Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
Fondat 2011 z Anul IV z Nr. 759
Cronica Vãii Jiului Vineri, 12 Decembrie 2014
www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 8 pagini z 1 LEU
ALEGERILE AU TRECUT, CEH MOARE
Linia dialogului dintre sindicate ºi administraþie sunã ocupat Mort la liceu
U
n bãrbat care lucra în amenajãri interioare la Colegiul Tehnic Mihai Viteazul din Vulcan a murit joi dupã amiazã, în condiþii suspecte. Omul a fost gãsit lângã o schelã de 1,4 m înãlþime, cel mai probabil, dupã ce i s-a fãcut rãu ºi chiar dacã a fost resuscitat mai multe minute, nu ºi-a mai revenit. Inspectorii ITM spun cã omul a fost gãsit cãzut jos ºi nu se ºtie ce i s-a întâmplat. Un alt muncitor l-a gãsit ºi a alertat salvatorii, însã,
nu au mai putut face nimic ca sã îl salveze. „Atât cei de la SMURD, cât ºi cei de la medicinã legalã nu au constatat urme vizibile de violenþã ºi atunci suspicioneazã cã ar fi fãcut infarct. Omul lucra singur în zona în care dãdea cu amorsã pe un perete, iar martorii l-au gãsit cãzut ºi inconºtient”, a spus Ileana Bodea, ºefa ITM Valea Jiului. Inspectorii de muncã spun cã cerceteazã accidentul, dar aºteaptã ºi certificatul medicolegal, care va lãmuri dacã moartea a fost violentã ºi atunci, probabil, vor vorbi despre un accident de muncã, sau dacã omul a fãcut infarct. Diana MITRACHE
ADMINISTRAÞIE CEH
S
chimbãrile manageriale la Complexul Energetic Hunedoara au îndreptat societatea cãtre un dezastru. Minerii se plâng de lipsuri din ce în ce mai mari, ori de nerespectarea prevederile stipulate în contractul colectiv de muncã, fapt care îi determinã sã îºi strige nemulþumirile colectiv. >>> PAGINILE 4-5
Îmi este dor de un decembrie cum era odatã...
...sã scârþâie zãpada sub picioare, sã crape piatra de ger, sã mã bucur de portocalele pentru care mama stãtea la rând ore în ºir. Îmi este dor de bomboanele de pom, aºa cum erau ele, zahãr învelit în staniol, de hãinuþele noi pe care le îmbrãcam doar în Ajun, de jucãriile puþine pe care le gãseam sub pom, de mirosul de cetinã, de cozonacul cu nucã pe care îl mâncam pânã la ultima felie. Simþeam bucuria sãrbãtorii, deºi eram doar un copil. Cum mai trosnea lemnul de fag în sobã... În sãptãmâna Crãciunului, mama nu îºi
SINDICATE
vedea capul, ba cu una, ba cu alta, ba “îngãlbenea podeaua cu galus”, ba cosea la “ciupeag”, ba punea aluatu’ sã creascã, ba lua oala cu rãcituri de pe sobã... Mai mergea ºi
la serviciu.... În Ajunul Crãciunului, mã îmbrãca mama bine ºi plecãm în piþãrãi. Noaptea pândeam dupã Moº Crãciun....Întotdeauna, negreºit venea, nu
l-am vãzut niciodatã, însã mereu a venit... Pãrinþii mei, aveau puþin în buzunar, însã mult, mult mai mult în suflet. Erau vremuri altfel decât acum...Nu fãceam cumpãrãturile în super nici în hiper market, însã bucatele aveau gust, lumea era mai bunã... Animalele nu erau atât de suferinde ca acum, porcii nu zãceau de gripã porcinã, nici înaripatele nu sufereau de aviarã, iar vitele din Slãtinioara aveau limba roz, nu albastrã ca acuma’. Viaþa avea rost, decembrie era luna în care uitam parcã de grijile deloc puþine care,
ºi atunci cã ºi acum, se cuibãreau în fiecare familie de român, însã noi toþi, eram parcã altfel. ªi televizorul parcã avea alt farmec, deºi era albnegru...Cum îl mai aºteptam în noaptea dintre ani pe Nea Mãrin, mai þineþi minte? Nu trimiteam mesaje, nu aveam de pe ce, trimiteam felicitãri, scrise de mânã... Nu petreceam zile în ºir în compania prietenilor virtuali din reþelele de socializare... Nu, ieºeam în ogradã ºi sãream gardul, ba la Ion al lu’ Petricã, ori la Maria lu’ Rusu, ori treceam pârâul la Rafila lu’ Luca... Erau alte vremuri, alþi oameni, altã lume... Ionuþ DRÃGOTESC
2 Actualitate
Hornar cu acreditare de la UE „Þ
i-a ieºit hornaru-n drum ºi o sã ai noroc acum!” Dar ce faci dacã mai e ºi acreditat de Uniunea Europeanã, cu curs de calficare? Un astfel de om, policalificat am întâlnit la Lupeni ºi meseria sa - una veche de sute de ani – încã este la mare cãutare. Cât timp vor fi case, hornuri ºi ºeminee, hornarii nu dispar! Este deviza singurului hornar din Valea Jiului, cu acte în regulã, dar care a ajuns sã fie acreditat în Uniunea Europeanã. Atila are treabã cât e ziua de lungã ºi chiar îºi programeazã clienþii. Echipat cu tot ceea ce trebuie, omul pleacã spre locul de muncã, de fiecare datã altul, ºi ne-a
explicat ºi nouã cum a ajuns el hornar cu acte ºi calificare valabilã în UE. „Cumnatul meu a înfiinþat în România Asociaþia Hornarilor, a Constructorilor de coºuri de fum ºi ºeminee. ªi el mi-a bãgat „microbul” acesta. El este maestru coºar ºi a fãcut cursurile în Italia, Germania ºi în alte þãri. Suntem afiliaþi la Federaþia Europeanã a Coºarilor”, spune Atila Bondar, hornar acreditat. Nu ºtie multã lume de existenþa lui, dar o datã ce curãþã un coº de fum, oamenii aflã de el ºi, din vorbã în vorbã, îl cheamã ºi la casa lor. Asta
pentru cã de la el au învãþat ceva: facem foc, nu fum! ªi nici nu zugrãvim dupã vizita hornarului. „Avem nevoie de dânsul, pentru cã fãcând foc cu cãrbuni ºi lemn, iar lemnul e umed, coºul se înfundã. Am vãzut numãrul de telefon în reclamã pe maºinã, l-am cãutat ºi de un an de zile, el îmi curãþã. Foarte bine merge acum centrala ºi am aprins cum trebuie focul, iar 12 ore nu umblu la centralã. Fac focul ºi atât de bine merge, dupã
În Lupeni, zãpada i-a þinut blocaþi
S
ute de oameni din Lupeni au stat ore în ºir fãrã curent electric ºi înzãpeziþi din cauza ninsorii abundente. Primarul Cornel Resmeriþã spune cã situaþia a intrat în normal abia joi aceastã dimineaþã, dar aproape 100 de oameni au ieºit în stradã, ajutaþi de câteva utilaje. Cel mai mult a nins în zona de Vest a Vãii Jiului, la graniþa cu Gorjul, unde a ºi
fost cod galben de ninsori, iar la Lupeni zeci de gospodãrii au stat în beznã ºi frig. În plus, oamenii de pe una dintre strãzile oraºului nici nu au mai putut sã iasã din case, din cauza copacilor cãzuþi ºi a zãpezii care a blocat circulaþia. Abia joi dimineaþã situaþia a fost restabilitã. „Ne-a dat foarte mult de lucru zãpada. Asta este iarna, cu natura nu ne jucãm. Am avut în mai multe cartiere probleme cu iluminatul. Abia miercuri la ora 22,00 am reuºit sã pornim curentul pe câteva strãzi. Pot sã spun cã bãieþii
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Decembrie 2014 ce curãþãm!”, ne-a spus Ioan Ile, clientul de ieri al lui Atila. Nu este o meserie uºoarã, dar nici grea ºi parcã acum hornarii sunt mai curaþi ca în poveºtile copilãriei. Ei, însã, ne spun când ar trebui sã apelãm la serviciile lor. „Cel mai bine, înainte de începerea sezonului rece sã se cureþe coºul, cel puþin la centrale este recomandat chiar de 2 ori. O datã la începutul sezonului rece, iar apoi la mijlocul sezonului, în ianuarie sau februarie, ca sã nu aibã probleme, sau atunci când e musai nevoie. Cã poate au lemn de umiditate foarte mare”, ne spune Atila. Nu e o meserie uºoarã ºi cei care o practicã sunt oameni calificaþi, care ºtiu exact „diagnosticul” unei sobe. „În primul rând, trebuie sã faci un curs. Noi suntem coºari profesioniºti. Trebuie sã cunoºti foarte multe, cã oamenii te cheamã când au probleme. Majoritatea îºi mai curãþã ei, dar când ne solicitã, trebuie sã ºtiu unde este problema”, ne explicã hornarul din Lupeni. Iarna desfundã coºuri de fum, centrale ºi ºeminee, dar vara nu
