Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 108

Cronica Vãii Jiului Joi, 19 aprilie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

De la paza unitãþilor miniere, la afaceri cu sãnãtatea oamenilor

”Demersul nostru de ieftinire a apei este blocat de directorul Apa Serv” parte a consilierilor O judeþeni, în urmã cu circa o lunã, au fãcut o propunere conducerii Apa Serv de reducere cu 5% a costului serviciilor, în urma unui studiu/calcul pe care sã-l realizeze specialiºtii societãþii.

>>> PAGINA A 3-A Politica la Petrila

”Vulpoiul” Titi s-a folosit de primar ºi Pãducel de el… onstatin Ramaºcanu, preºedintele PNL Petrila ºi candidatul liberal pentru funcþia de primar, lansat oficial marþi, la Petrila, este catalogat de cei care nu sunt pãtrunºi de microbul/ patima politicii ”vulpoiul”.

C

>>> PAGINA A 4-A

Favoriþii lui Buhãescu au lãsat blocul 13 fãrã gaz ocuitorii din blocul 13, blocul ANL din Uricani, au rãmas fãrã gaz din Joia Mare, din cauzã cã apropiaþii primarului Buhãescu, care au primit locuinþe acolo, nu ºi-au plãtit facturile la gaz.

L

>>> PAGINILE 6-7 roblema spitalului din Petrila continuã sã stârneascã vii controverse, asta mai ales dupã ce pe fir a intrat ºi omul de afaceri Cristian Balint, cel care a pus în faþa consilierilor din Petrila un contract de asociere în participaþiune cu multe semne de întrebare.

P

PAGINA A 5-A

S-a nãscut Complexul Energetic Hunedoara omplexul Energetic Hunedoara s-a nãscut, dupã ce miercuri, la Bucureºti, s-a aprobat fuziunea dintre Sucursala Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva.

C

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

APEL UMANITAR Traficul feroviar ã numesc Puiu – M încurcat de doi hoþi Andreea,Drãghicescu am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, de cablu sunt studentã în anul III oi bãrbaþi din Geoagiu au reuºit sã dea D peste cap întregul sistem de semnalizare CFR în zona Staþiei CFR Simeria, dupã ce au secþionat cablul de alimentare. Fapta a fost descoperitã dupã ce lucrãtorii Postului de Poliþie T.F. Simeria au fost sesizaþi telefonic de cãtre impiegatul de miºcare al Staþiei C.F. Simeria cu privire la faptul cã, în capãtul X al Staþiei C.F. Simeria, douã secþiuni prezintã ocupat pe aparatul de comandã al staþiei, fãrã ca în zonã sã se afle vreun tren în miºcare. Practic, existau indicii cã persoane necunoscute au secþionat cabluri de alimentare CED în vederea sustragerii. Echipa operativã deplasatã la faþa locului a depistat doi bãrbaþi în zona km. 470+600m de pe magistrala de cale feratã 200 Arad – ªibot, în apropierea lacului de acumulare Cotru, în zona unde sunt amplasate cablurile de alimentare ale instalaþiei de semnalizare ºi dirijare a circulaþiei feroviare. „La solicitarea poliþiºtilor de a rãmâne pe loc, cei doi bãrbaþi au fugit, reuºindu-se prinderea ºi imobilizarea lor dupã aproximativ 100 metri de urmãrire”, au declarat reprezentanþii IPJ Hunedoara. Cei doi bãrbaþi au fost identificaþi ca fiind Armin P., de 54 de ani ºi Marian B., de 34 de ani, ambii din Geoagiu, pe numele acestora fiind întocmit dosar de cercetare penalã pentru comiterea infracþiunilor de furt calificat, distrugere ºi semnalizare falsã Carmen Carmen COSMAN

la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara. În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic. Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara. PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12. 2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu sa obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din mediastin. A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011. PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþion-

atã în mediastin. Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii. Intervenþia este programatã în luna iulie 2012. Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea. Cont curent RON este: RO58BTRL0220120156878 8XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon: 0745 087512, 0731 035339 Sau adresa de e-mail: draghicescu.puiu@yahoo.ca Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi. Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/bu y-product/1dydbt

 DECES 

Cu adâncã durere în suflet anunþãm încetarea din viaþã a lui

ªTEFAN NEMECSEK (93 DE ANI) Dumnezeu sã-i dea odihnã veºnicã! Familia.

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III

22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Lege ºi ordine: Brigada specialã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Desire 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Aventurile lui Tarzan 17:00 Aventurile lui Tarzan 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Fãrã egal 0:45 Aventurile lui Tarzan (r) 1:15 Aventurile lui Tarzan (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Somnambul (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Crimele din Midsomer 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi

21:30 Cursa din Hazzard 2 Începutul 23:30 ªtirile Pro TV 0:15 Fotbal: Rezumat Europa League 0:45 Trei sub un acoperiº

Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 M-a facut mama artist 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort

20:30 M-a fãcut mama artist 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 CSI: Investigaþii 0:30 M-a facut mama artist

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:15 Ne vedem la TVR! (r) 11:05 Ne vedem la TVR! (r) 12:00 Bebe magia 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 16:50 Lozul cel mare (live) 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:10 Zona Zero 22:40 Exclusiv Documentarele Televiziunii Române 0:00 Ca la carte 0:30 Bebe magia (r) 1:00 Tezaur folcloric (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

”Demersul nostru de ieftinire a apei este blocat de directorul Apa Serv” xistã chiar consilieri judeþeni care nu ºi-au plãtit apa la firmã sau la bloc ºi tocmai ei cer aceste reduceri de preþ ºi în cazul lor nu este vorba de sãrãcie” – Costel Avram, preºedintele PRM Hunedoara, reprezentantul CJH la Apa Serv Petroºani.

”E

Populaþia Vãii Jiului reclamã mereu preþul mare al serviciilor de apã ºi canalizare practicat de SC Apa Serv Valea Jiului. Supãrarea a venit o datã cu creºterea bruscã a acestui preþ, pentru cã acesta nu se fãcuse eºalonat, aºa cum era prevãzut, ci boala se lungise datoritã deciziilor politice chiar ºi în ceea ce priveºte proasta administrare, care, toate au dus firma în pragul falimentului. ªi totuºi, dovadã cã politicul are un rol major, anul trecut Ministrul Mediului a semnat contractul de finanþare a unui proiect de reabilitare a reþelelor de apã ºi canalizare, în valoare de 40 de milioane de euro,

iar de implementarea proiectului, care va dura 50 de luni, 2011-2015, este responsabilã Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã “Apa Valea Jiului”, din care fac parte cei 6 primari ai localitãþilor deservite, dintre care 4 erau/sunt ai patidului aflat la putere - PDL. Ca urmare a crizei profunde resimþitã la nivelul Vãii Jiului, zonã în care sãrãcia s-a adâncit, odatã cu scumpirea apei ºi creaþele Apa Serv au crescut îngrijorãtor. Debransãrile celor ce nu ºi-au plãtit datoriile nu duc la rezolvarea problemei ºi, în plus, au un efect social devastator.

P

ropunere de ieftinire cu 5%

O parte a consilierilor judeþeni, în urmã cu circa o lunã, au fãcut o propunere conducerii Apa Serv de reducere cu 5% a costului serviciilor, în urma unui studiu/calcul pe care sã-l realizeze specialiºtii societãþii. ”Noi am fãcut o propunere de scãdere a preþului apei, care trebuie sã-ºi urmeze cursul – Consiliul de Administraþie, Asociaþia

de Dezvoltare Intercomunitarã (ADI) ºi AGA – dar demersul este blocat de directorul Apa Serv, Cristian Ionicã. E drept cã traseul este greoi, dar se poate” – a declarat, la Petrila, consilierul judeþean ºi vicepreºedinte PNL Hunedoara, Tiberiu Balint. ”Noi am fãcut propunerea de scãdere a preþului apei ºi canalizãrii cu 5% pe fondul sãrãciei acute din Valea Jiului. Conducerea Apa Serv sã facã un studiu, un calcul în interiorul preþului, sau se pot scãdea niºte cheltuieli fãrã sã afecteze salariile angajaþilor. Scãderea preþului nu este mare, iar noi am dat câteva idei, cã ne mai pricepem ºi noi. Dar dumnealor, conform calculelor, pot spune dacã o pot face sau nu.

