Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 189

Cronica Vãii Jiului Joi, 16 august 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Pâinea dintre betoane

Doru Viºan nu mai este dispus sã repare ce va strica Petroi, la SE Paroºeni iberalul Nicoale Petroi este fosrte insistent pentru a fi numit la conducerea Termocentalei Paroºeni, deºi a mai fost director aici, timp în care a bulversat unitatea.

L

>>> PAGINA A 3-A

Politicianul devenit colecþionar de lux ºi colecþionarul pasionat care face politicã oi proaspeþi colegi de partid, PSD, Marian D Vanghelie ºi Gheorghe Ile sunt colecþionari ce ceasuri. În timp ce pe Vanghelie politica l-a fãcut colecþionar de ceasuri de lux, Ile este colecþionarul pasionat de cesuri rare…

>>> PAGINA A 3-A Creºtere de 43 la sutã

Preþul unei cãlãtorii în Petroºani se scumpeºte cu 50 de bani narmaþi cu ciocane ºi saci, zeci de oameni au tocat la propriu fostele întreprinderi comuniste din Petroºani. Aºa îºi câºtigã, deloc uºor, pâinea, sãpând în beton, dar fãrã sã ia în calcul cã viaþa lor atârnã de susþinerile ºubrezite de camarazii de „arme”.

Î

PAGINA 11

reºteri de preþuri pentru transportul în comun. ZMK Petroºani, societatea care efectueazã curse regulate de transport în comun în municipiul Petroºani a solicitat consilierilor locali majorarea preþurilor pentru biletele de cãlãtorie.

C

>>> PAGINA A 4-A

Ancheta Colegiului Medicilor bate pasul pe loc el puþin o lunã de zile va mai dura pânã la finalizarea anchetei în cazul bãieþelului de 3 ani din Petroºani, operat greºit la mânã de un medic chirurg.

C

>>> PAGINA A 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 august 2012

Absolvenþii de liceu, dintr-un examen în altul bsolvenþii de liceu sunt iarãºi în febra examenelor, odatã pentru obþinerea diplomelor de tehnicieni conform profilului, dupã care urmeazã sesiunea a doua a Bacalaureatului.

A

Absolvenþii claselor a XII ºi a XIII susþin în aceste zile examenele în urma cãrora pot obþine diplomele de competenþe profesionale, conform profilului absolvit. “Sunt douã zile în care ei îºi pot susþine examenul de certificarea competenþelor profesionale pentru a obþine acel titlu de tehnician în calificarea pe care a urmat-o cei 4 sau 5 ani

de liceu. Aceste zile vor fi urmate apoi de zilele în care începe Bacalaureatul”, a declarat Atena Vlãduceanu, director la Grupul ªcolar Dimitrie Leonida Petroºani. De altfel, cei care nu au promovat examenul de Bacalaureat în prima sesiune sau nu l-au susþinut din diverse motive, mai au o

ºansã la sfârºitul acestei luni, atunci când va începe etapa a doua de examinare. “Perioada de derulate a acestor examene este scurtatã. Ele se suprapun unele cu altele, astfel încât din 27, cei care nu au susþinut examen de Bacalaureat în varã, ca ºi cei care doresc sã-ºi mãreascã nota, intrã în focul examenului. În 27 se susþine proba de limba românã scrisã, în 29 proba obligatorie, iar în 31 proba specificã SPAÞIU profilului. Urmeazã ca în data de 2 DE ÎNCHIRIAT septembrie sã se dea rezulDEPOZIT tatele definitive la examenul Str. Lunca, Nr. 100, Preþ de Bacalaureat, sesiunea foarte avantajos august”, a mai spus Atena Relaþii la tel.: 0372764439, Vlãduceanu. 0254542472 Luiza ANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã- þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

VÂNZÃRI  Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428  Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan (Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Comanda la mine

13:00 14:00 16:00 17:00 19:00 20:20 22:15

Observator Mireasã pentru fiul meu Observator Acces Direct Observator Plasa de stele Observator

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 1 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV

20:30 MasterChef 22:30 ªtirile Pro TV

Prima TV 9:30 Iubiri secrete (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist pastila

13:00 13:30 13:45 14:15 14:35 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00

Teleshopping Camera de râs Popcorn Teleshopping Întâlnirea inimilor (s) Întâlnirea inimilor (s) Totul despre mame (r) Cireaºa de pe tort (r) Trãsniþii (r) Focus 18 Focus Sport

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Cãlãtorii la superlativ 11:25 Dincolo de celebritate 11:30 M.A.I. aproape de tine (r) 12:00 Finanþe ºi afaceri 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 15:30 Rom european 16:00 Maghiara de pe unu 16:50 Al zecelea regat 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 0:20 Al zecelea regat (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Raul IRINOVICI, IRINOVICI Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Fotoreporter: Ovidiu PÃRÃIANU PÃRÃIANU

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012 iberalul Nicoale Petroi este fosrte insistent pentru a fi numit la conducerea Termocentalei Paroºeni, deºi a mai fost director aici, timp în care a bulversat unitatea. A fost nevoie sã fie readus pe funcþie Doru Viºan, cãruia i-au trebuit circa doi ani pentru a o repune pe picioare.

L

Nicolae Petroi, liberalul din Vulcan, încã insistã pe lângã decidenþii politici pentru a fi numit director la Termoelectrica Paroºeni. Doar cã nu este dorit din de coaliþia localã ºi judeþeanã – USL - din care face parte, iar de PDL nici atât.

Doru Viºan nu mai este dispus sã repare ce va strica Petroi, la SE Paroºeni

Nicolae Petroi a mai fost director o perioadã la SE Paroºeni, de prin 2008, când a fost implicat ºi într-un scandal de incompatibilitate. Nicolae Petroi a incasat, timp de mai multe luni indemnizaþie de 10% din

oi proaspeþi colegi de partid, PSD, Marian Vanghelie ºi Gheorghe Ile sunt colecþionari ce ceasuri. În timp ce pe Vanghelie politica l-a fãcut colecþionar de ceasuri de lux, Ile este colecþionarul pasionat de cesuri rare, cu încãrcãturã istoricã ºi emoþionalã, care face politicã. Asemãnãri ºi diferenþe…

D

Doi politicieni, mai proaspeþi colegi de partid, respectiv Marian Vaghelie, primarul Sectorului 5 al Bucureltiului ºi Gheorghe Ile, primarul Vulcanului, sunt cunoscuþi pentru colecþiile lor de ceasuri. Doar cã respectivele colecþii de politicieni sunt total diferite. În timp ce pe Marian Vanghelie politica la fãcut colecþionar de cesuri de lux, Gherghe Ile a fost colecþionarul care a ajuns în politicã. Diferã foarte mult ºi

salariul directorului în calitate de membru in AGA la una dintre societatile beneficiare de energie termicã furnizatã de termocentrala pe care o conducea. Este vorba de Edil Therma Vulcan, care avea multe datorii

cãtre Termocentralã. La vremea respectivã, Doru Viºan a fost îndepãrtat pentru a i se face loc liberalului, dar a fost readus pe funcþie, ca un om care ºtie cu ce se mãnâncã energetica, pentru a repara tot ce stricase Nicolae Petroi. De data aceasta, este posibil ca Doru Viºan sã nu mai fie dispus sã repunã pe picioare SE Paroºeni, dupã joaca de-a directorul a politicienilor. Surse din interiorul Termocentralei Paroºeni spun cã Doru Viºan a afirmat cã nu mai are nici forþa, nici rãbdarea, dar nici nu mai vrea sã mai refacã ceea ce stricã acest Petroi ºi nici salariaþii de aici, oameni cu experienþã în domeniu, sã

tragã ponoasele unei mãsuri iresponsabile. Ultima datã, i-au trebuit circa doi ani pentru a repune pe picioare Paroºeniul pentru a funcþiona ca o unitate dintr-un domeniu strategic.

