CVJ nr 1149, joi21 iulie

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul V z Nr. 1149

Cronica Vãii Jiului Joi, 21 Iulie 2016

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU

Mai repornim TERMOFICAREA?

ermoficarea va fi sau nu resuscitatã ºi dacã da cum? Cam asta încearcã T acum sã afle cei din Valea Jiului, mai ales

cã populaþia branºatã face parte din rândul minerilor care ar putea sã beneficieze de agent termic subvenþionat.

Termocentrala de la Paroºeni, dar ºi întreg Complexul Energetic Hunedoara se aflã într-o situaþie fãrã predecent ºi, pentru prima datã, se pune problema dacã va mai furniza sau nu agent termic la iarnã. Situaþia va fi tranºatã cu ministrul energiei Victor Grigorescu. „În maxim douã sãptãmâni, vom avea o întâîlnire cu ministrul energiei, cu domnul Vlad Grigorescu, împreunã cu primarii unitãþilor administratov-teritoriale care beneficiazã de agent termic în sistem centralizate.

Dorim sã ºtim care este punctul de vedere al ministrului, dacã CEH va furniza agent termic în sistem centralizat în aceastã iarnã. În caz contrar, trebuie sã luãm din timp mãsurile care se impun”, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreºedintele C J Hunedoara.

Iarna trecutã, populaþia

branºatã la sistemul centralizat din Petroºani, Vulcan sau Lupeni a avut mereu de suferit, pentru cã, periodic, din cauza unor defecþiuni, Termocentrala Paroºeni ºi-a întrerupt furnizarea.

Firmele de profil din fiecare oraº sunt acum în pragul falimentului, sau chiar au fost desfiinþate ºi situaþia este una fãrã predecent în Valea Jiului.

Cei care au de pierdut, însã, sunt minerii ºi pensionarii mineri, care ar fi beneficiat de gratuitãþi la energia termicã pe care ar fi consumat-o.

Practic, ei dau cãrbune, dar nu se pot încãlzi iarna cu agent termic.

Diana MITRACHE

„Dumnezeii locali”, în fapt ºefi de gãºti, pot salva Valea dacã li se va extirpa ego-ul politic

T

ratarea Vãii Jiului în pas cu schimbarea vremurilor, apoi a „bolilor” sãrãciei ca un tot unitar - pentru cã fondurile consistente se acordã pe comunitãþi medii ºi mari (vezi cazul Apa Serv). Se impunea un mod de organizare în acest sens, indiferent de forma doritã de primarii celor ºase localitãþi. >>> PAGINA A 3-A

S-au închinat de Sfântul Ilie, pe ploaie

Z

eci de credincioºi au înfruntat ploaia mãruntã ºi au participat, la Petroºani la ceremonia religioasã de la Paraclisul Catedralei Ortodoxe ce are hramul Sfântului Ilie. Credincioºii ortodocºi au fost aºteptaþi încã de marþi searã în curtea bisericuþei, aflatã lângã Parcul Central Carol Schreter, ca sã se închine la racla cu moaºtele Sfântului Nectarie, vindecãtorul de cancer.

A fost hramul bisericii pe care credincioºii încã o construiesc ca viitoare catedralã a Vãii Jiului, iar credincioºii nu au þinut cont cã vremea a fost potrivnicã. Au venit în numãr mare, s-au închinat ºi au ascultat cu smerenie slujba din ziua hramului.

Tot aici a ajuns ºi racla cu moaºtele Sfântului Nectarie, unul dintre cei

mai noi sfinþi canonizaþi de Patriarhia Ecumenicã în secolul trecut, cel care s-a nãscut în anul 1846, lângã Constantinopol.

Toþi credincioºii au primit de pomanã, iar slujba s-a întins pânã dupã miezul zilei.

Racla cu moaºtele sfântului Nectarie au stat la Petroºani pânã în jurul orei

17,00, în aceastã zi de sãrbãtoare, când credincioºii ortodocºi îl prãznuiesc pe Sfântul Ilie Tesviteanul.

La data de 20 iulie, Biserica Ortodoxã Românã sãrbãtoreºte ridicarea la cer a Sfântului Mare Prooroc Ilie. Unul dintre cei mai importanþi prooroci din Vechiul Testament, Sf. Ilie este celebrat ca un mare

fãcãtor de minuni ºi aducãtor de ploi în vreme de secetã. Sfântul ºi marele Proroc Ilie, înger întrupat în carne ce a primit de la Dumnezeu puterea de a deschide ºi închide cerurile, este considerat ocrotitorul recoltelor ºi a rãmas în isto-

ria Bisericii Ortodoxe ca un exemplu de credinþã ºi curaj demn de urmat. Biserica Ortodoxã îi aduce multã cinstire, pentru cã este pomenit ca mare bãrbat ºi erou al credinþei.

Diana MITRACHE

2 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Iulie 2016

Grãdiniþa IG Duca din Petroºani, sub vraja maleficã a blestemelor de la Petroºani nu reuºeºte sã finalizeze lucrãrile de M unicipalitatea construcþie a grãdiniþei IG Duca din localitate. 9 ani au trecut de la începerea lucrãrilor de realizarea a acestei unitãþi de învãþãmânt preºcolar, însã se pare cã municipalitatea este urmãritã de un blestem. Niciunul dintre constructori nu reuºeºte sã ducã la bun sfârºit acest proiect.

Firma a intrat în faliment, iar acum reprezentanþii municipalitãþii se vãd în postura de a face un nou proiect ºi o nouã licitaþie. Ar fi cea de-a treia de acest gen. Poate aduce noroc.

“Lucrãrile sunt oprite de aproximativ 3 luni de zile. În prima fazã constructorul ne-a anunþat cã renunþã la lucrãri, apoi cã le va continua ºi acum, din nou cã renunþã. Cam asta este situaþia acum. În condiþiile astea va trebui sã facem o nouã licitaþie, un nou proiect sã o scoatem, din nou, la licitaþie”, a declarat Marian Popescu, city managerul municipiului Petroºani.

Municipalitatea stã cu banii în cont, însã nu poate continua lucrãrile de realizare a grãdiniþei.

La momentul atribuirii

licitaþiei firma a prezentat toate documentele în regulã.

“Banii sunt o parte de la noi, o parte de la Ministerul Dezvoltãrii.

Banii sunt suficienþi, nu banii sunt problema.

Banii sunt toþi alocaþi pentru construirea grãdiniþei, dar constructorul a dat faliment, toate conturile îi sunt blocate.

Noi nu aveam de unde sã ºtim, când a venit la licitaþie, dacã el are probleme sau nu. Au fost toate actele în regulã, altfel nu era declarat câºtigãtor. Asta a fost anul trecut”, a mai spus sursa citatã.

10

% plãtiþi firmei

Municipalitatea de la Petroºani a plãtit 10% din valoarea contractului

firmei care a executat pânã acum lucrãrile, adicã undeva la 120 de mii de lei. Tot cam aceeaºi valoare este penalizarea aplicatã de autoritãþi pentru neconformarea la cerinþele contractului ºi neîndeplinirea graficului de lucrãri.

“Cam 10% a cheltuit din 11 miliarde (lei vechin.r.). nu s-a pus problema de bani sau sã nu îi dãm banii. I-am plãtit prima tranºã anul acesta dupã cât a executat ºi apoi ne-a înºtiinþat cã vrea sã renunþe. A lucrat de vreo 120 de mii de lei. A lucrat o lunã ºi ceva. Noi l-am atenþionat, vãzând cã nu mai continuã. I-am spus cã va fi penalizat conform graficului de lucrãri pe care el l-a fãcut în procedura de licitaþie, i-am calculat ºi penali-

Colegiul Naþional Mihai Eminescu, cel mai bun liceu din Valea Jiului bsolvenþii de clasa a VIII-a au fost repartizaþi la licee.

