Issuu on Google+

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 65

Cronica Vãii Jiului Vineri, 17 februarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Asfalt-tango pe drumul lui Bãsescu

FMI, “vampirul” românilor cu acordul Guvernului Boc

Când esti mic ºi sãrac, nu este permis sã fii ºi prost eputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, este contrariat cã Guvernul Boc a fãcut sluj pentru bani în faþa FMI, la semnarea Acordului de împrumut în anul 2009...

D

>>> PAGINA A 3-A

Sancþionaþi din cauza gerului TM Valea Jiului a dat mai multe sancþiuni pentru angajatorii care ºi-au þinut muncitorii în frig.

I

>>> PAGINA A 5-A

CCM-ul negociat de Muntele, contestat de FNM onducerea CNH ºi liderii Sindicatului Muntele s-ar putea trezi cu plângeri penale din cauza noului contract colectiv de muncã.

C

>>> PAGINA A 9-A

Ce “vrãji” au mai fãcut poliþiºtii comandantului Dumitru oliþiºtii lui Liviu P Dumitru, (cum care Liviu Dumitru?, ºeful IPJ

PAGINILE 6-7

Hunedoara) sunt puºi pe dat sfaturi.

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

Concert 100% Live la Club 3D Stage cu Alex Velea

A

lex Velea - videoclipul la piesa „Whisper”

Noul single al artistului a fost creat pe contul celor de la HaHaHa Production, regia fiind asiguratã de cunoscutul Iulian Moga. Alex revine în atenþie cu piesa „Whisper”, un single , dublat de un videoclip ce nu trãdeazã stilul caracteristic al artistului: amuzant, dansator ºi energic. Clipul îl încadreazã pe Alex într-o poveste de dragoste ce este condimentatã cu ºoapte dulci spuse la ureche ºi peripeþii. El interpreteazã rolul unui grãdinar amorezat de fata ºefului sãu, actorul Constantin Cotimanis jucând rolul angajatorului. „Întotdeauna am fost un fan al iubirilor pasionale ºi de aceea m-am simþit foarte bine filmând o astfel de poveste. Sunt cu atât mai mulþumit cu cât piesa Whisper este cea mai bunã de pânã acum pentru cã debordeazã de senzualitate. Sunt sigur cã va aduce multã cãldurã în inimile celor care o ascultã”, a declarat Alex Velea dupã filmãri. Albumul al lui Alex Velea a apãtut pe piaþã în toamna trecutã ºi va conþine nu mai puþin de 15 producþii, dintre care 5 piese lansate ca single-uri: Doamna mea, Secret Discret, Don’t say it’s over, One shot ºi Whisper.

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Concertul va avea loc sâmbãtã, 18.02.2012, ora 22 la Club 3D Stage - Petroºani, Casa de Culturã “Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol. Descoperã o bãuturã la preþ promoþional în fiecare searã la Club 3D Stage .

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

PR. Manager: Petr onela Cerbu

ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Dragoste de tatã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Captivi în iad 22:30 Lovitura decisivã 0:30 Captivi în iad (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Deºertul de foc 22:15 Vânãtorul de recompense 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Vânãtorul de recompense

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Mania grandorii (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 ªantaj în reþea (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 22:45 Charlie Talisman 0:45 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºi design 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Misiune: imposibilã 1 22:30 Trãsniþii 23:45 Trãdaþi în dragoste Redifuzare 0:00 Iubiri secrete

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 16:30 Arborii lumii 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Teoria unei crime 22:45 Înºealã-mã! 0:30 Sukiyaki Western Django

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

FMI, “vampirul” românilor cu acordul Guvernului Boc

Când esti mic ºi sãrac, nu este permis sã fii ºi prost “N R

u poþi sã ai toate relele lumii cu bunã ºtiinþã: sã fii mic, sãrac ºi prost. Acest lucru nu este persmis pentru cã te omori singur, ca guvern dar mai ales ca þarã ” – Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului. Deputatul de Valea Jiului, Cristian Resmeriþã, este contrariat cã Guvernul Boc a fãcut sluj pentru bani în faþa FMI, la semnarea Acordului de împrumut în anul 2009, sãrãcind profund populaþia ºi de aici scãzând drastic consumul, scãdere care a afectat producþia, economia în general, þara ajungând secãtuitã.

C

u alþii mumã, cu noi ciumã

„Clar Acordul cu FMI trebuia discutat ºi negociat altfel de

Guvernul Boc avându-se în vedere sacrificiul pe care urma sã-l facã ºi populaþia. Se suþine cã nu aveau încotro pentru obþinerea tranºelor de împrumut pentru a se putea depãºi criza. Fals! Uitaþi-vã la þãri precum Irlanda ºi Portugalia care au ºtiut sã negocieze ºtiindu-se faptul cã FMI din aceste împrumuturi trãieºte. Deci ajutorul este reciproc. De exemplu, Irlandei i s-a cerut sã reducã salariile angajaþilor publici cu 10% ºi numãrul angaþilor cu 8.000 de persoane, în timp ce Portugalia scãpat cu tãieri ale salariilor de 5% ºi restrângerea personalului prin plecãri naturale. Pe când la noi, Guvernul Boc a acceptat desfiinþarea a încã 100.000 de locuri de muncã, reducerea salariilor cu 25 la sutã ºi majorarea TVA de la 19 la 24 la sutã, lucru care a afectat direct populaþia în mod extrem dur. Sã nu uitãm cã în fiecare familie existã câte un pensionar ºi în foarte multe, câte un bugetar. La noi deja existã tensiuni,

Arºi în subteran de un arc electric rei electricieni care lucrau în subterT anul Exploatãrii Miniere Lonea au ajuns la spital cu arsuri grave, în urma unui accident colectiv de muncã. Cei trei electricieni, printre care ºi ºeful de echipã, lucrau, miercuri noaptea, la transformatorul care deserveºte instalaþia electricã a unui abataj cu banc subminat. Chiar în timpul intervenþiei s-a produs un arc electric, care i-a surprins pe mineri. Accidentaþii au fost internaþi imediat a Spitalul de Urgenþã Petroºani unde primesc îngrijiri medicale pentru arsuri de gradul I ºi II la nivelul feþei ºi mâinilor. Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã Hunedoara ºi cei ai serviciului SSM Petroºani au demarat o anchetã pentru a stabili cu exactitate împrejurãrile în care s-a produs accidentul colectiv

pe bunã dreptate, cu pensionarii din minerit cãrora li s-au tãiat gratuitãþile. În prezent se discutã o liberalizare la gaze ºi energie electricã, dar sub aceastã liberalizare se ascunde de fapt o scumpire fãrã temei, lucru ce va duce la situaþii ºi mai grele. Clar, noul guvern care se va instala dupã alegeri trebuie sã renegocieze acordul cu FMI ºi sã oblige, cu argumente, ca acest acord sã se aplice nediferenþiat pe þãri sãrace ºi bogate aºa cum s-a procedat pânã acum” – a declarat Cristian Resmeriþã. Acesta a precizat cã atunci când ai intrat în hora þãrilor bogate, România trebuie sã fie ascuþitã la minte, abilã, sã ºtie care îi este interesul – prin conducãtorii ei, evident - ºi doar aºa va fi respectatã ºi bine cotatã. Adicã nu poþi sã ai toate relele lumii cu bunã ºtiinþã: sã fii mic, sãrac ºi prost. “Acest lucru nu este persmis pentru cã te omori cu bunã ºtiinþã” – a punctat Resmeriþã.

de muncã. Ileana Bodea: Se încadreazã ca accident colectiv, iar din primele audieri rezultã faptul cã, în urma decuplãrilor repetate de la energia electricã, cei trei au intervenit ºi au încercat sã repare defecþiunea. Din pãcate, întervenþia s-a fãcut sub tensiune, lucru interzis. Am luat legãtura cu medicii, dar accidentaþii sunt în afara oricãrui pericol, iar rãnile nu sunt grave” Car men COSMAN

EUTERS: “România nu are nevoie de mãsuri extreme”

