Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 754
Cronica Vãii Jiului Vineri, 5 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
Crãciun cu prime ºi cadouri
M
inerii din Valea Jiului ºtiu doar cã primesc adaosuri salariale pentru ca sã le ia cadouri copiilor. Doar aceastã sumã este stabilitã pânã acum, dar pentru cã mai este pânã la Crãciun, sindicaliºtii spun cã vor negocia ºi prima pânã atunci. Deºi se întâlnesc relativ des, sindicaliºtii ºi administraþia Complexului Energetic Hunedoara încã nu au stabilit câþi bani iau minerii de Crãciun, ca primã. Adaosurile salariale nu au fost nici pânã acum conturate ca sume, iar sindicaliºtii urmeazã sã le negocieze în aceste zile. „Nu ºtiu decât cã le avem prevãzute în CCM, urmeazã sã ne întâlnim cu cei din administraþia CEH
ºi, tot conform CCM, sã stabilim cuantumul acestora”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Doar primele pe care ortacii le iau ca sã le cumpere cadouri copiilor sunt cunoscute pânã acum. Pentru toþi copiii angajaþilor, Moº Crãciun va veni ºi de la minã, dar aici se încriu doar cei care nu au încã 18 ani. „Pot sã spun cã în CCM, avem prevãzut de Crãciun 150 de lei pentru fiecare copil al salariaþilor, care nu au împlinit 18 ani pânã la finele acestui an. Este un lucru cert, stabilit în CCM, cuantumul primei de Crãciun, urmeazã sã îl stabilim”, a mai spus Nica. Nici minerii de la minele neviabile nu ºi-au negociat adaosurile salariale pentru Crãciun, iar directorul Aurel Anghel de la Societatea Naþionalã de Închideri de Mine spune cã va da prime, în funcþie de calculele contabile ce vor fi fãcute în ultima lunã a anului. Diana MITRACHE
Tinerele i-au îmbogãþit pe proxeneþi
O
orã de „nebunii” costa între 150 ºi 300 de lei, în funcþie de dorinþele clientului, iar la tariful acesta se adãugau cheltuielile cu plata camerei ori a consumaþiei. Fetele onorau comenzi ºi în alte zone ale þãrii ori chiar în strãinãtate, iar printre clienþii de bazã erau niºte muncitori spanioli. >>> PAGINA A 3-A
Bâjbâind în drumul spre dezastru Ionuþ DRÃGOTESC România/Hunedoara/ Valea Jiului trec printr-o perioadã pe care puþini dintre noi sunt pregãtiþi sã o accepte. Valea Jiului trebuie sã reziste celor care vor sã falsifice statul de drept, sã facã din furt o virtute, sã ne punã destinul gaj, rânjind în tihnã cu “prohabu’ conºtiinþei desfãcut” …Comunismul a întâmpinat în România o rezistenþã consistentã, exemplarã, martirica. Temniþele au dus oameni precum Valeriu Gafencu sau Ioan Ianolide de dupã gratii în sinaxare. Acum însã, îngenunchiaþi, românii în general,
minerii în special, aºteaptã cu gamela în mânã, mila celor care au distrus aceastã þarã în doar 24 de ani. În Valea Jiului la nivelul anului 1990 în minerit lucrau 54.493 de ortaci, 24 de ani mai târziu, adicã în 2014 doar în jur de 7000. Unde sunt cei aproape 50.000 de oameni care în aceºti ani ºi-au pierdut locul de muncã? Unii în pensie, aproximativ 13.521 alþii, adicã 28.168 s-au disponibilizat… Prima datã, în 1994 s-au închis EM Iscroni ºi EM Lonea Pilier, apoi dupã 5 ani EM Câmpul lui Neag ºi Petrila Sud, apoi Dâlja, Valea de Brazi, Bãrbateni ºi ultima, bãgând un oraº în insol-
venþã, Aninoasa. Pânã în 2018 se vor mai închide trei, Uricani, Paroºeni ºi Petrila. Sunt zile grele în Vale, vremuri cãrunte, oameni care au uitat sã mai fie oameni. Uitaþi-vã pe stradã. Nimeni nu mai zâmbeºte, din când în când însã rânjim, protocolar. Se minte mult, începând din familie ºi terminând în stradã. Lipsurile ne-au înverºunat. Un om sãrac este un om vulnerabil, care poate fi uºor manipulat. Politica a nãscut în Valea Jiului dar ºi în Hunedoara clanuri care ºi-au clãdit imperii economice. Oare de ce nu se întreabã nimeni într-o zonã atât de sãracã cum pot prospera de ani de zile anumiþi
oameni? Puþini dintre aceºtia într-o competiþie realã, într-o competiþie bazatã pe regulile pieþei. Majoritatea celor “ghiftuiþi”, majoritatea celor care “are, are are jupânu’ are” ºi-au bãgat labele sloioase în desaga publicã. Pânã au golit-o. Într-o permanentã cârdãºie cu cei aleºi/numiþi, Valea Jiului a fost jefuitã bucatã cu bucatã, clãdire cu clãdire, fier cu fier, licitaþie cu licitaþie. Sãrbãtorind marile/micile tunuri, la mese bogate, cu fete bãgate pe sub acestea, indivizi de cea mai joasã speþã au ajuns sã îºi împartã Valea Jiului în domenii de interes, bucatã cu bucatã. Când vor plãti aceaºtia? Niciodatã. Instituþiile statului sunt “burduºite” de slugile aces-
tora, profesioniºtilor din sistem li s-a bãgat “stânga” în dos. Cum miºcã împotriva curentului, cum sunt eliminaþi. Încã nu a venit vremea sã încredinþãm condeiului toate numele care au distrus Valea Jiului. Dar va veni, nu este departe… Un semn de însãnãtoºire, de înmugurire al societãþii este dat tocmai de acþiunile din ultimul an ale unor structuri precum D.N.A sau D.I.I.C.O.T cu sprijinul serviciilor speciale . Faptele scoase de aceºtia la luminã, sunt o articulare de care ROMÂNIA, are nevoie, mai mult decât oricând. ªenilele tamburului care se rostogolea în tihnã prãduind bugetul public se încurcã, este un semn cã încã mai putem fi salvaþi. DOAMNE AJUTÃ!