Sigur, nimeni nu este de neînlocuit, dar chiar sã strici ceea ce merge acum în perioadã de crizã economicã ºi politicã, doar pentru cã aºa este practica în politicã – sã-þi pui oamenii tãi când eºti la putere, fãrã a se þine seama de competenþe, aratã cã suntem înþepeniþi în timp ºi evoluþie. Ileana FIRÞULESCU

Politicianul devenit colecþionar de lux ºi colecþionarul pasionat care face politicã valoarea colecþiilor, funcþie de gust ºi propria scarã a valorilor. Astfel, colecþia de ceasuri a lui Vanghelie valoreazã sute de mii de euro, în timp ce a lui Ile, conform declaraþiei de avere, este evaluatã la 20.000 de euro… Marian Vanghelie, în campania pentru alegerile locale, a apãrut pe bannerele de campanie cu un ceas Breguet Tourbillon evaluat în cataloagele de specialitate la aproximativ 125.000 de euro.Anterior, în 2011, Marian Vanghelie a venit la petrecerea organizatã pentru Ion Iliescu cu un ceas Frank Muller Perpetual Calendar Biretro cu o valoare de catalog de 80.000 de euro. Cu trei zile înainte, pe 28 februarie 2011, la ziua sa de naºtere, primarul Sectorului 5 a purtat un ceas Brequet Tradition din aur, care are un preþ estimativ de 20.000 de

euro. Vanghelie a mai apãrut în public ºi cu un ceas Parmigiani Retrograde, care valoreazã aproximativ 40.000 de euro. Anul acesta, cu ocazia lan-

Pasiunea sa este cea a unui istoric, care a adunat ºi poveºti de viaþã odatã cu cesurile rare, unele bizare, altele majestuase ºi personalizate. Cesuri ale

sãrii candidaþilor pentru alegerile locale, Marian Vanghelie a purtat un ceas Frank Muller Master Banker Moon Phase de aproximativ 20.000 de euro. Cunoscãtorii spun cã Vanghelie achiziþioneazã aceste ceasuri elveþiene din snobism… politic, amintind rãutãcios de dl. Goagãl. De partea cealaltã, primarul Gheorghe Ile, deþine ceasuri rare, adunate încã din anii studenþiei ºi este considerat unul dintre cei mai mari colecþionari de piese de orologie din România. Ile este ºi un foarte bun ceasornicar, care simte fiecare ceas cât face pentru timpurile în care au fost create.

celor bogaþi, unele fãcute cu însemne specifice pentru evrei, din aur sau alte metale rare, cesuri de mânã, de buzunar,

medalioane unicat, pendule impresioanante, culminând cu un ceas de perete al cãrui mecanism se roteºte invers acelor de ceasornic. Încãrcãtura emoþionalã ºi istoricã a colecþiei lui Gheorghe Ile, care nu-ºi ºtie numãrul pieselor adunate, ºi chiar aduse de oameni din þarã, are o valoare care nu poate fi cuantificatã cu adevãrat în bani. Colecþia primarului Ile a fost admiratã ºi apreciatã la multe expoziþii de orologie. O afirmaþie a lui Gheorghe Ile privind cesurile l-a salvat ºi pe Marian Vanghelie, colegul sãu de partid: „Ceasul trebuie purtat ca o bijuterie. Îþi dã prestanþã, eleganþã ºi, cu cât e mai sofisticat, cu atât eºti mai interesant” – a afirmat Gheorghe Ile, care poartã la mânã un ceas modern. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate reºteri de preþuri pentru transportul în comun. ZMK Petroºani, societatea care efectueazã curse regulate de transport în comun în municipiul Petroºani a solicitat consilierilor locali majorarea preþurilor pentru biletele de cãlãtorie. Solicitarea are la baza creºterea preþurilor combustibililor.

Cronica Vãii Jiului |Joi, 16 august 2012

Creºtere de 43 la sutã

C

“Datoritã majorãrilor semnificative ale preþului la resursele energetic survenite în ultimii trei ani, suntem nevoiþi a vã adduce la cunoºtinþã intenþia noastrã de a modifica tarifele la transportul local de eprsoane cu începere la

Preþul unei cãlãtorii în Petroºani se scumpeºte cu 50 de bani

01.09.2012”, se aratã în solicitarea depusã de reprezentanþii societãþii de transport la Primãria municipiului Petroºani. Consilierii locali de la Petroºani au aprobat solicitarea societãþii de transport. Astfel, preþurile la un bilet de cãlãtorie vor creºte cu 50 de bani. Cei care utilizeazã mijloacele

a nici câteva luni de când a fost dat în folosinþã, drumul spre Universitatea Petroºani trebuie sã fie refãcut pe anumite porþiuni, pentru cã s-a degradat.

L

Astfel, muncitorii mai au acum de înlocuit niºte borduri ºi de montat parapeþii, dupã ce primãria a sesizat stricãciunile din teren. „Au fost niºte deteriorãri pe o porþiune de drum din cauza transportului care s-a fãcut maºinile mari care au dus materialele sus, în zona Brãdet. Firma care a comandat transportul ºi care se ocupã de aceastã lucrare, acum remediazã aceste deteriorãri care s-au fãcut, repet, din neglijenþa celor care au transportat. Aceste reparaþii se fac la solicitarea noastrã”, ne-a declarat

ai mult decât o artã decorativã. Asta se poate observa la mai toate canalele de pe strada ce duce la Apa Serv.

de transport în comun nu vor mai plãti un leu pentru un bilet, ci 1,50 de lei. Creºterea de preþ a fost majorata cu 43 de procente. Existã însã ºi persoane care vor face excepþie de la aceastã majorare. În cazul de faþã sunt incluºi elevii ºi studenþii la zi, care pe perioada cursurilor vor

plãti doar un leu pentru o cãlãtorie cu maxi taxi. Creºteri semnificative de preþuri Societatea care efectueazã transportul în comun din municipiul Petroºani a câºtigat licitaþia pentru acest serviciu în urmã cu trei ani. De atunci ºi pânã în prezent preþurile au fost

La loc comanda cu bordurile de la Universitatea

Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. În prezent, muncitorii lucreazã în zona Bibliotecii, dupã ce sãp-

tãmâna trecutã a terminat de înlocuit un rând întreg de borduri din partea de sus a campusului. Luiza ANDRONACHE

M

Ikebana în canal

Maeºtrii artizani ai decoraþiunilor exterioare ºi-au dat toatã silinþa sã decoreze artistic, în stil ikebana, câte o groapã de canal. Asta dupã ce au furat capacul ºi l-au dus la fier vechi. Cel puþin 3 astfel de construcþii ingenioase sunt pe strada ce duce fix la societatea ce se ocupã de canalizarea Petroºani-

ului. Una dintre construcþii are un pom montat ca sistem de avertizare al ºoferilor ºi pietonilor neatenþi. Alta o construcþie din lemn, în timp ce o altã gurã cãscatã stã sã înghitã orice trecãtor nu e atent la lemnul ce se iveºte din interior. Responsabilii de la Apa Serv spun cã, în aceste zile, fac inventarul tuturor capacelor care lipsesc. Asta, împreunã cu reprezentanþii Primãriei Petroºani, care au intenþia de a atenþiona

ºi centrele de fier vechi din oraº, pentru cã

primesc astfel de deºeuri. Diana MITRACHE

menþinute la valoarea de un leu. Cei de la societatea de transport au expus clar motivele pentru care s-a cerut majo-

rarea biletelor. Astfel, în 2009 la momentul câºtigãrii licitaþiei, preþul carburantului era de 3,95 de lei pentru un litru, iar în luna iunie a acestui an acesta a atins suma de 5,95 de lei, valoare care este în continuã creºtere. În urmã cu trei ani anvelopele erau evaluate la suma de 253 de lei pentru o bucatã, iar acum 420 de lei pentru o bucatã. În plus, totul se leagã ºi de cursul valutar. Un euro era cotat în 2009 la 3,71 de lei, iar în luna iunie a acestui an un euro valora 4,46 de lei. Toate aceste modificãri ale preþurilor au dus la scumpirea biletului de cãlãtorie cu maxi taxi în Petroºani. Raul IRINOVICI


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012 mil Biber, profesorul de la Universitatea Petroºani, bãnuit cã a pretins ºpagã de la un student pentru a promova examenul, rãmâne suspendat.

E

Pânã la finalizarea anchetei derulate de procurorii de la Parchetul de pe lângã Tribunalul Hunedoara, profesorul Emil Biber, de la Universitatea Petroºani, nu poate intra la examene. Decizia a fost luatã de Senatul Universitãþii. „Deocamdatã, pânã la finalizarea anchetei care îl vizeazã, nu va putea

Profesorul bãnuit de ºpagã rãmâne suspendat Poantã. La finele lunii iunie, mascaþii au descins în cabinetul profesorului Emil Biber, de la catedra de Management, Ingineria Mediului ºi Geologie. Acesta este suspectat cã ar fi pretins de la un student din anul terminal suma de 520 de lei ca sã promoveze examenul la materia „Eficienþa investiþi-

susþine examene. Acestea se vor susþine cu o comisie. O decizie finalã va fi luatã dupã

ilor” pe care acesta o predã. Percheziþia a fost efectuatã în urma unui denunþ prin care se reclama o posibilã luare de mitã, însã banii nu s-au gãsit. Pe de altã parte, profesorul a susþinut în permanenþã cã totul este doar o înscenare ºi cã nu a pretins sau primit nici un leu. Emil Biber este cadru universitar din anul 1993. Carmen COSMAN

finalizarea anchetei de cãtre procurori”, a declarat rectorul Universitãþii Petroºani, Aron

Soþia lui Codreanu, scutitã de la plata impozitului pe casã S cutitã de la plata impozitului. Consilierii locali de la Petrila au adoptat în luna, iulie, un proiect de hotãrâre prin care vãduva minerului care a decedat în urma accidentului de amuncã de la Mina Petrila sã fie scutitã de la plata impozitului. Astfel, Mihaela Codreanu va fi scutitã de la plata impozitului pe clãdirea de domiciliu.