renunþã la calificarea lui. Atunci e sezonul în care Attila construieºte sobe, în principal de teracotã ºi astfel, una dintre cele mai vechi meserii din lume rãmâne în actualitate chiar ºi acum. Preþul îl stabileºte doar la faþa locului, în funcþie de gravitatea situaþiei, dar hornarul crede cã, potrivit zicalei cã „Þi-a ieºit hornarul în drum ºi o sã ai noroc acum”, cei care l-au chemat se pot numi norocoºi, cã le-a desfundat hornul. Diana MITRACHE
Cronica Vãii Jiului
copaci rupþi, am avut blocat pânã ºi drumul de la spitalul municipal Lupeni”, a mai spus Resmeriþã. Drumurile au fost curãþate pânã joi dimineaþa, mai puþin strada Brazilor. Aceastã stradã, spune primarul Cornel Resmeriþã, nu este accesibilã utilajelor ºi, dupã ce a cãzut multã zãpadã, iar drumul a fost blocat de câþiva copaci, oamenii au fost obligaþi sã intervinã fãrã utilaje. Diana MITRACHE
de la Enel au muncit din plin ºi am reuºit sã rezolvãm problemele”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. Probleme au fost ºi în oraº, unde aproximativ 100 de oameni au lucrat la degajarea strãzilor. „Cu angajaþii primãriei am reuºit sã debarasãm Limbile ENGLEZÃ/ ITALIANÃ absolut toþi pomii Str. AVRAM IANCU 13/38 cãzuþi, fiindcã am Telefon 0728890014 avut foarte mulþi
TRADUCÃTOR AUTORIZAT
Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com
Director:
Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352
Redactor sef:
Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com
Colectivul de redactie:
Car men COSMAN- PREDA Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Monika BACIU
Desktop publishing:
Geza SZEDLACSEK
Marketing & Publicitate:
Mirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE
Actualitate 3
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Decembrie 2014
Tânãr suspectat de furt de maºini din Germania
U
n tânãr în vârstã de 26 de ani, din Hunedoara, este cercetat de poliþiºti dupã ce a vrut sã vândã un autoturism furat din Germania. Anchetatorii au cerut un mandat pentru o percheziþie la domiciliul acestuia, oamenii legii având indicii cã tânãrul a dat ºi alte lovituri în
strãinãtate. Suspectul a fost prins în flagrant, într-o benzinãrie din Cluj-Napoca, unde
ªi bãut ºi fãrã permis
U
n tînãr de 20 de ani din localitatea hunedoreanã Blãjeni a intrat în vizorul oamenilor legii.
tratase vânzarea autoturismului furat contra sumei de 3.500 de euro.
o concentraþie de 0,81 mg/l alcool pur în aerul expirat. Tânãrul a fost condus la Spitalul Municipal Brad, unde i-a fost recoltatã o probã
Asta dupã ce poliþiºtii din cadrul Poliþiei Municipiului Brad l-au depistat în trafic conducând un autoturism pe strada Moþilor, din municipiul Brad, deºi nu deþinea permis de conducere. În urma testãrii tânãrului cu aparatul alcooltest, poliþiºti au constatat cã rezultatul a indicat
biologicã de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, iar poliþiºtii au întocmit în acest caz un dosar de cercetare penalã pentru sãvârºirea infracþiunilor de conducerea unui autoturism pe drumurile publice fãrã a deþine permis de conducere, sub influenþa bãuturilor alcoolice. ªi în Sãuleºti poliþiºtii Serviciului Rutier Hunedoara au depistat în trafic un bãrbat în vârstã de 44 de ani, din municipiul Deva, care conducea un autoturism deºi avea dreptul de a conduce autovehicule suspendat din data de 05.12.2014. ªi în cauzã s-a întocmit un dosar de cercetare penalã.
Noul mers al trenurilor 2014-2015 intrã în vigoare din 14 decembrie oul Plan de Mers al N Trenurilor 2014-
2015 va intra în vigoare în data de 14 decembrie ºi va fi valabil pânã la 12 decembrie 2015, a anunþat, joi, într-un comunicat, CFR Cãlãtori. Broºura 'Mersul Trenurilor de Cãlãtori 2014-2015' va putea fi achiziþionatã din principalele gãri ºi agenþii CFR din Bucureºti ºi din þarã la preþul de 13 lei. Potrivit sursei citate, zilnic, în acest interval, se vor afla în circulaþie peste 1.100 de trenuri, în funcþie de perioada din an. În perioada sporturilor de
iarnã, Trenurile Zãpezii vor circula spre ºi dinspre cele mai cãutate staþiuni montane pentru ski, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei ºi Petroºani (Staþiunea Straja). În perioada 1 ianuarie — 28 februarie 2015, se va acorda 25% reducere de preþ la bilete la trenurile care vor circula de luni pânã joi, pentru cãlãtoriile, pe
„La data de 10 decembrie a.c., în urma investigaþiilor efectuate de poliþiºtii din cadrul Inspectoratului de Poliþie Judeþean Cluj, un bãrbat, care ar fi intenþionat sã vândã un autoturism sustras din Germania, a fost depistat în flagrant delict, într-o benzinãrie din Cluj-Napoca. Tânãrul, de 26 de ani, din judeþul Hunedoara, ar fi solicitat 3.500 de
rutã directã, la clasa a 2-a, cu trenuri InterRegio care au ca punct de plecare sau destinaþie una dintre staþiile feroviare de pe ruta Sinaia-Braºov, respectiv gara Vatra Dornei Bãi ºi gara Petroºani. Conform noului orar, în traficul internaþional, în 2015, pasagerii vor putea sã cãlãtoreascã în afara þãrii zilnic, cu trenuri
directe din Bucureºti Nord cãtre Viena (de la 39 euro/sens), Budapesta (de la 29 euro/sens) ºi Sofia. De asemenea, oferta de transport internaþional include trenuri zilnice directe cãtre Budapesta ºi din Timiºoara, Braºov, Târgu Mureº ºi Cluj Napoca. Anul viitor, trenurile de pe ruta Bucureºti Nord — Constanþa vor avea, în continuare, durate de parcurs reduse, de aproximativ douã ore. Pe de altã parte, vor continua lucrãrile de reabilitare a tronsonului feroviar Sighiºoara — Curtici pe coridorul IV Paneuropean, demers care va avea efect direct în diminuarea capacitãþii de circulaþie (pânã la 50% pe zonele cu lucrãri) ºi posibile întârzieri accidentale.
euro în schimbul vehiculului. Pentru documentarea activitãþi infracþionale, poliþiºtii de investigaþii criminale au percheziþionat domiciliul acestuia. S-au ridicat, în vederea continuãrii cercetãrilor, accesorii auto, un televizor, aparaturã electrocasnicã, echipament pentru scufundãri ºi alte bunuri, susceptibile a proveni din comiterea
de infracþiuni pe teritoriul Germaniei. De asemenea, asupra autoturismului depistat în staþia peco a fost instituit sechestru asigurator », spun anchetatorii. Prejudiciul în acest dosar este estimat la 30.000 de euro, iar bãrbatul este cercetat de procurorii Parchetului de pe lângã Judecãtoria ClujNapoca. Maximilian GÂNJU
Noi reguli pentru ºoferi:
Amenzi uriaºe dacã arunci ceva pe geam
ª
oferii care aruncã gunoaie pe geam ar putea fi amendaþi de acum, dupã ce s-a propus modificarea Legii 515 cu privire la localitãþile urbane ºi rurale. Astfel, cei care aruncã ambalaje sau chiºtoace din maºinã riscã sã primeascã o amendã de pânã la 2.500 de lei, aratã România TV, care citeazã Mediafax.
