u ă c r e i e r e c e t r e b u i a u ; ] schimbate. J —

Schimbăm

calotele.

Examenul ol)ie( t i v masa cerebrală.

îmi

imi

daţi

arăta

calota

întreagă,

hemoi'agii

multiple

şi

masive

în ^ \

— T i - e c e ţ i l a r c s | ) i i a ţ i e si c i r c u l a ţ i e a r t i f i c i a l ă . . . î n c e p e m de-, c e r e b r a i e a . A t e n ţ i e ! I )e( e r e l i r a r e a s e f a / < - d i n a n t e r i o r s p r ' e p o ş t e - : r'ioi-, u l t i m a s e c ţ i u n e s e e f e c t u e a z ă pe bulb. Secţionai-ea o facetni în u n g h i d e 30 d e g r a d e . 3 de

încor'dare maxiiuâ ! Apai-alele electronice secţiirne. N e a p r o p i a m d e u l t i m a par'te. —

Secţionăm

bulbul,

ne

anunţă

ne

indicau

pr'ofesorul.

planurile| ;| \

O u l t i m ă tăietui-ă c o r e s p u n z î n d cu o contractare, apoi urmată| d e r e l a x a r e şi p e s t e c o r p u l p i l o t u l u i s - a i n s t a l a t p a l i d i t a t e a cada-j v ( M - i c ă . A c u m er-a l u p t a c e a m a r e . O c l i p ă a m a v u t î n m î n ă c r e i e r u t | pilotului. Mesele s-au depărtat. Doctorul M a r - e ş şi M a t a c h e s-au; apropiat de masa noastră. | — Atenţie

RidiC'aţi la

-l

70.

Tensiunea

100/60.

Pine,

Suturile

10 \

pensele.

impulsurile

Facem ritmice

ligatui-a electrice.

trninchiuriloiOît

e

pulsul ?

vasculare^ I

I

J

ai'ter'ială ?

I continuaţi

supriavegherea.

vasculo-vasculare

erau

deja

, eteetuate.

i |


Atenţie!

stiturăm

nervii

cranieni.

iar deasupra v o m ataşa u n manşon lipim

secţiunea

cu produsul

tache ! T o t ce este — a

Şi a c u m

în plus

refaceţi

O

facem

din produsul

B. Perfect.

cu

fir

biologic,!

0437 A . B i n e .

N u . N u face

A c u m |

economie,

M a -

se resoarbe.

arahnoida.

i

Continuăm

refacerea

anatomică

straturilor. Suturarea

rator

propi-iu-xisă

şi m - a m î n d r e p t a i

Scădeţi

dacă

noii

j 4

uşor

centri

intensitatea

şi-au

de cîmpul

ope-i

impulsurile.

|

.se f ă c u . s e . M - a m d e p ă r t a t

c ă t r e c e i c'e s u p i - a v e g h e a u

luat

impulsurilor

în sarcina

electrice,

lor conducerea

verificăm,*

impulsurilor. |

Atenţie, începeţi ! A m

verificat

pulsului —

A m

N u încă.

ratm-a

mereu

acele cadranelor,

care

ne indicau

tensiunea:

şi oxigenaii'.i. terminat

;|

sutura

straturilor!

Vă rog să aşteptaţi

scoarţei

cereljrale

şi

Repunem

un moment.

verificaţi

calota!

j

Controlaţi

dacă

arterele

tempe-|

cerebrala-] J

pulsează. —• T e m p e r a t u r n —

Repun

impulsurile normal.

tor.

Opeiaţia

pielii

'

arterele

privii

din

i^t>r.(, c a d r a n e l e .\<<'i.

li-u-r

rcnşisi» !

ci'aniului

îşi l u a s e . î n

.\m

ce piimise

Pansaţi

şi s i o a î i - ţ i

Ităuilui

s:'i

continuu

toate

\ m

c

mod

sub

normală,

pulsează.

:;

indi(<atoarele.

Deşi |

arătau

că viaţa

meseria

repiuierea

pulsa

de

calotei

şi

sutura i J

rim|")urile. în rozei'vă.

' n anliliiol i r e şi t o n i c e

Ti v e ţ i

administra in-:;

caidiave.

.Să f i e

ţinuţi

c e a m a i sirii la o b s e r v a ţ i e . A m

mai

privit

o

dată

',

chipul

pianistului.

Uşor, încet,

M-am

uitat

l a c e a s . E r a 9,27. D o a r

presia

trecuse

un

unul

cîte

veac.

crispat,

unul,

dar

normal

a m părăsit

sala

27 d e m i n u t e ,

Ne-am

dezbrăcat

colorat de

şi

ne-am

im-'

aprinsj

viaţa

şj Eşti

fesorul

uita

Du-te

şi

că azi a

te

fost

odihneşte,

mi-a spus

cea mai însemnată

pro-1

zi

din-j i

Eram

obosit.

să-mi

pun

Nu-iini

amintesc

N u ştiu cîteva

răsuflat

bine

sau

chemai. direct

palme

şi a m d e s i : h i s A m

bălele ?

şi n u

ta.

singur,

pat.

obosit,

Mareş,

Da.

al;

operaţii.

şi e u a v e a m

ţigările.

de

îu'

icondiică-

alt creier.

' r;i!rsporl,il

s e r 4ţu>o,;ai

nou

primire

terminat

un

vizibile

nu

.Şi f i z i c ,

cjrdine

bune

ceva.

gîndurile

şi

despărţit

Cînd

DCM i i l o p e r a s e m

intervenise

M - a m spălat,

nimic

grav,

P e culoare

m - a m dat a

p e artist.

m - a m îmbrăcat

rănitului.

soarele

.şi c u r a t

de şi

a m

le-am

c*

înt.îlnlt

zile... 5

ajuns

înij

jos din pat^

năvălit

în se

nu

coborît.

fiuj

se ridicase i

Probabil

vreme

acestei

i n i e fel a m

m - a m trezit,

t.în a e r r ă c o r o s

necesitatea

amintirile şi

p e cer. M - a m sculat,

fereastra,

în salonul

.Simţeam

c u m ne-am

fi v i s a t

adine...

în

şi jisihic.

odaie,^ simţea-i

fusesem:

A m

p e cele

intrat j douăi

s o ţ i i ş i p e i n g i n e r u l V a s i l i u . P e f a ţ a l o r s e v e d e a oboisc>ala. Tn s a - \ „N Iam11 ovi-nem a, aim — cpor aoC np cfuu eur sotm ăoap rri um aăplteear gddf peries,ue crnputdtauetola,rumbl născreuu oim l peneM fu rupaalnrttcouauţflciuneohsiene,oi ar liveîZn ă.a d si1 ştăo,e-aacpm olî nă j.t pirrroiiN ljvoeeiizt- ăa rim p ii.ne l iscp aali t'uol fraentseol reş .i 1;'

i


— Te-ai sculat, m ă i băiete ! ? rosti profesbrul, ca fi a u / . i t c e - i s p u s e s e m . D a r ş t i u c ă - i t r ă s e ş i u n s o m n venit să-ţi vezi „cazul" ? —

Eu

nu

îngrijesc

cazuri,

ci

şi c î n d n-ar zdravăn. Ai

bolnavi.

— Da, da, bine. Ai venit să-ţi vezi bolnavul... Se simte d e a j u n s d e b i n e , faţă d e e v e n i m e n t e l e p r i n cai'e a trecut... —

Cînd

credeţi

că-şi

va

reveni,

domnule

profesor

?

— C r e d c ă î n c î t e v a z i l e îşi v a r e l u a t o a t e f u n c ţ i u n i l e . c ă n u t r e b u i e s ă fie s o c o t i t v i n d e c a t s a u î n a f a r a o r i c ă r e i dii..., d a r n e v o m p u t e a d a s e a m a î n c e m ă s u r ă o p e r a ţ i a a reuşit. Airi p ă r ă s i t

.salonul. î n c e p e a

o zi

în­

Desigur primej­ noastră

obişnuită.

A u t r e c u t p a t r u z i l e . A u f o s t z i l e şi n o p ţ i î n cai-e a m vegheat p e r î n d la p a t u l b o l n a v u l u i . Starea lui se ameliorase .s.imţitor. Toată medicaţia fusese s u p r i m a t ă rînd pe rînd. R ă m ă s e s e r ă doar c o r t u l , î n c a r e îi c r e a m a e r c o n d i ţ i o n a t , şi a p a r a t a j u l , c a r e îi m ă ­ s u r a constantele biologice. D e p a t r u zile d o r m e a u n s o m n profund. foarte necesar de altfel refacerii sale. Acest s o m n ne obligase să-l h r ă n i m a r t i f i c i a l , p r i n s o n d ă şi p r i n p e r f u z i e . R e f l e x e l e e r a u p r e ­ z e n t e şi n o r m a l e , t n c e n e p r i v e ş t e , u i t a m d e m u l t e o r i c ă t r e b u i e să m î n c ă m , să d o r m i m , să n e b ă r b i e r i m . Toţi a ş t e p t a m cu n e r ă b ­ dare primele s e m n e care să arate revenirea conştiinţei. Dtipă ce a m c o n t r o l a t t e m p e r a t u r a , t e n s i u n e a şi t o a t e c e l e l a l t e constante, a m î n c e p u t , c a d e o b i c e i , s ă a ş t e p t . E r ^ o r a 8,30 d i m i n e a ţ a . D e c i a v e a m î n a i n t e a m e a p a t r u o r e d e v e g h e r e . M - a m aşezat c o m o d în f o t o l i u . . . .Nu ş t i u c î t t i m p a m s t a t p r i v i n d a p a r a t e l e i n d i c a t o a r e s a u b o l n a v u l , ori cu gîndul d u s aiurea. Din cînd în cînd, uşa se î n t r e d e s c h i d e a şi e r a m î n t r e b a t : —

Nimic

Nimic.

nou ?