2 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014
Conducerea CEH, bãgatã în ºedinþã de angajaþi
D
upã proteste urmeazã negocierile. În timpul campaniei electorale, conducerea Complexului Energetic Hunedoara a luat o decizie care a fost fãcutã publicã abia dupã alegerile prezidenþiale. Mãsura de diminuare a sporului de pericol ºi de subteran pentru angajaþii TESA din cadrul Complexului Energetic Hunedoara i-a scos pe oameni în curtea societãþii în semn de nemulþumire. Acum, conducerea CEH este obligatã de “vocea” angajaþilor sã se aºeze la masa negocierilor pentru a modifica acele cote. “Colegii mei care ne-au
reprezentat au reuºit sã determine o schimbare de poziþie a adminstratiei în sensul în care sunt de acord de a se aºeza la masa discuþiilor ºi a regândi acele cote maximale de intrare în subteran. Acest dialog ar fi trebuit sã aibã loc înainte de a se lua aceastã decizie. Neam fi aºteptat la un gest onest din partea directorului general, acela de a revoca aceastã decizie care este pripita ºi total nefundamentata. Rãmâne sã ne întâlnim luni dimineaþã la ora 9 ºi sã încercãm sã facem în aºa fel încât cotele maximale de intrare în subteran sã fie altele decât cele stabilite prin decizie”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele. Teoretic, în momentul de faþã începând cu data de 1
P
erimetrele miniere îºi restrâng activitatea, iar minele se vor închide pe rând în urmãtorii ani. Asta este o certitudine, dar specialiºtii nu vor sã lase totul la voia întâmplãrii. INSEMEX a gãzduit o primã întâlnire cu factorii care se pot implica în acest proces. Mai mulþi specialiºti din minerit s-au întâlnit la INSEMEX Petroºani ca sã discute punctele nevralgice ºi efectele imediate ale restrângerii activitãþii miniere din Valea Jiului. Acest lucru se întâmplã din mers ºi oamenii care au în grijã viaþa ortacilor ºi care au ca misiune închiderea minelor, vin sã ia deciziile corecte. Prima întâlnire de acest fel a avut loc joi ºi la ea au participat cei responsabili de acest fenomen. „Împreunã cu Conversmin, în urmã cu circa douã luni de zile, am avut o iniþiativã comunã, ca sã organizãm aceastã masã rotundã privind conservarea, închiderea ºi reconstrucþia zonelor miniere afectate, atât de la suprafaþã, cât ºi de la subteran. La ea participã diriginþi de ºantiere, societãþi ºi firme care se ocupã cu conservarea ºi închiderea lucrãrilor miniere ºi ne dorim sã colectãm elemente
decembrie 2014 este în vigoare nouã decizie a administraþiei prin care personalul TESA nu mai primeºte sporul de pericol. Sindicaliºtii spun cã existã posbilitatea ca acea mãsurã sã nu fie aplicatã, iar deocamdatã oamenii sã rãmânã cu salariile întregi. “Ar trebui sã se aplice dacã cineva vrea sã respecte legea pentru cã aºa cum este ea scrisã ea este cu data de 1 decembrie, însã din câte cunoaºtem exista din partea directorului general o solicitare de a nu fi pusã în aplicare pânã la urmãtoarea dis-
cuþie pe care o va avea cu noi ºi sper sã se ºi întâmple acest lucru”, a mai subliniat sursa citatã. Reprezentanþii salariaþilor Complexului Energetic Hunedoara nu au stabilit o cotã maximalã, însã aceºtia fac precizarea cã sunt directori care au beneficiat de aceste sporuri în condiþiile în care nu au vãzut mâna. “Punctul nostru de vedere pe care l-am exprimat este urmãtorul. Aceste cote maximale nici nu ar trebui sã fie modificate pentru cã vorbim de o cotã maximala ce nu înseamnã neapãrat o cotã
obligatorie. Este maximum pe care poate sã-l lucreze în subteran o anumitã categorie de personal. Dacã conducerea unitãþii nu este în stare sã disciplineze pontajul în subteran ºi acest lucru este greu de fãcut atât timp cât avem directori generali ºi generali adjuncþi care s-au pontan în subteran ºi ei nu au fost este greu sã impui subalternilor tai o conduitã onestã ºi legalã dacã tu ai fãcut la fel. Dacã aceºtia ar fi apelat la lege ºi disciplina nu ar fi trebuit sã se modifice nimic”, a conchis Nica. Prin decizia luatã de conducerea CEH angajaþii TESA pierd ºi grupa de muncã, lucru care le afecteazã vechimea. Monika BACIU
Conversmin ºi INSEMEX soluþii pentru închiderea minelor ºi, dupã restrângrea progresivã a activitãþilor miniere, ce se petrece în spaþiile exploatate. „Avem invitaþi la aceastã manifestare reprezentanþi ai Societãþii Naþionale de Închideri de Mine Valea Jiului, Website: dar ºi ai Complexului www.cronicavj.ro Energetic Hunedoara. Se vor E-mail: prezenta studii de caz punccronicavj@gmail.com tuale, propuneri de modificare a legislaþiei ºi de corelare Director: a stãrii de sãnãtate ºi securitate în Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) muncã, cu desfãºurarea procesu0744.268.352 lui”, a mai spus Artur Gãman. Trei mine: Petrila, Paroºeni ºi Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU Uricani intrã în procesul de ileana.firtulescu@yahoo.com restrângere a activitãþii în scurt Colectivul de redactie: timp ºi specialiºtii în minerit ºi Car men COSMAN- PREDA securitatea muncii fac tot posibilul Mir cea NISTOR sã armonizeze inclusiv legislaþia în (zamolxis_2007@yahoo.com) domeniu, cu realitatea din zonã. Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului
relevante, idei novatoare, bune practici în domeniu, care sã stea la baza îmbunãtãþirii legislaþiei din punct de vedere al asigurãrii stãrii de sãnãtate ºi securitate în muncã la asemenea gen de lucrãri”, a declarat Artur Gãman, director general al INSEMEX Petroºani. Cei care au participat la aceastã întâlnire vor sã ia în calcul ce rãmâne dupã plecarea din sistem a celor care se disponibilizeazã, cine le ia locul
Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Str. AVRAM IANCU 13/38 Telefon 0728890014
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014
Tinerele i-au îmbogãþit pe proxeneþi O
orã de „nebunii” costa între 150 ºi 300 de lei, în funcþie de dorinþele clientului, iar la tariful acesta se adãugau cheltuielile cu plata camerei ori a consumaþiei. Fetele onorau comenzi ºi în alte zone ale þãrii ori chiar în strãinãtate, iar printre clienþii de bazã erau niºte muncitori spanioli.
Tinerele din reþeaua de prostituþie condusã de Daniel Ovidiu Pleºcan, fiul unei consiliere din judeþul Hunedoara, erau dispuse sã îndeplineascã orice fantezie a clientului, iar pentru jocurile erotice în trei se fãcea un discount la nota
finalã. O orã de sex era de 150 de lei, aici intrând sex normal ºi oral, însã pentru o partidã în trei suma se dubla. În cazul în care clientul avea chef de jocuri erotice, avea fantezii sexuale, scotea din buzunar 300 de lei sau mai mult. Mihaela poreclitã „Creaþa”, a fost iubita lui Daniel Ovidiu Pleºcan ºi dupã ce a fost scoasã „la produs”, devenise una dintre vedetele reþelei. Tânãra era dispusã la orice joc erotic ºi se ocupa de toate aranjamentele pentru clienþii care aveau chef de o
partidã în trei. Ea fãcea rost de a doua fatã, iar pentru un preþ corect trecea peste prejudecãþi. Unul dintre cei care s-au dat drept clienþi povesteºte o negociere telefonicã purtatã cu Mihaela, discuþie care ar fi ajuns la dosarul anchetei. Client: „Auzi, dar eu vreau tot tacâmul! Adicã ºi normal, oral ºi vreau cu douã, sã vã jucaþi”. „Creaþa”: „Da, se poate, nu e problemã! Normal ºi oral, cu douã…” Client: „Tot tacâ-
mul, adicã ºi anal…” „Creaþa”: „Anal nu, nu-mi place!” Client: „A… pãi altfel nu vreau, plãtesc dublu, nu-i problemã” „Creaþa”: „Hai sã vedem, dacã vrei facem, încercãm”.
