Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 876
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Insolvenþa ºi pentru SNÎMVJ
N
u doar Complexul Energetic Hunedoara este ameninþat cu insolvenþa. ªi societatea care gestioneazã minele ce se închid în Valea Jiului este ameninþatã de cei cãrora le datoreazã bani, iar directorul general spune cã face eforturi sã recupereze la rându-i din creanþe. Încasãrile de la Complexul Energic Hunedoara pentru cãrbunele livrat de la minele ce se închid trag în jos Societatea de Închideri de Mine. Deºi au câºtigat în instanþã dreptul de a primi banii de la CEH, minerii de la societatea de închideri ar putea sã se trezeascã, la rândul lor, în insolvenþã. „Din cauza neîncasãrilor de la CEH, în ultima perioadã, am avut 4 soci-
etãþi care au avut intenþia de a înainta dosarele de insolvenþã. Prin discuþii, am reuºit cu 3 dintre ele sã ne angajãm cã, pe lunile urmãtoare le vom returna banii la care au dreptul. Mai este o singurã societate care are pe rol la Tribunal depunerea insolvenþei, dar vom avea discuþii de mediere în aceastã sãptãmânã”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Potrivit datelor oficiale, numai pe primele luni ale acestui an, CEH a acumulat datorii de aproxmativ 50 de milioane de lei, cãtre minele neviabile. De fiecare datã, responsabilii de la minele viabile au plãtit doar o parte din bani, aºa încât ortacii de la minele neviabile sã-ºi poatã primi salariile, însã SNIMVJ are mari probleme financiare tocmai din cauza facturilor neachitate de CEH. Sunt restanþe la plata furnizorilor de materii prime ºi materiale, dar ºi la bugetul de stat ºi acum se vorbeºte despre insolvenþã.
Destin ciudat – ”generaþia de aur” care a produs boom-ul în industria minierã asistã acum la moartea ei
A
bsolvenþii Institutului de Mine Petroºani, promoþia 1965, au fost numiþi ”generaþia de aur” pentru cã ºi-au pus amprenta pe dezvoltarea remarcabilã din acei ani a mineritului din România ºi nu numai. Au deschis mine ºi cariere, au condus companii, mine, ºcoli ºi facultãþi, au dat miniºtri ºi cercetãtori, prefecþi ºi primari, finanþiºti, au avut contribuþii importante la ”grandoarea” Combinatului Siderurgic Hunedoara, s-au aflat pe marile Diana MITRACHE ºantiere hidro etc. >>> PAGINA A 3-A
Încet –încet se ºterge istoria mineritului
zi o clãdire, mâine un puþ de extracþie, o haldã, iar apoi, una câte una, clãA dirile. Semãnãm iarbã verde ºi ºtergem
ca ºi cu buretele istoria mineritului din Valea Jiului. Aºa s-a procedat pânã acum în cazul tuturor minelor care s-au închis aici ºi la fel se întâmplã ºi acum. Procedurile sunt în plinã desfãºurare în 3 oraºe. În subteran parcã nu se vede ce se întâmplã la minele ce se închid, deºi capacitãþile de producþie sunt din ce în ce mai puþine, dar la suprafaþã demolãrile ne trezesc la realitate. Mineritul se topeºte zi de zi ºi clãdirile pleacã una câte una. La Uricani, spre exemplu
s-a început cu o intrare în minã ºi deja este la punctul final. „Închiderile subterane se fac în funcþie de rezervele care se consumã ºi suntem în grafic cu ele. Le facem în regie proprie de cãtre angajaþii noºtri. La închiderile de suprafaþã putem spune cã acum la
Uricani, am avut un puþ, puþul Vest ºi incinta aferentã lui, care a fost demolat ºi lucrãrile sunt finalizate. Mai este o singurã lucrare de ramblare (n.r. umplere cu steril) a puþului, dupã care se va interveni la operaþia de ecologizare propriu zisã a incintei”, a spus Aurel Anghel, director al SNÎMVJ. Mina Paroºeni este ºi ea în programul de închideri ºi aici s-a reuºit chiar reabilitarea unui drum ce duce spre unul dintre cãtunele de munte. Avantajul momîrlanilor
este acela cã vor avea drum cum nu au avut pânã acum, dar clãdirile minei sunt în prag de demolare. „La Paroºeni s-au demolat doar clãdirile nefuncþionale, o micã parte dintre ele ºi au demarat lucrãrile pentru vechiul funicular (n.r instalaþie de transport pe cablu), respec-
tiv pilonii, staþia unghiularã, drumul de acces a fost reabilitat ºi toate lucrãrile ºi de suprafaþã sunt în grafic”, a mai spus Anghel. La Petrila, edilii ºi arhitecþii au fãcut un plan prin care cer sã nu se demoleze toate construcþiile. Planul de demolare, însã, a început ºi aici. „Pentru Petrila în incintã s-a demolat
foarte puþin, pentru cã prima parte cuprinde acele halde de steril, ecologizarea lor ºi ne-am axat foarte mult pe acest element ºi, în perioada urmãtoare, vom trece efectiv la câteva clãdiri ºi din incinta minei Petrila”, a conchis directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Mina Petrila, Paroºeni ºi cea de la Uricani se închid pânã în 2018. Rezervele vor fi epuizate, spaþiile exploatate vor fi umplute cu steril ºi galeriile inundate, iar la suprafaþã vom avea iarbã verde. Diana MITRACHE
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 2015
Dacã ministrul Energiei este de acord, termoficarea centralizatã din Valea Jiului ar putea fi atribuitã direct Complexului Energetic
I
nsistenþe pe toate planurile pentru rezolvarea problemei cãldurii ºi a apei calde pentru oamenii din Valea Jiului.
Primarii care fac parte din Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) Termoficare, împreunã cu prefectul judeþului Hunedoara, Sorin Vasilescu, au redactat o adresã remisã Ministrului Energiei, prin care solicitã ca serviciul unic de termoficare sã fie preluat direct de Complexul
Energetic Hunedoara. Prefectul Sorin Vasilescu este cel care fãcut anunþul, iar acesta este de pãrere cã este posibilã preluarea prin atribuire directã a serviciului de distrbuþie a agentului termic pentru localitãþile Vãii Jiului ºi asta în regim de urgenþã,a stfel încât problema cãldurii ºi a apei calde în zonã sã fie rezolvatã. Pânã acum, însã, cu toate încercãrile celor din ADI Termoficare de atribuire a acestui serviciu, CEH nu s-a arãtat niciodatã interesat cu adevãrat de distribuþia agentului termic pentru
Valea Jiului ºi asta cu toate cã, încã de la început, sistemul a fost gândit special pentru Complexul Energetic Hunedoara, care ar fi urmat sã-l gestioneze, sub forma unui punct de lucru. La finele lunii ianuarie reprezentanþii ADI Termoficare
puteau, legal, sã meargã pe negocierea directã cu CEH, mai ales cã pentru aceastã procedurã s-a calificat, oricum, doar Termocentrala Paroºeni, singura care ar îndeplini toate criteriile cerute. Numai cã nici oficialii CEH de la
CEH are nevoie de peste 170 de milioane cash în 5 luni
Activele scoase spre închiriere, vânzare de fier vechi ºi reducere de personal
P
entru reducerea costurilor, dar ºi pentru atragerea de fonduri la visteria societãþii, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a decis sã îºi închirieze activele. Aceste activitãþi fac parte din mãsurile de eficientizare prin reducerea costurilor. Tot la capitolul de reducere a costurilor se va lua si mãsura de renunþare la unele contracte de prestãri servicii încheiate cu terþi ºi realizarea respectivelor activitãþi cu personal propriu.