A Ministerul Educaþiei Naþionale ºi Cercetãrii ªtiinþifice a publicat marþi, pe http://admitere.edu.ro, rezultatele primei etape a repartizãrii computerizate în învãþãmântul liceal de stat a absolvenþilor de clasa a VIII-a.

Potrivit centralizãrii datelor, la nivelul Vãii Jiului cel mai bun liceu este Colegiul Naþional Mihai Eminescu.

Ultima medie cu care s-a intrat la acest liceu a fost 8,94. Cea mai mare medie de admitere la Colegiul Naþional Mihai

Cronica Vãii Jiului

z

E-mail: cronicavj@gmail.com www.cronicavj.ro

z

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Telefon: 0374.906.687

Eminescu din Petroºani a fost 9,99 ºi îi aparþine elevei Diana Alexandra Bozea, absolventã a ªcolii Gimnaziale IG Duca din Petroºani. La cel mai prestigios liceu din Valea Jiului au fost disponibile 140 de locuri, câte 56 la specializãrile filologie ºi matematicã-informaticã ºi încã 28 la ºtiinþe ale naturii. La nivel judeþean, Colegiul Naþional Mihai Eminescu din Petroºani se situeazã pe locul al doilea, primul loc fiind ocupat de Colegiul Naþional Decebal din Deva.

C

armen Sylva, locul doi

Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani este al doilea liceu în preferinþele abosvenþilor de gimnaziu. Cea mai micã medie de admitere la Colegiul Naþional de Informaticã Carmen Sylva din Petroºani a fost 7.78 la specializarea ºtiinþe sociale, iar cea mai mare medie de admitere a fost 9.37 la specializarea matematicã-informaticã. Cu ultima medie de admitere, de

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

tãþile, oricum nu este de gãsit. Penalitãþile sunt aproape cât a executat, acum depãºesc, nu am mai calculat ultimele douã luni”, a mai subliniat Marian Popescu.

Au vrut sã se ºi protejeze în faþa unor astfel de evenimente, însã autoritãþile nu au avut câºtig de cauzã.

Legislaþia nu permite reþinerea unor garanþii.

“Nu putem sã introducem decât clauze legale, ºi aici erau penalitãþile. Acum este o problemã. Noi am încercat sã îi oprim din garanþie, dar nu se poate. Nu ºtiu cum ne vom proteja pentru cã ei pot sã îºi facã altã firmã ºi sã vinã, din nou, la licitaþii. Vor fi niºte costuri multe, de

asta am vrut sã îi oprim niºte bani pentru garanþie, dar nu am putut. Penalitãþile care le calculãm sunt degeaba, noi o sã avem un proces cu ei, dar asta nu ne încãlzeºte cu absolut nimic. De unde ne vor plãti, dacã au conturile blocate”, a mai spus reprezentantul primãriei.

Dupã zeci de amânãri, lucrarea ar fi trebuit sã fie gata în acest an, mai exact în luna octombrie.

Neprevãzutul face ca autoritãþile sã avanseze un nou termen: NECUNOSCUT. “În octombrie trebuia sã fie gata, aºa era contractul.

Nu ºtiu când se va termina

7,20, Liceul Teoretic Mircea Eliade din Lupeni ocupã cea de-a treia poziþie a podiumului celor mai bune licee din Valea Jiului. La nivel judeþean, pentru urmãtoarea etapã de repartizare mai sunt disponibile 301 locuri, dintre care doar 81 la liceele din Valea Jiului. cele 81 de locuri neocupate sunt la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani (22), Liceul tehnologic Retezat Uricani (12), Liceul tehnologic Lupeni (17).

Monika BACIU

LOCURI DE MUNCÃ z BIJUTERIA EXCLUSIV situatã în Petroºani, str.

1 Decembrie 1918, bl. 96, parter, vis-a-vis de staþia Hermes, angajeazã 2 asistente vânzãri sau lucrãtoare comerciale pentru magazin. Condiþii: prezentabile, minim studii medii, se acceptã inclusiv absolvente sau persoane aflate în perioada studiilor.

Salariul este atractiv ºi nu se cere experienþã. Prezentarea cu CV zilnic la magazin, între orele 10-18 sau telefon 0751194610.

lucrarea. Va trebui sã luãm totul de la capãt, un nou proiect cu restul de lucrãri de executat, ca noul constructor sã ºtie ce va face. Vom cheltui niºte bani sã scoatem din nou la licitaþie”, a conchis Marian Popescu.

Lucrãrile de construcþie la grãdiniþa IG Duca din Petroºani au început în anul 2007, dar din cauza fondurilor insuficiente alocate de cãtre Guvern acestea au fost stopate. În 2007 au fost realizate procedurile de achiziþie publicã pentru construire grãdiniþã cu program normal ºi prelungit în Petroºani, sursele de finanþare fiind din fonduri guvernamentale.

Lucrãrile la obiectivul de investiþii nu au fost finalizate, executantul a intrat în faliment, ºi ca urmare contractul de lucrãri a fost reziliat.

Reprezentanþii municipalitãþii sperã ca pânã în toamna acestui an sã finalizeze lucrãrile.

Monika BACIU

vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 10.30 lei - Pulpã porc fãrã os - 14.00 lei - Fleicã porc - 12.90 lei - Carne tocatã - 12.00 lei - Cotlet porc cu os - 14.50 lei - Cotlet porc fãrã os -18.50 lei - Ceafã porc cu os - 14.90 lei - Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei - Costiþã porc cu os - 10.50 lei - Ciolan porc - 6,00 lei - Grãsime pentru topit - 3,90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”

z Diana MITRACHE Desktop publishing: reprezintã PUBLICITATE Geza SZEDLACSEK (mitrachediana@yahoo.com) Fotografiile marcate cu (T) z Adina PÃDURARU PÃDURARU Marketing & Publicitate: reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate z Maximilian G ÂNJU Mirabela MOISIU ca atare. (madm3xi@yahoo.com) Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani z Monika BACIU Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu z Genu TUÞU Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Iulie 2016

„Dumnezeii locali”, în fapt ºefi de gãºti, pot salva Valea dacã li se va extirpa ego-ul politic Vãii Jiului în pas cu schimbarea vremurilor, apoi a „bolilor” sãrãciei ca un tot unitar T ratarea - pentru cã fondurile consistente se acordã pe comunitãþi medii ºi mari (vezi cazul Apa Serv). Se impunea un mod de organizare în acest sens, indiferent de forma doritã de primarii celor ºase localitãþi. Mai mult, sã ai specialiºti, cum sunt cei de la Universitatea Petroºani, ºi sã nu-i foloseºti este o dovadã crasã de inconºtienþã, de orgoliu infantil al celui care crede cã dacã a obþinut o funcþie de ales îi creºte automat ºi IQ ºi devine peste noapte un Dumnezeu local, care poate face lumea dintre Jiuri un adevãrat rai. Ca ultimã soluþie pentru Valea Jiului, vizita vicepremierului Vasile Dâncu a demonstrat cã se doreºte responsabilitatea acestor dumnezei locali folosindu-se metoda „sulii în coaste”.

Se cunoaºte cã lucrurile aºa-zis mãrunte, detaliile fac diferenþa între proiecte, lucruri ºi atitudini. Dar asta înseamnã sã existe acele proiecte & lucruri ºi oameni care vor ºi pot. În localitãþile Vãii Jiului, în afarã de minunãþiile unui peisaj rar, care uneori îþi taie respiraþia, ºi o istorie aparte, totul pare la limita supravieþuirii ºi fiecare „vopsea” aplicatã pe o ºcoalã, repararea unui gard sau astuparea unei gropi din asfalt sunt catalogate ca adevãrate succese în evoluþia civilizaþiei locale ºi o creºtere fãrã precedent a confortului urban al cetãþenilor.