În susþinerea declaraþiei deputatului de Valea Jiului se poate invoca concluzia analiºtilor europeni. Într-un articol de analizã publicat de Reuters specialiºtii comenteazã cã “rigoarea excesivã” promovatã de Fondul Monetar Internaþional în România ar putea provoca daune pe termen lung. Economiºtii de la Reuters precizeazã cã , în tratamentul aplicat României, FMI a revenit la reputaþia sa de “vampir”. “Astfel de mãsuri dure ar putea sã aibã însã un efect contrar. Prin întãrirea forþelor politice anti-reformã, FMI ar putea îndepãrta România de strategiile pe care le încurajeazã, avertizeazã autorii. În mod evident, România nu are nevoie de mãsuri extreme. Deficitul de cont curent a atins 14,5 la sutã din PIB în 2007, dar problema a fost corectatã cu o depreciere de 30 la sutã a leului, în perioada 2007-2009, în timp ce cheltuielile publice,

de 36 la sutã din PIB, nu sunt excesive, noteazã analiºtii. Austeritatea fiscalã nu reuºeºte, pe de altã parte, sã rezolve problema corupþiei endemice ºi alte probleme structurale, care contribuie la menþinerea PIB-ului pe cap de locuitor pe penultimul loc în UE. FMI ar putea sã ajute þara sã scape de moºtenirea regimului Ceuºescu. În schimb, severitatea exageratã riscã sã submineze democraþia fragilã din România, iar protestele de stradã au contribuit la cãderea guvernului. FMI ºi-a atenuat condiþiile când a împrumutat statele mai bogate ºi, pentru a reuºi în misiunea sa, ar putea fi nevoie sã ofere clienþilor mai sãraci un tratament similar”, au subliniat autorii articolului. Ca urmare, scuza guvernanþilor noºtri cã aºa vrea/cere FMI în cazul mãsurilor draconice, este de fapt impotenþã ºi slugãrnicie ºi fireºte, pasarea responsabilitãþii sãrãcirii extreme a românilor, din prostie. Ileana FIRÞULESCU


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

Administraþia Finaþelor Publice Petroºani:

“Noi nu suntem preºul statului !” dministraþia Finanþelor Publice Petroºani se confruntã cu situaþii de-a dreptul hilare, cum ar fi executarea silitã pentru niºte cearºafuri distruse de un deþinut sau nepalata taxei de ºcolarizare a unui cursant de la o ºcoalã militarã. Asemenea situaþii au fost create de hotãrârile de la centru.

A

Hotãrârile pe care le ia Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF), dupã ce cade la înþelegere cu diverse instutuþii, ºefi de partid sau prieteni, sunt de-a dreptul aberante ºi ridicole.

Î

n loc sã colecteze bani, îi dã

Astfel, pentru bunul renume al ºefului de la centru, salariaþii Fiscului muncesc degeaba. Aºa s-a întâmplat ºi cu restituirea taxei de poluare auto, care în mod firesc este apanajul Ministerului Mediului. “Persoanele care au plãtit o taxã de poluare auto mai mare

decât cea prevãzutã prin noua Lege, pot cere începând de luni restituirea diferenþei constatate”, a declarat ministrul Mediului, Laszlo Borbely. Ca urmare a discuþiilor avute de ministrul Mediului cu Agenþia Naþionalã de Administrare Fiscalã (ANAF), munca voluntarã a cãzut pe administraþiile financiare din teritoriu bulversând activitatea ºi fireºte creând supãrãri. “În ce priveºte obiectul nostru de activitate, nu sunt probleme. O problemã este însã noua taxã de poluare auto, care ne-a perturbat activitatea. Vin foarte mulþi pentru restituiri ºi acest lucru îl facem cu titlu gratuit. Problema este a Ministerului Mediului, nu a noastrã. Astfel s-a creat o situaþie artificialã, care nu ne aparþine ºi în nici un caz nu ne ajutã. Este peste capul nostru. Asta nu face obiectul nostru de activitate. Noi trebuie sã adunãm bani la buget, nu sã-i dãm. Cei de la Ministerul Mediului au structura lor, au corp de control, au structuri teritoriale ºi puteau sã-ºi rezolve problema”, a declarat Valentin Petraru, director Administraþia Finanþelor Publice Petroºani.

iscul executã deþinuþi pentru cearºafuri rupte!!

F

În Valea Jiului, Administraþia Finanþelor Publice Petroºani se confruntã cu situaþii de-a dreptul hilare, cum ar fi executarea silitã pentru niºte cearºafuri distruse de un deþinut sau nepalata taxei de ºcolarizare a unui cursant de la o ºcoalã militarã. În lipsa proriilor organe de executare silitã ºi fãrã a plãti serviciile unui executor judecãtoresc, instituþiile de orice fel apeleazã la ANAF, care ANAF îºi ridiculizeazã instituþia ºi-ºi umileºte salariaþii prin astfel de diluãri ºi devieri de la menirea unui astfel de organ fiscal al

statului. “Am ajuns ca noi sã recuperãm sume din amenzi sau imputaþii ale tuturor organelor, organismelor ºi ce o mai fi. Toþi ne transmit nouã sã executãm silit pe cei care nu le-au plãtit lor. Este de-a dreptul ºocant, de exemplu, ca un penitenciar sã-mi trimitã sã execut un deþinut pentru niºte cearºafuri rupte. Pãi ce sã execut la ãla? Noi nu suntem preºul statului. Datoria noastrã este sã recuperez TVA, profit, etc., nu un cearºaf rupt. Sau o ºcoalã militarã, unde unul nu ºia plãtit taxa de ºcolarizare ºi trebuie sã le recuperez eu banii. Pãi noi în loc de declaraþii fiscale, de alte chestiuni

serioase, ne ocupãm de gãinãrii. Toate cazurile de la instituþiile care nu au executori ni le trimit nouã ca sã ne mãnânce timp ºi energie. Existã executori pe lângã Judecãtorii. De ce nu-ºi recupereazã banii prin intermediul lor, dar pe bani, nu degeaba. Chiar dacã am avea o armatã de salariaþi, dar nu avem, nu sunt suficienþi ca sã execuþi un cearºaf rupt pentru cã nu ai cum. Ca sã nu mai vorbim cã nici un executor judecãtoresc nu ar prelua aºa ceva” – a declarat foarte supãrat ºeful Finanþelor de la Petroºani, Valentin Petraru. Dar directorul de la Fiscul din Petroºani are totuºi o satisfacþie. Calitatea surprinzãtoare a contribuabilului din Valea Jiului. “Noi facem eforturi, ca instituþie, pentru a îmbunãtãþi indicatorii la încasãri. Cu tot specificul deosebit de greu al Vãii Jiului, oamenii au un comportament adecvat pe acest palier. Am fost plãcut surprins sã constat, având în vedere nivelul de educaþie în ce privesc finanþele publice, cã nu existã probleme cu cetãþenii din aceastã zonã” – a precizat Valentin Petraru. Ileana FIRÞULESCU


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

Sancþionaþi

din cauza gerului Valea Jiului a dat mai multe sancþiuni pentru angajatorii care ºi-au þinut muncitorii în frig. I TM

cþiunea s-a desfãºurat pe perioada în care temperaturile erau de nesuportat ºi au fost gãsiþi mai mulþi angajatori care nu le-au facilitat oamenilor acces la spaþii încãlzite ºi i-au lãsat pur ºi simplu în frig.

A

Gerul s-a domolit de o zi, însã, sancþiunile abia acum apar. Inspectorii ITM au fãcut o razie în zilele în care temperaturile erau sub minus 17 C ºi afarã bãtea vântul. Atunci au gãsit oameni care lucrau în ger, cu haine subþiri ºi cãrora nimeni nu le dãdea mãcar un ceai cald. „Pe Ordonanþa 99 am fãcut mai multe controale în toate aceste zile în care INM a sesizat cã avem temperaturi extreme. Au fost controlate toate domeniile de activitate ºi nu numai societãþile comerciale care îºi desfãºoarã activitatea pe stradã. Au fost verificaþi ºi cei care aveau muncitori

Zapadã ºi trafic greoi Z

ãpada a pus, din nou, stãpânire pe traficul din Valea Jiului ºi drumarii abia fac faþã.