Creºterea preþului apei a fost bruscã ºi a avut ca efect ºi scãderea gradului de recuperare a creanþelor datoritã sãrãciei, în general. La viitoarea ºedinþã a Adunãrii Generale a Acþionarilor acest studiu va trebui prezentat, dupã ce trece prin Consiliul de Administraþie ºi ADI. Ideea este sã cãutãm ºi sã gãsim soluþii. Sigur, inevitabil aceastã propunere va fi consideratã de unii ca populistã, în pragul alegerilor”- a declarat consilierul judeþean PSD, Francisc Gerschner.

u apa este scumpã, ci sãrãcia este mare”

”N

Dar ”tatãl” Apa Serv, Costel Avram, cel care pare cã este avãratul conducãtor, este vicepreºedintele Consiliului Judeþean,

reprezentantul acestei instituþii la SC Apa Serv SA. Pãrerea lui Costel Avram este cã acest demers de scãdere a preþului apei este unul electoral, populist pentru cã se ºtie cã acest lucru nu este posibil. ”Consilietrii pot face ce doresc, dar chiar dacã este campanie electoralã, nu trebuie sã fim populiºti. Eu îmi doresc ca locuitorii Vãii Jiului sã aibã bani pentru a plãti apa. Nu apa este scumpã, ci sãrãcia este mare. ªi eu mi-aº dori sã pot promite marea cu sarea ºi sã mã pot þine de promisiune. Sã vedem dacã existã condiþii pentru acestã reducere, directorul trebuie sã facã toate calculele. Dar sã nu uitãm cã existã un contract de finanþare europeanã pentru modernizarea reþelelor ºi acest proiect trebuie

implementat în anumite condiþii. Repet pentru nu ºtiu a câta oarã: sunt propuneri populiste fãcute în prag de alegeri. Dacã cineva crede cã poate câºtiga un vot prin asta, se înºealã. Noi trebuie sã aducem bani! Spun asta pentru cã existã chiar consilieri judeþeni care nu ºi-au plãtit apa la firmã sau la bloc ºi tocmai ei cer aceste reduceri de preþ ºi în cazul lor nu este vorba de sãrãcie” – a declarat Costel Avram, preºedintele PRM Hunedoara, reprezentantul CJH la Apa Serv Petroºani. În concluzie, rãspunsul este dat consilierilor judeþeni chiar aici, de Costel Avram, rãspuns care va fi prezentat CA, AGA ale Apa Serv… Facem pariu? Ileana FIRÞULESCU

În dar aþi luat, în dar sã daþi asa pentru copiii defaM vorizaþi. Reprezentanþii Bisericii Ortodoxe Sfânta Treime din Petrila le-au pregãtit copiilor care provin din familii defavorizate din localitate o masã de Paºte. Peste o sutã de copii au primit ieri o masã copioasã constând în bucate tradiþionale de Paºte, dulciuri, ºi alte alimente. Reprezentanþii locaºului de cult spun cã sunt mereu alãturi de cei nevoiaºi. “Comunitatea Bisericii Ortodoxe doreºte sã demonstreze cã un principal motiv al existenþei ei este solidaritatea faþã de cei ce nu pot avea ceea ce au alþii. Astfel, ºi anul acesta am organizat masa festivã

de Paºte pentru copiii de la Salvaþi Copiii constând în delicatese specifice acestei sãrbãtori”, afirma preotul Adrian Boantã, organizatorul mesei festive. Mai mult, motivele biblice stau la baza acestei acþiuni caritabile. “Mântuitorul Iisus spune cã în

dar aþi luat, în dar sã daþi. Pe asta ne bazãm”, mai spune preotul. An de an, cei de la Biserica Ortodoxã din Petrila sunt alãturi de copii ºi de bãtrâni. Ei încearcã sã le facã sãrbãtorile mai frumoase persoanelor care sunt în suferinþã. Raul IRINOVICI


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

Politica la Petrila

”Vulpoiul” Titi s-a folosit de primar ºi Pãducel de el…

ãducel, cât e el momârlan cu lipici, sã fie atent la viceprimar, cã ãsta e mai ºmecher în politicã decât crede el, chiar dacã face pe prostul când vrea”.

”P

Constatin Ramaºcanu, preºedintele PNL Petrila ºi candidatul liberal pentru funcþia de primar, lansat oficial marþi, la Petrila, este catalogat de cei care nu sunt pãtrunºi de microbul/patima politicii ”vulpoiul”. Acuzat cã s-a ”cârdãºit” cu primarul PDL-ist, Ile Pãducel, Ramaºcanu a râs sau a motivat de fiecare datã cã natura funcþiei de viceprimar al Petrilei îl obligã sã facã echipã cu primarul ”pentru locuitorii oraºului”, sau cã l-a fãcut pe primar sã înþeleagã cã administraþia este mai importantã ca politica în plan local.

De fapt, spun PD-iºti ºi PSDiºti ieºiþi din politicã, Ramaºcanu a profitat de popularitatea lui Pãducel, dar ºi de o oarecare obosealã acumulatã de primar de-a lungul mandatelor sale. Abil, a strecurat ideile ºi proiectele sale convingând prin dinamismul sãu cã sunt viabile ºi cã primarul în funcþie are doar de câºtigat din a i le susþine, Ramaºcanu l-a împins pe primar sã deschide uºile puterii ºi instituþiilor pentru aprobãri ºi susþinere politicã, iar viceprimarul liberal le-a implementat împãrþind astfel frãþeºte realizãrile. ”Îi merge mintea, de aia noi îi zicem vulpoi pentru cã e abil, ca sã nu zic altfel. S-au susþinut reciproc, el pe primar, primarul pe el, ºi au fãcut câte ceva. Pentru Pãducel a fost o uºurare cã în oraº, în teren, Titi (Ramaºcanu - n.n.) s-a ocupat de lucrãri unde a câºtigat notorietate fiind în contact

permanent cu oamenii. Deci s-au folosit unul de altul, cã nici Pãducel nu putea sã le facã pe toate. Dar acum e rãzboi, au intrat în concurs pentru Primãrie ºi e ”care pe care”. Dar dupã cât l-am mirosit, Titi e în stare ºi în campanie sã se foloseascã de Pãducel ºi chiar dacã nu iese primar, tot va câºtiga în greutate ca politician” – a declarat ing. Octavian Ianc, fost PD, Petrila. ”Pãducel, cât e el momârlan cu lipici, sã fie atent la viceprimar, cã ãsta e mai ºmecher în politicã decât crede el, chiar dacã face pe prostul când vrea”- a completat petrileanul Ionel Barna, pensionar, PSD-ist inactiv. Dacã este aºa, sigur primarul Ilie Pãducel a ºtiut ºi a acceptat ºtiindu-se imbatabil, conform sondajelor. Ileana FIRÞULESCU

Familia – în centrul manifestãrilor celei de-a III-a ediþie a Zilelor Maghiare din judeþul Hunedoara

Maghiarii din judeþul Hunedoara se pregãtesc de sãrbãtoare ea de-a III-a ediþie a C Zilelor Maghiare din judeþul Hunedoara se va desfãºura în perioada 28 aprilie - 6 mai, iar, în acest an, manifestãrile vor fi dedicate familiei. ”Scopul nostru este consolidarea dialogului interetnic ºi a toleranþei, dar ºi promovarea artei, culturii ºi tradiþiilor maghiare. (...) Hunedoara este un judeþ cu un profund caracter multicultural, iar noi, maghiarii, suntem parte integrantã a acestuia, a valorilor culturale din acest judeþ. Consider cã un câºtig al Zilelor Maghiare este apropierea tot mai mare dintre comunitãþi, dintre oameni. Cu ocazia primelor douã ediþii, sãrbãtoarea a fost deschisã tuturor, la fel cum se va întâmpla ºi în acest an. (...) Dorim sã ne facem cunoscuþi ºi sã contribuim la relansarea culturalã al judeþului Hunedoara” a declarat Babos Aranka, preºedintele Organizaþiei Municipale Hunedoara a UDMR. Babos Aranka a amintit faptul cã, anul trecut, Zilele Maghiare

din judeþul Hunedoara s-au desfãºurat în 20 de localitãþi, iar la manifestãri au participat aproape 8.000 de persoane. În opinia sa, amploarea ºi ecourile manifestãrilor au demonstrat încã odatã vitalitatea comunitãþii maghiare din Hunedoara ºi faptul cã aceasta, deºi este redusã ca pondere din totalul populaþiei judeþului, are încã multe valori de împãrtãºit. ”Considerãm cã mediul familiei ºi educaþia venitã din familie sunt elementele care contribuie în cea mai mare mãsurã la pãstrarea identitãþii ºi culturii noastre. De aceea, dorim sã promovãm spiritul familiei prin evenimente ºi programe destinate familiilor. Vom accentua importanta acesteia ºi vom informa, conºtientiza ºi pregãti tinerii care doresc sã întemeieze o familie. Familia este locul unde ar trebui sã ne simþim ocrotiþi ºi în siguranþã, iar de acest sentiment, cu toþii, avem nevoie”, a declarat, la rândul sãu, medicul Bende Barna, unul dintre organizatori, cu privire la faptul cã familia va fi tema centralã a evenimentelor din cadrul Zilelor

Maghiare din judeþul Hunedoara. Cu acest prilej, curtea Castelului Corvinilor va gãzdui un concert susþinut de trupã REPUBLIC din Ungaria, vor avea loc expoziþii de graficã ºi pictura, lansãri de carte ºi eveni-

mente literare, spectacole de teatru susþinute de Teatrul de Stradã din Budapesta, dansuri populare, excursii tematice în judeþ, simpozioane ºtiinþifice, proiecþii de filme vechi, meºteºuguri tradiþionale etc.