Deşi e r a m înţeleşi ca fiecare e v e n i m e n t să-l a n u n ţ ă m telefonic, n i m e n i n - a v e a r ă b d a r e s ă a ş t e p t e liniştit şi, d c c u m a v e a o c l i p ă d e r ă g a z , v e n e a să v a d ă c a r e - i s i t u a ţ i a . E u î n s u m i f ă c e a m la fel. M e r i t ă d e c o n s e m n a t f a p t u l că în tot acest t i m p nici u n u l dintre n o i n u î n t r e b u i n ţ a n u m e ; p e n t r u t o ţ i b o l n a v u l e r a „ E l " . A r fi f o s t şi f o a r t e g r e u s ă - i s t a b i l i m identitatea. C o n t i n u a m să-l p r i v e s c , c î n d a m a v u t i m p r e s i a că s-a produs o mişcare pe care a m pus-o pe socoteala nervilor mei înc'ordaţi. T o t u ş i e r a o r e a l i t a t e . O f t a s e . L - a m p r i v i t . P l c K i a p e l e îi t r e m u r a u , ochii a u p ă r u t să facă efortul d e a se de.schide. P r i n t r e p l e o a p e l e abia mijite i s-au prelins două lacrimi mari. I-am anunţat imediat p o ceilalţi, apoi a m continuat s ă - m i privesc p a ' l e n t u l . O n o u ă în­ c e r c a r e d e a d e s c h i d e o c h i i . M i - a m d a t s e a m a c ă n i c i n - a r fi r e u ­ şit, c u l u m i n a p u t e r n i c ă ce p ă t r u n d e a î n s a l o n . P u t e a aă-i fie c h i a r dăunătoare. M-am r i d i c a t şi a m l ă s a t j a l u z e l e l e . î n t r e timp au isofiit ş i c e i l a l ţ i . î l p r i v e a m c u t o ţ i i , înmărmuriţi de' atenţie şi încordare. De astă < p r i v e a s ' ă în Era primul sunet şi a dcsciiis ochii

12

î n t r e d e s c h i s o c h i i şi a î n c e r - a t s ă n.. . u ' c 1-a f ă c u t s ă s c o a t ă u n geamăt. o m e n e s c p e c a r e îl a u z e a m d e l a e l . A închis de m a i m u l t e ori. Buzele i-au t r e m u r a t . Ne-am

c

,.a..i


a p r o p i a t ( U l o t i i şi p e n d n i s i g u r a n ţ ă a m d e s c l i i s l a m a x i m u m ampiiluatoiul de smiel, aşezat înăuntrul cortului. A u / e a m acum, lă­ m u r i t , rc>spiraţia lui u ş o r ucreL;ulală. O n o u ă p a l p i t a r e a b u z e l o r şi, în l i n i ş t e a d i n c a m e r a , a m a u z i i ijrimele triiUuri d e cuvinte i Un...de

sini.

('.-

s a-n...lîm...plat

?

V o i ' b e a , p r i v e a , cinei I r a i a . S i m ţ e a m c ă n e g î t u i e e m o ţ i a : eram in ţ a ţ a n u n i u m c'are, l i i n d in p r a g u l m o r ţ i i , l u p t a s e c u e a şi o î n v i n s e s e , i a r a' u m clăd(\a m i n a e u v i a ţ a , c u p i ' î m ă v a r a d e a t a r ă . —

Na...va.

lVlan...şa

s-a

blocat

man...şa.

l ' n s u s p i n a d i n e ş i a p o i u n p l î n s î n h o h o t e . L a c r i m a l e .se s t r e ( u r a u , l ă i ă să-şi (c'ară voie, p r i n perdeaua pleoapelor. După un l i m p s - a l i n i ş i i t . . \ m c o n t r o l a t . A d o r m i s e d i n n o u . i C f o r l u l îl o b o ­ sise. U i n n o u in. eijca a ş i e p l a r e a . T i p t i l , cei p r e z e n ţ i s a u strecurat af n ă . A i r p l e c ţ i t ş i i a i ' a m i ' ă m a s s i n g u r c i r e l . T i m p u l a i ' e î n c e p u t s.-i s e s c u i - g ă î n c e l . G î n d u r i l e m - a u p u r t a t s p r e z i u a d e m î i n e . C u m se v a c o m p o r t a el m a i d e p a r t e ? C u m v a r e u ş i să se reacomodeze 'a v i a ţ a noastr-n e o l i d i a n ă ? î n t r - e b ă r i c a r e , desij^ui-, t r e b u i a u să-şi • ..-.easeă r ă s | î u n s u l in zilele u n r i ă l o a i ' C . l a o r ( > l e IL! a u r e a p ă r u i pi-olesoi-ul o b i ş n u i a m sa-l alirncnilâm pe bolnav. —

Dr-agă că a s t a

Aveţi

Cred

('dieoighiade, îl v a a j u t a s ă dreptate,

|-iu se

— Nu linguriţa ?

socotiţi

îniercăm,

eă a

aifost

fi

vc'i

mai

uşor.

Omul

- U â m i i l i n i ş t i t şi i'eface, v o m sta d e

a

scoatem

si

dep!;is.'it

acoi'd

deschis

încearcă vor-bă.

ora

(înd

coi-lul?

pi'olesor.

bine de

Rra

sâ-i

a fost d e m o n t a i d i ^ ' ^ p ă i - ţ e a d e el.

S-iju d a t indicaţiile nece.sare. e r e v . ă i i t , s ă - l h i - ă n e a s ( ' ă . 1-a r i d i c a t .e;i

Malache.

este timpul acomodeze.

domnule

In c î t e v a m i n u t e (oiliil s a l o n u l u i . N i m i c n u iu> m a i

şi

încercăm

sa-l

în

afara

alimentăm

cu

pr-ofesorul.

Sora-îngi-ijiioare c a p u l pc>ntrir c a ochii

şi

mănînci

ne-a tot

a sosit şi s-a a s i fel s â p o a t ă

iJi'ivit. ce

ţi s e d â .

Cînd

te

R r a p r i m a d a t ă c î n d îl a l i m e n t a m a ş a . D a r a c u n r p ă r e a treaz şi p u t e a m î n c e r c a . D e a l t f e l , p i ' e s u p u n e r i l e n o a s t r e s - a u d o v e d i t a fi e x a c t e . M a s a a d e c u r s n o r m a l .şi p u t e m s u s ţ i n e c ă a a v u t chiar o ijoftâ d e u i j i i c a r e m u l ţ u m i t o a r e . D e a c u m , c a l e a s p r e o a l i m e n l a i ' c n o i - m a l ă ei'a d e s c h i s ă , d e s i g u r c u p r - e ţ u l u n o r mari efoi-turi din p a r t e a lui, d e o a i e c o i m e d i a t d u p ă t e r m i n a r e a m e s e i a a d o r m i t d i n n o u . Er'a t i m p u l să plec. M ă d e s p ă r - ţ e a m cu g r e u d e salon, p e n t r u c ă a i c i l ă s a s e m şi e u c e v a , d a r v i a ţ a îşi c e r e a di'epturile î m i e r a f o a r u e şi s i m ţ e a m n e v o i a s ă m ă odihnesc.

V. din

D e la cele povestite a tr'ccut a i e l e zile m i - a u r ă m a s totuşi

timp. Multe dintie vii în minte.

întîmplăr'ile

Azi s î n t d e g a i ' d ă . I n acet^aşi c a m e r ă , a l t e g î n d u r i . A m în f a ţ ă c a r n e t u l d e î n s e m n ă i - i p e c a r e p i l o t u l l e s( r i s e s e c u n i î i r a pianis­ t u l u i ; l a p l e c a r c » a l u i îi-ni l ă s a s e c a r - n e t u l m i e . C i t i n d u - i în.semnările, c o m p o r t a r e a lui c i u d a t ă d i n zilele d e d u p ă o p e r a ţ i e p î n ă la

.u II 1.. I. ••ii.i.i.i.iii,.,........, u,,.ii.im,iiii... _iu.,.,...... J3 .., ....„..^.....^


pltHare

î m i a p ă i e a î n t r - o a l t ă l u m i n ă . încercam s ă s i m t c e e a c e s i m ţ i s e el i n a c e l e zile. I n c e l e c e u r m e a z ă v o i liansc r i e c î t e v a p ă r ţ i (lin jiM'nalul .său. ^

2 9 m a i . C e s - a î i i t î n i p l a t c u m i n e ? M ă f r ă n i î n t .şi t u i p o t p i - i ( t ' p c . .Sini d e s i g u r î n t r - u n s p i t a l ş i m l s e a c o r d ă o a t e n ţ i e d e o s e b i t ă . D e zece zile î m i d a u s e a m a c ă exist. D e - a b l a astăzi m i s-a p e r m i s să s t a u in p o z i ţ i a şezînd. I n t o t acekt t i m p n - a m văzut decît o a ­ m e n i in halate albe. Z a d a r n i c a m încercat s ă stau d e v o r b ă c u ei. De fiecare dată mi se r ă s p u n d e s ă a m răbdare. 30 m a i . A z i a v e n i t b ă r b i e r u l . P r o b a b i l c ă a m o b a i b ă c î t t o a t e zilele. M i s - a u scos b a n d a j e l e . A m r ă i u a s d o a r c u i m u l în jui'ul ca|)iihii. l'iotjabil că la c a p sînl k n i l . I'e u r m ă a n a d u s nişte a p a ­ r a t e c i u d a ţ i ' l U c a r e a u î n c e p u t s ă - m i n i i s l c m i i n i l c şi p i c i o a r e l e . D u p ă scurt limp obosisem, deşi n u lăcusem nici u n efort. A n i impresia că a m febră nmsculară. 31 m a i . . A z i m ă s i m t f o a r t . e b i n e . Încerc s ă m ă l i d i c , d a r a m i m p r e s i a c ă t r u p u l inii e g r e u c a p l u m b u l . P r o b a b i l c ă t r e b u i e s ă m a i a ş t e p t . .Suport c u e r o i s m e x e r c i ţ i i l e l o r c u a p a r a t e l e . 1 acele

iunie.

Azi n u m - a m a l obosit

biciclete

suspendate.

ginmastica

A u plecat.

pe care

Voi încerca

o

fac la

d i n n o u s ă mă

r i d i c . S ă i i K c p e m l u m î i n l l e . L e r i d i c , l e p r i v e s c şi n u m i l e r e ­ cunosc. C e î n s e a m n ă atîlea zile d e p a t I A c u m picioarele. L e m i ş c m a i întîi c ut e a m ă , d a r c u î n d r ă z n e a l ă : e l e m ă ascultă. L e a ş e z pe

marginea

palului

şi, s p r i j i n i t

în mîini, caut

să m ă ridic. O d u ­

r e r e g r o z a v ă d e c a p m ă o p i e ş t e şi m ă f o r ţ e a z ă s ă m ă p i ă b u ş e s c în p a t . A m leşinai p r o b a b i l , p e n i r u c ă a t u n c i cînd m i - a m revenit e r a m d i n n o u a ş c v a l . i a r lîngă m i n e s t ă t e a d e p a z ă o s o r ă . E r a tînărâ

şi d r ă g u ţ ă .

I - a m zîmbit.

A m î n c h i s o c h i i şi a m a d o r m i t .

2 iunie. Î n c ă o zi. Sînt în c o n t i n u a r e păzit. D u p ă terminarea vizitei, a t r a t a m e n t u l u i , a gimnasticii, r ă m î n e m singuri. Citeşte s a u m a i d e g r a b ă se p r e f a c e că c i t e ş t e , p e n t r u că o b s e r v c u m mă p r i ­ v e ş t e p e d e a s u p r a c ă r ţ i i . A m r i d i c a t o m î n ă . A lă.sat r e p e d e c a r t e a şi a v e n i t l î n g ă m i n e . M ă p r i v e ş t e .

se

Soră

Vă rog să rămîneţi

dragă,

aş vrea

Doresc- s ă v o r b e s c

Voi comunica

să m ă ridic, liniştit.