Tone de nisip ºi sare au ajuns pe strãzi, în timp ce edilii locali vorbesc despre lucru în flux continuu. Asta în timp ce afarã ninge de zeci de ore. Pe trotuare, cei care au creat poteci au strâns munþi de zãpadã ºi în unele zone troienele sunt de mai bine de un metru. Totuºi, primarul din Petroºani spune cã s-a lucrat încontinuu. “Încã de miercuri searã am ieºit cu toate utilajele la deszãpezire, dar la un moment dat cu toate eforturile noastre, zãpada avea peste 10 cm pe drum. Am acþionat la foc continuu ºi am deszãpezit arterele centrale, drumurile spre spital ºi ºcoli”,a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Oamenii, însã, par sã nu se teamã de zãpadã ºi, chiar dacã troienele sunt imense, ei îºi croiesc drum printre acestea. Cei mai mulþi sunt mulþumiþi de

starea drumurilor ºi se descurcã aºa cum pot. „E greu, dar avem pe unde sã trecem. Au lucrat oamenii ºi am vãzut chiar cã se lucreazã încontinuu. E o bilã albã pentru Petroºani”, spune un trecãtor. „Mai greu cã pe drum e gheaþã, dar am reuºit sã rãzbat pe drum. E iarnã ºi se vede asta”, spune o femeie. În Valea Jiului este cod galben de ninsori ºi acestea se vor opri cel mai probabil sâmbãrã. De luni, însã, vin alte zãpezi.

ҔmpietriteӔn Valea A peJiului

ce lucrau în hale neîncãlzite ºi fãrã geamuri. Au fost verificaþi peste 25 de angajaþi care avea peste 3.000 de angajaþi”, spune Ileana Bodea, ºefa Serviciului Sãnãtate ºi Sãnãtate în Muncã din ITM Valea Jiului. Trei agenþi au fost sancþionaþi din cauzã cã angajatorii nu au þinut cont de condiþiile în care îºi þineau oamenii, iar alþi 17 au fost sancþionaþi cã nu aveau documentele puse la punct. „Au fost depistate 36 de neconformitãþi. S-au dispus mãsuri, 17 angajatori au fost avertizaþi cã le lipsea instruirea personalului, sau nu aveau ataºate fiºe medicale,deºi examenul era efectuat, - probleme care nu afectau angajaþii, în timp ce trei comercianþi au fost sancþionaþi cu amenzi de 17.500 de lei în total, pentru neregulile depistate”, a spus Ileana Bodea. Practic, au primit amenzi angajatorii unei firme care distribuie bilete pentru un joc de noroc difuzat la tv, angajatorii

unei firme ce are ca domeniu de activitate salubrizarea ºi transportul pe cablu la Petroºani ºi cei de la o societate comercialã care avea ca obiect de activitate prelucrarea lemnului ºi în care angajaþii lucrau într-o halã în care condiþiile de lucru erau exact ca afarã. Inspectorii ITM spun cã au constatat în acest an cã o parte dintre angajatorii care anul trecut au avut deficienþe,acum au ºtiut ce au de fãcut ºi ºi-au luat mãsuri ca oamenii sã nu sufere de frig. În Valea Jiului, timp de mai bine de o sãptãmânã a fost cod portocaliu de ger ºi temperaturile, însoþite de vânt puternic, au fost extrem de scãzute. Toþi cei care au primit avertismente vor fi din nou controlaþi. Cei care nu ºi-au remediat deficienþele vor suporta amenzi Îmbucurãtor, este, însã, faptul cã gerul nu va mai avea putere ºi cã acestea sunt ultimele zvâcniri ale vremii reci. Diana MITRACHE

pe Jiu, la Livizeni, poduri de gheaþã compacte pe afluenþii Jiului de Vest, Lazãrul ºi Buta. De asemenea, mai avem poduri de gheaþã compacte ºi pe Jiul de Vest, în amonte, pe Rostoveanu, la Câmpul lui Neag ºi la Bãrbãteni ”, a declarat Adriana Surdu, inginer Sistemul Hidrotehnic Petroºani - Apele Române. De altfel, pe unele cursuri de apã, cele din vestul Vãii, la Uricani, zãpadã ºi gheaþã formeazã o imagine ca de dantelã. Stratul de zãpadã în zona Barajului Valea de Peºti mãsura ieri 82 de centimetri. Luiza ANDRONACHE Diana MITRACHE

Drumul cãtre Aninoasa,

Au îngheþat la începutul iernii ºi se mai dezgheaþã la primãvarã. Cursurile de apã din toatã Valea Jiului sunt în continuare bocnã, iar unele aproape cã nici nu se mai rumul cãtre cunosc din cauza gheþii ºi a Aninoasa este unul zãpezii. Cele mai afectate pârâuri de toatã praºtia, cum sunt cele vestice ºi estice, iar din zice românul de rând. aceastã cauzã, la captãrile de apã ale SC Apa Serv SA, sunt probleÎn toamna trecutã s-au me. „Avem poduri de gheaþã cu astupat craterele din carosaochiuri pe cursurile râurilor Jieþ, bil, care începeau sã aducã mai mult a tranºee, însã acum, dupã toatã zãpada din ultimele sãptãmâni, gropile au rãsãrit din nou. Astfel, la primãvarã, nu este de mirare cã drumul cu maºina pânã la Aninoasa va fi unul de groazã. Explicaþia primarului din localitate este aceeaºi de când lumea. “Dupã cum cunoaºteþi, în proporþie de 90%, drumul din Aninoasa este betonat, nu asfaltat. Dar, atât cât am putut sã-l întreþinem, l-am întreþinut”, a afirmat primarul Ilie Botgros. În afarã de asta, circulaþia

plin de gropi ºi zãpadã

D

rutierã este îngreunatã ºi de zãpada de pe drum. La aceastã întrebare, primarul nu a pãrut cã nu este de acord cu noi... “Care zãpadã? Zãpada de pe lângã drum, probabil vreþi sã spuneþi...” Însã, în cele din urmã s-a sucit ºi ne-a dat dreptate, dar nu oricum, ci în felul lui. “Pe drum mai este ºi zãpadã, pen-

tru cã mai ninge dupã ce trecem cu utilajul de deszãpezit. Sincer sã vã spun, nici nu avem atâþia bani încât sã mergem toatã ziua cu utilajele pe drum. Eu zic cã sunt condiþii normale. Au fost ani când s-a circulat mult mai rãu în Aninoasa”, a mai spus primarul Ilie Botgros. Luiza ANDRONACHE


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Asfalt-tango pe drumul lui Bãsescu hiar dacã activiºtii ecologiºti au atacat în instanþã Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului, pentru acordarea avizului necesar reluãrii construcþiei drumului DN66A, Câmpul lui Neag – Herculane, judecata poate avea loc atunci când muncitorii aproape vor termina lucrarea.

C

„Procesul se judecã la Bucureºti. Am primit termenul,care este februarie 2012, dar este prea mult. Am fãcut o nouã solicitare pentru a se judeca în regim de urgenþã, pentru cã într-un an de zile se poate termina drumul dacã se începe, iar atunci rãul va fi fãcut. Noi cerem îngheþarea lucrãrilor pânã la soluþionarea în instanþã”, a declarat Gabriel Pãun, preºedintele Agentul Green.

Cât priveºte reacþia primarului Dãnuþ Buhãescu de la Uricani, aceasta a fost una temperamentalã, cu reproºuri ºi acuzaþii la adreesa ecologiºtilor. “Ei pot sã atace. Acum, rãutatea unora care vor sã se afirme pe spinarea noastrã, e oarecum fireascã. Astfel se pot afirma. Aici este dacã vrei “ Hoþul strigã hoþul” sau lupul paznic la stâna de oi. De exemplu, domnul Pãun, care are un tic nervos a la’ Vadim Tudor, când vorbeºte, a mers ºi a mâncat în zona Retezatului, partea dinspre Haþeg. L-au umflat aici, dom’le cu mese ºi cu spagã, cum se discutã… Acolo n-a vãzut cã s-au construit case ºi vile în Parcul Naþional Retezat? Acolo a tãcut mâlc! De ce? Pentru cã a luat dreptul, a mâncat moca, a bãut moca. Sunt unii care trãiesc de pe spinarea banilor publici, din ONG-uri, puþini, ce-i drept, dar care pur ºi simplu stricã imaginea

acestor Organizaþii care sunt de bun simþ. Noi am fost cei care, atunci când am realizat acel Plan Urbanistic Zonal, am gândit o zonã de restricþie în construcþie, de protejare. Noi am venit cu aceastã idee. Oricum, una peste alta, mã bucur cã s-a dat avizul de mediu. S-au alocat ºi bani în