Despre economia localã, deºii previziunile restrângerii activitãþii miniere erau/sunt dureros de realiste, autoritãþile s-au lamentat, s-au plâns stând doar cu mâna întinsã cãtre

guverne ºi cam atât, fãrã a se mobiliza în crearea de alternative realiste, cu idei ºi proiecte temeinic ºi profesionist realizate.

S-au organizat forumuri, chiar un workshop pentru soluþii în energie, s-au realizat strategii etc., etc., dar fãrã rezultate în minerit, iar zbatrea peºtelui pe uscat încã mai continuã pe acesta laturã.

Vizita fãcutã la sfârºitul sãptãmânii trecute în Valea Jiului a vicepremierului Vasile Dâncu, a scos la ivealã, din nou, o soluþie mereu vehiculatã, dar niciodatã luatã în seamã. Tratarea Vãii Jiului în pas cu schimbarea vremurilor, apoi a „bolilor” sãrãciei ca un tot unitar - pentru cã fondurile consistente se acordã pe comunitãþi medii ºi mari (vezi cazul Apa Serv). Se impunea un mod de organizare în

acest sens, indiferent de forma doritã de primarii celor ºase localitãþi.

Mai mult, sã ai specialiºti, cum sunt cei de la Universitatea Petroºani, ºi sã nu-i foloseºti este o dovadã crasã de inconºtienþã, de orgoliu infantil al celui care crede cã dacã a obþinut o funcþie de ales îi creºte automat ºi IQ ºi devine peste noapte un Dumnezeu local, care poate face lumea dintre Jiuri un adevãrat Rai. Aºa au fãcut de-a lungul anilor ºi directorii din minerit, care au dat cu tifla universitarilor, mulþi dintre ei cu experienþã ºi rezultate remarcabile ºi în lumea realã, nu doar în cea a cãrþilor, iar Franþa, Germania, Marea Britanie, USA, Africa etc., pot depune mãrturie pentru cã le-au fost de mare folos.

Vicepremierul Vasile

Dâncu le-a recomandat primarilor, aºa mai apãsat, recomandare ce semãna mai mult a ordin politicos, sã treacã la o activitate serioasã, în sensul întocmirii de proiecte seriose, cu efecte care sã conteze cu adevãrat în zonã, care sã rezolve o paletã considerabilã de probleme, care pe principiul propagãrii duce la alternative economice ºi dezvoltare. ªi pentru ca acest lucru sã fie bine fãcut, primãriile, vor-nu vor, sã facã echipã cu Universitatea Petroºani, sã se identifice prioritãþile, sã se treacã la realizarea de proiecte sub coordonarea specialiºtilor universitari, proiecte realizate „beton”, care sã convingã nu doar guvernul ºi Europa, ci ºi planeta, cã meritã investiþi bani în aºa ceva.

Telus Frigescu- declaraþie incredibilã la încarcerare

C

ondamnat la trei ani ºi jumãtate de închisoare cu executare, pentru cã a coordonat o reþea de prostituþie în Valea Jiului, realizatorul TV de emisiuni sportive a fãcut o mãrturisire incredibilã. În momentul în care a fost reþinut de poliþiºti, pentru a fi dus la penitenciar, Frigescu l-a indicat pe patronul unei televiziuni cum cã el i-ar fi prezentat una dintre victime. O minorã în vârstã de 13 ani despre care i-a spus cã are 19 ani. ”E o sentinþã nedreaptã total, pentru cã asta (n.r. victima minorã) a avut relaþii sexuale cu 200 de oameni din Valea Jiului. Eu sunt singurul care a fost forþat sã spunã cã am avut (n.r. relaþii sexuale). Am cunoscut-o de la Balint Cristian care a spus cã are 19 ani. ªi Balint ºi acela de la Amicii (n.r. patronul unui restaurant din Uricani) sunt implicaþi, toþi. M-a luat pe mine, ce am fãcut? Am avut relaþii cu ea, am recunoscut. (…) Existã interceptãri telefonice care nu mi-au

fost luate în considerare”, a susþinut Telus Frigescu.

I

ce înseamnã acest grup de lucru în coordonarea UP ºi ce rezultate remarcabile ar putea avea, dãm exemplu cluster-ul pentru dezvoltarea de tehnologii înalte ºi mediu - resurse umane ºi tehnice – în rezolvarea unor probleme prioritare pentru România dar ºi pentru Uniunea Europenã, pentru atragerea de fonduri în dezvoltarea cercetãrii. În respectivul cluster (grup de lucru cu specialiºti din mai multe domenii) existã patru universitãþi, cinci institute de cercetare ºi 12 firme pe diverse specialitãþi.

Comparând doar aceastã grupare tehnico-ºtiinþificã de nivel naþional ºi european, cu ce are nevoie Valea Jiului, am putea numi demersul soluþionãrii problemelor de aici floare la ureche, dar primarii, adicã politicul trebuie doar sã vrea.

Ileana FIRÞULESCU

ASOCIAÞIA PENTRU EDUCAÞIE ªI PREGÃTIRE PROFESIONALÃ PETROªANI

nfirmã acuzaþiile

În replicã, acþionarul postului de televiziune din Valea Jiului susþine cã nu este nimic adevãrat ºi cã-l va acþiona în judecatã pe fostul sãu angajat. ”Aveþi timp sã credeþi toate tâmpeniile spuse de oricine. Este o neobrãzare, nu am nici o legãturã ºi nu ºtiu despre ce este vorba. Este o minciunã, o neobrãzare ºi o lipsã de respect, acesta este punctul meu de vedere. Nu am nici un fel de legãturã cu nici o fatã, habar n-am despre ce este vorba. Mã mir cã spune abia acum, când i se strânge laþul, când a dã de greu aruncã pe alþii. Sã vorbeascã, e liber, dar dacã a fãcut asemenea afirmaþii eu o sã-l acþionez în instanþã”, a declarat Cristian Balint, acþionarul Kapital TV. Telus Frigescu a vorbit ºi de implicarea unui alt afacerist, din Uricani, care a fost ºi viceprimar al oraºului în trecut. Afaceristul

Universitatea Petroºani pare deschisã sã se înhame la asemenea muncã, aici, la ea acasã, dacã este lãsatã, pentru cã nu poþi face nimãnui bine cu forþa.

Oricum soluþii are, potenþial de a pune în practicã idei noi, prioritãþi ale oraºelor din Vale are, deci... „În vederea gãsirii ºi stabilirii prioritãþilor pentru Valea Jiului, doresc sã invit toþi primarii pentru identificarea acestor prioritãþi ºi împreunã cu specialiºtii noºtri ºi cu cei din cadrul primãriilor sã demarãm proiecte pentru obþinerea finaþãrii lor.

Avem departamente solide la Universitate ºi lucrând împreunã ºi dumnealor pot avea parte de experienþe ºi specializãri în plus, astfel ca pe viitor sã nu întâmpine nici un fel de probleme” - a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Radu Sorin.

Pentru a conºtientiza

- ORGANIZEAZà CURSUL “NOÞIUNI FUNDAMENTALE DE IGIENÔ LA CASA DE CULTURà A SINDICATELOR PETROªANI

respinge acuzaþiile ºi susþine cã nu înþelege de ce l-a luat în colimator. ”Nu este adevãrat, eu nici nu am vorbit cu domnul Frigescu.

Sunt aberaþii, eu am terminat cu asta, am fost peste tot. (…)

Treaba lor ce au fãcut, rãspund pentru ce au fãcut”, a declarat afaceristul Costel Stancu.

