Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 180

Cronica Vãii Jiului Joi, 2 august 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Iubirea ºi numai iubirea - combustibilul unui consilier al preºedintelui Moloþ um a ajuns sã-l consilieze pe preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, cine este ºi cum a reuºit sã armonizeze perfecþionismul cu politica, ne spune ºi nu prea Mariana Ghioc, femeia care a pãrãsit PDL, atunci când era pe val, pentru a trece la PNL.

C

PAGINA A 5-A

Pânã vine firma din Tg. Mureº, te calcã trenul la bariera Petrila ariera la trecerea peste calea feratã de pe drumul care strãbate Petrila era ieri, la ora 10:55, din nou, defectã. Un accident era gata sã se producã, dacã un lucrãtor al cãilor ferate nu ar fi sãrit din locomotiva trenului ce transporta cãrbune strigând ºi gesticulând disperat pentru a opri coloanele de maºini.

B

>>> PAGINA A 3-A

Sorin, petrileanul care luptã pentru vieþile italienilor n fost salvamontist, expert în intervenþii la calamitãþi ºi dedicat trup ºi suflet muntelui, de loc din oraºul Petrila, a ajuns membru cu drepturi depline în apreciata „Croce Verde”, serviciu voluntar de intervenþie ºi salvare de pe lângã carabinierii italieni.

U

>>> PAGINILE 6-7

PRM-istul Costel Avram este ”membrul” tuturor patidelor u, Costel Avram, sunt membru PRM ºi nici nu mi-am propus sã devin altceva(…) Cât priveºte înlocuirea mea, nu existã nici un motiv pentru asta”.

”E

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 august 2012

Drepturile pensionarilor mineri aferente anului 2012 intrã în platã NH-SA Petroºani, 1 august 2012: Începând cu ora 12:00 a zilei de 7 august 2012, la sucursalele E.M. Petrila, E.M. Paroºeni ºi E.M. Uricani, în baza facturilor emise de ENEL, pensionarii din evidenþa CNHSA vor intra în posesia sumelor reprezentând contravaloarea consumului de energie electricã înregistrat pânã la data curentã a anului 2012.

C

Pentru o bunã organizare, pensionarii sunt rugaþi sã se prezinte la sucursala la care sunt arondaþi,

2012 Observaþie: În data de 15 august nu se efectueazã plãþi - zi nelucrãtoare La E.M. Paroºeni se vor efectua plãþile pentru pensionarii care ºiau depus dosarele la sucursale E.M. Livezeni, E.M. Vulcan, E.M. Paroºeni ºi la E.P.C.V.J., dupã urmãtoarea planificare zilnicã: o numele care încep cu litere de la A pânã la F: 07 - 10 august 2012; o numele care încep cu litere de la G pânã

dupã o planificare zilnicã, în funcþie de ordonarea alfabeticã a numelui de familie. Astfel, la E.M. Petrila se vor efectua plãþile pentru pensionarii care ºi-au depus dosarele la sucursale E.M. Lonea, E.M. Petrila, S.C.S.M. ºi la CNH-sediu, dupã urmãtoarea planificare zilnicã: o numele care încep cu litere de la A pânã la K: 07 - 10 august 2012; o numele care încep cu litere de la L pânã la Z: 13 - 17 august

SPAÞIU DE ÎNCHIRIAT DEPOZIT

la O: 13 - 17 august 2012 Observaþie: În data de 15 august nu se efectueazã plãþi - zi nelucrãtoare o numele care încep cu litere de la P pânã la Z: 20 - 24 august 2012. La E.M. Uricani se vor efectua plãþile pentru pensionarii care ºiau depus dosarele la sucursale E.M. Lupeni ºi E.M. Uricani, dupã

urmãtoarea planificare zilnicã: o numele care încep cu litere de la A pânã la L: 07 - 10 august 2012; o numele care încep cu litere de la M pânã la Z: 13 - 17 august 2012 Observaþie: În data de 15 august nu se efectueazã plãþi - zi nelucrãtoare Biroul de presã CNH SA

Anunþ de licitaþie Consiliul Local al municipiului Petroºani Serviciul Public Administrarea Domeniului Public ºi Privat cu sediul în Petroºani, str.1 Decembrie 1918, nr.93, telefon 0254/541220, 0254/541221, fax 0254/545903, cod fiscal RO16982459, adresa de email spadpp_petrosani@yahoo.com comunicã celor interesaþi cã licitaþiile publice publice programate pentru data de 15.08.2012, pentru care s-a publicat anunþul publicitar în data de 24.07.2012, vor avea loc în data de 16.08.2012 întrucât s-a dovedit cã ziua de 15 august este nelucrãtoare. Orele de desfãºurare a ºedinþelor de deschidere rãmân aceleaºi.

Str. Lunca, Nr. 100, Preþ foarte avantajos

Director executiv S.P.A.D.P.P., Lucian Dragomir

Relaþii la tel.: 0372764439, 0254542472

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Referent, Florina Sfetcu

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1

National TV

8:00 DimiNeatza 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:45 Fotbal: Steaua Bucureºti - Spartak Trnava

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Împãratul mãrii 13:15 Fosta mea iubire (r) 13:45 Grupul Vouã (r)

22:30 Prodanca ºi Reghe: Aventura americanã 0:30 Un Show Pãcãtos

14:15 16:00 16:30 18:30 19:15 20:15

Fosta mea iubire (r) Baronii (r) Cuscrele ªtiri Naþional TV Triunghiul iubirii 2 Suflete pereche

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Bãieþii din decembrie 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Serviþi, vã rog! (r) 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Camerista

22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Chuck

Prima TV 11:30 Teleshopping 12:00 Orãºelul leneº 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r) 15:00 Cãlãtoria 2: Rãtãciþi în San Francisco (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort-

20:30 Curat, murdar? 21:30 Fete Bune 22:15 Trãsniþii

TVR 1 9:25 Legendele palatului: concubina regelui 10:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:00 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 11:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 14:45 Jurnalul TVR 15:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 17:30 Lozul cel mare 18:20 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 18:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 20:30 Jurnalul TVR 21:30 Jocurile Olimpice 2012 - Londra 23:10 Genova 0:50 Legendele palatului: doctorul Hur Jun 1:55 Invincibilul om de fier

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 august 2012 ariera la trecerea peste calea feratã de pe drumul care strãbate Petrila era ieri, la ora 10:55, din nou, defectã. Un accident era gata sã se producã, dacã un lucrãtor al cãilor ferate nu ar fi sãrit din locomotiva trenului ce transporta cãrbune strigând ºi gesticulând disperat pentru a opri coloanele de maºini.

B

”Era sã mã ia în plin, deºi trenul venea încet. Nu m-am uitat dacã vine sau nu trenul pentru cã bariera era ridicatã, semnale acustice ºi luminoase nu erau. Am fost oprit de strigãtele ºi semnele fãcute de un tip, care, spun ceilaþi conducãtori din trafic, a sãrit din locomotivã ca sã ne opreascã. Ei spun cã nu este pentru prima datã. Pãi ce fac ãºtia, cã traverseazã oraºul, nu este câmp unde poþi vedea de departe ºi nu este atâta circulaþie” – a declarat extrem de agitat, Marin Ioan Popa, care se îndrepta cu treburi cãtre Petroºani. Mergând pe firul periculoasei probleme, am aflat cã bariera în cauzã este precum copilul cu douã moaºe. Odatã cu refacerea trecerii peste calea feratã ºi instalaþia barierei a fost reînnoitã la

Pânã vine firma din Tg. Mureº, te calcã trenul la bariera Petrila

Petrila, în anul 2011. Doar cã de atunci, respectiva instalaþie a dat mai multe rateuri punând în pericol viaþa ºoferilor ºi chiar a pietonilor. Pisica a fost aruncatã în curtea Companiei Naþionale a Huilei, care are un contract de comodat cu Primãria Petrila pentru preluarea în întreþinere ºi exploatare. Pentru cã probleme au tot fost, CNH ºi-a precizat poziþia, cum cã beneficiarul lucrãrii – Primãria – trebuie sã tragã la rãspundere constructorul care a garantat instalaþia pentru 5 ani. Astfel, am aflat cã bariera a fost executatã în baza unui contract încheiat de Primãria Petrila cu firma SC Construcþii

Feroviare Tg. Mureº. Având în vedere faptul cã bariera deserveºte calea feratã pe care se realizeazã transportul cãrbunelui de la EM Petrila, Primãria a solicitat Companiei Naþionale a Huilei preluarea acesteia în întretinere ºi exploatare. În baza acestei solicitãri s-a încheiat un contract de comodat între CNH ºi Primãria Petrila. Clauzele contractuale nu pun în sarcinã CNH-ului remedierea defectelor apãrute în funcþionarea barierei. Acest lucru revine producãtorului instalaþiei, ºi anume firmei SC Construcþii Feroviare SA Tg. Mures, cu atât mai mult cu cât lucrarea are o duratã de

garanþie de 5 ani (ea a fost pusa în funcþie în 2011). Companiei i s-a adus la cunostinþã nefuncþionarea barierei de cãtre operatorul fe-

Salvatorii minieri profesioniºti, recompensaþi pentru eroism unicipalitatea Petroºani a decis sã-i recompenseze pe salvatorii minieri care de-a lungul anilor ºi-au riscat fãrã ezitare vieþile.