A

ngajatã la CNH

În urma tragicului accident soþia lui Codreanu Danut, ºeful

el puþin o lunã de zile va mai dura pânã la finalizarea anchetei în cazul bãieþelului de 3 ani din Petroºani, operat greºit la mânã de un medic chirurg. Copilul are nevoie de ajutor pentru a se recupera, pentru cã în urma operaþiei nu-ºi mai poate folosi mânuþa iar specialiºtii spun cã trebuie sã facã mai multe ºedinþe de terapie. Familia nu are banii necesari pentru acest tratament.

C

de brigadã, a fost angajatã în cadrul Companiei Naþionale a Huilei. Mai exact, ea a fost încadratã pe un post la Mina Petrila, un post conform pregãtirii profesionale. Codreanu Danut a decedat în

urma unui accident de muncã ce a avut loc în datã de 18 iunie. El ºi-a pierdut viaþa dupã câteva zile la Spitalul de Arºi din Bucureºti. Raul IRINOVICI

Ancheta Colegiului Medicilor bate pasul pe loc Alexandru, bãieþelul de trei ani operat de un medic chirurg la mâna sãnãtoasã în loc de cea bolnavã, abia îºi poate miºca degeþele de la mâna la care a fost fãcutã intervenþia chirurgicalã. Copilul a avut o problemã la mâna dreaptã dupã ce a cãzut ºi în urma investigaþiilor, medicii de la Petroºani au decis cã trebuie intervenit chirurgical. În sala de operaþii, nu ºe ºtie exact ce s-a întâmplat, însã intervenþia s-a fãcut la mâna sãnãtoasã în loc de cea bolnavã. Pãrinþii au

cerut explicaþii celor doi medici, chirurgului ºi ortopedului, cei care l-au examinat pe Alexandru ºi i-au acuzat cã le-a nenorocit bãiatul. Deºi incidentul a avut loc în urmã cu circa trei luni ºi au depus plângere atât la Poliþie cât ºi la unitatea medicalã din Petroºani, ancheta încã n-a fost finalizatã. Potrivit preºedintele Colegiului Medicilor Hunedoara, Mircea Artean, o concluzie poatã fi datã abia dupã finalizarea anchetei, ceea ce s-ar putea întâmpla într-o lunã de zile. „De trei luni de zile nu ºtim nimic, nimeni n-a mai fãcut nimic cu ancheta în cazul bãieþelului nostru. N-am mai fost informaþi ºi sperãm sã nu se muºamalizeze”, spune Ibolia Danciu, mama bãieþelului. Femeia a mers la Spitalul de Urgenþã

Petroºani pentru a discuta cu medicii ºi s-a întâlnit cu ortopedul care i-a consultat copilul ºi pe baza diagnosticului sãu s-a fãcut operaþia. „Mi-a spus cã ar fi bine sã merg cu bãiatul sã facã exerciþii la mânã ºi cã ºi dacã a greºit, el poate va primi o sancþiune”, mai spune mama lui Alexandru. ªedinþele pentru recuperare sunt costisitoare iar familia micuþului este una modestã. „Nu-ºi poate desface

degeþelele, îl doare ºi trebuie tratament pentru a-i recupera funcþiile. Nu ºtiu ce sã mai facem”, mai spune Ibolia Danciu. Poliþiºtii au demarat ºi ei o anchetã în acest caz pentru vãtãmare corporalã din culpã însã aºteaptã ºi ei raportul Colegiului Medicilor Hunedoara pentru a putea trimite dosarul la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani. Maximilian GÂNJU

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012

6 Actualitate oatã lumea cunoºtea locul dupã denumirea ”La troiþã”. Dar cum perioada comunistã nu agrea astfel de manifestãri, dedicate sau cu ocazia unei sãrbãtori religioase, în acest caz una dintre cele mai însemnate – Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului – manifestarea a fost interzisã. A fost reînviatã de Asociaþia Petro Aqua Petroºani…

T

când tatãl sãu vorbea despre Troiþa din Parâng, despre importanþa unei tradiþii care înfrumuseþa viaþa ºi unea oameni, despre credinþã ºi înãlþare spiritualã.

Troiþa interzisã

Cu circa 70 de ani în urmã, lângã Cãsuþa din Poveºti, din Parâng exista o piatrã/piedestal pe care era amplasatã o cruce. Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, povesteºte cã încã de pe vremea când era copil exista acea cruce, aproape putrezitã, ºi ºtia cã acolo se adunau oamenii locului de dincolo ºi de dincoace de munte, la nedeia Sfintei Marii. Toatã lumea cunoºtea locul dupã denumirea ”La troiþã”. Dar cum perioada comunistã nu agrea astfel de manifestãri, dedicate sau cu ocazia unei sãr-

Actualitate 7

bãtori religioase, în acest caz una dintre cele mai însemnate – Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului – manifestarea a fost interzisã, iar troiþa lãsatã în paraginã vreo 60 de ani.

În anul 2006, Daniel Surulescu, fostul director al Companiei Naþionale a Huilei ºi membru al Asociaþiei Petro Aqua, a povestit colegilor ecologiºti întâmplãri de pe vremea

Aºa s-a nãscut ideea reînvierii... Terenul a fost concesionat de Petro Aqua, troiþa a fost comandatã de Daniel Surulescu meºterilor din Maramureº ºi a fost montatã cu ajutorul Salvamont Petroºani, la pilonul 17 al telescaunului din Parâng. Primele douã ediþii au fost organizate doar de Asociaþia Petro Aqua, dar Troiþa Sfintei Marii a adunat în jurul ei alþi ºi alþi oameni. Primii care s-au alãturat au fost cabanierii din Parâng constituiþi în Asociaþia Mândra, apoi s-au alãturat ºi edilii Petroºaniului, ºi an de an Nedeia Troiþei a cãpãtat amploare, unind în simþire ºi tradiþie Petrila ºi Petroºaniul, dar ºi pe cei de la Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa. Ceea ce nu este lucru puþin. ªi a venit ºi anul 2012, când anunþurile de organizare a Nedeii Troiþei din Parâng au curs pe toate canalele pentru a invita oamenii la manifestare. ”Primãria ºi cabanierii din Parâng organizeazã…” . Nicãieri

Petro Aqua nu ºi-a gãsit locul cuvenit. A apãrut cu greu ºi dupã discuþii insistente de datorie moralã pe afiºul Nedeii, spun surse din Primãria Petroºani. Pata de pe obraz le aparþine… Asociaþia Petro Aqua îºi va face datoria, discret ca de fiecare datã, revenindu-i ºi mutarea respectivei troiþe datoritã noii organizãri a Parângului prin construirea amplului proiect ”Telegondola”. Ecologiºtii sunt prezenþi ºi ieri la sãrbãtoarea cãreia i-au redat viaþa pentru oamenii acestor locuri, aºa cum au fãcut cu multe alte obiective ºi manifestãri date uitãrii. Ileana FIRÞULESCU

Cu calul pe un drum european acã ne-am obiºnuit ca în ziua de azi, D caii putere sã mâne grabnic pe ºosele Vãii Jiului, nici cu caii „simpli” nu e mai greu. Asta pentru cã mereu apar în trafic astfel de animale, singure, iar maºinile fac slalom printre ele. Unul dintre aceste animale rãtãcea zãpãcit de zgomotul motoarelor ºi al claxoanelor din jurul sãu, fix pe drumul european care strãbate municipiul Petroºani. Singur ºi speriat de moarte, animalul trecea dintr-o parte în alta a carosabilului, dezorientat de traficul din jurul sãu. Despre poliþiºti nici vorbã în acel loc, aºa încât, animalul ºi-a gãsit un refugiu spre zona Coloniei, direct printre liniile de cale feratã. Dacã sãracul o fi scãpat de tren, nu ºtim sigur dacã a mai scãpat ºi de locuitorii cartierului, care, dacã nu l-au înhãmat, nu-i sigur cã nu l-au fãcut salam. Cert este cã nimeni, niciodatã nu e prins ºi tras la rãspundere pentru cã pune în pericol siguranþa ºoferilor. Iar dacã acest eveniment se petrecea noaptea, puteam avea un accident grav. De vinã sunt, cu siguranþã, proprietarii animalelor, care le lasã libere ºi nesupravegheate, iar exemple sunt cu duiumul. Anul trecut, mai bine de o sãptãmânã,un cal abandonat ºi mort de sete a stat fix în Parcul Central Carol Schreter ºi, nici urmã de proprietar. Diana MITRACHE

La grãtare de sãrbãtoare i, cum ieri a fost sãrbãtoare ºi sfârºitul postului, cei dornici de relaxare ºi distracþie au încins în scurt timp grãtarele. Bineînþeles, micii au fost udaþi din plin cu bere, cã doar tot a fost zi liberã…