E
ficientizere prin reducere de personal
Conducerea Societãþii Complexul Energetic Hunedoara a adoptat la finele lunii februarie 2015 un program pe termen scurt, de reorganizare ºi eficientizare a activitãþii societãþii, care se implementeazã în cursul anului 2015. Printre mãsurile de eficientizare se numãrã ºi reducerea numãrului de personal. “Nouã structurã a CEH va avea în componenþã 7 sucursale, organizate ca centre de cost ºi 10 puncte
de lucru. Prin aceste mãsuri se va asigura reducerea personalului TESA ºi de conducere ºi va creºte numãrul personalului de execuþie. Implementarea unui program de concedieri colective pentru un numãr de 540 salariaþi. În cadrul acestei mãsuri au început negocierile cu partenerul de dialog social, avându-se în vedere mãsurile de protecþie socialã care vor fi acordate salariaþilor ca urmare a aplicãrii mãsurii concedierilor colective, în aplicarea prevederilor OUG nr. 2/2015 ºi OUG nr. 36/2013”, se aratã într-un document semnat de ministrul Energiei Andrei Gerea.
ãsuri de eficientiM zare de naturã comercialã Conducerea societãþii încearcã sã aducã bani la buget pentru a-ºi asigura lichiditãþile. Astfel se doreºte valorificarea pieselor de schimb, a echipamentelor ºi a deºeurilor rezultate în urma dezafectãrii grupului energetic nr.1 Mintia, casarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar rezultate în urma reparaþi-
ilor de la Sucursala Electrocentrale Paroºeni ºi valorificarea prin vânzare a stocurilor de materiale, piese de schimb ºi echipamente fãrã miºcare, existente în depozitele societãþii ºi încheierea de contracte multianuale ºi contracte subsecvente, în urma cãrora, datoritã existenþei perspectivei, predictibilitãþii ºi siguranþei afacerii, se pot obþine reduceri ale preþurilor de achiziþie; Situaþia economico-financiarã a CEH este extrem de dificilã, societatea înregistrând la finele anului 2014 pierderi de peste 350 milioane lei ºi o valoare a plãþilor restante de circa 370 milioane lei din care numai la bugetul consolidat al statului de circa 290 milioane lei.
L
acea vreme ºi nici cei ai Consiliului de Administraþie al entitãþii energetice nu l-au vrut, în lipsa unui studiu de oportunitate. Valea Jiului ar trebui sã se uneascã sub un singur serviciu de termoficare, drept pentru care s-a constituit o Asociaþie de Dezvoltare Intercomunitarã, la care au aderat reprezentanþii administraþiilor publice locale. Iar serviciul urma sã fie concesionat cãtre o societate care sã se ocupe de distribuþia energiei termice. Practic, dupã cum spuneau edilii, scopul
ichiditãþi de milioane
Analizele realizate la nivelul CEH împreunã cu reprezentanþii Comisiei Europene, Direcþia Generalã Concurenta, au condus la un necesar de lichiditate pentru perioada aprilie-septembrie 2015, pentru societate, de aproximativ 167.000.000 lei. în data de 21.04.2015, Comisia Europeanã a emis Decizia nr. C(2012) 2652 final, cazul SA. 41318 — România, ajutor de stat pentru salvare cãtre CEH, prin care Comisia a decis sã nu ridice obiecþiuni ºi cã acest ajutor de stat este compatibil cu piaþa internã conform articolului 107(3) din Tratatul de Funcþionare a Uniunii Europene. Adunarea Generalã a Acþionarilor a CEH a aprobat accesarea de cãtre
era ca populaþia sã beneficieze de cãldurã ºi apã caldã în sistem centralizat, dar cu costuri mai reduse decât cele de pânã acum. Pânã acum, în fiecare localitate exista câte o societate de sine stãtãtoare, dar, din cauza datoriilor, au intrat pe rând în insolvenþã sau în faliment. Cei mai mulþi abonaþi sunt la Petroºani, dar ºi aici SC Termoficare SA are mari probleme financiare ºi este, de asemenea, în insolvenþã. De vinã pentru aceastã situaþie sunt datoriile acumulate la furnizorul de agent termic de cãtre consumatori. Car men COSMAN-PREDA
Societate a ajutorului de stat pentru salvarea întreprinderilor aflate în dificultate destinat acoperirii necesarului de lichiditãþi pentru susþinerea activitãþii pe o perioadã de 6 luni ºi pentru achiziþionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de serã. Monika BACIU
Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz @yahoo.com) 0744.268.352
Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com Car men COSMAN- PREDA Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU Genu TUÞU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 iunie 2015
Destin ciudat – ”generaþia de aur” care a produs boom-ul în industria minierã asistã acum la moartea ei
A
bsolvenþii Institutului de Mine Petroºani, promoþia 1965, au fost numiþi ”generaþia de aur” pentru cã ºi-au pus amprenta pe dezvoltarea remarcabilã din acei ani a mineritului din România ºi nu numai. Au deschis mine ºi cariere, au condus companii, mine, ºcoli ºi facultãþi, au dat ministri ºi cercetãtori, prefecþi ºi primari, finanþiºti, au avut contribuþii improtante la ”grandoarea” Combinatului Siderurgic Hunedoara, s-au aflat pe marile ºantiere hidro etc. Aceste legende vii s-au reunit la Universitatea Petroºani pentru a marca jumãtate de veac de la zborul cãtre lume. Mircea Georgescu ºi Bujor Bogdan, alãturi de Universitatea Petroºani, au fost gazde desãvârºite. Poveºtile de viaþã, prezentate la strigarea catalogului, sunt ”minã de aur” pentru cei ce vor urma... În 1965, de la Institutul de Mine Petroºani, îºi luau zborul cãtre lumea pentru care au fost formaþi 153 de absolvenþi. ªi pentru cã a fost seria cu cei mai mulþi studenþi, cursurile se desfãºurau în sala de festivitãþi de astãzi. La examenul de admitere în IMP promovaserã la acea vreme 250 de liceeni, dar dupã primul an de practicã grea, 87 au abandonat... Generaþia 65 este numitã ºi ”generaþia de aur” a ºcolii universitare de la Petroºani, o generaþie care a ºi-a pus serios ampreta pe dezvoltarea mineritului din România contribuind la aºa-numitul boom din energetica româneascã. Au fost cei care au deschis noi mine, cariere – Motru, Leºii Ursului, Moldova Nouã, Mãcin etc. -, care au condus ºi contribuit prin muncã efectivã, dar ºi prin cercetare la construcþii grandioase de hidrocentrale cum au fost ºi cele de pe Lotru ºi Someº, cei care au adus metode novatoare în exploatarea metalelor rare cum s-a îmtâmplat la Oraviþa, au contribuit substanþial la dezvoltarea a cândva grandiosului Combinat Siderurgic Hunedoara, au revoluþionat geologlia etc. Au fost directori ºi directori generali pe la Baia Sprie, Baia Mare, la reginale CFR, Tunele Braºov, CNLO, RAH (CNH), Ploieºti, Roºia
Poeni... Au condus instituþii de cercetare, au fost profesori ºi directori în învãþãmântul mediu, dar ºi profesori, decani ºi prorectori în cel universitar... Datoritã calitãþii ºcolii de la Petroºani, a profesorilor care au fost Oameni remarcabili, paleta activitãþilor absolvenþilor a fost mult mai largã. Au existat vârfuri în sistemul financiar-bancar, scriitori ºi artiºti, vreo doi ministri, câþiva primari ºi prefecþi, apoi au fãcut faþã cu brio în economia privatã devenind ei înºiºi oameni de afaceri vânaþi de marile companii transnaþionale. Pentru toate acestea ºi multe altele au fost numiþi ”generaþia de aur”. Copiii lor sunt specialiºti în þãri puternic dezvoltate, dar destui activeazã în domenii rare ºi în þarã. În aceastã sãptãmânã, promoþia 1965 a IMP, a fost, din nou, la Petroºani, pentru a aniversa o jumãtate de veac de la terminarea Institutului.