M

Profesioniºtii din cadrul Salvamin, singurii din România pregãtiþi temeinic sã intervinã la accidente produse în subteran, au primit distincþia de „Cetãþean de Onoare” al Municipiului Petroºani. Celor 29 de salvatori minieri le vor fi înmânate titlurile în cadrul unei ceremonii organizate de municipalitatea Petroºani, dupã ce ºi consilierii locali ºi-au dat girul recunoscând sacrificiul acestora. Nu toþi au fost de acord cu recompensarea ºi, surprinzãtor aleºi locali din Petroºani, care au avut strânsã legãturã cu industria minierã s-au abþinut când a fost vorba de votarea acestui proiect de hotãrâre. Un exemplu este alesul local Alin Simota, consilier PNL, care n-a votat nici împotrivã dar n-a fost miºcat pare-se de curajul salvatorilor ºi a decis sã se abþinã. Nici fostul lider al minerilor din Valea Jiului, Costel Postolache,

alesul PSD-ului care s-a aflat în fruntea minerilor ºi care ºtie cel mai bine ce înseamnã un accident minier ºi cât de dificilã este salvarea ortacilor prinºi în explozie. Postolache ar fi vrut ca proiectul sã fie amânat, dar cum s-a decis supunerea lui la vot, s-a abþinut ca ºi colegul lui de coaliþie. „Salvatorii minieri sunt cei mai expuºi la risc, ei îºi riscã viaþa pentru a salva alte vieþi. Noi acordãm aceste titluri post mortem, nu e un lucru rãu dar am considerat cã trebuie acordat ºi acestor oameni care nu stau pe gânduri când este

nevoie de ei. Colegii au venit cu amânare pentru cã sunt prea mulþi oameni care sã primeascã acest titlu. Cred cã nu sunt prea mulþi ºi ei meritã pe deplin titlul”, le-a spus consilierilor locali, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, iniþiatorul acestui proiect. Salvatorii minieri din cadrul Salvamin Petroºani nu au intervenit doar în accidentele produse în subteranele Vãii Jiului, ci în multe alte locuri din þarã unde au avut loc tragedii ºi nimeni altcineva nu putea interveni. Maximilian GÂNJU

roviar GFR (înainte de 20 iunie 2012 –n.n.), drept pentru care CNH a transmis repetate solicitari în scris Primãriei Petrila în vederea somãrii firmei producãtoare sã intervinã ºi sã repare bariera. Primãria Petrila a solicitat firmei SC Constructii Feroviare SA Tg. Mures remedierea problemei, dar situaþia se repetã. Hotãrârea Primãriei în a acþiona pentru eliminarea pericolului real de la intrarea în Petrila trebuie sã se manifeste având în vedere cã se aflã la începutul unui nou mandat, plinã de vigoare ºi elan ca la orice nou început. Ileana FIRÞULESCU

Lupu ºi Drãgoescu -

în administraþia SC Termoficare Petroºani n prima ºedinþã ordinarã a noului Consiliu Local din Petroºani, pe lângã stângãciile explicabile ale noilor veniþi, s-a reuºit alegerea Consiliului de Administraþie al SC Termoficare SA Petroºani, societate aflatã în subordinea municipalitãþii.

Î

Pop –USP ºi actualul director general al INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu. SC Termoficare SA se aflã în insolvenþã din cauza datoriilor cãtre bugetul de stat. Cât priveºte cealaltã societate la care acþionar majoritar este Consiliul Local Petroºani, aleºii au cerut un raport din care sã afle care este soarta societãþii ºi ce creanþe are. Din datele deþinute de Direcþia

Astfel, deºi era de aºteptat ca pentru posturile din CA sã fie bãtaie, lucrurile n-au stat deloc aºa. Poate cã remuneraþia care ajunge pe la vreo 60 de lei nu i-a atras pe consilieri. Cert este cã au fost doar trei propuneri, adicã exact numãrul necesar de consilieri care sã facã parte din administraþia societãþii. Cele trei propuneri sunt: Petru Drãgoescu de la PNL, Tiberiu

Generalã a Finanþelor Publice, situaþia firmei nu este deloc bunã acumulând datorii cãtre bugetul de stat de aproape 140 de miliarde de lei vechi ºi este în insolvenþã. Aproape sigur SC Gospodãrie SA va intra în faliment, dat fiind faptul cã datoriile pe care le are depãºesc cu mult bugetul pe un an de zile al municipiului Petroºani. Maximilian GÂNJU


4 Actualitate ngajatorii care nu acorda zilele libere legale de care au parte anual angajatii, potrivit Codului muncii, riscã amenzi ce nu pot fi mai mici de 5.000 de lei, insa pot ajunge si la 10.000 de lei.

A

Legislatia muncii este dura cu angajatorii care incalca salariatilor dreptul de a beneficia de zilele libere acordate de stat. Codul muncii prevede 12 sarbatori legale, traduse in zile libere pentru salariati. 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti – in 2012, aceste zile au fost 15 si 16 aprilie; 1 mai – in 2012; prima si a doua zi de Rusalii – in 2012, aceste zile sunt 3 si 4 iunie; Adormirea Maicii Domnului – 15 august; 1

Cronica Vãii Jiului |Joi, 2 august 2012

Amenzi de pânã la 10.000 de lei pentru angajatorii care nu acordã zilele libere legale salariaþilor prevede ca zilele libere stabilite de stat nu se acorda la locurile de munca in care activitatea nu poate fi intrerupta datorita caracterului procesului de productie sau specificului activitatii. De asemenea, pentru unitatile sanitare si pentru cele de alimentatie publica, in zilele de sarbatoare legala, se stabilesc programe de lucru adecvate, astfel incat populatia sa dispuna de asistenta medicala si de alimentele de stricta necesitate. Pentru angajatii aflati in

decembrie – Ziua Nationala a stat. Astfel, potrivit site-ului Romaniei; prima si a doua zi avocatnet.ro, Codul muncii de Craciun - 25 si 26 a nivelul decembrie. Totusi, nu Inspectoratului toti angajatorii sunt pentru Situaþii de obligati sa acorde zilele libere stabilite de Urgenþã Iancu de tonier major ºi 1 la pluHunedoara al judeþu- tonier. lui Hunedoara ºi a În ceea ce priveºte Inspectoratului de Inspectoratului de Jandarmi Judeþean Jandarmi Judeþean, au fost înaintaþi în grad 13 Hunedoara, în data ofiþeri ºi 44 de subofiþeri. de 1 august 2012, a Activitãþile au debutat avut loc ceremonialul cu ridicarea drapelului pe militar ocazionat de catarg, intonarea Imnului înaintarea în gradul Naþional ºi au continuat, urmãtor, la termen, în prezenþa întregului a ofiþerilor ºi personal, cu citirea subofiþerilor din ordinelor de înaintare în cadrul unitãþii. gradul militar de cãtre Astfel, din cadrul ISU inspectorul ºef al IJJ ºi a subunitãþilor subordonate, au fost înaintaþi în gradul urmãtor 18 ofiþeri ºi 92 subofiþeri. Potrivit inspectorului ºef Viorel Demean, doi ofiþeri au fost înaintaþi la gradul de locotenentcolonel, 9 la gradul de maior, 2 la gradul de cãpitan ºi 5 la gradul de locotenent. În ceea ce priveºte subofiþerii, 12 Hunedoara, general de dintre aceºtia au fost brigadã Viorel Sãlan. avansaþi la gradul de plu„Înaintarea în grad tonier adjutant ºef, 5 la reprezintã, pentru orice gradul de plutonier adjumilitar, o confirmare a tant, 74 la gradul de plu-

L

aceste categorii, Codul muncii prevede compensarea cu timp liber corespunzator in urmatoarele 30 de zile. Pentru celelalte cazuri in care nu se acorda zile libere in sarbatorile legale “din motive justificate”, salariatii trebuie sa beneficieze de un “spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru”. Diana MITRACHE

Înaintãri în grad militar în structurile subordonate MAI din Hunedoara

irmele care creeazã cel puþin 200 de locuri de muncã înalt calificate vor putea primi, pentru o perioadã de doi ani, o subvenþie în cuantum de 40%50% pentru cheltuielile salariale, în baza unei scheme de ajutor de stat.

F

Ajutorul de stat va fi în cuantum de 40% din cheltuielile salariale pe doi ani pentru investitorii din zona Bucureºti-Ilfov ºi de 50% pentru cei din celelalte regiuni ale þãrii, potrivit Mediafax. Suma totalã alocatã din bugetul de stat pe urmãtorii ani este de 100 milioane euro, pentru finanþarea costurilor salariale aferente personalului cu calificare ridicatã în domenii de cercetare-dezvoltare, inovare, energie, informaticã, precum ºi din industria prelucrãtoare înalt tehnologizatã.

îndeplinirii misiunilor ce i-au fost încredinþate, o dovadã a competenþei profesionale, precum ºi a

conduitei morale. Gradul militar este un însemn al onoarei ºi demnitãþii militarilor. El impune respect, dar creazã ºi responsabilitate

pentru cel care îl poartã. Fiecare tresã reprezintã ani de muncã, presãraþi cu privaþiunile specifice vieþii militarilor, sacrificii ºi o remarcabilã dãruire de sine. Acestea sunt elementele care deosebesc gradul militar de o simplã pânzã de diferite nuanþe ºi simboluri purtatã ca accesoriu la uniformã. Vã doresc multã sãnãtate, putere de muncã, succes în activitatea îndeplinitã, precum ºi sincere felicitãri pentru gradul militar obþinut”, le-a transmis jandarmilor, general de brigadã Viorel Sãlan. Marius MITRACHE

Locurile de muncã înalt calificate sunt finanþate de Guvern Sectoarele economice de aplicare a schemei sunt industria producãtoare, cu excepþia fabricãrii bãuturilor ºi produselor din tutun, producþia ºi furnizarea de energie electricã, termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat, activitãþi de editare produse software, telecomunicaþii, servicii în tehnologia informaticii, activitãîi ºi servicii informatice, cercetare-dezvoltare. Firma care solicitã ajutorul de stat va fi obligatã sã prezinte o scrisoare de garanþie bancarã care sã aibã valoarea cel puþin a ajutorului de stat plãtit, pentru ca în cazul în care nu-ºi respectã integral obligaþiile contractuale statul sã-ºi poatã recupera ajutorul acordat. Ministrul Finanþelor a arãtat cã nu existã limitã la cuantumul aju-

torului acordat unui agent economic ºi nici la cuantumul unui salariu acordat de firmã unei persoane înalt calificate. Diana MITRACHE


Politicã 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 august 2012 Am muncit o perioadã, deloc scurtã, la RAAVJ, dar am fost nevoitã sã plec de acolo pentru ca nu mã descurcam din punct de vedere financiar. În prezent sunt consilier în cadrul Consiliului Judeþean Hunedoara - Cabinet preºedinte. Pot sã afirm cu sinceritate ca îmi respect ºeful – preºedintele Mircea Ioan Moloþ -, îi admir inteligenþa ºi mai ales verticalitatea. ªi ca o glumã: nu mi-aº dori sã-l supãr vreodatã!” – spune Mariana Ghioc.

Iubirea ºi numai iubirea - combustibilul unui consilier al preºedintelui Moloþ um a ajuns sã-l consilieze pe preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, cine este ºi cum a reuºit sã armonizeze perfecþionismul cu politica, ne spune ºi nu prea Mariana Ghioc, femeia care a pãrãsit PDL, atunci când era pe val, pentru a trece la PNL.