C
lienþi fideli
Defileul Jiului. Aceºtia îºi comandau „fetiþele” la localuri din Petroºani situate în zona Defileului, iar tariful pentru ei nu era mai mare decât cel practicat pentru localnici. Fetele nu acceptau orice fel de client, ci doar pe ce care-ºi permiteau sã le rãsfeþe înainte de partida de amor. Prostituatele aveau clienþi care petreceau cu ele regulat, le plimbau sub clar de lunã ºi le fãceau cadouri. Într-o searã, una dintre prostituate, dupã douã ore de amor oferite unui client, a primit 600 de
Printre cei care frecventau reþeaua de prostituþie de lux din Valea Jiului, spun surele noastre, s-ar fi aflat ºi muncitorii spanioli ai unei firme care lucreazã la reabilitarea drumului din
Clarificãrile cerute de SNIMVJ întârzie atribuirea licitaþiilor de închidere ºi demolare a minelor neviabile
D
oar spre sfârºitul acestei luni vom afla cine demoleazã minele neviabile din Valea Jiului. Contractele licitate în urmã cu aproximativ o lunã de zile nu au fost adjudecate. Societatea Naþionalã de Închideri de Mine Valea Jiului, care a organizat licitaþiile, nu a adjudecat, încã, niciunul dintre cele trei contracte ºi a avut
nevoie de o mulþime de clarificãri de la societãþile care s-au înscris în cursã. Directorul general al SNIMVJ, Aurel Anghel, spune cã este normal sã se întâmple aºa, în condiþiile în care vorbim despre lucrãri ce se vor întinde pe mai mulþi ani. “Deocamdatã suntem în perioada de evaluare.Am cerut clarificãri ambelor firme participante la licitaþie ºi prognozãm cã pe finalul lunii vom putea atribui contractele”, a
declarat Aurel Anghel. Pentru Mina Petrila, licitaþia s-a þinut în data de 4 noiembrie, iar pentru Paroºeni ºi Uricani selecþia de oferte a fost organizatã o sãptãmânã mai târziu. Însã pentru niciuna dintre ele nu a fost desemnat deocamdatã câºtigãtorul, fiind necesare clarificãri mai ales pe proiectele tehnice. Vorbim despre licitaþii de zeci de milioane de lei pentru lucrãri ce se vor întinde pe cel puþin doi
lei. Sumele obþinute de cele cinci tinere din gruparea de prostituþie, douã dintre ele minore, erau foarte mari, însã ele rãmâneau doar cu o parte a banilor. Restul ajungeau în buzunarele proxeneþilor, inclusiv la Daniel Ovidiu Pleºcan, cel care ar fi condus reþeaua. Procurorii DIICOT au decis miercuri seara, sã-l reþinã pe fiul consilierei judeþene, pe iubita acestuia ºi un complice, iar alte 12 persoane au fost audiate în acest dosar. Maximilian GÂNJU
ani. Astfel, pentru Mina Petrila, valoarea maximã estimatã este de 20.538.550 lei, bani alocaþi pentru ”execuþia de lucrãri de închidere a minelor (reabilitare ºi recultivare suprafeþe) conform proiectului tehnic de închidere ºi ecologizare aferent sucursalei miniere Petrila”. Durata acestui contract este de 26 de luni, iar lucrãrile vor fi efectuate etapizat. Pentru Paroºeni ºi Uricani, unde se vor
implementa programe similare, valoarea totalã a contractului este estimatã la aproximativ 30 de milioane de lei. Pentru toate cele trei unitãþi miniere aflate pe program de închidere asistenþa tehnicã ºi dirigenþia de ºantier la execuþia lucrãrilor este asiguratã de SC CONVERSMIN SA, societate aflatã tot în subordinea ministerului Economiei. Înfiinþatã în noiembrie 2012, SNIMVJ înglobeazã cele trei
unitãþi miniere considerate neviabile, Petrila, Paroºeni ºi Uricani aflate pe program de închidere pânã în 2018. Pentru ele, cu acordul Comisiei Europene, Guvernul plãteºte anual un ajutor financiar care sã acopere atât diferenþa dintre venituri ºi cheltuieli, cât ºi aºa – numitele cheltuieli excepþionale, respectiv cele cu reconversia profesionalã, disponibilizãrile de personal, închiderile subterane, legãtura dintre subteran ºi suprafaþã ºi ecologizarea perimetrelor. Car men COSMAN-PREDA
4 Actualitate
De Sfânta Varvara minerii au aprins o lumânare la intrarea în subteran
P
entru prima datã în istoria postdecembristã, minerii au lucrat de Sfânta Varvara. A fost prima zi în care nu au avut liber doar cei de la Complexul Energetic Hunedoara. Minerii fiind oameni credincioºi, care þin la tradiþie, în sãlile de apel, înainte de intrarea în ºut, au aprins lumânãri. Minerii din Valea Jiului sunt divizaþi în douã, dupã cum minele la care lucreazã sunt viabile sau neviabile, dar în ziua în care au sãrbãtorit-o pe Sfânta Muceniþã Varvara au fost ºi mai divizaþi. Adicã, cei care lucreazã la CEH au
stat acasã, iar cei care sunt la Petrila, Paroºeni sau Uricani, au intrat în ºut. Nu înainte de a aprinde lumânãri în semn de aducere aminte pentru ortacii rãpuºi în subteran.
„Din câte cunosc eu, dupã Revoluþie încoace, este primul an când lucrãm de Sfânta Varvara, partea viabilã. Asta s-a întâmplat ca sã fim împãrþiþi în douã, viabili ºi
neviabili, cel puþin în scris, cã în fapt, suntem neviabili ºi unii ºi ceilalþi”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din Valea Jiului. Asta s-a întâmplat, spune liderul de sindicat, pentru cã minerii ºi energeticienii de la CEH au un contract de muncã separat de cel al celor de la minele ce se închid, dar în balanþã, nici minerii de la viabile, nici cei de neviabile, nu lucreazã mai multe zile pe an. „Acest liber de care se bucurau minerii din Valea Jiului a fost, însã, recuperat de Paºti. Avem atunci o zi în plus liberã, faþã de ceilalþi colegi ai noºtri. În ansamblu, salariaþii de la minele viabile nu au pierdut ca ºi numãr de
zile libere, doar a fost fãcutã o redistribuire a lor, tocmai pentru a aplica un contract colectiv de muncã unic”, a mai precizat Nica. Pentru prima datã în istorie, din acest an, ºi minerii ºi energeticienii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au avut un contract colectiv de muncã unic ºi comun, dar asta se repercuteazã acum în zilele de muncã. Practic, minerii de la Societatea de Închideri de Mine au stat acasã, sau s-au dus la bisericã, în timp ce ortacii de la CEH, care nu puteau sã îi lase doar pe energeticieni la lucru, au aprins lumânãri la intrarea în ºut. Diana MITRACHE
Dinþii, cãutaþi la gunoi
Viaþa angajatului de la salubritate
U
neori huliþi, alteori apreciaþi. Cu toþii îi vedem zilnic, la punctele de colectare a gunoiului, dar puþini ºtim cum este aceastã meserie. E vorba de angajaþii serviciului de salubrizare care presteazã o meserie ca oricare alta, însã slujba lor este aceea de a menþine oraºul curat, în timp ce alþii aruncã mizeriile la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014
voia întâmplãrii. Cum este viaþa celor pe care mulþi îi denumesc “gunoieri” ne spun chiar aceºti angajaþi. “De cinci ani lucrez la salubrizare, a fost ºi rãu, dar ºi bine. Între. Dacã nu ar fi timpul ar fi bine. Gãsim de toate la gunoi ºi mâncare ºi orice. Se aruncã foarte multã mâncare”, ne spune Mircea Pruteanu, angajat al Serviciului de Salubrizare din Petroºani. Deºi sunt persoane
care de multe ori iau în derâdere aceastã meseria, angajaþii serviciului de salubrizare nu considerã umilitoare aceastã meserie. “Eu m-am obiºnuit. Lucrez în domeniu de 5 ani ºi sunt obiºnuit. Lucrãm de luni pînã vineri, pe comandã sîmbãtã, duminicã, împreunã cu bãieþii. Mie nu mi se pare o muncã grea, m-am obiºnuit ºi îmi place. M-a determinat meseria de conducãtor auto, e un loc de muncã stabil, de viitor. Nu e o ruºine. În ziua de azi nu e o ruºine sã munceºti, în ziua de azi e o ruºine sã furi, sã cerºeºti. Nu mi-e ruºine. Suntem tot oameni, suntem oamenii care ar trebui apreciaþi în oraº pentru
cã noi facem curãþenie, noi avem aceastã responsabilitate care nu este destul de uºoarã”, a declarat Mioricã Aurel Bâtcan, ºofer.