Poliþiºtii rutieri se vor folosi de înregistrãrile de pe camerele de supraveghere pentru a-i sancþiona pe conducãtorii auto indisciplinaþi, se aratã în proiectul de modificare a actului normativ. Iniþiativa legislativã prevede cã aruncarea gunoaielor pe geamul maºinii sã fie pedepsitã cu amendã cuprinsã între 1.000 ºi 2.500 de lei. În proiect sunt incluse ºi persoanele care aruncã de la ferestrele apartamentelor resturi menajere, lichide sau obiecte, ele fiind pasibile de sancþiuni similare.
4 Minerit
Minerit 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Decembrie 2014
ALEGERILE AU TRECUT, CEH MOARE
Promisiuni obþinute cu forþa
Linia dialogului dintre sindicate ºi administraþie sunã ocupat chimbãrile manageriale la S Complexul Energetic Hunedoara au îndreptat societatea cãtre un dezastru. Minerii se plâng de lipsuri din ce în ce mai mari, ori de nerespectarea prevederile stipulate în contractul colectiv de muncã, fapt care îi determinã sã îºi strige nemulþumirile colectiv. Mai multe voci sunt mai puternice decât una singurã, iar ortacii protesteazã în curtea Complexului Energetic Hunedoara ori de câte ori li se încalcã drepturile. Potrivit liderilor de sindicat, schimbãrile manageriale prost gândite au fost cele care au dus entitatea energeticã în pragul falimentului. Mai mult, oamenii susþin cã situaþia economicã a Complexului Energetic Hunedoara este rezultatul “corupþiei” ºi a implicãrii politicului din aceastã societate, întrucât contractele pentru echipamente s-ar da preferenþial, iar calitatea
materialelor ar lãsa de dorit.
S
chimbãri politice, dezastru în Valea Jiului
Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, spune cã totul a pornit în anul 2012, când ministrul Economiei de la acea vreme, Daniel Chiþoiu, a înlãturat un manager competent, Constantin Jujan, numind alt manager pe criterii politice. Managementul profesionist a fost înlocuit de cel politic, negociat pe criterii preferenþiale. “Din anul 2012 bãtaia de joc la care salariaþii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei, ulterior,
Complexul Energetic Hunedoara au fost supuºi a dus ca oamenii sã protesteze în acest mod de fiecare datã când drepturile le-au fost încãlcate. Atâta timp cât guvernanþii României, în anul 2012, au venit ºi au înlocuit o conducere care ducea mineritul pe un trend bun, pe integrarea Complexului Energetic Hunedoara ºi gãseau tot felul de soluþii pentru reducerea cheltuielilor indiferent de natura lor, am trecut prin momente nemaiîntâlnite pânã la acea vreme, am lucrat un an de zile fãrã subvenþie, domnul Chiþoiu a subminat Valea Jiului prin presiunea politicã fãcutã de deputatul Resmeriþã, echipã managerialã condusã de Drãgoi Nicolae care a adus mineritul în situaþia în care suntem astãzi. Nu am avut nici mãcar o zi în care sã ne meargã mai bine, merge din ce în ce mai prost, oamenii au simþit neajunsurile la locul de muncã tot mai pregnant ºi ceea ce a fãcut ca în ultimul timp lumea sã devinã mult mai doritoare de a ieºi ºi a-ºi spune of-ul este faptul cã lucrurile s-au dus dincolo de asigurarea sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã a lucrãtorilor. Numai exemplul proastei gestiuni care reprezintã o afacere imensã în Valea Jiului la nivel minier, numai problema proastei gestiuni care pune în pericol viaþa
salariaþilor, poate sã determine pe cineva sã caute unde sunt adevãraþii vinovaþi. O conducere energeticã a CEH, prima datã organizatã de Andronache, apoi de Niculescu a dus la un dezastru în Valea Jiului pe care nu ni l-am imaginat niciodatã. Numirile pe criteriile politice care au fost fãcute în ultima perioadã au scos din cerinþe profesionalismul
ºi a contat doar carnetul de partid. Oamenii au nemulþumiri. Am semnat un protocol prin care am convenit cã pânã în data de 10 se acordã acele tichete cadou conform CCM, nu le pasã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
L
inia dialogului sunã ocupat
Sindicatul reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara nu are linie directã pentru a comunica cu administraþia. Nica spune cã managerii nu doresc binele acestei entitãþi, ci îºi vãd de propriile interese.
Nica îi acuzã pe cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara de faptul cã refuzã dialogul. “Cu administraþia nu mai avem dialog de mult timp, iar acea greºealã pe care a fãcut-o Andronache anul trecut, când a pus pe masa guvernului un buget fãrã sã îl discute cu noi aºa cum cerea legea, o face ºi Nicolescu. Au aceeaºi intenþie mârºavã împotriva mineritului ºi acea dorinþã de înavuþire”, a mai subliniat sursa citatã.
A
legerile au trecut, CEH moare
Dacã în timpul campaniei electorale, toþi solii Guvernului au declarat în Valea Jiului faptul cã entitatea energeticã funcþioneazã bine, acum cã alegerile au trecut pacea a fost înlocuitã de rãzboi. În
timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenþiale, vicepremierul României, Liviu Dragnea declara la Petroºani cã CEH nu are probleme. La fel a fãcut ºi ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu. “Complexul Energetic Hunedoara nu se închide, CEH are viitor. În 2012 era pe buza prãpastiei. Cele patru mine rãmân funcþionale ºi se vor dezvolta. Sãptãmâna viitoare Rãzvan Nicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilit de noi ca ºi combustibil strategic, asta înseamnã cã cele patru mine intrã în modernizare ºi dez-
voltare. Existã o rezervã de 55 de milioane de tone care asigurã funcþionarea acestor mine pentru 45-50 de ani, nu putem sã fim nebuni sã nu folosim aceastã resursã energeticã. Noi avem resurse energetice foarte mari, vrem sã le folosim ºi le vom folosi”, a declarat fix în urmã cu o lunã de zile, vicepremierul României, Liviu Dragnea, la Petroºani. “Le-am comunicat reprezentanþilor sindicatelor miniere ca ei sã îºi creascã producþia, inclusiv pe termen scurt dacã pot ºi dacã vor gãsi soluþii împreunã cu conducerea societãþii sã lucreze mai mult ºi sã producã mai mult în lunile urmãtoare, pentru ca noi, ca þarã, ºi ei, ca societate, sã fie nevoiþi sã importe mai puþin. Nu ne dorim sã creºtem deficitul comercial al României, ne dorim sã se producã cât mai mult în România. Eu m-aº bucura dacã ar ajunge la o astfel de soluþie ca minerii români sã producã mai mult”, a declarat la Petroºani, Rãzvan Nicolescu, ministrul delegat pe probleme de energie. Complexul Energetic Hunedoara este proprietatea statului român, cel care administreazã societatea energeticã din judeþul Hunedoara. Aflat sub administrare specialã, CEH este plin de datorii în doar doi ani de existenþã. Datoriile acumulate se ridicã la peste 100 de milioane de lei noi. În aceasta perioadã, statul, administratorul CEH, testeazã intenþia investitorilor privaþi legatã de Complexul Energetic Hunedoara. În opinia sindicaliºtilor, privatizarea este o soluþie, însã este incertã prezenþa investitorilor la CEH. Monika BACIU
o zi motivatã sau o zi de concediu. Pontajul este un act de legalitate pe care ºi-l asumã angajatorul ºi angajatul, iar dorinþele unora nu pot sã rãzbatã peste lege. Dacã avem un numãr programat de 20 de posturi, acesta este numãrul care trebuie sã figureze în pontajul fiecãruia”, a mai spus Nica în faþa minerilor.