Trenurile i-au dus cu întârziere la protest pe pensionarii CFR

hiar C trenurile leau jucat o festã neaºteptatã pensionarilor CFR din Petroºani, care au ajuns la protestul organizat, ieri, la Deva, cam la spartul târgului. De fapt, trenul care îi aducea la deva pe protestatarii din Valea Jiului a întârziat aproape 40 de minute. Chiar ºi fãrã “ortacii” lor din Vale, zeci de pensionari CFR au mãrºãluit pe strãzile Devei, de la garã la Prefecturã, pe ritmurile melodiei „Puºca ºi cureaua latã”, dar la care au înlocuit versurile. Oamenii sunt

nemulþumiþi de faptul cã li s-au redus drastic tichetele gratuite de cãlãtorie. În faþa Prefecturii lumea se uita cu mirare cãtre grupul de manifestanþi care, pentru a fi cât mai plastici, au conectat un MP3 player la o portavoce. Nu se auzeau scandãri, ci versuri care mai de care mai originale: “Stau samsarii toþi perechi / Sã te vândã la fier vechi / Sã te vândã ºi apoi / Sã ne vândã ºi pe noi” sau „Drum de fier, cale feratã / N-am sã te las niciodatã / Pe mâna unor cãlãi / Ca miniºtri rãi”.În fruntea coloanei de manifestanþi s-a aflat un mecanic de locomotivã care s-a fãcut pentru prima datã remarcat anul trecut, la

Þebea, când ºi-a strigat nemulþumirile în faþa reprezentanþilor Puterii. “ªi eu sunt afectat de deciziile Guvernului care mã pun sã scot bani din buzunar ca sã cãlãtoresc cu trenul”, a declarat Barbu Bãrbulescu, mecanicul de locomotivã în cauzã. Prefectul de Hunedoara a discutat cu o delegaþie a pnesionarilor CFR, care i-au expus nemulþumirile. Pensionarii din CFR cer restituirea permiselor de cãlãtorie gratuite în numãr de 24 de file pentru fiecare pensionar, iar pentru membrii familiei de 12 file. De asemenea, oamenii au mai solicitat ca aceste tichete sã fie valabile pe orice tip de tren. Carmen Carmen COSMAN

bugetul de anul acesta pentru 10 kilometri. L-am rugat pe domnul senator Nicula sã verifice bugetul de stat ºi mi-a confirmat. Am discutat ºi la Asociaþia Oraºelor ºi am aflat cã deja este licitaþia ºi cã se încep lucrãrile anul acesta ºi din partea dinspre Herculane pânã la Cerna ”, a declarat

Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Contactat telefonic pentru a-ºi exprima un punct de vedere vizavi de acuzaþiile primarului Buhãescu la adreesa sa, preºedintele Organizaþiei Agentul Green, Gabriel Pãun, a fãcut urmãtoarele precizãri: “Noi tratãm ameninþãrile asupra Retezatului ºi a peisajului forestier intact, separat. Una este drumul, alta este problema tãierilor ilegale de pe Valea Râul Mare de care ne-am ocupat, de asemenea. Aici s-a ajuns la o concluzie, tãierile au fost stopate ºi zona va deveni de protecþie integralã. Tot o altã problemã o reprezintã cea hidrotehnicã sau de construcþie de pensiuni sau mai ºtiu eu ce lucrãri de infrastructurã haotice. Atâta timp cât ele nu se suprapun cu teritoriul peisajului forestier intact sau în imediata vecinãtate, sã aibã o influenþã indirectã, nu intrã în atenþia noastrã”. Oricum, în cazul reluãrii construcþiei la acest drum care

însemnã deschiderea Vãii Jiului, lucrurile se vor aºeza favorabil pentru Uricani, mai crede edilul ºef. „ Încep lucrãrile anul acesta, dar dupã pãrerea mea, dureazã cam 3 ani de zile. Sunt lucrãri grele!Gândiþi-vã, 177 de milioane de euro pentru 31 de km de la Herculane încoace…Sunt zonele cu prãpãstiile acelea mari. Acolo trebuie ziduri de sprijin de 50 de metri înãlþime, plus, sunt zone unde trebuie umpluturã. Drumul trebuie ridicat în unele locuri cu 5, 6 metri. Asta e lucrare mare, dar una care reprezintã întradevãr deschiderea Vãii Jiului spre sud-vestul þãrii. Eu mã bucur cã lupta noastrã pe care am dus-o greu ºi constant, are ºi rezultate. Mai dureazã câteva luni procedurile de licitaþie, dupã care încep lucrãrile. Asta înseamnã angajarea mai multor oameni ºi sunt convins cã prioritari vor fi cei din Valea Jiului, începând de la Uricani ”, a mai declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Luiza ANDRONACHE

Sportivii, la zãpadã!

Încã douã sãptãmâni pentru SNEP istemul Naþional Electronic de Platã on-line a taxelor ºi impozitelor, în Petroºani, va deveni operaþional peste circa 2-3 sãptãmâni.

S

Pânã una-alta, contractul dintre primãrie ºi operatorul sistemului a fost deja încheiat ºi semnat. Urmeazã negocierile... În parantezã fie spus, bãncile vor impune primãriilor, pentru efectuarea unei plãþi electronice prin sistemul www. ghiseul.ro, un comision de 2% din valoarea tranzacþiei care, însã, nu va putea depãºi suma de 30 de lei. Mir cea NISTOR

ei mai mulþi dintre copiii sau adolescenþii legitimaþi la Clubul Sportiv ªcolar din Petroºani se aflã, în aceastã perioadã, în plinã activitate de pregãtire.

C

Fie cã este vorba despre schiori, sãnieri sau tenismani aceºtia se antreneazã, pentru competiþiile viitoare, în zãpadã, în Parâng. În cursul sãptãmânii

Impozitele, încã, se plãtesc ragul celor douã puncte de lucru ale Biroului de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani este trecut zilnic, în medie, de circa 400 de persoane.

P

Oamenii se grãbesc sã-ºi achite dãrile locale, în special, pentru a beneficia de bonificaþia de 10% valabilã pânã la data de 31 martie. „Oamenii vin sã-ºi plãteascã

viitoare, în speranþa câºtigãrii unor noi cupe ºi medalii, sãnierii ºi schiorii vor participa la competiþiile naþionale, în vederea acumulãrii de puncte pentru Campionatele Naþionale. Cea mai importantã competiþie la care va fi prezent un sportiv care reprezintã Petroºaniul va fi, însã, Campionatul Mondial de Sanie, acolo unde reprezentantul nostru este Daniel Popa. Întrecerile se vor derula în Austria, în perioada

17-18 februarie. „Suntem realiºti aºa cã ne dorim un loc între primii 10-12 competitori. Dacã Daniel nu rateazã niciuna dintre manºe, atunci, se va clasa pe unul dintre aceste locuri pe care, ºi valoarea, îi permite sã le ocupe. În ceea ce-i priveºte pe ceilalþi sportivi ai noºtri, schiorii, sãnierii, tenismanii dar ºi cei de la alte ramuri sportive se aflã în plinã perioadã de pregãtire sau de partici-

impozitele, în numãr mare, în fiecare zi. Cei mai buni platnici au r��mas tot pensionarii dar, ºi salariaþii, vin sã-ºi achite dãrile, în special, în zilele în care intrã în posesia salariilor”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Biroul de Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Deocamdatã, în Capitala Vãii Jiului, valoarea impozitelor ºi taxelor locale a rãmas la aceeaºi valoare ca ºi anul trecut. În plus, ºi categoriile sociale scutite de la plata dãrilor locale au rãmas aceleaºi, ca ºi în 2011. Mir cea NISTOR

pare la unele competiþii naþionale, în vederea acumulãrii de puncte pentru viitoarele Campionate Naþionale”, a precizat Zoltan Toth, director CSª Petroºani. În acest week-end, mai exact sâmbãtã, 18 februarie, în Parâng se va derula o competiþie de schi destinatã copiilor de pânã la 9 ani. La „Cupa Piticot Parâng” se vor alinia la startul întrecerilor copiii legitimaþi la cluburile ºcolare din Petroºani, Sibiu ºi Sinaia. Sãptãmâna viitoare, în Masivul Parâng, se vor desfãºura „Cupa CSª Petroºani” – Memorialul Florian Stãnescu (22 februarie), Campionatul Naþional de Sanie – copii (23 februarie), Campionatul Naþional de Sanie – simplu, cadeþi (24 februarie), Campionatul Naþional de Sanie – simplu, juniori II (25 februarie) ºi Campionatul Naþional de Sanie – dublu, juniori II (26 februarie). Mir cea NISTOR

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Asfalt-tango pe drumul lui Bãsescu hiar dacã activiºtii ecologiºti au atacat în instanþã Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului, pentru acordarea avizului necesar reluãrii construcþiei drumului DN66A, Câmpul lui Neag – Herculane, judecata poate avea loc atunci când muncitorii aproape vor termina lucrarea.

