CPSF_094

r -

ION

MÎNZATU

PARADOXALA AVENTURA • •

•

Coleciia .Povestiri şfiiniifico-fanfastice" 94

Dragi cifitori, Vă rugăm să ne scrieţi impresiile şi observaţiile dv, critice cu privire la acest roman 51 la orezentarea Im Adresa noastră este: tice" a revistei „Ştiinţă I. V. Stalin nr. 1, raionul

grafică.

Colecţia „Povestiri ştiintijico-lantasţi tehnică" Casa Scintcii, Piaţa I. V. Stalin, Bucureşti,

MANUSCRISELE NEPUBLICATE N U SE Î N A P O I A Z Ă

MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIATE N U SE IAU ÎN CONSIDERAŢIE

Coperta d e s e n : A.

BUIGULESCU

Rezumatul capitolelor precedente Ne aflăm în anul 3035 al erei noastre. Din cosmos este pes­ cuită şi adusă pe Pămtnt o epavă. Profesorul Herescu şi colabora­ tor ii săi ajung la concluzii uluitoare: epava a fost odată etajul final al unei astronave necunoscute, construită pe Pămtnt cu secole in urmă.

Jn epavă slnt găsite filele unui jurnal de bord care aparţinuse ziaristului Bob Kingstone.

Din cele povestite de Bob în jurnalul său reies lucruri de necrezut.

Bob îşi desfăşoară filmul aventurilor prin care a trecut din clipa In care astronava l-a luat şi pe el, duclndu-l la depărtări nebănuite in genunea cosmică.

Cea mai grozavă aventură prin care trece astronava lui Nielsen, pe care se află şi ziaristul Bob, este, fără îndoială, aceea cind, urmă­ rită de o torpilă cosmică, se vede silită, pentru a se salva, să-şi mă­ rească viteza pină aproape de viteza luminii.

Arthur, Giulio şi restul echipajului trec prin clipe dramatice.

Numai Bob nu are habar de cete ce s-au întîmplat. .Arthur Nielsen, conducătorul astronavei, hotă­ răşte continuarea zborului, fără vreun gind de a se mai întoarce pe Pămlnt.

Giulio, asistentul lui Nielsen, îi explică in cele din urmă şi lui Bob toată drama astronavei.

Ziaristul, cînd înţelege iot ce s-a petrecut, cind află despre influenţa vitezei asupra vieţii astronauţilor, rămîne uluit şi înspăimîntat: în timp ce pe astronavă se scurseseră doar ciieva luni, pe Pămint, omenirea îmbătrlnise cu peste 20 de ani I Ziaristul Bob trece insă curlnd de la groază la entuziasm.

Astronava trăieşte aventuri din cele mai extraordinare.

Printre acestea se numără şi naşterea unei supernove — stea cu o strălu­ cire de milioane de ori mai mare decît aceea a Soarelui.

Arthur şi Giu­ lio reuşesc să facă acest lucru provocînd explozia de evaporare a ste­ lei „pitice albe" — Van Maanen.

De aici, astronava işi poartă trupul într-o goană sălbatică spre 'Steaua Polară, unde va ajunge după un timp anumit.

Pe astronavă se petrece un eveniment de seamă: Cristina tl naşte pe Mark, supranumit „fiul stelelor" !

Arthur şi Giulio trăiesc insă n aventură cu totul neaşteptată.

Astronava recepţionează un mesaj pămlntean, care le aduce ves­ tea că pe Pămint s-a întronat de mult orlnduirea comunistă şi că omul a atins trepte nebănuite in dezvoltarea lui.

Profesorul şi asistentul sint mai tulburaţi ca oricînd.

Totuşi, ari­ cit ar fi fost acest mesaj de îmbietor la o întoarcere, oticît ar fi fost de răscolitor, Arthur nu-şi schimbă hoiărirea de a-şi continua zborul.

Partea

a

V-a

30. CHEMAREA TRECUTULUI Astronava gonea prin cosmos cu o viteză uriaşă. Părăsise de multă vreme Steaua Polară şi acum sc îndrepta stelaţie.

spre

In cabina de navigaţie se aflau, Ia ora aceea, doar său. Ocupat cu o chestiune de observaţie astrofizica, Ar pe Mark să-şi satisfacă în întregime curiozitatea ce-o de cite ori se găsea în faţa panourilor de comandă.

— T a t ă , s t r i g ă M a r k d e o d a t ă , e u a m s ă p l e c . M ă s ă - i c î n t c e v a . M - a r u g a t a s e a r ă ş i a m u i t a t . N u t e s u p Arthur se întoarse şi îşi privi copilul. Nu-i venea purtase pe braţele sale, sub ochii lui crescuse, iar acum cău in toată firea.

— Du-te, fiule, îi răspunse el. Dar ascultă : ce vrei —

„Sonata

D e

c e

n - o

r o g i

ş i p e

—

N u î n t o t d e a u n a . D e s u r i l e î n a i n t e a m e a . K a r l n i a z ă n u m a i c u v i o a r a .

Arthur goste — mei

îşi

şi

apoi

A c u m să

nu

altă

con­

Mark şi tatăl thur îl lăsase manifesta ori d u c l a m a m a e r i , a ş a - i ? să creadă.

II îl vedea flă­ să-i cînţi ?

primăverii" I

— A , ş t i u I z i s e A r t h u r c u aceasta e o veche pasiune de-a ună ?

— N u ş t i u .M a m a n u m a i a r la pian. Cînd mă vede că iau rămîn fixe pe clapele pianului urechea ei şi trag cu arcuşul pe z e ş t e d i n v i s a r e , s p u n e c ă e o b —

o

mai

învălui

îi

spuse:

d u - t e . E u

a m

fie îngrijorată.

u n z î m b e t d e î n ţ e l e g e r e . ei. Veţi interpreta şi altceva e t o t d e vioara şi stă corzi, o s i t ă ş

R a y m o n d e

a u n a c h e f s ă m ă în mînă, uneor aşa pînă cînd la întîmplare. A i c ă n u m a i p o ?

C î n t ă

S o n a t a împre­

a c o m p a n i e z e privirile îi mă aplec la tunci se tre­ a t e c o n t i n u a . i

d e s t u l d e

b i n e .

m u l t e o r i e p r e a n e r v o a s ă ş i a t a c ă m ă ­ î m i p l a c e m a i m u l t , d e ş i e l m ă a c o m p a ­ o

dată

s ă

v i n

Bob

ce

fiul

într-o

t î r z i u î n face

?

privire

plină

de

s e a r a a s t a . S p u n c - i

dra­ m a ­

—

S c r i e m e r e u .

—

Ş i

—

E x c e l e n t , t ă t i c u l e .

—

B r a v o ! A c u m

—

N - a i

e u

a m

grijă,

d e

s c r i s c e v a . d u - t e şi

ai

L e c ţ i i l e c u m g r i j ă s ă

a u

m e r s

a z i ?

c î n ţ ib i n e .

tată I

Mark s e îndreptă spre u ş ă , săltînd, î n timp c e tatăl s ă u îl p e ­ t r e c e a c u p r i v i r i l e . D u p ă c e u ş a se î n c h i s e î n u r m a l u i M a r k , p r o ­ f e s o r u l Se r i d i c ă d e l a m a s a de o b s e r v a ţ i i ş i î n c e p u s ă se p l i m b e p r i n c a b i n ă . O c h i i î i c ă z u r ă pe c e a s u l a s t r o n a v e i . T r e c u s e de o r e l e 1 9 . S e î n d r e p t ă s p r e o o g l i n d ă şi s e p r i v i î n e a . A r t h u r a v u o s t r î n g e r e de i n i m ă t p e t î m p l e îi a p ă r u s e r ă f i r e a l b e . P e f r u n t e a - iî n a l t a viata săpase cîteva brazde paralele şi inegale, i a r între sprîncene c e l e d o u ă c u t e s e m a i a d î n c i s e r ă .

Părăsi oglinda şi s e îndreptă spre masa l u i d e lucru. î ş i scoase caietul intim c u însemnări şi-l deschise l a întîmplare. Pînă atunci scrisese doar fapte legate d e zborul astronavei. P e sine, creatorul şi coordonatorul giganticului vehicul, s e uitase c u totul. î ş i scoase sti­ loul special. C e v a m a i scrie ?

O clipă ezită. î i venea tare greu s ă înceapă. î n minte îi rea­ păru chipul fiului s ă u . Stiloul s e plecă peste fila jurnalului şi începu să alerge c u iuţeală..,

' *• „Privindu-mi în oglindă tîmplele albite de vreme — începu Arthuf — g î n d u l de a - m i c o n t i n u a î n s e m n ă r i l ea d e v e n i t o p o r u n c ă . î m i v i n e s ă c r e d c ă m - a m l u a t d u p ă B o b , d e ş i el s c r i e d e s p r e u n a , e u d e s p r e a l t a . N u m ă l a s f u r a t d e p r e s i m ţ i r i s a u d e s i m p l e b ă n u i e l i , d a r v î r s t a n u i a r t ă . A n i i s e d u c î n c e t , a p r o p i i n d u - m ă t o t m a i m u l t d e c l i p a î n c a r e t r e b u i e s ă s p u n v i e ţ i i « b u n r ă m a s » . M ă s i m t d e o ­ c a m d a t ă î n d e p l i n ă p u t e r e şi g î n d u l d e c l i n u l u i m e u î n c ă n u m ă î n ­ f r i c o ş e a z ă • îl s o c o t d e s t u l d e î n d e p ă r t a t .

N u e v o r b a i n s ă n u m a i d e m i n e s a u d e C r i s t i n a .N o i , s p e r , n e - a m î n d e p l i n i t d a t o r i a f a ţ ă d e u n s c o p c a r e n e - a c o s t a t a t î t d e m u l t .

E r a m h o t ă r î t , p î n ă l a u n m o m e n t d a t , s ă n u m ă m a i o p r e s c , s ă n u m a i r e ­ vin niciodată d i n drum.

Soarta s - a opus şi a decis s ă fie altfel.

C r e z u s e m c ă a t i n g î n d î n ă l ţ i m e a S t e l e i P o l a r e v o i f a c e s ă s e r u p ă î n m i n e u l t i m u l fir . c e m ă m a i ţ i n e a l e g a t d e m e l e a g u r i l e p l a n e t e i p e c a r e m - a m n ă s c u t . P a s i u n e a c e r c e t ă r i i t a i n e l o r c o s m o s u l u i î m i î n ­ cleştase întreaga fiinţă. Prietenii d e p e astronavă s e consolaseră şi m - a r fi u r m a t pînă l a capăt. Poate greşesc cînd spun asta şi despre C r i s t i n a s a u R a y m o n d e .

N u m i - a u mărturisit-o n i c i c î n d , d a r a m s i m ­ ţ i t m e r e u î n o c h i i l o r u n d o r a s c u n s , o t a i n i c ă d o r i n ţ ă , c a r e le a b ă t e a g î n d u r i l e s p r e o l u m e p e c a r e e u î n c e r c a m s-o u i t d e f i n i t i v . î n c ă n u p o p o s i s e r ă m l î n g ă S t e a u a P o l a r ă , c î n d t o a t ă h o t ă r î r e a m e a , p e c a r e o c o n s i d e r a s e mo v r e m e d e f i n i t i v ă , î n c e p u s ă s e c l a ­ t i n e . N a ş t e r e a l u i M a r k m - a t u l b u r a t d i n c a l e - a î a r ă .

La început m-a cupri sise şi pe ceilalţi, căci i n ţ ă — c u m s p u n e a B o a s u p r a l e g i l o r d i n c o s m o

ns o bucurie nemărginită.

Fericirea îi molip­ pe astronavă se născuse un om. Era o biru­ b — p e c a r e a m r e p u r t a t - o î n m o d s t r ă l u c i t s , a t i t d e n e p r i e t e n o a s e n o u ă .

C u r î n d , î n s ă , b u c u r i a s - a p r e f ă c u t î n f r ă m i n t a r e .T r e b u i a s ă d e c i d i n t r u n f e l . P e a s t r o n a v ă , c o n f o r m t i m p u l u i n o s t r u i n f l u e n ţ a t d e v i ­ t e z e l e m a r i , l a c a r e z b u r a s e m d e m a i m u l t e o r i , t r e c u s e r ă c e v a m a i m u l t d e d o i a n i d e l a p l e c a r e . N u a c e l a ş i l u c r u s e î n t i m p l a s e p e P ă ­ mint. Acolo, omenirea îmbătrînise cu peste cinci secole 1 Calendarul p ă m î n t e a n t r e b u i a s ă a r a t e a n u l 2 6 0 5 . U r m e l e c o n t e m p o r a n i l o r n o ş ­ tri pe Pămint trebuie să se fi şters cu desăvirşire, şi, alte generaţii să le fi urmat la rînd.

O a m e n i i d e d u p ă n o i v o r f i s c h i m b a t m u l t î n f ă ţ i ş a r e a l u m i i .

M ă î n t r e b a m a t u n c i ş i m ă î n t r e b ş i a c u m c u m a m a r ă t a n o i d a c ă n e - a m vedea faţă in faţă cu oameni ce s-au născut la peste cinci secole după plecarea noastră ? Nu ştiu ce să-mi răspund.

Ală zbuciumam şi nu puteam lua nici o hotărîre. Nu îndrăzneam să cer sfatul nimănui, căci m-ar fi încurcat mai tare. Voiam să ho­ t ă r ă s c d e u n u l s i n g u r . A v e a m h o t ă r i r e a m e a d e a m e r g e p î n ă c i n d totul s-ar fi sfîrşit. Aşa s-ar fi şi întîmplat, fără îndoială, dacă Mark nu s-ar fi născut. Micuţul acela îmi ieşise in cale, şi acum, ascultîndu-i strigătul său nevinovat şi căutind în ochii rugători ai ma­ mei lui, mă vedeam silit să renunţ, la drumul meu pe care l-aş fi continuat încă mult, poate fără să mă mai întorc vreodată I P r i n v i u g r a i n i m e n i n u m i - a c e r u t c e v a î m p o t r i v a h o t ă r î r i i d i n a i n t e . T o ţ i s e ţ i n e a u l a î n ă l ţ i m e . E u î n s ă n u m a i e r a m c e l d e pînă atunci.