C

Un om discret ºi cald cum este consilierul preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara, pare a nu avea ce cãuta în politicã. Mariana Ghioc, din motive

numai de ea ºtiute – cele reale -, a pãrãsit PDL când acesta era pe val. Tot pe val era ºi lupeneanca, acum consilier. A plecat la PNL, în 2007, de pe poziþia de preºedinte al Organizaþiei Judeþene de femei a PDL Hunedoara ºi membru în Biroul Naþional. La liberali a fost vicepreºedinte… Multã lume, alta decât cercul politicienilor, s-a întrebat atunci cine este ºi ce cautã în politica specific româneascã un OM ca Mariana Ghioc. Perfecþionistã, exigentã cu sine ºi cu cei din jur, cu principii – care în politicã dãuneazã deþinãtorului -, cu suflet ºi atitudine caritabile etc. sunt însuºiri care nu cadreazã cu politicianismul.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

ezamãgirile, precum durerea rãzboaielor

D

Cu greu ne-a vorbit despre sine, omul Mariana Ghioc, cine este, de unde vine, cum a ajuns sã fie consilier al alesului din fruntea judeþului. Multe rãspunsuri le-a evitat prin fraze seci, dar care pot spune multe. Cert este cã este o fiicã a Vãii Jiului, trãind ºi instruindu-se în trei localitãþi ale zonei…

Singurã, cu viaþa în piept, consilierul ºi-a crescut fiica de care este mândrã. În apele tulburi ale învãþãmântului românesc, când foarte mulþi tinerii au vãrsat lacrimi amare ca urmare a rezultatelor bacalaureatului 2012, Christina Ghioc o medie mare ºi este studentã la Universitatea Petroºani. Este cea mai valoroasã împlinire a Marianei G. ”Împlinirea mea? Aici e

n antrenor i-a dat ”azimutul”…

U

”Cine sunt eu... ªi pentru mine, uneori, este o dilemã (râde ghiduº - n.n.). Eu sunt Mariana Ghioc. M-am nãscut în Lupeni, ºcoala generalã ºi treapta a 2-a le-am absolvit în Vulcan. În aceastã perioadã practicam ºi volei, eram o echipã cunoscutã atunci. Îmi aduc aminte de asta cu o realã nostalgie. Aveam un antrenor pentru care ºi în acest moment am tot respectul, chiar dacã atunci credeam cã este o persoanã imposibilã. Acum cred cã ºi datoritã lui am inteles cã în viaþã ai nevoie de învaþãturã, culturã inclusiv muzicalã - multã disciplinã ºi mai ales moralã. Dupã ce am înþeles cã în sport nu este suficient sã munceºti, trebuie sã ai ºi un dar de la Dumnezeu, am renunþat ºi am început sã învãþ serios, am reuºit sã absolv douã facultãþi în condiþiile de atunci. Apoi m-am cãsãtorit dupã o prietenie de ºapte ani. Soþul meu a fost o persoanã teribilã, ne iubea ºi ne respecta enorm - vorbesc de mine si fiica noastra. Folosesc trecutul pentru ca soþul meu a murit în urmã cu ºaptre ani.

clar: fiica mea, Christiana! Când a murit soþul meu clacasem urât. M-a întrebat cu o inocenþã copleºitoare ºi cu lacrimi în ochii: ...mami, eu ce mã fac dacã ramân ºi fãrã tine?” Când aºtepþi prea mult de la

cei pe care îi întâlneºti în viaþa, oameni pe care i-ai supraevaluat, firesc apar dezamãgirile, care uneori sunt mai greu de ”purtat” decât rãzboaiele. Perioada dezamãgirilor parcã nu se mai terminã. ”Uºoarã întrebare... Sunt dezamãgitã mai tot timpul. Am început sã mã întreb dacã nu cumva problema sunt EU...”

olitica ºi cele trei principii deloc atrãgãtoare

P

De ce a ales politica ºi cum a reuºit sã armonizeze înclinaþia sa spre perfecþionism cu politicã? Clar, armonizarea este încã în lucru. ”În politicã am intrat într-un mod pueril, chiar nu meritã sã vorbesc despre lucrul acesta. Intratã fiind în politicã, am luat în serios activitatea asta chiar dacã vorbim de timp ºi voluntariat. Am crezut în asta. Dar din pãcate, în politicã sunt trei principii de bazã, dupã pãrerea mea: 1.- sã-þi placã; 2. - sã-ºi sacrifici timpul liber; 3. - sã ai bani. Punctul 3 l-aº schimba fãrã discuþii în punctul 1. Îmi amintesc cu drag de conferinþa de presã care a avut loc atunci când am demisionat din PD, în 2007. Nu sunt o persoanã emotivã, dar întrebãrile dumeavoastrã m-au pus într-o mare încurcãturã, deºi explicasem scurt ºi la obiect de ce fac acest lucru. Am spus atunci ºi cã îmi doresc enorm sã nu fiu dezamagitã ºi de aceastã datã...” ”Combustibilul” vieþii Marianei Ghioc pare a fi iubirea ºi numai iubirea… ”Viaþa mea a fost marcatã în bine ºi este tot timpul datoritã celor care mã iubesc necondiþionat. O am pe fiica mea Chris, pãrinþii mei, prietenii mei - recunosc, foarte puþini la numãr, dar adevãraþi. Îi mulþumesc lui Dumnezeu pentru asta ºi nu doar pentru atât!!” Cum se vede în viitor? ”Este prima datã când nu am rãspuns. SPER, doar sper cã o sa fie bine”- a precizat Mariana Ghioc, consilier pe zona Vãii Jiului în cadrul Cabinetului preºedintelui Consiliului Judeþean Hunedoara. Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 august 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Lor edana Fieraru a ajuns pe patul de spital „Micuþa Andra” cum a fost numitã adolescenta din Vulcan-Hunedoara ajunsã alãturi de tatãl ei în finala de la „Românii au talent”, a fost dusã la spital luni, acuzând dureri îngrozitoare. Dupã ce au diagnosticat-o, medicii au descoperit cã are o piatrã la rinichi ºi au decis sã o interneze. „Acum este bine, nu o mai doare aºa rãu. Domnul doctor a venit la vizita medicalã ºi a spus cã încearcã sã o fãrâmiþeze ca sã fie eliminatã. Dacã nu reuºeºte, o va supune unei intervenþii la un aparat modern cu ultrasunete”,

oredana Fieraru, finalistã la „Românii au talent”, a fost internatã de urgenþã la Spitalul Municipal Lupeni cu colicã renalã. Adolescenta care a impresionat cu vocea sa o þarã întreagã are piatrã la rinichi ºi va fi supusã unei intervenþii medicale complicate.

L

Sorin, petrileanul car e luptã pentru vieþile italienilor n fost salvamontist, expert în intervenþii la calamitãþi ºi dedicat trup ºi suflet muntelui, de loc din oraºul Petrila, a ajuns membru cu drepturi depline în apreciata „Croce Verde”, serviciu voluntar de intervenþie ºi salvare de pe lângã carabinierii italieni. Nu este singurul caz din Valea Jiului, când un profesionist îºi gãseºte aprecierea peste hotare.

U

Sorin Csaki (foto) a activat ani de zile în serviciul de salvamont din Petrila ºi apoi, împreunã cu medicul de urgenþe, Cãtãlin Popa, un salvator foarte apreciat, a pus bazele unei structuri voluntare de intervenþie în caz de calamitãþi sau accidente. Asociaþia Mont Planet Petrila, pe perioada cât a avut resurse sã funcþioneze, în mare mãsurã cu fonduri provenite din buzunarul celor care au înfiinþat-o, a avut

numeroase intervenþii de salvare, iar destui oameni pot spune cã sunt bine datoritã voluntarilor. Ca orice lucru bun, serviciul respectiv nu a fost susþinut decât într-o micã mãsurã de autoritãþile din toatã Valea Jiului, pentru cã voluntarii operau oriunde era nevoie de ei. Drept urmare, n-a mai putut funcþiona, iar oamenii au fost nevoiþi sã-ºi gãseascã alte ocupaþii. Sorin a plecat în Italia, la muncã, exact cum face orice

român care vede cã nu este recompensat pentru munca sa, dar mai ales, de multe ori, este chiar împiedicat sã ºi-o facã. Având cunoºtinþe bogate în intervenþii de salvare pe munte sau la calamitãþi ºi cu o experienþã de ani de zile, petrileanul ºi-a gãsit imediat locul. Nu oriunde, ci într-un serviciu voluntar de intervenþie, considerat de vârf în Italia, ºi din care fac parte cei care au servit în rândul carabinierilor.

T

otul e bine organizat

„Am plecat din Valea Jiului, pentru cã trebuia sã-mi câºtig o pâine pentru mine ºi familie. A fost greu în Italia o perioadã pânã când am reuºit sã-mi gãsesc de

muncã ºi mai dificil a fost sã intru în „Crucea Verde”, dar am reuºit. Nu pentru cã nu aveam experienþã, dacã acesta era motivul, din prima zi eram inclus, ci pentru cã-mi trebuia rezidenþa, adicã adresa exactã unde sã fiu gãsit la orice orã din zi ºi din noapte, pentru a pleca la intervenþii. Am dat examenul ºi l-am luat fãrã probleme. Pentru mine este o

mândrie cã am fost acceptat, iar serviciul este foarte respectat în Italia. Carabinierii pun la dispoziþie cam toatã logistica necesarã serviciului, maºini de intervenþie, ambulanþã, chiar ºi un elicopter. Tot ce este necesar, iar uniformele noastre poartã însemnele lor ºi nu existã orgolii, cum poate se întâmplã la noi. Echipele nu pleacã la salvare fãrã medic în componenþã, totul este foarte bine organizat”, spune voluntarul. Sunt plãtiþi pentru fiecare intervenþie, însã nu banii au fost motivul pentru care Sorin Csaki a vrut sã facã parte din serviciul de salvare. „Îþi rãmâne în sânge, dacã ani de zile ai fãcut acest lucru, ºi mie îmi lipsea foarte mult. Acesta este motivul pentru care chiar unii dintre carabinieri, dupã ce s-au pensionat, au intrat

în serviciul acesta”, spune Sorin. A participat la multe acþiuni, iar aprecierea de care se bucurã „Crucea Verde” face ca aproape 24 de ore din 24 sã fie nevoie de ei. „Aici, nimeni nu spune nu este treaba mea. Suntem solicitaþi sã ducem vârstnici la spital, persoane bolnave la dializã, sã salvãm animale. Toate intervenþiile pleacã de la acelaºi concept: sã salvãm viaþa”, mai spune Sorin. ªi-a luat licenþa de transmisiuni radio cu nota 10. Are dreptul sã foloseascã toate frecvenþele internaþionale destinate radioamatorilor, iar acest lucru îl face ºi mai util serviciului. Sorin Csaki nu este singurul care-ºi gãseºte aprecierea peste hotare, fiind adoptat imediat de cãtre strãini. Maximilian GÂNJU

ne-a declarat, Cristian Fieraru, tatãl Loredanei care este alãturi de adolescentã la spital. Sãptãmâna viitoare, pe 6 august, Loredana trebuia sã cânte într-un spectacol organizat chiar de Primãria Lupeni cu ocazia Zilei Minerului. „Dacã oamenii ne-au invitat mergem la spectacol. Tot suntem chiar aici, la Lupeni, ºi dacã este

cazul voi cânta ºi cu dureri”, ne-a spus Loredana. Pentru a ajunge la concurs, tatãl Loredanei a fãcut credit la bancã iar acum se descurcã din ce în ce mai greu. „Sperãm sã ne descurcãm cumva, fac totul pentru fetiþa mea. Este adevãrat cã e ºi mai greu cu necazul acesta, cã s-a îmbolnãvit. O sã ieºim cumva la liman”, a spus tatãl tinerei. Finala concursului de talente încã nu i-a adus tinerei foarte multe contracte, însã artiºti cunoscuþi vor sã o pregãteascã pentru lansarea în showbiz. „Cei de la K1 vor sã colaboreze cu Loredana ºi am fost la dumnealor. Acum trebuia sã mergem iarãºi, numai cã s-a îmbolnãvit. Au spus cã vor sã compunã pentru ea câteva piese pentru un album care sã impresioneze pentru cã are potenþial”, ni s-a destãinuit Cristian Fieraru.