N
ervoºi, obosiþi ºi sãtui de promisiuni, minerii au cedat ºi au intrat în holul Complexului Energetic Hunedoara. Dupã aproape 24 de ore în care au stat în curtea Complexului Energetic Hunedoara cei câteva sute de mineri au obþinut o nouã serie de promisiuni. Neacordarea tichetelor de masã i-a scos pe mineri din subteran ºi i-a dus în curtea Complexului Energetic Hunedoara. Dupã negocierile purtate de sindicaliºti cu administraþia s-au obþinut noi promisiuni.
T
ichetele vor ajunge la mineri
Tichetele de masã vor ajunge la mineri cel mai târziu în cursul zilei de astãzi. Neacordarea acestor drepturi a fost picãtura care a umplut paharul. “Tichetele au plecat din Timiºoara ºi vor intra cel târziu mâine (n.r. astãzi )în posesia angajaþilor”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
P
rime de Crãciun
Contractul colectiv de muncã al angajaþilor CEH prevede ºi acordarea de prime de Crãciun. Negocierile pentru acest lucru încã nu au început. Sindicaliºtii spun cã valoarea minimã acceptatã pentru aceste prime este de 400 de lei. “În ceea ce priveºte prima de Crãciun, mâine dimineaþa la ora 8.00 ne întâlnim cu Consiliul de
Administraþie cu care vom începe negocierea, iar limita inferioarã este de 400 de lei. Solicitarea Sindicatului Muntele a fost de 700 de lei, dar minimul pe care l-a acceptat conducerea este de 400 de lei”, a mai subliniat sursa citatã.
Z ilerecuperate
Cele douã zile în care minerii au protestat vor fi recuperate. ªuturile neacoperite trebuie recuperate, astfel încât pontajul sã fie acoperit. “Pentru cã mulþi dintre cei care au participat la aceastã grevã spontanã au ºuturile neacoperite, le vor recupera. Asta este varianta în care se recupereazã postul. Mai existã o variantã ca pentru ziua în care nu s-a prestat post sã primiþi
A provizionare
De nenumãrate ori minerii s-au plâns de faptul cã nu au cu ce lucra. Aceºtia acuzã conducerea CEH de faptul cã nu respectã normele de sãnãtate ºi securitate în muncã. Liderii minerilor spun cã s-au întocmit anumite liste cu necesarul de materiale însã, materiale care nu au ajuns la muncitori. “Problema cea mai importantã este cea legatã de aprovizionarea cu materiale ºi piese de schimb pentru asigurarea securitãþii în muncã ºi pentru asigurarea producþiei. În ceea ce priveºte aprovizionarea, existã la solicitarea mai veche a noastrã o listã de materiale ºi piese de schimb care nu a fost onoratã. Comanda pentru luna decembrie, pentru zilele lucrãtoare, a constat într-o anumitã cantitate de materiale. Ce a fost solicitat nu a fost onorat în acest moment. Prin protocolul pe care urmeazã sã îl încheiem, directorul general se angajeazã de asigurarea
sumelor de bani care blocheazã în momentul de faþã aprovizionarea cu piese de schimb ºi materiale. Sunt firme care aduc materiale, care au rãmas neplãtite de câteva luni, iar acestea au blocat furnizarea unor materiale cãtre CEH, pentru cã ºi ei au angajaþi ºi dãri de plãtit. Am discutat problema TVA-ului de la Paroºeni care reuºeºte sã aducã o cheltuialã mare pentru CEH în timp ce noi suntem deficitari la capitolul aprovizionare sau la acordarea unor drepturi din CCM. Acest lucru s-a fãcut, ºi se va face o reeºalonare în felul în care, prima datã sã se asigure ceea ce este nevoie pentru procesul de producþie ºi pentru securitatea în muncã a lucrãtorilor, dupã care se vor plãti alte contracte”, a mai subliniat liderul ortacilor.
B
uget
Sãptãmâna viitoare se va discuta ºi pe tema bugetului de venituri ºi cheltuieli. Acesta va trebui sã fie unul pe placul sindicaliºtilor care sã respecte ºi prevederile din CCM. “În ceea ce priveºte punctul legat de bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2015, luni dimineaþa o sã avem proiecþia de buget în care se va analiza ce ºi-au propus sã facã din CEH, în ceea ce priveºte veniturile ºi cheltuielile ºi ajutorul pe care ar trebui sã îl dea statul român ca sã ajute CEH sã rãmânã pe piaþa de energie. Reanalizarea acelui credit pe care îl are CEH cu CEC Bank prin care se plãtesc anumite dobânzi sau rate, care din punctul nostru de vedere nu este cel mai avantajos (n.r. creditul), se reanalizeazã în cursul zilei de astãzi, pentru a încerca sã se gãseascã soluþii pentru refinanþarea creditului CEH de cãtre alte bãnci care sã fie mai generoase”, a declarat Nica.
Minerii au cerut demisia conducerii Complexului Energetic Hunedoara. Acest punct va fi discutat în prima ºedinþã a consiliului de administraþie. “Punctul care ar detensiona situaþia din Valea Jiului este demisia conducerii CEH. Am avut o discuþie cu responsabilii din minister ºi în prima ºedinþã de consiliu de administraþie directorul va fi propus pentru revocare, dar pânã atunci mai existã oameni cu funcþii de la director în jos care se fac rãspunzãtori de situaþia în care a ajuns mineritul în ziua de
astãzi. Demisia este un act unilateral. Asta i-am cerut directorului general adjunct care a condus mineritul din 2012 încoace ºi care cred eu cã are cea mai mare rãspundere pentru situaþia gravã în care se aflã Valea Jiului. Din pãcate acesta nu a binevoit sã vinã sã zicã cã pleacã. Îl aºteptãm”, a conchis Nica. Câteva sute de ortaci au protestat în curtea Complexului Energetic Hunedoara. Aceºtia sunt nemulþumiþi de faptul cã nu li se respectã prevederile din contractul colectiv de muncã. Monika BACIU
4 Minerit
Minerit 5
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Decembrie 2014
ALEGERILE AU TRECUT, CEH MOARE
Promisiuni obþinute cu forþa
Linia dialogului dintre sindicate ºi administraþie sunã ocupat chimbãrile manageriale la S Complexul Energetic Hunedoara au îndreptat societatea cãtre un dezastru. Minerii se plâng de lipsuri din ce în ce mai mari, ori de nerespectarea prevederile stipulate în contractul colectiv de muncã, fapt care îi determinã sã îºi strige nemulþumirile colectiv. Mai multe voci sunt mai puternice decât una singurã, iar ortacii protesteazã în curtea Complexului Energetic Hunedoara ori de câte ori li se încalcã drepturile. Potrivit liderilor de sindicat, schimbãrile manageriale prost gândite au fost cele care au dus entitatea energeticã în pragul falimentului. Mai mult, oamenii susþin cã situaþia economicã a Complexului Energetic Hunedoara este rezultatul “corupþiei” ºi a implicãrii politicului din aceastã societate, întrucât contractele pentru echipamente s-ar da preferenþial, iar calitatea
materialelor ar lãsa de dorit.