Organizatorii întâlnirii au fost, cu trup ºi suflet, Mircea Georgescu, fost profesor ºi prorector al Universitãþii Petroºani, ºi Bujor Bogdan, fost director general al RAH, director de exploatare minierã, conducãtor pe ºantierele Hidroelectrice Lotru, prefect ºi ziarist, iar Universitatea Petroºani le-a pus la dispoziþie chiar aula în care au învãþat. Organizarea s-a fãcut conform spuselor profesorului Isaia Niculescu: ”Nu judecaþi oamenii dupã lucrurile mari, ci dupã detalii. Acestea sunt relevante!” ªi au fost. ”Vine o clipã când tot gândul e mai luminos ºi omul mai frumos” – a spus Bujor Bogdan, atunci când i-a venit rândul la strigarea catalogului de cãtre Mircea Georgescu. Ceea ce am vãzut ºi auzit în acea salã ”de clasã”, la propriu, fiecare spunându-ºi povestea vieþii, a fost impresionant. Acei oameni pãreau din altã
lume, legende vii, ºi fiecare spusã a lor þi-o doreai întipãritã. Stilul de prezentare, conform personalitãþii fiecãruia, presãratã cu umor de calitate sau sublinieri inteligente ale unor momente tragice, te fãceau sã-þi þii respiraþia pentru a nu pierde nimic.
Aºa am aflat ºi despre profesorii din acele vremuri, cotaþi ca fiind de excepþie, cum a fost profesorul Lazu, în urma activitãþii cãruia a apãrut o carte de referinþã în domeniul electrotehnicii – ”Lazu ºi Trofin în electronica româneascã”. Apoi Dan Milcoveanu,
cel care a activat în laboratoarele multiplilor laureaþi ai Premiului Nobel în fizicã, soþii Curie; Mona Dobrescu, profesorul cu doctorat la Sorbona, ceea ce la vremea respectivã era ”rara avis”; Nicolae Brãdeau, care a fãcut studiile la Universitatea Heidelberg, acolo unde au învãþat Mendeleev sau Comenius; Claudiu Mititelu, controversatul moºier de Iaºi, un om rasat ºi un izvor nesecat în ale profesiei, o personalitate la nivel naþional, unul din conducãtorii Institutului Cãrbunelui. Au existat profesori ca Vasile Poboran, ºi domnia sa printre primii 2-3 conducãtori ai aceluiaºi Institut al Cãrbunelui. Apoi, prof. Brãdeanu, cel care a tradus din limba germanã un tratat despre minerit, o carte de cãpãtâi în formarea specialiºtilor în domeniu. ”Generaþia de aur” a avut ca decan pe Nicolae Leþu, iar rectori - ªtefan Kovacs ºi Aron Popa. Tuturor pare sã le fi rãmas drept jalon în viaþã, spusele profesorului Isaia Niculescu: ”Minerul vede cât lumineazã lampa. Voi trebuie sã vedeþi
departe, peste ani”. ªi au vãzut peste anii aceia ºi faptele lor au vorbit. Doar cã atunci exista preocupare pentru valorificarea resursei umane. Acum, în vremurile noastre, tinerii – resursa umanã – trebuie sã se valorifice singuri pânã la epuizare rãmânându-le puþin,
foarte puþin, pentru creaþie ºi construcþie. ”ªcoala a crescut o datã cu noi... În anii 60, aula asta nu exista. IMP avea doar 12 ani, iar ªcoala Superioarã din România avea doar trei ani. A fost o generaþie care ºi-a lãsat amprenta în industria minierã. ªtiþi cã o datã cu trecera timpului amintirile trecutului sunt mai vii” – a spus Mircea Georgescu colegilor sãi. ”Începutul nostru a coincis cu o dezvoltare minierã remarcabilã. Generaþia noastrã a avut ca menire o contribuþie importantã ºi acum aceastã industrie pare sã se încheie cu noi... Ciudat destin!” – a spus ca o constatare ºi nu ca o lamentare, Bujor Bogdan. Având în vedere contextul, Bujor Bogdan pare sã se fi referit la lipsa studenþilor de la Facultatea de exploatãri miniere... ªi totuºi, faima ºcolii, consideratã cândva ”capitala mineritului” prin specialiºtii formaþi la Universitatea Petroºani, a trecut hotarele, iar foºtii absolveþi care acum conduc companii sau secþiuni de exploatare minereuri din Africa, Maroc, Angola, cer ingineri minieri. ªi ca ei sunt multe companii care doresc sã aibã oameni pregãtiþi în Valea Jiului. Cum tinerii români nu se înghesuie la aceastã specialitate, companiile respective s-au oferit sã aducã la Petroºani studenþi pentru Facultatea de exploatãri miniere, cu condiþia sã se reducã acel an în care studenþii strãini sunt nevoiþi sã-l ”piardã” pentru învãþarea limbii române. Asta însemnând ca UP sã-ºi traducã cursurile în limba englezã, ceea ce se va întâmpla. Deci ”generaþia de aur” va avea urmaºi! Ileana FIRÞULESCU
4 Actualitate
Dupã ani de promisiuni, încep lucrãrile de reabilitare pe DN 7A
Î
n sfârºit DN 7A Petroºani – Voineasa intrã în reparaþii. Lucrãrile se vor desfãºura în cinci puncte, iar la final drumul va fi nu numai reparat, ci ºi reabilitat, a declarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Dupã ce ani de zile a fost lãsat de izbeliºte, în ciuda numeroaselor promisiuni, DN 7A intrã în reparaþii. Se va lucra de la limita de judeþ înspre Petroºani în cel puþin cinci puncte. “Proiectul dureazã 24 de luni ºi prevede atât lucrãri de reparaþii, cât ºi modernizarea drumului naþional”, a declarat Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Acesta a precizat cã, iniþial, se vor face reparaþiile necesare ºi sperã cã într-un timp cât mai scurt sã fie finalizatã porþiunea cuprinsã între limita de judeþ ºi mãnãstire. „Lucrãrile au fost licitate de cãtre Direcþia de Drumuri Craiova, firma deja este în teren. κi face organizarea de ºantier ºi, în cel mai scurt timp, începe lucrãrile la DN7A. Am discutat mai mult lucruri tehnice legate de aceastã lucrare”, a spus ºi
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De precizat cã, de ani de zile, aici s-au fãcut doar lucrãri de peticire, mai ales pe partea care aparþine de judeþul Hunedoara ºi asta în ciudã promisiunilor. DN 7A a fost minge de ping - pong între Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova ºi cea din Timiºoara. La începutul verii lui 2011, drumul a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, la Regionala Timiºoara. În toamna aceluiaºi an a ajuns înapoi la cei de la Craiova, tocmai pentru a putea fi implementat un proiect complex, dupã cum au explicat oficialii. Concret, pânã aproape de graniþã cu Hunedoara, pe partea judeþului Vâlcea, drumul a fost reabilitat ºi asfaltat de societatea Romstrade, care a câºtigat licitaþia. Din acest motiv, ºi porþiunea din judeþul Hunedoara a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Timiºoara în administrarea celor din Dolj, care vroiau sã continue
lucrarea, tot cu cei de la Romstrade. Proiectul nu a mai fost, însã, finanþat, aºa cã, de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, drumul a fost dat înapoi la Regionala Timiºoara, pentru cã acum în cele din urmã sã ajungã din nou la cei de la Craiova, dar tot nereparat a rãmas, dacã nu punem al socotealã micile plombãri care au fost efectuate. În schimb, anul trecut în luna iulie problemele s-au agravat, dupã ce drumul naþional a fost rupt, pe douã porþiuni, de apele învolburate ale Jieþului, în urma unor precipitaþii abundente. DN7A Petroºani-Voineasa traverseazã pe o porþiune Cheile Jietului, o zonã de un pitoresc aparte, ºi face legãturã cu Transalpina, cea mai înaltã ºosea din România. Car men COSMAN-PREDA
Reclamaþii pe Defileul Jiului
M
ai mulþi oameni, care tranziteazã Defileul Jiului au reclamat lucãrile de proastã calitate ce se fac în Defileul Jiului. Ei au fost nemulþumiþi de felul în care s-a turnat covorul asfaltic pe anumite porþiuni, dar ºi de tãrãgãnarea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 2015
lucrãrilor. Prefectul judeþului Hunedoara ºi primarul din Petroºani
s-au întâlnit sã discute ºi acest aspect, care trebuie verificat în teren
ºi remediat imediat Firma care reabiliteazã artera din Defileul Jiului a fost chematã la raport, dupã ce oamenii au sesizat felul în care spaniolii lucreazã pe acest tronson. Nu numai cã au întârziat nepermis de mult, dar au fãcut ºi lucrãri de mântuialã, iar asta spun acum cei care trec pe acolo ºi vãd neregulile cu ochiul liber. „Reclamaþiile au fost legate de modul de reparaþii ºi de faptul cã s-a turnat asfalt cu o diferenþã de nivel foarte mare”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale ºi judeþene au discutat cu spaniolii ºi le-au cerut sã remedieze deficienþele în timp util. „Au fost prezenþi ºi reprezentanþii firmei care lucreazã pe defileu.