Dosarul poreclit "prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti" a fost destructurat de BCCO Alba, anul trecut. Trei persoane au fost puse sub acuzare ºi condamnate.

Frigescu la trei ani ºi jumãtate, Grigore Nebunu la patru ani iar Peti Gabriel, pentru cã este minor, a primit o pedeapsã educativã.

Maximilian GÂNJU

RELAÞII LA TELEFON 0724.157.808

4 Actualitate

O

portunitãþile din Valea Jiului ar putea fi promovate la nivel mondial.

Reprezentanþii celor ºase administraþii locale din Valea Jiului s-au întâlnit cu conducerea Consiliului Judeþean Hunedoara pentru a discuta despre oportunitatea înfiinþãrii unei Asociaþii de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) sau a unei conurbaþii.

Valea Jiului trebuie sã devinã un tot unitar pentru a fi promovate mult mai uºor oportunitãþile pe care le oferã zona.

“Am avut o întâlnire de lucru cu reprezentanþii celor 6 UAT-uri din Valea Jiului în care am discutat oportunitatea de a înfiinþa o Agenþie de Dezvoltare Intercomunitarã, care sã fie o asociere a UAT-urilor din Valea Jiului printr-o posibilã conurbaþie.

Aceastã asociere s-ar putea numi conurbaþie, s-ar putea sã se defineascã în alt mod. Cu toþii am ajuns la concluzia cã pentru Valea Jiului este oportun sã creem o asociere, asftel încât, proiectele pe care le avem, o strategie comunã, posibilitãþile de accesare a resurselor sã fie prioritare pentru noi ºi sã asigurãm dezvoltarea durabilã. În cadrul Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã vor intra, pe lângã cele ºase primãrii, Consiliul Judeþean ºi Universitatea.

CJH vine sã sprijin aceastã conurbaþie, vine sã integreze planul de dez-

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Iulie 2016

Au lãsat orgoliile

Primãriile se vor uni pentru binele Vãii Jiului

voltare localã, astfel încât sã avem o strategie comunã a Vãii Jiului. Încercãm sã realizãm astfel, într-un timp mai scurt obiectivele pe care ni le propunem. Sunt ºi multe proiecte care încep sã se contureze, transport în comun în Valea Jiului, una dintre prioritãþile pe care le avem ºi prin aceastã conurbaþie putem sã rezolvãm problemele mult mai uºor ºi mai rapid, o strategie în turism ar putea sã fie un alt proiect prioritar”, a declarat Sorin Vasilescu, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Din acest ADI ar urma sã facã parte toate primãriile din Valea Jiului împreunã cu Universitatea Petroºani ºi Consiliul Judeþean Hunedoara. Ar trebui urmaþi cinci paºi pentru implementarea acestui proiect. Astfel ar fi nevoie de elaborarea unei strategii integrate de dezvoltare a (conurbaþiei) Vãii Jiului pentru orizontul 2020, înfiinþarea unei ADI

Conurbaþia Valea Jiului, organizarea de vizite de studiu ºi de bune practici la ADI metropolitane din þarã ºi strãinãtatem funcþionalizarea ADI Conurbaþia Valea Jiului ºi implementarea mãsurilor ce vor fi propuse în strategia integratã.

“Am stabilit ºi paºii pe care îi avem de urmat.

Trebuie sã reuºim într-o perioadã scurtã de timp, o sãptãmânã, douã, sã facem paºii pentru înfiinþarea acestei agenþii de dezvoltare intercomunitarã. Avem în vedere sprijinirea antreprenoriatului local, pentru cã spre deosebire de alte conurbaþii, noi nu avem posibilitãþile, la terenuri, pe care ni le solicitã marii investitori, nu avem mari suprafeþe de teren concentrate într-un singur loc, de aceea trebuie sã ne concentrãm pe resursele locale ºi mã refer la antrepreoriatul local care trebuie sã fie sprijinit probabil prin niºte scheme de minimis, de asemenea putem discuta de înfiinþarea a parcurilor sau a incubatoarelor de afaceri care trebuie sã fie poziþionate în mai multe localitãþi din Valea Jiului. Încercãm ca fiecare din cele 6 localitãþi sã poatã sã beneficieze

de un proiect prin care sã poatã sã creeze locuri de muncã. Aceastã conurbaþie îºi propune sã creeze locuri de muncã. Dupã atâta timp cât s-a discutat de o Vale a Jiului unitã, astãzi putem discuta de un început în care colegii mei ºi-au exprimat hotãrârea ca sã pornim la drum cu aceastã conurbaþie”, a mai subliniat sursa citatã.

DA

, în unanimitate

Toþi reprezentaþii celor ºase administraþii locale din Valea Jiului au spus DA acestui proiect care are menirea de a dezvolta integrat zona.

“E un prim pas concret în ceea ce urmeazã sã facem. Noi suntem de acord sã intrãm în aceastã asociere cu Consiliul Judeþean ºi cu Universitatea, sub forma unei asociaþii de dezvoltare intercomunitarã pe probleme mari, de strategie, de dezvoltare a Vãii Jiului, dar centrat pe crearea de noi locuri de muncã. Asta este þinta ºi obiectivul principal al acestei asocieri.

Termene cât mai scurte, oameni care se pricep la aºa ceva ºi aºteptãrile noastre nu pot fi foarte mari, aºteptãrile trebuie pliate pe realitatea Vãii

Jiului ºi dacã reuºim în 2-3 ani sã concretizãm ºi sã avem primele rezultate legate de aceastã asociaþie de deyvoltare intercomunitarã prin crearea de noi locuri de muncã ºi de integrarea acestor domenii, transport, deºeuri, utilitãþi, mediu..., în competiþia aceasta naþionalã ºi europeanã de atragere a fondurilor pe diferite domenii, fãrã o astfel de asociere ºansele noastre sunt aproape zero”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

“Noi suntem de acord ºi am aderat la idea de a crea o conurbaþie la nivelul Vãii Jiului, consider cã primul pas este înfiinþarea acestei conurbaþii, sã vedem care este forma juridicã, iar al doilea pas ar trebui sã fie o strategie de dezvoltare comunã pentru toate localitãþile din Valea Jiului ºi cred cã trebuie fãcutã o analizã pe fiecare zonã. Nu se poate sã facem un parc de afaceri la Petrila, iar Petroºaniul sã fie limitrof zonei industriale. Trebuie sã avem o viziune urbanisticã pentru Valea Jiului. Avem posibilitatea sã accesãm mai multe fonduri europene”, a declarat Vasile Jurca, primarul oraºului Petrila.

“Aceastã asociere între localitãþile Vãii Jiului reprezintã realizarea tuturor proiectelor de interes general pentru Valea Jiului, în special în atragerea investiþiilor pentru crearea locurilor de muncã, dar trebuie sã avem în vedere faptul cã aceste proiecte trebuie corelate între localitãþile Vãii Jiului, astfel încât într-o localitate sã fie o zonã rezidenþialã, iar în altã localitate sã fie o zonã industrialã. Trebuie corelate proiectele, astfel încât parcurile industriale sã fie amplasate astfel încât sã aibã acces facil toþi cetãþenii din Valea Jiului.

Vom lucra ºi pe alte planuri sã atragem investitori, dar prin aceastã asociere avem ºanse mult mai mari”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Reprezentanþii localitãþilor Vulcan ºi Lupeni au fost singurii care au ridicat problema orgoliilor.

Realizarea unei conurbaþii la nivelul Vãii Jiului a fost luatã în discuþie ºi acum circa 10 ani, dar din cauza orgoliilor proiectul a fost abandonat.