C

„Procesul se judecã la Bucureºti. Am primit termenul,care este februarie 2012, dar este prea mult. Am fãcut o nouã solicitare pentru a se judeca în regim de urgenþã, pentru cã într-un an de zile se poate termina drumul dacã se începe, iar atunci rãul va fi fãcut. Noi cerem îngheþarea lucrãrilor pânã la soluþionarea în instanþã”, a declarat Gabriel Pãun, preºedintele Agentul Green.

Cât priveºte reacþia primarului Dãnuþ Buhãescu de la Uricani, aceasta a fost una temperamentalã, cu reproºuri ºi acuzaþii la adreesa ecologiºtilor. “Ei pot sã atace. Acum, rãutatea unora care vor sã se afirme pe spinarea noastrã, e oarecum fireascã. Astfel se pot afirma. Aici este dacã vrei “ Hoþul strigã hoþul” sau lupul paznic la stâna de oi. De exemplu, domnul Pãun, care are un tic nervos a la’ Vadim Tudor, când vorbeºte, a mers ºi a mâncat în zona Retezatului, partea dinspre Haþeg. L-au umflat aici, dom’le cu mese ºi cu spagã, cum se discutã… Acolo n-a vãzut cã s-au construit case ºi vile în Parcul Naþional Retezat? Acolo a tãcut mâlc! De ce? Pentru cã a luat dreptul, a mâncat moca, a bãut moca. Sunt unii care trãiesc de pe spinarea banilor publici, din ONG-uri, puþini, ce-i drept, dar care pur ºi simplu stricã imaginea

acestor Organizaþii care sunt de bun simþ. Noi am fost cei care, atunci când am realizat acel Plan Urbanistic Zonal, am gândit o zonã de restricþie în construcþie, de protejare. Noi am venit cu aceastã idee. Oricum, una peste alta, mã bucur cã s-a dat avizul de mediu. S-au alocat ºi bani în

Trenurile i-au dus cu întârziere la protest pe pensionarii CFR

hiar C trenurile leau jucat o festã neaºteptatã pensionarilor CFR din Petroºani, care au ajuns la protestul organizat, ieri, la Deva, cam la spartul târgului. De fapt, trenul care îi aducea la deva pe protestatarii din Valea Jiului a întârziat aproape 40 de minute. Chiar ºi fãrã “ortacii” lor din Vale, zeci de pensionari CFR au mãrºãluit pe strãzile Devei, de la garã la Prefecturã, pe ritmurile melodiei „Puºca ºi cureaua latã”, dar la care au înlocuit versurile. Oamenii sunt

nemulþumiþi de faptul cã li s-au redus drastic tichetele gratuite de cãlãtorie. În faþa Prefecturii lumea se uita cu mirare cãtre grupul de manifestanþi care, pentru a fi cât mai plastici, au conectat un MP3 player la o portavoce. Nu se auzeau scandãri, ci versuri care mai de care mai originale: “Stau samsarii toþi perechi / Sã te vândã la fier vechi / Sã te vândã ºi apoi / Sã ne vândã ºi pe noi” sau „Drum de fier, cale feratã / N-am sã te las niciodatã / Pe mâna unor cãlãi / Ca miniºtri rãi”.În fruntea coloanei de manifestanþi s-a aflat un mecanic de locomotivã care s-a fãcut pentru prima datã remarcat anul trecut, la

Þebea, când ºi-a strigat nemulþumirile în faþa reprezentanþilor Puterii. “ªi eu sunt afectat de deciziile Guvernului care mã pun sã scot bani din buzunar ca sã cãlãtoresc cu trenul”, a declarat Barbu Bãrbulescu, mecanicul de locomotivã în cauzã. Prefectul de Hunedoara a discutat cu o delegaþie a pnesionarilor CFR, care i-au expus nemulþumirile. Pensionarii din CFR cer restituirea permiselor de cãlãtorie gratuite în numãr de 24 de file pentru fiecare pensionar, iar pentru membrii familiei de 12 file. De asemenea, oamenii au mai solicitat ca aceste tichete sã fie valabile pe orice tip de tren. Carmen Carmen COSMAN

bugetul de anul acesta pentru 10 kilometri. L-am rugat pe domnul senator Nicula sã verifice bugetul de stat ºi mi-a confirmat. Am discutat ºi la Asociaþia Oraºelor ºi am aflat cã deja este licitaþia ºi cã se încep lucrãrile anul acesta ºi din partea dinspre Herculane pânã la Cerna ”, a declarat

Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Contactat telefonic pentru a-ºi exprima un punct de vedere vizavi de acuzaþiile primarului Buhãescu la adreesa sa, preºedintele Organizaþiei Agentul Green, Gabriel Pãun, a fãcut urmãtoarele precizãri: “Noi tratãm ameninþãrile asupra Retezatului ºi a peisajului forestier intact, separat. Una este drumul, alta este problema tãierilor ilegale de pe Valea Râul Mare de care ne-am ocupat, de asemenea. Aici s-a ajuns la o concluzie, tãierile au fost stopate ºi zona va deveni de protecþie integralã. Tot o altã problemã o reprezintã cea hidrotehnicã sau de construcþie de pensiuni sau mai ºtiu eu ce lucrãri de infrastructurã haotice. Atâta timp cât ele nu se suprapun cu teritoriul peisajului forestier intact sau în imediata vecinãtate, sã aibã o influenþã indirectã, nu intrã în atenþia noastrã”. Oricum, în cazul reluãrii construcþiei la acest drum care

însemnã deschiderea Vãii Jiului, lucrurile se vor aºeza favorabil pentru Uricani, mai crede edilul ºef. „ Încep lucrãrile anul acesta, dar dupã pãrerea mea, dureazã cam 3 ani de zile. Sunt lucrãri grele!Gândiþi-vã, 177 de milioane de euro pentru 31 de km de la Herculane încoace…Sunt zonele cu prãpãstiile acelea mari. Acolo trebuie ziduri de sprijin de 50 de metri înãlþime, plus, sunt zone unde trebuie umpluturã. Drumul trebuie ridicat în unele locuri cu 5, 6 metri. Asta e lucrare mare, dar una care reprezintã întradevãr deschiderea Vãii Jiului spre sud-vestul þãrii. Eu mã bucur cã lupta noastrã pe care am dus-o greu ºi constant, are ºi rezultate. Mai dureazã câteva luni procedurile de licitaþie, dupã care încep lucrãrile. Asta înseamnã angajarea mai multor oameni ºi sunt convins cã prioritari vor fi cei din Valea Jiului, începând de la Uricani ”, a mai declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Luiza ANDRONACHE

Sportivii, la zãpadã!

Încã douã sãptãmâni pentru SNEP istemul Naþional Electronic de Platã on-line a taxelor ºi impozitelor, în Petroºani, va deveni operaþional peste circa 2-3 sãptãmâni.

S

Pânã una-alta, contractul dintre primãrie ºi operatorul sistemului a fost deja încheiat ºi semnat. Urmeazã negocierile... În parantezã fie spus, bãncile vor impune primãriilor, pentru efectuarea unei plãþi electronice prin sistemul www. ghiseul.ro, un comision de 2% din valoarea tranzacþiei care, însã, nu va putea depãºi suma de 30 de lei. Mir cea NISTOR

ei mai mulþi dintre copiii sau adolescenþii legitimaþi la Clubul Sportiv ªcolar din Petroºani se aflã, în aceastã perioadã, în plinã activitate de pregãtire.

C

Fie cã este vorba despre schiori, sãnieri sau tenismani aceºtia se antreneazã, pentru competiþiile viitoare, în zãpadã, în Parâng. În cursul sãptãmânii

Impozitele, încã, se plãtesc ragul celor douã puncte de lucru ale Biroului de Impozite ºi Taxe Locale din Petroºani este trecut zilnic, în medie, de circa 400 de persoane.