ª

Cine a trecut ieri pe la bazele de agrement din Valea Jiului, cu greu ar fi putut spune cã este mijlocul sãptãmânii. Ziua liberã de care s-a bucurat majoritatea celor încadraþi în câmpul muncii, a fost un bun prilej de a petrece în familie, la iarbã verde, într-o atmosferã relaxantã. Unii au venit mai de dimineaþã pentru a prinde locul potrivit pentru picnic, iar alþii aproape de ora prânzului, însã chiar ºi aºa, cu toþii s-au simþit bine, mai ales dupã ce grãtare au început sã se încingã, iar cãrnurile puse la perpelit sã miroase îmbietor, asta dupã o

perioadã de post de douã sãptãmâni. “Cum este sãrbãtoare, iar pe soþ îl cheamã ºi Marian, ne-am gândit cã decât sã îi þinem ziua acasã, mai bine invitãm prietenii ºi familia la un grãtar”, ne-a declarat o femeie. “Suntem liberi de la servici ºi cum nu aveam ce face acasã, am zis mãcar sã mãncâm în aer liber. Mâncarea, indiferent de care este,

are alt gust aici, la munte”, a spus ºi un bãrbat. Însã, chiar ºi cei care au venit aproape de orele amiezii la picnic, ºi-au gãsit câte un loc, astfel cã mirosul de mici ºi de carne friptã s-a simþit toatã ziua în jurul bazelor de agrement. Cele mai aglomerate locuri ieri, au fost drumul cãtre Parâng, la Petroºani, ºi malul pârâului Jieþ sau

Zona Taia, la Petrila. La Vulcan, oamenii au mers la grãtar la baza de agrement “La Brazi”, dar ºi spre Pasul Vîlcan sau Cabana Cãpriºoara. La Lupeni, grãtarele s-au încins la zona de agrement de la telescaunul care duce spre Staþiunea Straja, iar la Uricani la Valea de Peºti, Câmpul lui Neag ºi Cheile Buþii. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012

6 Actualitate oatã lumea cunoºtea locul dupã denumirea ”La troiþã”. Dar cum perioada comunistã nu agrea astfel de manifestãri, dedicate sau cu ocazia unei sãrbãtori religioase, în acest caz una dintre cele mai însemnate – Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului – manifestarea a fost interzisã. A fost reînviatã de Asociaþia Petro Aqua Petroºani…

T

când tatãl sãu vorbea despre Troiþa din Parâng, despre importanþa unei tradiþii care înfrumuseþa viaþa ºi unea oameni, despre credinþã ºi înãlþare spiritualã.

Troiþa interzisã

Cu circa 70 de ani în urmã, lângã Cãsuþa din Poveºti, din Parâng exista o piatrã/piedestal pe care era amplasatã o cruce. Imre Szuhanek, preºedintele Asociaþiei Petro Aqua Petroºani, povesteºte cã încã de pe vremea când era copil exista acea cruce, aproape putrezitã, ºi ºtia cã acolo se adunau oamenii locului de dincolo ºi de dincoace de munte, la nedeia Sfintei Marii. Toatã lumea cunoºtea locul dupã denumirea ”La troiþã”. Dar cum perioada comunistã nu agrea astfel de manifestãri, dedicate sau cu ocazia unei sãr-

Actualitate 7

bãtori religioase, în acest caz una dintre cele mai însemnate – Sfânta Maria Mare, Adormirea Maicii Domnului – manifestarea a fost interzisã, iar troiþa lãsatã în paraginã vreo 60 de ani.

În anul 2006, Daniel Surulescu, fostul director al Companiei Naþionale a Huilei ºi membru al Asociaþiei Petro Aqua, a povestit colegilor ecologiºti întâmplãri de pe vremea

Aºa s-a nãscut ideea reînvierii... Terenul a fost concesionat de Petro Aqua, troiþa a fost comandatã de Daniel Surulescu meºterilor din Maramureº ºi a fost montatã cu ajutorul Salvamont Petroºani, la pilonul 17 al telescaunului din Parâng. Primele douã ediþii au fost organizate doar de Asociaþia Petro Aqua, dar Troiþa Sfintei Marii a adunat în jurul ei alþi ºi alþi oameni. Primii care s-au alãturat au fost cabanierii din Parâng constituiþi în Asociaþia Mândra, apoi s-au alãturat ºi edilii Petroºaniului, ºi an de an Nedeia Troiþei a cãpãtat amploare, unind în simþire ºi tradiþie Petrila ºi Petroºaniul, dar ºi pe cei de la Uricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa. Ceea ce nu este lucru puþin. ªi a venit ºi anul 2012, când anunþurile de organizare a Nedeii Troiþei din Parâng au curs pe toate canalele pentru a invita oamenii la manifestare. ”Primãria ºi cabanierii din Parâng organizeazã…” . Nicãieri

Petro Aqua nu ºi-a gãsit locul cuvenit. A apãrut cu greu ºi dupã discuþii insistente de datorie moralã pe afiºul Nedeii, spun surse din Primãria Petroºani. Pata de pe obraz le aparþine… Asociaþia Petro Aqua îºi va face datoria, discret ca de fiecare datã, revenindu-i ºi mutarea respectivei troiþe datoritã noii organizãri a Parângului prin construirea amplului proiect ”Telegondola”. Ecologiºtii sunt prezenþi ºi ieri la sãrbãtoarea cãreia i-au redat viaþa pentru oamenii acestor locuri, aºa cum au fãcut cu multe alte obiective ºi manifestãri date uitãrii. Ileana FIRÞULESCU

Cu calul pe un drum european acã ne-am obiºnuit ca în ziua de azi, D caii putere sã mâne grabnic pe ºosele Vãii Jiului, nici cu caii „simpli” nu e mai greu. Asta pentru cã mereu apar în trafic astfel de animale, singure, iar maºinile fac slalom printre ele. Unul dintre aceste animale rãtãcea zãpãcit de zgomotul motoarelor ºi al claxoanelor din jurul sãu, fix pe drumul european care strãbate municipiul Petroºani. Singur ºi speriat de moarte, animalul trecea dintr-o parte în alta a carosabilului, dezorientat de traficul din jurul sãu. Despre poliþiºti nici vorbã în acel loc, aºa încât, animalul ºi-a gãsit un refugiu spre zona Coloniei, direct printre liniile de cale feratã. Dacã sãracul o fi scãpat de tren, nu ºtim sigur dacã a mai scãpat ºi de locuitorii cartierului, care, dacã nu l-au înhãmat, nu-i sigur cã nu l-au fãcut salam. Cert este cã nimeni, niciodatã nu e prins ºi tras la rãspundere pentru cã pune în pericol siguranþa ºoferilor. Iar dacã acest eveniment se petrecea noaptea, puteam avea un accident grav. De vinã sunt, cu siguranþã, proprietarii animalelor, care le lasã libere ºi nesupravegheate, iar exemple sunt cu duiumul. Anul trecut, mai bine de o sãptãmânã,un cal abandonat ºi mort de sete a stat fix în Parcul Central Carol Schreter ºi, nici urmã de proprietar. Diana MITRACHE

La grãtare de sãrbãtoare i, cum ieri a fost sãrbãtoare ºi sfârºitul postului, cei dornici de relaxare ºi distracþie au încins în scurt timp grãtarele. Bineînþeles, micii au fost udaþi din plin cu bere, cã doar tot a fost zi liberã…

ª

Cine a trecut ieri pe la bazele de agrement din Valea Jiului, cu greu ar fi putut spune cã este mijlocul sãptãmânii. Ziua liberã de care s-a bucurat majoritatea celor încadraþi în câmpul muncii, a fost un bun prilej de a petrece în familie, la iarbã verde, într-o atmosferã relaxantã. Unii au venit mai de dimineaþã pentru a prinde locul potrivit pentru picnic, iar alþii aproape de ora prânzului, însã chiar ºi aºa, cu toþii s-au simþit bine, mai ales dupã ce grãtare au început sã se încingã, iar cãrnurile puse la perpelit sã miroase îmbietor, asta dupã o

perioadã de post de douã sãptãmâni. “Cum este sãrbãtoare, iar pe soþ îl cheamã ºi Marian, ne-am gândit cã decât sã îi þinem ziua acasã, mai bine invitãm prietenii ºi familia la un grãtar”, ne-a declarat o femeie. “Suntem liberi de la servici ºi cum nu aveam ce face acasã, am zis mãcar sã mãncâm în aer liber. Mâncarea, indiferent de care este,

are alt gust aici, la munte”, a spus ºi un bãrbat. Însã, chiar ºi cei care au venit aproape de orele amiezii la picnic, ºi-au gãsit câte un loc, astfel cã mirosul de mici ºi de carne friptã s-a simþit toatã ziua în jurul bazelor de agrement. Cele mai aglomerate locuri ieri, au fost drumul cãtre Parâng, la Petroºani, ºi malul pârâului Jieþ sau

Zona Taia, la Petrila. La Vulcan, oamenii au mers la grãtar la baza de agrement “La Brazi”, dar ºi spre Pasul Vîlcan sau Cabana Cãpriºoara. La Lupeni, grãtarele s-au încins la zona de agrement de la telescaunul care duce spre Staþiunea Straja, iar la Uricani la Valea de Peºti, Câmpul lui Neag ºi Cheile Buþii. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Telescaun vândut bucatã cu bucatã

Administraþia localã din Lupeni vinde telescaunul oraºele þãrii. Dar noi înainte de toate dacã vom vinde fierul rezultat din telescaun îi vom folosi pentru plãþile pentru gaz metan care sunt pe Parângului, Gheorghe ªincai, Tudor Vladimirescu pânã pe strada Minei”, mai spune Resmeriþã.