Ploaia a crescut debitele apelor din Valea Jiului alea Jiului s-a aflat de marþi dupãamiaza pânã miercuri seara la ora 21:00 sub atenþionare Cod Galben de precipitaþii importante cantitativ, însoþite de descãrcãri electrice.

V

Astfel, ploaia care a cãzut în ultimele zile ne-a mai scãpat de arºiþa ºi seceta din ultimele luni, cel puþin pentru o perioadã de acum încolo. În ultimele ore, debitul pe principalele cursuri de apã din Valea Jiului a crescut atât în vest, cât ºi în est. “Am avut precipitaþii în Valea Jiului 24 de litri pe metru pãtrat în zona Taia. A plouat în 20 de minute 17 litri, ceea ce este foarte mult într-un timp atât de scurt, ºi 20 de litri pe Jieþ. În Vest, am avut 7 litri la Câmpul lui Neag, dar în zona muntoasã a plouat mai mult, pentru cã Jiul de Vest a crescut cu 40 de centimetri, iar cel de Est cu 10 cm”, ne-a declarat Sorin Corici, director Sistemul Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. ªi cultivatorii ºi crescãtorii de animale din zonã s-au bucu-

rat de ploaie, pentru cã înainte de asta, ei se plângeau cã încep sã li se usuce pãmântul care deja era foarte tare ºi greu de lucrat. Nivelul apei din fântâni începuse sã scadã considerabil, iar animalele sã aibã de suferit. “Este bine cã plouã, dar mai bine ar fi sã fie ºi mai mult. Bineînþeles, nu aºa tare, dintr-odatã”, ne-a spus un localnic din zona Slãtinoara. “ Pãmântul începuse sã fie tare cã de-abia bãgai sapa în el. Acum vãd cã ºi-a mai revenit un pic”, a spus un alt momârlan. Prognoza meteo pentru aceastã lunã aratã cã în primele douã zile temperaturile medii se menþin la valori apropiate de normele climatologice ale perioadei, în intervalul 2 – 6 august temperatura aerului va creºte uºor, de la o zi la alta, vremea devenind canicularã, cu temperaturi de 35 grade C în jurul datei de 6 august. Apoi, valorile termice vor scãdea treptat pânã pe 11 august, dupã care se vor menþine la valori normale pentru a doua decadã a lunii august. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 august 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Lor edana Fieraru a ajuns pe patul de spital „Micuþa Andra” cum a fost numitã adolescenta din Vulcan-Hunedoara ajunsã alãturi de tatãl ei în finala de la „Românii au talent”, a fost dusã la spital luni, acuzând dureri îngrozitoare. Dupã ce au diagnosticat-o, medicii au descoperit cã are o piatrã la rinichi ºi au decis sã o interneze. „Acum este bine, nu o mai doare aºa rãu. Domnul doctor a venit la vizita medicalã ºi a spus cã încearcã sã o fãrâmiþeze ca sã fie eliminatã. Dacã nu reuºeºte, o va supune unei intervenþii la un aparat modern cu ultrasunete”,

oredana Fieraru, finalistã la „Românii au talent”, a fost internatã de urgenþã la Spitalul Municipal Lupeni cu colicã renalã. Adolescenta care a impresionat cu vocea sa o þarã întreagã are piatrã la rinichi ºi va fi supusã unei intervenþii medicale complicate.

L

Sorin, petrileanul car e luptã pentru vieþile italienilor n fost salvamontist, expert în intervenþii la calamitãþi ºi dedicat trup ºi suflet muntelui, de loc din oraºul Petrila, a ajuns membru cu drepturi depline în apreciata „Croce Verde”, serviciu voluntar de intervenþie ºi salvare de pe lângã carabinierii italieni. Nu este singurul caz din Valea Jiului, când un profesionist îºi gãseºte aprecierea peste hotare.

U

Sorin Csaki (foto) a activat ani de zile în serviciul de salvamont din Petrila ºi apoi, împreunã cu medicul de urgenþe, Cãtãlin Popa, un salvator foarte apreciat, a pus bazele unei structuri voluntare de intervenþie în caz de calamitãþi sau accidente. Asociaþia Mont Planet Petrila, pe perioada cât a avut resurse sã funcþioneze, în mare mãsurã cu fonduri provenite din buzunarul celor care au înfiinþat-o, a avut

numeroase intervenþii de salvare, iar destui oameni pot spune cã sunt bine datoritã voluntarilor. Ca orice lucru bun, serviciul respectiv nu a fost susþinut decât într-o micã mãsurã de autoritãþile din toatã Valea Jiului, pentru cã voluntarii operau oriunde era nevoie de ei. Drept urmare, n-a mai putut funcþiona, iar oamenii au fost nevoiþi sã-ºi gãseascã alte ocupaþii. Sorin a plecat în Italia, la muncã, exact cum face orice

român care vede cã nu este recompensat pentru munca sa, dar mai ales, de multe ori, este chiar împiedicat sã ºi-o facã. Având cunoºtinþe bogate în intervenþii de salvare pe munte sau la calamitãþi ºi cu o experienþã de ani de zile, petrileanul ºi-a gãsit imediat locul. Nu oriunde, ci într-un serviciu voluntar de intervenþie, considerat de vârf în Italia, ºi din care fac parte cei care au servit în rândul carabinierilor.

T

otul e bine organizat

„Am plecat din Valea Jiului, pentru cã trebuia sã-mi câºtig o pâine pentru mine ºi familie. A fost greu în Italia o perioadã pânã când am reuºit sã-mi gãsesc de

muncã ºi mai dificil a fost sã intru în „Crucea Verde”, dar am reuºit. Nu pentru cã nu aveam experienþã, dacã acesta era motivul, din prima zi eram inclus, ci pentru cã-mi trebuia rezidenþa, adicã adresa exactã unde sã fiu gãsit la orice orã din zi ºi din noapte, pentru a pleca la intervenþii. Am dat examenul ºi l-am luat fãrã probleme. Pentru mine este o

mândrie cã am fost acceptat, iar serviciul este foarte respectat în Italia. Carabinierii pun la dispoziþie cam toatã logistica necesarã serviciului, maºini de intervenþie, ambulanþã, chiar ºi un elicopter. Tot ce este necesar, iar uniformele noastre poartã însemnele lor ºi nu existã orgolii, cum poate se întâmplã la noi. Echipele nu pleacã la salvare fãrã medic în componenþã, totul este foarte bine organizat”, spune voluntarul. Sunt plãtiþi pentru fiecare intervenþie, însã nu banii au fost motivul pentru care Sorin Csaki a vrut sã facã parte din serviciul de salvare. „Îþi rãmâne în sânge, dacã ani de zile ai fãcut acest lucru, ºi mie îmi lipsea foarte mult. Acesta este motivul pentru care chiar unii dintre carabinieri, dupã ce s-au pensionat, au intrat

în serviciul acesta”, spune Sorin. A participat la multe acþiuni, iar aprecierea de care se bucurã „Crucea Verde” face ca aproape 24 de ore din 24 sã fie nevoie de ei. „Aici, nimeni nu spune nu este treaba mea. Suntem solicitaþi sã ducem vârstnici la spital, persoane bolnave la dializã, sã salvãm animale. Toate intervenþiile pleacã de la acelaºi concept: sã salvãm viaþa”, mai spune Sorin. ªi-a luat licenþa de transmisiuni radio cu nota 10. Are dreptul sã foloseascã toate frecvenþele internaþionale destinate radioamatorilor, iar acest lucru îl face ºi mai util serviciului. Sorin Csaki nu este singurul care-ºi gãseºte aprecierea peste hotare, fiind adoptat imediat de cãtre strãini. Maximilian GÂNJU

ne-a declarat, Cristian Fieraru, tatãl Loredanei care este alãturi de adolescentã la spital. Sãptãmâna viitoare, pe 6 august, Loredana trebuia sã cânte într-un spectacol organizat chiar de Primãria Lupeni cu ocazia Zilei Minerului. „Dacã oamenii ne-au invitat mergem la spectacol. Tot suntem chiar aici, la Lupeni, ºi dacã este

cazul voi cânta ºi cu dureri”, ne-a spus Loredana. Pentru a ajunge la concurs, tatãl Loredanei a fãcut credit la bancã iar acum se descurcã din ce în ce mai greu. „Sperãm sã ne descurcãm cumva, fac totul pentru fetiþa mea. Este adevãrat cã e ºi mai greu cu necazul acesta, cã s-a îmbolnãvit. O sã ieºim cumva la liman”, a spus tatãl tinerei. Finala concursului de talente încã nu i-a adus tinerei foarte multe contracte, însã artiºti cunoscuþi vor sã o pregãteascã pentru lansarea în showbiz. „Cei de la K1 vor sã colaboreze cu Loredana ºi am fost la dumnealor. Acum trebuia sã mergem iarãºi, numai cã s-a îmbolnãvit. Au spus cã vor sã compunã pentru ea câteva piese pentru un album care sã impresioneze pentru cã are potenþial”, ni s-a destãinuit Cristian Fieraru.

Ploaia a crescut debitele apelor din Valea Jiului alea Jiului s-a aflat de marþi dupãamiaza pânã miercuri seara la ora 21:00 sub atenþionare Cod Galben de precipitaþii importante cantitativ, însoþite de descãrcãri electrice.