3 iunie. Sînt

dorinţa

liotărît

Bună

dimineaţa !

Bună

dimineaţa,

m ă

n-aveţi

c u un m e d i c . V r e a u

A trebuit s ă m ă s u p u n . t e r m i n a s e c u u n eşec. —

încă

dv.,d a r acum

mişc.

voie

ridicaţi.

explicaţii.

v ă rog s ă f i ţ i

cuminte.

daţi încercarea

D e altfel, si î n a l t e

să c e r e x p l i c a ţ i i .

Abia

domnule

Avea?n

do( lor.

sâ v ă

să primesc

aştept

mea

vizita.

în faţa

m e a pe

medicul

c a r e m ă îngiijea. F I r a u n b ă r b a t î n a l t , s l a b ş i c i i o f a ţ ă f e m i n i n ă . O c h i i s ă i n u e r a u nici vei'zi, nici c ă p r u i . L a t î m p l ă îi apăruseră c-îteva fire c ă r u n t e . M i ş c ă r i l e lui vioaie ntl-i liivulgau vîrsta. —

C u m v ă simţiţi ? m - a întrebat.

Mulţumesc

î m i închipui.

Intre căiuia

14 .

timp

primul

a

bine,

d a r aş dori

Sper

sosit

că le veţi

u n al

i-a transmis,

cîteva

explic-aţii.

primi azi.

doilea

medic.

probabil,

dorinţa

Ceva

m a i în

m e a ,căci

m-a

vîrsta, privit


şi a p o i de

s-a

apropiat

acea.stă

de

explicaţie

pat. E i a m

care

emoţionat.

întîizia

.să

o

Simţeam

Crkă

faţă

sosească.

— S î n t d o c t o r u l M a r e ş , î m i v o r b i el, iar d î n s u l este d o c t o r u l C l i e o r g h i a d e . N a v a cu c a r e v ă întorceaţi a a v u t la a t e r i z a r e o d e ­ fecţiune, în tu-ma căreia, fiind destul de grav rănit, a trebuit să suportaţi

o

operaţie,

Vreau

Daţi-I,

ridic, v r e a u

rog,

o

oglindă.

M - a m uitai în oglindă: privea cu othi miraţi.

privesc

(um

arăt.

I'riveşte !

o figură

necunoscnlă,

trasă

la

faţă

— Dar nu m ă recunosc ? ! Acesta nu-i chipul m e u ! Mi-am pipăit faţa cu mîinlle, m - a m pişcat. C r e d e a m că visez, d a r nii, c h i p u l c a r e m ă p r i v e a d i n o.glindă e r a al m e u , d a r e u nu-1 r e c u ­ noşteam. —

Nu

Ba

sînt

da,

eu!

am

dumneata

C r e d că a m

exclamat

înspăiminlat.

eşti !

.scos u n ţ i p ă t s a u p o a t e u n u r l e t . C r e d c ă a m

leşinat.

Şi e u î m i a m i n t e s c scena. I n l î r z i a s e m pi-econceptit să-i dăm vr(>o e x p l i c a ţ i e , d a r e a e i a n e c e s a r ă . D u p ă c e s - a p r i v i t î n o g l i n d ă , n c - a î n s p ă i n u n i a l c u u r l e t u l p e c a r e 1-a s c o s , a p o i a l e ş i n a i . —• S ă - l

lăsăm

se

liniştească,

a

spus

profesorul.

A m s o c o t i t c ă n - a r fi t r e b u i t s ă - l î n y ă d u i e s ă s e priveas.-ă, d a r a m f ă c u t . Eia p e n t r u j j r i m a o a r ă ( î n d o b s e r \ a n i o l i p s ă d c tai t la

profesor.

—• T e m i l ă d e s i g u r c ă a m p r o c e d a t c a r e p a r c ă î m i gliitrise g î n d u r i l e . —• M ă r t u r i s e s c c ă

aşa,

îmi

.spuse

profesorul,

da.

— Cred că după această uşor celelalte lămuriri. D e ş i î n t r - u n fel a v e a fusese cea mai bimă.

piimă

dreptate,

informaţie am

socotit

va că

supoita

metoda

mai

lui

nu

VI. Citesc mai departe în.semnările făcute de

4

iunie.

acela bătrîn. minţile.

încă

nu

De

ce

nu

dumiresc mă

—- E i , c u m t e s i m ţ i ? vorbă ? m ă întrebă. —

Desigur,

chiar

a

vrut

să-mi

arate

rocunoşteam ? ! Simţeam

Crezi rog.

ce

bolnav.

Nu

acum

(SFÎRŞITUL

eşti

lăsaţi

IN

în

în

stare

această

NUMĂRUL

15

do(t,onin

că-mi să

pierdi i

stăm

doi • 1

stare.

VIITOH)


LESOViO

D U M I T R U

TULCEA Născut la 7 iunie 1942, a făcut şcoala

primară

în 1960 intră radio

din Timişoara.

tehnică,

La absolvirea

armata,

rite funcţii radioficare. ziune,

după

de tehnician Io un releu

Tu/cea.

de

pentru

muzică, li­ şcolii

(1962)

1964, dife­ radio de

(în

televi­

la instalaţii pe un şantier}. In

sfîrşit, după nician

apoi,

in

tehnică

Pasiune

radioamatorism,

teratură. —

şi liceul la şcoala

ce s-a stabilit

la aeroportul

îulcea,

ca teh­ s-a că­

FA

sătorit.

In fiecare Kăptămînă mă duc .s-o văd. Spitalul e departe, in imntţi, şi nu pol merge mai des din cauza scn-icinlui. Dar şi aşa, cînd se apropie duminica, un sentiment ciudat începe să mă cliinuiască... Cum să mă port cu ea ? Ţineam, mult la [.ia, fi ea mă iu­ bea. A avut un accident de automobil, cu atit mai stupid cu cit acum se circulă mai mult cu elicopterele. M-am născut cu o fire tare, dar lovitura a venit aşa, deodată, şi m-a lă.sat cu capul gol de gînduri, amorţit. Lia a fost operată într-un spital, dar n-am putxU afla amănunte. In vremea noastră se fac operaţii foarte grele şi uneori cam ciudate. Cind, în sfîrşit, după iireo două săptămîni^de amînări, mi s-a permis s-o văd, am aflat. Medicul care făcuse intervenţiami-a iwbit foarte simplu, explicind7i-mi că, dată fiind starea bolnavei, a hotărît .să recurgă la o grefă, lucru obişnuit. Numai că grefa, care pentru el era o operaţie, pentru mine a însemnat a doua lovitură, mai grea decit prima. Lia nu mai era... Lia! Craniul ii ,f(/.s-p.s-c zdrobit in accidcvt şi, fiind cu neputinţă să se îndrepte ceva, a fo.it Mocnit cu capul altei femei, care .suferise mutilări groaznice iiitr-tin accident de laborator. Auzi, înlocuit! Pe trupul frumos al J.ici fusese aşezat pur şi simplu un alt cap, .şi asta fără să fiu iulr^'<':''•. fără să se ţină cont de urmări! Ştiam că dacă aş fi fost întrchat, n-aş fi găsit nici eu altă soluţie; au mai existat astfel de cazuri, dar nici­ odată nu m-am gindit că o asemenea dramă mi se putea in-

timpla

mie. 16


Am refuzat să mai far vizita. Şi v-am mai venit ta spUnt Eram prea trist de pierderea Liei. Au trecut multe luni in care căutam să-mi topesc durerea muncind plnă la epuizare. Lia era o îmbinare fericită intre un fizic frumos şi un suflet nobil, blînd. Cîte ginduri, amintiri nu înconjură chipul fiinţei iubite cînd ai plerdut-o pentru totdeauna ? Orice făceam, amintirea ei era mereu prezentă, vie. Imi era ciudă să ştiu că O parte din ea — trup>il ei frnm s ca de statuie de marmură albă — trăieşte totuşi, că alt­ cineva este acum Lia! Ce ciudat; e uman. e cit se poate de logic să salivezi două v^^ţl ca să creezi tina singură. Oare cum s-ar siuiţi medicul acela in locul meu ?

Acum

două

luni

am

primit

o

scrisoare...

Un fior mi-a trecui prin inimă cind am vcr.nt scrisul — era foarte asemănător cu... Dar scria cealaltă cu niiini l.ici. Du]>ă ce arn citit acele rinduri mi-a fost ruşine de luitic. Voise de mult să-mi .strie, dar se jena. îşi dădea .seama cu pentru mine era o fiinţă străină, dar ea nu se simţea vinovată cu nimic de această schimbare. Imi cerea iertare şi mărturisea că a fo.st foarte tulbu­ rată cind, venindu-.şi în fire după operaţie, . « i - a dat seaiva că are un inel pc deget, de.şi nu era căsătorită. Se simfea parcă stră' de propfiul ei corp. Ceva itu se adaptase tocmai bine din pi' de Videre funcţional ; de aceea fuSc.se trimisă într-un sanatoriu . munţi, ca să poată fi supravegheată. Mărturisea că are uneori sen­ zaţii cu care nu e obişnuită, că păşeşte altfel, că scrie altfel decît înainte. Mai mult, a descoperit Că ştie să inoăte, deşi nu ştiuse iuah!i'\ iar mişcările ':r 'nr r,nrc:'i de la sine. Tot ce aflam er: despre Lia ! Probabil ;l in. ansamblu nu e guvev numai de scoarţa cer: , iniregul sistem nervos. A.-:' că între Lia .jz cealaltă .'i-a jornMt un fel de compromis, un a:y tec în care nu se poate spline precis ce aparţine fiecăreia, căa un singur organism.! Aceste gînduri mă tulburau ; pînă acum cr'cuscm că Lia e moartă, pierdută ; şi deodată descopeream că trăieşte, se mişcă lă fel ca înainte ! Voiam să cred că ea însăşi scrisese paginile, că nu l le dictase altcineva. Doar era mina el aceea care ţinuse tocul, care îndoise hîrtia ! Iar aceea care era acum Lin mă ruga s-o iert că-mi răscoleşte durerea; dar ar fi vrut să ştie mai multe des­ pre „ea". De ce mi-e dat să trăiesc această Poate cel mai ciudat lucru născocit incarnării Mintea şi sufletul se opun, cepta. Era oare mai bine să moară laltă ? Este tot un om ; poate şi ea fost Lia pentru mine. Cum aş putea între