ând telescaunul bucatã cu bucatã. Administraþia localã din municipiul Lupeni a scos la licitaþie vânzarea fostului telescaun care ducea spre staþiunea montanã Straja.

V

Instalaþia pe cablu a fost demolatã pentru a face loc telegondolei care va transporta turiºtii în munte. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, spune cã a ales varianta licitaþiei pentru cã lucrurile sã fie transparente. “Tot ce înseamnã vechiul telescaun care a fost în Strajã care aparþine staþiunii Straja sau mai bine zis Primãriei municipiului Lupeni a fost scos la licitaþie. Putea sã se fi vândut la fier vechi dar noi l-am scos la licitaþie sã vedem dacã e cineva interesat de

intenþie de N icio cumpãrare

Nicio societate care se ocupã cu fierul vechi nu s-a

aceastã ofertã pe care noi o facem. Dacã nu se va prezenta nimeni la licitaþie putem sã vindem ºi direct absolut tot ce înseamnã fierul rezultat din telescaunul care a fost în Straja”, spune Cornel

Resmeriþã. Potrivit sursei citate, banii rezultaþi în urma vânzãrii instalaþiei vor fi folosiþi în bugetul local. “Banii vor fi folosiþi în bugetul local. Suma este de aprox la 3 miliarde de

lei vechi. Dacã se pune problema de ce servicii sunt, sunt atâtea lucruri de fãcut peste tot, nu numai în municipiul Lupeni în toate

Depãºit de vr emuri, Telescaunul spr e Parâng nu mai face faþã elescaunul care transportã turiºtii spre Staþiunea Parâng este în situaþia de a nu mai face faþã în sezonul de schi viitor, în special din cauza uzurii morale a instalaþiei vechi de aproape 40 de ani. Reprezentanþii administraþiei locale recunosc asta ºi mai admit cã sunt depãºiþi de situaþie încã de anul trecut.

T

“Nu mai face faþã de anul trecut, demult nu mai face faþã. Dar, nu avem altul, deocamdatã. La iarnã va fi foarte greu cu turiºtii, mai ales dupã ce am fãcut tot ce-am fãcut în Parâng. Pârtiile sunt deosebite ºi vor fi înzãpezite toate. De fapt, circa 80 % din pârtii, ceea ce înseamnã Domeniul Schiabil, vor fi gata anul acesta”, ne-a declarat Marian Popescu, city manager la Primãria Petroºani.

elescaunul TS3 T Rusu – Cãsuþa din poveºti, în stand by De altfel, dacã speram cã în aceastã iarnã sã putem urca mãcar cu telescaunul intermediar TS 3 de la Rusu pânã la Cãsuþa din Poveºti, trebuie sã

ne luãm gândul. Acesta nu se va da în funcþiune în acesta an. “Nu am avut bani sã achiziþionãm motorul ºi cablul. Asta se poate face foarte repede, într-o lunã se monteazã, dar trebuie sã ai banii sã comanzi motorul ºi cablul. Anul acesta nu se poate face”, a mai spus Popescu.

vs. Pasul P arâng Vâlcan ºi Straja

De altfel, turiºtii nu prea vin la munte, în Parâng, în ultima perioadã, aºa cã sunt zile când telescaunul face doar cursele obligatorii, de dimineaþã ºi seara. Pentru a porni instalaþia, la staþia de îmbarcare trebuie sã fie cel puþin 10 turiºti, lucru destul de rar în zilele de varã. Comparativ cu celelalte douã locaþii turistice din Valea Jiului, la capitolul transport, Parângul are mult de pierdut. Accesul cu maºina se face în condiþii grele, iar fãrã o maºinã serioasã 4 X 4 nu este posibil. Telescaunul de circa 40 de ani este una dintre

cele mai vechi instalaþii din þarã, încã în funcþiune. Aici se vorbeºte de ani buni de construcþia unei telegondole, care însã întârzie sã înceapã din cauza banilor puþini care vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului pentru proiectul general de Amenajare a Domeniului Schiabil în Masivul Parâng. Preþul unei

prezentat pânã acum la licitaþia organizatã de administraþia publicã din Lupeni. “Dupã câte cunosc eu nu ºi-a manifestat intenþia niciun cumpãrãtor ceea ce se face serios la modul general privind fierul vechi este totl o dilemã fiindcã sacotandu-se la licitaþie toþi cei care se ocupã de fier vechi nu sunt interesaþi. Ei sunt interesaþi doar de achiziþionarea fierului vechi furat de oriunde”, conchide edilul ºef din Lupeni. Din demolarea telescaunului din Lupeni urmeazã sã fie vândute 100 de scaune fixe, 5000 de metri liniari de cablu, dar ºi 32 de piloni. Valoarea acestor bunuri a fost evaluatã de lucrãtorii Primãriei la suma de 300 de mii de lei. Raul IRINOVICI

cãlãtorii cu telescaunul este de 11, 5 lei dus ºi 16 dus întors. Drumul pânã sus dureazã 27 de minute, în timp ce pânã în Pasul Vulcan, pe o distanþã aproximativ la fel, durata este de 8 minute ºi 40 de secunde cu telegondola, care are posibilitatea de a merge cu 6 m pe secundã. În luna octombrie ºi cea de-a doua telegondolã din Valea Jiului, respectiv cea de la Lupeni cãtre Staþiunea Straja, se va da în folosinþã. Drumul cu noua instalaþie va dura tot în jur de 8 minute, pe o distanþã de circa doi kilometri jumate. Instalaþia din Parâng, pentru cã este veche, nu circulã cu mai mult de 2 metri pe secundã. Luiza ANDRONACHE

Telescaunul din Parâng aºteaptã bani oul telescaun, care e construit în cadrul proiectului de modernizare al domeniului de schi din Parâng, aºteaptã bani de la Guvern. Ultimii bani au venit în semestrul I ºi de atunci nu s-a mai lucrat, deºi mai e puþin.

N

din Austria ºi atunci nu poate continua lucrãrile fãrã fonduri. Nu se poate lansa comanda fermã. Ea a fost lansatã la stadiul de intenþie, dar nu vor primi instalaþiile pânã nu

vor primi integral toatã suma. În acest moment finanþarea nu pot spune cã e opritã,pentru cã nu ne-a anunþat nimeni de asta, dar nu am mai primit bani din semestrul I al anului.

Construcþia telescaunului nou din Parâng aºteaptã finanþarea de la Guvern. Pânã acum au fost ridicaþi stâlpii care vor transporta scaunele ºi a fost decontatã o jumãtate de sumã. Când va sosi restul de bani, constructorul va monta cablul ºi scaunele ºi motorul. „Telescaunul ar trebui sã fie gata la sfârºitul anului, însã, depinde de finanþarea care vine de la Guvern. Asta pentru cã firma trebuie sã plãteascã un avans la constructorul

oc de joacã, nãpãdit de gunoaie, deºeuri ºi bãlãrii. De asta au parte câþiva copilaºi, care nu þin cont de mizerii ºi vin, în vacanþa mare, sã se dea pe tobogan sau sã se legene într-un spaþiu absolut insalubru.

L

Mai mulþi copii îºi fac vacanþa printre bãlãriile crescute în parcul lor de joacã. Ei locuiesc în unul dintre cele mai sãrace cartiere, Colonie, din Petroºani ºi s-au obiºnuit în timp cu gunoaiele. Pãrculeþul este funcþional ºi cei mici se înghesuie pe scãunele de plastic, fãrã sã þinã cont de miresmele ce vin dintre bãlãrii. Nu-i deranjeazã nici gunoiul lãsat la soare

Pânã acum, firma are lucrãri efectuate, în jur de 6 milioane de lei”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Ultima tranºã de bani a sosit în trimestrul I ºi de atunci finanþarea a fost practic întreruptã. Primarul din Petroºani a recepþionat în aceastã sãptãmânã o parte a lucrãrilor care sunt în execuþie în Parâng. „Se lucreazã, în acest moment, la bazinul de 5.000 de metri cubi din zona denumitã Cãsuþa din Poveºti ºi la introducerea conductelor pentru instalaþia de zãpadã artificialã, pentru pârtiile care deja sunt amenajate”, a mai adãugat Ridzi. În Parâng au fost realizate mai multe pârtii ºi lucrãrile sunt în plinã desfãºurare. În zona de schi se poate ajunge, însã, doar cu telescaunul ºi, singurul care este acum funcþional este cel vechi, uzat fizic. Diana MITRACHE

