Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 754
Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Crãciun cu prime ºi cadouri
M
inerii din Valea Jiului ºtiu doar cã primesc adaosuri salariale pentru ca sã le ia cadouri copiilor. Doar aceastã sumã este stabilitã pânã acum, dar pentru cã mai este pânã la Crãciun, sindicaliºtii spun cã vor negocia ºi prima pânã atunci. Deºi se întâlnesc relativ des, sindicaliºtii ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara încã nu au stabilit câþi bani iau minerii de Crãciun, ca primã. Adaosurile salariale nu au fost nici pânã acum conturate ca sume, iar sindicaliºtii urmeazã sã le negocieze în aceste zile. „Nu ºtiu decât cã le avem prevãzute în CCM, urmeazã sã ne întâlnim cu cei din administraþia CEH
ºi, tot conform CCM, sã stabilim cuantumul acestora”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Doar primele pe care ortacii le iau ca sã le cumpere cadouri copiilor sunt cunoscute pânã acum. Pentru toþi copiii angajaþilor, Moº Crãciun va veni ºi de la minã, dar aici se încriu doar cei care nu au încã 18 ani. „Pot sã spun cã în CCM, avem prevãzut de Crãciun 150 de lei pentru fiecare copil al salariaþilor, care nu au împlinit 18 ani pânã la finele acestui an. Este un lucru cert, stabilit în CCM, cuantumul primei de Crãciun, urmeazã sã îl stabilim”, a mai spus Nica. Nici minerii de la minele neviabile nu ºi-au negociat adaosurile salariale pentru Crãciun, iar directorul Aurel Anghel de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine spune cã va da prime, în funcþie de calculele contabile ce vor fi fãcute în ultima lunã a anului. Diana MITRACHE
Tinerele i-au îmbogãþit pe proxeneþi
O
orã de „nebunii” costa între 150 ºi 300 de lei, în funcþie de dorinþele clientului, iar la tariful acesta se adãugau cheltuielile cu plata camerei ori a consumaþiei. Fetele onorau comenzi ºi în alte zone ale þãrii ori chiar în strãinãtate, iar printre clienþii de bazã erau niºte muncitori spanioli. >>> PAGINA A 3-A
Bâjbâind în drumul spre dezastru Ionuþ DRÃGOTESC România/Hunedoara/ Valea Jiului trec printr-o perioadã pe care puþini dintre noi sunt pregãtiþi sã o accepte. Valea Jiului trebuie sã reziste celor care vor sã falsifice statul de drept, sã facã din furt o virtute, sã ne punã destinul gaj, rânjind în tihnã cu “prohabu’ conºtiinþei desfãcut” …Comunismul a întâmpinat în România o rezistenþã consistentã, exemplarã, martirica. Temniþele au dus oameni precum Valeriu Gafencu sau Ioan Ianolide de dupã gratii în sinaxare. Acum însã, îngenunchiaþi, românii în general,
minerii în special, aºteaptã cu gamela în mânã, mila celor care au distrus aceastã þarã în doar 24 de ani. În Valea Jiului la nivelul anului 1990 în minerit lucrau 54.493 de ortaci, 24 de ani mai târziu, adicã în 2014 doar în jur de 7000. Unde sunt cei aproape 50.000 de oameni care în aceºti ani ºi-au pierdut locul de muncã? Unii în pensie, aproximativ 13.521 alþii, adicã 28.168 s-au disponibilizat… Prima datã, în 1994 s-au închis EM Iscroni ºi EM Lonea Pilier, apoi dupã 5 ani EM Câmpul lui Neag ºi Petrila Sud, apoi Dâlja, Valea de Brazi, Bãrbateni ºi ultima, bãgând un oraº în insol-
venþã, Aninoasa. Pânã în 2018 se vor mai închide trei, Uricani, Paroºeni ºi Petrila. Sunt zile grele în Vale, vremuri cãrunte, oameni care au uitat sã mai fie oameni. Uitaþi-vã pe stradã. Nimeni nu mai zâmbeºte, din când în când însã rânjim, protocolar. Se minte mult, începând din familie ºi terminând în stradã. Lipsurile ne-au înverºunat. Un om sãrac este un om vulnerabil, care poate fi uºor manipulat. Politica a nãscut în Valea Jiului dar ºi în Hunedoara clanuri care ºi-au clãdit imperii economice. Oare de ce nu se întreabã nimeni într-o zonã atât de sãracã cum pot prospera de ani de zile anumiþi
oameni? Puþini dintre aceºtia într-o competiþie realã, într-o competiþie bazatã pe regulile pieþei. Majoritatea celor “ghiftuiþi”, majoritatea celor care “are, are are jupânu’ are” ºi-au bãgat labele sloioase în desaga publicã. Pânã au golit-o. Într-o permanentã cârdãºie cu cei aleºi/numiþi, Valea Jiului a fost jefuitã bucatã cu bucatã, clãdire cu clãdire, fier cu fier, licitaþie cu licitaþie. Sãrbãtorind marile/micile tunuri, la mese bogate, cu fete bãgate pe sub acestea, indivizi de cea mai joasã speþã au ajuns sã îºi împartã Valea Jiului în domenii de interes, bucatã cu bucatã. Când vor plãti aceaºtia? Niciodatã. Instituþiile statului sunt “burduºite” de slugile aces-
tora, profesioniºtilor din sistem li s-a bãgat “stânga” în dos. Cum miºcã împotriva curentului, cum sunt eliminaþi. Încã nu a venit vremea sã încredinþãm condeiului toate numele care au distrus Valea Jiului. Dar va veni, nu este departe… Un semn de însãnãtoºire, de înmugurire al societãþii este dat tocmai de acþiunile din ultimul an ale unor structuri precum D.N.A sau D.I.I.C.O.T cu sprijinul serviciilor speciale . Faptele scoase de aceºtia la luminã, sunt o articulare de care ROMÂNIA, are nevoie, mai mult decât oricând. ªenilele tamburului care se rostogolea în tihnã prãduind bugetul public se încurcã, este un semn cã încã mai putem fi salvaþi. DOAMNE AJUTÃ!