”Parteneri importanþi sunt ºcolile din judeþ ºi bisericile, cu ajutorul cãrora reuºim sã promovãm valori cu adevãrat importante, cum ar fi credinþa, bunul simþ, corectitudinea, etc. Prin implicarea elevilor de la Grupul ªcolar „Teglas Gabor”, promovãm voluntariatul, iar copiii vor avea posibilitatea de a învãþa lucruri practice legate de organizare, vor avea parte de o lecþie practicã pentru viaþa” , a adãugat Kocsis Attila, directorul Grupului ªcolar „Teglas Gabor”. ”Zilele Maghiare sunt organizate de UDMR ºi Asociaþia Tinerilor Maghiari din Judeþul Hunedoara, implicate fiind ºi alte 17 organizaþii ºi asociaþii nonprofit din judeþ. La aceste evenimente sunt invitate personalitãþi marcante din UDMR”, a precizat Burjan Gergely, vicepreºedintele politic al Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR. La evenimentele maghiarilor din Hunedoara, mai exact în 4 mai va fi prezent ºi vicepremierul Marko Bela, care va participa, la Hunedoara, la o lansare de carte.


Anchetã 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

De la paza unitãþilor miniere, la afaceri cu sãnãtatea oamenilor roblema spitalului din Petrila continuã sã stârneascã vii controverse, asta mai ales dupã ce pe fir a intrat ºi omul de afaceri Cristian Balint, cel care a pus în faþa consilierilor din Petrila un contract de asociere în participaþiune cu multe semne de întrebare.

P

Ani de zile, Balint s-a ocupat de paza unitãþilor miniere,a ctivitate din care a muls bani frumoºi de la CNH, însã afacerea a cãzut de mai bine de un an. A decis sã se apuce de afaceri cu sãnãtatea. Iar terenul fertil l-a gãsit taman în Petrila condusã de Ilie Pãducel, pe fondul lipsei unui spital pentru localnici. Omul de afaceri Cristian Balint este cunoscut în Valea Jiului ca abonat la puºculiþa statului. Ani în ºir s-a ocupat de paza unitãþilor miniere – cu o trecere scurtã prin domeniul producerii de paste fãinoase - prin intermediul societãþii Protector Internaþional, iar sumele pe care le-a încasat sunt considerabile. Numai în perioada noiembrie 2009 - aprilie 2010, potrivit documentelor oficiale, CNH a vãrsat în conturile lui Balint vreo 3,2 milioane lei. ªi asta în timp ce atacurile la fierul vechi din curþile unitãþilor miniere erau la ordinea zilei. În ianuarie 2011, Protector a rãmas fãrã

licenþã, dupã ce IGPR a stabilit cã nu respectã condiþiile legale ºi, în mod obligatoriu, a trebuit sã lase altã societate de profil sã se ocupe de paza exploatãrilor miniere. Dar asta dupã ce, prin acte adiþionale încheiate pe câte trei luni, ºi-a mai prelungit contractul cât a putut ºi a mai încasat de la CNH încã aproape 4 milioane de lei. Iar Balint s-a reorientat. Fãrã licenþã din partea IGPR nu se mai putea ocupa de pazã, indiferent de obiectiv, aºa cã, recent, a înfiinþat Fundaþia Medicalã „Pro Vitas” Petrila, cu sediul în Petroºani, în acelaºi loc unde a funcþionat Protector, firma care este pe locul I la nivel judeþean în ceea ce priveºte datoriile la bugetul de stat.

O

fost deloc convinºi de bunele intenþii ale investitorului. „Am solicitat fundaþiei sã vinã cu un plan concret, ce mãsuri prevãd dumnealor pe termen

n contract cu multe semne de întrebare

U

Pe de altã parte, afacerea cu sãnãtatea petrilenilor par bine puse la

ofertã de nerefuzat

Cristian Balint a redactat o adresã cãtre Consiliul Local Petrila, prin care îi anunþa pe aleºii locali cã are „plãcerea sã vã supunem atenþiei cererea noastrã de asociere în vederea înfiinþãrii unui spital în oraºul Petrila, care sã suplineascã lipsa unui serviciu medical orgnaizat”, asta în condiþiile în care în Petrila deja funcþioneazã un centru de permanenþã, deservit de medici de familie ºi este la un pas de a fi deschis ºi centrul multifuncþional. Primarul Ilie Pãducel a întocmit imediat un proiect de hotãrâre de consiliu în vederea încheierii unui parteneriat public – privat privind înfiinþarea Spitalului „Pro Vitas Petrila”. Proiectul a fost trântit însã la vot de aleºii locali, care nu au

scurt, mediu ºi lung, cum vãd dezvoltarea actului medical în oraºul Petrila. Nu am fãcut altceva decât sã îi solicitãm sã vinã cu o ofertã concretã care sã ne facã pe noi sã intrãm în acea participaþiune. Într-o societate comercialã poþi sã nu realizezi profit, poþi sã pierzi bani. Noi vorbeam de sãnãtatea oamenilor din oraºul Petrila”, a precizat viceprimarul oraºului Petrila, Constantin Ramaºcanu. Planul nu a mai venit, dar viceprimarul spune cã solicitarea consilierilor care s-au opus a provocat „dezlãnþuirea” afaceristului care se ºi vedea proprietar de spital.

punct ºi, dacã s-ar fi încheiat acordul între pãrþi de câºtigat în mod

cert ar fi avut chiar omul de afaceri De fapt, chiar contractul de asociere în participaþiune – susþinut de primarul Pãducel! – a fost cel care a stat la baza neîncrederii consilierilor care au votat împotriva proiectului. În primul rând, contractul redactat de Fundaþia „Pro Vitas” petrila prevedea cã asociaþia în participaþiune se caracterizeazã prin lipsa de personalitate juridicã, deci adio obligaþii. Apoi, dupã cum subliniazã viceprimarul Ramaºcanu, stau sub semnul întrebãrii clauzele stabilite dupã expirarea asociaþiei în participaþiune. Adicã „asociaþii au dreptul la restituirea tuturor lucrurilor pe care le-au adus ca aport, iar în cazul în care restituirea nu s-ar putea face, au dreptul la repartiþiunea daunelor suferite”. Iar asta în condiþiile în care Fundaþia ar fi venit doar un program de management, medici (plãtiþi de cine?), aparaturã, întreþinerea clãdirilor în interior ºi exterior, în timp ce CL Petrila se obliga sã repare clãdirea spitalului, sã intre în

asociere cu toate clãdirile, sã asigure paza, spãlãtoria dar ºi sã achite întreaga contravaloare a utilitãþilor. Iar bomboana de pe colivã o reprezintã…conducerea. Potrivit contractului dea asociere redactat de reprezentanþii legali ai Fundaþiei „Pro Vitas Petrila”, aceºtia din urmã ar fi avut putere decizionalã. „Asocierea în participaþiune va fi condusã de un consiliu de administrare format din 5 membri, câte doi reprezentanþi de al fiecare asociat ºi din Preºedintele Fundaþiei, care este ºi Lider de Asociaþie, dl. Balint Cristian”, scrie negru pe alb în documentul la care facem referire. ªi cum hotãrârile se iau cu 50% + 1, CL Petrila avea probabil un rol… decorativ sau consultativ. Povestea a rãmas, deocamdatã, în coadã de peºte, dar este de urmãrit evoluþia lucrurilor, în condiþiile în care vorbim despre sãnãtatea populaþiei ºi nu de fierul vechi, eventual, de la unitãþile miniere. Car men COSMAN


Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

6 Actualitate ãrãcia în care se zbat multe familii din Valea Jiului a adunat sute de nevoiaºi la nedeile ce s-au derulat în cele 3 zile de sãrbãtoare pascalã în Valea Jiului. Momârlanii din „Lunca Jiului” au avut însã de departe un record de meseni, cei mai mulþi, sãrmani din Cartierul Colonie din Petroºani.

S

Actualitate 7

Nedeile momârlanilor, hrana sãracilor lani de ani buni. „Oamenii sãraci s-au obiºnuit ca, în fiecare an, în zilele de Paºti sã vinã aici la masã. Noi ne bucurãm cã vin pentru cã masa de la nedeie este ºi un fel de pomanã. Aºa este din strãbuni iar, cât o vrea Dumnezeu, le dãm cu dragã inimã ºi lor un blid cu mâncare. De la an la an vin în numãr tot mai mare ºi îi poftim la masã lângã noi”, a precizat unul dintre organizatorii nedeii.