În parc, printre gunoaie

pe marginea deluþului unde a fost construit parcul. ªi pentru ei a venit vacanþa ºi, dacã nu se duc sã

priveascã la cei care sapã printre dãrâmãturi sã scoatã fier vechi, atunci dau o raitã prin parc, sã se distreze. „Acolo se joacã ºi

copiii noºtri. Mãcar nu trec maºinile pe acolo, cã aici pe stradã e pericol”, spune o femeie care stã în zonã. La zece paºi e albia Jiului ºi acolo, cei mici ºtiu cã nu au voie, iar mai încolo, sunt ruinele unor construcþii vechi ºi ºubrede ºi nici acolo nu au voie sã plece. Aºa încât, singura lor soluþie e pãrculeþul pe care nu l-au deteriorat deloc de ani de zile, dar care stã

ascuns între bãlãriile care îi acoperã ºi pe ei. Nimeni nu s-a sesizat vreodatã cã parcul nu e amenajat conform standardelor europene ºi cã aceºti copii stau printre bucãþi de pânzã murdarã ori fecale de animale. Totul în acest cartier e mai mult decât firesc ºi viaþa merge mai departe în acelaºi fel. Diana MITRACHE


Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Telescaun vândut bucatã cu bucatã

Administraþia localã din Lupeni vinde telescaunul oraºele þãrii. Dar noi înainte de toate dacã vom vinde fierul rezultat din telescaun îi vom folosi pentru plãþile pentru gaz metan care sunt pe Parângului, Gheorghe ªincai, Tudor Vladimirescu pânã pe strada Minei”, mai spune Resmeriþã.

ând telescaunul bucatã cu bucatã. Administraþia localã din municipiul Lupeni a scos la licitaþie vânzarea fostului telescaun care ducea spre staþiunea montanã Straja.

V

Instalaþia pe cablu a fost demolatã pentru a face loc telegondolei care va transporta turiºtii în munte. Primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþã, spune cã a ales varianta licitaþiei pentru cã lucrurile sã fie transparente. “Tot ce înseamnã vechiul telescaun care a fost în Strajã care aparþine staþiunii Straja sau mai bine zis Primãriei municipiului Lupeni a fost scos la licitaþie. Putea sã se fi vândut la fier vechi dar noi l-am scos la licitaþie sã vedem dacã e cineva interesat de

intenþie de N icio cumpãrare

Nicio societate care se ocupã cu fierul vechi nu s-a

aceastã ofertã pe care noi o facem. Dacã nu se va prezenta nimeni la licitaþie putem sã vindem ºi direct absolut tot ce înseamnã fierul rezultat din telescaunul care a fost în Straja”, spune Cornel

Resmeriþã. Potrivit sursei citate, banii rezultaþi în urma vânzãrii instalaþiei vor fi folosiþi în bugetul local. “Banii vor fi folosiþi în bugetul local. Suma este de aprox la 3 miliarde de

lei vechi. Dacã se pune problema de ce servicii sunt, sunt atâtea lucruri de fãcut peste tot, nu numai în municipiul Lupeni în toate

Depãºit de vr emuri, Telescaunul spr e Parâng nu mai face faþã elescaunul care transportã turiºtii spre Staþiunea Parâng este în situaþia de a nu mai face faþã în sezonul de schi viitor, în special din cauza uzurii morale a instalaþiei vechi de aproape 40 de ani. Reprezentanþii administraþiei locale recunosc asta ºi mai admit cã sunt depãºiþi de situaþie încã de anul trecut.

T

“Nu mai face faþã de anul trecut, demult nu mai face faþã. Dar, nu avem altul, deocamdatã. La iarnã va fi foarte greu cu turiºtii, mai ales dupã ce am fãcut tot ce-am fãcut în Parâng. Pârtiile sunt deosebite ºi vor fi înzãpezite toate. De fapt, circa 80 % din pârtii, ceea ce înseamnã Domeniul Schiabil, vor fi gata anul acesta”, ne-a declarat Marian Popescu, city manager la Primãria Petroºani.

elescaunul TS3 T Rusu – Cãsuþa din poveºti, în stand by De altfel, dacã speram cã în aceastã iarnã sã putem urca mãcar cu telescaunul intermediar TS 3 de la Rusu pânã la Cãsuþa din Poveºti, trebuie sã

ne luãm gândul. Acesta nu se va da în funcþiune în acesta an. “Nu am avut bani sã achiziþionãm motorul ºi cablul. Asta se poate face foarte repede, într-o lunã se monteazã, dar trebuie sã ai banii sã comanzi motorul ºi cablul. Anul acesta nu se poate face”, a mai spus Popescu.

vs. Pasul P arâng Vâlcan ºi Straja

De altfel, turiºtii nu prea vin la munte, în Parâng, în ultima perioadã, aºa cã sunt zile când telescaunul face doar cursele obligatorii, de dimineaþã ºi seara. Pentru a porni instalaþia, la staþia de îmbarcare trebuie sã fie cel puþin 10 turiºti, lucru destul de rar în zilele de varã. Comparativ cu celelalte douã locaþii turistice din Valea Jiului, la capitolul transport, Parângul are mult de pierdut. Accesul cu maºina se face în condiþii grele, iar fãrã o maºinã serioasã 4 X 4 nu este posibil. Telescaunul de circa 40 de ani este una dintre

cele mai vechi instalaþii din þarã, încã în funcþiune. Aici se vorbeºte de ani buni de construcþia unei telegondole, care însã întârzie sã înceapã din cauza banilor puþini care vin de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului pentru proiectul general de Amenajare a Domeniului Schiabil în Masivul Parâng. Preþul unei

prezentat pânã acum la licitaþia organizatã de administraþia publicã din Lupeni. “Dupã câte cunosc eu nu ºi-a manifestat intenþia niciun cumpãrãtor ceea ce se face serios la modul general privind fierul vechi este totl o dilemã fiindcã sacotandu-se la licitaþie toþi cei care se ocupã de fier vechi nu sunt interesaþi. Ei sunt interesaþi doar de achiziþionarea fierului vechi furat de oriunde”, conchide edilul ºef din Lupeni. Din demolarea telescaunului din Lupeni urmeazã sã fie vândute 100 de scaune fixe, 5000 de metri liniari de cablu, dar ºi 32 de piloni. Valoarea acestor bunuri a fost evaluatã de lucrãtorii Primãriei la suma de 300 de mii de lei. Raul IRINOVICI

cãlãtorii cu telescaunul este de 11, 5 lei dus ºi 16 dus întors. Drumul pânã sus dureazã 27 de minute, în timp ce pânã în Pasul Vulcan, pe o distanþã aproximativ la fel, durata este de 8 minute ºi 40 de secunde cu telegondola, care are posibilitatea de a merge cu 6 m pe secundã. În luna octombrie ºi cea de-a doua telegondolã din Valea Jiului, respectiv cea de la Lupeni cãtre Staþiunea Straja, se va da în folosinþã. Drumul cu noua instalaþie va dura tot în jur de 8 minute, pe o distanþã de circa doi kilometri jumate. Instalaþia din Parâng, pentru cã este veche, nu circulã cu mai mult de 2 metri pe secundã. Luiza ANDRONACHE

Telescaunul din Parâng aºteaptã bani oul telescaun, care e construit în cadrul proiectului de modernizare al domeniului de schi din Parâng, aºteaptã bani de la Guvern. Ultimii bani au venit în semestrul I ºi de atunci nu s-a mai lucrat, deºi mai e puþin.

N

din Austria ºi atunci nu poate continua lucrãrile fãrã fonduri. Nu se poate lansa comanda fermã. Ea a fost lansatã la stadiul de intenþie, dar nu vor primi instalaþiile pânã nu

vor primi integral toatã suma. În acest moment finanþarea nu pot spune cã e opritã,pentru cã nu ne-a anunþat nimeni de asta, dar nu am mai primit bani din semestrul I al anului.

Construcþia telescaunului nou din Parâng aºteaptã finanþarea de la Guvern. Pânã acum au fost ridicaþi stâlpii care vor transporta scaunele ºi a fost decontatã o jumãtate de sumã. Când va sosi restul de bani, constructorul va monta cablul ºi scaunele ºi motorul. „Telescaunul ar trebui sã fie gata la sfârºitul anului, însã, depinde de finanþarea care vine de la Guvern. Asta pentru cã firma trebuie sã plãteascã un avans la constructorul

oc de joacã, nãpãdit de gunoaie, deºeuri ºi bãlãrii. De asta au parte câþiva copilaºi, care nu þin cont de mizerii ºi vin, în vacanþa mare, sã se dea pe tobogan sau sã se legene într-un spaþiu absolut insalubru.