V

Astfel, ploaia care a cãzut în ultimele zile ne-a mai scãpat de arºiþa ºi seceta din ultimele luni, cel puþin pentru o perioadã de acum încolo. În ultimele ore, debitul pe principalele cursuri de apã din Valea Jiului a crescut atât în vest, cât ºi în est. “Am avut precipitaþii în Valea Jiului 24 de litri pe metru pãtrat în zona Taia. A plouat în 20 de minute 17 litri, ceea ce este foarte mult într-un timp atât de scurt, ºi 20 de litri pe Jieþ. În Vest, am avut 7 litri la Câmpul lui Neag, dar în zona muntoasã a plouat mai mult, pentru cã Jiul de Vest a crescut cu 40 de centimetri, iar cel de Est cu 10 cm”, ne-a declarat Sorin Corici, director Sistemul Hidrotehnic Petroºani – Apele Române. ªi cultivatorii ºi crescãtorii de animale din zonã s-au bucu-

rat de ploaie, pentru cã înainte de asta, ei se plângeau cã încep sã li se usuce pãmântul care deja era foarte tare ºi greu de lucrat. Nivelul apei din fântâni începuse sã scadã considerabil, iar animalele sã aibã de suferit. “Este bine cã plouã, dar mai bine ar fi sã fie ºi mai mult. Bineînþeles, nu aºa tare, dintr-odatã”, ne-a spus un localnic din zona Slãtinoara. “ Pãmântul începuse sã fie tare cã de-abia bãgai sapa în el. Acum vãd cã ºi-a mai revenit un pic”, a spus un alt momârlan. Prognoza meteo pentru aceastã lunã aratã cã în primele douã zile temperaturile medii se menþin la valori apropiate de normele climatologice ale perioadei, în intervalul 2 – 6 august temperatura aerului va creºte uºor, de la o zi la alta, vremea devenind canicularã, cu temperaturi de 35 grade C în jurul datei de 6 august. Apoi, valorile termice vor scãdea treptat pânã pe 11 august, dupã care se vor menþine la valori normale pentru a doua decadã a lunii august. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 augustp 2012

8 Actualitate urtuna de marþi dupã amiazã a provocat pagube însemnate în municipiul Vulcan dupã ce un fulger a lovit un bloc de locuinþe ºi a fãcut scrum toate aparatele electronice ºi electrocasnice ale familiilor din imobil.

F

Oamenii povestesc cã marþi, în jurul orei 16, aproape din senin s-a înnorat ºi a început sã plouã foarte tare. Apoi trei fulgere aproape consecutive au lovit în centrul localitãþii ºi atunci a fost afectat ºi blocul lor. „A trãsnit de trei ori ºi s-a oprit totul ºi cablu tv ºi tot. Ce aveam în prizã s-a stricat imediat, tele-

Fulgerul a ars electronicele din m a i m u l t e b l o c u r i d i n Vu l c a n vizor, calculator. Vrem sã vedem dacã ne despãgubeºte cineva cã sunt asigurate apartamentele”, susþine unul dintre pãgubiþi. Fulgerul a lovit în blocul G 8 de pe Aleea Muncii din Vulcan, un bloc de locuinþe sociale aflat în proprietatea Primãriei din localitate. De altfel asigurarea imobilului a fost fãcutã de municipalitate, însã se referã la clãdire. „Blocul nu a fost afectat de fulger, doar ºi eu am vãzut când a trãsnit, doar stau ºi eu în apropiere. Posibil ca la electronice sã fi fost ceva, ºi la mine au

sãrit siguranþele dar nici vorbã de pagube. Vã daþi seama cã dacã fulgera în bloc lua foc”, a declarat ieri, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Oamenii au fãcut reclamaþie la furniyorul de energie electricã.

„Am fãcut o sesizare la ENEL. Am primit un numãr de înregistrare ºi joi va veni aici o comisie”, mai spun cei afectaþi. Nu doar locatarii blocului social sunt pãgubiþi ci ºi alþii din imobilele din zonã. Astfel, mai mulþi

locatari din alte ºase blocuri de locuinþe au fãcut plângere cãtre distribuitorul de energie electricã pentru pagubele produse de o fluctuaþie de tensiune, provocatã la rândul ei de un fulger. Aproape în acelaºi timp, un fulger a provocat ºi un incendiu la o fabricã din municipiul învecinat, Lupeni. “La primirea apelului la 112, la faþa locului s-au deplasat prima datã pompierii de la Uricani apoi douã autospeciale de la Detaºamentul de Pompieri din Petroºani. În hala se aflau mai multe materiale textile, baloþi, dar si unelte care au ars”, au precizat reprezentanþii Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Maximilian GÂNJU

Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân 1-7 August 2012 lapte praf • scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute ºi cronice ale copilului • are efect ecologic pozitiv • populaþie sãnãtoasã

ãptãmâna mondialã a alimentaþiei la sân celebreazã în fiecare an în perioada 1-7 August în mai mult de 170 de þãri încurajarea alimentaþiei la sân ºi îmbunãtãþirea sãnãtãþii infantile în lume. Ea comemoreazã Declaraþia Innocenþi a OMS ºi UNICEF, adoptatã în august 1990 pentru protejarea, promovarea ºi încurajarea alimentaþiei la sân.

S

Alimentaþia la sân este cea mai bunã modalitate de a asigura nutrienþii necesari nou-nãscuþilor. OMS recomandã alimentaþia la sân pânã la vârsta de 6 luni ºi continuarea acesteia dupã diversificarea alimentaþiei pânã la vârsta de 2 ani. Sloganul campaniei de anul acesta este:“Înþelegerea trecutului-Planificarea viitorului”, iar tema este ”Celebrarea a 10 ani a Strategiei Globale a OMS/UNICEF pentru alimentaþia sugarilor ºi copiilor mici ”

este Strategia C eGlobalã?

OMS ºi UNICEF împreunã au lansat ºi au dezvoltat „Strategia Globalã pentru alimentaþia bebeluºilor ºi copiilor mici” în anul 2002, reafirmând cele 4 þinte Innocenti stabilite în 1995 ºi au adãugat þinte suplimentare. Strategia globalã a identificat o nevoie clarã pentru practici de alimentaþie optimale pentru reducerea malnutriþiei ºi a sãrãciei. Este bazatã pe o abordare orientatã în jurul drepturilor omului ºi cere dezvoltarea unor politici complete pentru alimentaþia bebeluºilor ºi copiilor mici. Oferã sfaturi cu privire la protecþia, promovarea ºi suportul acordat alãptãrii la sân în primele 6 luni ºi continuãrii acesteia pânã la 2 ani, împreunã cu o alimentaþie diversificatã cu începere de la vârsta de 6 luni.

D

Obiectivele campaniei: 1. A recapitula ce s-a întâmplat cu alimentaþia sugarilor ºi copiilor mici în ultimii 20 de ani ºi a elimina greºelile de alimentaþie a acestora. 2. A celebra succesele ºi împlinirile naþionale, regionale ºi globale ºi prezentarea activitãþii naþionale la nivel global. 3. A evalua nivelurile de implementare ale strategiei globale pentru alimentaþia bebeluºilor ºi copiilor mici. 4. A încuraja acoperirea lacunelor rãmase între politicile ºi programele de promovare a alimentaþiei la sân. 5. A atrage atenþia publicului asupra nivelului politicii ºi programelor alimentaþiei la sân ºi alimentaþiei copiilor.

B

eneficiile alimentaþiei la sân pentru copil:

• asigurã o creºtere fizicã ºi psihicã echilibratã. • protejeazã copilul de infecþii microbiene, virotice ºi fungice ºi reduce severitatea desfãºurãrii lor. • este uºor digerabil. • are temperaturã optimã. • este steril. • reduce riscul enterocolitei necrozante ºi a retinopatiei la prematuri. • reduce riscul diabetului zaharat de tip I ºi tip II (mai ales alãptarea exclusivã 6 luni).

• reduce riscul obezitãþii ºi al hipercolesterolemiei. • previne malnutriþia. • reduce riscul anemiei feriprive. • reduce riscul dezvoltãrii limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasã, celiachia) în copilãrie ºi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult. • reduce riscul morþii subite. • reduce riscul alergiei ºi al astmului bronºic dacã alãptarea dureazã cel puþin 4 luni. • favorizeazã dezvoltarea muºchilor feþei, a dentiþiei ºi a vorbirii. • asigurã o dezvoltare cerebralã, cognitivã ºi vizualã optimã. • interdependenþa reciprocã prin alãptare a mamei ºi copilului, fundamenteazã legãtura mamã copil ºi reduce tulburãrile emoþionale ºi de adaptare a copilului în adolescenþã

B

eneficiile alimentaþiei la sân pentru mamã:

• ajutã involuþia uterinã rapidã dupã naºtere ºi previne hemoragiile postpartum. • este protectiv împotriva cancerului de sân ºi ovar ºi a osteoporozei postmenopauzale. • duce la pierderea surplusului de grãsime câºtigat în timpul sarcinii ºi reduce riscul obezitãþii pe termen lung. • contraceptiv (98%) numai pe

perioada alãptãrii exclusive. • scade necesarul de insulinã la mamele diabetice. • diminuã efectele endometriozei ºi ajutã la stabilizarea bolii. • este mai comodã ºi mai puþin obositoare, laptele de mamã nu trebuie preparat, copilul este portabil. • are rol în împlinirea feminitãþii ºi dezvoltarea instinctelor materne. • realizeazã o legãturã strânsã cu copilul. • economie pentru familie.