CEH. Þara arde ºi… sindicatele se plimbã!
O
investiþie crucialã demaratã la Mina Livezeni, unitatea aflatã în subordinea Complexului Energetic Hunedoara, va fi întârziatã dat fiind faptul cã sindicatul exploatãrii s-a gândit sã ia trei brigadieri importanþi într-o delegaþie. Rolul lor era crucial, susþin mai mulþi mineri, în deschiderea unui câmp de lucru care creºtea substanþial producþia de cãrbune a minei, asta în condiþiile în care Termocentrala Paroºeni a anunþat cã se opreºte tocmai pentru cã nu mai are huilã de ars. Chiar când era programatã deschiderea unui nou abataj la Mina Livezeni din Petroºani, trei brigadieri care au un rol foarte important pentru bunul mers al lucrãrii, au fost antamaþi de liderul de sindicat al exploatãrii pentru a merge într-o delegaþie la Bucureºti. Mai mulþi ortaci susþin cã brigadierii cât ºi liderul Adrian Jurca ar trebui sã discute despre problemele Complexului Energetic Hunedoara cu ministrul Energiei. Minerii care au trudit la aceastã investiþie vãd totul ca pe o tentativã de sabotare a minei. „Noi trebuie sã punem S-au ridicat niºte probleme pe care eu le-am sesizat ºi mai mulþi cetãþeni din Petroºani, în legãturã cu defileul ºi modul cum aratã drumul acum. Promisiunile au fost cã vor remedia aceste aspecte ºi promisiunea celor de la firma care executã lucrãrile, cã probabil, la finele acestui an va fi covor asfaltic pe cea mai mare parte a drumului, cu excepþia unor porþiuni, unde existã niºte lucrãri mai ample”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Lucãrile de reabilitare pe DN 66 în Defileul Jiului ar trebui finalizate la sfârºitul acestui an. Din pãcate, însã, firma nu va reuºi, dar promite cã maºinile vor circula mai bine din aceastã toamnã. Diana MITRACHE
un abataj, Panoul IV, dar se pare cã unii nu vor sã ajute la bunul mers al minei. Mâine (n.r. vineri) s-au hotãrât sã plece domnul Adrian Jurca (n.r. liderul sindical al exploatãrii) cu brigadierii, la Bucureºti, în loc sã dãm drumul la acest panou. Se duc la o aºa zisã întâlnire cu domnul ministru Gerea. Jurca putea sã se ducã liniºtit oriunde, dar brigadierii ar fi fost necesar sã rãmânã. Chiar toþi trei brigadierii trebuia sã plece, noi credem cã ar trebui sã stãm ºi sã ne facem treaba, nu sã ne plimbãm. Brigadierul e ºeful care coordoneazã lucrarea,
Foto FACEBOOK investiþia este urgentã ºi noi trebuie sã dãm cãrbune. Vedeþi cã Termocentrala Paroºeni e opritã din lipsã de cãrbune. Noi, la Livezeni, mai dãm doar 400 de tone din 2500 cât ar trebui. Dacã am da drumul la abataj ar creºte imediat producþia. Am lucrat pe cartelã pânã la 1 iunie, sã putem da drumul ºi acum nu se mai lucreazã pe cartelã. Asta aratã cã unii dintre noi sabotãm CEH, nu? Oamenii sunt foarte nemulþumiþi la Livezeni.
Este o treabã fãcutã intenþionat, pentru cã se doreºte schimbarea unor funcþii, a unor directori, a directorului general, ºi noi minerii avem de suferit”, spun mai mulþi ortaci de la exploatare.
R
espinge acuzaþia de sabotaj
Liderul Sindicatului „Noroc Bun” de la EM Livezeni, Adrian Jurca spune cã întâlnirea cu ministrul era programatã încã de la vizita oficialului în Valea Jiului. Jurca mai spune
Amendaþi ºi, probabil, închiºi definitiv
ast food-ul din Lupeni care a F îmbolnãvit aproape 40 de oameni riscã sã nu mai poatã funcþiona niciodatã. Inspectorii sanitari aºteaptã analizele de laborator ale alimentelor, dar ºi rezultatele probelor, ca sã ia mãsuri în consecinþã, iar pânã atunci firma a fost amendatã cu 2.000 de lei.
Amenda de 2.000 de lei a fost aplicatã patronului firmei care a comercializat în piaþa de la Lupeni mâncarea ce a provocat îmbolnãvirea oamenilor. Potrivit directorului DSV, dr. Mihai Jula, în incinta unitãþii care vindea hamburgeri au fost gãsite o serie de nereguli ºi aceasta are acum activitatea suspendatã.
„Noi am fost sesizaþi ºi la controlul efectuat de inspectorul nostru s-au gãsit circuite nefuncþionale, igiena lãsa de dorit ºi în acele condiþii se prepara hrana ce era vândutã oamenilor. În funcþie de ceea ce ni se va confirma în urma analizelor, firma riscã interzicearea comercializãrii de alimente pe perioadã nedeterminatã”, a declarat dr. Mihai Jula, director DSVSA Deva.
Gravele abateri au fost semnalate la ultimul control, când inspectorii au descins în unitate, la cererea Direcþiei de Sãnãtate Publicã, direcþie ce a fost avertizatã de medicii de la Spitalul din Vulcan. Tocmai de aceea, inspectorii de specialitate îi avertizeazã ºi pe ceilalþi producãtori de hranã de tip fast food sã þinã cont de normele în vigoare „Angajaþii sunt obligaþi sã poarte
cã deplasarea este finanþatã de sindicat ºi nu din banii CEH. „Exclusã nevoia aceasta de trei oameni, ºefi de brigadã, pentru o zi. Panoul IV nu poate sã porneascã deocamdatã, mâine, indiferent cã stau cei trei la muncã sau nu stau la muncã. Se lucreazã intens acolo, noi lucrãm ºi sâmbete ºi duminici, nu se pune problema de a întrerupe activitatea pentru treaba asta. Vizita este în urma faptului cã ministrul, când a fost în Valea Jiului, a vrut sã viziteze Mina Livezeni. Nu a mai venit ºi a rãmas sã ne auzim la telefon, iar dânsul a propus sã merg eu acolo împreunã cu bãieþii, cei trei brigadieri. Trebuia sã fie vizita la începutul lunii, nu s-a putut ºi a rãmas acum. Mergem pe banii sindicatului, deci nu are nici o implicaþie administraþia în treaba asta. Eu sunt în concediu, un brigadier este în concediu ºi ceilalþi doi îºi vor bãga libere”, a declarat
Adrian Jurca, liderul sindical de la Livezeni.