S
chimbãri politice, dezastru în Valea Jiului
Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele, spune cã totul a pornit în anul 2012, când ministrul Economiei de la acea vreme, Daniel Chiþoiu, a înlãturat un manager competent, Constantin Jujan, numind alt manager pe criterii politice. Managementul profesionist a fost înlocuit de cel politic, negociat pe criterii preferenþiale. “Din anul 2012 bãtaia de joc la care salariaþii din cadrul Companiei Naþionale a Huilei, ulterior,
Complexul Energetic Hunedoara au fost supuºi a dus ca oamenii sã protesteze în acest mod de fiecare datã când drepturile le-au fost încãlcate. Atâta timp cât guvernanþii României, în anul 2012, au venit ºi au înlocuit o conducere care ducea mineritul pe un trend bun, pe integrarea Complexului Energetic Hunedoara ºi gãseau tot felul de soluþii pentru reducerea cheltuielilor indiferent de natura lor, am trecut prin momente nemaiîntâlnite pânã la acea vreme, am lucrat un an de zile fãrã subvenþie, domnul Chiþoiu a subminat Valea Jiului prin presiunea politicã fãcutã de deputatul Resmeriþã, echipã managerialã condusã de Drãgoi Nicolae care a adus mineritul în situaþia în care suntem astãzi. Nu am avut nici mãcar o zi în care sã ne meargã mai bine, merge din ce în ce mai prost, oamenii au simþit neajunsurile la locul de muncã tot mai pregnant ºi ceea ce a fãcut ca în ultimul timp lumea sã devinã mult mai doritoare de a ieºi ºi a-ºi spune of-ul este faptul cã lucrurile s-au dus dincolo de asigurarea sãnãtãþii ºi securitãþii în muncã a lucrãtorilor. Numai exemplul proastei gestiuni care reprezintã o afacere imensã în Valea Jiului la nivel minier, numai problema proastei gestiuni care pune în pericol viaþa
salariaþilor, poate sã determine pe cineva sã caute unde sunt adevãraþii vinovaþi. O conducere energeticã a CEH, prima datã organizatã de Andronache, apoi de Niculescu a dus la un dezastru în Valea Jiului pe care nu ni l-am imaginat niciodatã. Numirile pe criteriile politice care au fost fãcute în ultima perioadã au scos din cerinþe profesionalismul
ºi a contat doar carnetul de partid. Oamenii au nemulþumiri. Am semnat un protocol prin care am convenit cã pânã în data de 10 se acordã acele tichete cadou conform CCM, nu le pasã”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
L
inia dialogului sunã ocupat
Sindicatul reprezentativ la nivelul Complexului Energetic Hunedoara nu are linie directã pentru a comunica cu administraþia. Nica spune cã managerii nu doresc binele acestei entitãþi, ci îºi vãd de propriile interese.
Nica îi acuzã pe cei din conducerea Complexului Energetic Hunedoara de faptul cã refuzã dialogul. “Cu administraþia nu mai avem dialog de mult timp, iar acea greºealã pe care a fãcut-o Andronache anul trecut, când a pus pe masa guvernului un buget fãrã sã îl discute cu noi aºa cum cerea legea, o face ºi Nicolescu. Au aceeaºi intenþie mârºavã împotriva mineritului ºi acea dorinþã de înavuþire”, a mai subliniat sursa citatã.
A
legerile au trecut, CEH moare
Dacã în timpul campaniei electorale, toþi solii Guvernului au declarat în Valea Jiului faptul cã entitatea energeticã funcþioneazã bine, acum cã alegerile au trecut pacea a fost înlocuitã de rãzboi. În
timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidenþiale, vicepremierul României, Liviu Dragnea declara la Petroºani cã CEH nu are probleme. La fel a fãcut ºi ministrul Energiei, Rãzvan Nicolescu. “Complexul Energetic Hunedoara nu se închide, CEH are viitor. În 2012 era pe buza prãpastiei. Cele patru mine rãmân funcþionale ºi se vor dezvolta. Sãptãmâna viitoare Rãzvan Nicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilit de noi ca ºi combustibil strategic, asta înseamnã cã cele patru mine intrã în modernizare ºi dez-
voltare. Existã o rezervã de 55 de milioane de tone care asigurã funcþionarea acestor mine pentru 45-50 de ani, nu putem sã fim nebuni sã nu folosim aceastã resursã energeticã. Noi avem resurse energetice foarte mari, vrem sã le folosim ºi le vom folosi”, a declarat fix în urmã cu o lunã de zile, vicepremierul României, Liviu Dragnea, la Petroºani. “Le-am comunicat reprezentanþilor sindicatelor miniere ca ei sã îºi creascã producþia, inclusiv pe termen scurt dacã pot ºi dacã vor gãsi soluþii împreunã cu conducerea societãþii sã lucreze mai mult ºi sã producã mai mult în lunile urmãtoare, pentru ca noi, ca þarã, ºi ei, ca societate, sã fie nevoiþi sã importe mai puþin. Nu ne dorim sã creºtem deficitul comercial al României, ne dorim sã se producã cât mai mult în România. Eu m-aº bucura dacã ar ajunge la o astfel de soluþie ca minerii români sã producã mai mult”, a declarat la Petroºani, Rãzvan Nicolescu, ministrul delegat pe probleme de energie. Complexul Energetic Hunedoara este proprietatea statului român, cel care administreazã societatea energeticã din judeþul Hunedoara. Aflat sub administrare specialã, CEH este plin de datorii în doar doi ani de existenþã. Datoriile acumulate se ridicã la peste 100 de milioane de lei noi. În aceasta perioadã, statul, administratorul CEH, testeazã intenþia investitorilor privaþi legatã de Complexul Energetic Hunedoara. În opinia sindicaliºtilor, privatizarea este o soluþie, însã este incertã prezenþa investitorilor la CEH. Monika BACIU
o zi motivatã sau o zi de concediu. Pontajul este un act de legalitate pe care ºi-l asumã angajatorul ºi angajatul, iar dorinþele unora nu pot sã rãzbatã peste lege. Dacã avem un numãr programat de 20 de posturi, acesta este numãrul care trebuie sã figureze în pontajul fiecãruia”, a mai spus Nica în faþa minerilor.
N
ervoºi, obosiþi ºi sãtui de promisiuni, minerii au cedat ºi au intrat în holul Complexului Energetic Hunedoara. Dupã aproape 24 de ore în care au stat în curtea Complexului Energetic Hunedoara cei câteva sute de mineri au obþinut o nouã serie de promisiuni. Neacordarea tichetelor de masã i-a scos pe mineri din subteran ºi i-a dus în curtea Complexului Energetic Hunedoara. Dupã negocierile purtate de sindicaliºti cu administraþia s-au obþinut noi promisiuni.
T
ichetele vor ajunge la mineri
Tichetele de masã vor ajunge la mineri cel mai târziu în cursul zilei de astãzi. Neacordarea acestor drepturi a fost picãtura care a umplut paharul. “Tichetele au plecat din Timiºoara ºi vor intra cel târziu mâine (n.r. astãzi )în posesia angajaþilor”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.
P
rime de Crãciun
Contractul colectiv de muncã al angajaþilor CEH prevede ºi acordarea de prime de Crãciun. Negocierile pentru acest lucru încã nu au început. Sindicaliºtii spun cã valoarea minimã acceptatã pentru aceste prime este de 400 de lei. “În ceea ce priveºte prima de Crãciun, mâine dimineaþa la ora 8.00 ne întâlnim cu Consiliul de
Administraþie cu care vom începe negocierea, iar limita inferioarã este de 400 de lei. Solicitarea Sindicatului Muntele a fost de 700 de lei, dar minimul pe care l-a acceptat conducerea este de 400 de lei”, a mai subliniat sursa citatã.