P r i v e a m f i i n ţ a a c e e a p l ă p î n d ă ş i m i n t e a î m i f u g e a n ă p r a z n i c î n a p o i s p r e l o c u r i l e f e r i c i t e u n d e m ă j u c a s e m î n c o p i l ă r i e . « E l u n d e s e v a j u c a ? — m - a m î n t r e b a t e u . C e - i p u t e a o f e r i a c e a s t ă l u m e î n ­ c h i s ă a a s t r o n a v e i ? V a c r e ş t e m a r e , n e ş t i i n d c e î n s e a m n ă c i r i p i t u l p ă s ă r e l e l o r ş i f ă r ă s ă c u n o a s c ă ş u ş o t i t u l i z v o a r e l o r . V a d e v e n i u n o m î n t o a t ă f i r e a , d a r n u v a ş t i p r e a b i n e d e u n d e a m p o r n i t ş i d e c e ?

N u v a ş t i c e î n s e a m n ă c o p i i i , p r i e t e n i i d e j o a c ă ş i n i c i n u v a c u n o a ş t e p l ă c e r e a u n e i î m p ă c ă r i d u p ă c e t e - a i s u p ă r a t c u u n p r i e t e n .

Dar, mai mult ca orişice, ce se va alege din el cînd astronava se va prăbuşi într-o zi ? Am eu oare dreptul să dau viaţă unui om şi apoi, din cauza încăpăţinăni mele, să provoc pieireâ acestei vieţi îna­ i n t e d e a o f i t r ă i t? » A p o i a v e n i t m e s a j u l a c e l a t e r i b i l .P ă m î n t u l n e r e c h e m a l a s i n s ă u , i a r g l a s u l a c e l u i o m m ă t u l b u r a s e c a n i c i o d a t ă . D a r m - a m o p d i n t o a t e p u t e r i l e . î n a p o i n u v o i a m S ' ă r e v i n . Ş i t o t u ş i a c e l a ş i P ă m î p e c a r e n u d o r e a m s ă m ă î n t o r c m ă s t r i g a f ă r ă î n c e t a r e . M - a m î t r e b a t m e r e u d e c e n - a m h o t ă r î t î n t o a r c e r e a , d e c e n u c r e d c ă m e s a j u l a c e l a r ă s u n a a d e v ă r u l . N u ş t i u . D a r c o s m o s u l n i ă c u c e r i . ş i n u m ă p u t e a m d e s p r i n d e d i n s t r î n s o a r e a l u i .

u l u s n t n ­ î n s e

C u r î n d g i s e m c o s chemîndu-m N u ş t i din clipa mei s-au c i n d a a f t e z a m a x i a t i n g ă o

î n s ă a m d e c i s s ă f a c c a l e î n t o a r s ă . O r i c i t d e m u l t î n d r ă ­ m o s u l , i d e e a M a r e l u i C e r c m ă f a s c i n a i n a c e e a ş i m ă s u r ă , ă să ajung tnăcar în apropierea planetei natale... u c e - a m l i o t ă r i t ş i c e m i - a m s p u s a t u n c i , d a r a s t r o n a v a aceea nu s-a mai îndepărtat de Pămînt. Intr-o zi, prietenii trezit că pornim la drum din nou. Giulio era foarte mirat l a t d i r e c ţ i a ş i v i t e z a d e z b o r . F o a r t e c u r î n d a m a t i n s v i ­ m ă , c e a p e c a r e o î n t î m p l a r e n e a ş t e p t a t ă a f ă c u t s - o m a i d a t ă a s t r o n a v a , î n a i n t ed e s t e a u a V a n M a a n e n .

Cristina şi ceilalţi n-au aflat nimic de la mine; Ie-a spus însă asistentul că ne apropiem de regiunea cosmică unde se află şi sis­ t e m u l s o l a r . T o t u ş i n u - m i t r e c e a p r i n g i n d s ă m ă î n t o r c p e P ă m î n t , după cum nici acum nu doresc acest lucru. O altă idee îmi răsărise în minte.

Constelaţia Lirei, situată la 27 de ani-lumină de Pămînt, se asea­ mănă foarte mult cu sistemul solar. Mi-am zis că n-ar fi exclus ca, pe una dintre planetele vestitei stele Vega din această constelaţie. să dau peste condiţii favorabile vieţii şi poate chiar peste o lume L i e f i i n ţ e a s e m ă n ă t o a r e o a m e n i l o r . D a c ă v i a ţ a n o a s t r ă s - a rs f i r ş i , Mark şi-ar putea-o continua pe a lui, printre aceste fiinţe dintr-o aită lume. Gîndul acesta nu mi-1 cunoaşte decît Giulio. Cred că soţia mea, Raymonde şi doctorul sînt convinşi, deşi eu n-am spus nici­ odată acest lucru, că ne întoarcem pe Pămînt.

Bob e complet indi­ f e r e n t . A v e n t u r a z b o r u l u i î l p a s i o n e a z ă î n t r - a t i t a ,î n c î t , o r i u n d e a i u merge, pentru el e tot una. Nu sînt însă sigur că în adincul sufle­ tului său n-ar mai spera să-şi poată publica jurnalul său enorm, fie asta chiar şi pe o planetă a stelei Vega I Ş i , i a t ă , a c u m a s t r o n a v a s e a p r o p i e lung şi tainic am străbătut I De la Pol î n t r - o g o a n ă s ă l b a t i c ă p r i n c o s m o s u l a c a m p o r n i t d e l a P o l a r ă a m schimbat-o

d e c o n s t e l a ţ ară şi pînă e s t a f a n t a s t p î n ă a c u m

i a ac i c . d e

L i r e i . C e d r u m um am ţinut-o V i t e z a c u c a r e c î t e v a o r i .

De la Polară şi pînă aici s-au scurs aproape 500 de ani pămînteni. Asta face, ţinînd seamă de timpul nostru influenţat de viteză, aproape 15 ani pe astronavă : Mark va împlini în curînd 15 ani I E băiat mare, are mintea ageră şi e foarte iubit de toţi cei de aici. Cel dinţii om care nu s-a născut pe Pămînt a crescut mare I A crescut fără să aibă fericirea de a vedea o şcoală sau de a asculta profesori de pe Pămînt.

A trebuit să-1 facem să înţeleagă că u n d e v a , d e p a r t e ,e x i s t ă o p l a n e t ă c u o a m e n i n m l ţ i , a s e m e n e a n o u ă .

Fiecare dintre noi i-am fost, pe rînd, profesor, la ce ne-am priceput m a i b i n e . S e v e d e î n s ă c ă m a m a l u i l - a î n r î u r i tc e l m a i m u l t c u o disciplină, care de fapt nu-i specialitatea ei.

A s t ă z i , M a r k n u m a i a r e a l t ă ţ i n t ă d c c î t . s ă d e v i n ă u n m a r e m u ­ zician. Ştiu eu ce se va alege din pasiunea lui !? Va avea d vreo­ dată prilejul să cunoască şi alte opere muzicale decît acelea pe care le avem cu noi ? ce

Niciodată n-am fost mai vom gasi în constelaţia

neliniştit ca acum I Mă întreb cu teamă Lirei ?

Vom afla oare limanul dorit ?

Şi cum v a f i e l? M ă mai nelinişteşte u n lucru: astronava v a r e ­ zista e a l a nesfîrşit ? A m realizat c u e a aproape imposibilul.

Cum va răspunde î n viilor ş i altor încercări ? Rămîne d e văzut I M ă o p r e s c , c ă c i s - af ă c u t f o a r t e t î r z i u . M ă b u c u r c ă a m p u t u t să-mi dezleg inima d i nîncleştare ş i a m reuşit s ă trec printre amin­ tiri gîndurile mele tăinuite.

D a c ă v r e o d a t ă u n o m v a d a p e s t e a c e s t c a i e t v a p u t e a a f l a c î t e c e v a d i np a g i n i l e s a l e . S ă v ă d a c u m c e dată e p e Pămînt...

Da... Pămintenii a u ş i a j u n s î n a n u l 3 0 3 5 1 I a ra s t r o n a v a noastră înc.i mai supravieţuieşte timpului... Chiar ş i asta a r f i d e ajuns c a iii.iiturie a g l o r i e i umane!

Ce n u n ei I...

Pămînt

fac e i oare acu e c u n o s c . M i - a Măcar cîteva , s ă aflu cum

31.

m ş i cum r p l ă c e a clipe s ă trăiesc ş

ara t o t m a i un

tă ? Ne-or f i uitat d e mult ş i poate u ş i s ă v o r b e s c c u v r e u n u l d i n t r e ir e v ă d chipurile oamenilor d e p e de a u ajuns I..."

TRAGEDIA

ÎNCEPE

La patru zile după seara în care Arthur îşi începuse însemnă­ r i l e , a c e s t a s e a f l a d i n n o uî n c a b i n a d e navigaţie împreună c u asistentul său. Erau aşezaţi atnîndoi î n faţa panourilor d e comandă şi aşteptau c u încordare apropierea d e constelaţia Lirei.

— Lira I strigă deodată Giulio. ^

Distanţa

—

4 minute !

?

—

A t e n ţ i e ! s p u s e p r o f e s o r u l . I n t r ă m

î n c o n s t e l a ţ i e ş if r î n ă m . . .

Arthur întinse mina ş i învîrti butonul comenzii dorite. I n aceeaşi clipă, ceasurile d e bord indicau intrarea î n funcţiune a motoarelor de frînare.

Astronava, ajungînd î n dreptul primei planete a stelei Vega, începu s ă f a c ă u n l a r g o c o l p e n t r u a s e a p r o p i a d i nc o î n c e m a i mult d e planetă, p e măsură c e viteza s e reducea.

Vitezometrul arăta c ă iuţeala scăzuse pînă aproape d e 296.500 km/s. Dar, î n clipa aceea, Arthur, care urmărea indicaţiile unui a l t c e a s d e b o r d , d e v e n i l a î a ţ - ă a l bc a v a r u l . î n f r i g u r a t , î ş i î n t i n s e din nou mîna ş i ,d e a s t ă d a t ă , s c o a s e b r u s c d i nf u n c ţ i u n e m o t o a r e l e d e frînare.

— Ce-ai făcut ? strigă asistentul uluit.

Cînd î l văzu însă p e profesor rosti : — C e ? . . .C e e s t e , A r t h u r ?

cum

arată

A c e s t a n u - i r ă s p u n s e n i m i c . I n t r e t i m p , v cu .500 k m ş i apoi acul indicator rămase 296.000 km/s.

Asistentul aştepta nedumerit ş i neliniştit. care-1 determinase p e Arthur s ă oprească Intr-un tîrziu, glasul profesorului răsună gra

8

l a faţă, abia

i t e z a m a i încremenit

mai

putr

s c ă z u s e d o t r p e indicaţia

N u vedea încă motivul atit d e brusc Irinarca. v ş i cutremurător»

— D r a g ă Q i u l i o , a p a r a t e l e d e b o r d î m i a r a t ă u n a ş t e p t a t : p e p l a n e t ă e x i s t ă v i a ţ ă ş i a s t a a r t r e b u i s ă vino, dragul meu, şt priveşte ceasul despre care de întrebat ce roi are, iar eu nu ţi-am spus. Uite, acesta A s i s t e n t u l o b s e r v ă c ă p e c a d r a n a c u l d e c o n t r o l s e tul diviziunii 40.

— Nu înţeleg 1 făcu el neliniştit. Ce înseamnă ?

f a p t n e b u c atîtea e t o p r i s e

— V e z i , a c e s t a e s t e c e a s u l d e t r o r d g u r ş i t o f s i n g u r l - a m m o n t a t . E l a r a t ă relor şi al învelişului astronavei. Cred c — î n g r o z i t o r i g e m u G i u l i o . M o t o a r e l

c o n s t r u i t s i n ­ u r ă a l m o t o a ­ înseamnă 401 u 4 0 % l

p e c a r e l - a m g r a d u l d e u z ă înţelegi ce e s - a u u z a t c

d e m u l t u r e . D a r ori m-ai î n

d r e p ­

— D e a s t a a m ş i o p r i t f r î n a r e a .P e m ă s u r ă c e f r î n ă m , a c u l u r c i încet spre cifre tot mai mari!

D e o p r i t , n u m a i p u t e » f i v o r b a . A s t a d e v e n i s e c l a r ş l p e n t r u Giulio.

Profesorul se întoarse spre asistent şi adăugă i — D a c ă n e o p r i m ş i n u g ă s i m c e n e t r e b u i e a i c i p e a c e a s t ă p l a ­ netă, astronava nu va mai putea porni niciodată t Auzindu-1 pe proîesor ce spune, Giulio simţea că i se taie picioa­ rele. O negură deasă îi împăienjeni privirile.

— Pămîntul I strigă el, ca în faţa unei viziuni salvatoare.

— D a , d r ă z n e s c s l a P ă m î n t a m s t r ă b a cam la tr totuşi salv

G i u l i o , e s i n g u r a n o a s t r ă s p e r a n ţ ă s i g n e o p r i m a i c i . V o r n c o n t i n u a z b o r u l c u m a i s i n t 2 7 d e a n i - l u m i n ă . C u v i t e z a t e - o î n m a i p u ţ i n d e 2 9 a n i p ă m î n t e n i , ei ani şi ceva pe astronavă.

