Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul VI z Nr. 1240
Cronica Vãii Jiului Marti, 29 Noiembrie 2016
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
O simplã Cerere de intervenþie a Primãriei, în procesul “Gara Petroºani”,
Propunere. Furnizare de agent termic prin compensarea datoriilor
U
n consilier local de la Vulcan a propus ca termocentrala Paroºeni sã furnizeze agent termic abonaþilor, prin compensarea datoriilor.
Municipalitatea de la Vulcan are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara suma de 2,107,130.83 lei, iar un consilier a venit cu propunerea ca CEH sã livreze agent termic în contul acestei datorii. “Primãria Vulcan are de încasat bani de la Complexul Energetic Hunedoara. Mai bine spus, Vulcanul are cei mai mulþi bani de încasat dintre primãriile din Valea Jiului. Nu se poate ca termocentrala sã furnizeze agent termic prin compensarea datoriilor?”, a spus consilierul local de la Vulcan, Costel Mihai. Primarul Gheorghe Ile susþine cã acest lucru nu
AR REZOLVA PROBLEMA este posibil având în vedere faptul cã CEH are datorii faþã de Primãrie ºi nu de Pregoterm. “Nu se poate acest lucru pentru cã CEH-ul are datorii faþã de Primãrie, iar Pregoterm e în subordinea Consiliului Local”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. În momentul de faþã, abonaþii casnici din municipiul Vulcan racordaþi la sistemul centralizat de termoficare nu au cãldurã din cauza datoriilor pe care aceºtia le au cãtre societatea de distribuþie a agentului termic. Monika BACIU
C
a cetãþean al Petroºaniului, fostul consilier local, Viorel Pascu, asistat de avocatul Daniel Tomescu, a dat în judecatã Regionala Cãi Ferate Timiºoara pentru cã pune în pericol sãnãtatea populaþiei în Gara Petroºani, locul fiind unul infect, degradat. Doar cã Judecãtoria Timiºoara a hotãrât cã Viorel Pascu nu are calitate procesualã. >>> PAGINA A 3-A
Comemorare pentru minerii decedaþi la Mina Livezeni
ei 54 de mineri care în urmã cu C 36 de ani ºi-au pierdut
viaþa în cel mai tragic accident de muncã din istoria mineritului vor fi comemoraþi în incinta Minei Livezeni. Douã deflagraþii succesive s-au produs la acel moment, iar tragicul eveniment a rãpit 54 de mineri ºi militari, lãsând în urmã 75 de copii. 15 dintre cei morþi au fost soldaþi în termen, iar o parte a soþiilor celor plecaþi atunci la ultimul ºut vin ºi acum chiar dacã drumul lor dureazã mai bine de 2 zile. Dupã douã explozii succesive, acum 36 de ani
au murit 54 de ortaci ºi salvatori minieri, iar alte 77 de persoane au fost grav rãnite. “Cu ocazia comemorãrii a 36 ani de la tragicul eveniment care a avut loc la EM Livezeni, se va oficia marþi, 29 noiembrie 2016, ora 10.30, la troiþa ridicatã în memoria victimelor exploziei din data de 29 noiembrie 1980, o slujbã de comemorare urmatã de o depunere de coroane de flori”, spune Eusebiu Durbacã, directorul EM Livezeni. Tragedia s-a produs din cauza acumulãrii metanului în subteran, pe fondul încãlcãrii cu bunã ºtiinþã a normelor elementare de protecþie a muncii, pentru
cã minerii erau forþaþi sã lucreze în condiþii de pericol pentru a putea fi raportate producþii record. Deºi a fost vorba de cel mai grav accident colectiv din istoria postbelicã a mineritului românesc, regimul comunist de atunci a anunþat doar 49 de morþi pentru a nu fi declarat doliul naþional. În curtea exploatãrii
miniere Livezeni a fost ridicatã o troiþã în memoria victimelor acestei tragedii, iar în jurul crucii din curtea minei are loc astãzi ºi ceremonialul religios dedicat celor care ºi-au pierdut viaþa în subteran. Dar tragedia din 1980 era doar una dintr-un ºir lung de evenimente tragice ce îndoliaserã sute ºi sute de
destine. Începând cu anul 1972, sute de oameni ºi-au pierdut viaþa în accidente de muncã în minele României, fie cã a fost vorba de explozii cauzate de acumulãri de gaz metan, cãderi de la înãlþime în puþuri subterane, surpãri ale tavanului abatajului ºi altele. Dintre aceºtia, 192 sunt în epoca lui Ceauºescu, între 1972 ºi 1989 gãsindu-ºi moartea în minã un numãr de 192 de ortaci. Cu toate acestea, cea mai mare tragedie a mineritului românesc rãmâne cea petrecutã la 7 iunie 1920, când deflagraþia unor cartuºe de dinamitã la Puþul 1 al minei Anina s-a soldat cu decesul a 270 de mineri. Monika BACIU Maximilian GÂNJU