echipamentul de protecþie complet ºi curat numai în timpul lucrului pe deasupra altor haine ºi sã îºi acopere pãrul în intregime, chiar ºi piesa pentru protejarea bãrbii, mascã, mãnuºi de unicã folosinþã, ori încãlþãminte adecvatã. Este interzisã purtarea de bijuterii sau haine personale deasupra echipamentului de protecþie, iar personalul trebuie sã-ºi spele mâinile dupã schimbarea vânzãrii unui sortiment, dupã manipularea
materiilor prime vrac, a ambalajelor, dupã fiecare pauzã, dupã atingerea pãrului, nasului, a gurii, a pielii, dupã folosirea WC-ului ºi ori de câte ori este nevoie”, a precizat ;i dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar igienist, care a precizat cã în aceastã perioadã va intensifica ºi controalele la astfel de magazine ºi la liniile de producþie de acest fel din toatã Valea Jiului. Diana MITRACHE
C
onducerea CEH face verificãri
Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan, spune cã, întradevãr, investiþia de la Livezeni este întârziatã ºi în aceste condiþii va întârzia ºi mai mult. „Dacã este o opþiune a sindicatului sã se ducã la Bucureºti, pot sã o facã pe banii sindicatului. Legat de oportunitatea deplasãrii nu vãd
ce sã facã brigadierii la Bucureºti, a fost ministrul aici, însã dacã au zi liberã pot sã se ducã unde vor. Eu nu organizez delegaþii, aºa mã pot trezi cã vrea o delegaþie de la Lonea sã se ducã la ministru. (…) Sunt pe muchie de cuþit ca sã evit insolvenþa ºi sã fac Complexul sã funcþioneze. Sigur, oamenii au gândurile acestea, sã ajungem în 2030 etc. Eu nu vreau sã se opreascã, pentru cã m-ar durea sufletul, pentru asta stau aici. Dacã ºi ei vor sã sub-
scrie la efortul acesta este în regulã. Dacã nu vor… Eu nu consider cã fac pentru mine ceea ce fac, cã este doar un job, câºtig niºte bani ºi îmi vãd de treabã. Sunt legat ºi sufleteºte de treaba aceasta ºi ar fi pãcat ca în Valea Jiului sã nu se mai scoatã cãrbune ºi sã nu ne încãlzim cu cãrbunele de aici”, a declarat, Constantin Jujan, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Maximilian GÂNJU
4 Actualitate
Dupã ani de promisiuni, încep lucrãrile de reabilitare pe DN 7A
Î
n sfârºit DN 7A Petroºani – Voineasa intrã în reparaþii. Lucrãrile se vor desfãºura în cinci puncte, iar la final drumul va fi nu numai reparat, ci ºi reabilitat, a declarat prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Dupã ce ani de zile a fost lãsat de izbeliºte, în ciuda numeroaselor promisiuni, DN 7A intrã în reparaþii. Se va lucra de la limita de judeþ înspre Petroºani în cel puþin cinci puncte. “Proiectul dureazã 24 de luni ºi prevede atât lucrãri de reparaþii, cât ºi modernizarea drumului naþional”, a declarat Prefectul de Hunedoara, Sorin Vasilescu. Acesta a precizat cã, iniþial, se vor face reparaþiile necesare ºi sperã cã într-un timp cât mai scurt sã fie finalizatã porþiunea cuprinsã între limita de judeþ ºi mãnãstire. „Lucrãrile au fost licitate de cãtre Direcþia de Drumuri Craiova, firma deja este în teren. κi face organizarea de ºantier ºi, în cel mai scurt timp, începe lucrãrile la DN7A. Am discutat mai mult lucruri tehnice legate de aceastã lucrare”, a spus ºi
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. De precizat cã, de ani de zile, aici s-au fãcut doar lucrãri de peticire, mai ales pe partea care aparþine de judeþul Hunedoara ºi asta în ciudã promisiunilor. DN 7A a fost minge de ping - pong între Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova ºi cea din Timiºoara. La începutul verii lui 2011, drumul a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, la Regionala Timiºoara. În toamna aceluiaºi an a ajuns înapoi la cei de la Craiova, tocmai pentru a putea fi implementat un proiect complex, dupã cum au explicat oficialii. Concret, pânã aproape de graniþã cu Hunedoara, pe partea judeþului Vâlcea, drumul a fost reabilitat ºi asfaltat de societatea Romstrade, care a câºtigat licitaþia. Din acest motiv, ºi porþiunea din judeþul Hunedoara a trecut de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Timiºoara în administrarea celor din Dolj, care vroiau sã continue
lucrarea, tot cu cei de la Romstrade. Proiectul nu a mai fost, însã, finanþat, aºa cã, de la Regionala de Drumuri ºi Poduri Craiova, drumul a fost dat înapoi la Regionala Timiºoara, pentru cã acum în cele din urmã sã ajungã din nou la cei de la Craiova, dar tot nereparat a rãmas, dacã nu punem al socotealã micile plombãri care au fost efectuate. În schimb, anul trecut în luna iulie problemele s-au agravat, dupã ce drumul naþional a fost rupt, pe douã porþiuni, de apele învolburate ale Jieþului, în urma unor precipitaþii abundente. DN7A Petroºani-Voineasa traverseazã pe o porþiune Cheile Jietului, o zonã de un pitoresc aparte, ºi face legãturã cu Transalpina, cea mai înaltã ºosea din România. Car men COSMAN-PREDA
Reclamaþii pe Defileul Jiului
M
ai mulþi oameni, care tranziteazã Defileul Jiului au reclamat lucãrile de proastã calitate ce se fac în Defileul Jiului. Ei au fost nemulþumiþi de felul în care s-a turnat covorul asfaltic pe anumite porþiuni, dar ºi de tãrãgãnarea
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 2015
lucrãrilor. Prefectul judeþului Hunedoara ºi primarul din Petroºani
s-au întâlnit sã discute ºi acest aspect, care trebuie verificat în teren
ºi remediat imediat Firma care reabiliteazã artera din Defileul Jiului a fost chematã la raport, dupã ce oamenii au sesizat felul în care spaniolii lucreazã pe acest tronson. Nu numai cã au întârziat nepermis de mult, dar au fãcut ºi lucrãri de mântuialã, iar asta spun acum cei care trec pe acolo ºi vãd neregulile cu ochiul liber. „Reclamaþiile au fost legate de modul de reparaþii ºi de faptul cã s-a turnat asfalt cu o diferenþã de nivel foarte mare”, a precizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Autoritãþile locale ºi judeþene au discutat cu spaniolii ºi le-au cerut sã remedieze deficienþele în timp util. „Au fost prezenþi ºi reprezentanþii firmei care lucreazã pe defileu.
CEH. Þara arde ºi… sindicatele se plimbã!
O
investiþie crucialã demaratã la Mina Livezeni, unitatea aflatã în subordinea Complexului Energetic Hunedoara, va fi întârziatã dat fiind faptul cã sindicatul exploatãrii s-a gândit sã ia trei brigadieri importanþi într-o delegaþie. Rolul lor era crucial, susþin mai mulþi mineri, în deschiderea unui câmp de lucru care creºtea substanþial producþia de cãrbune a minei, asta în condiþiile în care Termocentrala Paroºeni a anunþat cã se opreºte tocmai pentru cã nu mai are huilã de ars. Chiar când era programatã deschiderea unui nou abataj la Mina Livezeni din Petroºani, trei brigadieri care au un rol foarte important pentru bunul mers al lucrãrii, au fost antamaþi de liderul de sindicat al exploatãrii pentru a merge într-o delegaþie la Bucureºti. Mai mulþi ortaci susþin cã brigadierii cât ºi liderul Adrian Jurca ar trebui sã discute despre problemele Complexului Energetic Hunedoara cu ministrul Energiei. Minerii care au trudit la aceastã investiþie vãd totul ca pe o tentativã de sabotare a minei. „Noi trebuie sã punem S-au ridicat niºte probleme pe care eu le-am sesizat ºi mai mulþi cetãþeni din Petroºani, în legãturã cu defileul ºi modul cum aratã drumul acum. Promisiunile au fost cã vor remedia aceste aspecte ºi promisiunea celor de la firma care executã lucrãrile, cã probabil, la finele acestui an va fi covor asfaltic pe cea mai mare parte a drumului, cu excepþia unor porþiuni, unde existã niºte lucrãri mai ample”, a mai spus Tiberiu Iacob Ridzi. Lucãrile de reabilitare pe DN 66 în Defileul Jiului ar trebui finalizate la sfârºitul acestui an. Din pãcate, însã, firma nu va reuºi, dar promite cã maºinile vor circula mai bine din aceastã toamnã. Diana MITRACHE
un abataj, Panoul IV, dar se pare cã unii nu vor sã ajute la bunul mers al minei. Mâine (n.r. vineri) s-au hotãrât sã plece domnul Adrian Jurca (n.r. liderul sindical al exploatãrii) cu brigadierii, la Bucureºti, în loc sã dãm drumul la acest panou. Se duc la o aºa zisã întâlnire cu domnul ministru Gerea. Jurca putea sã se ducã liniºtit oriunde, dar brigadierii ar fi fost necesar sã rãmânã. Chiar toþi trei brigadierii trebuia sã plece, noi credem cã ar trebui sã stãm ºi sã ne facem treaba, nu sã ne plimbãm. Brigadierul e ºeful care coordoneazã lucrarea,
Foto FACEBOOK investiþia este urgentã ºi noi trebuie sã dãm cãrbune. Vedeþi cã Termocentrala Paroºeni e opritã din lipsã de cãrbune. Noi, la Livezeni, mai dãm doar 400 de tone din 2500 cât ar trebui. Dacã am da drumul la abataj ar creºte imediat producþia. Am lucrat pe cartelã pânã la 1 iunie, sã putem da drumul ºi acum nu se mai lucreazã pe cartelã. Asta aratã cã unii dintre noi sabotãm CEH, nu? Oamenii sunt foarte nemulþumiþi la Livezeni.