Serbarea a avut loc în curtea uneia din cele mai vechi bisericuþe de lemn din judeþul Hunedoara, Biserica Sânoni, ºi a început încã de dimineaþã când, în curtea locaºului sfânt, s-au strâns grupuri de prieteni ºi

B

rude ale gospodarilor care au pregãtit masa. La nedeie au participat câteva sute de oameni iar, pe lângã momârlani, mai bine de jumãtate au fost oameni sãraci din cartierele mãrginaºe ale Petroºaniului.

entru mine ºi “P copiii mei acesta este Paºtele” Organizatorii manifestãrii au estimat bine numãrul celor care aveau sã

se înfrupte din bucatele alese. Încã de la orele dimineþii, când masa abia se pregãtea, pe la porþile bisericuþei unde a avut loc nedeia se adunaserã nãpãstuiþii. „Am venit pentru cã aici nimeni nu se uitã la tine urât. Te primesc lângã ei la masã, mâncarea este foarte bunã. Vã spun sincer cã pentru mine ºi copiii mei acesta este Paºtele”, a spus unul dintre cei loviþi de soartã care locuieºte în blocul social din zonã ºi serbeazã Paºtele alãturi de momâr-

ucate binecuvântate de preot

Organizatori principali au fost reprezentanþii ai mai multor familii de momârlani din Lunca Jiului însã, cei care au contribuit la petrecere, au fost cu mult mai mulþi. Aproape toþi momârlanii din Luncã au dat o mânã de ajutor pentru ospãþ. „Pe pãmântul nostru s-a construit bisericuþa acum mulþi ani, iar nedeia trebuie sã se þinã, musai, pe pãmânt sfânt lângã Casa Domnului. Pentru cã este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la petrecerea câmpeneascã poate participa oricine are bunãvoinþã. Noi deschidem porþile larg în semn cã oamenii sunt bineveniþi”, a spus unul dintre organizatori. Potrivit obiceiului, abia dupã ce oaspeþii sunt omeniþi, cei care

trudesc pentru prepararea bucatelor se pot aºeza ºi ei la masã pentru a gusta din mâncarea pãstoreascã. Tot tradiþia cere ca înainte ca mesenii sã se punã pe înfruptat din pãsatul cu brânzã ºi unt, dar ºi din tocana de varzã cu carne de oaie, sã se roage în bisericã, iar apoi preotul sã binecuvânteze masa. „Bucatele pentru meseni sunt pregãtite de bãrbaþi, numai ei au voie sã stea lângã foc. Femeile merg la bisericã ºi se roagã. Aºa spune obiceiul ºi aºa trebuie sã facem ºi noi”, a precizat un bãºtinaº din Valea Jiului. Cei care nu-ºi gãsesc locul lângã ceaunele pline cu bunãtãþi intrã în bisericuþã, la slujbã, pentru cã nu au ocazia sã vadã frumosul lãcaº

Medici neplãtiþi la Petrila Favoriþii lui Buhãescu au lãsat blocul 13 fãrã gaz ocuitorii din blocul 13, blocul ANL din Uricani, au rãmas fãrã gaz din Joia Mare, din cauzã cã apropiaþii primarului Buhãescu, care au primit locuinþe acolo, nu ºi-au plãtit facturile la gaz.

L edicii care activeazã la Centrul de Permanenþã din Petrila nu ºi-au luat banii. Angajaþii centrului au lucrat gratis ºi aºteaptã în aceastã sãptãmânã salariul pe douã luni.

M

Cei cinci medicii care asigurã permanenþa medicalã la Centrul Medical de la Petrila nu ºi-au luat salariile din luna martie. Oamenii au lucrat gratis ºi ºi-au petrecut chiar ºi sãrbãtorile fãrã sumele care trebuiau sã le parvinã. „Este adevãrat cã medicii nu ºi-au primit salariile de vreo 30 de zile. În data de 15 aprilie aºteptau sã li se vireze banii, aferenþi celor douã salarii restante, dar am înþeles cã îi vor primi în scurt timp”, spune Emauel Andronache,

administrator Spital. Conducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara cunoaºte situaþia, dar dã vina pe birocraþia din sistem. „Vineri m-am interesat personal de situaþia de la Centrul de Permanenþã din Petrila. Atunci am aflat cã erau întocmite toate documentele ºi banii erau pe drum, ca sã zic aºa. Sãptãmâna aceasta vor intra probabil ºi în conturile centrului, deoarece este vorba doar despre faptul cã sumele trebuie sã treacã din contul Casei Naþionale în cel al Casei Judeþene Hunedoara”, a declarat dr. Dumitra ªtefan, director DSP Hunedoara. Centrul de Permanenþã de la Pertrila este unic în judeþul Hunedoara ºi medicii de aici sunt singurii care nu ºi-au luat salariile în ultima perioadã. Diana MITRACHE

Centrala de încãlzire a imobilui este pe gaz, iar suma finalã se împarte la toþi locatarii, însã cum protejaþii lui Buhãescu, cum sunt Claudiu Frumoca, din Petroºani – cel care are contracte fãrã numãr cu Primãria Uricani, nu-ºi plãtesc facturile sau chiria, pãcatul cade pe cei care locuiesc în blocul 13. Chiriaºii spun cã nu se respectã contractul de închiriere, care prevede ca, dacã nu þi-ai plãtit dãrile, sã rãmâi fãrã locuinþã. Aceºtia mai precizeazã cã nu au gãsit înþelegere la Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, întrucât acesta nu vrea sã ia nicio mãsurã

tot timpul. Pentru bisericuþa din Lunca Jiului vin ºi mulþi turiºti iar, dupã rugãciune, rãmân sã petreacã la serbare.

S

-au prins la joc

Dupã masã încep horele în care se prind chiar ºi bãtrânii îmbrãcaþi în port popular pentru a le arãta tinerilor cum se jucau fetele în vremea lor. În puþine localitãþi din þarã se mai pãstreazã obiceiul acesta ºi sacralitatea lui. Ceea ce este unic ºi lãudabil este cã masa se face din dragoste creºtineascã. Începe cu rugãciune ºi în numele credinþei, a dragostei creºtine, momârlanii servind pe toatã lumea. Tradiþia nedeilor momârlanilor

pânã dupã alegeri. ”Nu se respectã contractul de închiriere. Nu a fost niciunul evacuat, conform contractului, dupã trei luni. Prietenii lui Buhãescu, care au primit casã aici ºi au ºi alte apartamente în oraºele din Valea Jiului, nu ºi-au plãtit chiria ºi utilitãþile. Avem vreo 60 de milioane la gaz, factura e comunã, iar la chirie au 40-50 de milioane restanþã”, spune unul dintre locatarii blocului 13. Ce a fãcut primãria pentru a detensiona situaþia? Nimic. Pentru cã în an electoral nu îºi doreºte Buhãescu sã piardã vreun vot.

din Valea Jiului se pierde în negura timpului. Obiceiul este prilej pentru locuitorii cãtunelor de munte sã îºi etaleze frumoasele costume populare, sã încingã hore pe dealurile care strãjuiesc aºezãrile de momârlani, iar nimeni nu are voie sã lipseascã. Nedeia este sãrbãtoritã încã de pe timpul dacilor, reprezentând o zi de bucurie în care aceºtia îºi venerau zeii. Odatã cu apariþia creºtinismului, în aceste zile festive, de nedeie momârlãneascã, nu mai sunt veneraþi zeii ci se sãrbãtoresc zilele de hram ale bisericilor. În funcþie de aºezare, momârlanii ºi-au stabilit ziua în care sã þinã aceastã sãrbãtoare, în aºa fel încât sã nu coincidã cu o alta a altei aºezãri de momârlani din Valea Jiului. Motivul este unul simplu: în acest fel toatã suflarea poate participa la „marele” eveniment. Mir cea NISTOR

”Am fãcut o solicitare la primar, am avut o ºedinþã cu el, la care am participat 13 familii. I-am explicat cã nu ami avem gaz, apã, canal, pentru cã noi ne-am plãtit datoriile, dar nu putem sã plãtim ºi partea lui Frumoca, de exemplu. Sã vinã sã ºi-o plãteascã el, dacã tot a primit pe ochi frumoºi apartament. Iar Buhãescu a zis cã nu face nimic ºi cã nu va da pe nimeni afarã pânã dupã alegeri, cã el nu îºi riscã poziþia pentru gazele noastre”, spune un alt locuitor din blocul 13. Luana NÃSTASE NÃSTASE

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

6 Actualitate ãrãcia în care se zbat multe familii din Valea Jiului a adunat sute de nevoiaºi la nedeile ce s-au derulat în cele 3 zile de sãrbãtoare pascalã în Valea Jiului. Momârlanii din „Lunca Jiului” au avut însã de departe un record de meseni, cei mai mulþi, sãrmani din Cartierul Colonie din Petroºani.

S

Actualitate 7

Nedeile momârlanilor, hrana sãracilor lani de ani buni. „Oamenii sãraci s-au obiºnuit ca, în fiecare an, în zilele de Paºti sã vinã aici la masã. Noi ne bucurãm cã vin pentru cã masa de la nedeie este ºi un fel de pomanã. Aºa este din strãbuni iar, cât o vrea Dumnezeu, le dãm cu dragã inimã ºi lor un blid cu mâncare. De la an la an vin în numãr tot mai mare ºi îi poftim la masã lângã noi”, a precizat unul dintre organizatorii nedeii.

