Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 876
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Iunie 2015
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Insolvenþa ºi pentru SNÎMVJ
N
u doar Complexul Energetic Hunedoara este ameninþat cu insolvenþa. ªi societatea care gestioneazã minele ce se închid în Valea Jiului este ameninþatã de cei cãrora le datoreazã bani, iar directorul general spune cã face eforturi sã recupereze la rându-i din creanþe. Încasãrile de la Complexul Energic Hunedoara pentru cãrbunele livrat de la minele ce se închid trag în jos Societatea de Închideri de Mine. Deºi au câºtigat în instanþã dreptul de a primi banii de la CEH, minerii de la societatea de închideri ar putea sã se trezeascã, la rândul lor, în insolvenþã. „Din cauza neîncasãrilor de la CEH, în ultima perioadã, am avut 4 soci-
etãþi care au avut intenþia de a înainta dosarele de insolvenþã. Prin discuþii, am reuºit cu 3 dintre ele sã ne angajãm cã, pe lunile urmãtoare le vom returna banii la care au dreptul. Mai este o singurã societate care are pe rol la Tribunal depunerea insolvenþei, dar vom avea discuþii de mediere în aceastã sãptãmânã”, a declarat Aurel Anghel, director general SNÎMVJ. Potrivit datelor oficiale, numai pe primele luni ale acestui an, CEH a acumulat datorii de aproxmativ 50 de milioane de lei, cãtre minele neviabile. De fiecare datã, responsabilii de la minele viabile au plãtit doar o parte din bani, aºa încât ortacii de la minele neviabile sã-ºi poatã primi salariile, însã SNIMVJ are mari probleme financiare tocmai din cauza facturilor neachitate de CEH. Sunt restanþe la plata furnizorilor de materii prime ºi materiale, dar ºi la bugetul de stat ºi acum se vorbeºte despre insolvenþã.
Destin ciudat – ”generaþia de aur” care a produs boom-ul în industria minierã asistã acum la moartea ei
A
bsolvenþii Institutului de Mine Petroºani, promoþia 1965, au fost numiþi ”generaþia de aur” pentru cã ºi-au pus amprenta pe dezvoltarea remarcabilã din acei ani a mineritului din România ºi nu numai. Au deschis mine ºi cariere, au condus companii, mine, ºcoli ºi facultãþi, au dat miniºtri ºi cercetãtori, prefecþi ºi primari, finanþiºti, au avut contribuþii importante la ”grandoarea” Combinatului Siderurgic Hunedoara, s-au aflat pe marile Diana MITRACHE ºantiere hidro etc. >>> PAGINA A 3-A
Încet –încet se ºterge istoria mineritului
zi o clãdire, mâine un puþ de extracþie, o haldã, iar apoi, una câte una, clãA dirile. Semãnãm iarbã verde ºi ºtergem
ca ºi cu buretele istoria mineritului din Valea Jiului. Aºa s-a procedat pânã acum în cazul tuturor minelor care s-au închis aici ºi la fel se întâmplã ºi acum. Procedurile sunt în plinã desfãºurare în 3 oraºe. În subteran parcã nu se vede ce se întâmplã la minele ce se închid, deºi capacitãþile de producþie sunt din ce în ce mai puþine, dar la suprafaþã demolãrile ne trezesc la realitate. Mineritul se topeºte zi de zi ºi clãdirile pleacã una câte una. La Uricani, spre exemplu
s-a început cu o intrare în minã ºi deja este la punctul final. „Închiderile subterane se fac în funcþie de rezervele care se consumã ºi suntem în grafic cu ele. Le facem în regie proprie de cãtre angajaþii noºtri. La închiderile de suprafaþã putem spune cã acum la
Uricani, am avut un puþ, puþul Vest ºi incinta aferentã lui, care a fost demolat ºi lucrãrile sunt finalizate. Mai este o singurã lucrare de ramblare (n.r. umplere cu steril) a puþului, dupã care se va interveni la operaþia de ecologizare propriu zisã a incintei”, a spus Aurel Anghel, director al SNÎMVJ. Mina Paroºeni este ºi ea în programul de închideri ºi aici s-a reuºit chiar reabilitarea unui drum ce duce spre unul dintre cãtunele de munte. Avantajul momîrlanilor
este acela cã vor avea drum cum nu au avut pânã acum, dar clãdirile minei sunt în prag de demolare. „La Paroºeni s-au demolat doar clãdirile nefuncþionale, o micã parte dintre ele ºi au demarat lucrãrile pentru vechiul funicular (n.r instalaþie de transport pe cablu), respec-
tiv pilonii, staþia unghiularã, drumul de acces a fost reabilitat ºi toate lucrãrile ºi de suprafaþã sunt în grafic”, a mai spus Anghel. La Petrila, edilii ºi arhitecþii au fãcut un plan prin care cer sã nu se demoleze toate construcþiile. Planul de demolare, însã, a început ºi aici. „Pentru Petrila în incintã s-a demolat
foarte puþin, pentru cã prima parte cuprinde acele halde de steril, ecologizarea lor ºi ne-am axat foarte mult pe acest element ºi, în perioada urmãtoare, vom trece efectiv la câteva clãdiri ºi din incinta minei Petrila”, a conchis directorul Societãþii Naþionale de Închideri de Mine din Valea Jiului. Mina Petrila, Paroºeni ºi cea de la Uricani se închid pânã în 2018. Rezervele vor fi epuizate, spaþiile exploatate vor fi umplute cu steril ºi galeriile inundate, iar la suprafaþã vom avea iarbã verde. Diana MITRACHE