Este o treabã fãcutã intenþionat, pentru cã se doreºte schimbarea unor funcþii, a unor directori, a directorului general, ºi noi minerii avem de suferit”, spun mai mulþi ortaci de la exploatare.
R
espinge acuzaþia de sabotaj
Liderul Sindicatului „Noroc Bun” de la EM Livezeni, Adrian Jurca spune cã întâlnirea cu ministrul era programatã încã de la vizita oficialului în Valea Jiului. Jurca mai spune
Amendaþi ºi, probabil, închiºi definitiv
ast food-ul din Lupeni care a F îmbolnãvit aproape 40 de oameni riscã sã nu mai poatã funcþiona niciodatã. Inspectorii sanitari aºteaptã analizele de laborator ale alimentelor, dar ºi rezultatele probelor, ca sã ia mãsuri în consecinþã, iar pânã atunci firma a fost amendatã cu 2.000 de lei.
Amenda de 2.000 de lei a fost aplicatã patronului firmei care a comercializat în piaþa de la Lupeni mâncarea ce a provocat îmbolnãvirea oamenilor. Potrivit directorului DSV, dr. Mihai Jula, în incinta unitãþii care vindea hamburgeri au fost gãsite o serie de nereguli ºi aceasta are acum activitatea suspendatã.
„Noi am fost sesizaþi ºi la controlul efectuat de inspectorul nostru s-au gãsit circuite nefuncþionale, igiena lãsa de dorit ºi în acele condiþii se prepara hrana ce era vândutã oamenilor. În funcþie de ceea ce ni se va confirma în urma analizelor, firma riscã interzicearea comercializãrii de alimente pe perioadã nedeterminatã”, a declarat dr. Mihai Jula, director DSVSA Deva.
Gravele abateri au fost semnalate la ultimul control, când inspectorii au descins în unitate, la cererea Direcþiei de Sãnãtate Publicã, direcþie ce a fost avertizatã de medicii de la Spitalul din Vulcan. Tocmai de aceea, inspectorii de specialitate îi avertizeazã ºi pe ceilalþi producãtori de hranã de tip fast food sã þinã cont de normele în vigoare „Angajaþii sunt obligaþi sã poarte
cã deplasarea este finanþatã de sindicat ºi nu din banii CEH. „Exclusã nevoia aceasta de trei oameni, ºefi de brigadã, pentru o zi. Panoul IV nu poate sã porneascã deocamdatã, mâine, indiferent cã stau cei trei la muncã sau nu stau la muncã. Se lucreazã intens acolo, noi lucrãm ºi sâmbete ºi duminici, nu se pune problema de a întrerupe activitatea pentru treaba asta. Vizita este în urma faptului cã ministrul, când a fost în Valea Jiului, a vrut sã viziteze Mina Livezeni. Nu a mai venit ºi a rãmas sã ne auzim la telefon, iar dânsul a propus sã merg eu acolo împreunã cu bãieþii, cei trei brigadieri. Trebuia sã fie vizita la începutul lunii, nu s-a putut ºi a rãmas acum. Mergem pe banii sindicatului, deci nu are nici o implicaþie administraþia în treaba asta. Eu sunt în concediu, un brigadier este în concediu ºi ceilalþi doi îºi vor bãga libere”, a declarat
Adrian Jurca, liderul sindical de la Livezeni.
echipamentul de protecþie complet ºi curat numai în timpul lucrului pe deasupra altor haine ºi sã îºi acopere pãrul în intregime, chiar ºi piesa pentru protejarea bãrbii, mascã, mãnuºi de unicã folosinþã, ori încãlþãminte adecvatã. Este interzisã purtarea de bijuterii sau haine personale deasupra echipamentului de protecþie, iar personalul trebuie sã-ºi spele mâinile dupã schimbarea vânzãrii unui sortiment, dupã manipularea
materiilor prime vrac, a ambalajelor, dupã fiecare pauzã, dupã atingerea pãrului, nasului, a gurii, a pielii, dupã folosirea WC-ului ºi ori de câte ori este nevoie”, a precizat ;i dr. Gheorghe Cristea, medic veterinar igienist, care a precizat cã în aceastã perioadã va intensifica ºi controalele la astfel de magazine ºi la liniile de producþie de acest fel din toatã Valea Jiului. Diana MITRACHE
C
onducerea CEH face verificãri
Directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Constantin Jujan, spune cã, întradevãr, investiþia de la Livezeni este întârziatã ºi în aceste condiþii va întârzia ºi mai mult. „Dacã este o opþiune a sindicatului sã se ducã la Bucureºti, pot sã o facã pe banii sindicatului. Legat de oportunitatea deplasãrii nu vãd
ce sã facã brigadierii la Bucureºti, a fost ministrul aici, însã dacã au zi liberã pot sã se ducã unde vor. Eu nu organizez delegaþii, aºa mã pot trezi cã vrea o delegaþie de la Lonea sã se ducã la ministru. (…) Sunt pe muchie de cuþit ca sã evit insolvenþa ºi sã fac Complexul sã funcþioneze. Sigur, oamenii au gândurile acestea, sã ajungem în 2030 etc. Eu nu vreau sã se opreascã, pentru cã m-ar durea sufletul, pentru asta stau aici. Dacã ºi ei vor sã sub-
scrie la efortul acesta este în regulã. Dacã nu vor… Eu nu consider cã fac pentru mine ceea ce fac, cã este doar un job, câºtig niºte bani ºi îmi vãd de treabã. Sunt legat ºi sufleteºte de treaba aceasta ºi ar fi pãcat ca în Valea Jiului sã nu se mai scoatã cãrbune ºi sã nu ne încãlzim cu cãrbunele de aici”, a declarat, Constantin Jujan, directorul general al Complexului Energetic Hunedoara. Maximilian GÂNJU
6 Administratie
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 2015
HOTÃRÂREA NR.59/2015 privind aprobarea contului de încheiere a exerciþiului bugetar pe anul 2014 hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi
Consiliul Local al Municipiului Lupeni; Examinând Expunerea de motive a Viceprimarului, Raportul Direcþiei Economice ºi avizul Comisiei de specialitate a Consiliului Local, privind încheierea exerciþiului bugetar pe anul 2014; În conformitate cu prevederile
HOTÃRÂREA NR.53/2015 privind modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr.1 /2013 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare hotãrârea a fost aprobatã prin vot liber exprimat cu unanimitate de voturi Consiliul Local al Municipiului Lupeni, Vãzând Nota de fundamentare a Viceprimarului, Raportul întocmit ºi prezentat de Biroul de specialitate din cadrul Primãriei Municipiului Lupeni precum ºi avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local al Municipiului Lupeni;
Având în vedere prevederile: - Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare; - Codului Fiscal (Legea nr. 571/ 2003) precum ºi a H.G. nr. 44/ 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/ 2003 privind Codul fiscal; - Legea nr. 145/ 2014 pentru stabilirea unor mãsuri de reglementare a
Legii nr. 273/ 2006 privind finanþele publice locale; În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. ”a” ºi “b”, alin. (3) lit. “c”, alin. (4) lit. “a” precum ºi ale art. 45 din Legea administraþiei publice locale nr.215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
HOTÃRêTE: Art. 1 – Se aprobã contul de încheiere a exerciþiului bugetar pe anul 2014 conform anexei nr. 1 care face parte integrantã din prezenta hotãrâre.
pieþei produselor din sectorul agricol; - Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 1/ 2013 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2013; - Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 1/ 2014 pentru menþinerea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul fiscal 2014 la nivelul anului 2013; - Hotãrârea Consiliului local al Municipiului Lupeni nr. 93/ 2014 pentru menþinerea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul fiscal 2015 la nivelul anului 2014 În temeiul art. 36 alin. (1), alin. (2) lit. “b” ºi alin.