M
izerie multã
Angajaþii serviciului de salubrizare spun cã deºi oraºul este unul curat, locuitorii urbei ar trebui sã fie mai responsabili atunci când aruncã gunoiul. Petroºãnenii aruncã orice la gunoi, în special multã mâncare. “Orice fel de obiecte gãsim, pet-uri, reciclabile, gunoaie menajere, orice gãsim. Nu am prea gãsit obiecte deosebite, ieºite din comun. Mâncare se aruncã destul de multã, nu putem sã estimãm.
Având în vedere cã nu gãsim locuri de muncã în alt domeniu, trebuie sã facem ºi aceste servicii. Cetãþenii oraºului trebuie sã fie mai responsabili, sã nu arunce gunoiul pe jos, sã îl colecteze selectiv þinând cont cã firma noastrã de salubritate a fãcut pubele pentru colectare selectivã. Ar trebui sã fie oamenii mai responsabili, sã colaboreze cu noi”, ne spuen Nicolae Droþingheru, un alt angajat al serviciului de salubrizare. “E destul de multã mizerie, dar fac un apel la cetãþenii acestui oraº sã fie mai responsabili când depoziteazã gunoiul la punctul gospodãresc, ºefii noºtri au venit cu o iniþiativã ºi cu o idee destul de bunã despre aceste recipiente de plastic, clopote, pentru selectarea hârtiilor, pet-urilor, sticlelor, deoarece dacã le lãsãm în containere vin
oamenii strãzii ºi le iau. Cu aceste clopote nu mai le pot ridica aºa de uºor”, ne mai spune Aurel Mioricã Bâtcan.
D
inþii cãutaþi la gunoi
Nu de puþine ori, aceºti angajaþi ai societãþii care întreþine curãþenia oraºului au gãsit ºi diferite obiecte mai ieºite din comun la gunoi. Au fost persoane care ºi-au aruncat contractele de casã sau dinþii, iar apoi le-au cãutat printre celelalte deºeuri menajere. “Au mai aruncat din greºealã la gunoi ºi apoi au venit sã le caute, au aruncat telefoane, contracte de casã, dantura. Sunt ºi oameni care ne hulesc, dar noi curãþãm oraºul”, a mai spus Mircea Pruteanu. Aceºtia sunt doar câþiva dintre cei care curãþã în fiecare zi mizeria lãsatã de alþii. Monika BACIU
20
de ani au trecut de când a fost construitã de cãtre mineri biserica Sfânta Varvara din cartierul Aeroport al municipiului Petroºani. Minerii au construit acest lãcaº de cult alãturi de fostul lor lider Miron Cozma. La Biserica Sfânta Varvara a avut loc o slujbã religioasã impresionantã la care au participat înalte feþe bisericeºti. P.S. Gurie ºi P.S. Andrei Fãgãrãºanul au oficiat slujba religioasã alãturi de toþi preoþii ortodocºi din Petroºani. Sfânta Mare Muceniþã Varvara este consideratã ocrotitoarea minerilor, astfel cã sute de credincioºi din Valea Jiului au luat parte la slujbã. “La noi la Biserica Sfânta Varvara ne bate inima de emoþii când se apropie aceastã sãrbãtoare ºi o preþuim foarte mult pentru cã e ocrotitoarea minerilor din Valea Jiului ºi ne rugãm la ea sã fie scoºi la luminã ºi cei care lucreazã în subteran, sã fie sãnãtoºi, sã ajungã la familii, acasã, cã atunci când pleacã un miner la muncã despãrþirea e foarte grea de familie cã nu ºtie dacã mai iasã ºi e un moment când minerii, familiilor lor vin la bisericã ºi aºteaptã sãrbãtoarea aceasta pentru rugãciunea aceasta foarte importantã, fiind ocrotiroarea Vãii Jiului”, ne spune o
Înalte feþe bisericeºti la slujba de Sfânta Varvara
credincioasã. Preoþii s-au rugat pentru sufletele minerilor, pentru familiile acestora, dar ºi pentru toþi locuitorii Vãii Jiului. “Ne bucurãm de aceastã sãrbãtoare în zona aceasta binecuvântatã de Dumnezeu, în Petroºani ºi în toatã Valea Jiului. Este o sãrbãtoare la care sunt invitaþi toþi locuitorii din aceastã Vale ºi în mod special cei care lucreaztã în minã, cei care intrã în adâncul pãmântului sã scoatã
de acolo aurul negru atât de necesar pentru economia noastrã. Dumnezeu sã binecu-
vânteze þinuturile acestea, harul Domnului nostru Isus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatãl ºi
împãrtãºirea Sfântului Duh sã fie cu toþi,
Amin”, a declarat PS Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoarei. “Cu ajutorul bunului Dumnezeu ºi cu binecuvântarea ÎPS Pãrintele Laurenþiu, mitropolitul Ardealului, la invitaþia PS Gurie, astãzi prãznuim 20 de ani de la aºezarea pietrei de temelie la acest locaº închinat Sfintei Mare Muceniþe Varvara. Ne bucurãm cã aceºti minunaþi credincioºi ai bisericii noastre strãmoºeºti o
prãznuiesc în chip deosebit. Ea este ºi ocrotitoarea minerilor, a celor care de multe ori nu vãd cerul decât la lumina reflectoarelor, în adâncul pîmântului. Îl rugãm pe Bunul Dumnezeu ºi pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara sã mijloceascã pentru noi ºi pentru a noastrã mântuire ºi sã dea Dumnezeu odihnã veºnicã tuturor celor care s-au aºezat în adâncul pãmântului pentru neam ºi pentru
þarã”, a declarat P.S. Andrei Fãgãrãºanu, episcopul vicar al Sibiului. La slujba religioasã a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi care s-a rugat pentru familie, dar ºi pentru locuitorii urbei. De anul acesta, municipiul Petroºani se aflã sub ocrotirea Sfintei Varvara. “Noi avem un rol mai mult administrativ, astãzi este Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor ºi a municipiului Petroºani. Este un lucru extraordinar faptul cã au fost prezenþi astãzi episcopul Gurie ºi episcopul Andrei, un lucru extraordinar cã se împlinesc 20 de ani de când la aceastã bisericã s-a pus piatra de temelie ºi foarte multã lume a ajutat ca aceastã bisericã sã arate aºa cum este”, a declarat
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã slujba religioasã a avut loc sfinþirea noilor clopote din curtea bisericii. Apoi, enoriaºii au luat parte la tradiþionala agapã frãþeascã care a avut loc în curtea lãcaºului de cult. Monika BACIU
4 Actualitate
De Sfânta Varvara minerii au aprins o lumânare la intrarea în subteran
P
entru prima datã în istoria postdecembristã, minerii au lucrat de Sfânta Varvara. A fost prima zi în care nu au avut liber doar cei de la Complexul Energetic Hunedoara. Minerii fiind oameni credincioºi, care þin la tradiþie, în sãlile de apel, înainte de intrarea în ºut, au aprins lumânãri. Minerii din Valea Jiului sunt divizaþi în douã, dupã cum minele la care lucreazã sunt viabile sau neviabile, dar în ziua în care au sãrbãtorit-o pe Sfânta Muceniþã Varvara au fost ºi mai divizaþi. Adicã, cei care lucreazã la CEH au
stat acasã, iar cei care sunt la Petrila, Paroºeni sau Uricani, au intrat în ºut. Nu înainte de a aprinde lumânãri în semn de aducere aminte pentru ortacii rãpuºi în subteran.