Orice am area noastră. ă

u r ă! N u m v i t e z a a s t a a c e a s t a ,d i c e e a c e a r găsi acolo,

a i î n ­ . P î n ă s t a n ţ a r e v e n i va fi

Asistentul îl auzea pe Arthur ca şi cum glasul acestuia ar fi venit de undeva de foarte departe. Urechile îi vîjîiau, simţea că va trebui să-şi adune toate puterile pentru a nu se mai prăbuşi ca şi a t u n c i , d e m u l t , î n a i n t e d e V a n M a a n e n .

— G i u l i o , f i i c a l m 1 C r e d c ă a s t r o n a v a v a m a i r e z i s t a , c e l p u ţ i n u n e i u l t i m e f r î n ă r i c i n d v o m a j u n g e p e P ă m t n t . O r i c e a r f i , M a r k t r e b u i e s ă a j u n g ă a c o l o v i u . N u - m i p a s ă d e v i a ţ a m e a ! E l î n s ă e l u m i n a p e c a r e c o s m o s u l u i n u - i v o i î n g ă d u i c u n i c i u n p r e ţ s - n stingă • E o ultimă încăierare între noi şi natură, dar sper că nici d e a s t ă d a t ă n u v o m i e ş i î n v i n ş i . D a c ă n u v o m a v e a a c c i d e n t e , z b o r u l I n r e g i m d e v i t e z ă c o n s t a n t ă n u v a a v e a c u c e s ă - i d ă u n e z e a s t r o n a v e i . R e z e r v e m a i a v e m .

S ă p r o g r a t n ă m , a ş a d a r , u l t i m u l d r u m !

— Motoarele cum stau ?

— S i n t c a t n î n c ă l z i t e .î n v e l i ş u l s - a s u b ţ i a t ş i e l . M i e t e a m ă d e o explozie prematură.

Dacă va fi nevoie, vom renunţa şi Ia etajul a l d o i l e a . I n t r - u n f e l , t r e b u i e s ă b i r u i m !

Giulio P r o f e s o — S ă varea e s

îşi r u l n u igur

încorda m a i a d l e s p u i ă. Şi a

toat ă u g n i m i şa e

e forţele pentru a nu ceda în faţa neliniştii. ă: c c e l o r l a l ţ i p î n ă c î n d v o t n ş t i p r e c i s c ă s a l ­ i sint convinşi în sufletul lor că de fapt ne

apropiem de Pămînt. Dacă ne reuşeşte aceasta, fericirea (or va atit mai mare. Ei, şi acum, să dăm maşinilor programul I P r o f e s o r u l şi a s i s t e n t u l î n c r e d i n ţ a r ă a p a r a t e l o r n a v i g a ţ i e c e l m a i d e s e a m ă p r o g r a m d e z b o r d i n l u n g a l o r torie. Astronava se întoarse după un ocol uriaş şi îşi îndreptă In direcţia Pămîntului.

Prin telescoapele astronavei începuse deja să se distingă de bine Soarele. Era încă la o mare depărtare. Cu ochii liberi p u t e a z ă r i d e c î t c a u n p u n c t l u m i n o s , n e î n s e m n a t .

In clipa cînd astronava părăsea incinta constelaţiei Lira, tele de bord indicară un lucru ciudat.

— U n c o r p d i r i j a t , l a m a r e d i s t a n ţ ă d e n o i , s e î n d r e a p direcţia aceasta I anunţă asistentul surprins.

— U n c o r p ? C e v i t e z ă a r e ? î n t r e b ă p r o f e s o r u l .

—

Ceva

mai

mică

decît

cu

d e c o m a n d ă şi c ă l ă ­ trupul destul nu se apara­ t ăî

n

gînditor l

a

a noastră 1

Profesorul îşi încruntă s p r î n c e n e l e şi p r i v i o c l i p ă p a n o u r i l ed e c o m a n d ă . A p o i r ă s p u n s e c u r ă c e a l ă : — C i u d a t , t a r e c i u d a t I S ă - 1 l ă s ă m î n s ă î n p a c e . N u timp pentru aventuri. înainte I In sufletele celor doi astronauţi se cuibărise zbuciu d i a c a r e î n c e p u s e p u t e a s ă - i c o s t e v i a ţ a . N u m a i e r a u l i m a n . D a r n i c i p r o f e s o r u l n u m a i p u t e a s p u n e c u s i g u r a l i m a n v a fi a j u n s î n a i n t e d e î n e c .

32. UN

fi

GLAS

DIN

a v e m

a c u m

mul.

Trage­ d e p a r t e d e n ţ ă c ă a c e s t

ADINCURI

Pe astronavă se sărbătorea ziua de naştere a lui Mark. După timpul propriu astronavei, băiatul împlinise 17 ani. Virsta lui, în ani pămînteni, era cu totul alta.

O r i c î t d e n o s t i m i s - a r f i p ă r u t c u i v a , M a r k n u m ă r a p e s t e 520 d e a n i p ă m î n t e n i , d e ş i , î n r e a l i t a t e , n u e r a d e c i t u n a d o l e s c e n t .

Bob î lprivea mereu şi, cu toate că ştia secretul influenţei vitezei asupra vieţii astronauţilor, i se părea că Mark este o adevărată minune.

Văzîndu-1 pe ziarist cum se tot miră, Raymonde îi replică i — Se vede că te uiţi pe tine I Cîţi ani pămînteni numeri ? Mai ţii m i n t e , M a t u s a l e m u l e ?

Z i a r i s t u l s e v ă z u î n c o l ţ i t , c ă c i R a y m o n d e a v e a d r e p t a t e ) — Ş t i u , d r a g ă R o y m dacă cei aproape 1063 cumva o simplă iluzie.

— Vis ? sări doctorul S e a p r o r e r e a î lf ă c — Mi-ai naiba, doar

10

p i e î n g r a b u pe Bob rupt urech eşti doctor

o n d e , r ă s p u n s e e l g î n d i de ani pămînteni ce-i po Poate totul e numai un . Stai să-ţi arăt eu ţie

t o r . M ă î n t r e b î n s ă rt în spate nu sînt vis I vis I

ă d e z i a r i s t şi-l t r a s e z d r a v ă n d e u r e c h i . D u ­ să scoată un ţipăt i ile 1 Nu poţi umbla mai încet cu oamenii ? Ce 1

— Dacă spui că e vis I Văd că nu te-ai trezit încă. Un om pe c a r e i l t r a g i d e u r e c l i i s e t r e z e ş t e î n d a t ă ! r i s e K a r l .

Astronauţii, adunaţi în cabina de concerte, rîseră cu poftă de în' tîmplarea aceasta. Numai profesorul şi asistentul făceau excepţie.

De Ia o vreme încoace, amindoi apăreau mereu traşi la faţă şi slă­ biseră destul de serios. Apropierea de sistemul solar îi făcea insă pe ceilalţi să nu prea observe starea lui Arthur şi Giulio.

S e a p r o p i a s e a r a p e a s t r o r i a v ă . P e t r e c e r e a e r a î n c ă î n t o i . D e ­ odată Arthur se ridică şi se scuză că el trebuie să plece, deoarece a v e a d e v e r i f i c a t p a n o u r i l e d e c o m a n d ă .

L a s c u r t ă v r e m e d u p ă a c e e a părăsi petrecerea şi Giulio.

Ceilalţi ascultau muzică şi cîntau şi ei. Plecarea celor doi nu le aliiisese atenţia în mod deosebit. Asta se mai înl inplase de multe ori.

Ajuns în cabina de navigaţie, asistentul îl găsi pe Arthur cu pri­ v i r i l e p i e r d u t e u n d e v a î n n e c u n o s c u t .

— C i t a m a i r ă m a s ? î n t r e b ă G i u l i o i n t r î n d .

— D u p ă c i t e v ă d , m a i a v e m p î n ă l a f r o n t i e r a s i s t e m u l u i n o s t r s o l a r a p r o a p e d o u ă l u n i p e a s t r o n a v ă .

— U n a n ş i j u m ă t a t e p e P ă m î n t ! e x c l a m ă a s i s t e n t u l . E m u l t tare mult I mai oftă el.

T ă c u r ă a m i n d o i . G î n d u r i n e g r e l e î n c i n g e a u c r e i e r u l î n t r - u n c e r de foc.

— A s c u l t ă , G i u l i o ! s p u s e d e o d a t ă p r o f e s o r u l ,c a t r e z i t d i n t r - u somn neplăcut. Ştii ce mă gîndesc ? Parcă îmi pare rău de faptul c n-am rămas în constelaţia Lirei I Asistentul, uluit de cele ce auzea, întrebă i —

De

u , c n ă

ce ?

— U i t e d e c e : u z u r a î n a i n t e a z ă c a o b o a l ă n e m i l o a s ă , c a u r t c a n c e r u c i g ă t o r .A s t r o n a v a n o a s t r ă n u c r e d s ă m a i a j u n g ă P ă m î n t u l !

Giulio îşi plecă privirile. Era o veste la care se aştepta, din clipă în clipă, cu inima strînsă de durere. Cuvintele profesorului se înfipseseră în inima lui ca nişte gheare, încercînd să i-o sfîşie.

— Ş i . . . c r e z i c ă n e v o m p r ă b u ş i î n a i n t e d e a m a i p u t e a f a c e ceva ? întrebă el, sleit de puteri, — N u v r e a u s ă c r e d a s t a , G i u l i o , d r a g u l m e u I T u ş t i i c î t ţ i n să ajungem acolo. Dacă aş putea, mi-aş oferi şi viaţa în schimbul salvării noastre. Şi mai ales a lui Mark.

El este copilul nostru, al tu­ turora I De la un timp, tîmplele profesorului se albiseră cu totul Necon­ tenitul zbucium îi adusese iarnă deplină peste părul său bogat.

I n t r - u n t î r z ' i u , a s i s t e n t u lm a i î n t r e b ă ; — .Arthur, crezi că nu mai există nici o salvare ? Uite, pe m mă bate de la o vreme un gind. Pe Pămint omenirea trebuie să p r o g r e s a t f o a r t e m u l t . D e c e s ă n u î n c e r c ă m s - o c h e m ă m î n a j u t o nostru ? Pămintenii au trecut de anul 3000 şi nc-ar putea salva, f îndoială, oriunde ne-am găsi, cel puţin aşa cred cu 1

u:

ine fi r u l ără

Profcsoriil îşi încliise ochii şi sc lăsă pe speteaza fot ce spunea asistentul nu era pentru el o noutate. Se mai l a a s t a . D u p ă u n t i m p A e c u g e t a r e , p r o f e s o r u l î l p r i v — V e z i , e d r e p t c ă n u p i e r d e m n i m i c d a c ă f a c e m u n torul lor. Dar dacă asta ne-ar putea aduce numai necazu Asistentul îl privi o clipă pe profesor.

Apoi adăugă

oliului.

Ce gindise şi i p e G i u l i a p e l l a a j ri ? ferm t

ea el o : u ­

— E u n u c r e d a s i a , A r t h u r . N - o c r e d î n r u p t u l c a p u l u i I D e m u l t d o r e a m s ă - t i s p u n c ă p ă r e r e a m e a a s u p r a o a m e n i l o r s - a s c h i m b a t p r o ­ f u n d . S î n t s i g u r c ă a l t a e s t e f a ţ a P ă m î n t u l u i a c u m .

M e s a j u l a c e l a m i - a l u m i n a t m i n t e a . N u s e p o a t e c a o m u l s ă f i r ă m a s r o b u l v e c h i l o r p a t i m i ş i d o r i n ţ e d u p ă m a i b i n e d e u n m i l e n i u d e l a p l e c a r e a n o a s ­ tră. Astăzi pe pămînt domneşte desigur o armonie deplină între p o p o a r e . N u ş t i u c u m a r a t ă a r m o n i a a s t a , d a r p r o g r e s u l ş t i i n ţ e i ş i al societăţii cerea, încă de mult, şi pe acela al sufletului omenesc I Altfel, dezastrul ar fi urmat în mod sigur.

Arthur redeschise ochii.'O lumină ti lucea în adîncul lor.

— G i u l i o , z i s e mine. Cred ce spu emisia radioastralu C î n d a s i s t e n t u — t o t u l Ai fă —

Ş i a c u m s ă p i e r d u t , d e ş i cut contactul D a .

e l r i d i c î n d u - s e . A i j u d e c a t m u l t m a i b i n e i şi aş dori să nu ne înşelăm I Reglează lui şi cuplează descifratorul. l f u g a t a , A r t h u r s e a p r o p i e s p u n î n d i

d e c î t atunci

î n c e r c ă m s ă j u c ă m u l t i m a c a r t e ! P o a t e î n c ă n u - i e u n u v ă d c u m a m m a i p u t e a s i n g u r i s ă î r î n ă m . la antenă ?

— A t u n c i ,l a n s e a z ăc o n t i n u u a p e l u l S . O S .

P o a t e n e v o r î n ţ e l e g e .

Asistentul se aplecă în faţa microfonului şi cepere a emisiei.

Pe calea undelor ultrascurt porni înspre toate colţurile universului următo descifratorului descoperit pe planeta Polarei i

d u p ă c o d u l „ S i r i u s " ! răsuci butonul de în­ e, de pe astronavă, rul ijiesaj în codul

„S.O.S. Cerem ajutorul urgent oricărei astronave omeneşti.

Z b u r ă m

p e

l i n i a

c e

u n e ş t e

s i s t e m u l u is o l a r . A p e l

s t e a u a

V e g a

c u

S o a r e l e ,

î n

d i r e c ţ i a

u r g e n t . R ă s p u n d e ţ i1 S . O . S . "

După ce încredinţa radioastralului apelul de ajutor, Giufio se ridică şi se întoarse spre profesor. Emisia mesajului continua acum automat, şi apelul pleca la intervale regulate.