Art. 2 – Hotãrârea se va comunica Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate fiind dusã la îndeplinire de cãtre Viceprimarul Municipiului Lupeni ºi Direcþia Economicã, urmând a fi difuzatã celor interesaþi ºi adusã la cunoºtinþa publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 mai 2015 Preºedinte de ºedinþã, Teofil DOBREAN Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
(4) lit. “c” ºi art. 45 alin. (2) din Legea administraþiei publice locale nr. 215/ 2001, republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare
HOTÃRêTE Art. 1 Se aprobã modificarea ºi completarea Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 1/ 2013 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, anexa nr.1 cap. V art. 268 alin. (4) al cãrui conþinut va fi urmãtorul : “ Art. 268 alin. (4) Taxa pentru eliberarea atestatului de producãtor 60 lei” Art. 2 Restul prevederi-
lor Hotãrârii Consiliului Local al Municipiului Lupeni nr. 1/2013 privind stabilirea impozitelor ºi taxelor locale pentru anul 2013, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare rãmân neschimbate. Art. 3 Prezenta hotãrâre se comunicã Instituþiei Prefectului Judeþului Hunedoara în vederea exercitãrii controlului cu privire la legalitate ºi se aduce la cunoºtinþã publicã prin grija Secretarului Municipiului Lupeni. Lupeni, 28 mai 2015 Preºedinte de ºedinþã, Teofil DOBREAN Contrasemneazã – Secretar Jr. Marius Claudiu BÃLOI
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 2015
Încep înscrierile pentru evaluarea naþionalã
Î
ncepe înscrierea pentru evaluarea naþionalã. Astãzi este ultima zi de ºcoalã pentru elevi. Elevii de clasa a VIII-a intrã ºi ei în febra examenelor.
Înscrierea la Evaluarea Naþionalã se va face în perioada 15-17 iunie, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaþiei. La nivelul judeþului Hunedoara sunt înscriºi în clasa a VIII-a aproape 4000 de elevi. “Noi în judeþ avem 3815 elevi înscriºi în clasa a VIII-a. Sãptãmâna viitoare încep înscrierile la evaluarea naþionalã ºi abia dupã aceastã etapã putem vedea câþi vor susþine examenul”, a declarat Marta Mate, inspector ºcolar adjunct
al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.
N
iciun olimpic
Sesiunea specialã a examenului de Evaluare Naþionalã 2015 a avut loc în perioada 9-10 iunie pentru elevii claselor a VIII-a, participanþi la loturile naþionale de pregãtire pentru olimpiadele ºi concursurile internaþionale. La nivelul judeþlui Hunedoara nu a fost niciun elev care
Tabere gratuite pentru tinerii cu handicap
T
abere gratuite pentru tinerii cu handicap. Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara organizeazã tabere gratuite pentru preºcolarii, elevii ºi studenþii cu handicap, împreunã cu asistenþii personali ºi asistenþii personali profesioniºti. Astfel, cei de la DJST Hunedoara se aliniazã normativelor în vigoare. “Cererea privind acordarea unui loc de tabãrã se depune însoþitã de o copie dupã documentul care atestã gradul de handicap ºi o adeverinþa emisã de unitatea de învãþãmânt care sã ateste încadrarea într-o formã de învãþãmânt, la sediul DJST Hunedoara”, spune Szell Lorincz, director DJST Hunedoara. Cererea poate fi depusã atât de pãrintele sãu reprezentantul legal al
sã susþinã evaluarea naþionalã pentru olimpici. Evaluarea Naþionalã 2015. Prima probã a examenului de admitere la liceu, cea la Limba ºi literatura românã, va fi susþinutã pe 22 iunie. Elevii aparþinând minoritãþilor naþionale vor susþine evaluarea la Limbã maternã pe 23 iunie 2015. Ultima probã, cea la Matematicã, va fi susþinutã pe 24 iunie, iar rezultatele vor fi afiºate pe 26 iunie, pânã la ora 16,00. În aceeaºi zi, în intervalul 16,00-20,00, se vor depune contestaþiile, care vor fi rezolvate în perioada de 27-29 iunie. Rezultatele finale dupã contestaþii se vor afiºa pe 30 iunie. Admiterea în învãþãmântul liceal se va face pe baza calculului mediei ponderate între media generalã la evaluarea naþionalã susþinutã de elevii clasei a VIII-a (75%) ºi media generalã de absolvire a claselor V-VIII (25%), la fel ca ºi anul trecut. Monika BACIU
persoanei cu handicap cât ºi de un reprezentant al unitãþii de învãþãmânt de care aparþine. În cazul studenþilor, cererea poate fi depusã atât personal, cât ºi prin reprezentant. Persoanele cu handicap care nu au mai beneficiat de un astfel de program vor avea prioritate la selecþie. Ministerul Tineretului ºi Sportului suporta cheltuielile de cazare ºi masã ale elevilor ºi studenþilor beneficiari ºi a însoþitorilor. Taberele vor fi organizate de Direcþia Judeþeanã pentru Sport ºi Tineret Hunedoara. Termenul de depunere a cererilor este de 16 iunie 2015. Monika BACIU
Cu banii daþi, CEH se retrage din proiectul Hidro Tarniþa EH vrea sã se retragã C dintr-un proiect fantezist la care a fost obligat sã partici-
pe. Complexul Energetic Hunedoara vrea sã iasã din proiectul Hidro Tarniþa. În urma deciziei Guvernului a fost înfiinþatã în 2013 compania de proiect Hidro Tarniþa cu un capital social de 115.000 lei ºi doi acþionari, Complexul Energetic Hunedoara ºi SAPE Electrica. Compania ar trebui sã se ocupe de proiectul de peste 1 miliard de euro privind construirea hidrocentralei Tarniþa-Lãpuºteºti. Acum, reprezentanþii societãþii se gândesc sã pãrãseascã acest proiect. “Pentru reducerea costurilor se are în vedere ieºirea CEH din proiectul Hidro Tarniþa”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Hidro Tarniþa este un proiect pentru care s-au cheltuit circa 5 milioane de euro pe studii de fezabilitate care nu au dovedit în vreun fel oportunitatea acestuia. Fostul ministru delegat pentru energie Constantin Niþã a obligat Complexul Energetic Hunedoara, la începutul lui 2013, sã participe la majorarea capitalului social al Hidro Tarniþa cu 8,8 milioane lei, în douã etape, pânã la 30 aprilie cu 30% din suma ºi pânã la 31 decembrie 2014 cu restul. Însã CE Hunedoara a vãrsat doar 30% din suma, pentru restul
neavând bani. Chiar ºi avansul de 30% a contribuit la destabilizarea situaþiei financiare a complexului. În ianuarie 2015, reprezentanþii Hidro Tarniþa susþineau cã cinci companii chineze au depus oferte preliminare ºi neangajante în cadrul acestei etape de precalificare pentru dezvoltarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniþa-Lãpuºteºti. Proiectul a rãmas la acest stadiu. Pentru cã CE Hunedoara sã primeascã banii, în primã instanþã, vor fi anulate acþiunile subscrise în decembrie 2013 de Complex pentru cã apoi sã fie emise altele noi, în acelaºi numãr ºi cu aceeaºi valoare ºi apoi vândute singurului acþionar rãmas, SAPE, societate desprinsã din Electrica SA ºi care gestioneazã participaþiile minoritare ale statului la companiile de distribuþie de energie. CE Hunedoara nu va primi toþi cei circa 2,6 milioane de lei. Din aceastã sumã se vor scãdea dobânzi de întârziere, contravaloarea daunelor suferite de Hidro Tarniþa dar ºi alte cheltuieli. Monika BACIU
Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.