P

Oamenii se grãbesc sã-ºi achite dãrile locale, în special, pentru a beneficia de bonificaþia de 10% valabilã pânã la data de 31 martie. „Oamenii vin sã-ºi plãteascã

viitoare, în speranþa câºtigãrii unor noi cupe ºi medalii, sãnierii ºi schiorii vor participa la competiþiile naþionale, în vederea acumulãrii de puncte pentru Campionatele Naþionale. Cea mai importantã competiþie la care va fi prezent un sportiv care reprezintã Petroºaniul va fi, însã, Campionatul Mondial de Sanie, acolo unde reprezentantul nostru este Daniel Popa. Întrecerile se vor derula în Austria, în perioada

17-18 februarie. „Suntem realiºti aºa cã ne dorim un loc între primii 10-12 competitori. Dacã Daniel nu rateazã niciuna dintre manºe, atunci, se va clasa pe unul dintre aceste locuri pe care, ºi valoarea, îi permite sã le ocupe. În ceea ce-i priveºte pe ceilalþi sportivi ai noºtri, schiorii, sãnierii, tenismanii dar ºi cei de la alte ramuri sportive se aflã în plinã perioadã de pregãtire sau de partici-

impozitele, în numãr mare, în fiecare zi. Cei mai buni platnici au rãmas tot pensionarii dar, ºi salariaþii, vin sã-ºi achite dãrile, în special, în zilele în care intrã în posesia salariilor”, a declarat Ioana Mãrgulescu, ºef Biroul de Impozite ºi Taxe Locale Petroºani. Deocamdatã, în Capitala Vãii Jiului, valoarea impozitelor ºi taxelor locale a rãmas la aceeaºi valoare ca ºi anul trecut. În plus, ºi categoriile sociale scutite de la plata dãrilor locale au rãmas aceleaºi, ca ºi în 2011. Mir cea NISTOR

pare la unele competiþii naþionale, în vederea acumulãrii de puncte pentru viitoarele Campionate Naþionale”, a precizat Zoltan Toth, director CSª Petroºani. În acest week-end, mai exact sâmbãtã, 18 februarie, în Parâng se va derula o competiþie de schi destinatã copiilor de pânã la 9 ani. La „Cupa Piticot Parâng” se vor alinia la startul întrecerilor copiii legitimaþi la cluburile ºcolare din Petroºani, Sibiu ºi Sinaia. Sãptãmâna viitoare, în Masivul Parâng, se vor desfãºura „Cupa CSª Petroºani” – Memorialul Florian Stãnescu (22 februarie), Campionatul Naþional de Sanie – copii (23 februarie), Campionatul Naþional de Sanie – simplu, cadeþi (24 februarie), Campionatul Naþional de Sanie – simplu, juniori II (25 februarie) ºi Campionatul Naþional de Sanie – dublu, juniori II (26 februarie). Mir cea NISTOR

COLÞUL LUI DENIS


8 Culturã

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

Momârle (Oameni de Piatrã, Momâi) în þinutul momârlanilor

ermenul de Momârle, (de la care se pare cã vine, de fapt, denumirea de momârlan, adicã locuitor al þinuturilor momârlelor) este mai puþin folosit azi. Cei mai mulþi, mai ales din generaþiile mai noi, folosesc denumirea de Oameni de Piatrã, sau, prin etimologie popularã, momâi sau gomile.

T

Aºa cum nu mulþi mai ºtiu azi de bisericile de brazi, ale cãror urme sunt incredibil de greu de gãsit, atât de greu, încât momârlanii de azi aproape cã se îndoiesc de existenþa lor realã. Dar aceste urme existã. ªi aceste þineri de minte mai existã. ªi trebuie salvate de la uitare. „Cred cã pentru prima oarã în literatura Vãii Jiului omul de piatrã a fost adus în discuþie în urmã cu aproximativ 15-20 de ani de cãtre scriitorul Ioan Dan Bãlan, un îndrãgostit al muntelui.” ( Dumitru GãlãþanJieþ) Nu se mai ºtie cum au apãrut aceste momârle în þinutul momârlanilor. Nici de ce. Cele mai multe momârle din þinutul momârlanilor se gãsesc pe muntele ªurean. Existã vagi mãrturii cã vor fi existat momârle ºi pe ceilalþi munþi apropiaþi. Cum au putut fi ridicate, cu ce mijloace, nu se mai ºtie. Legendele încã vii ale unor locuri pãstreazã memoria unor fiinþe cu puteri uriaºe care au vieþuit un timp pe acolo. În marea lor majoritate, Momârlele din þinuturile momârlanilor sunt cam de înãlþimea unui stat de om, sau nu depãºesc cu mult un stat de om. Sã zicem cã doi-trei momârlani puteau cãra pietrele pentru construcþia unei Momârle ºi le puteau aºeza, dupã tehnici de ei ºtiute, astfel încât sã reziste mii de ani vânturilor puternice, chiar furtunilor care pe spinãri golaºe de munte se puteau dezlãnþui în voie. Dar existã ºi Oameni de

Piatrã mult mai înalþi: „În vârful Mãgurii Mari întâlnim primul „om de piatrã”. Înalt de aproape 3 metri, clãdit din lespezi mari de piatrã, simbol al strãvechilor ciobani, considerat de scriitorul Ioan Dan Bãlan un altar pentru închinare sau poate pentru jertfe, al dacilor, „omul de piatrã” strãjuieºte vremile ca un pustnic tãcut ºi neclintit, mãrturie a civilizaþiei dacice de pe aceste meleaguri. Sunt câþiva astfel de „oameni” pe vârfurile din apropiere, însã pe acesta un cioban a pus o cruce din lemn de brad, transformând astfel un simbol pãgân în unul creºtin”. (Petru Birãu). E greu sã ne închipuim cum puteau momârlanii, cu puterile lor, sã urce lespezi mari de piatrã pânã la înãlþimea de 3 metri. Dar Oameni de Piatrã, sub diferite denumiri, existã în foarte multe locuri din vechea Dacie. ªi diferiþi cercetãtori au lansat diferite teorii privind apariþia ºi rolul lor. Astãzi nu li se cunoaºte un alt rol decât acela de a reprezenta, eventual, un punct de reper. „O parte dintre oierii cu care am discutat afirmã cã rolul oamenilor de piatrã ar fi acela de a se constitui într-un punct de reper. Aºa dupã cum îmi menþiona Moian Liþã, atunci când este ceaþã ºi ai ajuns la unul dintre aceºti oameni de piatrã ºtii unde te afli, încotro este stâna, cât mai ai de mers pânã acolo.” ( Dumitru Gãlãþan-Jieþ). O altã referinþã afirmã acelaºi rol actual al Oamenilor de Piatrã: „ciudatele semne de orientare de pe crestele munþilor, folosite numai de ciobanii momârlani pe timp de ceaþã, acele momâi din blocuri de piatrã, considerate de unii drept reminiscenþe dacice.” (Ioan Lascu, Tradiþii care dispar. Comunitatea momârlanilor din zona Petroºani).Aceastã idee este susþinutã ºi de alþi cercetãtori: „Obiceiul de a marca drumurile de mare circulaþie este bine cunoscut la romani. Pe munte, ciobanii, pentru a feri locurile rele pe timp de ceaþã, marcheazã drumurile lor cu grãmezi de pietre numite momâii..” (Paul Emil Rascu). Spre deosebire de menhire, care erau în general formate

dintr-un singur bloc de piatrã, sau cel mult încã unul folosit drept piedestal, în rare cazuri din mai multe blocuri, construcþia oamenilor de piatrã era, invariabil, din multe pietre suprapuse. În simbolismele culturale, „construcþia, aºezarea pietrelor una peste alta evocã în mod evident ridicarea unui edificiu spiritual.” ( Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicþionar de simboluri). Unele studii au relevat faptul cã încã de la strãvechii ktistai, preoþii anahoreþi zamolxieni, localnicii din masivele muntoase ªurean, Parâng, Vâlcan ºi Retezat desfãºurau la Oamenii de Piatrã ritualuri în rang celest, întru slava Înaltului. De asemenea, studiile au relevat faptul cã: „Existau interferenþe între spiritualitatea indiano-tibetanã ºi spiritualitatea, ºi ea elevatã, din zona carpato-danubiano-ponticã ºi aceasta deoarece zona Carpaþilor a constituit din cele mai vechi timpuri o regiune cu o spiritualitate dezvoltatã ºi în acelaºi timp o strãveche vatrã lingvisticã euro-indianã din care s-au adãpat multe culturi ºi civilizaþii (…) Pe lungul sãu traseu între Transilvania, Caucaz ºi estul M.Caspice, aceastã construcþie megaliticã primeºte diferite denumiri ca: Drumul Zeilor, Caile Sacre, (…) (Or, în ªureanu, avem Drumul Regilor, n.n.) Este, de asemenea, cunoscut cã marile centre religioase ale antichitãþii aveau câte o cale sacrã mai lungã sau mai scurtã, dar decoratã în mod deosebit, care marca intrarea în incinta zeitãþilor respective. (..) Lãsând frâu liber imaginaþiei creatoare, N.Densusianu emite ipoteza cã una dintre denumirile cãii sacre Termini Liberi Patris se referã la calea sacrã a Hyperboreenilor, popoare de care vechii greci amintesc cu multã teamã ºi respect (…) . Aceste mãrturii, completate cu ceea ce s-ar mai putea gãsi prin efectuarea de cercetãri ºi studii mai aprofundate, ar putea pune în evidenþã lucruri de deosebitã valoare din preistoria locurilor din þara noastrã de acum 6000-7000 de ani.” . (Paul Emil Rascu).