Căci medicii fac aceste părţi... Cunt pot judeca CU. care •n m-am ' ' M de

sil

— 17

ştiu dns

ce înseamnă s-o

t'ăd

situaţie nefirească, absurdă '.' de imaginaţie este ideea re­ nu pot înţelege, nu pot ac­ Lia cu adevărat ? Dar cea­ este pentru cineim ceea ce a hotărî moartea ei ?

grefe numai o fiinţă fare acest

niciodată,

dacă sînt potriviri a 'ost la un pas de

sfir.'}it 7 Am că nu

m-am

fost

cel

interesat

puţin

mari sfircr>'.'

cum <

Otita vreme în sanatoriu, pentru că operaţia n-a > Odinioară avusese, desigur, o ocupaţie, pasiuni, idea-


luii, pe care le a întrerupt modiSice atitudinile, gesturile obişnuiţi şi nici nu ne dăm vreo boală care nu e de japt M-am

dus

s-o

văd.

acum. Poate că acum trebuie să-şi] — lucruri mărunte, cu care sintem, seama — , să sufere in locul Liei de • a ei!... *

O .soră mi-a arătat aleea care ducea printre brazi spre bazi- i nul de iuot. .\(oto erau mulţi oameni — bărbaţi, femei, copii. Nu i şlium dacă c mai bine s-o strig sau să întreb pe cineva. M-am'l aş<':at pe o l>aur(i aproape de apa. .\tn stat aşa mult timp, căutînd-oj cu pritrirea. Au puteam să-mi nichniui cum arată. Din int'nnplare. maiii uitat .y .-.(JN la trambulina de sărituri. Am rămas increuieuit. La mariiiu<'a tianil>uliuei am văzut, cu spatele spre apă, frumosuli cor)), atit (le iiiiidscut mie, al Liei! Am alergat lingă mal, privind] făra su-nn i iiiu a crede... Acelaşi păr blond auriu ii acoperea} umerii, strălucind in soare de apa care se scurgea pe .spate... In.'] totdeauna Lia făcea baie fără cască. Dar e a de unde ştie asta?} Nu. putea să afle de la nimeni! In clipa următoare a sărit in apă-l .1;r(. sirigat-o indată ce a ieşit la suprafaţă. Şi-a dat seama cine sini .fi a ie.şit repede la mal... ]

.S;/(( uluit. Xn .•icuinănă la oelii de loc eu Lia, dur e::te frumoasă totuşi: eîiid stă jnilln. mai departe de mine y' iiu i rad eliipiil, ma tulbur... E l.iu, pe care n-am ra-:iit-o de aiiiu timp, de care mi-c n - ş a dor... .\ş rrea sa-i mumii umerii frumoşi, Ijraţele, aş i'rea sa niergeni aiul uri tintnd mina moale şi mied iu palma luca... Ihir nu e eu ! .Se întoarce si>re mine .şi parcă o bucată de glx'olu îmi aliinii' vieptul... e altciiiera ! ,Si)it de doiui :ile la sanatoriu şi tot nu pot să fac o o trecere ; eu rud mereu, două fiinţe acolo unde de fapt una, care r c . s n / r a , ,;c i:i/.^eu, aleargă, înoată ca Lia, dar care gindeşte, i-or!)e.-^^lr (dtii'l.

legătură, e doar suride,

E eludat • „ ni ,-:c poartă totuşi atit de natural, de parcă a fost iutotdeauna. .Mă simt bine Ungă ea, mai ales cind o inişdiidu-se ; cind vorbeşte însă mă simt imediat străin.

aşa văd

Este iiUeligentă. Descopăr mereu asemănări şi deosebiri. Cred că nepotrivirea se datoreşte temperamentului. Lia era vioaie, dinamică, neastlrnpărată, plină de surprize. Diana probabil era mai culmă, mai ineeată, mai holărită. Imi dau seama de asta după cum discută, priveşte, ascultă muzică. M-a întrebat multe, ]eriiid\i-se să-mi provoace amintiri dureroase. (Humea spunind ce-o

de fiecare dată cind să iasă, căci miinile

i ' r c a să-.şi au uneori

aranjeze mişcări

părul, i-e prea iuţi.

teamă

de

.4117. plecat mai încurcat decît veniscDi... înainte eram trist tiindiud la Lia, ştiind-o dispărută.. Acum... nu ştiam la ce să mă giudesc, căci fiinţa asta nu era nici Lia, nici Diana ! Mă simţeam vinovat faţă de Lia, pe care o iubeam. Mă .simt vinoimt faţă de t>îarm că nu sînt de acord fw această .schimbare, ca şi cum eu aş avea dreptul să hotărăsc viaţa cuiva. E un fapt împlinit, nu se

18


mai poale schimba nimic! M o chinuiesc astfel toatii săptămina, intre visuri şi remiişcări. Duminica dispar orice ginduri, căci Diana se poartă atît de firesc, atît de simplu... O privire şi-mi dau .seama că o iubesc, că o doresc, dar nu pe ea, ci pe cealaltă. In fuţa mea e lÂa .sau Diana ? Dacă aş vrea s-o îmbrăţişez, bra­ ţele ei mi-ar răspunde sau ale celeilalte?

Au trecut multe săptămini de atunci, am petrecut multe du­ minici cu ea. Nu t ' i n e aproape ninieui s-o vadă; părinţii i-au murit eu citiva ani in urmă într-o expediţie subterană. Mă aşteaptă la poartă de fiecare dată; de fiecare dată constat eă cei'a se tulbură, ceva nu mai e definit. Poate că ea devine un amestec tot mai fin îidre cele două sau eu încep să le amestec ? Cind ii ţin mina mică sînt fericit şi mt-mi dau seama că e mina Dianei. Oare o jignesc pe vreuna dorind-o pe cea­ laltă ? Sau dacă aş avea sentimente pentru Diana, nu i-ar părea rău că are un corp străin ? Nu, este prea inteligentă ca .să-şi invidieze propriul corp! Căci e al ei! Of, ce încurcătură! Cine priveşte nici nu-şi dă seama că sîntem trei. încep să nu-mi dau irici eu seama; cel puţin ea a trecut de complicaţiile astea şi, după cum afirmă medicii, simbioza este aproape perfectă. Oare mintea mea o să se vindece şi ea ca să pot Uia o hotărîre cind va ieşi Lia — adică Diana — din sanatoriu ? Dar piuă atunci mai e destul timp. Miine e duminică, am să-i duc o carte care mi-a plăcut mult. Am şi o surpriză pentru ea, cred că o să se bunrre. Ii plac atit de mult... adică nu. Dacă e surpriză, aşa rămine! Mîine mă întîlnesc iar cu ea...

s t ă t e a m cu p r i e t e n u l m e u R e d p c u n m i c p l a t o u .săpat d c atui in c o a s t a m u n t e l u i . T e i t n i n a s e m p a r t e a a d o u a a e s c a l a d e i ţ i m u i a v e a m d c d a t u l t i m u l a s a l t p i n ă l a virf. E r a o a s c e n s i u n e d e a n t r e ­ n a m e n t p c u n p e r e t e d e s t u l d e d i f i c i l . C o a r d a s u b ţ i r e , c a o .sîrmâ, şi c e l e l a l t e i n s t r u m e n t e p e n t r u c ă ţ ă r a t z ă c e a u p e jos. î n t i n s p i c s p a t e , K e d s e j u c a c u u n p i t o n a d e z i v . Ii tot s t r î n g e a şi d e s f ă c e a f a l c a s p e c i a l ă c u c a r e s e p r i n d e d e s t î n c ă . D e o d a t ă ri.se s c u r t , amintindu-.ţi de ceva. — D e c e rîzi ? l - a m î n t r e b a t .


— M ă uit la jucăria asta. A c u m ş a s e a n i cind s-au i n v e n t a t pitoanclc adezive laccara exerciţii p c un perete de bazalt d i n a p r o p i e r e a c a b a n e i I z v o r . D e d i m i n e a ţ ă l u a m o g u s t a r e la c a b a n ă Si p o r n e a m s p r e p e r e t e l e m e u . S e n i m e r i s e c a î n p e r i o a d a a c e e a s ă i'ie p u ţ i n i e x c u r s i o n i ş t i l a c a b a n ă şi s a l a d e m e s e e r a a p r o a p e g o a l ă . C e s - o m a i l u n g e s c ; la m a s a u n d e s t ă t e a m c u , a p a t r a p e r ­ s o a n ă era o fată blondă, înaltă, p e c a r e n - a m p r e a l u a t - o în s c a m ă la î n c e p u t . D u p ă c î t e v a z i l e a m î n c e p u t s ă a f l u c î t e c e v a , c ă c i p r i e t e n i i l e Se l e a g ă u ş o r i n v a c a n ţ ă . F a t a f ă c e a p r a c t i c ă , f i i n d r e p a r ti'/Mă l a i n f i r m e r i a c a b a n e i , S e v e d e î n s ă că lui p r e a a v e a d e lucru, căci nimeni nu se plîngca nici m ă c a r d e o durere d e c a p . N e - a m î m p r i e t e n i t , şi u d a t ă m i - a a r ă t a t i n f i r n u - r i a . C i t e v a p a t u r i o b i ş n u i t e d i n b u r e t e , tot f c l u ] d c i n s t a l a ţ i i , niţite n o p t i e r e c i u d a t e în dreptul fiecărui pat. O c h e a m ă Kodica... — Ş i ai luat praf d e cretă, p r e c i s ! N u c u m \ a o o c o i n c i d e n ţ ă î n t r e n u m e l e ci şi a l s o ţ i e i t a l c ? — IJa n u - i n i c i o c o i n c i d e n ţ ă că m - a m î n s u r a t c u e a ! D a r s t a i că m a i e s t e p î n ă a c o l o . I n t r - o zi, î n t i n i p c e mă c ă ţ ă r a m , m - a m o p r i t p u ţ i n ca .să p r i ­ v e s c î m p r e j u r i m i l e . C a b a n a s e i v e a a l b ă şi g r a ţ i o a s ă î n m a r g i n e a p o i e n i i . D e d e s u b t c u r g e a p i r i u l , s c l i p i n d în s o a r e ca s o l z i i u n u i jjcşte, s t r e c u r î n d u - s c p r i n t r e s f ă r i m ă t u r i d e s l i i u ă . îmi p l ă c e a s ă respir acrul curat ozouat, care s e ridica cu mirosul brazilor deasupra pădurii. î n zare munţii împăduriţi se conturau hăt departe, pînp se pierdeau înlr-o pinză albăstrie. M - a m uitat iar s p r e c a b a n ă . C e v a a s t r ă l u c i t la u n a d i n t r e f e r e s t r e l e d e s u s . M i - a m î n c o r d a t p r i v i r e a şi, d e ş i e r a c a m d e p a r t e , a m b ă n u i t c ă K o d i c a e a c e e a d e la g e a m . U m b l a î m b r ă c a t ă î n t o t d e a u n a cu u n h a l a t s t r ă ­ l u c i t o r d c a l b şi p ă r u l l e g a t la s p a t e . î n z i u a a c e e a a m c o n t i n u a t uscBşul, g i n d i n d a i u r e a , m a i puţin a t e n t la s t î n c ă d e c î t la v i s u ­ rile mele... C î n d a m c o b o r î t e r a o r a p r î n z u l u i . I^a m a s ă , c a d e o b i c e i , d i s ­ c u t a m d e s p r e toate, g l u m e a m . Ceilalţi doi erau un inginer şi soţia lui, sosiţi î n c o n c e d i u d i n Sahara, u n d e participau la fertilizarea d e ş e r t u l u i . I n g i n e r u l p o v e s t e a c u m s o ţ i a u i t a s e î n t r - o zi m î n c a r e a p u s ă la fiert în focarul oglinzii care î n l o c u i a focul. Cînd şi-a a d u s a m i n t e n - a m a i g ă s i t d e c î t o b u c a t ă d e t i n i c h e a t o p i t ă p e jos,.. E u a s c u l t a m , î n s ă c e v a m ă f ă c e a s ă n u pot II a t e n t S ă fi iost o c h i i aceia albaştri, prea albaştri, privirea lor « l a i arzătoare decît oglin­ zile inginerului ? D e u n d e pînâ atunci e r a m prieteni, d i s c u t a m d e m u l t e f ă r ă s f i a l ă şi c h i a r n e t a c h i n a m , a c u n j p a r c ă o v e d e a m d i n nou pentru prima oară. N - a v e a n i m i c deosebit în trăsăturile feţei. Era o fată obişnuită, c u trăsături fine, inteligente. Nici a c u m n u ştiu c u m a m înţeles că, s u b aparenţa asta simplă, c o m u n ă , s e a s c u n d e c e v a deosebit, o fiinţă la care v i s a s e m d e mult... P r o b a b i l şi e a ş i - a d a t s e a m a c ă c e v a s-a Mihimbat î n t r e n o î , şi in restul zilei n e - a m s i m ţ i t c a m stînjeniţi. S c a r a a m v i z i o n a t u n f i l m î n relief c a m î n v e c h i t , d i n colecţia c a b a n e i , apoi m - a m c h i n u i t s ă c i t e s c m a i d e p a r t e u n r o m a n . C h i p u l , o c h i i ei î m i r e v e ­ n e a u m e r e u . V o i a m să înţeleg, s-o cunosc, s ă aflu c e s e află î n d ă ­ r ă t u l a p e l o r a l b a s t r e u m b r i t e d e g e n e l u n g i şi a r c u i t e . î n c e r c a m