• — C î t c r e z i c ă m a i p u t e m r e z i s t a ? î n t r e b ă a s i s t e n t u l .

de

— C e l m u l t u n a n , u n a n ş i j u m ă t a t e , d a r f ă r ă g î n d u l d e a f r î n a ! r ă s p u n s e p r o f e s o r u l î n n o r a t . D a c ă z b u r ă m m e r e u f ă r ă s ă f r î n ă m m a i putem avea o şansă de a trăi. In caz contrar, asta ne-ar putea costa v i a ţ a 1 S ă n e î n t o a r c e m a c u m l a c e i l a l ţ i , p e n t r u a n u - i n e l i n i ş t i şi pe ei I — Stai o clipă I strigă d«odată asistentul oprindu-se în loc.

Eu consider că am face o mare-greşeală dacă n-am frîna totuşi puţin.

— D e u n d e a i m a i s c o s - o ş i p e a s t a ? î n t r e b ă p r o f e s o r u l . V r « i s ă ne prefacem în scrum ?

12

— Uite, foarte îngri vine să ne a noastră. iii'Te? N u După o

Artliur, continuă asistentul, uzura a atins jorător, e drept. Să presupunem, însă, că salveze o astronavă care are o viteză mult Ce facem atunci ? Cerem să vînă una cu v o m f i a t u n c i p i e r d u ţ if ă r ă d r e p t d e a p e l ? clipă de gindire profesorul răspunse mai

—

A i d r e p t a t e 1 G î n d u r i l e m i s - a u î n c u r c a t mai pot să judec corect. Cît zici să reducem?

— Sînt sigur că 100.000 km/s este o viteză navă rnai serioasă ar putea să o atingă acum, n i u p e P ă m i n t .

— B i n e l î i r ă s p u n s e p r o f e s o r u l a p r o b a t o r . motoarele laterale de frînare.

D u p ă a c e a s t a , A r t h u r i e ş i . R ă m a s s i n g u r , G i O c l a i i s ă î u r m ă r e a u c î n d v i t e z o m e t r u l , c î n d i D u p ă u n odată, automa p u t e r e r o z e t a r ă u , d a r î n c ă ranţă scosese ar fi făcut — S - a u d 2 Q 0 . 0 0 0 1

înseninat:

d e

r ă u ,

î n c î t

pe care orice în al patrulea F o l o s e ş t e t e

n u

astro­ mile­

î n s ă

d e

u l i o î n c e p u f r î n a r e a . n d i c a t o r u l d e u z u r ă .

t i m p î n d e l u n g a t , v i t e z a a j u n s e s e l a 2 0 0 . 6 0 0 k m / s .

D e t, motoarele ieşiră din funcţiune. Asistentul strînse c d e c o m a n d ă . î ş i d ă d u s e a m a c ă s e î n t î i n p l a s e c e v n u b ă n u i a c e . S e l ă m u r i i m e d i a t . A u t o m a t u l d e s i g u din funcţiune motoarele de frînare, căci altfel aceste explozie. u s ş i a s t e a! s c r î ş n i G i u l i o c u t r c n u i r a t . A m r ă m a s

O r i c u m , v i t e z a s c ă z 200.000 km/s. Dar mai m u l s o l a r f ă r ă p u t i n ţ a v r e o s a l v a r e m i r a c u l o a G i u l i o s e r i d i c ă c a m p u t u l z i l e i u r m ă t o a r e , atît de obosit, încît nic

­ u a ­ a l a

u s e d e l a v a l o a r e a m a x i m ă , o p r i n d u - s e l a rămînea, totuşi, riscul de a trece prin siste­ d o o p r i r e d a c ă n u a v e a s ă s e m a i i v e a s c ă s ă . g r e u ş i - l c h e m ă p e A r t h u r . S e a p r o p i a î n c e ­ d a r G i u l i o î n c ă n u o b s e r v a s e a c e a s t a .

E r a i nu-1 mai auzi pe profesor cînd intră.

K a r l î n c e p u s ă s e n e l i n i ş t e a s c ă Artîiur şi Giulio slăbeau văzînd cu b o a l ă a n u m i t ă .

Pe astron s e s e a p e l u l apelul nu sfiinţă omenea ora aceea.

a ş a

68%,. ceea ce-1 din întîmplare mai mică decît o viteză mai

î n m o d s e r i o s . P e z i ochii, fără să Ie poată

c e t r e c e a , găsi vreo

avă trecuseră 1,5 luni şi o săptămînă de cînd se emi­ S . O S . c ă t r e P ă m î n t .

D u p ă c a l c u l e l e p r o f e s o r u l u i , d a c ă a pierdut în golul cosmic, ci a fost recepţionat de vreo scă, atunci aceasta ar fi trebuit să răspundă pînă la

Necontenit, r a d i o a s t r a l u l u Răbdar-ea u z u r ă . G f u H o s eu r c a n

i , as s i e

Arthur c e r c e t î n istentulu m ţ e a d e î n c e

şi Giulio îşi aruncau ochii d d a c ă n u c u m v a s - a p r i m i t i ajunsese la limită. Privind f i e c a r e d a t ă c ă c e v a s e r u p e t a t .

spre receptor v r e u n r ă s p u n indicatorul i n t r - î n s u l . A c ,

u s d u

13

l . e l ..i^.-

Intr-0 s e a r ă , c î n d p e n t r u G i u l i o ş i A r t t i u r e r a c l a r c ă s f î r ş i t u l îngrozitor se apropie cu paşi înceţi, dar siguri, se întimplâ ca unul dintre ei, anume asistentul, să se afle singur în cabina de comandă.

Să fi fost orele 20, poate ceva mai mult.

Deodată, în cabină r ă s u n ă u n s e m n a l . G i u l i o c r e z u c ă a d o r m i s e ş i c ă a c u m v i s e a z ă .

N i c i n u l u ă î n s e a m ă s e m n a l u l . D a r a c e s t a s e r e p e t ă c u m a i m u l t ă putere. De astă dată, nu mai putea fi nici o îndoială.

Sări în picioare şi dintr-un salt se găsi lîngă radioastral.

Cu î n f r i g u r a r e a a c e l u i a c e s e a g a ţ ă c u d e s p e r a r e d e u n s p r i j i n s a l v a ­ tor, Giulio răsuci butoanele aparatului şi puse în funcţiune reeept o n d .

Inima începu să-i bată cu putere. Sîngele i se urcă vertiginos înspre tîmple, de.credea că o să-i plesnească arterele. Pentru o clipă crezu că de bucurie o să-şi piardă minţile.

I n d i f u z o r u lr a d i o a s t r a l u l u i s e a u z e a s e m n a l u l „ A t e n ţ i e ,v o r b i m ! " E r a s t r ă v e c h i u l s e m n a l î n c o d u l „ S i r i u s " , c u n o s c u t p r e a b i n e d e astronauţi.

G i u l i o s e a p l e c ă s p r e a p a r a t , s p r i j i n i n d u - s e c u m î i n i l e d e m a s a de comandă.

Aştepta ca, din clipă în clipă, să răsune şi vocea ace­ l u i a c a r e e m i s e s e s e m n a l u l . I n m o m e n t u l î n c a r e a ş t e p t a r e a s e p r e ­ făcea în nelinişte şi zbucium dureros, o voce omenească răsună în d i f u z o r u l r a d i o a s t r a l u l u i : „ A i c i

M a r t e - 2 .

T r i m i t e m

a j u t o r .

M a r t e - 2 .

A ş t e p t a ţ i

Ca şi după o tjrusc. Puterile n Simţea în suflet c a t o ţ i p r i e t e n i i decît să apese bu încordarea ce

R ă s p u n d e m V e n i m

î n

a p e l u l u i S . O . S . î n t î m p i n a r e

a s t r o n a v e l e

năpraznică u-l mai aj o bucurie i s ă i d e p e tonul de ap lor 15 luni

d e

N u

ş t i m

d i r e c ţ i a

c i n e s î n t e ţ i . a r ă t a t ă .

A i c i

s a l v a r e ! . . . "

furtună, nervii utau şi se aşez nsuportabilă.

Ar a s t r o n a v ă s ă el şi se prăbuşi , groaza în faţ

se sup r a l nin

p e

lui Giulio se destinseră sfîrşit într-un fotoliu. fi vrut să strige, pentru a u d ă . D a r n u m a i r e u ş i cu un suspin de uşurare... a tragicului sfîrşit, ce li

ă

arăta înainte de a fi atins limanul visat, îl supusescră la un efort raomenesc.

Mesajul de răspuns a adus şi deznodămîntul natu­ . S l e i t d e p u t e r i , a s i s t e n t u l a r ă t a a c u m c a u n m o r t c u f a ţ a î n s e ­ ată de un surîs fericit...

Profesorul sosi curînd. Văzîndu-1 pe Giulio în nesimţire, îl chemă în grabă pe doctor prin televizor. Dar în aceeaşi clipă avu şi el senzaţia -că se va lua pe urmele lui Giulio.

D i n d i f u z o r r ă s u n ă i a r ă ş i v o c e a a c e e a o m e n e a s c ă , v e n i t ă d i n a d î n c u r i .

A s u p r a l u i A r t h u r m e s a j u l a v u î n s ă u n e f e c t c u t o t u l c o n t r a r decit asupra lui Giulio. In prima clipă crezu şi el că se va pierde c u f i r e a . D a r s e r e c u l e s e ş i p u t e r i l e î n c e p u r ă s ă i s e î n z e c e a s c ă p e m ă s u r ă c e î n ţ e l e g e a c ă s a l v a r e a n u m a i e s t e d e p a r t e .

Sosi şi doctorul.

Fără să-i spună vreun cuvînt, profesorul i^l a r ă t ă p e G i u l i o ş i a p o i e m i s e î n s p a ţ i u u r m ă t o r u l m e s a j : ,,S.O.S. Aici «Vulturul».

Transmitem către Marte-2 viteza şi d r u m u l

14 —

p e

c i r e

z b u r ă m . . . "

D o c t o r u l r ă m a s e c u g u r a c ă s c a t ă . N tent, dar simţi că el însuşi ar îi avut După ce-şi termină transmisia, Arthur cind de bucurie.

— Karl, dragul meu, sîntem salvaţi — ne

De paşte

la ce salvaţi ? făcu vreo primejdie...

Lăsîndu-I darul automa d a l a p ă m î n t — H m ! cei 21 de an de ani I Şi —

Ce

I

stupefiat

doctorul.

Nici

nu

ştiam

că

pe doctor descumpănit, profesorul se apropie de calen­ t.

O dată pus în funcţiune, pe ecranul acestuia apăru e a n ă c o r e s p u n z ă t o a r e c l i p e i a c e l e i a; 1 3 s e p t e m b r i e 3 0 3 8 ! z i s e p r o f e s o r u l î n t o r c î n d u - s e d i n n o u s p r e d o c t o r . I n i ce i-am trăit aici, Pămîntul a îmbătrînit cu peste 1050 astăzi tot Pămîntul ne va salva !

tot

vorbeşti, Arthur

Făcîndu-se

că

—

să-1 transportăm

Şi

u n u m a i c ă u i t a s e d e a s i s ­ nevoie de un ajutor medical. se întoarse cu ochii strălu­

acum

nu-1

aude,

Karl nu mai pricepea astronavei. Nu cumva din într-o stare de plins ?1

? profesorul pe

Giulio.

continuă E

î

tare obosit, bietul

nimic. Simţea că o pricina ei ajunseseră

taină planează cei doi tovarăşi

de

el I

asupra ai sai

Partea

a

V

l-a

33. S U R P R 1 Z A !

De cînd astronavele P-1 şi F-1 pescuiseră epava trecuseră vreo doi ani. Evenimentul stîrnise o vîlvă nemaipomenită în toată lumea. mai de seamă specialişti veniseră pentru a se pronunţa asupra d selor aspecte ce le prezenta acel rest de navă.

D e l a u n t i m p , c o m e n t a r i i l e s e r ă r i r ă t o t m a i m u l t . O a m e n i i a alte subiecte actuale. Pe Boris insă istoria epavei îl preocupase tnod deosebit.

Reuşise să facă o serie de descoperiri interesante l e g ă t u r ă c u t r e c u t u l e i ; d a r ş i e l — p r i n s d e c o m p l i c a t e l e l u c Iientru perfecţionarea condiţiilor de viaţă pe Lună, unde au şi i n s t a l a ţ i 1 0 . 0 0 0 . 0 0 0 d e o a m e n i — a p r o a p e u i t a s e d e e p a v ă . . .

Cei iver­ v e a u în în r ă r i fost

Se apropia sfîrşitul lui aprilie. Dinu şi Radu tocmai se întorseserA dintr-o călătorie de lungă durată întreprinsă pină la staţia cosmică d e p e p l a n e t a N e p t u n .

Intr-una din zilele următoare, asistentul se afla singur în labo­ rator, locmai se pregătea să iasă, cînd radioastralul îl avertiză, prinI r - u n s e m n a l , c ă î n r e g i s t r e a z ă u n m e s a j c o s m i c . F o a r t e l i n i ş t i t , c r e z i n d c ă e s t e v r e o c o m u n i c a r e o b i ş n u i t ă , D i n u s e a p r o p i e d e a p a r a t şi deschise difuzorul. O voce cunoscută răsună în aparat: „ S . O . S . - u r g e n t . din

cosmos.

află

la

n i c a t c ă D i n u televizi siliu a torilor r ă m a s

16

o

Aici mare

î n c ă

T o a t e Marte-2.

depărtare

n u m e l e .

s t a ţ i i l e c o s m i c e O pe

P r e g ă t i ţ i A i c i

astronavă direcţia

p r i m i t cu

d e

p l e c ă m

î n d a t ă .