„Zamolxe ºi spirala celestã a timpului. Alte surse leagã monumentele megalitice de druizi, clasa intelectualilor ºi a preoþilor celþi, constituitã într-o confrerie despre care se spune cã dãinuie pânã în zilele noastre. Tradiþia esotericã spune cã puterea ºi cultura druizilor ar veni din vremuri anterioare celþilor, de la un neam de o mare spiritualitate din care s-ar trage chiar zeul geto-dac Zamolxe. Tot în ceea ce priveºte rolul megaliþilor, radiestezia a demonstrat cã aceºtia au fost amplasaþi în punctele de focalizare a curenþilor energetici telurici. Astfel se explicã ºi de ce multe catedrale romanice ºi gotice au fost construite pe locurile în care se aflau vestigii megalitice, preluând în structura lor arhitectonicã precis conceputã, conform legilor echilibrului ºi armoniei universale ºi difuzând în spaþiu, asemenea unor impresionante relee, formidabila energie spiritualã degajatã în acele puncte de intensã vibraþie spiritualã, aparþinând geografiei sacre. Dincolo de toate ipotezele

ce cautã sã încadreze în concepþia modernã, materialistã a epocii noastre, aceste monumente, hieraticii uriaºi din piatrã, prinºi în dansul lor etern, scântei din spirala celestã a timpului ºi a astrelor, continuã sã-ºi pãstreze misterul. Sau poate se aºteaptã momentul deschiderii spirituale a omenirii, pentru ca mesajul în piatrã transmis de iniþiaþii vremurilor de legendã sã prindã contur pentru însetaþii cãutãtori ai izvoarelor de înþelepciune din mileniile ce vor veni. » (http://www.inventatori.ro/vie w_article.php?id=1036#). Ipoteza cea mai plauzibilã este deci aceea cã, la origine, momârlele aparþineau unei geografii sacre, unui edificiu spiritual, având rol ritualic. Iar faptul cã momârlanii ºi-au luat numele de la aceste momârle cu rol sacru îi înnobileazã spiritual. Fragment din cartea Momârlanii. Tradiþii, Tradiþii, cr edinþe, obiceiuri, de Ioan Dan Bãlan ºi Elisabeta Bogãþan, Ed. Confluenþe 2011


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

Bugetul CJ Hunedoara, rectificat cu 60.000 de lei, din donaþii ugetul Consiliului Judeþean Hunedoara a fost rectificat, ieri, în cadrul unei ºedinþe de îndatã, cu 60.000 de lei.

B

CCM-ul negociat de Muntele,

contestat de FNM onducerea CNH ºi liderii Sindicatului Muntele s-ar putea trezi cu plângeri penale din cauza noului contract colectiv de muncã.

C

Valter Cojman, preºedintele executiv al Federaþiei Naþionale a Muncii (FNM), spune cã noul CCM nu este valabil, deoarece legea sub care funcþioneazã a fost abrogatã. ”Chiar pe prima paginã a CCM apare cã acesta a fost negociat în baza Legii 130 din 1996. Legea aceasta a fost abrogatã prin Legea 62 din 2011, prin articolul 224, alineatul ”d” ºi a fost semnatã de Muntele, care nu avea dreptul s-o facã, fiindcã nu are reprezentativitate. Dosarul legat de reprezentativitate are un nou

termen de judecatã în data de 3.05.2012”, susþine Cojman. Totodatã, el a înaintat o sesizare ITM-ului în acest sens. ”Eu am fãcut o sesizare la ITM ºi le-am cerut sã specifice în baza cãrei legi a fost validat noul contract colectiv de muncã. Sunt douã chestii care nu merg, cea legatã de legea care a fost abrogatã ºi cea cu Muntele, care este în plin proces”, spune Valter Cojman. Totodatã, acesta mai susþine cã, dacã ITM-ul nu va da un

Suma reprezintã sponsorizãrile fãcute de firmele care au contracte în derulare cu CJ Hunedoara. Practic, firmele care

au contracte cu Consiliul Judeþean Hunedoara au donat 60.000 de lei, bani care vor ajunge în judeþul Giurgiu, sub formã de donaþii, pentru achiziþionarea combustibilului necesar deszãpezirii în zonele afectate de ninsorile abundente din ultima perioadã. „Banii au ca destinaþie achiziþionarea de motorinã pentru utilajele de deszãpezire. Am avut

rãspuns satisfãcãtor, va face o plângere penalã împotriva conducerii CNH ºi a liderilor Sindicatului Muntele. Anamaria NEDELCOFF

o întâlnire cu reprezentanþii acestor firme, le-am explicat care este situaþia ºi absolut toþi au fost de acord. Nu a fost niciunul care sã aibã obiecþii”, a declarat preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Mircea Moloþ. El a menþionat cã oficialii din Giurgiu au solicitat motorinã, dupã ce au fost întrebaþi de ce anume au nevoie, la fel cum s-a întâmplat ºi cu cei din Cãlãraºi sau Vrancea, cãtre care au plecat deja convoaie cu ajutoare umanitare pentru sinistraþi. De precizat cã, printre firmele care au donat diverse sume de bani sunt ºi cele care se ocupã de deszãpezire pe drumurile judeþene din Hunedoara. Car men COSMAN

Vrem sãnãtate?

O cumpãrãm! accinul antigripal a fost retras din spitale ºi de la V Pro Urbis, în sprijinul comunitãþii medicii de familie, dar cum rãmâne cu pacienþii care încã

ei care au idei pentru dezvoltarea municipiului Petroºani vin vineri la primãrie, unde se întâlnesc în cadrul unui seminar denumit Pro Urbis. Primele idei deja devin proiecte ºi douã dintre ele vizeazã douã sãptãmâni în care locuitorii din Petroºani sãrbãtoresc natura ºi familia.

C

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã vineri este a doua întâlnire ºi cã se aºteaptã ca sã fie puse bazele unor proiecte de viitor. „Este a doua întâlnire cu membrii comunitãþii din care fac parte foarte mulþi tineri. Vineri la ora 14,00 o sã mã reîntâlnesc cu membrii forumului local Pro Urbis. Este o întâlnire axatã pe organizarea grupurilor de lucru ºi pe punerea la punct a primelor acþi-

uni din agenda de activitãþi. Vom vedea programul pentru fiecare secþiune în parte, fie cã e vorba despre domeniul social,cel educativ ori culturã”, spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. Primarul spune cã deja s-au concretizat câteva acþiuni ºi cã pe viitor existã douã acþiuni care se vor concretiza. „O sã discutãm despre Ziua Verde care va cuprinde la începutul primãverii un numãr mare de cetãþeni. De asemenea Ziua Familiei este o acþiune amplã despre care o sa vã povestesc în curând pe larg. Dupã aceastã întâlnire, o sã urmeze constituirea Forumului Tineretului, care va fi parte integrantã din Pro Urbis”,a mai precizat Ridzi. Pro Urbis este un proiect care s-a nãscut din ideea cã o comunitate are ceva de spus ºi ideile oamenilor pot fi prinse în proiecte viabile. Diana MITRACHE

nu s-au vaccinat ºi vor acum sã o facã?! Distribuirea serului în instituþiile pitaliceºti ºi în cabinetele medicale, era în regim gratuit, de la Direcþia de Sãnãtate Publicã. Dar, acum dacã medicii nu mai au fiole, unde le-am putea gãsi ºi mai ales cum?! “ Doar în farmaciile cu circuit deschis, nu în sistem gratuit, date de Direcþia de Sãnãtate.Trebuie cumpãrate !”, a declarat Dumitra ªtefan, director Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara. Motivul pentru care vaccinul antigripal a fost retras, printr-un ordin al Ministrului Sãnãtãþii, este acela cã o tulpinã a serului nu conþinea toate elementele de imunitate. Pe piaþã, însã, existã ºi un

alt timp de vaccin, care nu ar avea aceastã problemã, dar care este produs de o altã companie farmaceuticã, firmã care nu are contract de furnizare cu Ministerul Sãnãtãþii. Pânã una, alta, cert este cã anul acesta, pânã la finalul sezonului rece, în sistem gratuit nu vom mai avea parte de alte doze de vaccin. Familiile cu mulþi membri, spre exemplu, ºi-au manifestat nemulþumirea cã trebuie sã plãteascã o sumã destul de mare pentru acest vaccin. Spre exemplul, în cazul uneia cu 4 copii plus cei doi pãrinþi, banii care se platesc din buget sunt în jur de 150 de lei noi, asta în cazul în care facem referire la un vaccin cu preþ mediu, de 25 de lei. De asemenea, nu toate farmaciile au pe stoc vaccinuri antigripale, ci multe din ele trebuie sã comande în prealabil. Luiza ANDRONACHE


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

Valea Jiului se pregãteºte de Galã ala Premiilor Exclusiv, ediþia a XII-a vine ºi îi aduce ºi în acest an în prim plan pe cei care ajung în paginile ziarelor.