Serbarea a avut loc în curtea uneia din cele mai vechi bisericuþe de lemn din judeþul Hunedoara, Biserica Sânoni, ºi a început încã de dimineaþã când, în curtea locaºului sfânt, s-au strâns grupuri de prieteni ºi

B

rude ale gospodarilor care au pregãtit masa. La nedeie au participat câteva sute de oameni iar, pe lângã momârlani, mai bine de jumãtate au fost oameni sãraci din cartierele mãrginaºe ale Petroºaniului.

entru mine ºi “P copiii mei acesta este Paºtele” Organizatorii manifestãrii au estimat bine numãrul celor care aveau sã

se înfrupte din bucatele alese. Încã de la orele dimineþii, când masa abia se pregãtea, pe la porþile bisericuþei unde a avut loc nedeia se adunaserã nãpãstuiþii. „Am venit pentru cã aici nimeni nu se uitã la tine urât. Te primesc lângã ei la masã, mâncarea este foarte bunã. Vã spun sincer cã pentru mine ºi copiii mei acesta este Paºtele”, a spus unul dintre cei loviþi de soartã care locuieºte în blocul social din zonã ºi serbeazã Paºtele alãturi de momâr-

ucate binecuvântate de preot

Organizatori principali au fost reprezentanþii ai mai multor familii de momârlani din Lunca Jiului însã, cei care au contribuit la petrecere, au fost cu mult mai mulþi. Aproape toþi momârlanii din Luncã au dat o mânã de ajutor pentru ospãþ. „Pe pãmântul nostru s-a construit bisericuþa acum mulþi ani, iar nedeia trebuie sã se þinã, musai, pe pãmânt sfânt lângã Casa Domnului. Pentru cã este o zi de veselie, iar toate disputele trebuie uitate, la petrecerea câmpeneascã poate participa oricine are bunãvoinþã. Noi deschidem porþile larg în semn cã oamenii sunt bineveniþi”, a spus unul dintre organizatori. Potrivit obiceiului, abia dupã ce oaspeþii sunt omeniþi, cei care

trudesc pentru prepararea bucatelor se pot aºeza ºi ei la masã pentru a gusta din mâncarea pãstoreascã. Tot tradiþia cere ca înainte ca mesenii sã se punã pe înfruptat din pãsatul cu brânzã ºi unt, dar ºi din tocana de varzã cu carne de oaie, sã se roage în bisericã, iar apoi preotul sã binecuvânteze masa. „Bucatele pentru meseni sunt pregãtite de bãrbaþi, numai ei au voie sã stea lângã foc. Femeile merg la bisericã ºi se roagã. Aºa spune obiceiul ºi aºa trebuie sã facem ºi noi”, a precizat un bãºtinaº din Valea Jiului. Cei care nu-ºi gãsesc locul lângã ceaunele pline cu bunãtãþi intrã în bisericuþã, la slujbã, pentru cã nu au ocazia sã vadã frumosul lãcaº

Medici neplãtiþi la Petrila Favoriþii lui Buhãescu au lãsat blocul 13 fãrã gaz ocuitorii din blocul 13, blocul ANL din Uricani, au rãmas fãrã gaz din Joia Mare, din cauzã cã apropiaþii primarului Buhãescu, care au primit locuinþe acolo, nu ºi-au plãtit facturile la gaz.

L edicii care activeazã la Centrul de Permanenþã din Petrila nu ºi-au luat banii. Angajaþii centrului au lucrat gratis ºi aºteaptã în aceastã sãptãmânã salariul pe douã luni.

M

Cei cinci medicii care asigurã permanenþa medicalã la Centrul Medical de la Petrila nu ºi-au luat salariile din luna martie. Oamenii au lucrat gratis ºi ºi-au petrecut chiar ºi sãrbãtorile fãrã sumele care trebuiau sã le parvinã. „Este adevãrat cã medicii nu ºi-au primit salariile de vreo 30 de zile. În data de 15 aprilie aºteptau sã li se vireze banii, aferenþi celor douã salarii restante, dar am înþeles cã îi vor primi în scurt timp”, spune Emauel Andronache,

administrator Spital. Conducerea Direcþiei de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara cunoaºte situaþia, dar dã vina pe birocraþia din sistem. „Vineri m-am interesat personal de situaþia de la Centrul de Permanenþã din Petrila. Atunci am aflat cã erau întocmite toate documentele ºi banii erau pe drum, ca sã zic aºa. Sãptãmâna aceasta vor intra probabil ºi în conturile centrului, deoarece este vorba doar despre faptul cã sumele trebuie sã treacã din contul Casei Naþionale în cel al Casei Judeþene Hunedoara”, a declarat dr. Dumitra ªtefan, director DSP Hunedoara. Centrul de Permanenþã de la Pertrila este unic în judeþul Hunedoara ºi medicii de aici sunt singurii care nu ºi-au luat salariile în ultima perioadã. Diana MITRACHE

Centrala de încãlzire a imobilui este pe gaz, iar suma finalã se împarte la toþi locatarii, însã cum protejaþii lui Buhãescu, cum sunt Claudiu Frumoca, din Petroºani – cel care are contracte fãrã numãr cu Primãria Uricani, nu-ºi plãtesc facturile sau chiria, pãcatul cade pe cei care locuiesc în blocul 13. Chiriaºii spun cã nu se respectã contractul de închiriere, care prevede ca, dacã nu þi-ai plãtit dãrile, sã rãmâi fãrã locuinþã. Aceºtia mai precizeazã cã nu au gãsit înþelegere la Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani, întrucât acesta nu vrea sã ia nicio mãsurã

tot timpul. Pentru bisericuþa din Lunca Jiului vin ºi mulþi turiºti iar, dupã rugãciune, rãmân sã petreacã la serbare.

S

-au prins la joc

Dupã masã încep horele în care se prind chiar ºi bãtrânii îmbrãcaþi în port popular pentru a le arãta tinerilor cum se jucau fetele în vremea lor. În puþine localitãþi din þarã se mai pãstreazã obiceiul acesta ºi sacralitatea lui. Ceea ce este unic ºi lãudabil este cã masa se face din dragoste creºtineascã. Începe cu rugãciune ºi în numele credinþei, a dragostei creºtine, momârlanii servind pe toatã lumea. Tradiþia nedeilor momârlanilor

pânã dupã alegeri. ”Nu se respectã contractul de închiriere. Nu a fost niciunul evacuat, conform contractului, dupã trei luni. Prietenii lui Buhãescu, care au primit casã aici ºi au ºi alte apartamente în oraºele din Valea Jiului, nu ºi-au plãtit chiria ºi utilitãþile. Avem vreo 60 de milioane la gaz, factura e comunã, iar la chirie au 40-50 de milioane restanþã”, spune unul dintre locatarii blocului 13. Ce a fãcut primãria pentru a detensiona situaþia? Nimic. Pentru cã în an electoral nu îºi doreºte Buhãescu sã piardã vreun vot.

din Valea Jiului se pierde în negura timpului. Obiceiul este prilej pentru locuitorii cãtunelor de munte sã îºi etaleze frumoasele costume populare, sã încingã hore pe dealurile care strãjuiesc aºezãrile de momârlani, iar nimeni nu are voie sã lipseascã. Nedeia este sãrbãtoritã încã de pe timpul dacilor, reprezentând o zi de bucurie în care aceºtia îºi venerau zeii. Odatã cu apariþia creºtinismului, în aceste zile festive, de nedeie momârlãneascã, nu mai sunt veneraþi zeii ci se sãrbãtoresc zilele de hram ale bisericilor. În funcþie de aºezare, momârlanii ºi-au stabilit ziua în care sã þinã aceastã sãrbãtoare, în aºa fel încât sã nu coincidã cu o alta a altei aºezãri de momârlani din Valea Jiului. Motivul este unul simplu: în acest fel toatã suflarea poate participa la „marele” eveniment. Mir cea NISTOR

”Am fãcut o solicitare la primar, am avut o ºedinþã cu el, la care am participat 13 familii. I-am explicat cã nu ami avem gaz, apã, canal, pentru cã noi ne-am plãtit datoriile, dar nu putem sã plãtim ºi partea lui Frumoca, de exemplu. Sã vinã sã ºi-o plãteascã el, dacã tot a primit pe ochi frumoºi apartament. Iar Buhãescu a zis cã nu face nimic ºi cã nu va da pe nimeni afarã pânã dupã alegeri, cã el nu îºi riscã poziþia pentru gazele noastre”, spune un alt locuitor din blocul 13. Luana NÃSTASE NÃSTASE

COLÞUL LUI DENIS


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

Pensionarii din Vale îºi cer banii în instanþã ensionarii din Valea Jiului au acþionat în instanþã Casa de pensii pentru cã le-a reþinut abuziv contribuþia la CAS pentru toate categoriile de pensii. Ei sperã sã primeascã banii retroactiv ºi au fãcut deja ºi adrese cãtre Casa localã ºi cea Judeþeanã.

P

Pensionarii din minerit s-au adresat instanþei de judecatã chiar înainte de a afla decizia Curþii Constituþionalã a României, potrivit cãreia doar pensionarii cu pensii mai mari de 740 de lei sã plãteascã asi-

gurãrile de sãnãtate. Pensionarii se aºteaptã acum ca sã primeascã banii pe perioada de mai bine de un în care le-au fost reþinute sumele cãtre CAS, ilegal. „Deja am fãcu adrese pentru a cere acest drept, atât la Casa localã, cât

ºi la cea judeþeanã de Pensii. Trebuie sã vã spun cã nici nu am fost luaþi în seamã. Eu, personal, am termen în procesul pe care l-am intentat pentru cã mi s-a reþinut contribuþia pentru întreaga sumã ºi nu doar pentru ceea ce depãºeºte

plafonul de 740 de lei, abia în noiembrie. E târziu, dar sper sã îmi recuperez fiecare bãnuþ. Este vorba despre toatã perioada, începând cu 1 ianuarie 2011”, a declarat Barboane Crãciunescu, prim vicepreºedinte Liga

Pensionarilor Mineri Valea Jiului. În urma deciziei Curþii Constituþionale, autoritãþile vor fi nevoite sã schimbe modul de reþinere a contribuþiilor pentru asigurãrile de sãnãtate. Astfel, pensiile sunt impozitate cu 5,5% în prezent, însã de acum încolo acest impozit se va aplica doar la diferenþa dintre minimul de 740 de lei ºi cuantumul maxim al pensiei. Pentru a intra in vigoare, decizia Curþii Constituþionale trebuie publicatã în Monitorul Oficial. Magistraþii au decis însã ca aceastã modificare sã se aplice de acum încolo, astfel încât, cel mai probabil, pensionarii nu-ºi vor primi diferenþa înapoi. Diana MITRACHE

Curtea Constituþionalã dinamiteazã sistemul de impozitare a pensiilor eciziile adoptate recent de judecãtorii Curþii Constituþionale ar putea aduce bani frumoºi înapoi în buzunarele pensionarilor ale cãror pensii au fost impozitate cu 5,5%. Oamenii sunt îndemnaþi deja sã meargã la Casele Judeþene de Pensii pentru a-ºi cere drepturile înapoi.