A ş t e p t ă m

î n c h i s une şi, I.M.S.A. mai tin es u r p r

e a p a r a t u l . E r a n e d u m e r i t . S e punîndu-l în funcţiune, făcu l Profesorul Radu Herescu era eri. Cînd profesorul se apropie i n s :

u n

a p e l

desperare

Vega-Pămînt.

a s t r o n a v e

M a r t e - 2 .

a u

cere

Nu

s a l v a r e . s o s i r e a

S . O . S .

ajutor. şi-a

A m

Se

comu­ a n u n ţ a t

v o a s t r ă . "

a p r o p i e d e e m i ţ ă t o r u l d e egătura cu sala de con­ la o întilnire a cercetă­ de ecranul televizorului

De

ce

mă

chemi,

Pbti

—

S-a

întiniplat vreun

—

N u .

A m

—

Iarăşi ?

Tel aflau Icsorul — pe ea — î n t î m p — Boris.

—

întrerupe

Dinulo

—

?

puţin şi să

r e c e p ţ i o n a t u n Bine,

vin

vii pînă

aici ?

accident ?

să

văd

a p e l d i n M a r t e . ce

mai

e

şi cu

ăsta.

evizorul se închise. Peste citeva minute.

Di faţă în faţă în laborator lîngă radioastral. A înregistrarea pe bandă a mesajului.

A s t a t r e b u i e s ă f i e P - 2 t e x c l a m ă R a d u . N u m sint în stare să nu-şi spună numele.

Aşa cred şi eu. P-2 Fiind plecată spre Vega, l a t c e v a î n d r u m s p r e P ă m î n t .

S ă p r e g ă t i m a t u n c i a s t r o n a v e l e F - 1 ş i F - 2 .

Astronava F-2 o vom pilota chiar noi, D a r a s t r o n a v e l e s î n t p r e g ă t i t e !

nu şi Radu scultase şi a i

— z i a r i s t r u g a t putea P r o zbor, s u p e r e

N - a m n i m i c î m p o t r i v , c a r e m i - a î n l e s n i t f s ă - 1 l u ă m ş i p e e l c i să-1 chem ? f e s o r u l s t r i m b ă d i n nu-i prea plăcea să a p r i e t e n u l , î n c e l e d i n

A n u n ţ ă - 1

i s-o

fi

ş i

p e

o r e p l e c ă m . sâ mă înso­

ă . D a r t e r o g ş i e u c e v a . U n p r i e t e n o a r t e m u l t c e r c e t a r e a u n o r a r h i v e , m - a n d v o m e f e c t u a u n z b o r c a a c e s t a .

A ş n a s l a î n c e p u t .

C î n d e f e c t u a c î t e u n ibă lînga el străini. Dar, nevoind să şi u r m ă a c c e p t ă . . .

Ca doi bolizi gigantici, astronavele F-l şi F-2, dl' distanta reglementară, tocmai părăseau sistemul dreptau în direcţia stelei Vega.

— D e c e n u ş i - o f i t r a n s m i s p o z i ţ i a ? î n t r e b ă Sînt nişte zăpăciţi ăştia de pe P-2. S-or fi văzut pericol neînsemnat şi, gata, s-a şi evaporat stăpînire — S ă n u n e g r ă b i m s ă j u d e c ă m o a i n e n i iI r ă s p u e ceva simplu, vom şti noi să-i muştruluim.

După o vreme, profesorul întrebai v i t e z ă a m

t a c i t u r n i i d e

probabil

— A t u n c i c u a t î t m a i b i n e ! P e s t e c e l m u l t d o u ă O vom lua cu noi şi pe .'Mina. Mi-a cerut încă de mult ţ e a s c ă î n t r - u n z b o r d i n c o l o d e s i s t e m u l s o l a r .

D i n u e z i t ă o c l i p ă , a p o i r ă s p u n s e z î m b i n d :

se pro-

—

C e

—

2 8 0 . 0 0 0 k m / s , î i r ă s p u n s e

despărţite doar solar şi se în­ d e o d a în cin a lor n s e D i

t ă R a d u . e ştio ce de sine I n u .

D a c ă

a t i n s ? a s i s t e n t u l p r i v i n d

s p r e v i t e z o m e t r u .

N u - ş i t e r m i n ă v o r b a c î n d u n b e c u l e t d e s e m n a l i z a r e s e a p r i n s e p e p a n o u l d e c o m a n d ă .

I n a c e e a ş i c l i p ă , a p a r a t e l e d e r e p e r a j i n d i ­ c a r ă a p r o p i e r e a u n u i c o r p c e r e s c i n m a r e v i t e z a , — P r o g r a m d e o c o l I c o m a n d ă R a d u . de

D i n u s e a ş e z ă l a m a s a ocolire şi urmărire a

d e c o m a n d ă corpului ce

ţ i i n t r o d u s e î n a p a r a t e se apropia,

c o m a n d a

n e c se Eor nav

S ă u n o pri is a —

f i s c u mi le P-2 As

t r e c u t v r e u n c e a s d e c î n d a s t r o n a t . D e o d a t ă , d e p e a s t r o n a v a F - 1 , o comunicare ce-i făcu pe Radu comunica, destul de emoţionat, că teafără şi în zbor liniştit. ta-i nemaipomenit I strigă asistent

— M a i î n t i i s ă n e c o tor... Pune în funcţiune După ce profesorul ş greşise nu mai ştiau ce — S ă s t a b i l i m l e g ă —

—

ă t u r de P - 2 Voi

a

m ă r z b u ţa

e a c o r p u l c e r e s c u r a m a i î n f a ţ ă , să rămînă uluiţi. lor se afla astro­

ul.

n o i ! s p u s e p r o f e s o r u l n e î n c i c z ă e! se convinseseră că inginerul nu p r o p u s eD i n u .

s e f ă c u r e p e d e . C i n d c e i d e p e a s t r o n a v a P - 2 s e F-1 şi F-2 rămaseră foarte surprinşi. Unul dintre î n t r e b ă : aţi cerut ajutor ?

Ajutor ?I

P i l o t u l d e —

că

u r c a r e şi Din în fa

S t a b i l e ş t e - o ! r ă s p u n s e p r o f e s o r u l î n c r u n t a t .

L e g ajunşi d e p e —

mai

n v i n g e m ş i telescoapel i asistentul să creadă. t u r ac u e i !

v a

N o i ales — F o r voi, ce — N o i

Ce p e

fel de P - 2

ajutor ?

r ă m a s e

eg ?

nimic I

P r i n —

F-1

zborul.

Aici

e

de

şi

D u p ă —

—

cerut

r ă . " d i n v e c i n ă t a t e ac o n s t e l a ţ i e i L i r a Ni s-a părut că o astronavă s-ar fi foarte curînd. După aproape trei ani . O . S . d i n d i r e c ţ i a P ă m î n t - V e g a .

A s t a - i o

nedumerire

şi

mai

mare,

atît

pe

F-2.

neclar

şi

trebuie

printr-o viteza

navigaţie

li se

i a r n o i s ă

c o n t i n u ă m

lămurit.

înclinare

şi se

p r o f e s o r u l u i :

P ă m î n t , a

capului.

îndepărtară

încredinţară

puţin comenzile

Astronavele una

de

F-1

alta.'Apoi

„înainte",

„oco­ d o u ă ,

„urmăreşte". c e

a s t r o n a v a

îndreptindu-se

18 —

a

toţii că ceva bizar era la mijloc. t a e r a c u t o t u l u i m i t . D e a c e e a P-2 : mesajul ?

s e î n t o a r c ă s p r e

aprobă

îşi micşorară

maşinilor

s ă

ceva

Profesorul

leşte"

profesorul. Cine

t e l e v i z o r ,i n g i n e r u l ţ i n u s ă - i s p u n ă

R a d u l e , P - 2

şi F-2

deodată

se dumiriră cu p r e a s i s t e n t . A c e s de pe astronava irecţie aţi primit

cît şi pe

uluit.

O . S . ş i c r e d e a m c ă v o i l - a ţ il a n s a t , aici. u Ş i c î n d c o l o , n o i e r a m c o n v i n ş i ajutorul, i l o t u l .N i c i p o m e n e a l ă !

făcu

— P ă r ă s i s e m „ S t e a u a N e a g şi ne îndreptam spre Pămint. abătut pe acolo, dar a dispărut d e z b o r n e - a a j u n s u n m e s a j S totul !

Informaţia pilotului stîrni astronava

Radu

d e s c u m p ă n i t . A d ă u g ă :

a m p r i m i t u n m e s a j S . că acum v am întîlnit m i d a b i l 1 e . x c l a m ăD i n i de pe P-2, aţi cerut ? ! s e m i r ă l a c u l m e p

— Nu mai înţel atunci acest ajutor In cele din urmă R a d u s e î n t o a r s e s îi şi întrebă pe cei — Voi din ce d

răspunse

v ă z u r ă piloţii

spre

A i

ş t i r e d e

Nu

I

Atunci

?

N-o

P - 2

Pămînt, v r e o fi un

s e

d e s p r i n s e

profesorul

a l t ă a s t r o n a v ă miracol

1

i

d e

g r u p u l

c e l o r l a l t e

sc

adresă

lui

c a r e s - a r a f l a î n

Boris: c o s m o s ?

— Miracol n-o fi, dar ceva trebuie tentul. Sînt tare curios să văd ce ne astăzi.

Alina î i privea neliniştită pe cei ajuta cu ceva. Mai ales pe fratele ei, atît de tulburat...

34. P I E I R E A

să fie I intră în vorbă şi asis­ rnai aşteaptă după surpriza da doi bărbaţi, pe care nu-1

fără să-i poată văzuse niciodată

„VULTURULUI"

Nejiăsindu-le de ostilitatea golului cosmic, astronavele F-1 şi F-2 spintecau imensitatea interastrală ca doi fantastici giganţi.

Ecliipajele insă începuseră de la o vreme sa se neliniştească. Zburau de peste o lună fără să fi întîlnit ceva în calea lor. Pe Radu prinse a-l b a t e g î n d u l î n t o a r c e r i i .

Era in a 34-a zi de zbor. Dinu tocmai discuta prin televizor cu i n g m e r u l B o r i s , ş e f u l c e l e i l a l t e a s t r o n a v e . A l i n a a d m i r a c a m n e r ­ voasă priveliştea cosmică, în timp ce profesorul se uita gînditor la p a n o u r i l e d e c o m a n d ă ş i o b s e r v a ţ i i . A p r o a p e t o a t ă v r e m e a d e p î n ă alunei şi-o petrecuseră stînd in cabina de navigaţie şi aşteptînd cu nerăbdare clipa cînd aveau să dezlege taina care-i adusese în zbo­ rul acela.

D e o d a t ă p r o f e s o r u l t r e s ă r i ! r a d i o a s t r a l u l s e m n a l a .

S ă r i d e p e scaun şi regla aparatul. Dinu se întoarse şi el să vadă ce s-a întîm­ plat. In acelaşi timp, în difuzor răsună o voce foarte îndepărtată. străină şi tremurătoare i „ S . O . S . A i c i « V u l t u r u l » . T r a n s m i t e m c ă t r e M a r t e - 2 v i t e z a ş i d r u ­ m u l

p e

c a r e

D u p ă î n c h e i stupefiaţi. Ascul lege nimic. Pe m e s a j u l .

P r i m u l c a r e —

z b u r ă m . . . " e r e a m e s a j u l u i n e c u n o s c u t . R a d u ş iD i n u r ă m a s e r ă taseră cuvintele, dar simţeau că nu mai pot înţe­ cealaltă astronavă, inginerul Boris receptase şie l s e

î n c u m e t ă s ă

d e s c h i d ă v o r b a

f u

D i n u Î

r ^ a d u l e !... B o r i s ! . . . V o i î n ţ e l e g e ţ i c e v a ?

— O r i s î n t e m v i c t i m e l e u n e i abia acum un mesaj vechi, poat n e m a i p o m e n i t !

E u p e r s o n a l , m a i o astronavă cu numele acesta.

Toti tăceau şi se gîndeau ce o d a t ă p r o f e s o r u ls e î n t o a r s e s p r — Ş t i i , D i n u l e . t r ă i m c l i p e î n aceste versuri străvechi l ...Poate de mult s-a stins in drum In Şi

depărtări raza

Luci

f a r s e a c o s m o s u l u i , c a r e n e a d u c e de secole, ori... cred că e ceva a d ă u g ă p r o f e s o r u l , n u c u n o s c n i c i

putea să însemne acel mesaj.

De­ e D i n u : c a r e n u p o t i s ă n u - t i a m i n t e ş t i d e

albastre

ei do-abia

vederii

e

acum

noastre...

Nu sfirşi bine strofa, că în difuzorul televizorului se auzi vocea gravă a inginerului, care, deşi era o fire romantică, în clipa salvarea „Vulturului" i l muncea mai mult decit pe ceilalţi.

aceea

19

— T r t ' b u i es ă r e c u n o a ş t e m c ă n e a f l ă m î viata raea, doar o singură dată am mai au acost nume.

Poate vă amintiţi şi voi; era e p a v e .

— „ V u l t u r u l ' * ! . . .A u z i ţ i i ? S ă ş t i ţ i c ă a trăiesc, izbucni Dinu.

— Cu neputinţă I replică Radu, incercind neplăcută ce punea stăpînire pe el.

T o t u ş i , n u m u l t d u p ă a c e e a , a s t r o n a v a A | ) a r a t e l e d e b o r d i n d i c a r ă a p r o p i e r e a u n u i astronavele F-1 şL F-2 începură sâ,-l ocoleasc Profesorul şi asistentul săriră la telesco i m a g i n e a c o r p u l u i c e r e s c n e c u n o s c u t d e v e n i telescoapelor. Dinu şi Radu, strigară în acel — „Vulturul" I —

„ V u l t u r u l "!

r e p e t ă e m o ţ i o n a t ş i

B o r i s

n { a \ a u n e i e n i g m e T n zit de o astronavă cu scris pe învelişul unei s t r o n a v i g a t o r i i l u i să

scape

de

o

m a i

senzaţie

s e m n a l i z a „ o c o l i r e a " . v e h i c u l c o s m i c , p e c a r e ă de la mare distanţă. apcie electronice.