RELAÞII LA TELEFON 0722448428
vã oferã zilnic, prin magazinul alimentar Nr 16, Piaþa Centralã
CELE MAI IEFTINE SORTIMENTE DE CARNE DE PORC - Pulpã porc cu os - 9.80 lei - Fleicã porc - 12.00 lei - Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei - Carne tocatã - 12.80 lei - Cotlet porc cu os - 13.90 lei - Cotlet porc fãrã os -17.90 lei - Ceafã porc cu os - 14.30 lei - Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei - Costiþã porc cu os - 9.50 lei - Ciolane porc - 5 lei - Grãsime pentru topit - 3.90 lei NOI SUNTEM MEREU ÎN SLUJBA DUMNEAVOASTRÃ! Telefon util: 0733.960311
SERVIRE PROMPTÃ 0735.183175 - IREPROªABILÃ!
8 Sport
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 iunie 2015
Henþ cu mâna
Confruntarea ligilor Iatã cã, la orice nivel, meciurile din Cupa României îºi au farmecul lor aparte. Chiar ºi la nivel judeþean. Sâmbãtã 13 iunie, este finala la nivelul judeþului Hunedoara. Cochetul stadion din
Cãlan va fi gazda ultimului act, în care se vor confrunta ªoimul Bãiþa (Liga a IV-a, loc 3) ºi Mãgura Pui (Liga a V-a, loc 2), douã dintre echipele cu stabilitate la toate capitolele. Evident cã ajunse în aceastã fazã, ambele
echipe îºi doresc deacum mai mult. Nu o datã, de la acest nivel s-au produs mari surprize naþionale. Chiar recent, în urmã cu câþiva ani, echipe precum Sãnãtatea Cluj sau Avântul Bârsana au ajuns la nivel de confruntãri cu divizionara „A”! Evident, de la nivel judeþean, e ceva mai
greu sã ajungi pe un asemenea palier, dar mai ºtii? Deocamdatã atenþia celor douã echipe se îndreaptã spre meciul de mâine. Un matineu în care se confruntã douã dintre cele mai bune echipe din judeþul Hunedoara, douã echipe sprijinite de comunitatea localã, cu doi primari,
Damian Diniº (Bãiþa) ºi Victor Stoica (Pui) ce iubesc fotbalul, care cu siguranþã vor fi la meciul de la Cãlan. Unde, cu certitudine, vor fi numeroºi curioºi, neutri sau nu, dornici sã vadã confruntarea finalã din faza judeþeanã a Cupei României.
Cupa României. Statisticã.
Visul echipelor mici: „16”-imile de finalã
C
ompetiþia de fotbal Cupa României a fost „inventatã” în 1933, dar prima finalã oficialã s-a jucat pe 1 octombrie 1934, Ripensia Timiºoara – Universitatea Cluj, 50.
MIREL DUBAR, preºedinte AS ªoimul Bãiþa
Dacã pentru echipele hunedorene Jiul Petroºani ºi Minerul Lupeni, accederea în faza de interes naþional, „16”-imile de finalã se fãcuse mai uºor, ele pendulând între Divizia
SÂMBÃTÃ, FINALA JUDEÞEANÃ
ECHIPE PROBABILE
Stadion: „Victoria” Cãlan
MÃGURA PUI (ANTR. OV. CIOLEA) NISTORESCU (Mariþa)
CÃPRIÞÃ
PAU (I. Filip)
BORBEI (Mamut) OV. CIOLEA (Ov. Stoica)
CR. CRECIUNESC (V. Savu)
VIªAN (Benea) STAMATIN
LUPULESCU
ALBESC
I. BÃLUªÃ (Socaci)
D. CRECIUNESC
TURCU
ALBU (Tr. Biriº)
PETRESC (Strinu)
ªi totuºi... ...cea care sparge „lacãtul” este echipa Mica Brad, în ediþia 1937-38, aflatã în Divizia „C”, care trece de ACFR Braºov din Divizia „A” cu 2-1, ajungând în „16”-imi, cu Jiul, fiind învinsã cu 6-0. În noiembrie 1939, CS Lonea din campionatul judeþean este cu greu învinsã în „16”-imi la Braºov, de echipa de Divizia „B”, Astra Braºov. Un pas mare îl va face în 1940 echipa Metalosport Cãlan (Divizia „B”), care ajunge pânã în sferturi, acolo cedând cu 0-6 la Unirea Tricolor Bucureºti, echipa celebrilor Costicã Marinescu, Sonny Niculescu, Cârjan sau Paraschiva. În 1942, Mica Brad ºi Minerul Lupeni se vor întâlni în „8”-imi (scor 3-1), echipa din Brad ajungând pânã în semifinale! Venind mai aproape, pe
tabloul competiþiei vom întâlni destul de des echipe precum Parângul Lonea, Corvinul Deva, Metalul Hunedoara, Minerul Ghelari, ªtiinþa Petroºani, Victoria Cãlan.
Minerul Certej, pânã în sferturi! Ediþia a 44-a a Cupei României, 1981-1982, a stat sub semnul marii surprize: Minerul Certej trece de douã tururi: mai întâi 1-0 cu Jiul Petroºani, 3-0 la „masa verde” (în teren 0-5) cu Universitatea Craiova (31 martie 1982), craiovenii pierzând din cauza folosirii lui Cioroianu care avea douã cartonaºe galbene, fiind suspendat! În sferturile de finalã (26 mai 1982), jucând la Mediaº cu Gloria Bistriþa (Divizia „B”), Minerul Certej pierde cu 0-3... A fost, oricum, o performanþã pentru istoria actualã a echipei Aurul Certej.
„Tratãm meciul cu seriozitate”
Preºedintele A.S. ªoimul
Bronz pentru popicarii din Petrila
JICMON
M. TÃNASÃ (Cioregari)
„A” ºi „B”, celelalte echipe din zonã ajungeau mai greu pânã aici, fiind nevoite sã întâlneascã 8-10 adversari pânã la acest nivel.
PISOIU
PEPENAR (Dãrãban)
POPOVICI
MÂCNEA
PAªCA
ªOIMUL BÃIÞA (ANTR. ADRIAN PEPENAR)
-a încheiat turneul S final, la Ploieºti, în Cupa României la popice, sportivii de la Inter Petrila, antrenaþi de Marcel Dobricã reuºind locul 3 ºi medalia de bronz.
OVIDIU CIOLEA, antrenor Mãgura Pui Bãiþa, Mirel Dubar, a declarat: „Ne dorim mult câºtigarea acestui trofeu la nivel judeþean. Chiar dacã jucãm cu o echipã de Liga a V-a, o respectãm, tratãm meciul cu toatã seriozitatea”. „ªtim cã avem un meci greu, vom face tot ce ne stã în putinþã sã câºtigãm” a spus Ovidiu Ciolea, antrenorul celor de la Mãgura Pui.
Paginã realizatã de Genu TUÞU
Petrilenii au jucat la acest turneu cu Florin Niþescu, Cristian Cimpoer, Radu Balaban, Bogdan Iura, Mihai Balaban ºi Petre Cimpoer. „Ne-am atins obiectivul, sunt mulþumit” a spus Marcel Dobricã, antrenorul de la Inter Petrila. La finalul acestei sãptãmâni (13-14 iunie a.c.) la Hunedoara va avea loc turneul final naþional la juniori U. 14, la care va participa ºi Inter Petrila.
CUPA ROMÂNIEI ED. 2015 – TURNEU FINAL –
M. Dobricã, antrenor popice Inter Petrila
C.F.R. Cluj 13.642 p.d. – 14 pct. CFR Olimpia Iaºi 13.576 p.d. – 14 pct. Inter Petrila 12.497 p.d. – 7 pct. Electro Tg. Mureº 9.213 p.d. – 4 pct.