„Din câte cunosc eu, dupã Revoluþie încoace, este primul an când lucrãm de Sfânta Varvara, partea viabilã. Asta s-a întâmplat ca sã fim împãrþiþi în douã, viabili ºi
neviabili, cel puþin în scris, cã în fapt, suntem neviabili ºi unii ºi ceilalþi”, a spus Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele din Valea Jiului. Asta s-a întâmplat, spune liderul de sindicat, pentru cã minerii ºi energeticienii de la CEH au un contract de muncã separat de cel al celor de la minele ce se închid, dar în balanþã, nici minerii de la viabile, nici cei de neviabile, nu lucreazã mai multe zile pe an. „Acest liber de care se bucurau minerii din Valea Jiului a fost, însã, recuperat de Paºti. Avem atunci o zi în plus liberã, faþã de ceilalþi colegi ai noºtri. În ansamblu, salariaþii de la minele viabile nu au pierdut ca ºi numãr de
zile libere, doar a fost fãcutã o redistribuire a lor, tocmai pentru a aplica un contract colectiv de muncã unic”, a mai precizat Nica. Pentru prima datã în istorie, din acest an, ºi minerii ºi energeticienii din cadrul Complexului Energetic Hunedoara au avut un contract colectiv de muncã unic ºi comun, dar asta se repercuteazã acum în zilele de muncã. Practic, minerii de la Societatea de Închideri de Mine au stat acasã, sau s-au dus la bisericã, în timp ce ortacii de la CEH, care nu puteau sã îi lase doar pe energeticieni la lucru, au aprins lumânãri la intrarea în ºut. Diana MITRACHE
Dinþii, cãutaþi la gunoi
Viaþa angajatului de la salubritate
U
neori huliþi, alteori apreciaþi. Cu toþii îi vedem zilnic, la punctele de colectare a gunoiului, dar puþini ºtim cum este aceastã meserie. E vorba de angajaþii serviciului de salubrizare care presteazã o meserie ca oricare alta, însã slujba lor este aceea de a menþine oraºul curat, în timp ce alþii aruncã mizeriile la
Actualitate 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014
voia întâmplãrii. Cum este viaþa celor pe care mulþi îi denumesc “gunoieri” ne spun chiar aceºti angajaþi. “De cinci ani lucrez la salubrizare, a fost ºi rãu, dar ºi bine. Între. Dacã nu ar fi timpul ar fi bine. Gãsim de toate la gunoi ºi mâncare ºi orice. Se aruncã foarte multã mâncare”, ne spune Mircea Pruteanu, angajat al Serviciului de Salubrizare din Petroºani. Deºi sunt persoane
care de multe ori iau în derâdere aceastã meseria, angajaþii serviciului de salubrizare nu considerã umilitoare aceastã meserie. “Eu m-am obiºnuit. Lucrez în domeniu de 5 ani ºi sunt obiºnuit. Lucrãm de luni pînã vineri, pe comandã sîmbãtã, duminicã, împreunã cu bãieþii. Mie nu mi se pare o muncã grea, m-am obiºnuit ºi îmi place. M-a determinat meseria de conducãtor auto, e un loc de muncã stabil, de viitor. Nu e o ruºine. În ziua de azi nu e o ruºine sã munceºti, în ziua de azi e o ruºine sã furi, sã cerºeºti. Nu mi-e ruºine. Suntem tot oameni, suntem oamenii care ar trebui apreciaþi în oraº pentru
cã noi facem curãþenie, noi avem aceastã responsabilitate care nu este destul de uºoarã”, a declarat Mioricã Aurel Bâtcan, ºofer.
M
izerie multã
Angajaþii serviciului de salubrizare spun cã deºi oraºul este unul curat, locuitorii urbei ar trebui sã fie mai responsabili atunci când aruncã gunoiul. Petroºãnenii aruncã orice la gunoi, în special multã mâncare. “Orice fel de obiecte gãsim, pet-uri, reciclabile, gunoaie menajere, orice gãsim. Nu am prea gãsit obiecte deosebite, ieºite din comun. Mâncare se aruncã destul de multã, nu putem sã estimãm.
Având în vedere cã nu gãsim locuri de muncã în alt domeniu, trebuie sã facem ºi aceste servicii. Cetãþenii oraºului trebuie sã fie mai responsabili, sã nu arunce gunoiul pe jos, sã îl colecteze selectiv þinând cont cã firma noastrã de salubritate a fãcut pubele pentru colectare selectivã. Ar trebui sã fie oamenii mai responsabili, sã colaboreze cu noi”, ne spuen Nicolae Droþingheru, un alt angajat al serviciului de salubrizare. “E destul de multã mizerie, dar fac un apel la cetãþenii acestui oraº sã fie mai responsabili când depoziteazã gunoiul la punctul gospodãresc, ºefii noºtri au venit cu o iniþiativã ºi cu o idee destul de bunã despre aceste recipiente de plastic, clopote, pentru selectarea hârtiilor, pet-urilor, sticlelor, deoarece dacã le lãsãm în containere vin
oamenii strãzii ºi le iau. Cu aceste clopote nu mai le pot ridica aºa de uºor”, ne mai spune Aurel Mioricã Bâtcan.