20


s ă m ă s u s t r a g , d a r o t i i i i . ei c i u d a ţ i , m ă p c s e d a u , p a r c ă a ş fi v r u t s ă m ă c u f u n d în ei, s ă d e s c o p ă r c e e î n p a r t e a c e a l a l t ă i A . d o u a zi a m f o s t o a m . m a h m u r , totuşii a m p l e c a t i a r .spro p e r e ­ t e l e d e b a z a l t . D e d a t a a s t a m i - a m - croiţi d r u m p r i n t r e n i ş t e t u f e d e j n e p e n i p î n ă la o s t î n c ă c e s e m ă n a ^ o u u n c a p d c v u l t u r . N - a m a p u ­ c a t s ă u r c n i c i c î ţ i v a m e t r i , şl d e o d a t ă , a m s i m ţ i t c ă p i t o n u l c e d e a z ă . A m c ă u t a t c u p i c i o r u l o < i e ş i t u r ă , d a r s t î n c ă ' e r a n e t e d ă . M*-am a g ă ţ a t c u m î n a d r e a p t ă d e o c r ă p ă t u r ă ; d a r n-a: r e z i s t a t , r o c a s-a d e s ­ p r i n s şi a m c ă z u t . — D e a t u n c i , ţi-a- r ă m a s o b i c e i u l d e a c e r c e t a a t i t a m a t e r i a l e l e înainte de asalt ? — L a s ă c ă e b i n e s ă fii p r u d e n t . P i t o n u l a c e l a îl p ă s t r e z c a amintire... — t - a m v ă z u t d e m u l t e ori» l i p i t d e u n p i e t r o i .scos d i n p o n o t c l e m u n t e l u i , la v o i , i n c a m e r a d e o a s p e ţ i , d a r n u , î n ţ e l e g e a m c e rost are. — Păi a m desprins după aceea bucata din stîncă chiar u n d e s-a î n t î m p l a t a c c i d e n t u l . C ă z u s e m r ă u d e tbfc î n t u f i ş u r i ; t o t î n c e r c a m să m ă s c o l , d a r d u r e r i l e m ă l i n t u i a u t c î n d a m v ă z u t c î ţ i v a o a m e n i v e n i n d î n ftigâ cu o t a r g a . P r i n t r e ei o r a şii Rodioa^ c ă c i a m n e c u n o s c u t - o : d u p ă , h a l a t u l e i a l b . G r e d c ă am> l e ş i n a t p e d r u m ;. m - a m t r e z i t ' î n t r - u n p a t d i n i n f i r m e r i e , s u b u n cearşaf- d c z ă p a d ă . î n j u r n u s e v e d e a n i m e n i , d a r c u m a m î n c e p u t s ă m ă m i ş c şi s ă c e r c e t e z c u p r i v i ­ rea, Rbdica a iiitrat p e uşă. M'-a t r e c u t uni fior, a p o i u n v a l d e c ă l d u r ă m - a i n u n d a t . E a a p ă r u t d e o d a t ă t u l b u r a t ă , d a r s-a s t ă p î n i t şl a m s t a t d e v o r b ă . Irîtîmplarea n e apropiase deodatăi mai m u l t decît speram. N4i. ş t i a m c î t e Mie mai< t r e b u i e săi s t a u î n p a t , d a r n i c i n - o î n t r e b a m . R o d i c a î m i d ă d e a i cărţis î m i p r o i e c t a f i l m e p e p e r e t e şl cea m a i m a r e parte din t i m p e r » în apropiere. î n t r - u n colţ al infirmeriei a v e a un p a r a v a n , u n d e obişnuia să lucreze. N u - m i s p u n e a niciodată ce, dar p e cit î n ţ e l e g e a m e u studia c e v a cu nişte aparate curioase. l i p l ă c e a s ă a s c u l t e t o t f e l u l d e m u z i c ă , m a i a l e s s i m f o n i c ă , şi t r e p t a t m - a m o b i ş n u i t şi e u . E r a m t o t m a i a p r o p i a ţ i , d e ş i e v i t a m d i s c u ţ i i l e d e s p r e s e n t i m e n t e . A^^'eam i m p r e s i a c i u d a t ă c ă R o d i c a ş t i e t o t u l d e s p r e m i n e . M ă î n g r i j e a f ă r ă să. m ă î n t r e b e n i c i o d a t ă c u m m ă s i m t , f ă r ă s ă - m i ia t e m p e r a t u r a . M ă g î n d o a m t o t m a i m u l t la ea, deşi e r a m m e r e u aproape. Era foarte serioasă, cu toate că rîdea d c o r i c e l u c r u a m u z a n t ; c i t e a m u l t şi p r o b a b i l l u c r a l a c e v a i n t e ­ r e s a n t , a c o l o , d u p ă p a r a v a n u l ei. O d a t ă n u p u t e a m s ă a d o r m şi. d e c i u d ă a m l u a t p e r n a şi a m trîntit-o în p a t u l v e c i n . D a r a c u m n u era b i n e d e loc, căci m ă d u r e a c e a f a . A m l u a t p e r n a i d e b u r e t e d i n a l t p a t . P!>«fte vt>eo d o u ă m i n u t e a a p ă r u t R o d i c a , i n t r î n d s p e r i a t ă p e u ş ă . S - a f î s t t c i t şl a spus : — Credeam

c ă ţi s-a î n t î m p l a t

ceva...

— N u p o t s ă d o r m . . . p e r n a e p r e a m a r e . Am care e mai

luat-o pe

asta

subţire.

E a î n s ă m - a m u s t r p t m a i î n g l u m ă , nwii în s p r î o s că- „ a i c i

nu

m e r g e c u m îi p l a c e f i e c ă r u i a " şi c ă s ă l a s p e r n e l e ia l o c u l lor. A ş a

. 21 %


că m - a m p o m e n i t iar cu p e r n a care n u - m i p l ă c e a s u b cap. A v e a c e v a î n ă u n t r u , n u e r a c a c e l e l a l t e . l>ar n u v o i a m .s-o s u p ă r c u tnolturile mele. In următoarele zile a m vorbit m u l t despre o m u l ţ i m e de lucruri. R o d i c a n u m a i e r a o f a t ă o a r e c a r e , c u p ă r b l o n d şi o c h i a l b a ş t r i . A ş fi v r u t s ă - i s p u n c ă m i - e d r a g ă , c ă v r e a u s ă m ă s c o l d i n p a t , ^ă m e r g e m î m p r e u n ă i n e x c u r s i e , că... D a r d c c î t e ori î m i f ă c e a m t u r a j şi v o i a m s ă - i s p u n , e a î n c e p e a s ă d i s c u t e c u t o t u l a l t c e v a s a u t ş i a d i i c e a a m i n t e d e c e v a şi p l e c a . P î n ă c î n d î n t r - o z i m - a m h o t ă ­ r î t s â - i v o r b e s c d c c u m v a i n t r a p e u ş ă . IWă g î n d e a m c e s ă - i s p u n şi a ş t e p t a r e a m ă t u l b u r a . I n s ă R o d i c a î n t i r z i u m a i m u l t c a d e obicei, deşi era deja ora p e n t r u g u s t a r e . N u ş t i a m cc să cred, cînd, î n sfîrşit, e a a a p ă r u t . Kra f o a r t e t u l b u r a t ă şi e v i t a s ă m ă p r i ­ v e a s c ă , d e ş i n u - i . s p u s e s e m n i m i c . A m r u g a t - o să s e a ş e z e l î n g ă m i n e . K r a m tut m a i e m o ţ i o n a t , c î n d d e o d a t ă c a a l u a t o p e r n ă d e p e a l t p a t şi p i n ă să a p u c s ă î n ţ e l e g c e v a a î n l o c i i i l - o c u a m e a ; a p o i a a r m u a t p e r n a t o c m a i i n f u n d u l i n f i r m e r i e i si... m - a î m ­ brăţişat ! P e s t e c î t e v a l u n i s o ţ i a m e a , R o d i c a , ş i - a h i a t lu n o t e m a x i m e e x a m e n u l d c m e d i c , a l ă t u r i d e u n p r e m i u s p e c i a ! al I n s l i l n t n h i i p e n t r u r e a l i z a r e a e i — u n a p a r a t p e n t r u s u p r a v e g h o r < ' a holiiax ilor. D e s p r e a s i a s-a s c r i s î n z i a r e , R o d i c a a f o s t i n x i t a l ă la n u ş t i u c î t e c o n f e r i n ţ e , i s-au h i a t i n t e r v i u r i . A s t ă z i a p a r a t u l e d e p ă ş i t , d a r a c u m ş a s e a n i a î n s e m n a t o r e v o l u ţ i e i n m e d i c i n ă . P u r şi s i m p l u p e r n a a c e e a c o n ţ i n e a u n fel d e r e c e p t o r a l u n d e l o r b i o e l e < tricc ale creierului, pe care apoi le transmitea. ( e l a l a l l aparat era o c u t i u ţ ă m i c ă p c c a r e R o d i c a o p u r t a m e r e u in ! ) n / u n a r . I n f e l u l a c e s t a m e d i c u l ştia în p e r m a n e n ţ ă în ce stare se află b o l n a v u l , cc s i m t e , şi, d u p ă s i m p t o m e , ş t i a c e m e d i c a m e n t e să a d m i n i s t r e z e . N u m a i c ă „ m e d i c u l " şi „ p a c i e n t u l " m a i a v e a u şi a l t ă l e g ă t u r ă , şi a s t a î n c u r c a t r a t a m e n t u l . R o d i c a s i m ţ e a c ă s î n t e m o ţ i o n a t d c c î t e o r i o v ă d ; p r o b a b i l c ă n - a r fi v r u t s ă ş t i e c h i a r a ş a , t o i u l , d a r t r e b u i a s ă m ă î n g r i j e a s c ă ; şi ă s t a e r a c e l m a i b u n p r i l e j d c a-şi încerca aparatul. — I n o r i c e c a z , p i t o n u l m e r i t a s ă - l p u i la l o c d e m a r e c i n s t e ! — Ki, c ă şi f ă r ă e l m ă d e s c u r c a m e u ! U n a m ă n u n t : R o d i c a m ă u r m ă r e a d e la g e a m u l e i c u u n b i n o c l u — d e a c e e a a m z ă r i t a t u n c i s c l i p i n d c e v a ; şi a s t f e l a v ă z u t c u m m ă p r ă b u ş e s c d e p e s t î n c ă . A l t f e l c i n e ş t i e cît z ă c e a m î n t u f e l e a l e a . . . — A, vasăzică aştepta să-i pice u n pacient ! Norocul tău că p e n i m e n i n u 1-a