B

eneficiile pentru societate:

• economisire de valutã consumatã pentru achiziþionare de

roiectul MDRT penP tru izolarea blocurilor, caselor ºi

Lucrãrile de izolare a blocurilor ºi a caselor încep din 2013

locuinþelor sociale,în care sunt prezente ºi administraþii publice din Valea Jiului a parcurs încã o etapã pregãtitoare pentru implementarea acestuia. Întânirea din 1 august a membrilor Comitetului de organizare ºi derulare a proiectului, derulatã la Bucureºti, a avut ca punct de dezbatere principalã, agenda pânã la sfârºitul acestui an, pentru ca partea efectivã de punere în practicã a lucrãrilor de izolare sã poatã începe din prima parte a lui 2013. Pânã atunci fiecare instituþie implicatã în proiect îºi va desemna unul sau doi reprezentanþi care vor participa la pregãtirea de specialitate furnizatã de MDRT. Mai precis, cei selectaþi vor începe cu luna septembrie cursuri organizate la Bucureºti. Dupã încheierea cursurilor se va

ezavantajele Alimentaþiei Artificiale:

• îmbolnãviri mai frecvente (infecþioase, boli cronice). • alergie la proteinele laptelui de vacã (diareea cronicã, scãdere în greutate, erupþii alergice). • mai greu digerabil. • încãrcare osmoticã mare. • obezitate. • risc de rahitism sau anemie. • creºte riscul diabetului zaharat. • nu conþine substanþe biologice. • prepararea inadecvatã creºte riscul malnutriþiei ºi infecþiei. • poate produce probleme dentare (datoritã tetinei). • nu produce schimbãri biologice în organismul mamei, nu stimuleazã afecþiunea. • încarcã bugetul familiei. Pentru succesul acestei campanii, contãm pe sprijinul dumneavoastrã activ - veniþi cu noi! Director executiv Adj. S.P., Dr. Dumitra ªtefan Dr. Cecilia Birãu Coordonator PN.V, Psiholog pr. Criºan Ioan

Actualitate 9

La nivelul Vãii Jiului acest Prezent la întâlnirea membrilor face selecþia imobilelor care vor fi incluse în lucrãrile de izolare, proiect va fi implementat în Comitetului din 1 august, pride cãtre instituþiile participante Aninoasa,Petrila ºi Vulcan. marul Gheorghe Ile a reiterat la proiect împreunã cu specialiºtii fiecãruia. Începutul ploaie lui 2013 va însemna torenþialã de încheierea tuturor etapelor circa 15 minute a pregãtitoare ºi trecerea la transformat implementarea de facto a zeci de gospodãrii au municipiul proiectului pilot, care fost inundate, mai multe Petroºani, marþi vizeazã creºterea perfordrumuri distruse ºi s-au dupã amiazã, manþelor energetice din produs alunecãri de locuinþe ºi clãdiri sociale. într-o micã teren. „Echipele de la Veneþie. Primãria Petroºani sunt Aproape toate strãzile în teren ºi fac verificãri din localitate au fost în toate zonele predis-

oportunitatea ºi necesitatea acestuia, în condiþiile în care administraþia vulcãneanã a demarat încã din 2010 lucrãri de izolare a blocurilor, în parteneriatul cu asociaþiile de proprietari. Posibilitatea de a cuprinde mai multe imobile (blocuri, case de colonie, grãdiniþe) în acest proiect pilot promovat de MDRT este bine-venitã atât din punct de vedere al efectului de confort termic cât ºi al costurilor ce trebuie suportate de beneficiarii direcþi ai acestor lucrãri: cetãþenii municipiului Vulcan.

Petroºaniul sub apã în ur ma unei ruperi de nori

O

cizat imediat dupã ce furtuna s-a potolit, Nicolae Taºcã, purtãtor

inundate ºi circulaþia rutierã uºor îngreunatã, însã în ciuda cantitãþii foarte mari de apã cãzutã într-un timp scurt, n-au existat pagube. Ruperea de nori a fost similarã celei de la începutul lunii iunie când

rei ºoferi s-au ales cu dosare penale dupã ce au încãlcat legea când se aflau la volan pe strãzile din Hunedoara. Cei trei au fost gãsiþi fie bãuþi, fie fãrã permis de conducere, iar acum vor rãspunde pentru faptele lor.

T

Un tânãr de 20 de ani din Deva a fost prins la volan la miezul nopþii de luni spre marþi, Poliþiºtii spun cã acesta conducea

puse inundaþiilor. Nu s-au înregistrat pagube, case inundate, totul este sub control. Echipele noastre vor rãmâne pe traseu cât este nevoie pentru a interveni dacã situaþia o cere”, a pre-

Dosare penale, la volan, în Hunedoara maºina, dar nu avea permis de conducere deoarece acesta îi fusese reþinut pentru o faptã ce s-a petrecut anterior. Un alt bãrbat conducea o maºinã cu numere false. „În data de 31.07.2012, în jurul orei 20:30, poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg au depistat în trafic un bãrbat de 30 de ani, din comuna Sântãmãria Orlea, care conducea, pe DN 66, un autoturism care nu era înmatriculat ºi avea montat un numãr fals de

înmatriculare. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tot cu dosar penal s-a ales ºi un bãrbat din Hunedoara. Acesta, spun poliþiºtii, în data de 31.07.2012, la ora 23:05 a condus un autoturism pe strada George Topîrceanu, din municipiul Hunedoara, având o concentraþie de

alcool pur în aerul expirat de 0,46 mg/l. Bãrbatul a fost condus de poliþiºti la Spitalul Municipal Hunedoara unde i-au fost recoltate probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Diana MITRACHE

de cuvânt Primãria Municipiului Petroºani. Maximilian GÂNJU


Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 augustp 2012

8 Actualitate urtuna de marþi dupã amiazã a provocat pagube însemnate în municipiul Vulcan dupã ce un fulger a lovit un bloc de locuinþe ºi a fãcut scrum toate aparatele electronice ºi electrocasnice ale familiilor din imobil.

F

Oamenii povestesc cã marþi, în jurul orei 16, aproape din senin s-a înnorat ºi a început sã plouã foarte tare. Apoi trei fulgere aproape consecutive au lovit în centrul localitãþii ºi atunci a fost afectat ºi blocul lor. „A trãsnit de trei ori ºi s-a oprit totul ºi cablu tv ºi tot. Ce aveam în prizã s-a stricat imediat, tele-

Fulgerul a ars electronicele din m a i m u l t e b l o c u r i d i n Vu l c a n vizor, calculator. Vrem sã vedem dacã ne despãgubeºte cineva cã sunt asigurate apartamentele”, susþine unul dintre pãgubiþi. Fulgerul a lovit în blocul G 8 de pe Aleea Muncii din Vulcan, un bloc de locuinþe sociale aflat în proprietatea Primãriei din localitate. De altfel asigurarea imobilului a fost fãcutã de municipalitate, însã se referã la clãdire. „Blocul nu a fost afectat de fulger, doar ºi eu am vãzut când a trãsnit, doar stau ºi eu în apropiere. Posibil ca la electronice sã fi fost ceva, ºi la mine au

sãrit siguranþele dar nici vorbã de pagube. Vã daþi seama cã dacã fulgera în bloc lua foc”, a declarat ieri, Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. Oamenii au fãcut reclamaþie la furniyorul de energie electricã.

„Am fãcut o sesizare la ENEL. Am primit un numãr de înregistrare ºi joi va veni aici o comisie”, mai spun cei afectaþi. Nu doar locatarii blocului social sunt pãgubiþi ci ºi alþii din imobilele din zonã. Astfel, mai mulþi

locatari din alte ºase blocuri de locuinþe au fãcut plângere cãtre distribuitorul de energie electricã pentru pagubele produse de o fluctuaþie de tensiune, provocatã la rândul ei de un fulger. Aproape în acelaºi timp, un fulger a provocat ºi un incendiu la o fabricã din municipiul învecinat, Lupeni. “La primirea apelului la 112, la faþa locului s-au deplasat prima datã pompierii de la Uricani apoi douã autospeciale de la Detaºamentul de Pompieri din Petroºani. În hala se aflau mai multe materiale textile, baloþi, dar si unelte care au ars”, au precizat reprezentanþii Detaºamentul de Pompieri Petroºani. Maximilian GÂNJU

Sãptãmâna Mondialã a Alimentaþiei la Sân 1-7 August 2012 lapte praf • scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute ºi cronice ale copilului • are efect ecologic pozitiv • populaþie sãnãtoasã

ãptãmâna mondialã a alimentaþiei la sân celebreazã în fiecare an în perioada 1-7 August în mai mult de 170 de þãri încurajarea alimentaþiei la sân ºi îmbunãtãþirea sãnãtãþii infantile în lume. Ea comemoreazã Declaraþia Innocenþi a OMS ºi UNICEF, adoptatã în august 1990 pentru protejarea, promovarea ºi încurajarea alimentaþiei la sân.

S

Alimentaþia la sân este cea mai bunã modalitate de a asigura nutrienþii necesari nou-nãscuþilor. OMS recomandã alimentaþia la sân pânã la vârsta de 6 luni ºi continuarea acesteia dupã diversificarea alimentaþiei pânã la vârsta de 2 ani. Sloganul campaniei de anul acesta este:“Înþelegerea trecutului-Planificarea viitorului”, iar tema este ”Celebrarea a 10 ani a Strategiei Globale a OMS/UNICEF pentru alimentaþia sugarilor ºi copiilor mici ”

este Strategia C eGlobalã?

OMS ºi UNICEF împreunã au lansat ºi au dezvoltat „Strategia Globalã pentru alimentaþia bebeluºilor ºi copiilor mici” în anul 2002, reafirmând cele 4 þinte Innocenti stabilite în 1995 ºi au adãugat þinte suplimentare. Strategia globalã a identificat o nevoie clarã pentru practici de alimentaþie optimale pentru reducerea malnutriþiei ºi a sãrãciei. Este bazatã pe o abordare orientatã în jurul drepturilor omului ºi cere dezvoltarea unor politici complete pentru alimentaþia bebeluºilor ºi copiilor mici. Oferã sfaturi cu privire la protecþia, promovarea ºi suportul acordat alãptãrii la sân în primele 6 luni ºi continuãrii acesteia pânã la 2 ani, împreunã cu o alimentaþie diversificatã cu începere de la vârsta de 6 luni.

D

Obiectivele campaniei: 1. A recapitula ce s-a întâmplat cu alimentaþia sugarilor ºi copiilor mici în ultimii 20 de ani ºi a elimina greºelile de alimentaþie a acestora. 2. A celebra succesele ºi împlinirile naþionale, regionale ºi globale ºi prezentarea activitãþii naþionale la nivel global. 3. A evalua nivelurile de implementare ale strategiei globale pentru alimentaþia bebeluºilor ºi copiilor mici. 4. A încuraja acoperirea lacunelor rãmase între politicile ºi programele de promovare a alimentaþiei la sân. 5. A atrage atenþia publicului asupra nivelului politicii ºi programelor alimentaþiei la sân ºi alimentaþiei copiilor.

B

eneficiile alimentaþiei la sân pentru copil:

• asigurã o creºtere fizicã ºi psihicã echilibratã. • protejeazã copilul de infecþii microbiene, virotice ºi fungice ºi reduce severitatea desfãºurãrii lor. • este uºor digerabil. • are temperaturã optimã. • este steril. • reduce riscul enterocolitei necrozante ºi a retinopatiei la prematuri. • reduce riscul diabetului zaharat de tip I ºi tip II (mai ales alãptarea exclusivã 6 luni).