“Consider cã e foarte important acest proiect.

Pentru prima datã la nivelul Vãii Jiului se vorbeºte de o gândire unitarã, cu sprijinul Consiliului Judeþean. Avem speranþe cã viitorul Vãii Jiului renaºte în aceste zile, þine de administraþiile locale sã renunþe la orgolii, la anumite principii, sã ne punem toþi la aceeaºi masã, urgent va trebui sã constituim aceastã conurbaþie sau ADI, sã trecem la realizarea strategiei de dezvoltare integratã a Vãii Jiului”, a subliniat Cristian

Gunoiul din Lupeni dus la Horezu ºi Deva

M

unicipiul Lupeni a rezolvat problema gunoiului menajer. Acesta va fi transportat la depozitele de la Bârcea ºi Horezu. Municipiul Lupeni, la fel ca întreaga Vale a Jiului, s-a confruntat cu problema depozitãrii gunoiului menajer.

Groapa de gunoi de la Vulcan, unde se depunea gunoiul s-a închis, iar deponeul ecologic de la Bârcea, amenajat cu fonduri europene nu

este funcþional. În aceste condiþii administraþia localã de la Lupeni a cãutat soluþii pentru ca oraºul sã nu fie sufocat de gunoaie. “Întrucât odatã cu închiderea gropii de gunoi de la Vulcan, municipiul Lupeni risca sã se confrunte cu o crizã a gunoaielor, neexistând locuri de depozitare pe raza localitãþii noastre ºi pânã în prezent nu sunt amenajate locuri de depozitare nici în celelalte localitãþi ale Vãii Jiului, am încheiat contracte de depozitare a gunoiului

menajer cu deponeele de la Horezu ºi Deva ºi putem spune cã problema este în prezent rezolvatã”, a declarat Cristian Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. În Petroºani urmeazã a fi construitã o platformã temporarã pentru depunerea deºeurilor menajere, iar atunci problema s-ar rezolva în Valea Jiului. Cel puþin temporar, pânã când deponeul de la Bârcea va deveni operaþional.

Monika BACIU

Meriºanu, viceprimarul municipiului Vulcan.

“Conducerea primãriei municipiului Lupeni este de acord cu asocierea tuturor localitãþilor din Valea Jiului. Avem privilegiul cã zilele trecute s-a demarat proiectul de ecologizare ºi vom avea o platformã industrialã care va putea fi pusã în funcþiune, în cel mult doi ani de zile, ºi are o suprafaþã de 29 de hectare care este racordatã la utilitãþi. Se poate înfiinþa parc industrial unde investitorii vor avea facilitãþi ºi vor fi scutiþi de la unele plãþi privind impozitul pe teren. Acest lucru trebuia fãcut de mult, dar din orgolii ºi pãreri diferite nu s-a realizat. Ne bucurãm cã ºi CJH este implicat în acest proiect”, a declarat Iacob Meszaroº, viceprimarul municipiului Lupeni.

Autoritãþile spun cã Valea Jiului are nevoie urgentã de anumite mãsuri pentru dezvoltare, astfel cã în aceastã ecuaþiile orgoliile nu au loc.

“Realitãþile vieþii ne-au obligat sã facem lucrul acesta ºi ne obligã, în continuare, sã þinem cont de ceea ce trebuie sã facem ºi mai puþin ceea ce ne dorim fiecare” , a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

I

dee cu repetiþie

Anul trecut, reprezentanþii celor ºase administraþii locale din Valea Jiului au avut în vedere realizarea unui ADI. ªi acesta ar fi trebuit sã promoveze oportunitãþile Vãii Jiului. „A fost o idee, tocmai pe dezvoltarea Vãii Jiului. În acea asociere nu era în discuþie nici Consiliul Judeþean, nici Universitatea. Atunci am vrut sã facem o asociaþie de dezvoltare intercomunitarã cu scopul principal de a promova avantajele

competitive ale fiecãrei localitãþi vizavi de ce însemna oferta pentru investitori. Nu s-a mai concretizat pentru cã, probabil nici nu a fost perioada cea mai bunã, dar cred cã avem avem toate premisele ca lucrurile sã se concretizeze. S-a discutat de o promovare a Vãii Jiului, la nivel global cu toate oportunitãþile”, a mai subliniat sursa citatã.

Pentru realizarea unei conurbaþii ar trebui organizat un referendum la nivelul celor ºase localitãþi penru a fi consultaþi ºi cetãþenii cu privire la acest aspect.

“Astãzi am hotãrât ca împreunã, opt entitãþi, sã formãm o agenþie de dezvoltare intercomunitarã. Dupã ce s-a înfiinþat aceastã agenþie de dezvoltare intercomunitarã avem în proiect sã înfiinþãm o conurbaþie. Nu putem discuta de altceva, o conurbaþie se face printr-un referendum. Cele 6 UAT-uri trebuie sã facã referendum pentru a creea conurbaþia. ADI putem sã o creem pe baza hotãrârilor de Consiliu Local, nu ne hazardãm sã vorbim de altceva”, a mai subliniat Sorin Vasilescu, vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Fãrã investitori reali, Valea Jiului este condamnatã la sãrãcie.

Mineritul este o activitate care se restructureazã an de an ºi unde subvenþiile guvernamentale merg cãtre închiderea capacitãþilor de producþie ºi nicidecum spre menþinerea lor. În ceasul al treisprezecelea, edilii au realizat cã, dacã nu se ajutã singuri, nu îi ajutã nimeni ºi s-au pus pe conceput planuri de atragere a fondurilor europene sau a oamenilor potenþi financiar, pentru care se pregãtesc terenuri numai bune pentru dezvoltarea unor afaceri.

Monika BACIU

Ce vor edilii sã facã pentru Valea Jiului?

D

rumul spre Parâng, termoficarea, anveloparea blocurilor, revigorarea zonelor turistice, a strãzilor, gara din Petroºani, domeniul ªureanu, preluarea unor clãdiri de la minele ce se închid, dar ºi bani pentru reabilitarea drumurilor distruse de ploi. Cu astfel de planuri au venit primarii din Valea Jiului la întâlnirea ce le-a parafat unirea într-un for unic, mai puternic, lipsit de orgoliile politice care i-au despãrþit pânã acum. În plus, Consiliul Judeþean, parte a acestui proiect comun, alãturi de Universitatea din Petroºani. a cerut sprijin pentru a continua drumul spre Herculane, atât de important pentru deschiderea Vãii Jiului. Toþi primarii ºi-au expus proiectele ºi urmeazã sã se uneascã într-un for comun, mai puternic. „Sunt ºi multe proiecte comune, care ar putea sã se concretizeze, cum este transportul pentru Valea Jiului, care s-ar putea rezolva prin aceastã conurbaþie, dar ºi o strategie în turism ar putea deveni un proiect prioritar. Noi nu avem posibilitãþile legate de terenuri, pe care le solicitã marii investitori, nu avem terenuri mari într-un singur loc ºi atunci trebuie sã ne concentrãm pe ceea ce avem aici, ca resurse locale, dar putem discuta despre parcuri ºi incubatoare de afaceri, care trebuie sã fie poziþionate în mai multe localitãþi ºi încercãm ca fiecare dintre ele sã poatã sã beneficieze de câte un proiect care sã creeze locuri de muncã. Noi am cerut sprijin pentru finalizarea investiþiei Drumul spre Herculane, dar ºi a drumului judeþean din Parâng”, a

spus Sorin Vasilescu, vicepreºedinte Consiliului Judeþean Hunedoara.

Vulcanul a cerut bani pentru cea de a doua telegondolã ce va face legãtura între Straja ºi Pasul Vâlcan, iar întreg turismul este privit acum unitar, ca o ºansã de dezvoltare a fecãrei comunitãþi.