D

Curtea Constituþionalã aruncã în aer tot sistemul de impozitare a pensiilor mai mari de 740 de lei. Practic, dupã ce au analizat cererile unor petenþi, judecãtorii Curþii Constituþionale au stabilit cã „procentul de 5,5 se aplicã numai asupra veniturilor din pensii care depãºesc 740 de lei”. ªi cum douã cauze similare nu pot fi judecate decât în

acelaºi mod, este de aºteptat ca ºi restul pensionarilor, care nu s-au adresat Curþii Constituþionale, sã aibã parte de tratament identic. În consecinþã, bãtrânii ale cãror pensii au fost impozitate integral, adicã nu numai pentru suma care depãºeºte 740 de lei, sunt îndemnaþi sã depunã cereri la Casele Judeþene de Pensii prin care sã solicite restituirea banilor reþinuþi ilegal, conform deciziilor luate de Curtea Constituþionalã. Existã chiar ºi un model de cerere, care circulã deja în spaþiu virtual, ºi în care sunt calculate inclusiv sumele ce trebuie restituite în perioada ianuarie 2011 – martie 2012, adicã peste 619 lei/ persoanã. Deciziile

Curþii Constituþionale îi pun însã în mare încurcãturã pe reprezentanþii casei Judeþene de Pensii Hunedoara, care s-au trezit în faþa unei situaþii excepþionale. „Legea e una, dar Curtea Constituþionalã interpreteazã cum vrea ea. Aºteptãm ºi noi niºte precizãri de la Minister, sã vedem ce vom face în continuare”, a declarat Ionel Ciobanu, directorul Casei Judeþene de Pensii Hunedoara, care analiza chiar aceastã problemã. Ciobanu susþine cã judecãtorii Curþii Constituþionale ºi-au motivat deciziile prin faptul cã sistemul se aplicã diferit la nivel naþional, când, de fapt, toate casele de pensii aplicã acelaºi program, care este unitar. Car men COSMAN

Mai sunt 2 zile P ensionarii din minerit mai au doar 2 zile sã-ºi întocmeascã actele pentru a beneficia de gratuitãþi. Termenul limitã pânã la care îºi pot depune dosarele la unitãþile miniere de care aparþin este 20 aprilie.

Minerii pensionari au dreptul sã plãteascã mai ieftin curentul electric ºi sã primeascã o raþie de cãrbune lunarã cu care sã-ºi achite costurile termoficãrii. Aceste facilitãþi, însã, au fost oprite din 1 ianuarie 2011, datã de la care Compania Huilei a funcþionat fãrã nici un leu subvenþie ºi doar din vânzarea cãrbunelui. Dosarele pentru subvenþii trebuie sã cuprindã o copie dupã ultimul cupon de pensie; dupã buletinul de identitate sau, dupã caz, cartea de identitate; copie dupã contractul de locuinþã (din care sã rezulte forma de proprietate ºi numele titularului de contract); copie dupã decizia de pensionare; copie dupã certificatul de cãsãtorie (unde este cazul) ºi o copie dupã cartea de muncã. Diana MITRACHE


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012 iºcãri spectaculoase la Petrila, unde toate taberele se reformeazã, membrii de partid demisioneazã ºi candidaþii sunt numiþi de la Deva. Dupã ce au încercat sã-l mazileascã pe actualul primar, pe care nu l-au mai desemnat candidat al PDL, o parte din democrat-liberali ºi-au dat demisia.

M

Primul care nu a acceptat ce i s-a impus de la Deva a fost city managerul Dorin Curtean. El susþine acum cã nu renunþã la ideea de a candida la primãria Petrila, chiar ºi din postura de independent. Curtean a demisionat din PDL, dar susþine cã a fãcut asta pentru cã de la Deva a fost numit candidat Ilie Pãducel. ªi asta în ciuda faptului cã organizaþia l-a desemnat candidat pe Curtean. „Nu mi-am dat demisia decât marþi, înainte ca viceprimarul Constantin Ramaºcanu sã fie numit candidatul USL la funcþia de primar. Nu neg cã am avut

Reorganizãri politice la Petrila discuþii de principiu ºi cu PNL, dar voi candida, indiferent din ce partid, sau independent, la funcþia de primar”, a declarat Dorin Curtean. Miºcãrile politice nu se opresc aici la Petrila, unde toate partidele fierb ºi dau în clocot. Mai mult, din PDL a

demisionat ºi Marius Helju, care s-a înscris în PSD, iar Mircea Ioan Moloþ l-a desemnat candidat la funcþia de primar la Petrila pe actualul viceprimar Constantin Ramaºcanu. Dorin Curtean este city managerul oraºului Petrila ºi susþine cã a avut discuþii de principiu

cu PNL, dar deocamdatã ºtie doar cã va candida, nu ºi din ce partid va face parte. Curtean a candidat ºi la ºefia PDL, ca principal opozant a lui Dorin Gligor, dar ºi atunci spune cã a fãcut-o dintr-un exerciþiu democratic. „ªi atunci am candidat, pentru am vrut sã

vãd cât de democratice sunt alegerile în PDL ºi dacã orice membru poate sã acceadã la funcþiile din aceastã formaþiune. Nu mi-am dat demisia din PDL, pentru cã nu cred în doctrina partidului, ci doar pentru ca sã pot candida la primãrie, deoarece PDL l-a desemnat pe Ilie Pãducel, candidat la funcþia de primar”, a mai adãugat Curtean. Actualul city-manager spune cã în PDL Petrila mai sunt nemulþumiþi ºi nu exclude posibilitatea ca alþi membri sã demisioneze, sau dacã rãmân „sã nu îl susþinã pe Pãducel”. Dorin Gligor, preºedintele filialei judeþene a PDL susþine cã nu regretã decizia de a-l sprijini pe Pãducel. ”Este o opþiune personalã demisia domnului Curtean ºi a celorlalþi. Au fost tensiuni în ultima perioadã între Curtean ºi Pãducel. Dar politica se face pe voturi. Eu sunt sigur cã am fãcut o alegere bunã atunci când am decis sã-l susþin pe Ilie Pãducel”, a declarat Gligor. Diana MITRACHE Anamaria NEDELCOFF

Rovinieta plãtitã ºi prin SMS onducãtorii auto îºi vor putea C achiziþiona roviniete ºi prin SMS, dupã ce Compania Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale din România (CNADNR) va extinde la nivel naþional sistemul informatic de emitere ºi control a rovinietei. Pentru pentru extinderea la nivel naþional a sistemului informatic de emitere ºi control a rovinietei CNADNR va cheltui 39,23 milioane lei, fãrã TVA, (aproximativ 8,9 milioane euro). CNADNR va organiza o licitaþie pentru extinderea sistemului ºi aºteaptã ofertele firmelor interesate pânã la 30 mai, datã la

care acestea vor fi deschise. În alegerea ofertei câºtigãtoare, preþul va avea o pondere de 50%, iar oferta tehnicã 50%. “Obiectivul general urmãrit de CNADNR îl reprezintã extinderea sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare ºi control a rovinietei în vederea creºterii încasãrilor din vânzarea de roviniete pentru anumite categorii de vehicule cu cel puþin 25%”, se aratã în caietul de sarcini al licitaþiei. Contractul va avea o duratã de nouã luni ºi va fi finanþat cu fonduri de la bugetul de stat ºi din veniturile proprii ale CNADNR. Rovinieta poate fi

cumpãratã de la subunitãþile CNADNR ºi de la distribuitorii autorizaþi (Poºta Românã, benzinãriile OMV Petrom, MOL, Rompetrol, Automobil Club Român, UNTRR ºi alþii).

Rovinieta electronicã a fost introdusã în octombrie 2010 în urma unui contract de 35,96 milioane de lei (8,2 milioane de euro), fãrã TVA, atribuit consorþiului Novensys Corporation/UTI Systems.

Reabilitare pentru continuitate rum spre Rãscoalã. Administraþia D localã de la Petrila a demarat procedurile pentru reabilitarea drumului spre Rãscoalã.