Cînd m a i c l a r ă p e e c r a n e l e aşi timp! d e

p e

c e a l a l t ă

a s l r o -

'navfi.

Astronavele [ăcură un ocol şi apoi porniră în urmărirea „Vul­ turului".

II ajunseră destul de repede: în faţa lor se afla o astro­ navă destul de mică în comparaţie cu F-1 şi F-2 şi căreia îi lipsea e t a j u l f i n a l . A ş a d a r , „ V u l t u r u l " , s t r ă v e c h e a n a v ă c o s m i c ă , e r a î n c ă în zbor I...

— E cea mai fantastică surpriză la care se putea aştepta vreun o m ! m u r m u r ă R a d u c o p l e ş i t .

Asistentul şi fata erau şi ei buimăciţi.

Deodată, aparatele de b o r d î n c e p u r ă s ă s e m n a l i z e z e c a î n n e b u n i t e .

Cînd recepţia fu reglată, o voce înecată de emoţie răsună în difu­ z o a r e : „ P r i e t e n i s c u m p i , v ă v o r b e ş t e ş e f u l « V u l t u r u l u i » , p r o f e s o r u l A r tliur Nielsen."

Fraza aceasta căzu ca un trăsnet. Deci omul pe care istoria il î n v ă l u i s e î n t r - o t a i n ă a d î n c ă m a i t r ă i a ş i a c u m , d u p ă m a i b i n e d o 1.000 de ani de la dispariţia lui.

G l a s u l s ă u î n t r e t ă i a t d e e m o ţ i e c o n t i n u ă: „ D a c ă m - a ţ i a u z i t , v ă r o g s ă d e s c h i d e ţ i t e l e v i z o a r e l e p e c a n a l u l l u n g i m i i d e u n d ă d e 1 8 c m I " D i n u s ă r i l a t e l e v i z o a r e l e r e g l a p e l u n g i m e a d e u n d ă a n u n ­ ţată. Pe ecran apăru întîi ceva nebulos, apoi, încet, imaginile se limpeziră.

Cei de pe F-1 şi F-2 se găsiră în curînd în faţa chipului lui Arthur. Ochii acestuia erau împăienjeniţi de lacrimi. Părul albit de ani îi căzuse pe frunte şi buzele îi tremurau de emoţie. , , S î n t A r t h u r N i e l s e n — r ă s u n ă g l a s u l s ă u î n d i f u z o r . B i n e v - a m găsit, oameni ai Pămîntului I" Radu îşi simţi şi el lacrimile cum i se urcă în ochi. Cînd îşi mai v e n i î n f i r e ,s t r i g ă : „Să fii bine venit, dragul nostru Arthur 1" se

Tăcerea se lăsă din nou I .Doar afla o lume, veche de peste un v e a c u l u i a l X X X l - l e a ,

20 o a m e n i i

ochii se mileniu;

mai de

căutau. De-o parte alta, strănepoţii ei,

P r o f e s o r u l R a d u , s i m ţ i n d c ă s e p o a r t ă a s e m e n e a u n u i o m c u f i r e a s l a b ă , î ş i a d u n ă t o a t e f o i ţ e l e ş i s p u s e ; „ P r i k ' t e n eA r t h u r , m ă p r e z i n t ş i e u : s î n t p r o f e s o r u l R a d u H e r e s c u .

A l ă t u r i d e m i n e s e a f l ă s o r a m e a A l i n a ş i a s i s t e n t u l m e u D i n u I z v o ­ ra mj."

D e p e c e a l a l t ă a s t r o n a v ă s e p r e z e n t ă ş i e c h i p a j u l e i . D u p ă u n t i m p , N i e l s e n i z b u t i s ă s e r e c u l e a g ă ş i c o n t i n u ă : ,,Sînt fericit că mai aud şi alte glasuri omeneşti... Am să vă pre­ zint şi eu, chiar acuma, familia şi prietenii mei care m-au însoţii de-a lungul secolelor... latu-i că au şi sosit!"

In aceeaşi clipă intrau în cabina de navigaţie a „Vulturului" cei­ l a l ţ i t o v a r ă ş i ( J e d r u m a i l u i A r t h u r . D e c u m i n t r ă , B o b n u s e m a i reţinu şi strigă prin televizor, cu sufletul la gură, către cei de pe a s t r o n a v e l eF - 1 ş i F - 2 • „ I e r t a ţ i - m i g r a b a , d a r v ă r o g s ă - m i s p u n e ţ i î n c e a n s î n t e ţ i ? " să

Profesorul Herescu îl privi creadă.

Răspunse totuşi ( „ S î n t e m î n a n u l 30381"

pe

ziarist

Auzind răspunsul profesorului. m u t , a p o i ş o p t i m a i m u l t p e n t r u „ D e c i n - a f o s t u n v i s ! . . . "

Clipa

solemnă

a

revederii

foarte

Bob s i n e j

surprins.

Kingstone

întrecu

în

bucurie

cînd

toţi cei

Nu

ştia

rămase

şi

o

emoţie

ce

clipă

orice

in*

chi[niire.

Trecuseră rul"

se

vreo

trei

îmbarcaseră

m o r c h e z e

zile

pe c u

v o r b ă

c a r e

c u

o a m e n i

durase

|)este zece

secole

şi nişte

coborîtori

dintr-o

p e

P ă m î n t ,

d a r

A l a r k

— ,

o c e a n

c o s m i c . d u p ă

Z i l e l e d e

m a r e

salveze —

f ă c u t

s e

N u

e r a

î n t o r c e a u

terestre. altă

Cei

lume.

1 1

c ă

u n

astronava

„Viiltu-

misiunea

şapte

Dintre

s e c o l e î n

m o m e n t e

astronavelor

d e de

îi învăluia

să

e n t u z i a s m

a v e a u

ei, şase

re­

n ă s c u s e

I u

p r i n

c u r i n d

s ă

s t a i c e

apăreau

ca tot

d i n t r e e i

—

n e m ă r g i n i t u l

c a r e

revenise salvaţi

s ă a c e e a

născuseră

u n u l

îşi

Erau

se

D a r

î n c e r c a r e

i n

o b i ş n u i t

c ă l ă t o r i e c a astronauţi

u r m ă .

salvare,

inima.

l u c r u

d i n t r - o

Boris,

care

sujiraveghea

„Vulturul",

m o t o a r e l e a s t r o n a v e i s a l e a u

e x . p ! o z i e . C u mai

pe

primise

t r e c u s e cu

c u

totul.

O

I

f i e c u r m a t e

d e

u n

t r a g i c .

Inginerul l " s e n c ă

de

F-1

t o ţ i , , f i u l s t e l e l o r " , s e

nemărginită

e v e n i m e n t

n e m i l u i t a .

a p r o a p e

g r e l e l e

aşteptării

bucurie

i n i m a

c u

n u n r i t d e

G i u l i o , ocazia

Astronava

„ V u l t u r u l " .

D i s c u ţ i i l e c u r g e a u d e

de

F-2.

n u

N u - i d a t o r i a

i n i m a

s t r i n s ă

lucrurile m a i n i m i c , m a i

de

p o a t e

d e

d u r e r e ,

valoare d u c e

m u l t

d e c r t

anunţă

p r o f e s o r u l

A r t h u r

„Vulturul".

Durerea

l u i s c u m p ă

p i n ă

l i n i ş t e a s c ă H e r e s c u , s p e r a

v r e o d a t ă .

Niel-

c e r u

pe

p u t e a i

pe

f a z a r e a c ţ i i l o r

a s t r o n a v a

î n c e r c ă s ă - l

de

îl

i n t r a t i n

p e

s ă îi

f i i

sfîşia

P ă m î 21. n t .

„ V u l t u r u l " S ă

s e

ş i ^ a

m u l ţ u m r t

d e

c ă a r e a c u m u r m a ş i d e m n i d e î a p t e l e l u i , c a r e b r ă z d e a z ă cîi viteze uluitoare şi supun spatiile nesfirşite, ridicînd omul g u l d e a d e v ă r a t c u c e r i t o r a l u n i v e r s u l u i .

c o s m o s u l la ran­

— E totuşi destul de greu să te desparţi de ceva atit de c u m n e - a ( O K In o u ă „ V u l t u r u l " ! r ă s p u n s e A r t l i u r m î l i n i t .

— Ş t i u , d a r n u s e m a i p o a t e o p r i c o n s i m ţ i l a p ă r ă s i r e a l u i , m a i a d ă u g ă

d i s t r u g e r e a R a d u .

N i e l s e n o f t ă d i n g r e u . V e d e a trebuia să-şi lase ,,Vulturul" său mai fi atins Pămîntul...

c ă n u m a i a r e să fie distrus

ş i e l drag

l u i

P e s t e c î t e v a z i l e , B o r i s d e s f ă c u l e g ă t u r i l e d e r e t u r u l " r ă m a s e s i n g u r , f ă r ă s t ă p î n ş i f ă r ă c o m a n d ă , uzurii şi aşteptind din clipă în clipă explozia fa nucleare, care făcuseră pînă atunci eforturi peste tru a nu provoca accidente în cosmos, „Vulturul" trus cu ajutorul unei raciiete teleghidate. un

Cind ocol

astronavele se găsiră la o pentru a fotografia istoricul

F o ş t i i s ă i d e o d a t ă î n t r - o t i s e m a i m u l t n e n u m ă r a t e b u v e c h e a a s t r o n a r ă s p î n d e a c u i —

c ă l f l d e c ă ţ v ă u ţ e

ă t o r a c ă r u n e l e n u a l ă

i ă

v ă z u r ă u r i a ş ă . m i l e n i u p e c a r e m a i r ă m î n c o s m o

S - a s f î r ş i tI ş o p t i drag...

tru

la

care

rnai

o

—

s ă c e

î n f i o r a t . S - a

p r ă b u ş i t

cale

destul

de

t î m p l a t

n i m i c ,

ieri. Oamenii d i n

făcură

„ V u l t u r u l "

u o e D

i s s i s

t ­ e n e

n o s ­

clipe ale străvechii zborul spre Pămînt, p r o f e s o r u l

N i e l ­

m a i a f l u c e v a , p r o f e s o r e ,î n c e p u A r t h u r . S p u n e - m i , s - a î n t î m p l a t d u p ă 1 9 8 8 ?

c e v a cei

u r m ă ,

s ă

vreun

Pămînt.

d e s t r a m e

s i g u r

război E

î n s ă

c ă

,22 S e —

l a

l o c

a ş t e r n u S î n t

p r ă b u ş i t a c u m

f a p t a

ş i

t o t d e a u n a

d e

î n t r e

c i u c i

s e c o l e

o

muncii

d e ş i

p î n ă

a l t o r a

c a r e

a c o l o

e i t ă c e r e a . c ă

d u p ă

imperialiştilor.

f r u n t e ,

î n v i n s I D i n r e c u n o s c

a

v o a s t r ă , ale

iubitori

deoarece şi

m u l t o r

criminale

a ş e z e

p e n t r u

păcii

a d a u g ă

planurilor

şi

mondial,

acelei epoci cîte ştiu nu

c a t a c l i s m u l u i

cinstiţi

o m e n i r i i . N i c i

rînduială

i s t o r i e , s e

a s e m ă n ă t o r

mulţi,

ţ e s u s e r ă d u ş m a n i i

î n c ă

,vVi!lb o a l a oarelor Pen­ e dis­

lungă.

Boris a fost nevoit să se documenteze asupra tate şi mi-a transmis şi mie unele detalii. Din

v ă

i a r d e mot lor. ă fi

N u s i n t p r e a t a r e l a i s t o r i e ,r ă s p u n s e H e r e s c u z î m b i n d , d a r epava fostului vostru etaj final ne-a pus la o treabă serioasă,

cum

de

a l t ă s o l u ţ i e : înainte de a

m o r c a r e , m ă c i n a t tală a puterile trebuia s

N u l a m u l t ă v r e m e d u p ă p r ă b u ş i r e a „ V u l t u r u l u i " , s e n s e a f l a î n t r - o z i î m p r e u n ă c u R a d u .

— A ş v r e a c u n o ş t i c u m v a

s ă

m i h n i ţ i c u m „ V u l t u r u l " f u î n v ă l D i n c o r p u l a s t r o n a v e i , c a r e - i a d ă p p r i n s p a ţ i u l s i d e r a l , e x p l o z i a s m u i s a c u m l e î m p r ă ş t i a p r i n c o s m o s . ă s e s e d e c î t u n n o r s t r ă l u c i t o r , c e s .

G i u l i o

aveau

t r e b u i e

distanţă apreciabilă mai sfîrşit al „Vulturului".

Echipajele asistau impresionate la ultimele astronave. Apoi astronavele F-1 şi F-2 îşi reluară pină

ş i

scump,

u n d e D u p ă

de

d e

s p e c t r u l

altă ca

a c u m a u De

d i n

s - a m e s a j u l

cele

c a r e

pe

vieţii.