L

Mai mulþi copii îºi fac vacanþa printre bãlãriile crescute în parcul lor de joacã. Ei locuiesc în unul dintre cele mai sãrace cartiere, Colonie, din Petroºani ºi s-au obiºnuit în timp cu gunoaiele. Pãrculeþul este funcþional ºi cei mici se înghesuie pe scãunele de plastic, fãrã sã þinã cont de miresmele ce vin dintre bãlãrii. Nu-i deranjeazã nici gunoiul lãsat la soare

Pânã acum, firma are lucrãri efectuate, în jur de 6 milioane de lei”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primar Petroºani. Ultima tranºã de bani a sosit în trimestrul I ºi de atunci finanþarea a fost practic întreruptã. Primarul din Petroºani a recepþionat în aceastã sãptãmânã o parte a lucrãrilor care sunt în execuþie în Parâng. „Se lucreazã, în acest moment, la bazinul de 5.000 de metri cubi din zona denumitã Cãsuþa din Poveºti ºi la introducerea conductelor pentru instalaþia de zãpadã artificialã, pentru pârtiile care deja sunt amenajate”, a mai adãugat Ridzi. În Parâng au fost realizate mai multe pârtii ºi lucrãrile sunt în plinã desfãºurare. În zona de schi se poate ajunge, însã, doar cu telescaunul ºi, singurul care este acum funcþional este cel vechi, uzat fizic. Diana MITRACHE

În parc, printre gunoaie

pe marginea deluþului unde a fost construit parcul. ªi pentru ei a venit vacanþa ºi, dacã nu se duc sã

priveascã la cei care sapã printre dãrâmãturi sã scoatã fier vechi, atunci dau o raitã prin parc, sã se distreze. „Acolo se joacã ºi

copiii noºtri. Mãcar nu trec maºinile pe acolo, cã aici pe stradã e pericol”, spune o femeie care stã în zonã. La zece paºi e albia Jiului ºi acolo, cei mici ºtiu cã nu au voie, iar mai încolo, sunt ruinele unor construcþii vechi ºi ºubrede ºi nici acolo nu au voie sã plece. Aºa încât, singura lor soluþie e pãrculeþul pe care nu l-au deteriorat deloc de ani de zile, dar care stã

ascuns între bãlãriile care îi acoperã ºi pe ei. Nimeni nu s-a sesizat vreodatã cã parcul nu e amenajat conform standardelor europene ºi cã aceºti copii stau printre bucãþi de pânzã murdarã ori fecale de animale. Totul în acest cartier e mai mult decât firesc ºi viaþa merge mai departe în acelaºi fel. Diana MITRACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012

De-abia înscriºi ºi aºteaptã transferul ãrinþii care ºi-au schimbat domiciliul în ultimele luni ºi care ºi-au înscris deja copilul la o ºcoalã, cu greu mai pot face acum transferul acestuia dacã doresc.

P

La Petroºani s-au ocupat aproape toate locurile în clasa pregãtitoare ºi clasa I, însã acum pãrinþii ºi cadrele didactice se confruntã cu o problemã apãrutã de curând. Transferul copiilor de la o unitate la alta este blocat deocamdatã. “Fiind totul electronic, copiii sunt automat repartizaþi pe ºcolile la care sau înscris. Pe parcursul verii, cred cã neam întâlnit la nivelul ºcoli noastre cu un numãr de vreo 10 cazuri, pentru cã odatã, pãrinþii doresc transferul de la ºcoala noastrã spre alte ºcoli deoarece ºi-au schimbat domiciliul, ori au plecat în altã localitate. Nu ºtim cum sã realizãm acest lucru atâta timp cât programul este închis, iar noi nu putem sã-i scoate pe

copii din acel program în care ei sunt evidenþiaþi. Pe de altã parte avem ºi pãrinþi care au fost plecaþi în strãinãtate, care n-au ºtiut de aceste etape de înscrieri ºi au venit, s-au stabilit în þarã, iar copiii lor nu sunt înscriºi niciunde. Trebuie sã-i înscriem ºi pe ei în septembrie, aºa cã numãrul total se va modifica puþin”, ne-a declarat Elena Gârjob, director la ªcoala Generalã I.G. Duca. De altfel, legislaþia în învãþãmânt permite ca ºi dupã înscrieri, clasele deja formate pânã acum, sã mai fie completate cu 1, 2 elevi. “La clasa pregãtitoare noi avem 94 de înscriºi, deci ar mai fi 6 locuri ca sã fie 100 maxim. Dar, cred cã ni se aprobã ºi depãºirea numãrului maxim de copii, respectiv 26, 27 pe clasã, pentru cã ºi pânã acum am funcþionat tot aºa” , a mai spus Gârjob. Luiza ANDRONACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

16 august 2012

Puteþi sã începeþi o activitate nouã, mai ales pe plan social. Sunteþi entuziast ºi vã puteþi baza pe sprijinul prietenilor ºi al persoanei iubite. Dacã aveþi de luat decizii importante, þineþi cont de sfaturile unei persoane.

Se anunþã o zi cu mari satisfacþii în societate ºi pe plan financiar. Dupã-amiazã s-ar putea sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes de familie. Verificaþi cu atenþie actele ºi bagajele înainte de a porni la drum!

S-ar putea sã intervinã evenimente neprevãzute ºi, de aceea, este indicat sã nu vã planificaþi nimic important. Vã reîntâlniþi cu prieteni vechi, care vã invitã sã le faceþi o vizitã. Amânaþi întâlnirile de afaceri ºi cãlãtoriile.

Puteþi avea un succes deosebit la întâlnirile de afaceri. Sunt bine aspectate ºi relaþiile cu familia ºi prietenii. Dimineaþa vã întâlniþi o persoanã cu care nu v-aþi vãzut de mult timp. Dupã-amiazã vã ocupaþi de probleme familiale.

Se pare cã aveþi probleme sentimentale ºi sunteþi nevoit sã luaþi o hotãrâre tranºantã. Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia. Apar rezultatele eforturilor din ultima perioadã: câºtiguri financiare ºi afirmarea în societate.

Traversaþi o perioadã favorabilã din toate punctele de vedere. Este posibil sã obþineþi un câºtig material important, dar nu fãrã efort. Cu partenerul de viaþã vã înþelegeþi perfect. S-ar putea sã mergeþi într-o vizitã la prieteni.

Aveþi succes în toate activitãþile casnice ºi vã bucuraþi de sprijinul întregii familii. Cei din jur vã apreciazã pentru schimbãrile pe care le promovaþi în afaceri ºi în societate. Nu începeþi mai multe treburi deodatã.

S-ar putea sã aveþi o micã neînþelegere cu partenerul de viaþã. Rezolvaþi aceastã disputã cu blândeþe. Spre searã, o vizitã la prieteni vã poate readuce armonia în cuplu ºi buna dispoziþie.

Zi bunã pe plan sentimental ºi social. În schimb, vã recomandãm sã fiþi prudent la serviciu ºi în afaceri. Nu este exclus sã aveþi mici probleme cu banii, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

Sunteþi plin de energie ºi aveþi idei inspirate. Puteþi avea satisfacþii pe plan social ºi intelectual. Afacerile se pare cã merg din plin, iar relaþiile cu partenerii sunt bune. Fiþi mai atent cu membrii familiei.

Începeþi ziua hotãrât sã terminaþi o lucrare în casã. Un bãrbat mai în vârstã din familie vã ajutã cu bani, dar încearcã sã-ºi impunã punctul de vedere. Dacã nu vã strãduiþi sã evitaþi o ceartã, riscaþi sã rupeþi relaþiile.

S-ar putea sã fiþi puþin confuz, din cauza problemelor sentimentale. Nu vã încãpãþânaþi sã vã rezolvaþi singur toate problemele! Acceptaþi ajutorul celor apropiaþi. Apelând la înþelepciune, veþi reuºi sã evitaþi o ceartã.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012 armaþi cu Pâinea dintre betoane În ciocane ºi saci, zeci de oameni au tocat la propriu fostele întreprinderi comuniste din Petroºani. Aºa îºi câºtigã, deloc uºor, pâinea, sãpând în beton, dar fãrã sã ia în calcul cã viaþa lor atârnã de susþinerile ºubrezite de camarazii de „arme”. Nu este zi în care la ruinele din Colonia Petroºani sã nu vezi oameni

sãraci care cautã printre ruine. Totul stã sã se prãbuºeascã, dar, învinºi de foame, mulþi vin zilnic aici ºi recupereazã materialele de construcþie sau fierul din armã-

turi. Vin cu baroase, îºi riscã viaþa printre filoanele de beton care abia se mai þin ºi asta pentru o bucatã de pâine. „Eu iau niºte cãrãmizi cã îmi construiesc ceva acasã”, spune un bãrbat care sãpa

nestingherit printre dãrâmãturi. Alþi copii au venit sã se apropie de locul în care se munceºte din greu. „E mai greu ca la minã, dar dacã nu am ce face?”, spune un alt om, care

e schimbã parchetul dintr-o salã de sport din Petroºani. Asta chiar dacã vechimea sãlii nu este foarte mare, dar defecþiunile apãrute în planºeu încurcau rãu orele de educaþie fizicã.