D
inþii cãutaþi la gunoi
Nu de puþine ori, aceºti angajaþi ai societãþii care întreþine curãþenia oraºului au gãsit ºi diferite obiecte mai ieºite din comun la gunoi. Au fost persoane care ºi-au aruncat contractele de casã sau dinþii, iar apoi le-au cãutat printre celelalte deºeuri menajere. “Au mai aruncat din greºealã la gunoi ºi apoi au venit sã le caute, au aruncat telefoane, contracte de casã, dantura. Sunt ºi oameni care ne hulesc, dar noi curãþãm oraºul”, a mai spus Mircea Pruteanu. Aceºtia sunt doar câþiva dintre cei care curãþã în fiecare zi mizeria lãsatã de alþii. Monika BACIU
20
de ani au trecut de când a fost construitã de cãtre mineri biserica Sfânta Varvara din cartierul Aeroport al municipiului Petroºani. Minerii au construit acest lãcaº de cult alãturi de fostul lor lider Miron Cozma. La Biserica Sfânta Varvara a avut loc o slujbã religioasã impresionantã la care au participat înalte feþe bisericeºti. P.S. Gurie ºi P.S. Andrei Fãgãrãºanul au oficiat slujba religioasã alãturi de toþi preoþii ortodocºi din Petroºani. Sfânta Mare Muceniþã Varvara este consideratã ocrotitoarea minerilor, astfel cã sute de credincioºi din Valea Jiului au luat parte la slujbã. “La noi la Biserica Sfânta Varvara ne bate inima de emoþii când se apropie aceastã sãrbãtoare ºi o preþuim foarte mult pentru cã e ocrotitoarea minerilor din Valea Jiului ºi ne rugãm la ea sã fie scoºi la luminã ºi cei care lucreazã în subteran, sã fie sãnãtoºi, sã ajungã la familii, acasã, cã atunci când pleacã un miner la muncã despãrþirea e foarte grea de familie cã nu ºtie dacã mai iasã ºi e un moment când minerii, familiilor lor vin la bisericã ºi aºteaptã sãrbãtoarea aceasta pentru rugãciunea aceasta foarte importantã, fiind ocrotiroarea Vãii Jiului”, ne spune o
Înalte feþe bisericeºti la slujba de Sfânta Varvara
credincioasã. Preoþii s-au rugat pentru sufletele minerilor, pentru familiile acestora, dar ºi pentru toþi locuitorii Vãii Jiului. “Ne bucurãm de aceastã sãrbãtoare în zona aceasta binecuvântatã de Dumnezeu, în Petroºani ºi în toatã Valea Jiului. Este o sãrbãtoare la care sunt invitaþi toþi locuitorii din aceastã Vale ºi în mod special cei care lucreaztã în minã, cei care intrã în adâncul pãmântului sã scoatã
de acolo aurul negru atât de necesar pentru economia noastrã. Dumnezeu sã binecu-
vânteze þinuturile acestea, harul Domnului nostru Isus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatãl ºi
împãrtãºirea Sfântului Duh sã fie cu toþi,
Amin”, a declarat PS Gurie, episcopul Devei ºi Hunedoarei. “Cu ajutorul bunului Dumnezeu ºi cu binecuvântarea ÎPS Pãrintele Laurenþiu, mitropolitul Ardealului, la invitaþia PS Gurie, astãzi prãznuim 20 de ani de la aºezarea pietrei de temelie la acest locaº închinat Sfintei Mare Muceniþe Varvara. Ne bucurãm cã aceºti minunaþi credincioºi ai bisericii noastre strãmoºeºti o
prãznuiesc în chip deosebit. Ea este ºi ocrotitoarea minerilor, a celor care de multe ori nu vãd cerul decât la lumina reflectoarelor, în adâncul pîmântului. Îl rugãm pe Bunul Dumnezeu ºi pe Sfânta Mare Muceniþã Varvara sã mijloceascã pentru noi ºi pentru a noastrã mântuire ºi sã dea Dumnezeu odihnã veºnicã tuturor celor care s-au aºezat în adâncul pãmântului pentru neam ºi pentru
þarã”, a declarat P.S. Andrei Fãgãrãºanu, episcopul vicar al Sibiului. La slujba religioasã a fost prezent ºi primarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi care s-a rugat pentru familie, dar ºi pentru locuitorii urbei. De anul acesta, municipiul Petroºani se aflã sub ocrotirea Sfintei Varvara. “Noi avem un rol mai mult administrativ, astãzi este Sfânta Varvara, ocrotitoarea minerilor ºi a municipiului Petroºani. Este un lucru extraordinar faptul cã au fost prezenþi astãzi episcopul Gurie ºi episcopul Andrei, un lucru extraordinar cã se împlinesc 20 de ani de când la aceastã bisericã s-a pus piatra de temelie ºi foarte multã lume a ajutat ca aceastã bisericã sã arate aºa cum este”, a declarat
Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Dupã slujba religioasã a avut loc sfinþirea noilor clopote din curtea bisericii. Apoi, enoriaºii au luat parte la tradiþionala agapã frãþeascã care a avut loc în curtea lãcaºului de cult. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014
Le-au adus bucurie bãtrânilor
U
n grup de copii de la ªcoala nr 7 din Cartierul Aeroport de la Petroºani le-au adus o razã de bucurie bunicilor de la azilul de bãtrâni din Lonea. Cei mici au þinut sã facã acest gest ºi nu sunt la prima încercare de acest fel, dar le-au oferit bãtrânilor de acolo un zâmbet, ceva dulce ºi i-au colindat. De ce?
Pentru cã a fost Ziua Internaþionalã a celor cu Dizabilitãþi, iar aceºti bãtrâni sunt singuri ºi au nevoie de un sfat de la cei ce le-ar fi putut fi nepoþi. „Ne-am gândit sã le oferim noi o razã de soare acelor oameni, oameni care nu au familiile aproape. Am fost noi nepoþii pe care nu îi au, ori pe care îi au prea departe. Au zâmbit ºi ne-au ascultat cântecele ºi a fost, mãcar pentru puþin timp, o
ANUNÞ 1. Informaþii generale privind concedentul, în special denumirea, codul fiscal, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail ale persoanei de contact: Municipiul Lupeni, strada Revoluþiei, numãrul 2, Lupeni, judeþul Hunedoara, telefon 0254560725, fax 0254560515, email Primaria.Mun.Lupeni@gmail.com. 2. Informaþii generale privind obiectul concesiunii, în special descrierea ºi identificarea bunului care urmeazã sã fie concesionat: Se va concesiona imobilul Clãdire Industrialã PT 18 în suprafaþã de 165,52 mp, situat în Municipiul Lupeni, B-dul Pãcii, aflat în domeniul public al Municipiului Lupeni, înscris în C.F. vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. cadastral C1, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 în vederea desfãºurãrii de activitãþi de producþie precum ºi a terenului aferent acestuia în suprafaþã de 183 mp, înscris în C.F. vechi nr. 3049 Bãrbãteni, nr. topo 1158/ 1/ 37/ 32/ n/ 6/ 12/ d/ 4 3. Informaþii privind documentaþia de atribuire: Concedentul va asigura obþinerea documentaþiei de atribuire de cãtre persoanele interesate în cel mult 4 zile lucrãtoare de la data solicitãrii. 3.1. Modalitatea sau modalitãþile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentaþiei de atribuire: Se va pune la dispoziþia persoanelor interesate care înainteazã o solicitare în acest sens a unui exemplar din documentaþie pe suport hârtie. 3.2. Denumirea ºi adresa serviciului/compartimentului din cadrul concedentului, de la care se poate obþine un exemplar din documentaþia de atribuire: Serviciul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu al Primãriei municipiului Lupeni, cu sediul în Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, jud. Hunedoara, tel/ fax 0254/ 560725 int. 213 3.3. Costul ºi condiþiile de platã pentru obþinerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 54/2006: Costul documentaþiei este de 75 lei, plãtibil prin ordin de platã în contul RO20TREZ3685004XXX002493 deschis la Trezoreria Petroºani sau direct la