durut ceva

atunci...

— Ia n u m a i r î d e , c ă o s ă t e d o a r ă p e t i n e c e v a , a c u m , l a repezeală ! — ...Şi m a i c e r c e t e a z ă - ţ i c î t c o d a t ă p e r n a ! f i n e ş t i e c c a m a l inventat de atunci !

22


VLADIMIR

COLIM

LinKAH GALACTICI (Vil)

ELOGIUL AVENTURII Convorbirile cu Narmar mi-au descoperit treptat existenfa unei lumi în care nu se rîde şi nu se visează. M-am întrebat de aceea dacă circanii au imaginaţie. Şi consecinţele acestei simple întrebări m-au zguduit, căci pentru mentalitatea noastră păminteană ab­ senţa imaginaţiei e incompatibilă cu progresul. Dacă nu ţi-ar fi putut tncf)ipui un trai mai bun, omul nu s-ar fi străduit să depăşească o anume condiţie, n-ar fi luptat pentru cucerirea stării ameliorate p e care evoluţia mijloacelor de producţie o făcea posibilă. Sclavul şi-a imaginat libertatea, iar pietonul — covorul zburător. Fireşte, aşa cum o înţelegea sclavul, libertatea rămînea un concept grosolan, redus la eliberarea propriei persoane şi a unui număr mai mic sau mai mare de apropiaţi. Au trebuit să treacă mulle veacuri pină să se înţeleagă că, asuprind fie şi un singur om, omul nu poate fi liber. Covorul zburător a fost visul unei vremi lipsite de o adevărată gindire ştiinţifică. A trecut abia o jumătate de secol de cînd am început a cuceri văzduhul. Dar, dacă imaginaţia e istoriceşte limitată, nu e mai puţin adevărat ca uluitoarea facultate de a „vedea" anticipat existenţa unor unelte, împrejurări sau aspiraţii încă necunoscute reprezintă o condiţie hotarltoare o progresului ţi una dintre cele mai nobile însuşiri umane. Biografia unor asemenea imaginativi — inventatori, exploratori, artişti, savanţi, descoperitori de toate categoriile — o fascinat dintotdeauna omenirea. Nu oricine are însă o imaginaţie destul de pu­ ternică pentru a „vedea" ceea ce încâ nu există, nu oricine, mai ales, e în stare să mobilizeze fantasticele resurse de inventivitate, curaj şi voinţă necesare pentru a da viaţă unei simple „năluciri". Pe de altă parte, structura noastră psihică e în osemeneo măsură înclinată să nu se mulţumească doar cu răspunsurile pe care ni le dau cele cinci simţuri, foamea imaginaţiei e ofîf de neisfovifă, atît de adînc sădită în însăşi alcătuirea noastră biologică, încît aventura — goana după „nălucă", procesul căutării şi suita peripeţiilor incluzînd efor-

. 23


turi/e furnizaie în vgdeeea obiinerii lezultatulvi propus —, deci, a devenii un aliment indispensabil peniru existenţa funcţionare a organismului uman. Experienţe recente au se ştie, cd, imoiedirat sistematic sd viseze, omul moare scurtă vreme. S-a pulut stabili o legătură între absenta unele forme de alienare. Atrofierea funcţiunii imaginative abrutizare, la ieşirea din rindurile speciei, la întoarcerea

aventura, şi buna demonstrat, in relativ viselor şi duce la spre ani­

malitate. Evident, aventura trâil-â e apanajul unor aleşi : Chilgameş, Hercule, Columb, Gogarin. Cei mai mulţi ne mulţumim cu relatarea avpnturii acestora şi ne satisfacem indirect vo'enii=;.'e disoonibile însoţindu-i cu mintea şi participjnd retroactiv Io infrîngerile şi biruin­ ţele lor. Poate că de la origine, indată după desacralizare, literatura n-a miilocit altceva, irdiferent de cantitatea si rc''*o-pn informaţiilor veh/cu/ofe. Aparijia presei a amplificat procesul şi—doco ozi Eroul se mtmeşte pcntr unii Brinitts Bo'dot — metamorfoja nu trebuie să ne mire, ea inscniurlii-se intr-o lungă — şi nu / n f o f d e n n n o rodnică — evoluţie. Ulisse o fost un eroti-ovenlurier, Arsene iupin un aventuriererou. Omul e un animal care zimbeşte... Diversificarea eroilor — si a calităţii aventurii — e urmarea firească a diversificării mniitalitatilor intr-o -lume f n » wai complexă. Atunci cind o anume prr^sd de mare tirai ţine spcmn ^r, nreferinţele strwturilor e / e i n e n f o ' e si r^nnularizea/â mai dpTunhn nicioarele lui Eusebio decit c r e i e r e / iui Wiener nu trebuie să derli'cem că Ilustrele picioare aduc o contribuţie mo! 'însemnată la proaresu! omenirii de­ cit creierul care o conceput cibernetica. Fiecare Wi"'re noi e liber să-şi aleagă eroul şi fiecare are parte de eroul pe care-l merită. In ce mă priveşte, continui să cred că imaginaţia duce, orin aventură, la cunoaştere şi, astfel, la progres. Ba ml se pare chiar că asta e calea specific omenească a progresului. — Sint gata să tru a mă verifica .—

te ascult,

Cum îţi reprezinţi

spune

atunci

tu Eroul, Narmar

Narmar,

şi-l întreb

?

— După chipul şi asemănar3a lui Tempitel. Întreaga sărbătoreşte in clipa de faţă. Are cele mai lungi picioare, să pulverizeze toate recordurile de săritură în înălţime, ba ce nimeni pînă la el n-a izbutit — în timpul saltului prinde o pasăre în zbor, jonglează cu 12 sfere de metal şi-şi cu piciorul drept autoportretul. Acum se sfrdduies-te so-ş; performanţa, punînd la contribuţie şi piciorul stîng... Am

zîmbit,

amintindu-mi

— Dar aventura, Narmar, căutările neobosite, greutăţile generos, nobil ?

In

Nu

Şi atunci

cunosc

— II dobindim clipa cînd dorim

24 ii

termenul,

imaginaţia,

că pe Circa

pen­

Circa îl a izbutit — ceea cu gura desenează amelioreze

nu sc rîde si nu se

visează.

ce părere ai despre aventură ? Despre învinse în vederea atingerii unui scop spune progresul

Narmar.

Noi

nu

căutăm.

Ştim.

?

fără imaginaţie. Nu există un decalaj, ceva, acel lucru există. Fără căutare.

pricepi

?


— despre —

Mă aşteptam, am spus. Ingâduie-mi, aşadar, să-t'i vorbesc frumuseţea ipotezei, despre drumul anevoios al câutării... S p e r c d te referi la vreo nouă carte de anticipaţie...

— Chiar la două. Unele dintie formele cele mai respectabile aventurii sint consemnate azi in literatura de anticipaţie. Cu voia să ne oprim prin urmare la

ale ta,

STATUIA ŞARPELUI" de G. Anania şi R. Bărbulescu

;i la JACUL SUSPENDAT'V / i de Florin Petrescu '—

De

acord.

-— Acţiunea scriitorii

ambelor

lucrări

işi întorc privirile

se desfăşoară către

in Dobrogea.

străvechiul

pămint

din

Faptul care

au

ost plămădiţi tulburălorul „Ginditor" de la Hamangia şi telurica lui oereche feminină (întruchipări ale misterelor ce alcătuiesc farmecul şiei de pămint dintre Dunăre şi Mare) nu mi se pare intlmplător. Sumedenie de taine işi aşteaptă aici, răbdător, dezlegarea. Astfel, ineva trebuia să inttrzie hngă enigmatica statuie a şarpelui „cu bot oaie, plete .şî urechi omeneşti şi coadă de leu" descoperită acum •.îţiva ani de către arheologi. Au făcut-o Anania şi Bărbulescu, iar rodul meditaţiei lor e o c e o s f d corfe scrisă cu dragoste, la baza căeia se află o ipoteză îndrăzneaţă -. „Şarpele nu era decît un om. Un din altă lume, alta decrt a pămîntenilor".

