Republica Moldova
•
•
În legatură cu aniversarea a 20 de ani de independență, Guvernul Moldovei a instituit în iunie 2011 zece premii naționale în valoare a câte 100,000 lei, penru cele mai remarcabile realizări în domeniile artă, cultură, știință. La 12 martie 2014, Guvernul a votat un proiect de lege, prin care a fost instituită indemnizaţia de merit pentru oamenii de cultură cu realizări deosebite şi activităţi de notorietate. Astfel, cei care au 60 de ani vor beneficia de o indemnizaţie lunară, egală cu suma unui salariu mediu pe economie, stabilit de Guvern şi neimpozabil.
8.1.4 Susţinerea asociaţiilor sau uniunilor de creaţie În Republica Moldova funcţionează 10 uniuni profesionale de creaţie: Uniunea Scriitorilor, Uniunea Teatrală, Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Muzicienilor, Uniunea Compozitorilor şi Muzicienilor, Uniunea Meşterilor Populari, Uniunea Jurnaliştilor, Uniunea Cineaştilor, Uniunea Arhitecţilor şi Uniunea Designerilor. Pe parcursul anilor '90, activitatea acestor uniuni s-a schimbat foarte mult, ele transformînduse din organizaţii care mediau promovarea partidului comunist în asociaţii benevole de artişti, uniţi mai mult din interese de breaslă (adesea cu caracter economic), decît în baza unei doctrine estetice sau conceptuale. Deşi statutul lor social şi situaţia lor economică s-a înrăutăţit în mod dramatic, ele îşi mai menţin autoritatea şi importanţa prin potenţialul lor creator încă destul de semnificativ. Pe de altă parte, în lipsa unei politici culturale coerente şi echidistante, ele sunt impuse să-şi elaboreze propriile strategii şi politici pentru a se descurca în condiţiile dificile curente. Începând cu anul 1993 bugetul de stat nu include fonduri pentru acest sector. Unica formă de remunerare a uniunilor şi asociaţiilor de creaţie constă în achiziţiile de stat ale lucrărilor artistice, administrate de către Ministerul Culturii. În 2013 Ministerul Culturii a distribuit mijloace financiare în sumă de 2000000 MDL (EUR 107 300) pentru 60 de acţiuni culturale organizate de către organizațiile nonguvernametale. Conform rapoartelor aceste resurse financiare, au fost utilizate pentru acordarea premiilor, achitarea onorariilor, remunerarea juriilor, editarea programelor, afişelor şi invitaţiilor, cît şi pentru organizarea şi desfăşurarea expoziţiilor şi festivalurilor.
8.2
Participare şi consum cultural
8.2.1 Tendinţe şi cifre Cotele de participare în activitate culturală au scăzut treptat între anii 1991 şi 2000 (vezi tabelul 3), principala cauză a acestei deprecieri fiind pauperizarea masivă a populaţiei (mai mult de 90% din populaţie au fost preocupate de probleme de supravieţuire). În aceeaşi perioadă, majoritatea instituţiilor culturale au fost transformate în instituţii aflate la autofinanţare parţială. Din această cauză, instituţiile culturale se transformă treptat în structuri de căutare a banilor (majoritar, prin închirierea spaţiilor disponibile), crearea spectacolelor şi numărul de spectatori devenind o prioritate mai puţin importantă. Din 2001, numărul de spectatori a crescut uşor, aceasta datorându-se în special creşterii numărului unităţilor instituţionale în cazul muzeelor (de la 66 în 2000 la 112 în 2013) sau al bibliotecilor (de la 1372 în 2001 la 1380 în 2013), precum şi datorită diversificării şi îmbunătăţirii serviciilor culturale. Numărul de vizite la muzeele naţionale a crescut cu 11,6% (201,8 în anul 2013) în comparaţie cu anul 2012 ( 174,4 mii vizite). Numărul vizitatorilor a crescut grație programelor muzeale dedicate Zilei Internaţionale a Muzeelor şi Nopţii Europene a Muzeelor. În muzee au fost organizate 137 expoziţii din colecţiile proprii dedicate diverselor evenimente din istoria şi Council of Europe/ERICarts, "Compendium of Cultural Policies and Trends in Europe, 16th edition", 2015
MD-55