De­

î n r e g i s t r a t ă l a

seamă,

î l

întronat ale

f o s t

în

c u n o ş t i n ţ ă

s-a

c o n t r i b u i t bună

p e

n - a m

supreme n - a

v o r b e a i

reuşit,

m o r ţ i i

rînduială legi

î m i

au

a n , u l 2000

d e

s p u l b e r a r e a istoria

o

să

m e r i t a ţ i . c l i p e d e

g î n d i r e ,

f e r i c i r e ,c o n c e p ţ i i l e m e l e t o t u l

c a r e

pace,

îndepăr­ s-a în­

p e t r e c u t p r i m i t

a i e v e a , l î n g a

A r t h u r

d e s p r e

s p u s e :

o a m e n i

p r e c u m P o l a r ă . . .

a m

s - a u a f l a t

Apoi

întrebă

deodată

i

— D a r s p u n e - m i , n u s î n t e m p r e a î n a p o i a ţ i între noi şi voi s-au scurs aproape 11 secole I Radu surise cu înţeles )

f a ţ ă

d e

— V o i , c e - a ţ i î n f r u n t a t c u t e m e r i t a t e c o s m o s u l , n u v ă nici de problemele pe care vi le va pune înainte Pămîntul. că veţi reuşi să vă adaptaţi I...

35. P R I M Ă V A R A

PE

v o i ?

D o a r

v e ţ i s p e r i a Sînt sigur

PĂMÎNT!

Pînă la aterizare, astronavele F-1 şi F-2 mai aveau de parcurs u n d r u m d e v r e o z e c e c e a s u r i . A r t h u r ş i C r i s t i n a e r a u e m o ţ i o n a ţ i ca doi copii. încă nu le venea să creadă că au fost salvaţi.

Ray­ m o n d e n u - ş i m a i g ă s e a a s t i m p ă r . S e p r i v e a î n o g l i n d ă ş i - ş i î n t r e b a soţul dacă n-o găseşte prea imbătrînită. Karl rîdea de neliniştea ei ş i - i s p u n e a: — R a y m o n d e d r a g ă , z a d a r n i c m ă î n t r e b i p e m i n e : c u t e v o i vedea mereu tot tinără I Nu o să mi se pară niciodată că te-ai s c h i m b a t .

D e f a p t , d o c t o r u l a v e a î n l r u c î t v a d r e p t a t e . A t î t R a y m o n d e c î t şi Cristina, cu toate că erau în jurul vîrstei de 50 de ani, nu se p r e a s c h i m b a s e r ă . V i a ţ a p e a s t r o n a v ă l e p ă s t r a s e a p r o a p e n e s c h i m ­ bate.

Dintre toţi, numai Nielsen şi Torrelli păreau mai imbătrîniţi, din cauza grozavului zbucium ce-i încercase în ultimii ani. Ei meri­ tau acum să se odihnească o vreme.

Mark îşi găsi în Alina o prietenă do nădejde.

La început o pri­ vea ca pe o fiinţă foarte ciudată. Încă nu ştia cum poate să arate o fată tînără. Alina era din cale afară de frumoasă şi poate şi acest lucru î latrăsese pe Mark înspre ea. Cristina îşi cultivase fiul să iubească frumosul artistic, şi acum o realitate fermecătoare î l prin­ dea în mrejele ei.

Fata se simţea şi ea încîntată şi măgulită de prietenia pe care i-o arăta „fiul stelelor" şi căuta să şi-l apropie tot mai mult. I i plăcea ş ie iarta ş iîn mod deosebit muzica.

Acesta fu încă un motiv de apropiere între cei doi tineri. Discuţiile dintre ei erau tot­ d e a u n a i n t e r m i n a b i l e .

I n s u f l e t u l d e m a m ă a l C r i s t i n e i s e n ă s c u s e u n s e n t i m e n t d e a d î n c ă m i n d r i e ş i f e r i c i r e . M a r k e r a u n b ă i a t p l ă c u t l a î n f ă ţ i ş a r e , inteligent, inimos ş i talentat. Cristina avea de ce să fie mîndră.

Si de altfel nici Arthur nu se lăsa mai prejos. Ori de cîte ori î l vedea pe Mark în tovărăşia fetei, simţea că-i creşte inima în piept d e b u c u r i e . F i u l s ă u e r a a c u m p r i n t r e o a m e n i , ş i a s t a î n s e m n a p e n ­ tru el toiul.

Intre Boris şi Dinu, pe de o parte, şi Bob şi Giulio, pe de alta, se legase o puternică prietenie. Ziaristul nici nu mai ştia pe ce lume trăieşte. Era fericit că nu se priipădise înainte de a mai vedea Pă­ mîntul. In mintea lui se învirtcau mii de idei. Un lucru insă îl ob­ seda mai muH: amintirile sale vor fi ele publicate?

23

G i u l i o e r a î n s ă a d e s e a a b ă l u t . I n t o a c e a p r o p i e r i i d e P ă m î n t , M a r k ş i observaţii a lui Dinu.

Cu ei se mai pe o astronavă pe cealaltă. Deodată, n e i , t r e c u G i u l i o: — Giulio 1 ît chemă Boris.

t r - u n A l i n afla prin

a a

d i n t r e o r e l e p r e m e r g ă ' s e a f l a u î n c a b i n a d e şi Boris, caro trecuse de fata uşii deschise a cabi­

C e l s t r i g a ts e î n t o a r s e : — — s ; i - t i N e Boris u r m a r I n

Voi

m-ati

chemat

?

V i n o t e r o g p u ţ i n î n ă u n t r u ! î l m a i i n v i t ă i n g i n e r u l . V r e a u d a u u n l u c r u d e e a r e u i t a s e m . d u m e r i t , G i u l i o i n t r ă . N i c i A l i n a n u b ă n u i a c e a v e a s ă - i d e a lui Giulio. „Fiul cosmosului" asista tăcut la scenă şi aştepta e a . g i n e r u l s c o a s e d i n t r - o m a p ă u n p l i c .

— D v r e m e a în astro Giuli Acesta — l

r a g u l m e u G i u l i o , î n c e p u i n g i n e r u l ,c e r t a a m d a t p e s t e u n u l c a r e î t i a p a r ţ i n e . L nava mea. Deşi o să te tulbure, sînt da o îl privea nedimierit.

Ce amintire ave îi întinse plicul îngălbenit de vremuri. a t ă l u c r u l d e c a r e î t i p o m e n e a m .

c e t î n dd o c u m e n t e d i n - a m p ă s t r a t c u g r i j ă tor să ţi-l înniinez.., a să-i ofere Boris ?

Giulio îl apucă şi ochii ii căzură pe adresă. odată de o paloare mortală.

— Unde ai găsit asta ? întrebă el respirînd cu — In biblioteca aceluia tîmplare m-a dus şi pe la familia lui Enrico Ferrari.

Giulio se aşeză pe un înăuntru dădu peste o scri sul il cunoştea aşa de bine iasă. Uită de cei prezenţi j u m ă t a t e : „ M u l t i u b i t u l m e u G i u l i

Fata

îi

deveni

de­

greutate.

căruia îi este adresată scrisoarea. O în­ străvechea casă unde locuia pe vremuri Casa însă se mai păstrează şi astăzi. scaun şi deschise cu înfrigurare plicul. soare îngălbenită şi ea de ani. Dar scri­ l Inima îi bătea în piept gata-gata să-i şi începu să citească cu ochii închişi pe o ,

N u n e - a f o s t d a t s ă f i m î m p r e u n ă .

A i p l e c a t , p o a t e f ă r ă v o i a t a , şi nu te-ai mai întors. De atunci au trecut atit de mulţi ani I Chipul tău drag mă urmăreşte şi azi ca o umbra şi nu mă lasă să fac n i m i c î m p o t r i v a t a . A m c ă u t a t a n i l a r î n d s ă g ă s e s c v r e o u r m ă d e a ta, dar totul a fost în zadar. Nici pe profesorul Nielsen nu l-am mai întîlnit. Parcă toţi ati fost înghiţiţi de Pămînt.

A s t ă z i m ă s i m t m a i r â u c a r u c i o d a t ă . Ş t i i , v e c h e a m e a d u r e r e d e ' inimă a revenit. Doctorii apun că voi scăpa, dar eu nu mai cred'.

M i - a u f ă c u t d o u a i n t e r v e n ţ i i g r e l e , d a r m i s e p a r e c ă f ă r ă f o l o s ; durerea se ascute pe zi ce trece. S-ar putea să mai revii, scumpul meu, dar eu n-o să mai tiu. Să ştii însă. că ara fost mereu cu tine în suflet.

Ce mult aş vrea să te mai revăd o dată I Acum e seară şi linişte. Mi-e frică însă de liniştea asta. Nu ştiu ce, dar parcă tot trupul meu e mort.

Giulio, dacă n-o să mă regăseşti, să vii la mormîntul meu şi s ă p u i u n b u c h e t d e g a r o a f e — ş t i i — e r a u f l o r i l e m e l e d r a g i , de

24

A c u m î n c t r e b u i e să-i o r i c î n d t e v meşte inima

h e i , c ă c i p e s t e z e c e m i n d a u s c r i s o a r e a .M i - a e i î n t o a r c e . D a c ă m a i t m e a ş i ultima înbrăjişa

u t e v f ă g ă d r ă i e ş t re a

i n e u i t i , s c logo

p r i e t e n u l t ă u F e r r a r i ş i c ă - t i va î n m î n a p l i c u l u m p u l m e u G i u l i o , p r i ­ dnicei tale.

Mirella" Cînd Giulio termină scrisoarea, în colţul genelor îi apărură b o a b e d e l a c r i m i . A n i i ş i c o s m o s u l n u - i p u t u s e r ă şterge d i n i n i m ă amintirea Mirellei.

C î n d s e m a i l i n i ş t i , B o r i s s e a p r o p i e d e e l şi-i p r i n s e u m e r i i t te

— M i r e l l a e s t e u n s i m b o l , G i u l i o . P ă s t r e a z ă - i a m i n t i r e a , d a r n u pleca i n faţa durerii.

Giulio s e m a i reculese. Atunci intră î n vorbă ş i Alina.

— A c u m s ă m ă a s c u l ţ i şi p e m i n e , G i u l i o , z i s e e a ţ u p u i n d u - ş i Duzele e i r o ş i i c a c i r e a ş ă . N u v r e a u s ă - ţ i s p u n v o r b e d e m i n g î i e r e , dar cred c ă prea măreaţă a fost călătoria voastră, pentru c a s ă t e î n c o v o i s u b p o v a r a u n e i a m i n t i r i p i e r d u t e î n n e g u r a a n i l o r .

P o a t e A l i r e l l a s-o f i f ă c u t b i n e d u p ă a c e e a ş i o f i f o s t f e r i c i t ă . V i a ţ a a r e multe c ă i p e care poţi ajunge l a fericire. T u însă a i acuma datoria să-ţi t r ă i e ş t i v i a ţ a , v i a ţ a t a c a r e , d i n c l i p a a c e a s t a , a p a r ţ i n e î n t r e g i i o m e n i r i !...

C u v i n t e l e f e t e i î l î n s e n i n a r ă î n t r u c î t v a p e G i u l i o . S e r i d i c ă şi s e a p r o p i ed e e a : — î ţ i m u l ţ u m e s c m u l t . A l i n a , p e n t r u f l a c ă r a c e - a i a p r i n s - o d i n n o u î n m i n e . N - a ms ă r e n u n ţ l a b u c u r i a v i e ţ i i . P e M i r e l l a î n s ă n - o voi uita niciodată I — N u - ţ i c e r e n i m e n i a s t a 1 îi r ă s p u n s e A l i n a z î m b i n d .

G i u l i o

s u r i s e

ş i e l , d e ş i s e s i m ţ e a

a t i t d e

m î h n i t .

A p o i

a d ă u g ă

— E u p l e c . I ţ i m u l ţ u m e s c . B o r i s , p e n t r u o s t e n e a l ă .M ă a ş A r t l n i r ş i R a d u , c ă c i s e a p r o p i e P ă m î n t u l şi v r e a u s ă a s i s t l a f — V i n şi e u , s p u s e B o r i s r i d i c î n d u - s e S ă l ă s ă m a r t i ş t i i m a i a d ă u g ă e l r î z î n d , î n t i m p c e - 1 l u ă pe G i u l i o d e b r a ţ .

După c e s - a u îndepărtat c e i d o i bărbaţi, fata î ş i privi S c o a s e u n s t r i g ă t c r i s t a l i n d e m i r a r e c a u n c i r i p i t de p r i v — M a r k ! Ş t i i c ă s î n t e m l a 1 0 m i n u t e d e P ă m î n t ? !

— P ă m î n t u l ! e x c l a m ă d e p l a n e t a pe c a r e de a t î A ş t e p t c u a t i t a n e r ă b d a r e c vom ateriza ?

— P e m a r e l e a s t r o d r o —

C u m a s t a ? l T a t a

A l i n a r î s e c u

:

t e a p t ă r î n a r e . s i n g u r i , ceasul. i g h e t o a r e ;

„ f i u l s t e l e l o r " . A ş a d a r , i a t ă - n e a p r o a p e t e a o r i m i - a z u g r ă v i t - o t a t a c u p a s i u n e . l i p a c î n d v o i p u n e p i c i o r u l a c o l o !

U n d e m „ A n t a r c t i d a " .

m i - as p u s

c ă a c o l o s e a f l ă p o l u l s u d .

p o f t ă:

— D e p e s t e o p t s e c o l e A n t a r c t i d a e o a d e v ă r a t ă g r ă d i n ă dială, î n mijlocul căreia s e găseşte ăsfrodromul.

-— Ş i c u m , n u m a i e x i s t ă g h e ţ a r i p e P ă m î n t ?

— Ba d a , d a r n u m a i l a s e a f l ă t o c m a i a c o l o u n d e s turi Sahara, Gobi, Calahari.

— M ă u i m e ş t i I r e p l i c ă m e u n u m a i c o r e s p u n d r e a l i ^ C r e d c ă nu t e î n ş e l i

m o n ­

p o l i n u . M a r i l e n o a s t r e r e z e r v a ţ i i d e f r i g o a r e l e a r d e m a i i n t e n s ! î n f o s t e l e d e s e r ­ M a r k . Î n s e a m n ă c ă d e s c r i e r i l e t a t ă .25 l u i t ă ţ i i . d e l o c , îi r ă s p u n s e A l i n a z î m b i n d .