Oprirea cãldurii aduce ºomajul u începere din data de 18 aprilie societatea localã de termoficare din Petroºani nu mai furnizeazã agent termic pentru încãlzirea

C

locuinþelor. Oprirea cãldurii are ca efect indirect ºi trecerea în ºomaj a 15 (dintre cei 72) angajaþi ai SC Termoficare SA. Aceºtia fuseserã angajaþi, în toamnã, pe o perioadã determinatã de timp. “Ieri le-am semnat lichidãrile ºi urmeazã sã intre în ºomaj. Cei 15 au fost încadraþi doar pentru perioada de iarnã,

respectiv, pentru o perioadã determinatã. Odatã cu reluarea încãlzirii locuinþelor, în viitorul sezon de iarnã, aceºtia vor fi reîncadraþi, bineînþeles, dacã vor dori”, a precizat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. În timp ce cãldura a fost opritã, apa caldã menajerã va continua sã curgã la robinete, 24 de ore din 24. Furnizarea acesteia va fi, însã, afectatã, ca de obicei, în varã, de inerentele reparaþii ce se vor derula la Termocentrala Paroºeni. Mir cea NISTOR

Valoarea estimatã a contractului este de 1,3 milioane de lei. În cadrul contractului vor fi efectuate lucrãri la terasamente ºi multe alte lucrãri care au menirea de a îmbunãtãþi infrastructura rutierã. Consilierii locali de la Petrila au aprobat în cadrul ºedinþei ordinare din luna februarie un proiect de hotãrâre privind aprobarea documentaþiei tehnico-economice pentru obiectivul „ Reparaþii (asfaltare) drum Rãscoala” din oraºul Petrila. Practic, drumul face legãtura dintre Petrila ºi cele 4 localitãþi în subordine administrativã (Cimpa, Jieþ, Rãscoala, Þârici). Mai bine zis, acest ultim proiect reprezintã o continuare a ambiþiosului proiect de ranforsare a Strãzii Republicii spre Cimpa. Valoarea totalã a acestui proiect a fost de 23.140.425,95 lei în cadrul acestuia modernizându-se 8,508 km drum, 67.423 mp carosabil ranforsat. Totodatã au fost reabilitate 15 poduri ºi podeþe, 17.233 mp trotuare modernizate ºi 1.041 mp zone verzi reamenajate. Raul IRINOVICI


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

HOROSCOP

19 aprilie 2012

Chestiunile profesionale vor fi prioritare ºi pentru tine, cãci este posibil sã aibã loc schimbãri în cadrul instituþiei la care lucrezi. N-ar fi exclus nici sã þi se repartizeze noi responsabilitãþi, semn cã superiorii ierarhici îþi apreciazã eforturile.

Activitãþile intelectuale îþi vor permite sã-þi pui în valoare capacitãþile; în cazul în care vei avea de dat un examen, rezultatele vor fi cel puþin mulþumitoare. La serviciu va fi mare agitaþie, cãci va fi nevoie sã finalizezi unele lucrãri înainte de termen.

Ai putea cunoaºte o persoanã care îþi va fi de un real folos în viitorul apropiat. Cei cãsãtoriþi vor avea de lãmurit chestiuni importante, dar pânã la urmã vor reuºi sã ajungã la un consens. În a doua jumãtate a zilei vei reuºi sã te relaxezi.

În plan profesional vei avea unele mici realizãri, care îþi vor demonstra cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp. Sfaturile rudelor apropiate se vor dovedi inspirate ºi ar fi bine sã þii cont de ele. În aceastã perioadã vei avea de fãcut faþa ºi unor activitãþi de rutinã.

Vei fi mai cufundat în propriile probleme, dar cum ºansele ca totul sã se rezolve în favoarea ta sunt mari, nu ai motive sã fii îngrijorat. La slujbã vei putea finaliza un proiect mai complicat, la care vei avea de colaborat cu mai mulþi colegi.

Activitãþile sociale vor fi prioritare pentru tine în aceastã perioadã. Relaþia cu prietenii se va îmbunãtãþi considerabil ºi nu vor lipsi ocaziile de a petrece clipe excelente în compania acestora. Energia este sub nivelul obiºnuit, aºa cã nu este cazul sã te implici.

Capacitatea ta de concentrare va atinge un maxim, iar deciziile pe care le vei lua în aceste zile îºi vor demonstra în scurt timp eficienþa. Colegii te vor susþine în tot ce doreºti sã întreprinzi ºi acest lucru îþi va da un plus de încredere.

În aceastã zi vei face cheltuieli peste aºteptãri în compania persoanei iubite. Contractul cu strãinãtatea te va favoriza din toate punctele de vedere. Ai putea primi o sumã de bani sau o propunere de colaborare avantajoasã de pe alte meleaguri.

Situaþia ta financiarã va înregistra o îmbunãtãþire, ceea ce te va face mai optimist. Cãminul va reprezenta un domeniu spre care se va îndrepta în mod special interesul ºi energia ta. Momentele petrecute în compania celor apropiaþi te vor remonta.

Vei manifesta o tendinþã spre impulsivitate, ceea ce te poate aduce în situaþia de a avea conflicte cu cei apropiaþi. Va fi mare agitaþie în familie pentru cã vor fi de pus la punct unele chestiuni de interes comun. Ar fi bine sã nu-þi impui punctele de vedere.

Persoana iubitã va fi mai sensibilã, mai suspicioasã ºi va trebui sã fi foarte atent, cãci orice vorbã spusã la întâmplare ar putea-o rãni. În rest vei avea parte de tot felul de evenimente, care te vor þine în prizã. La începutul intervalului ar putea sã aparã unele discuþii.

Capacitãþile tale mentale vor atinge un maxim, astfel încât vei reuºi sã gãseºti soluþii la cele mai dificile dintre problemele cu care te confrunþi. La serviciu doreºti sã te afirmi cu orice preþ ºi acest lucru îþi poate crea mici neînþelegeri cu colegii.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

S-a nãscut Complexul Energetic Hunedoara omplexul Energetic Hunedoara s-a nãscut, dupã ce miercuri, la Bucureºti, s-a aprobat fuziunea dintre Sucursala Electrocentrale Paroºeni ºi Electrocentrale Deva.

C

Adunarea Generalã a Acþionarilor de la Termocentralele Mintia ºi Paroºeni a semnat, miercuri, fuziunea dintre cele

douã societãþi, dupã ce, la începutul lunii aprilie, a fost semnat ordinul ordin de ministru privind noii membri AGA la cele douã termocentrale. „A avut loc AGA comunã, care a aprobat fuziunea celor douã electrocentrale. Practic, acesta este actul de înfiinþare al Complexului Energetic Hunedoara”, a declarat Florin Mârza, responsabilul cu înfiinþarea Complexului Energetic.

Acesta a precizat cã, în continuare trebuie înregistrat statutul noii entitãþi energetice ºi mai sunt de parcurs unii paºi procedurali, ceea ce, în timp, înseamnã încã vreo 45 de zile. Pe lângã cele douã termocentrale, Mintia ºi Paroºeni, din Complexul Energetic Hunedoara vor face parte ºi minele viabile din Valea Jiului respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni - dar înglobarea lor se va putea face

Adio, dar rãmân cu tine... I eri a fost ultima zi de lucru la primãrie a viceprimarului demisionar de la Aninoasa, Mihãiþã Nistor. Astãzi, Consiliul Local de aici va lua act de demisia lui, aºa cã postul va rãmâne vacant, asta dacã nu se va face o propunere pentru înlocuirea lui.

Primarul Ilie Botgros, însã, spune cã nu este de acord cu numirea unui alt viceprimar pentru circa o lunã de zile cât mai este pânã la alegeri. “Eu nu promovez un

Plouã în primãria Aninoasa louã afarã, plouã ºi în P primãrie. Se întâmplã

la Aninoasa, unde primarul ºi angajaþii stau cu gãleþile în biroul unde picurã apa din tavan. Nu-i nicio problemã, afirmã Ilie Botgros, ploaia este semn de bogãþie. Câte-un pic, câte-un pic, pic-pic prin tavanul de la primãrie fix în birou la Nea’ Ilie O vorbã din popor spune cã la omul sãrac nici boii nu trag sau cã ºi pâinea-i cade-n c…t. Aceste cuvinte se potrivesc întocmai pentru a descrie situaþia de la primãria Aninoasa. Aceastã administraþie localã, cea mai sãracã din Vale, dupã ce cã nu dispune de prea mulþi bani, acum mai are de furcã

proiect de hotãrâre pentru alegerea unui viceprimar pentru o lunã de zile. Mâine (astãzi) e ºedinþã de consiliu, Consiliul Local ia act de demisia domnului viceprimar Nistor Petru Mihãiþã ºi eu nu mai am interesul sã mai promovez un proiect de hotãrâre pentru o lunã ºi 10 zile. Este legal orice, pentru cã demisia este un act unilateral. ªi ce dacã nu vom avea viceprimar?! Primãria Cluj nu are primar de ceva timp, aºa cã…”, a declarat Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. Cât priveºte pe încã