Mai

mult, „fascinanta

smna statuie a şarpelui" e înfăţişată drept simbolul menirii Dm, al însăşi raţiunii de a fi a omenirii, cu alte cuvinte drept vnoaşterii. —

Nu

Regretabil,

escrierea

văd

constă

aventura... Narmar.

drumului

al straniului

şi

fiecărui simbolul

parcurs

aţxirat

în aventura

ofului

reprezentat

iutării,

această

Valoarea

rămas statuie.

caracteristică

Şi

unei

încheiată ca

pentru

a omului

constă

a dezlega

de pe urma

cunoaşterii, de

romanului

de eroi pentru

enigmatice

în'clipa

în

statuii

civilizaţii,

descifrării

a sublinia

dintotdeauna,

tocmai

misterul

s/m-

permanenţa acţiunea

ro-

i n u / u ) se întoarce mai îrttîi cu veacuri în urmă, în epoca romană, a p o i şi mai departe, în vremurile sciţilor, apropiind de noi alţi oaneni fascinaţi de taina şarpelui, şi străduindu-se să-i găsească dezgarea. Dincolo de unele anacronisme, dincolo de sudura uneJtri

25


imperfectă a planurilor, dibuirile personajelor constituie miezul va­ loros al lucrării şi destule pagini ( î n d e o s e b i din capitolele evocîna veacurile demult apuse) sint scrise cu o remarcabilă îngrijire. — Aşa cum te cunosc, acum urmează un dar... — Şi nu te înşeli. Din păcate, autorii n-au avut încredere în virtuţile literare ale propriului lor scenariu şi au socotit necesară „înviorarea" lui printr-o intrigă poliţistă, o' aventură antrenînd cri­ minali, maeştri în arta deghizării şi asasinind cu ajutorul hipnozei (ceea ce e destul de Ingenios), fapt care complică In chip minor ac­ ţiunea şi estompează tema principală. Desigur, cum totul poate fi justificat, şi intervenţia acestei aventuri parazitare ar putea fi în­ dreptăţită la rigoare şi prezentată drept cealaltă alternativă a cu­ noaşterii, termenul ei negativ, izvorît din egoism şi lăcomie. Personal, regret totuşi că Anania şi Bărbulescu au preferat să scrie un l o m o n „antrenant", atunci cînd se aflau în posesia unor date ce le-ar fi îngăduit să ne dăruiască un romarr^'al căutărilor esenţiale, o parabolă. — S-or zice că acum eşti Împotriva aventurii... — Nu, Narmar. In „Statuia şarpelui" avem de-a face cu aventura majoră, a cărei relielare e stinjenită de cealaltă aventură, de ordin poliţist. Dimpotrivă, aventura poliţistă şi-ar fi găsit locul în povestirea lui FI. Petrescu, „Lacul suspendat", care se deschide de altfel printr-un suspens de asemenea factură. Dar autorul pare să-şi fi schimbat intenţiile pe parcurs. Misterul individului suspect, care le propune eroilor achiziţionarea unei pietre ciudate, o cobaltină (ceea c e îi duce la descoperirea „lacului suspendat" şi a comorilor lui minerale), se rezolvă in felul cel mai banal cu putinţă : suspectul e doar un hoţ mărunt, care obţine cîştiguri sporadice prin vînzarea cobaltinelor găsite in regiunea lacului. Şi de osto d a f o o m încercof un simţămînt de regret, deoarece paginile în care ni se povestesc peripeţiile eroilor în zona „lacului suspendat" sint interesante şi pline de o adevărată fantezie geologică. Dar, dacă in „Statuia şarpelui" aventura cu­ noaşterii oferea o substanţă generoasă şi suficientă pentru a ne dis­ pensa de aventura poliţistă, lămurirea unor mistere geologice, oricîi de fascinante (şi ele sînt fascinante în „Lacul scufundat"), nu ajunge pentru realizarea unei lucrări literare (evident, mă refer la un a n u ţ j i e nivel, şi cred că evoluţia literaturii româneşti de anticipaţie justifică o exigenţă sporita). De astă dată, aşadar, împletirea enigmelor geo­ logice cu cele poliţiste ar fi avut drept rezultat potenţarea ambelor categorii de mistere, contribuind la configurarea unei bune povestiri de anticipaţie de factură „aventuroasă". Intr-un cuvint, în ciuda reuşitelor respective, Anania şi Bărbulescu şi-au subestimat aventura,, in vreme ce FI. Petrescu şi-a supiaapreciat-o. — încep so cred câ utilizarea aventurii in literatură e o treabă destul de încurcată... — Nimic nu e simplu. Cu atît mai puţin meşteşugul literar, ca să nu ne pomenim vorbind despre artă... Lăsînd de-o parte problemele referitoare la temă şi construcţie, e neplăcut să n e î m p i e d i c a m în c e l e

26


r B H

d e s(i(. H. Peliescu are idei interesante (ceea ce reiese ş; din ce/e d o u ă povesf/ri care conip/efeozâ sumarul cărfii lui), dar felul cum scrie e de o neglijenţă supărătoare... —

In rezumat,

toastre ultima Circa

pînă

vreme

sub

egida

sint tipărite r a editura

uneia

şi

Dintre

ce

in

o seamă

aceleiaşi

a deficienţă

s-o evile.

pe care

cărţile

voastră

putea colecţia

in calitatea

prestigiul

lor pe care le editează,

că editurile

jf;

furi nefericite

; "l

sînt — cel puţin din acest punct de bine I N-aş fi crezut că voi ajunge c o r e - i vorbisem

aventura

despre

astfel

hirtiei pe

de calitatea

pe Circa,

so-/ invidiez

care opere-

publicului. de

scriitorii

liniştiţi. pe

fapt,

valoarea

nu sint scutite

de vedere —

aventurii

De

cum le înfăţişează

voastre

pe

două impresia

şi cilitorii.

şi uniformitatea

e necunoscută

virtuţile

crea

in in-

de

nu ştiu dacă

editurii : dacă

e in funcţie

dar şi de modul

D e unde se vede I Cum

editurii

di-

dialogurilor

editura

subestimindu-şi

cărţi nu stă, evident,

cadrul

lucid

şi colecţii,

pomenite

a prestigului

posibilităţi

edituri

fel de Ivrtie. S-ar

de compromitere

voştri aprecieze

de cărţi apărute

pe acelaşi

ou fost publicate,

vreme

despre

să-i

improvizează,

o cale sigură unor

de

astăzi

să-ţi semnalez

a oferi scriitorilor cu condiţia

acum,

vorbit

ar trebui

pare

invidia,

fi-am

ciăduie-mi

ji

aventura

pentru care v-am putea mensiunea... », — ...şi limitele. Iar

Narmar...

avennoştri auzim Şi

eu

l

POSTA CITITORILOR C O N S T A N T I N C O S M I U C , T i m i ş o a r a , str. H n u i l i M ă r ă c i n e nr. 2 (;lie i n p l n s n u m e r e l e 51, 52, 54, 58, 59, lOfi). BOfiUAN

DELCEA,

B u c u r e ş t i , str. S p i r u

Harct

n r . 13, r a i o ­

n u l 16 F e b r u a r i e ( a r e i n p l u s n u m e r e l e 2 5 5 — 2 6 2 , 2 7 3 — 2 9 7 ) . COUNKL

D.ĂNAILA,

Cîmpulung-Moldovenesc,

M . F . A . , bl. K, ct. I, a p . 24, r e g i u n e a S u c e a v a ( a r e î n p l u s

blocurile numerele

3, 7 0 — 7 2 , 111, 116, 119, 123, 124, 128, 131, 132, 135, 144, 220, 2 2 1 , 225, 233, 234, 238, 250, 260, 270, 2 8 1 , 2 9 2 , 293). BUKCIU

FLORENTIN,

Bucureşti,

str. C a p o r a l

Ruică

nr.

16,

b l . 10, S c . 4, a p . 6 1 , B a l t a - A l b ă , r a i o n T u d o r V l a d i m i r e s c u ( a r e i n Jplus n u m e r e l e 4, 8, 1 6 — 1 8 , 28, 33, 34, 216, 220, 225, 240). N I C O L A E R A D O V I C I , B u c u r e ş t i , str. L e b e d e i nr. 6, r a i o n u l 3 0 D e c e m b r i e , t e l 57 73 76 ( a r e î n p l u s n u m e r e l e 6, 3 1 , 141, 228, 271).

27


DE CE ATI ALES ANTICIPAŢIA? ISAAC

ASIMOV

(S.U.A)

Voi încerca cu plăcere să explic de ce am ales science-ficiionul ca domeniu de bază al muncii mele literare. 1. înainte de toate t r e b u i e să sjmn că incă la o vîrsta jo' fragedă, fără nici un fel de motive temeinice, mă desfătau ter povestirile de anticipaţie. „Adcpf' al ficţiunii .ş-tiinţifice a m dercind aveam abia nouă ani. Odată cu tnrsta era inevitabil .să ir să scriu şi, inlr-adevăr, primul meu onorariu pentru o povesti/: fantastică l-am primit la vir.sta de optsprezece ani. 2. Tot atunci mi am dat seama şi de faptul că ficţiunea ştiin­ ţifică e liberă de orice tabuuri, hitrucit această literatura se ocupă de viitor, de alte lumi şi. pyate, de alte sisteme d" gi'ndire, aici sint pe deplin posibile mişcări ale gindirii care noua, celor ce trăim actualmente in lumea pe oare o cunoaştem, ni .:e pa-r stranii ; ceea ce arată că ficţiunea ştiinţifică e mai litieră decit orice alt domeniu al literaturii. 3 . Nu ştiu mm s-a întîmplat, dar toţi cei cu care am făcut cunoştinţă datorită muncii melc in domeniul literaturii de antici­ paţie s-au arătat a fi oameni surprinzător de amabili şi prieteno-şi; mă refer nu numai la cititori, dar şi la colegii mei înlr-ale scri­ sului şi chiar la editori. Cum se explică acest lucru ? Probabil că a iubi literatura ştiinţifico-fantastică înseamnă a ne îngriji intr-un fel sau altul de viitorul omenirii; într-o anumită măsură asta înseamnă chiar a-i iubi pe toţi oamenii şi a le dori fericire în acele timpuri îndepărtate cind noi înşine de mult ne vom fi sfîrşit drumul. Nu ştiam lucrul acesta atunci cind am început .să scriu, dar anii de muncă în domeniul literaturii ştiinţiHco-fan­ tastice mi-au deschis ochii, şi acum- sint fericit că, fără a sta prea mult pe gînduri, am făcut tocmai o astfel de alegere cu patru decenii in urmă.