D a r nu-şi t e r m i n ă v o r b a , c î n d t e l e v i z o a r e l e d i n c a b i n ă î n c e p u r ă să semnalizeze.

Fata le deschise şi primi comunicarea trimisă de R a d u c ă î n c e p e a t e r i z a r e a .

Astronavele intraseră în straturile superioare ale atmosferei te­ r e s t r e c u i u ţ e a l a m u l t r e d u s ă . F ă c u r ă m a i î n t i i u n î n c o n j u r a l g l o ­ bului pămîntesc, la mare altitudine, apoi se îndreptară în direcţia A n t a r c t i d e i . C î n d s e a f l a u l a 2.000 k m d e a s u p r a P ă m î n t u l u i , d e p e astrodrom se ridicară, pentru a-i întîmpina, zeci de atomonave.

Mark şi Alina priveau prin telescoape la ceea ce se petrecea pe P ă m i n t .

A s t r o n a v e l e c o b o r a u l i n , a p r o p i i n d u - s e t o t m a i m u l t d e pista astrodromului.

Inima lui Mark fu cuprinsă de o imensă bucurie cînd zări marca de oameni ce agitau batistele şi mîinile spre ei, aclamînd acea vic­ torie a omului asupra spaţiului şi timpului.

— O a m e n i i ! s t r i g ă M a r k e n t u z i a s m a t . C e m u l ţ i s î n t I Ş i c e a d ­ mirabilă privelişte I Ah, uite, se văd şi grădinile.

Alina, se întoarse el spre fată, spune-mi mai cîntă păsărelele?

— N i c i o d a t ă n - a u î n c e t a t s ă c î n t e l P u t e m a c u m a d e s c h i d e o b l o ­ nul şi geamul cabinei.

C î n d a e r u l p r o a s p ă t i n u n d ă c a b i n a , M a r k s i m ţ i c ă c e v a î i î n v ă ­ l u i e c o r p u l i n t r - u n b a l s a m . E r a p r i m a î n t î l n i r e c u a e r u l p ă m î n t e a n .

P e a s t r o d r o m s e a u z e a u a c o r d u r i l e u n e i m u z i c i c u n o s c u t e .

M a r k a s c u l t ă c u a t e n ţ i e ş i f a c u o c h i i m a r i d e u i m i r e : — Beethoven I Ce minunat I Alai este cîntat bătrînul gigant I — S e v a c î n t a î n t o t d e a u n a , p r i e t e n e s c u m p . S i m f o n i a b u c u r i e i v a f e r m e c a î n t o t d e a u n a s u f l e t u l o m e n e s c , c ă c i e a s - a n ă s c u t d i n a v i n tul unui însetat de viaţă I — E atît de înălţător I Ată simt purtat de valurile încîntării şi a b i a a ş t e p t s ă v ă d c e v o i m a i g ă s i p e P ă m î n t u l s t r ă b u n .

Fata se întoarse spre el. Parcă ezita să-i spună ceva.

Intr-un t î r z i u , s e h o t ă r î: — P e P ă m î n t v e i g ă s i m u l t e , M a r k , m u l t e c a r e î ţ i v o r î n c î n t a sufletul şi te vor uimi. Dar nu-i aşa că după ce vei colinda lumea, pe prietena ta de acum n-oi vei uita?

Mark o privi o clipă, apoi şopti cu însufleţire: — P e p r i e t e n a m e a s - o u i t ? l C e a d i n t î i p r i e t e n ă p ă m î n t e a n ă v a rămîne şi pentru mine ca şi Mirella pentru Giulio. Eşti mulţumită.

Alina ?

Fata se roşi pînă în vîrtul urechilor. Chiar la această mărturi­ sire nu se aşteptase. Cînd s p r e M a r k v o i n d s ă - i s p u n ă s u n î n d u r a l e ş i a c l a m a ţ i i n e virile spre fereastra deschisă Astronavele aterizau ciiiar tenilor

aclama

cu

frenezie

îşi c e v s f i a în

reveni din încurcăt a . D a r î n c l i p a a c e r ş i t e c a r e i i f ă c u r ă cabinei. momentul acela şi

sosirea

A l i n a s e î n t o a r s e s p r e M a r k —

S ă

m e r g e m

Vino,

să

ieşim

t o a t e

f r u m u s e ţ i l e

26

din

ş i

legendarilor

ş i - l a p u c ă d e

n o i , p r i e t e n e M a r k .

lumea

strimtă

P ă m î n t u l u i ,

a

P e

astronavei

ură ridică ochii e a s e a u z i r ă r ă s ă î n t o a r c ă p r i ­ mulţimea

pămin-

călători. m î n ă : P ă m î n t şi să

e ne

p r i m ă v a r ă ! bucurăm

de

M a r k o p r i v i o c l i p a Orhii îi fugiră spre înălţ niusului". Fata îl auzi ş — Ce frumos e cerul Apoi se întoarse Razele soarelui, care fetei un nimb.

O pri Astronavele ateriz r i s t u l B o b K i n g s t o n e , — Ce mai staţi ?

Haideţi, am ajuns I — V e n i m ş i n o i B o b z î m b i c u Azurul cerului îl f n u c o n t e n e a s ă s e S u b a c e l a ş i c e r şi ani, avea să-şi niint. ,,Fiul stelelo

,a p o i s e î n t o a imile cerului, d optind, mai mu privit de aici I

încet se fur vi mut aseră. c u f strigă

r s ei a r s ] ) r ef e r e a s t r a c a b i n e î . e unde coborise el, „fiul cpslt pentru sine!

E atît de albastru I

spre fată, cu ochii işaseră în cabină, t de admiraţie.

Chiar atunci, în c a ţ a r a d i i n d d e b u c el ridicînd braţele

î n d a t ă , r ă s p u n s e M a r k

î n ţ e l e s . „ F i u l s t e ascina în aceeaşi m i n u n e z e . , p e c a r e î l p r i v e sfîrşească viaţa r" devenise un fi

l e l o r " măsură a

e r a ca

strălucind de eşeau în jurul

emoţie. capului

adrul uşii apăru zia­ u r i e : in semn de chemare.

n e î n t o r c i n d î n s ă c a p u l . î n m r e j e l e u n e i şi chipul fetei, şi

a c u m m u t d e u i m i r e , p e s t e începută undeva, departe de u al Părnintului.

S F I R Ş I T

v r ă j i Mark a n i Pă-

IN

LOC DE

POSTFAŢA

Trăim într-o epocă de mare avînt ştiinţific şi tehnic. cînd cele mai îndrăzneţe visuri ale omului se prefac în rea­ lităţi cotidiene. Era călătoriilor interplanetare — şi chiar intersiderale —

a fost deschisă o dată cu aruncarea

în

cosmos a primului „ s p u t n i k " sovietic. De aceea, autorului „ P a r a d o x a l e i a v e n t u r i " i s-a părut justificată alegerea te­ mei unei călătorii interastrale, al cărei început l-a situat !ntr-un viitor destul de apropiat. M a i mult decît a t î t : şi-a permis să înfăţişeze

prin

mijloace

literare

desfăşurarea

unei astfel de expediţii, făcînd să ruleze în faţa cititorului tot filmul vieţii unei astronave care şi-a ridicat v i t e z a pînâ aproape de limita absolută.

Autorul s-a m ă r g i n i t să prindă in obiectivul previziunii doar un aspect al viitorului.

Alţi scriitori de romane de anticipaţie, cum sînt I. A .

Efremov, cu a lui „ N e b u l o a s a din A n d r o m e d a " , sau Crîşan Făgeraşu, cu „ O iubire din anul 41.042", cuprind în lucră­ rile lor teme cu mult mai vaste, cum ar fi aspectele multi­ laterale ale societăţii viitoare, adaptarea unor astronauţi reveniţi pe Pămînt după un zbor îndelungat etc.

Ideea centrală a acestui roman, idee care poate că a trezit cititorilor unele îndoieli, este legată de posibilitatea „călătoriei în timp". Pentru un nespecialist în problemele lizicii moderne, această posibilitate pare în flagrantă con28

tradicţie cu experienţa Iul cotidiană. Totuşi din teoria re­ lativităţii se poate trage concluzia (bazată pe un complicat calcul matematic, pe care, credem, nu e cazul să-1 repro­ ducem aici) că, dintre doi fraţi gemeni, acela care a între­ prins în spaţiul cosmic o îndelungată călătorie cu o viteză apropiată de aceea a luminii, va fi la întoarcere mult mai tinăr decît fratele rămas pe Pămînt.

Această concluzie este ceea ce oamenii de ştiinţă nu­ mesc o ipoteză do lucru. De altfel, în mersul ei ascendent, ştiinţa s-a folosit şi se foloseşte în mod constant de ase­ menea ipoteze.

Fiind o ipoteză ştiinţifică, ideea „călătoriei în timp" sau „paradoxul lui fiinstein" poate constitui baza unui ro­ man ştiinţilico-fantastic. Desigur că pe cititorii noştri îi interesează şi viitorul acestei ipoteze. Va fi ea oare con­ firmată sau infirmată de ştiinţă ? Istoria progresului şti­ inţific ne-a arătat nu o dată cum ipoteze dintre cele mai îndrăzneţe, care, în momentul formulării lor, păreau chiar absurde, pentru că contraveneau experienţei cotidiene :i oamenilor, s-au arătat juste. Pentru a ne limita doar la un exemplu, vă amintim de ipoteza lui Copernic că Pămîntul se învîrteşle în jurul Soarelui şi nu invers. Confirmarea a nenumărate previziuni ştiinţifice nu înseamnă însă că orice presupunere a unui savant se adevereşte. Foarte multe, mai curînd sau mai tîrziu, dovedindu-se şubrede, au tost infirmate şi uitate.

Doar practica, verificarea experimentală poate hotărî temeinicia şi viitorul unei ipoteze.

Acelaşi lucru este valabil şi pentru „paradoxul lui Einstein". Pînă acum, el n-a putut fi verificat experimental.

După cum SC ştie, de abia de curînd, prin lansarea sputni­ cilor sovietici, astronomia a început să devină o ştiinţă ex­ perimentală.

Ca încheiere, iată ce spune în legătură cu problema ,,călătoriei în timp" V. CiHINZBURG, membru corespon­ dent al Academiei de ştiinţe a U.R.S.S. : 29

„ L a n s a r e a în Uniunea Sovietică a primilor sateliţi arti­ ficiali ai Pămîntului a demonstrat că visurile despre călă­ toriile în cosmos au căpătat o bază reală. In legătură cu aceasta a fost trezit din nou interesul faţă de una dintre deducţiile de mult cunoscute ale teoriei relativităţii — po­ sibilitatea «călătoriei in t i m p » .

Din aşa-numita teorie a relativităţii restrînse, elaborată încă în 1905, de vestitul fizician Albert Einstein, rezultă că un ceasornic ce se deplasează rămîne în urmă faţă de un ceasornic imobil prin faţa căruia trece. Atita vreme cît v i ­ teza de mişcare a ceasornicului este inferioară vitezei lu­ minii, el r ă m i n c d o a r foarte puţin în urmă faţă de ceasor­ nicul imobil. De exemplu, ceasornicele instalate pe bordul sateliţilor lansaţi pînă în prezent şi care zboară cu o v i l e z ă de 8 km/s vor rămîne în urmă numai cu o sutime de se­ cundă anual faţă de ceasornicele de pe Pămint. Faptul că această rămînere în urmă este neînsemnată se explică prin aceea că viteza luminii este foarte mare — 300.000 km/s.

Tocmai din această cauză, adică datorită faptului câ vitezele tuturor tipurilor de transport sînt infime, în comparaţie cu viteza luminii, proiectanţii de avioane pot să nu ţină seamă de legile teoriei relativităţii. Dar dacă viteza se apropie de viteza luminii, încetinirea mersului unui ceasornic ce se de­ plasează poate fi foarte mare. De pildă, un ceasornic care s-ar deplasa cu o viteză de 2 6 0 . 0 0 0 km/s, adică cu o viteză de aproximativ 30.000 de ori mai mare decît viteza sateiitului, ar merge de două ori mai încet decît un ceasornic imobil.

Tocmai de acest fapt este l e g a t ă posibilitatea aşa-numitel « c ă l ă t o r i i in t i m p » .

Dacă acceleraţia unei nave cosmice

este

suficient

de

mică, activitatea vitală a unui o r g a n i s m în mişcare se va desfăşura în acelaşi ritm în care ar merge un ceasornic care s-ar deplasa împreună cu ea ( s e ştie că şi omul este ÎM felul său un « c e a s o r n i c » , in care bătaia pulsului poate să aibă rolul acelor i n d i c a t o a r e ) . De aceea, după înapoierea 30

sa, călătorul cosmic va fi în sens biologele mai tînăr decît confraţii săi rămaşi pe P ă m i n t " .

în aceste condiţii, unui scriitor de romane ştiinţificofantastice îi rămîne un cîmp foarte liber de acţiune. Astfel, numai viitorul va putea hotărî dacă „Paradoxala aventură" anticipează o iluzie sau o realitate.

AUTORUL)

I Citiţi in numărul oiitor pasionanta

* povestire

a cunoscutului sovietic

A. BELEAEV

„HOITI-TOITr aventurile unui elefant cu creier

omenesc

scriitor

Abonamentele la revista .Şfiinlă ţi Tehnică' ;i la coleciia de -Povestiri jtiinlifico-fantastice" se primesc pînă cel mai tîrziu în ziua de 2 3 a lunii, cu deservirea în a doua lună următoare.

Abonamentele se primesc de către difuzorli de presă din în­ treprinderi, instituţii $1 de la sate, secliile de difuzare a pre­ sei, precum ş\ de către factorii Şl oficiile poştale.