Z ilerecuperate
Cele douã zile în care minerii au protestat vor fi recuperate. ªuturile neacoperite trebuie recuperate, astfel încât pontajul sã fie acoperit. “Pentru cã mulþi dintre cei care au participat la aceastã grevã spontanã au ºuturile neacoperite, le vor recupera. Asta este varianta în care se recupereazã postul. Mai existã o variantã ca pentru ziua în care nu s-a prestat post sã primiþi
A provizionare
De nenumãrate ori minerii s-au plâns de faptul cã nu au cu ce lucra. Aceºtia acuzã conducerea CEH de faptul cã nu respectã normele de sãnãtate ºi securitate în muncã. Liderii minerilor spun cã s-au întocmit anumite liste cu necesarul de materiale însã, materiale care nu au ajuns la muncitori. “Problema cea mai importantã este cea legatã de aprovizionarea cu materiale ºi piese de schimb pentru asigurarea securitãþii în muncã ºi pentru asigurarea producþiei. În ceea ce priveºte aprovizionarea, existã la solicitarea mai veche a noastrã o listã de materiale ºi piese de schimb care nu a fost onoratã. Comanda pentru luna decembrie, pentru zilele lucrãtoare, a constat într-o anumitã cantitate de materiale. Ce a fost solicitat nu a fost onorat în acest moment. Prin protocolul pe care urmeazã sã îl încheiem, directorul general se angajeazã de asigurarea
sumelor de bani care blocheazã în momentul de faþã aprovizionarea cu piese de schimb ºi materiale. Sunt firme care aduc materiale, care au rãmas neplãtite de câteva luni, iar acestea au blocat furnizarea unor materiale cãtre CEH, pentru cã ºi ei au angajaþi ºi dãri de plãtit. Am discutat problema TVA-ului de la Paroºeni care reuºeºte sã aducã o cheltuialã mare pentru CEH în timp ce noi suntem deficitari la capitolul aprovizionare sau la acordarea unor drepturi din CCM. Acest lucru s-a fãcut, ºi se va face o reeºalonare în felul în care, prima datã sã se asigure ceea ce este nevoie pentru procesul de producþie ºi pentru securitatea în muncã a lucrãtorilor, dupã care se vor plãti alte contracte”, a mai subliniat liderul ortacilor.
B
uget
Sãptãmâna viitoare se va discuta ºi pe tema bugetului de venituri ºi cheltuieli. Acesta va trebui sã fie unul pe placul sindicaliºtilor care sã respecte ºi prevederile din CCM. “În ceea ce priveºte punctul legat de bugetul de venituri ºi cheltuieli pentru anul 2015, luni dimineaþa o sã avem proiecþia de buget în care se va analiza ce ºi-au propus sã facã din CEH, în ceea ce priveºte veniturile ºi cheltuielile ºi ajutorul pe care ar trebui sã îl dea statul român ca sã ajute CEH sã rãmânã pe piaþa de energie. Reanalizarea acelui credit pe care îl are CEH cu CEC Bank prin care se plãtesc anumite dobânzi sau rate, care din punctul nostru de vedere nu este cel mai avantajos (n.r. creditul), se reanalizeazã în cursul zilei de astãzi, pentru a încerca sã se gãseascã soluþii pentru refinanþarea creditului CEH de cãtre alte bãnci care sã fie mai generoase”, a declarat Nica.
Minerii au cerut demisia conducerii Complexului Energetic Hunedoara. Acest punct va fi discutat în prima ºedinþã a consiliului de administraþie. “Punctul care ar detensiona situaþia din Valea Jiului este demisia conducerii CEH. Am avut o discuþie cu responsabilii din minister ºi în prima ºedinþã de consiliu de administraþie directorul va fi propus pentru revocare, dar pânã atunci mai existã oameni cu funcþii de la director în jos care se fac rãspunzãtori de situaþia în care a ajuns mineritul în ziua de
astãzi. Demisia este un act unilateral. Asta i-am cerut directorului general adjunct care a condus mineritul din 2012 încoace ºi care cred eu cã are cea mai mare rãspundere pentru situaþia gravã în care se aflã Valea Jiului. Din pãcate acesta nu a binevoit sã vinã sã zicã cã pleacã. Îl aºteptãm”, a conchis Nica. Câteva sute de ortaci au protestat în curtea Complexului Energetic Hunedoara. Aceºtia sunt nemulþumiþi de faptul cã nu li se respectã prevederile din contractul colectiv de muncã. Monika BACIU
6 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Decembrie 2014
Medicii, obligaþi sã cumpere „cititoare” “Stelele parte a populaþiei O a intrat deja în Tinereþii” – posesia cardurilor de sãnãtate. Pentru a fi ediþia a 8-a „utilizabile” acestea au
Î
n acest week-end, la Petroºani, se va derula ediþia cu numãrul 8 a tradiþionalei manifestãri intitulate “Stelele Tinereþii”.
nevoie de cititoare de carduri ce urmeazã a fi achiziþionate de cãtre medicii de familie. Nu de alta, dar, serviciile medicale care nu vor fi validate prin card nu vor putea fi decontate. Potrivit Legii Sãnãtãþii nr. 95 / 2006 cardul naþional de sãnãtate trebuia sã fie introdus pânã la sfârºitul lui 2007 lucru care, însã, nu s-a întâmplat. În parantezã fie spus, un cititor de carduri costã circa 450 de lei. „Cititoarele trebuie sã fie cumpãrate de cãtre medici, farmaciºti ºi toþi cei care deservesc acest sistem,
pentru a fi identificatã persoana respectivã. Noi am fãcut deja comanda ºi aºteptãm sã ne vinã aparatul în luna ianuarie când se spune cã va demara acest program. Acuma, pentru situaþii de o gravitate deosebitã, nu cred
Vaccinuri prea puþine
D
eºi sezonul de iarnã a debutat de mai mult timp, deºi pacienþii au nevoie de imunizare împotriva gripei, vaccinurile antigripale ajunse în Valea Jiului au fost extrem de puþine.
cã salvãrile sau SMURD-ul vor fi dotate, ºi ele, cu astfel de cititoare de carduri. În rest, pentru situaþiile de sub-acut, consider cã noile carduri vor fi foarte utile”, a declarat medicul de familie Dumitra Udrea. Pe de altã parte, reprezentanþii medicilor de familie susþin cã întreaga populaþie, inclusiv neasiguraþii ºi copiii, ar fi trebuit sã aibã carduri de sãnãtate. Mir cea NISTOR
precizat dr. Dumitra Udrea, medic de familie. Primii veniþi la medicii de familie au fost ºi primii „serviþi” cu vaccinuri antigripale gratuite. În principal este vorba despre bolnavii cronici, vârstnicii ºi copiii. Dupã epuizarea primei tranºe de vaccin medicii sperã cã vor primi, totuºi, în acest an ºi alte doze. Mir cea NISTOR
De exemplu, mulþi dintre medicii de familie din zonã au primit doar câte 20 de fiole, acestea fiind epuizate încã din prima zi. „Ca în fiecare an, foarte mulþi pacienþi vin ºi se intereseazã de vaccinurile anti-gripale, încã din luna septembrie. Am primit, sãptãmâna trecutã, doar 20 de fiole pe care le-am epuizat chiar din prima zi”, a
Prezentare de instrumente muzicale
E
levii de la mai multe ºcoli din Petroºani au fost invitaþi sã asiste la o expoziþie de instrumente muzicale.