Cei care au pus bazele în 5 paºi siguri pentru dezvoltarea Vãii Jiului au spus cã vor gândi de acum înainte ca un agent economic, interesat sã atragã investiþii ºi sã creeze locuri de muncã.

CE SPUN PRIMARII?

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani: „Avem în vedere anveloparea blocurilor din Petroºani în acest plan,

problema termoficãrii, a drumului de centurã, pe porþiunea care a rãmas neasfaltatã, gara din Petroºani, problemã pe care am ridicat-o din nou, ca de altfel ºi domneniul schiabil ºi întroducerea gazului metan în Colonia Petroºani, unde deja avem alocatã o parte din bani. Am cerut ºi sprijin pentru a se grãbi procedurile legate de fondurile ce vor fi alocate pentru toate oraºele de aici, afectate de inundaþii”.

Vasilicã Jurca, primar al oraºului Petrila:

„Eu am cerut sprijin pentru domniul de schi de la ªureanu, pentru preluarea din perimetrul minei Petrila a clãdirilor care sunt deja incluse în patrimoniul industrial ºi o parte sunt în proprietatea Ministerului Economiei ºi am cerut sã preluãm cu titlu gratuit sediul administrativ ºi încã vreo câteva clãdiri din acel perimetru al minei, care sunt de interes local. În plus, am cerut sprijin pentru asfaltarea aleilor”.

Nicolae Dunca, primarul din Aninoasa:

„Noi cerem sprijin pentru reabilitarea drumurilor, a locuinþelor sociale, care sunt într-o stare precarã ºi cofinanþare pentru proiectele europene pe care le vom accesa. Vrem sã ne cuprindã ºi pe noi în planul de dezvoltare localã cu sumele pe care le-am cerut ºi cu lucãrile pe care le-am avut, pentru cã am avut contacte cu mai mulþi primari din þarã, care au primit zeci de mili-

arde de lei vechi de la Ministerul Dezvoltãrii ºi la noi se primesc sume foarte mici ºi vicepremierul Vasile Dîncu a promis cã va remedia acest aspect”.

Cristian Meriºanu, viceprimar la Vulcan:

„Am cerut continuarea investiþiilor pentru cea de a doua telegondolã din Pasul Vâlcan, care va realiza legãtura cu Straja. Este o investiþie care va fi eficientã pentru toatã Valea Jiului, nu doar la Vulcan”.

Iacob Mesaroºi, viceprimar Lupeni:

„Avem chiar privilegiul cã în zilele trecute s-a demarat proiectul de ecologizare ºi vom avea o platformã industrialã ce va putea fi pusã ãn funcþiune în cel mult douã luni, de 29 ha, care beneficiazã de gaz, canalizare, electricitat.

Se poate infiinþa acolo un parc industrial ºi investitorii chiar vor fi scutiþi de unele plãþi privind impozitul pe terenul pe care îl vor ocupa. Intenþionãm totodatã sã cerem sprinin pentru reabilitarea infrastructurii în Bãrbãteni, acolo unde au fost inundaþiile, sau reabilitarea cinematografului Lupeni”.

Toþi cei care au luat parte la aceastã nouã întâlnire au fost de acord sã lase deoparte orgoliile ºi sã facã ceva concret pentru Valea Jiului. Asta, mai ales cã Vasile Dîncu a venit aici ºi a spus cã va reveni în toamnã cu premierul Dacian Cioloº, tocmai pentru a da girul acestui proiect ce acum este gândit.

Diana MITRACHE

6 Învãtãmânt

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Iulie 2016

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Iulie 2016

Colonia Petroºani, patrulatã de poliþiºti

disputã pe stradã O se anunþa o rãfuialã în toatã regula, asearã, în cartierul Colonie din Petroºani.

Un taximetrist ºi un locuitor al zonei s-au luat la ceartã ºi pânã la ameninþãri cu bãtaia n-a mai fost decât un pas. ”Au chemat poliþiºtii ºi dupã ce i-au legitimat ºi dus la secþie, le-au dat drumul.

Au revenit în cartier ºi s-au adunat mai mulþi indivizi în faþa porþii celui care a reclamat cã a fost

Nu scapã de control judiciar

T

ânãrul acuzat a lovit o adolescentã într-un club din Petroºani s-a prezentat în faþa judecãtorului de drepturi ºi libertãþi ºi a cerut încetarea controlului judiciar.

Nicolae Guþã junior a fost plasat sub mãsura preventivã, respectiv control judiciar, în urmã cu circa douã luni dupã ce pe numele lui s-a întocmit un dosar penal pentru loviri ºi alte violenþe. Fiul celebrului manelist din Petroºani, ar fi agresat o tânãrã de 19 ani, în vãzul a zeci de oameni, într-un local chiar în noaptea Învierii. Magistraþii au

ameninþat, s-au tot înjurat, a fost circ. Deja nouã ne este teamã sã mai stãm în acest cartier, searã de searã vin în grupuri sã se rãfuiascã. La mijloc cãdem ºi noi nevinovaþi”, a spus unul dintre localnici. Pentru a evita un conflict de stradã, mai multe echipe formate din poliþiºti au patrulat pe tot parcursul de nopþii în Colonie.

M. GÂNJU

decis ca Guþã junior sã rãmânã în continuare sub control judiciar, are permisiunea de a pãrãsi localitatea de domiciliu cu anumite condiþii, în special pentru concertele susþinute în þarã, dar ºi interdicþie de a intra în Clubul ,,Keops” din municipiul Petroºani, unde a avut loc incidentul. Guþã nu are voie sã se apropie de Sanda Ana-Maria sau de membrii familiei acesteia ºi sã nu comunice cu ei. Totodatã, tânãrul este obligat sã stea la distanþã ºi de cei opt martori care au fost identificaþi de anchetatori. Nicolae Guþã a contestat decizia instanþei din Petroºani, cererea sa urmând a fi soluþionatã de Tribunalul Hunedoara. Manelistul a fost trimis în judecatã pe fond, dosarul sãu fiind înregistrat la instanþa din Valea Jiului ºi urmeazã sã se stabileascã ºi primul termen.

Maximilian GÂNJU

PRIMÃRIA ªI CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI LUPENI ANUNÞ DE PARTICIPARE Consiliul Local al Municipiului Lupeni cu sediul în municipiul Lupeni, str.

Revoluþiei, nr. 2, cod fiscal 4375046, telefon 0254/560725, fax 0254/560515, e-mail lupeni@upcmail.ro organizeazã selecþie publicã pentru finanþarea proiectelor de interes general în anul 2016 pentru secþiunea ”TINERET” , pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personalã a tinerilor prin educaþie nonformalã” – Reluarea procedurii conform art. 14 alin.

(2) din Legea nr. 350/2005.

Selecþia proiectelor, programelor, acþiunilor ºi activitãþilor ce vor fi finanþate cu fonduri nerambursabile din bugetul local al Municipiului Lupeni în anul 2016 pentru secþiunea ”TINERET” , pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personalã a tinerilor prin educaþie nonformalã” se va realiza potrivit prevederilor art. 20 din Legea nr. 350/ 2005 privind regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general, a legislaþiei specifice fiecãrui domeniu precum ºi în conformitate cu prevederile Hotãrârii Consiliului Local nr. 38/ 2016 .

Data limitã pentru depunerea propunerilor este 26.08.2016, ora 15.00. Solicitantul va depune documentaþia prevãzutã în Ghidul solicitanþilor pentru elaborarea ºi prezentarea propu-

nerilor de proiecte pentru acordarea de finanþãri nerambursabile din fonduri publice la registratura Primãriei Municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str.