• reduce riscul obezitãþii ºi al hipercolesterolemiei. • previne malnutriþia. • reduce riscul anemiei feriprive. • reduce riscul dezvoltãrii limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasã, celiachia) în copilãrie ºi a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult. • reduce riscul morþii subite. • reduce riscul alergiei ºi al astmului bronºic dacã alãptarea dureazã cel puþin 4 luni. • favorizeazã dezvoltarea muºchilor feþei, a dentiþiei ºi a vorbirii. • asigurã o dezvoltare cerebralã, cognitivã ºi vizualã optimã. • interdependenþa reciprocã prin alãptare a mamei ºi copilului, fundamenteazã legãtura mamã copil ºi reduce tulburãrile emoþionale ºi de adaptare a copilului în adolescenþã

B

eneficiile alimentaþiei la sân pentru mamã:

• ajutã involuþia uterinã rapidã dupã naºtere ºi previne hemoragiile postpartum. • este protectiv împotriva cancerului de sân ºi ovar ºi a osteoporozei postmenopauzale. • duce la pierderea surplusului de grãsime câºtigat în timpul sarcinii ºi reduce riscul obezitãþii pe termen lung. • contraceptiv (98%) numai pe

perioada alãptãrii exclusive. • scade necesarul de insulinã la mamele diabetice. • diminuã efectele endometriozei ºi ajutã la stabilizarea bolii. • este mai comodã ºi mai puþin obositoare, laptele de mamã nu trebuie preparat, copilul este portabil. • are rol în împlinirea feminitãþii ºi dezvoltarea instinctelor materne. • realizeazã o legãturã strânsã cu copilul. • economie pentru familie.

B

eneficiile pentru societate:

• economisire de valutã consumatã pentru achiziþionare de

roiectul MDRT penP tru izolarea blocurilor, caselor ºi

Lucrãrile de izolare a blocurilor ºi a caselor încep din 2013

locuinþelor sociale,în care sunt prezente ºi administraþii publice din Valea Jiului a parcurs încã o etapã pregãtitoare pentru implementarea acestuia. Întânirea din 1 august a membrilor Comitetului de organizare ºi derulare a proiectului, derulatã la Bucureºti, a avut ca punct de dezbatere principalã, agenda pânã la sfârºitul acestui an, pentru ca partea efectivã de punere în practicã a lucrãrilor de izolare sã poatã începe din prima parte a lui 2013. Pânã atunci fiecare instituþie implicatã în proiect îºi va desemna unul sau doi reprezentanþi care vor participa la pregãtirea de specialitate furnizatã de MDRT. Mai precis, cei selectaþi vor începe cu luna septembrie cursuri organizate la Bucureºti. Dupã încheierea cursurilor se va

ezavantajele Alimentaþiei Artificiale:

• îmbolnãviri mai frecvente (infecþioase, boli cronice). • alergie la proteinele laptelui de vacã (diareea cronicã, scãdere în greutate, erupþii alergice). • mai greu digerabil. • încãrcare osmoticã mare. • obezitate. • risc de rahitism sau anemie. • creºte riscul diabetului zaharat. • nu conþine substanþe biologice. • prepararea inadecvatã creºte riscul malnutriþiei ºi infecþiei. • poate produce probleme dentare (datoritã tetinei). • nu produce schimbãri biologice în organismul mamei, nu stimuleazã afecþiunea. • încarcã bugetul familiei. Pentru succesul acestei campanii, contãm pe sprijinul dumneavoastrã activ - veniþi cu noi! Director executiv Adj. S.P., Dr. Dumitra ªtefan Dr. Cecilia Birãu Coordonator PN.V, Psiholog pr. Criºan Ioan

Actualitate 9

La nivelul Vãii Jiului acest Prezent la întâlnirea membrilor face selecþia imobilelor care vor fi incluse în lucrãrile de izolare, proiect va fi implementat în Comitetului din 1 august, pride cãtre instituþiile participante Aninoasa,Petrila ºi Vulcan. marul Gheorghe Ile a reiterat la proiect împreunã cu specialiºtii fiecãruia. Începutul ploaie lui 2013 va însemna torenþialã de încheierea tuturor etapelor circa 15 minute a pregãtitoare ºi trecerea la transformat implementarea de facto a zeci de gospodãrii au municipiul proiectului pilot, care fost inundate, mai multe Petroºani, marþi vizeazã creºterea perfordrumuri distruse ºi s-au dupã amiazã, manþelor energetice din produs alunecãri de locuinþe ºi clãdiri sociale. într-o micã teren. „Echipele de la Veneþie. Primãria Petroºani sunt Aproape toate strãzile în teren ºi fac verificãri din localitate au fost în toate zonele predis-

oportunitatea ºi necesitatea acestuia, în condiþiile în care administraþia vulcãneanã a demarat încã din 2010 lucrãri de izolare a blocurilor, în parteneriatul cu asociaþiile de proprietari. Posibilitatea de a cuprinde mai multe imobile (blocuri, case de colonie, grãdiniþe) în acest proiect pilot promovat de MDRT este bine-venitã atât din punct de vedere al efectului de confort termic cât ºi al costurilor ce trebuie suportate de beneficiarii direcþi ai acestor lucrãri: cetãþenii municipiului Vulcan.

Petroºaniul sub apã în ur ma unei ruperi de nori

O

cizat imediat dupã ce furtuna s-a potolit, Nicolae Taºcã, purtãtor

inundate ºi circulaþia rutierã uºor îngreunatã, însã în ciuda cantitãþii foarte mari de apã cãzutã într-un timp scurt, n-au existat pagube. Ruperea de nori a fost similarã celei de la începutul lunii iunie când

rei ºoferi s-au ales cu dosare penale dupã ce au încãlcat legea când se aflau la volan pe strãzile din Hunedoara. Cei trei au fost gãsiþi fie bãuþi, fie fãrã permis de conducere, iar acum vor rãspunde pentru faptele lor.

T

Un tânãr de 20 de ani din Deva a fost prins la volan la miezul nopþii de luni spre marþi, Poliþiºtii spun cã acesta conducea

puse inundaþiilor. Nu s-au înregistrat pagube, case inundate, totul este sub control. Echipele noastre vor rãmâne pe traseu cât este nevoie pentru a interveni dacã situaþia o cere”, a pre-

Dosare penale, la volan, în Hunedoara maºina, dar nu avea permis de conducere deoarece acesta îi fusese reþinut pentru o faptã ce s-a petrecut anterior. Un alt bãrbat conducea o maºinã cu numere false. „În data de 31.07.2012, în jurul orei 20:30, poliþiºtii Formaþiunii Rutiere Haþeg au depistat în trafic un bãrbat de 30 de ani, din comuna Sântãmãria Orlea, care conducea, pe DN 66, un autoturism care nu era înmatriculat ºi avea montat un numãr fals de

înmatriculare. În cauzã s-a întocmit dosar de cercetare penalã”, a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Tot cu dosar penal s-a ales ºi un bãrbat din Hunedoara. Acesta, spun poliþiºtii, în data de 31.07.2012, la ora 23:05 a condus un autoturism pe strada George Topîrceanu, din municipiul Hunedoara, având o concentraþie de

alcool pur în aerul expirat de 0,46 mg/l. Bãrbatul a fost condus de poliþiºti la Spitalul Municipal Hunedoara unde i-au fost recoltate probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei. Diana MITRACHE

de cuvânt Primãria Municipiului Petroºani. Maximilian GÂNJU


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 august 2012

S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.

anunþã restricþii joi, 02 august 2012, în oraºul - Lupeni între orele 10,00 14,00. Zona afectatã este reprezentatã de Oraºul Vechi, Cartierul Braia, strada Vitos Gavrilã ºi Cartier ªtefan. Motivul restricþiei îl reprezintã remedierea pierderii de la hidrantul situat pe strada Vitos Gavrilã în zona blocului 44 ºi reparare vanã Dn 150 la Staþia de pompare apã ªtefan. Vã mulþumim pentru înþelegere!

Amplasarea aparatelor radar - Joi 2 august 2012 în judeþul Hunedoara  DN7 Izvorul Rece - Halta Geoagiu  DN7 Halta Geoagiu - Orãºtie  DN7 Orãþtie - Spini  DN 7 Spini - Simeria Veche - Simeria  DN 7 Deva Mintia  DN 7 Mintia - Sãcãmaº  DN 68 A Sãcãmaº Dobra  DN7 Ilia Gurasada  DN7 Gurasada - Burjuc  DN7 Burjuc-Zam  Deva, Calea Zarand; Sântuhalm;  DN 76 ªoimuº - Bejan  Petroºani pe DN 66 ºi B-dul 1 Decembrie

Conducerea ApaServ Valea Jiului

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

2 august 2012

Colaborãrile te vor avantaja întro bunã mãsurã, dar ar fi bine sã nu te grãbeºti sã accepþi chiar orice propunere ce þi se va face. Vei avea posibilitatea sã pui la punct un proiect important. Poate fi vorba de o lucrare la serviciu sau de o afacere.

Aveþi mare nevoie de un împrumut. Pânã la urmã, reuºiþi sã faceþi rost de bani. Pãstraþi-vã calmul ºi odihniþi-vã mai mult! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate. Puteþi avea succes în activitãþile legate de cãmin. Veþi primi o sumã importantã.

Astãzi aveþi tendinþa sã criticaþi pe toatã lumea. Încercaþi sã vã temperaþi spiritul critic! Fiþi atent pe ce daþi banii! S-ar putea ca partenerul de viaþã sã nu fie de acord cu cheltuielile pe care le faceþi. Ca sã evitaþi o ceartã, mergeþi la cumpãrãturi.

Aveþi tendinþa sã începeþi mai multe treburi deodatã. Organizaþi-vã cât mai riguros. La nevoie, nu ezitaþi sã cereþi ajutor celor din familie! Spre searã, sar putea sã ajungeþi în vizitã la prieteni. Nu vã supra-solicitaþi!

Dimineaþa sunteþi irascibil din cauza oboselii acumulate în ultima perioadã. Reduceþi programul de muncã. În ritmul acesta, riscaþi sã vã îmbolnãviþi. Dupãamiazã s-ar putea sã vã loviþi de o problemã financiarã. Nu-i daþi prea multã importanþã.

Dimineaþa aveþi dificultãþi de comunicare ºi sunteþi neinspirat. S-ar putea sã deveniþi agitat ºi nervos. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile. De asemenea, este indicat sã evitaþi activitãþile complexe, care necesitã atenþie ºi concentrare.

Este posibil sã primiþi o veste proastã de la o rudã îndepãrtatã. Aceasta vã indispune ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã. Fiþi atent, pentru cã existã riscul sã fiþi implicat într-un accident.

Fiþi deosebit de prudent astãzi, pentru cã puteþi avea probleme cu sãnãtatea sau chiar accidente. Ar fi bine sã evitaþi cãlãtoriile lungi ºi petrecerile. Pe fondul oboselii acumulate, puteþi deveni irascibil ºi nu este exclus sã vã luaþi la ceartã.

Plecaþi într-o cãlãtorie foarte importantã, care vã poate aduce câºtiguri serioase. Pãstraþi-vã calmul ºi nu ridicaþi tonul la o persoanã mai în vârstã. Pe plan sentimental, puteþi avea probleme dacã sunteþi prea încãpãþânat.