Manifestarea a fost organizatã de cãtre reprezentanþii ªcolii Generale „I. G. Duca”. „Acþiunea a avut drept scop prezentarea elevilor din clasele I-IV a lumii muzicii, cu ajutorul instrumentelor muzicale. Printre acestea s-au numãrat instrumente de suflat, cu coarde, de percuþie sau pianul, în mod special. Copiii au fost foarte încântaþi de aceastã mini-expoziþie”, a declarat
Matilde Stoica, profesor de pian la ªcoala Generalã „I. G. Duca” Petroºani. La recent încheiatul concurs de pian Klavier Art, derulat în Petroºani, Matilde Stoica a avut doi elevi premiaþi. „A fost un festival de valoare, cu copii foarte bine pregãtiþi, de un nivel ridicat. Sunt mulþumitã de reultatele obþinute de cãtre elevii mei, având în vedere cã astfel de evenimente culturale de un asemenea nivel se desfãºoarã mai rar în Petroºani. Sper ca pe mai departe sã obþinã rezultate ºi mai bune”, a mai spus Matilde Stoica. Elevii premiaþi ºi pregãtiþi de cãtre profesoara de pian de la ºcoala „I. G. Duca” sunt Mario Chiriac ºi Dariana Creþu. Mircea Mircea NISTOR
În competiþia de muzicã uºoarã s-au înscris 60 de concurenþi, cei mai mulþi dintre aceºtia provenind din rândul tinerilor pregãtiþi la Casa de Culturã a Studenþilor din localitate, de cãtre referentul muzical Eugen Munteanu. „Noi vom avea 20 de participanþi care au câºtigat preselecþia. Printre participanþi se vor afla cântãreþi din judeþul Hunedoara, Bucureºti, Timiºoara,
Braºov sau Cluj. Concursul va începe sâmbãtã, 1 3 decembrie, ora 12.00 ºi se va derula în Aula Universitãþii din Petroºani. Ne dorim ca manifestarea sã reprezinte o reuºitã ºi sã se menþinã, cel puþin, la nivelul ediþiilor anterioare. Asta, chiar dacã banii sunt mai puþini, comparativ cu anii trecuþi”, a precizat Eugen Munteanu. Membrii juriului sunt specialiºti în muzicã din Valea Jiului iar ca preºedinte a fost desemnat Gheorghe Câlþea. Mir cea NISTOR
Guvernul scoate mierea din grãdiniþe ºi ºcoli pentru preºcolari ºi elevii claselor I-IV, pentru economii Dreptul preºcolarilor ºi elevilor din clasele I -IV din învãþãmântul de stat ºi confesional de a primi miere de albine ca supliment nutritiv va fi suspendat de Guvern pe întregul an 2015, cu argumentul necesitãþii unor economii la buget, relevã un proiect de ordonanþã de urgenþã obþinut de MEDIAFAX. "În anul 2015 se suspendã aplicarea prevederilor Legii 509/2006 privind acordarea de miere de albine ca supliment nutritiv pentru preºcolari ºi elevii din clasele I-IV din învãþãmântul de stat ºi confesional", se aratã în document. Legea 509/2006 stabileºte cã pentru copiii preºcolari din grãdiniþele de stat ºi confesionale cu program normal de 4 ore, precum ºi pentru elevii din clasele I-IV din învãþãmântul de stat ºi confesional este acordatã gratuit miere de albine, în limita unei cantitãþi de 60 g/copil/sãptãmânã. Cantitatea de 60 g miere de albine/copil/sãptãmânã poate fi distribuitã, în funcþie de modul de ambalare, de douã sau de trei ori pe sãptãmânã.
Actualitate 7
Cronica Vãii Jiului | Vineri 12 Decembrie 2014
Fonduri europene pentru douã obiective istorice hunedorene
E
uroparlamentarul Mircea Diaconu a anunþat cã va sprijini operatorii culturali sã acceseze fonduri europene ºi sã valorifice itinerariile culturale româneºti. Finanþarea acestor obiective ar urma sã fie fãcutã prin programul „Europa Creativã”, principalul program european de finanþare pentru culturã, ºi „Orizont 2020”. Acesta din urmã este un program
axat pe cercetare, dar care include ºi linii de finanþare pe care se pot depune proiecte din domeniul patrimoniului cultural. Ambele programe au fost aduse la cunoºtinþa unei delegaþii româneºti care a fost la Parlamentul European, la invitaþia europarlamenarului. Mircea Diaconu explicã faptul cã grupul de invitaþi a fost constituit astfel încât fiecare dintre membrii acestuia sã reprezinte câte unul dintre reperele
fundamentale ale patrimoniului naþional românesc care are nevoie de finanþare, între acestea aflându-se Castelul Corvinilor din Hunedoara, capitalele româneºti de la Curtea de Argeº, Câmpulung ºi Târgoviºte, la care se adaugã Sarmizegetusa.
S
ituri de patrimoniu
Administratorul parcului arheologic Sarmizegetusa Regia spune cã „am venit la Bruxelles cu o sacoºã
goalã, pe care speram sã o umplem de bani pentru finanþarea reabilitãrii Sarmizegetusei”. Invitaþii din România au adus în discuþie câteva dintre problemele cu care se confruntã în materia
Plata electronicã c r e º t e î n c a s ã r i l e operatorului de apã
L
a un an de zile de la implementare sistemelor electronice de platã a facturilor, operatorul de apã ºi canal din Valea Jiului a încasat cu câte 100 de mii de lei lunar mai mult faþã de perioada când încasa doar la centrele de încasãri. Plata facturilor la orice magazin care are implementat un sistem de platã on- line ori prin internet sau direct la bancã a adus venituri mai mari operatorului Apa Serv Valea Jiului.
Trecerea ºi la sistemul electronic de platã s-a fãcut în luna octombrie 2013, ºi chiar dacã societatea de apã plãteºte un comision pentru fiecare facturã achitatã, are avantajul încasãrilor mai mari. „Ne-a ajutat aceastã metodã, în fiecare lunã avem încasãri de un miliard de lei vechi prin
COMUNICAT DE PRESà Consiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului interesat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” a fost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilor judeþene, dupã cum urmeazã: I. Sector Deva-Brad-Pãuliº Brate Valentin, 0734 779 455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779 440 – Bogdan Daniel Baza Brad: 0785 202 531 – ing. Baza Hunedoara: 0761 883 283 – Neagoe Daniel, 0727 549 888 – Suciu Mircea ing. Filimon Mihai, 0745 328 752 – Baza Pãuliº: 0788 135 513 – ing. Vintilã Raul ºi 0734 779 433 – Secarã Buble Simion ºi 0731 504 161 – ing. Mihai Corciu Florin Baza Peºteana: 0722 509 077 – ing. II. Sector Orãºtie Negulescu Lucian, 0730 582 734 – 1. Baza Simeria: 0756 024 937 – Greu Romicã ºi 0734 779 427 – ing. Muste Gheorghe ºi 0752 161 610 – Tivadar Florin IV. Sector Valea Jiului: Grecu Alexandru III: Sector Haþeg – Hunedoara Baza Lupeni: 0730 024 248 – Viºki Ianoº Baza Cãlan: 0723 243 321 – ing. De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de permanenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din orice reþea, la tarif normal, 24 ore din 24.
accesãrii fondurilor europene: insuficienta informare în privinþa oportunitãþilor europene de finanþare, lipsa personalului specializat în redactarea ºi managementul proiectelor europene, dificultatea asigurãrii co-finanþãrii necesare în cazul unora dintre programe ºi greutãþile întâmpinate în iniþierea de consorþii internaþionale ºi interdisciplinare pentru pregãtirea unor proiecte care sã aibã ºanse reale de finanþare. Reprezentanþii
metoda pay-point. Este un lucru nemaipomenit. Oamenii se duc la alimentarã, îºi fac cumpãrãturile ºi plãtesc ºi apa. Nu mai trebuie sã stea la cozi ºi sã-ºi piardã din timp. Sigur cã am încercat mult mai multe posibilitãþi pentru a veni în sprijinul consumatorilor, iar acum încercãm trimitem factura ºi prin e-mail. Încercãm sã venim în sprijinul cetãþenilor ºi eu sunt deschis la nou”, a declarat, directorul general al SC Apa Serv Valea Jiului, Costel Avram. Conducerea Apa Serv Valea Jiului vrea sã implementeze ºi plata facturii cu ajutorul cardurilor bancare. Maximilian GÂNJU
ANUNÞ Programul de relaþii cu publicul al Consiliului Judeþean Hunedoara este urmãtorul:
LUNI – JOI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 16.00; VINERI, ÎNTRE ORELE 07.30 – 13.30. Conform acestui orar, informaþiile de interes public pot fi obþinute la adresa instituþiei: Deva, Bld. 1 Decembrie 1918, nr.28, sau la tel. 0254 215 055.