armonie între noi ºi ei”,, a spus Gabriela Stan, una dintre profesoarele care a ajuns acolo cu copiii, împreunã cu Mariana Forgaci. Bãtrânii de la Centrul Social de la Lonea sunt mereu ajutaþi de oameni de bine, dar miercuri a fost o zi specialã, o zi în care le-au fost alãturi ºi cei de la Organizaþia Salvaþi Copiii. ªi ei au dat din puþinul lor, mai ales cã ºtiu foarte
casieria Primãriei municipiului Lupeni. 3.4. Data limitã pentru solicitarea clarificãrilor: 26.01.2015, ora 900 4. Informaþii privind ofertele: Ofertele trebuie redactate în limba românã, în condiþiile documentaþiei de atribuire. Au caracter obligatoriu pe toatã perioada de valabilitate, respectiv 90 de zile. Riscurile privind transmiterea ofertei cad în sarcina ofertanþilor. Ofertele depuse la altã adresã sau dupã expirarea datei limitã pentru depunere se returneazã nedeschise. 4.1. Data limitã de depunere a ofertelor: 29.01.2015, ora 900 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Primãria municipiului Lupeni, str. Revoluþiei, nr.2, judeþul Hunedoara, Serviciul Achiziþii, Investiþii, Lucrãri, Patrimoniu 4.3. Numãrul de exemplare în care trebuie depusã fiecare ofertã: 2 exemplare (un original ºi o copie) 5. Data ºi locul la care se va desfãºura ºedinþa publicã de deschidere a ofertelor: 29.01.2015, ora 1000, la sediul Primãriei municipiului Lupeni, str. Revoluþiei, nr. 2, în sala de ºedinþe 6. Denumirea, adresa, numãrul de telefon, telefax ºi/sau adresa de e-mail ale instanþei competente în soluþionarea litigiilor apãrute ºi termenele pentru sesizarea instanþei: Soluþionarea litigiilor apãrute în legãturã cu atribuirea, încheierea, executarea, modificarea ºi încetarea contractului de concesiune, precum ºi a celor privind acordarea de despãgubiri se realizeazã potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificãrile ulterioare. Acþiunea în justiþie se introduce la secþia de contencios administrativ a Tribunalului Hunedoara, cu sediul în Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.35, telefon 0254/211574, fax 0254/216333, e-mail tribunalul.hunedoara@just.ro Împotriva hotãrârii tribunalului se poate declara recurs la secþia de contencios administrativ a Curþii de Apel Alba Iulia, conform prevederilor legale. 7. Data transmiterii anunþului de licitaþie cãtre instituþiile abilitate, în vederea publicãrii: 02.12.2014 . 8. Publicat în Monitorul Oficial al României nr. 223 din data de 03.12.2014. Primar Cornel Resmeriþã
bine cum e sã trãieºti cu lipsuri. Gestul celor mici a fost raza de bucurie, pe care
Petrecere pentru pensionarii din Petroºani
C
u doar 25 de lei de persoanã, circa 100 de pensionari din Petroºani, vor avea parte de o petrecere cu fast la un local din centrul localitãþii. Revelionul organizat de municipalitatea Petroºani pentru pensionari va aduna la mesele unui local situat în vecinãtatea primãriei, peste 90 de vârstnici. Fiecare petrecãreþ va trebui sã achite o contribuþie de 25 de lei pentru a participa la chef, restul sumei urmând a fi pusã din bugetul local. „De la noi vor fi 90 de pensionari care vor
poate bãtrânii, fãrã sã ºtie, o aºteptau, acum în prag de sãrbãtori. Diana MITRACHE participa în 28 decembrie la Revelionul Pensionarilor, organizat de primãrie. Bem ºi noi un ºpriþ, mai scãpãm de griji ºi de nevoi, de aceea e bine cã nu s-a renunþat la organizarea acestei petreceri”, spune secretarul Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului, Paul David. La petrecerea organizatã cu câteva zile înainte de noul an sunt aºteptate din municipiul Petroºani 1.200 de persoane. „Primãria ºi Consiliul local au alocat pentru petrecerea destinatã pensionarilor suma de 67 de mii de lei”, a precizat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al municipalitãþii. Pentru cã nu pot petrece deodatã toþi cei 1200 de vârstnici, aceºtia au fost împãrþiþi în serii, iar în zilele premergãtoare Revelionului, fiecare serie va avea parte de petrecere. Maximilian GÂNJU
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014
5 milioane de lei, de la trei firme
ApaServ centralizeazã topul datornicilor
P
este 5 milioane de lei are de recuperat ApaServ Valea Jiului de la societãþile comerciale. Suma de recuperat de la agenþii economici, la data de 30 septembrie, este de 5.199.178,50 de lei. Locurile fruntaºe sunt ocupate de societãþile de termoficare din Valea Jiului.
A
proape 5 milioane de la douã societãþi de termoficare Douã societãþi de termoficare din Valea Jiului au de achitat cãtre furnizorul de apã potabilã aproape cinci milioane de lei. În acest caz este vorba de societatea de termofi-
care din Lupeni, Universal Edil Lupeni ºi de Edil Therma din Vulcan. Ambele firme sunt în insolvenþã. Edil Therma din Vulcan are o datorie de 4.417.332,92 de lei, în timp ce Universal Edil Lupeni are de achitat cãtre ApaServ suma de 546.814,95 de lei. Topul trei al societãþilor comerciale aflate în fruntea datornicilor este completat de Clubul Jiul
Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat 85 de mii de lei pentru sãrbãtorile de iarnã
85
de mii de lei pentru acþiunile din luna decembrie. Insituþiile publice au alocat din bugete bani pentru organizarea unor evenimente prilejuite cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã. Instituþia judeþeanã a alocat 85 de mii de lei pentru organizarea acþiunilor din luna sãrãtorilor. “Compartimentele de resort din
Petroºani. Societatea sportivã are de achitat cãtre ApaServ Valea Jiului suma de 34.920,34 de lei.
ApaServ Valea Jiului are de recuperat de la instituþiile publice din Valea Jiului suma de 125.200,65 de lei.
I
B
nstituþiile publice ºi datoriile
Nici instituþiile publice nu au scãpat de lista neagrã a rãu-platnicilor. Sunt instituþii care figureazã în topul restanþilor. Sumele de recuperat de la acestea nu sunt la fel de mari precum cele în cazul societãþilor comerciale.
cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara, prin raportul de specialitate comun, au analizat ºi propun organizarea în bune condiþii a unor acþiuni prilejuite de Sãrbãtorile de Iarnã din anul 2013, acþiuni ce urmãresc sã dea o semnificaþie deosebitã acestei frumoase perioade din an, cu condiþia efectuãrii unor cheltuieli echilibrate ºi judicioase”, se aratã în documentele CJH. Organizarea acestor acþiuni presupune unele costuri, care se doresc a fi echilibrate ºi judicios efectuate, în acest sens fiind necesarã alocarea de la bugetul Judeþului Hunedoara, Capitolul 51.02. - ”Autoritãþi publice ºi acþiuni externe”, Titlul 20 – ”Bunuri ºi servicii” a sumei de 85 mii lei, sumã ce va fi utilizatã pentru pregãtirea acþiunilor ce se vor derula în luna decembrie 2014. Acþiounile de sfârºit de an sunt un un prilej de a promova tradiþiile populare specifice zonei noastre, manifestarea obiceiurilor de iarnã constituind o practicã des întâlnitã la nivelul instituþiilor publice, cu aceste ocazii. Decontarea sumei alocate se va face pe baza documentelor justificative prezentate de cãtre compartimentele de specialitate care organizeazã acþiunile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Monika BACIU
la data înºtiinþãrii utilizatorului, Biroul Recuperare Creanþe emite ordinul de debranºare pentru utilizatorii care nu au achitat debitul restant fata de S.C Apa Serv Valea Jiului”, declarã reprezentanþii societãþii de apã. În baza ordinelor de debranºare reprezentanþii Biroului Recuperare Creanþe se deplaseaza în teren ºi prin contactul direct cu utilizatorul gãsesc soluþii de eºalonare a
irou de recuperare a creanþelor La sfârºitului anului trecut, la ApaServ Valea Jiului, a fost înfiinþat un birou de recupere a creanþelor. Reprezentanþii acestui birou încearcã sã rezolve problema restanþelor pe cale amiabilã. “Biroul Recuperare Creanþe din cadrul S.C APA SEV VALEA JIULUI S.A îºi desfãºoarã activitatea în scopul recuperãrii creanþelor utilizatorilor casnici, gospodãrii individuale ºi societãþi comerciale prin acþiuni specifice din cadrul Biroului. În baza somaþiilor trimise de Serviciul Comercial cu termen de stingere a debitului de 5 zile de
datoriilor prin convenþii verbale ºi angajamente de platã care sunt monitorizate lunar prin convorbiri telefonice direct cu clientul ºi verificate în baza de date dacã o ratã a fost respectatã sau nu. “În situaþia în care utilizatorul nu îsi respecta angajamentele de platã ºi
convenþiile verbale de platã se procedeazã la debranºarea de la reþeaua de alimentare cu apã fãrã altã somaþie. Au fost situatii în care s-au gasit soluþii de eºalonare a datoriilor împreunã cu sprijinul Serviciului Comercial cu care avem o colaborare foarte am venit în sprijinul utilizatorilor ºi în situaþiile în care aceºtia nu au venituri sau ajutoare sociale am amânat debranºarea dupã ce am ajuns în prealabil la un consens cu clienþii noºtri cu termene clare de platã. Am avut utilizatori la care am fost în nenumãrate rânduri la dumnealor ºi prin discuþii ºi convingeri au achitat integral datoria faþã de SC ApaServ Valea Jiului, dar ºi situaþii în care am fost nevoiþi sã debranºãm scãri de bloc ºi gospodãrii individuale cu utilaj de sãpare la limita de proprietate”, mai spun oficialii societãþii. Obiectivul biroului de recuperare creanþe este de a încasa debitele restante de la toti utilizatorii ºi de a nu de a recurge la debransare care este o soluþie finalã ºi neplãcuta de partea ambelor pãrþi. Monika BACIU
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 5 Decembrie 2014
Arhaic, concert în Peºtera Bolii
aiducii foclorului H românesc vor
concerta în Peºtera Bolii. O trupã profesionistã de folk, Arhaic, va concerta în caverne în ziua Sfântului Nicolae. Concertul este cu atât mai inedit cu cât trupa va cânta la anumite instrumente deosebite. “Sâmbãtã, în data de 6 decembrie, chiar de Moº Nicolae, la Peºtera Boli vor fi douã evenimente. Cel mai important este concertul trupei Arhaic, o trupã profesionistã de folk,
denumitã ºi Haiducii folcului românesc. Cei patru membri vor cânta la instrumente de suflat, la orgã electronicã, chitara ºi percuþie. Este un aspect deosebit pentru cã în repertoriul lor sunt folosite instrumente mai rare, cum ar fi cavalul, fluierul irlandez, toaca. Acest con-
cert cade foarte bine în aceastã lunã la peºtera pentru cã este o lunã cu nenumãrate sãrbãtori arhaice ºi religioase pentru poporul român. Al doilea eveniment ar fi inaugurarea unei noi scene de spectacol care este amplasatã la intrarea în peºterã ºi care asigura o vizibilitate foarte bunã pentru spectatori”, a declarat Ovidiu Rizopol, reprezentant Asociaþia Petro Aqua. În Peºtera Bolii au mai avut loc de-a lungul timpului astfel de concerte, însã pânã acum aici nu a cântat nicio trupã de profesioniºti.
“Ei ne-au contactat, au vãzut pe internet imagini ºi filmãri din peºterã ºi au fost încântaþi de ideea unui asemenea spectacol. Este primul concert de muzicã folk în peºterã desfãºurat în formaþie profesionistã. Este o premierã dupã spectacolul Acapela ºi o piesã de teatru, acum o sãptãmânã a avut loc concertul de muzicã clasicã a Liceului Sigismund Toduþã din Deva ºi în data de 6 decembrie o nouã premierã”, a mai spus sursa citatã. Oricine doreºte poate sã ia parte la acest eveniment. Intrarea la peºterã în ziua concertului va fi gratuitã. Monika BACIU
Petroºaniul luminat cu mii de beculeþe
P
rimarul municipiului Petroºani Tiberiu Iacob Ridzi va aprinde astãzi, la ora 17,30, din Parcul Central din Petroºani luminile ornamentale de sãrbãtori. Municipiul Petroºani va fi luminat de mii de beculeþe ºi figurine, ghirlande ºi fel de fel de ornamente festive.
Potrivit autoritãþilor locale, iluminatul ornamental a fost extins anul acesta în toate zonele municipiului Petroºani, unde s-au montat sute de figurine 2D ºi 3D, baghete ºi ghirlande. Pentru acest an administraþia localã a alocat aproape 300.000 de lei pentru închirierea iluminatului ornamental de sãrbãtori. De asemenea, începând cu ora 18,00, în sala de marmurã a Primãriei va avea loc festivitatea de deschidere a Festivalului de pian Klavier Art.
Trenurile zãpezii opresc în Petroºani
N
oul Mers al Trenurilor de cãlãtori - care prevede mai multe trenuri Regio, curse spre ºi dinspre cele mai cãutate staþiuni montane de schi, precum ºi durate reduse, de aproximativ douã ore, pe ruta Bucureºti NordConstanþa - va intra în vigoare la 14 decembrie, potrivit CFR Cãlãtori. Noul Plan de Mers al Trenurilor 20142015 va fi valabil pânã la 12 decembrie 2015, urmând sã fie în circulaþie, zilnic, peste 1.100 de trenuri. Pe de altã parte, pentru asigurarea accesibilitãþii ºi mobilitãþii cãlãtorilor, dar ºi pentru desfãºurarea unui transport competitiv, unele trenuri InterRegio, cu plecãri din Cluj, Craiova, Piteºti ºi alte oraºe, au fost transformate în trenuri Regio, cu opriri
în mai multe staþii de pe traseu. Astfel, faþã de 2014, pasagerii vor putea cãlãtori cu mai multe trenuri Regio, la tarifele aferente acestui rang de tren. În ceea ce priveºte zonele turistice precum Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroºani, pasagerii vor beneficia de un numãr suficient de trenuri în funcþie de sezon ºi de trafic, mai anunþã CFR Cãlãtori. Astfel, în aceastã iarnã, dupã suplimentãrile capacitãþii de transport din perioada Sãrbãtorilor de iarnã, sunt introduse
Trenurile Zãpezii, prin care pasagerii vor ajunge în cele mai cãutate destinaþii turistice montane þarã. Mai mult, în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2015, se va acorda 25% reducere de preþ la bilete. Reducerea se va aplica la trenurile care vor circula de luni pânã joi, pentru cãlãtoriile, pe rutã directã, la clasa a 2-a, cu trenuri InterRegio, care au ca punct de plecare sau destinaþie: una din staþiile feroviare de pe ruta Sinaia - Braºov; gara Vatra Dornei Bãi; gara Petroºani.