ºi cu ploaia, la propriu. Angajaþii primãriei stãteau ieri dimineaþã cu gãleþile în birou, pentru cã ploua prin tavan, iar asta nu oriunde, ci chiar în secretariatul primarului Botgros. Acestuia, însã, într-o notã comicã, opusã atmosferei mohorâte de afarã, nu i s-a pãrut un lucru de prea mare importanþã faptul cã îl plouã în birou prin acoperiº. “ªi ce, e o noutate asta?! Plouã ºi la un gospodar acasã dacã se întâmplã sã se spargã sau sã se deranjeze douã þigle. Asta este viaþa! O sã remediem aceastã problemã în cursul zilei de astãzi”,a declarat Ilie Botgros, Se întâmplã ºi la case mai mari, mai adaugã el. ªi ce dacã plouã, iar picãturile de apã cad într-o gãleatã care stã poziþionatã în mijlocul secretariatului, iar toatã lumea care intrã acolo trebuie sã se fereascã de apã sau

actualul viceprimar Nistor, el a stat ieri în biroul lui de la primãrie pentru ultima datã. S-a uitat lung la lucrurile lui ºi l-au nãpãdit regretele... “Mã încearcã un sentiment de nostalgie ºi un sentiment de frondã, totodatã. Durerea în sufletul meu nu este neapãrat vizavi de biroul meu, ci durerea este faþã de Oraºul Aninoasa ºi faþã de cetãþeni. Mulþumesc tuturor celor care au fost alãturi de mine în cei patru ani”, a spus cu amãrãciune în glas, Mihãiþã Nistor, încã viceprimarul Aninoasei. Se simte trãdat, com-

mãcar sã nu dea peste gãleata plinã?! Oricum, tot rãul spre bine, concluzioneazã el. “N-aþi vãzut cã ºi în Parlament plouã, aºa cã nu este o noutate extrem de mare. Vezi, dom’le ce ºtire e cã plouã în primãria de la Aninoasa. Oricum, asta înseamnã cã ploaia ne va aduce belºug”. Luiza ANDRONACHE

numai dupã separarea lor de minele neviabile - Paroºeni, Petrila ºi Uricani - care vor fi incluse într-o nouã companie subordonatã Ministerului Economiei, curãþatã de datorii. Pentru închiderea celor trei unitãþi miniere din Valea Jiului se va acorda un ajutor în valoare totalã de 1,17 miliarde de lei, din care pentru acest an au fost alocate 213 milioane de lei. Car men COSMAN

pleteazã el. Dezamãgit de tot ºi de toate. Politica asta, bat-o vina! “Mã simt trãdat, oarecum, pentru cã nu am fost sprijinit sã candidez la funcþia de primar al Oraºului Aninoasa din partea Uniunii Social Liberale. Am un gol în suflet fiindcã cei din clasa politicã aninoseanã ºi din clasa politicã hunedoreanã, nu au înþeles faptul cã tot ce se întâmplã în Aninoasa este ca un ceasornic, iar acest ceasornic este tras de primarul Ilie Botgros”, concluzioneazã el.

Nistor M ihãiþã - I’ll be back S-a uitat prin raftul de cãrþi, a rãsfoit câteva

dosare ºi…a plecat. Însã, înainte de a închide uºa biroului de viceprimar în urma lui, el a mai avut ceva de transmis primarului Ilie Botgros: pleacã, dar nu de tot ! “ Îi doresc sãnãtate! Succes în alegeri nu pot sã-i urez, pentru cã o sã fiu contracandidatul lui”, a încheiat Mihãiþã Nistor. De altfel, el a recunoscut cã a primit propuneri din partea mai multor partide politice, însã precizeazã cã sufletul lui este încã liberal. De aceea, el a spus sus ºi tare cã din partea altui partid nu va candida, ci mai degrabã va fi independent. Luiza ANDRONACHE


12 Monden

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 aprilie 2012

De la agent de pazã la ”Românii au talent” e la cãrat de bolþari pe scena de la ”Românii au talent”, în finalã. De la lucrul cu ziua pentru a-ºi cumpãra primul þambal cu 700 de lei, în copilãrie, la formarea vocii copilului sãu, care a uimit o Românie întreagã.

D

Totul fãrã studii de specialitate, ci dupã ureche, iubind muzica. Aceasta este povestea Loredanei ºi a lui Cristian Fieraru, din Vulcan, care se numãrã printre finaliºtii din cel de-al doilea sezon al emisiunii ”Românii au talent”. Fiica de 16 ani ºi tatãl de 39 duc o viaþã modestã, în Colonia de Jos a Vulcanului, dar viaþa lor s-a schimbat din 4 septembrie, anul trecut, când s-au prezentat la preselecþiile celebrului concurs, sperând sã treacã mãcar de primele etape. Iar în timp ce tatãl ºi fiica ridicã sute de mii de oameni în picioare, care-i aplaudã zgomotos, trioul familiei Fieraru este completat de mama Loredanei, care aplaudã ºi ea, lãcrimând fericitã în culise. Cristian Fieraru este, în prezent, agent de pazã la o bancã din Vulcan. Ne povesteºte emoþionat despre primul lui contact cu muzica, în adolescenþã, când sunetul þambalului l-a vrãjit.

P

rofesor pentru fiica lui

”Eu de la 12 ani am auzit þambalul. A fost un sunet magic pentru mine ºi primul þambal l-am construit eu, la 12 ani. De cumpãrat mi-am cumpãrat unul mic, cu 700 de lei, când aveam 15 ani, dupã ce am muncit cu ziua pe la unul ºi pe la altul. Nimeni nu credea cã voi învãþa sã cânt la þambal, deoarece lucrul la acest instrument se începe pe la 8 ani. Iar cei care cântau la þambal nu voiau sã-mi arate, le era teamã cã le fur meseria, aºa cã am învãþat sin-

gur, dupã ureche”, povesteºte bãrbatul. Cum s-a format ideea participãrii la ”Românii au talent”? Totul a pornit

familia, fiindcã Valea Jiului nu îþi oferã prea multe ºanse într-un domeniu al artelor: ”Nu prea se pupã cãratul de bolþari

oredana Fieraru: ”Mã tem sã nu fie un vis frumos ºi atât”

L

Loredana Fieraru, deºi e un adevãrat talent, recunoscut de o þarã întreagã, este timidã, modestã ºi cu foarte mult bun simþ. ”Eu mã simt extraordi-

de la vocea Loredanei, care sunã de parcã ar cânta îngerilor. ”Ideea ca eu sã cânt la þambal ºi fata mea cu vocea mi-a venit când ea era micã, pe la 7-8 ani, am vãzut cã are voce ºi am început s-o învãþ. Nu am putut s-o dau la un profesor de muzicã, fiindcã nu am avut bani. Tot lipsa banilor este ºi motivul pentru care ea nu este la ºcoala de muzicã de la Deva, cã internatul ar costa mult”, mãrturiseºte Cristian Fieraru.

P

regãtiri pentru finalã

Din talentul lui nu a fãcut bani pânã acum, aºa cã artistul nostru a muncit de toate pentru a-ºi întreþine familia, iar în prezent venitul familiei se ridicã undeva la 1.200 de lei pe lunã. A fost gardian public, agent de pazã, a descãrcat saci de ciment, de var, a fãcut ºi bolþari. Totul pentru a-ºi întreþine

cu muzica, dar în Valea Jiului nu prea avei unde sã te duci sã lucrezi, aºa cã am fãcut de toate, trebuia sã trãim”. Cei doi se pregãtesc intens în aceastã perioadã pentru finala concursului. Repetã în fiecare zi, chiar ºi pânã la douã noaptea. ”Eu vin seara de la muncã, iar pe la 7-8, ne apucãm de repetiþii ºi o þinem aºa, pânã pe la douã noaptea chiar. Vrem sã iasã totul perfect”, spune Cristian Fieraru. El sperã ca, dupã ”Românii au talent”, viaþa sã fie mai generoasã cu fiica sa decât a fost cu el: ”Eu pentru ea m-am dus acolo ºi, dacã nu câºtigãm marele premiu, mi-aº dori ca ea sã îºi facã o carierã în muzicã, fiindcã este un copil talentat. Ne-am muta din Valea Jiului dacã ni s-ar oferi ocazia, pe Loredana o vom urma oriunde, vom sacrifica totul, este singurul nostru copil”.

nar cã am ajuns în finalã, sunt foarte bucuroasã, când ne-am dus la preselecþii, anul trecut, nu credeam cã voi ajunge aici. În finalul emisiunii din sezonul trecut, m-am rugat ºi am plâns în faþa lui Dumnezeu sã ajung ºi eu pe scena de la ”Românii au talent” ºi am ajuns, îi mulþumesc pentru asta”, spune tânãra artistã. Cât despre certuri, ea spune cã acestea existã, fiindcã amândoi îºi doresc ca totul sã iasã cât mai bine. ªi nu de puþine ori, ucenicul demonstreazã cã ºi-a întrecut maestrul. ”Tata este sever la repetiþii, nu vrea sã greºim, sã fim nepregãtiþi, mai ales cã amândoi facem ceea ce ne place. Dar întotdeauna ne împãcãm. Mie mi-ar plãcea sã ne facem o trupã, sã cântãm ºi muzicã popularã, dar ºi uºoarã. Eu acum simt cã trãiesc un vis frumos ºi mi-e fricã sã nu mã trezesc”, mãrturiseºte Loredana Fieraru, zâmbind. Anamaria NEDELCOFF

CVJ, Nr. 108, Joi 19 aprilie 2012  

CVJ, Nr. 108, Joi 19 aprilie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you