S

Sala de sport a ªcolii generale Avram Stanca a intrat în reparaþii. Asta chiar dacã construcþia este relativ nouã, însã, lucrãrile sunt necesare pentru a repara tarchetul ce s-a degradat. Practic, podeaua nu a fost bine lipitã ºi, în timp, totul s-a dezlipit, aºa încât în acest moment se lucreazã la reabilitarea lui. „Cele mai ample lucrãri, se fac acum la ªcoala Generalã Avram Stanca din Petroºani. Acolo, tarchetul s-a deteriorat, în sensul cã s-a umflat pe dedesubt ºi a fost necesar sã îl scoatem. De trei sãptãmâni se lucreazã la curãþarea

pleca deja cu un cãrucior plin cu bucãþi de fier scos dintre betoane. „Cui îi pasã cã noi putem sã murim? E mai bine sã murim de foame?”, spune alt om. Toþi se feresc sã fie fotografiaþi, dar

povestesc cã, alþii sunt cei care sapã aici, atât cât sã le ajungã pentru „o sutã de tãrie”. Zeci de oameni fac asta zilnic, chiar dacã ºtiu cât e de periculos. Mai mult,

nimeni nu uitã cã acum câteva luni, un bãrbat a fost prins de la jumãtate între pereþii prãbuºiþi ai unui tavan fragil. Omul abia a scãpat cu viaþã ºi întreaga echipã a paramedicilor a fost în pericol, deoarece structura clãdirii este extrem de ºubredã. De la o zi la alta, clãdirea care cândva era locul de unde oamenii îºi luau mobilã, este tot mai subþire, iar câte un perete dispare încet, încet. Construcþia este proprietate particularã, însã, nimeni a venit sã demoleze nimic, aºa încât în curând proprietarul, dacã mai existã, va gãsi doar terenul pe care a fost ridicatã odatã clãdirea fostei fabrici de pâine, sau depozitul de mobilã. Diana MITRACHE

Abia inauguratã ºi deja reparatã

podelei sã vedem ce soluþie vom adopta. Fie punem acelaºi tarchet, fie luãm altul”, a declarat Marian Popescu, director tehnic în Primãria Petroºani. Pentru igienizarea ºcolilor din Petroºani ºi pregãtirea lor

pentru noul an ºcolar, de la bugetul local s-au cheltuit aproximativ 200 de mii de lei, bani cu care se va face igienizarea spaþiilor comune. Diana MITRACHE

Grãdiniþa încã aºteaptã bani

icio ºansã ca noul N an ºcolar sã vinã cu o grãdiniþã nouã la Petroºani. Construcþia, care trebuie finalizatã de omul de afaceri Alin Simota, încã din 2008, nu va fi gata nici acum, cã nu sunt bani. Deºi s-au cheltuit peste 1 milion ºi ceva de lei pentru construcþia grãdiniþei din centrul municipiului Petroºani, clãdirea e tot „la roºu”. Constructorul nu vrea sã continue lucrãrile anticipat, iar copiii nu au nici cea mai micã ºansã sã prindã un an la grãdiniþã. Administraþia localã dã vina pe constructor, care nu vrea sã lucreze în avans, la fel ca alþii care au reuºit sã finalizeze lucrãrile ºi sã primeascã ulterior ºi banii. „Grãdiniþa este în acelaºi stadiu ca ºi anul trecut. La final de 2011 am reuºit doar sã turnãm planºeul ºi atât. Problema e lipsa de bani. Nu am primit o alocare bugetarã încât sã putem continua vreo lucrare acolo, iar constructorul nu vrea sã lucreze în avans, aºa cum s-a întâmplat la cealaltã grãdiniþã,

unde la un moment dat aveam peste 6 miliarde de lei vechi datorii la finanþare. Sã sperãm cã primim bani, cã altfel nu putem face nimic”, a declarat Marian Popescu, director tehnic în Primãria municipiului Petroºani. Construcþia grãdiniþei trebuia finalizatã în anul 2008 ºi de atunci termenul a fost mereu amânat. Sute de copii au sperat, din 2008 pânã acum cã vor merge la o grãdiniþã modernã în centrul municipiului Petroºani. Nu au avut ºansa ºi probabil cã încã nu s-au nãscut cei care vor ajunge sã înveþe primele poezii în sãlile de clasã. În schimb, conform reprezentanþilor Primãriei Petroºani firma care executã lucrarea a primit undeva la 1.230.000 lei ºi a reuºit sã obþinã o suplimentare de fonduri astfel încât pânã acum valoarea grãdiniþei a ajuns la aproape 2.500.000 lei cu TVA. Locaþia se aflã în centrul oraºului, vis a vis de primãrie ºi în aceastã varã a fost nãpãditã de bãlãrii. Diana MITRACHE


12 Turism

rintre ruinele de la Sarmizegetusa se face ºi în acest an agriculturã. Chiar dacã semnalul de alarmã a fost tras de câþiva ani, proprietarii terenurilor agricole încã n-au fost despãgubiþi ºi mutaþi în altã parte.

P

Astfel, între temple se cultivã porumb, cartofi ori grâu, iar turiºtii pot admira atât situl arheologic, cât ºi animalele care pasc în apropiere. Situatã la 17 kilometri de Haþeg, fosta capitalã a Daciei Romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, a ajuns, în parte, teren agricol. Deºi perimetrul este bine delimitat ºi transformat în muzeu în aer liber, printre ruinele fostei aºezãri localnicii din Sarmizegetusa s-au apucat de agriculturã ºi în acest an iar peste o lunã vor culege rodul muncii lor. Terenul le aparþine de drept, dupã ce au fost împroprietãriþi de comisia localã de fond funciar. Au fãcut acolo agriculturã încã de acum 30 de ani, iar oamenii sunt dispuºi sã se mute, însã nu pot renunþa gratis la unica lor sursã de venit. Autoritãþile locale sunt în imposibilitate de a interveni, deoarece legea nu le

Cronica Vãii Jiului | Joi, 16 august 2012

Agricultura are rod printre monumentele de la Sarmizegetusa dã dreptul. Aºa se face cã tractoarele trec chiar pe lângã ruine, spre nedumerirea vizitatorilor, ce nu înþeleg cum de este posibil aºa ceva. Tabloul este ºi mai sumbru încã de la intrare, unde aºezarea anticã este flancatã de birturi ºi care ascund orice indiciu cã pe terenul din spatele lor se regãseºte o istorie de 2000 de ani. Localnicii îºi pasc nestingheriþi animalele printre zidurile sitului arheologic, chiar dacã o parte dintre ei nu mai sunt proprietari ai acestor terenuri, dupã ce au fost despãgubiþi. În vara anului 2007, la numai câþiva metri de culturile agricole, arheologii au

fãcut mai multe prospectãri, iar în urma sãpãturilor au descoperit alte ziduri ale fortului roman. Descoperiri care nu au atras foarte tare atenþia responsabililor ºi nu i-au împiedicat pe sãteni sã cultive pe mai departe terenul. O parte dintre cei care aveau proprietãþi în zona sitului arheologic au fost despãgubiþi, printr-un program guvernamental, în perioada 1998-2000, însã aceastã acþiune a fost sistatã. „Probabil cã problema agriculturii printre zidurile din situl arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa va putea fi soluþionatã numai atunci când se vor da fonduri pentru cumpãrarea întregii suprafeþe de

pãmânt aflatã în interiorul ºi exteriorul forului roman sau când va exista o coerenþã”, cred autoritãþile. Suprafaþa forului roman de la Sarmizegetusa se întinde pe circa 200 de hectare, dar eventuale sãpãturi ar putea aduce la luminã o aºezare mult mai mare, cred specialiºtii. Capitala Daciei romane – a fost fondatã de primul guvernator al provinciei, Terentius Scaurianus, între anii 108 – 110. În timpul domniei împãratului Hadrian, oraºul primeºte ºi numele de Sarmizegetusa, purtat de capitala Regatului. Aºezarea se aflã la 8 km depãrtare de trecãtoarea care face legãtura între Banat ºi Transilvania ºi care purta în antichitate numele de Tapae, astãzi Porþile de Fier ale Transilvaniei. Întemeierea noului oraº a avut loc în primii ani dupã cucerirea Daciei, dupã unele pãreri, 106107, dupã altele, între 108 -110. Întemeierea coloniei a fost marcatã ºi prin baterea unei monede emise la Roma, din ordinul Senatului, dedicatã Împãratului Traian. Metropola se bucura de

anumite avantaje strategice ºi economice, cu Munþii Retezat la sud ºi Munþii Poiana Ruscã la nord, care constituiau bariere naturale greu de strãbãtut pentru eventualii atacatori. În acest fel, capitala se putea dez-

volta în liniºte, fiind apãratã ºi de castrele Tibiscum (azi Jupa), Voislova, Micia (Veþel) ºi Bumbeºti. Capitala se dezvoltã pânã în 271 d. Hr., când autoritãþile romane se retrag din Dacia. Astãzi se mai pot vizita urmele Forului Coloniei, amfiteatrul (locul unde se desfãºurau serbãrile, luptele gladiatorilor) sau necropola anticã. Maximilian GÂNJU

Cronica Vaii Jiului  

Cronica Vaii Jiului

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you