Revoluþiei, nr.2, judeþul Hunedoara, cu menþionarea pe plic a denumirii proiectului, adresa ºi numele complet al solicitantului, domeniul pentru care se solicitã finanþare cu menþiunea „ a nu se deschide înainte de sesiunea de evaluare”.

Ghidul solicitanþilor poate fi procurat de la sediul Primãriei Municipiului Lupeni, camera 14 – Biroul Achiziþii, Lucrãri, Patrimoniu, telefon 0254/560725.

Durata de implementare a proiectelor: anul 2016.

Suma totalã disponibilã pentru sprijinul financiar al programelor sau acþiunilor pentru tineret din Municipiul Lupeni este de 30.000 lei pentru sprijinirea programului ”Dezvoltarea personalã a tinerilor prin educaþie nonformalã” Evaluarea ºi selecþia proiectelor în vederea obþinerii finanþãrii nerambursabile se va face de cãtre Comisia de evaluare constituitã în acest scop, în perioada 29.08.2016 – 09.09.2016.

Comisia de evaluare va comunica, la încheierea procedurii de evaluare ºi selecþie, în scris, solicitanþilor respinºi motivele neacordãrii finanþãrii ºi celor selecþionaþi nivelul sumelor aprobate în vederea încheierii contractelor.

PRIMAR, CORNEL CRISTIAN RESMERIÞÃ

Cei mai buni copii maghiari sunt la noi

U

n grup de 25 de copii, însoþiþi de profesorii lor din oraºul Varpalota, sunt în aceste zile în Valea Jiului. Totul se face în baza schimbului dintre cei mai merituoºi elevi ai noºtri ºi cei din oraºul înfrãþit Varpalota, care, an de an, trec graniþele ºi ne viziteazã.

Au venit ºi în aceastã varã, ei fiind dintre cei mai buni elevi cu rezultate deosebite la învãþãturã, iar cei din Petroºani, la fel de buni la ºcoalã, sunt deja în Varpalota.

Delegaþia a fost primitã de primarul din Petroºani. „Vreau sã vã urez sã vã petreceþi cât mai frumos aceastã vacanþã, sã legaþi prietenii ºi sã permanentizãm aceastã legãturã ºi în momentul în care voi veþi fi adulþi”, a fost

modul în care i-a întâmpinat pe copii, Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

An de an, tinerii din cele douã comunitãþi iau parte la acest schimb ºi, toþi se aratã încântaþi de ideea a vedea locuri noi ºi de a-ºi face noi prieteni, chiar ºi peste graniþele þãrii. „Mulþumesc în numele copiilor ºi a celor din oraºul Varpalota, care au fãcut posibil acest schimb. Vã mulþumim

cã vã ocupaþi de aceste tabere ºi faceþi posibil schimbul ºi spunem cã aici ne simþim foarte bine.

Venim de la graniþã ºi am observat cât de frumos se dezvoltã þara ºi ne place Petroºaniul. Pentru copii, aceastã posibilitate este una deosebitã ºi, când vor fi mari, îºi vor aminti de aceste zile la Petroºani”, a spus Arvai Edith, coordonatoarea grupului maghiar, iar copiii au mulþumit în cor pentru tabãra ce abia începe la Petroºani.

Taberele de schimb se desfãºoarã de mai mulþi ani ºi, de fiecare datã, copiii sunt extrem de încântaþi. Cei maghiari, care vin la Petroºani, au ocazia sã facã excursii pe munþi, la Deva la cetate, sau la castel la Hunedoara, vãd împrejurimile ºi, la rândul lor, elevii români care sunt în Varpalota aflã despre istoria oraºului ºi viziteazã locurile ce prezintã atracþii turistice în oraºul înfrãþit cu Petroºaniul.

Diana MITRACHE

Pãdurile Retezatului, protejate mai bine prin noi mijloace înfiinþate de ministrul de resort

D

eclarate situri de patrimoniu natural, pãdurile neatinse încã de securea lemnarilor ar putea fi protejate ºi mai bine, iar o mare suprafaþã de pãduri virgine se regãseºte pe teritoriul judeþului Hunedoara.

România va avea un catalog al pãdurilor virgine în termen de ºase luni, acest instrument ajutând la protejarea acestor suprafeþe. ” Ultimul inventar din 2003, ne-a arãtat cã România are 230.000 de hectare de pãduri virgine. Cele mai mari suprafeþe sunt în zona parcurilor naþionale din judeþele CaraºSeverin ºi Hunedoara ºi în Munþii Fãgãraº. Parte din aceste pãduri au fost propuse spre nominalizarea ca situri de patrimoniu natural, sub egida UNESCO. Este foarte probabil, însã, ca în lipsa unor moduri corespunzãtoare de protecþie, aceastã suprafaþã sã se fi diminuat în timp. Pânã în anul 2012, din legislaþia româneascã a lipsit cu totul ideea de pãduri virgine sau

protecþie strictã a acestora.

Pãdurile virgine nu pot fi protejate dacã nu sunt identificate, cartate ºi recunoscute. De aceea, am cerut Departamentului de Pãduri din Ministerul Mediului sã-mi propunã soluþii concrete pentru punerea sub strictã protecþie a tuturor pãdurilor virgine care încã mai existã în România. Aºa a apãrut Ordinul de Ministru, prin care o sã realizãm Catalogul Naþional al Pãdurilor Virgine — un instrument care ne ajutã în dezideratul nostru.

Definitivarea acestui catalog va avea loc în maximum ºase luni, iar acesta va fi disponibil în mediul online, pe site-ul Ministerului Mediului, urmând sã fie revizuit anual”, a spus ministrul Mediului, Paºca Palmer.

Potrivit datelor Romsilva, în România se estimeazã cã sunt în jur de 200.000 — 300.000 de hectare cu pãduri virgine, suprafeþe care trebuie, însã, verificate prin prisma indicatorilor stabiliþi de cãtre autoritate.

Maximilian GÂNJU

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Joi 21 Iulie 2016

Henþ cu mâna

Discreþia campionilor Niciodatã nu au fãcut caz de ei sau n-au avut figuri în cap. ªi-au vãzut de sportul lor, considerat de unii de agrement, adunând medalii dupã medalii,

titluri dupã titluri. Ultima ispravã, de-a dreptul impresionantã: victorii pe linie în etapele de campionat naþional ºi victoria din Cupa României. Acest trofeu

câºtigat la senioare (cu Noemi, Chiriþã, Mariana, Licã, Anamaria Gherghel, Anamaria Rizeriu, Letiþia Bivolaru), trofeul fiind adjudecat ºi la juniori 1, juniori 2, mixt U. 21. Daniel Popovici, Roberto Hoca, Vlãduþ Hanga, Marius

Stoienicã, Lucian Purice, sunt doar câþiva dintre componenþii lotului victorios în competiþiile ce au avut loc la Mamaia în perioada 6 – 11 iulie a.c.

Pe echipe, pe individal la toate probele, aceºti sportivi au purtat cu cinste, numele Vãii

Echipele de fotbal Inter Petrila, Hercules Lupeni ºi ªtiinta (Universitatea) Petroºani au în 2016, anul jubiliar de la înfiinþare.

Vom prezenta periodic aspecte din activitatea acestora.

ªtiinta Petroºani (ep.4)

Douã decenii cu profesorul Irimie Au fost aproape douã decenii, 1961 – 1980, marcate de contribuþia majorã a profesorului Gheorghe Irimie, cel care a gustat de multe ori succesul unui fotbal a cãrui baze le-a pus la Institutul de Mine Petroºani. A urcat treptele competiþiei pas cu pas, a reuºit sã construiascã de la zero o echipã care dupã câþiva ani se confrunta cu echipe din Divizia “A”.