RADU

NOR

(Romenîe)

De ce a m ales genul ştiinţifico-fantastic ? întrebarea nu e uşoară. Lucrez în acest d o m e n i u de aproape două decenii, de la

28


vîrsta cînd omul c stnpînit de romantismul meleagurilor îndepăr­ t a t e , a l d e s c o p e r i r i l o r e x t r a o r d i n a r e , al a v e n t u r i i . Mi-au plăcut dintotdeauna cărţile de aventuri, pasiune care m i s-a p ă s t r a t p i n ă a s t ă z i şi a m r e g r e t a t m u l t că, în t i m p u l t i n e ­ reţii m e l c , s c r i e r i l e d e a c e s t g e n p u t e a u fi g ă s i t e n u m a i la a n t i ­ cari. S î n t c o n v i n s că m i l i o a n e d e t i n e r i c o m p a i r i n ţ i încearcă aceleaşi simţăminte. Dezvoltarea impetuoasă a ştiinţei în epoca n o a s t r ă c e r e să s e i m p r i m e a v e n t u r i l o r u n n o u sen.s, s ă s e c a u t e n o i p r o b l e m e l e g a t e d c c u c e r i r e a n a t u r i i t e r e s t r e şi a a l t o r l u m i . A m d o r i t , poatt?, .să s ă d e s c şi î n a l ţ i i î n c r e d e r e a f e r m ă î n f o r ţ a o m u l u i , în p a s i u n e a lui p e n t r u c u c e r i r e a n o u l u i , î n f r u m u s e ­ ţ e a lui s p i r i t u a l ă . A m lo)-t î n t o t d e a u n a o p t i m i s t . Si c u cit m ă g î n ­ d e s c m a i m u l t , cu a t i t a j u n g la c o n v i n g e r e a m a i n e s t r ă m u t a t ă c ă in a l e g e r e a g e n u l u i ş t i i n ţ i f i c o - f a n t a s t i c r o l u l h o t ă r i t o r I-a j u c a t o p t i m i s m u l m e u , p e c a r e m ă şi s t r ă d u i e s c s ă - l c u l t i v i n i n i m i l e cititorilor.

(„INOSTRAfiSAlX

hlTEHATVRA" nr.

limrU

POŞTA REDACŢIEI

\

NICULAE GHERMAN (Mediaş) ; Pove.stirea dv. „Cronoscopul" j moi este d e b i t o a r e lucrărilor citite. Tehnicismul o sufocă, şi încă unul,: destul de naiv. Fiţi, de a s e m e n e a , atent la p r o b l e m e l e de stil. TJBERIU BURESCU (Timişoara) : N e lit de nor. V â

p a r e bine câ v-aţi

\

reamin-j

mulţumim pentru felicitări şi pentru s t r ă d a n i a dv. d e ;

a p o p u l a r i z a Colecţia. V o m mai publica povestiri j a p o n e z e , d a r n u : atît de curînd. R.

'

CO?H!STANT»N

(Bucureşti) : D e s e n u l

caricaturilor

indică

to-^

lentul, d o r poantele nu d e s e m n e a z ă m a r e lucru. M a i trimiteţi. MARIN lipsită

ANDRONACHE

(Timiişoora) : Povestirea

de originalitate, ideea

este

naivă

dv.

este

şi n e b u l o a s ă , dar,

i încăl ţinindj

s e o m a că s+nteţi a b i a î n c l a s a a V l l - a , a j u n g e m la concluzia câ aveţi i talent. Continuaţi să citiţi literatură clasică şi m o d e r n ă , să învăţaţi j (şcoala nu v ă d ă decît elementele ; însuşirea lor trebuie s-o

faceţij

singur) şi mai trimiteţi-ne veşti d e s p r e dv. " M A R I A N G. (Bucureşti) : Poezia pe c a r e ne-aţi trimis-o dovedeşte.; o vibraţie o r i g i n a l ă . Reactorul poeziei autentice trebuie s ă fie totuşi' controlat

la fel de atent ca un obişnuit

reactor nucleor. E n e v o i e

deci nu nutmai de incantolie, ci şi de luciditate. M e d i t a ţ i mai îndelunga a s u p r a ideilor pe care doriţi să le tcansmitefi şi a s u p r a formei celei" m a i a d e c v a t e mesajului. PAUL TÂRÂU

(Alba

lulia),

lOAN

ONOICENCKO

(Bucureşti),

C O N S T A N T I N REUŢ (Bucureşti), LICÂ P. PAVEL ( c o m u n a C r î n g e n i , re­ g i u n e a A r q e s ) : M o i trimiteţi.

J

M I R C E A Ş A R L A U (Tr. Severin), E U G E N N A U M (Cluj) : î n c e p u t u r i l

1

î n c ă r^econciudente. i 29E O IROGNE PETRESCU G D I A N U ( M e(dCgr iadi oi av)a,) G : H V ăE Ovoni RGHE răsipunde l O N E S Cprintr-o U ( R o msacnr)i,s o ai nr e g . ji


L

ea,,.

...iiiiivele de „diaiiiatit", adică „invincibilul", a fost dat strălucil<;rulai cristal de către greci, pentru proprietatea lui de a zqiria toate coipurile ? Diamantul este de IIH) de ori mai dur decit corindnnul şi de 1 000 de ori mai dur decit ctiartid. ...firul de păr e.s(c mai rezistent decit plumbul, cuprul, pla­ tina şi duraluminiul ? S-a caUnilat că un fir de păr gros de 0,05 milimetri suportă greutăţi de 100 de grame, iar rezistenta sa ma­ ximă depăşeşte 5 000 kg/cm-. Numai oţelul poate concura cu rezis­ tenta nurului omenesc. ...cri mai bălrin copac din Europa este considerat a fi itn ste­ jar d'-ii l.ituauia in iwstă de 2 000 de ani? Truiiririul lui are o circumierlnţu de 12 metri. Recent el a fost supus unui tratament de „întinerire". După aprecierile unor oaifieni de ştiinţă, acest stejar r a mai trăi incă cîteva secole... ...prima locomotivă cu reacţie din lume va intra în funcţiune in anul 1968 ? Ea va funcţiona cu ajutorul unei turbine cu gaze, de viică capacitate, şi va putea atinge o viteză de 160 km/li. Locomo­ tiva va fi construită în Anglia de Uzinele „Rolls lioyce" în co­ laborare ru Căile ferate engleze. ...la Ofiservalorul astronomic din Paris funcţionează de citva timp un ceas atomic ? Precizia acestui ceas este atît de mare încît dacă ar funcţiona timp de 1 000 de ani, variaţiile sale in raport cu timpid real nu ar depăşi o secundă. Această precizie permite specialiştilor care lucrează în domeniul spaţiului cosmic, precum şi geofizicienilor şi astronomilor să efectueze cele mai precise calcule. Ceasul funcţionează pe bază de vapori de rutyidiu, a căror temperatură variază intre minus 40 şi plus 40 de grade Ce/sjws.

de I. M. VlINmiA 30


î n micul orăşel scoţian A b e r d e e n existau d o u ă vechi colegii. L a mijlocul veacului al XlX-lea s-a hotărît unilicarea lor. C u această o c a z i e s-a pornit la o strictă selecţionare a cadrelor. Toţi p r o f e ­ sorii socotiţi „ i n c a p a b i l i " u r m a u să-şi p ă r ă s e a s c ă posturile. Pe lista cu numele celor vizaţi f i g u r a şi numele lui J. C. M a x w e l l , creatorul cunoscutei teorii cinetice a g a z e l o r .

P. L. K a p i ţ a Rutherford. Cambridge naşterea

a

Odată,

lucrat

limp

povesteşte

un c o n g r e s

lui M a x w e l l .

de

14 ani

savantul

împreună

sovietic,

închinat aniversării După

şedinţa

cu

a

profesoruN

avut

loc

a o sută de ani de

festivă, unde

au

luat

la la'

cuvîntul;

mulţi elevi ai lui M a x w e l l , împărtăşindu-şi impresiile sale, Rutherford'; îl întrebă —

pe

Kapiţa

Referatele

cum

i-au

plăcut

referatele. Acesta

a u fost interesante, d a r

a u vorbit d e s p r e M a x w e l l , arătînd cum el ar fi fost pur

răspunse:,;

uimit faptul

pe M a x w e l l

cu trăsăturile

lui

că toţi-i

lucruri excepţionale, ca şi j

şi simplu un extract de z a h ă r . O r ,

vrut să-l v ă d

de

doar

m-a

eu

aş fi 'i

cel a d e v ă r a t , să-l v ă d ca pe un o m viu, ;

o m , cu

calităţile

şi

lipsurile

sale

care, d u p ă ]

cum se ştie, există la fiecare o m , oricît de genial ar fi el. Rîzînd, Rutherford îi spuse după

moartea

sa

lui K a p i ţ a

povestească

că-i încredinţează

viitoarei

generaţii

\ lui ca j

ce fel de o m î

a fost el în realitate.

I

Ş i iată că d u p ă m o a r t e a lui Rutherford, K a p i ţ a a căutat să-i I î n d e p l i n e a s c ă dorinţa. „ C î n d încep să e v o c chipul lui R u t h e r f o r d , ] aşa

cum aş v r e a

să-l

cunoască

urmaşii

lui —• spuse

savantul

so-1

vietic — , îmi d a u s e a m a că m o a r t e a şi timpul care s-a scurs de \a d e s p ă r ţ i r e a noastră a u înghiţit toate micile cusururi omeneşti şi a m în faţă m mare,fuuimitor de : inteligent. A b i asecretul a c u m înţeleg starea O d a tun ă , oEinstein întrebat în ce constă succeselor în de spirit a elevilor lui M a x w e l l care a u luat cuvîntul la acel c o n viaţă ? în loc de răspuns, marele fizician scrise formula : g r e s din C a m b r i d g e " . A = : X - t - Y H - Z şi explică : A — este succesul, X — m u n c a , Y — jocul întîmplării, Z — iscusinţa de a-ţi p u n e frîu limbii. P r o b a b i l că această f o r m u l ă marele fizician a e l a b o r a t - o în anii cînd în mintea sa mijeau primele idei d e s p r e teoria cîmpului, teorie care trebuia să explice în m o d unitar atît f e n o m e n e l e g r a ­ vitaţiei cît şi cele electromagnetice. Această teorie unitară a cîmpului Einstein n-a m a i creat-o. D a r cîte a s e m e n e a încercări nereuşite nu cunoaşte ştiinfa I

31

i ] ; i


UMOR d e R.

CONSTANTIN

„Masa e

Sfrrilă!'

de iON

BIVERB

TRIVERB { 5 , 2 , 5

PAVEIESCU

J

7^

D Ti

CRIPTOGRAFIE AR

Nxl Redactor literar: A D R I A N R O G O Z Coperta-desen: VICTOR WLGEMANN Portrete: A L E X A N D R U DIACONU Prezentareagrafică: ARCADIEDANEIIUC

Tiparul

executat

Ia C o m b i n a t u l

poligrafic „Casa

Stîntcii"


CALITATEA HiRTIEI „ARFO" PRODUS AL COMBINATULUI CHIMIC TÎRNSVENI, ASIGURA FOTOGRAFII FRUMOASE Ş l DE BUNi CALITATE


CPSF_302