Este posibil sã plecaþi într-o delegaþie. Nu sunteþi în cea mai bunã dispoziþie ºi aveþi tendinþa sã exageraþi. Nu vã susþineþi pãrerile cu încãpãþânare ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu. S-ar putea sã fiþi nervos pentru cã nu staþi prea bine cu banii.

Nu vã asumaþi nici un risc astãzi, pentru cã sunteþi nervos ºi s-ar putea sã mizaþi greºit. Nu cãlãtoriþi cu maºina! Sunteþi predispus la accidente. Ar fi bine sã evitaþi discuþiile în contradictoriu. Aveþi de rezolvat o mulþime de probleme.

La serviciu, sunteþi indispus în urma unei discuþii cu ºeful direct. Nu este indicat sã vã exteriorizati nemulþumirea. Menajaþi-vã sãnãtatea. Eforturile pe care intenþionaþi sã le faceþi sporesc riscul de accidente cerebrale.


Actualitat 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 august 2012 u, Costel Avram, ”E sunt membru PRM ºi nici nu mi-am

PRM-istul Costel Avram este ”membrul” tuturor patidelor

propus sã devin altceva(…) Cât priveºte înlocuirea mea, nu existã nici un motiv pentru asta”. Presa localã ºi judeþeanã au dat ca sigurã plecarea preºedintelui PRM filiala judeþeanã Hunedoara, Costel Avram, din partid. O parte îl numea direct în fruntea PSD Petroºani, ca o hotãrâre a Lojii Masonice, o alta pe la PNL, ca o recunoºtinþã purtatã fostului sãu ºef de judeþ Mircea Ioan Moloþ ºi o alta cã va fi detronat din lider al PRM Hunedoara

pentru a evita o demitere etc. Ce spune PRM-istul Avram de toate astea? Cã totul este

fals, dar nu respinge cã partidele îl doresc. ”Da, am vãzut în douã-trei

EM Anina, 5 ani de la închidere

luna august se împlinesc 6 ani de zile de la debutul lucrãrilor de închidere a uneia dintre fostele unitãþi miniere componente ale CNH SA Petroºani.

În

Dupã aproape 200 de ani de exploatare, mina de huilã de la Anina, cel mai important centru carbonifer din Banat, o exploatare minierã care a fãcut parte din

Compania Naþionalã a Huilei Petroºani, ºi-a încetat activitatea în anul 2006. Lucrãrile specifice operaþiunii de închidere a minei au debutat în data de 21 august ºi au fost finanþate din fonduri guvernamentale. În perioada premergãtoare demarãrii lucrãrilor de închidere, cei doar 77 de mineri care mai erau angajaþi la EM Anina au efectuat lucrãrile de pregãtire, fiind plãtiþi cu bani proveniþi din propriul buget al societãþii

miniere Banat. Înainte de ziua de 21 august, minerii au efectuat îndiguirile necesare stãvilirii circulaþiei apei în galeriile din subteran. Conform programului de închidere, în luna decembrie a anului 2006, au demarat ºi lucrãrile de astupare a puþurilor. Acestea au durat circa 7 luni de zile ºi au fost încheiate în luna iulie din anul 2007. În anii imediat urmãtori, alte 3 unitãþi miniere componente ale CNH SA Petroºani, considerate drept „neviabile”, urmeazã a fi închise. Este vorba despre EM Petrila, EM Paroºeni ºi EM Uricani. Pânã atunci însã, în luna septembrie a acestui an, 250 de mineri vor fi puºi pe liber, aceºtia urmând a fi disponibilizaþi. Mircea NISTOR

articole de presã unde mã duc ºi ce fac, fãrã ca eu sã am habar cã voi proceda aºa. Nu, nu este aºa, deºi mã simt onorat de aceste apariþii în presã. Eu, Costel Avram, sunt membru PRM ºi nici nu mi-am propus sã devin altceva. Sãptãmâna aceasta vom avea o discuþie în filiala judeþeanã a PRM pentru a nu mai lãsa loc la speculaþii. Cât priveºte înlocuirea mea, nu existã nici un motiv pentru asta pentru cã rezultatele pe judeþ în urma alegerilor locale sunt bune. ªtiu cã unii ºi-ar dori asta, dar nu se va întâmpla. Despre celelalte partide politice, da au existat

discuþii. Aºa cum facem ºi noi la rândul nostru pentru a atrage oameni în organizaþie. Este un lucru firesc. Repet, nu mi-a trecut prin cap sã plec de la PRM” – a declarat preºedintele PRM filiala judeþului Hunedoara, Costel Avram. Cunoascãtorii spun cã Avram este ”membru” al tuturor partidelor datoritã abilitãþii sale de a lega aºa zise prietenii ºi cu duºmanii, dar clar este prin structurã PRM-ist convins ºi deci va rãmâne ºeful acestui partid pânã când va rãmâne singur ºi când va fi nevoit s-o lase baltã. Ileana FIRÞULESCU

Petreceri ºi bani de Ziua Minerului

iua minerului la Lupeni. Administraþia localã din Lupeni le pregãteºte minerilor un spectacol organizat cu ocazia Zilei Mânerului. Pentru aceste festivitãþi Primãria nu a alocat niciun leu din buget, ba din contrã totul provine din sponsorizãri.

Z

“Ziua Minerului s-a organizat întotdeauna la Lupeni. Anul acesta împreunã cu cei din primãrie ºi cu consiliul local am reuºit sã atragem fonduri externe pentru organizarea acestui eveniment. Deci nu vom aloca niciun leu din bugetul local”, a declarat Cornel Resmerita primarul municipiului Lupeni. Dupã cum ne-am obiºnuit ºi pânã acum, cu aceastã ocazie vor avea loc mai

multe manifestãri cultural – artistice. “Vor avea loc spectacole de muzicã popular, muzicã uºoarã, dar va fi ºi un parc de distracþie pentru copii. Totul va avea loc în parcul din Barbateni”, a mai precizat Resmerita. Ziua minerului se sãrbãtoreºte în 6 august. Ocrotitoarea acestora este Sfânta Varvara. În toatã Valea Jiului vor avea loc mai multe manifestãri cu aceastã ocazie.

M

inerii “premiaþi” ºi de CNH

În Consiliul de Administraþie al CNH care a avut loc, marþi, s-au aprobat ºi prime pentru minerii cu ocazia zilei lor. Reprezentanþii sindicatelor, dar ºi cei ai administraþiei au semnat un act adiþional prin care sunt prevãzute prime de Ziua Minerului de 350 de lei pentru subteran ºi câte 200 pentru suprafaþã. Primele vor fi date în bani. Raul IRINOVICI


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 august 2012

Romulus a fost lãsat în þarcul de vizitare el mai nou locatar al Rezervaþiei de Zimbrii de la Haþeg, micul zimbru nãscut în urmã cu aproximativ o lunã de zile, a fost botezat. Naºi i-au fost medicii veterinari care au asistat-o la naºtere pe zimbroaicã ºi acum au grijã ºi de micul pui.

C

kilograme. Merge foarte bine. Acum e împreunã cu toþi în þarcul de vizitare, iar noaptea le dãm drumul în þarcul mare, pentru pãºunare”, a declarat Petru Creciunesc, administratorul Rezervaþiei de Zimbri Haþeg. Oricum, nu este singu-

ra hranã a falnicelor exemplare. Îngrijitorii le mai dau câte 10 kilograme de hranã pe cap de animal, din care 8 kilograme este uruialã ºi 2 kilograme de concentrate. Romulus a vãzut lumina zilei în urmã cu circa douã sãptãmâni, iar mama sa este Rozina, o

zimbroaicã nãscutã acum trei ani tot în captivitate. Naºterea a fost asistatã de doi medici veterinari, ºi, din fericire, totul a decurs normal. Rozina a adus pe lume un pui sãnãtos tun, de peste 30 de kilograme, care a fost þinut totuºi o perioadã în carantinã, aºa cum este procedura, dupã

Romulus este numele pe care l-a primit micul zimbru din Pãdurea Slivuþ – Haþeg de la medicii veterinari care îl monitorizeazã cu atenþie. Puiului de zimbru îi merge foarte bine ºi, de curnd, zburdã liber în þarcul de vizitare, alãturi de celelalte exemplare adulte. „Are deja vreo 50 de

Le-a plecat drumul de sub picioare loile, apele P pluviale care se scurg pe asfalt, dar ºi lipsa de investiþii le-a luat locuitorilor din Vulcan ºoseaua. Maºinile de gunoi, cele de intervenþii, ori salvarea abia dacã reuºesc sã urce ºi, cei care o fac, o fac pe propria lor rãspundere.

Drumul de pe strada Muncii, aflatã chiar în spatele primãriei Vulcan e rupt ºi craterele sunt adânci de zeci de centimetri. În astfel de condiþii urcã maºinile de intervenþie, iar oamenii fac slalom printre cratere. Totul s-a degradat în timp din cauza ploilor care au sãpat în drum, a viiturilor, sau a apelor care se scurg din canalizarea suprasolicitatã. Acum drumul nu mai

poate fi urcat sau coborât decât la pas. „E cumplit cum a ajuns drumul. Locuiesc sus ºi nu îmi urca maºina”, spune un cetãþean din zonã. „Dacã am reuºit sã urc, cã am avut o intervenþie la sistemul de alimentare cu energie electricã, acum trebuie sã ºi cobor. Îmi rup maºina pe aici”, spune un ºofer de pe o maºinã de intervenþie. Nici cei care ridicã gunoiul nu o duc mai bine ºi ºoferii se

chinuiesc minute bune sã treacã de gropi fãrã sã rãstoarne mastodontul în cratere. Nimeni nu a reparat acest drum de ani de zile, iar ploile ºi apele care se scurg de la canalizarea defectã au sãpat ºanþuri adânci. Totul se întâmplã la câþiva metri de sediul primãriei, iar oamenii care locuiesc în zonã nu mai vãd nicio ieºire din acest infern. Diana MITRACHE

care, pentru el ºi mama lui a fost amenajat un þarc special – aºa cum s-a întâmplat ºi în celelalte cazuri, pentru protecþia zimbriºorului, care ar fi putut fi atacat de ceilalþi zimbri adulþi. Alte douã femele de aici sunt gestante, iar acum reprezen-

tanþii Rezervaþiei de Zimbrii de la Haþeg sunt în alertã maximã pentru cã ºi Roxana este pe cale sã aducã pe nume încã un pui. Momentul este extrem de important, cu atât mai mult cu cât zimbrii fatã o datã la 3 ani. Car men COSMAN


CVJ, Nr. 180, Joi 2 august 2012