Alãturi de colegii de catedrã ºi institut precum Voicu Zoican, Olimpia Jula, Iulius Crãciun, Ion Uifãlean, Ion Olteanu, Ion Vasilescu, Mihai Pãsculescu, Wilhelm, Kecs, Ioan Frãþilã ºi alþii, a realizat o muncã deosebitã, punând la punct, cu sprijinul Rectoratului, Complexului Sportiv Studenþesc “ªtiinþa”, având condiþii optime pentru pregãtirea sportivilor tuturor secþiilor. De-a lungul celor aproape 20 de ani, cu profesorul Gheorghe Irimie la cârma echipei, ªtiinþa Petroºani a fost iubitã pentru faptul cã a practicat un fotbal curat, spectaculos, într-un climat de sportivitate ºi respect faþã de partenerul de întrecere.

z Data naºterii: 29 iulie 1935, Petroºani z Studii: Liceul Teoretic Mixt Petroºani (1953). Institutul de Culturã Fizicã (ANEFS) Bucureºti z Specializãri: Cursul de antrenori de fotbal, categoria I, (ANEFS) 1972, curs de perfecþionare preuniversitarã ANEFS (1984) ºi curs de specializare pentru amatorii de schi (Sinaia – 1968) z Activitatea profesionalã: Didacticã – asistent universitar la catreda de Educaþie Fizicã ºi Sport (19591972), lector universitar (1972 – 1990), conferenþiar universitar (1990 – 2006), antrenor secund la echipa de fotbal Minerul Lupeni, diviza A (1960 – 1961), antrenor echipa de fotbal ªtiinþa Petroºani, div. C (1961 – 1980) ºi antrenor secþia de schi alpin, CS ªtiinþa Petroºani (1984 – 2006) z Funcþii oficiale: ªef catredã Educaþie fizicã ºi sport (1984 -1996, 1997 - 2004), secretar, vicepreºedinte al CSU ªtiinþa (1996 – 2002), director CSU ªtiinþa (2002 – 2004) z Domenii de cercetare: Educaþie fizicã ºcolarã ºi universitarã, sportul pentru toþi ºi activitatea sportivã

“Omul sfinþeºte locul”, o zicalã poate mai potrivitã ca niciunde, legatã de relaþia antrenor-echipã.

20 de ani de succese notabile: campioana universitarã (1963), vicecampioanã universitarã (1965), campioanã raionalã (1961 – 1962) regionalã ºi promovare în Divizia “C” (1967 – 68) partcipã în fazele superioare ale Cupei României ( 1972 – 74).

Un cumul de rezultate care îl aºeazã pe antrenorul Gheorghe

de performanþã. Lucrãri de specialitate: 23 lucrãri – douã cãrþi în editurã. z Membru în organisme sportive locale ºi naþionale: CNEFS, CJEFS (1970 – 1998) ºi Consiliul Fedraþiei Sportului Universitar ºi ªcolar din România (1980 – 2005) z Premii ºi distincþii: Diploma ºi insigna “Meritul Sportiv”, diploma ºi medalia jubiliarã “75 de ani de învãþãmânt superior minier din România” (1995) ºi diploma ºi medalia jubiliarã “75 de ani în învãþãmânt superior în România” (ANEFS – 1997).

Irimie în tabloul marilor oameni de sport pe care i-a avut Valea Jiului de-a lungul vremii.

Se poate spune cã profesorul Gheorghe Irimie ºi-a închinat viaþa în slujba sportului universitar, pentru cã ºi dupã încheierea activitãþii fotbalistice a echipei ªtiinþa, în 1980, domnia sa a activat ca antrenor la secþia de schi alpin pânã în anul 2006.

A avut o activitate profesionalã fãrã cusur, Gheorghe Irimie fiind în toþi aceºti ani un adevãrat vârf de lance în impulsionarea sportului din “Dealul Institutului”.

Practic, istoria secþiei de fotbal a ªtiinþei Petroºani se confundã cu activitatea profesorului Gheorghe Irimie.

Acesta a fost destinul unui om care a rãmas veºnic legat sufleteºte dedicându-se trup ºi

suflet fotbalului ºi sportului practicat la actuala universitate din Petroºani.

Dincolo de palmares, prof. Gheorghe Irimie se poate mândri cã de sub mâna lui au plecat

Jiului pe însoritul litoral românesc.

O echipã serioasã care ani de zile a cucerit, aºa cum spuneam, cu discreþie tot ce se putea cuceri.

Bravo lor, celor de la Comexim Lupeni.

ªTIINÞA PETROªANI ÎN DIVIZIA “C”

Bilanþ 1969 – 1980 1968 – 69, seria 6: loc. 1 – 30 15 8 7 46-22 38 p 1969 – 70, seria 6: loc. 14 – 30 9 9 12 29-29 27 p 1970 – 71, seria 5: loc. 2 – 30 15 7 8 43-17 37 p 1971 – 72, seria 7: loc. 2 – 24 14 6 4 48-19 34 p 1972 – 73, seria 7: loc. 4 – 26 13 0 13 42-32 26 p 1973 – 74, seria 7: loc. 7 – 30 15 1 14 50-40 31 p 1974 – 75, seria 8: loc. 8 – 30 10 9 11 32-33 29 p 1975 – 76, seria 8: loc. 9 – 30 12 2 14 34-35 26 p 1976 – 77, seria 12: loc. 2 – 30 19 4 7 61-28 42 p 1977 – 78, seria 7: loc. 4 – 30 13 8 9 55-30 34 p 1978 – 79, seria 8: loc. 9 – 30 12 5 13 45-48 29 p 1979 – 80, seria 8: loc. 16 – 30 4 5 21 38-80 13 p 12 ediþii, loc mediu 6 - 348 151 64 133 523-413 366 p

numeroºi fotbaliºti la toate eºaloanele divizionare. Astfel, au plecat spre Divizia “A” jucãtorii Fr. Covaci , Cristi Fãgaº Dumitru Bogheanu (toþi la Jiul Petroºani).

O altã serie, spre Divizia “B”, aºa cum au fost Colceag (Min. Lupeni), Leleºan (A.S. Paroºeni Vulcan), P. Marincãu, Gulea, Krafft (Mureºul Deva), Seceanschi (Vagonul Arad), Marincan, Grizea (Vulturii Lugoj), Teo Munteanu (C.S.M. Sibiu), Tr. ªtefan, Berindei (Aurul Brad), ªtir (Minerul Baia Mare) sau alþii în DiviZia “C”: Bãleanu, Burnete, Borcan (Unirea Alba

Iulia), Alexiuc (CFR Simeria), Pandelaº (Mnerul Comãneºti), Bãlosu, Dan Voicu, Chiþac (Minerul Vulcan), Zãvãlaº (Minerul Motru).

Toþi aceºtia ºi-au fãcut datoria acolo unde au jucat, la finalul carierei obtând pentru profesii deprinse la facultãþile Institutului de Mine din Petroºani.

rimul meci pe noul stadion P “ªtiinþa”

ªtiinþa Petroºani a debutat pe stadionul din “Dealul Institutului” cu o victorie, 2-1 cu Minerul Teliuc (ambele goluri marcate de Pavel Marincãu).

Iatã facsmilul cu cronica acelui prim meci pe stadionul “ªtiinþa” în anul 1976

Î n presa centralã

Echipa de fotbal ªtiinþa Petroºani era citatã în revista de specialitate “Fotbal” în 1967, performanþele sale la nivelul “regiunii Hunedoara” fiind scoase în evidenþã. ªtiinþa Petroºani a avut întotdeauna o echipã puternicã de juniori, precum cea din ediþia de campionat 1974 – 1975.

Paginã realizatã de Genu TUÞU