instituþiilor culturale din România ºi-au expus ideile lor privind diferite rute culturale ºi au primit sugestii privind diverse abordãri tematice ºi identificarea de posibili parteneri pentru proiecte culturale. Ei au arãtat cã în România existã foarte multe situri de patrimoniu care ar putea sã se înscrie în rute culturale internaþionale (cum ar fi, de exemplu, limes-ul roman) sau în circuite tematice naþionale (de exemplu, cetãþile dacice sau capitalele domneºti). Maximilian GÂNJU
0735.183175
8 Actualitate
Cronica Vãii Jiului | Vineri, 12 Decembrie 2014
Nemulþumiþii se bãlãcesc în bazinul didactic N
ici nu a fost bine deschis ºi au apãrut nemulþumirile. Mai multe persoane sunt nemulþumite de modul în care bazinul didactic din Petroºani este administrat. Pãrerile au fost publicate pe reþelele de socializare.
“Despre bazinul didactic din Petroºani. Un bazin pentru aproape oricine altcineva, dar nu pentru copii. M-am bucurat enorm aflând despre realizarea unui astfel de spaþiu unde, credeam eu, va fi promovat înotul în rândul copiilor ºi al tinerilor. Nerãbdarea inaugurãrii a fost rãsplãtitã cu o uriaºã dezamãgire. Printre oameni mai catolici ca Papa, o ºedinþã de înot se transformã într-o cursã presãratã cu obstacole. Oraº mare, pretenþii mari! Deh! Pentru a intra în bazin, individul
amator trebuie sã prezinte o adeverinþã de la medicul de familie. (sã nu ai pureci, pãduchi, râie, insuficienþã respiratorie sau, Doamne fereºte, vreun dinte lipsã). Toate persoanele de sex feminin deþinãtoare de podoabã capilarã, trebuie sã devinã purtãtoare de cascã de înot. (Vorbim despre oraºul Petroºani... Câte magazine cu articole sportive cunoaºteþi? O droaie, nu?”, spune un utilizator al reþelei de socializare. Reprezentanþii administraþiei locale de la Petroºani spun cã toate aceste reguli au
fost aprobate în cadrul unei hotãrâri de consiliu ºi þin de gradul de civilizaþie al fiecãruia. “Nu pot fi considerate neapãrat reclamaþii, dar prin regulamentul care a fost supus aprobãrii consiliului local în legãturã cu regulamentul de organizare ºi funcþionare precum ºi la regulamentul de ordine internã, la bazinul de înot sunt prevãzute anumite obligaþii, atât din partea beneficiarului, cât ºi din partea celor care folosesc bazinul de înot. Toþi participanþii care vor sã facã
Straja, pregãtitã de schi
S
taþiunea turisticã Straja este gata sã primeascã turiºtii. Telegondola este funcþionalã ºi a fost deja pornitã, iar pârtiile sunt bãtute. Sute de turiºti sunt aºteptaþi în prima zi de schi a acestui sezon ce se deschide oficial în acest week-end. Tot ce a þinut de administraþia din Lupeni este ca ºi finalizat. Telegondola este funcþionalã ºi a ºi pornit pentru probe, primele din acest nou sezon. Turiºtii sunt aºteptaþi în munte, începând chiar din acest week-end. „În Straja chiar miercuri am avut o zi foarte
grea, dar în acelaºi timp ºi foarte frumoasã, fiindcã am reuºit sã facem controlul ISCIR al telegondolei, iar acum aceasta funcþioneazã ºi aº putea sã spun cã în week-endul care vine va funcþiona, fiind practicabil ºi drumul de acces auto. Bineînþeles cã ºi pârtiile sunt pregãtite”, a spus Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni. ªi cabanierii sunt pregãtiþi sã îºi întâmpine turiºtii care vor urca în acest week-end la munte. Toate pârtiile sunt pregãtite ºi se va putea schia în condiþii optime, pentru prima datã în acest sezon. Diana MITRACHE Foto: sursa Facebook
cursuri de înot, ºi nu numai, trebuie sã prezinte de la medicul de familie o adeverinþã prin care sunt apþi din punct de vedere medical, trebuie sã aibe echipament pentru a putea intra în bazin, ºi aici mã refer la cascã de protecþie, ºlapi. Este ºi normal cã fiecare sã aibã echipamentul propriu pentru cã pânã la urmã tine de igena corporalã. Nu au voie sã intre la bazin persoanele aflate în stare de ebrietate, sub influenþa drogurilor
sau alte stupefiante. Este normal sã fie un regulament pentru cã dacã nu ar fi, ºi nu ar fi stabilite niºte clauze, ar putea sã intre oricine ºi sã facã ce vrea. Din acest punct de vedere au fost solicitate aceste echipamente de protecþie ºi angajaþii de la bazin cred cã îºi fac datoria pe deplin, ºi lumea nu trebuie sã fie supãratã din aceastã cauzã”, a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Alþii sunt nemulþumiþi de faptul cã instructorul este ºi portar, iar atunci când acesta primeºte alþi înotãtori copiii rãmân nesupravegheaþi în bazin. “Instructorul stãtea 5 minute în apã cu copiii, dupã care era chemat de administrator pentru nu ºtiu ce ºi lãsa copiii singuri în
apã, fãrã ca aceºtia sã posede orice fel de acesoriu de plutire, colac, plutã”, spune un alt utilizator. “Instructorul nu este angajat în cadrul primãriei, este o persoanã fizicã autorizatã care are un contract de închiriere cu municipalitatea. Noi îl închiriem (n.r. bazinul) ºi îl punem la dispoziþia instructorului, doritorii pot sã ia legãtura cu instructorul ºi încheie un contract cu el. Instructorul nu are niciun rol de administrare sau orice altã activitate în cadrul bazinului. Acolo avem un administrator, existã casier, îngrijitori, existã asistenþi medicali”, a replicat Viºan. Bazinul didactic din Petroºani a fost deschis publicului larg chiar de Moº Nicolae. Monika BACIU
Bazin închiriat dministraþia localã de la A Petroºani a
închiriat bazinul didactic unui instructor. Astfel, cei care vor sã îºi trimitã copiii sã înveþe sã înoate pot face acest lucru contra unei sume de bani. “Vreau sã fac un apel ºi la cetãþenii care vor sã facã cursuri de înot, în special celor care au copii, pot sã ia legãtura cu o persoanã de contact. Avem închiriat bazinul pentru o persoanã autorizatã iar doritorii pot încheia contracte cu persoana autorizatã, instructorul de înot, contra cost. Preþul nu îl ºtiu pentru cã acel contract va fi încheiat
cu persoana respectivã. În ceea ce îi priveºte pe doritori, aceºtia pot merge la bazin pe bilet sau pe abonament. Preþul unui billet este de 10 lei pe ºedinþã pentru adulþi ºi 5 lei pentru copii ºi studenþi. Existã ºi posibilitatea încheieri unui abonament care este de 100 de lei pentru adulþi ºi 50 de lei pentru copii. ªedinþa înseamnã douã ore, iar cei care doresc sã stea mai mult trebuie sã plãteascã o taxã suplimentarã pe orã”,
a declarat Daniel Viºan, director executiv SPADPP Petroºani. Administraþia localã de la Petroºani primeºte 5 lei/cursant/ºedinþã. Cei care se înscriu la cursurile de înot vor plãti doar cursurile, costul intrãrii la bazin va fi suportat de cãtre instructorul de înot, care este persoanã fizicã autorizatã ºi care are contract de închiriere cu administraþia bazinului. Monika BACIU