G

Un grup de ziariºti din Valea Jiului propune an de an titluri onorifice pentru cei care înþeleg cã prezenþa în presã te poate urca, dacã eºti om de afaceri. Exclusiv Media Group ºi publicaþia “ Afaceri în Valea Jiului” organizeazã miercuri, 22 februarie, ediþia a XII-a a “ Galei Premiilor Exclusiv”. ªi aceastã galã este gãzduitã de Sala de Marmurã a Primãriei Petroºani ºi are drept scop promovarea valorilor locale. Fie cã e vorba de primari, medici, directori ºi oameni care au ajuns în paginile ziarelor locale ori centrale, aºteaptã acum nominalizãrile. “Evenimentul îºi pro-

pune sã aducã în faþa opiniei publice din Valea Jiului acei oameni care, atât prin personalitatea lor, cât mai ales prin activitatea lor profesionalã ºi performanþele obþinute în anul 2011 au reuºit sã aducã în atenþia opiniei publice din Valea Jiului aspecte notabile din activitatea instituþiilor pe care le reprezintã”, declarã Tiberiu Vinþan, organizatorul manifestãrii. Gala Premiilor Exclusiv include mai multe secþiuni, inclusiv secþiunea Mass Media, iar mulþi jurnaliºti susþin

cã este cel mai important eveniment media al anului, în Valea Jiului. În plus, premiile obþinute la astfel de manifestãri sunt o mândrie pentru cei din comunitatea localã, iar unora le-au folosit chiar în instanþã. Acesta este exemplul unui om de afaceri prins bãut la volan ºi care a scãpat de sancþiuni, dupã ce a prezentat, printre altele, o diplomã obþinutã la aceastã galã, lucru ce i-a fãcut pe judecãtori sã-l considere un pilon de bazã al societãþii. Diana MITRACHE

SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna februarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

HOROSCOP

17 februarie 2012

În plan sentimental vei avea parte de discuþii aprinse. De asemenea, este posibil ca problemele cu care te confrunþi în cãmin sã te împiedice sã aloci persoanei iubite tot timpul liber. La slujbã vei avea mult de muncã, iar rezultatele nu te vor satisface într-o prea mare mãsurã.

În carierã vei avea o reuºitã care îþi va demonstra cã nu ai muncit degeaba în ultimul timp. Este posibil sã þi se dea noi însãrcinãri sau sã te implici într-o activitate mai deosebitã. Este posibil sã cunoºti o persoanã de sex opus cu care te vei înþelege excelent ºi vei petrece clipe deosebite.

Este posibil sã fii pus sã faci unele activitãþi dificile ºi nu are nici un rost sã vociferezi. N-ar fi exclus nici sã fie nevoie sã faci câteva drumuri pentru a finaliza sarcinile de serviciu. Încearcã sã fii mai perseverent, mai conºtiincios ºi îþi va fi mai bine din toate punctele de vedere.

Energia mentalã va atinge cote maxime ºi îþi vei pune în practicã ideile. Eºti deosebit de sensibil, iar relaþia cu fiinþa iubitã evolueazã constant. S-ar putea sã plecaþi la drum împreunã, ocazie care îþi va permite consolidarea relaþiei dintre voi. O cunoºtinþã te va pune pe gânduri.

Fiinþa iubitã va avea unele probleme iar ajutorul tãu îi va fi de un real folos. Relaþia cu aceasta tinde sã se îmbunãtãþeascã. La slujbã este posibil sã ai parte de unele schimbãri, de micã anvergurã. De asemenea ai putea sã te implici în activitãþi de naturã intelectualã.

Nu te implica în activitãþi riscante! Vei face o mulþime de drumuri ºi vei avea ocazia de a cunoaºte o persoanã de care te vei lega afectiv. Surprizele nu vor lipsi, dar vor fi dintre cele care îþi vor face plãcere, aºa cã nu trebuie sã ai nici un fel de emoþii.

La slujbã vei avea o mulþime de treabã, dar eficienþa de care dai dovadã te va ajuta sã rezolvi totul în timp util. Activitãþile intelectuale te avantajeazã ºi îþi dau posibilitatea sã-þi îmbunãtãþeºti situaþia materialã. Nu trebuie totuºi sã te aºtepþi ca rezultatele sã se vadã imediat.

La serviciu evenimentele încep sã se precipite, dar în ceea ce te priveºte, nu ai nici un motiv de îngrijorare. Ba s-ar putea spune chiar, cã schimbãrile care se vor face te vor avantaja într-o mare mãsurã. Totuºi þii cont de faptul cã finalizarea unor lucrãri începute este mai favorabilã.

Eforturile pe care le-ai depus se vor bucura de aprecierea celor din jur, ceea ce nu te va lãsa tocmai indiferent. Popularitatea în rândul celor de la serviciu va creºte ºi vei reuºi sã-i convingi pe colegi sã îþi susþinã iniþiativele. Totuºi, pregãteºte-te sã înfrunþi ºi unele obstacole.

Tendinþa spre impulsivitate îþi poate încurca planurile. Încearcã sã gãseºti o activitate care sã te relaxeze. Popularitatea ta continuã sã creascã aºa cã, vei avea din nou ocazia sã îþi lãrgeºti cercul de prieteni dar ºi sã îþi faci noi relaþii. Relaþia cu partenerul de viaþã va fi ceva mai tensionatã.

Relaþia cu colegii nu va fi nemaipomenitã, aºa cã nu este cazul sã mizezi într-o prea mare mãsurã pe sprijinul lor. În cazul în care þi se propune o colaborare, nu te grãbi sã semnezi pânã nu îþi sunt clare toate detaliile. Cineva din anturajul apropiat îþi va da o informaþie interesantã.

Vei fi cam nervos ºi înclinat spre impulsivitate. Ar fi de dorit sã nu îþi asumi riscuri inutile deoarece nu este exclus sã ai mici accidente. Din punct de vedere mental însã, vei funcþiona foarte eficient. Inteligenþa ºi maturitatea judecãþii tale vor fi cu siguranþã apreciate.


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Sunt gândul care pune cãrãmidã peste gând i-am permis câteva zile de concediu. Nu din cauza nãmeþilor, ci pentru ceva necazuri omeneºti, legate de cineva mai bãtrân ºi mai trist decât mine.

M

Deşi cred că tristeţea nu e o stare de spirit, uitându-mă în jur, tristeţea a devenit obişnuinţă. Până să mă dezmeticesc, am aşternut pe blestemata foaie albă de hârtie nişte gânduri. Care s-au nimerit să-mi reuşească în versuri. Nu e o poezie. E o stare de fapt. Poate o profeţie. Poate o profesiune de credinţă. Dar, cu siguranţă, sunt gânduri sincere. Sunt „mijloc fix” într-un local, În care, una-ntr-una, e la fix Vă tot invit la dans, ultimul bal, Iar dacă nu dansaţi, mă doare-n pix.

Ce “vrãji” au mai fãcut poliþiºtii comandantului Dumitru

Am locul meu, cuierul personalizat, Am, uneori, parte de omenie N-am bani întotdeauna, însă am rabat La ciorbe, la grătare şi ce-o mai fi să fie Oricum, orice, oricând, pe veresie Sunt „mijloc fix” într-un local anume, Sunt ce vreau eu, oriunde şi oricând Sunt lacrima ce picură pe lume Sunt gândul care pune cărămidă peste gând... Vreau să rămân un „mijloc fix”, acum, Când lumea nu mai ştie-ncotro merge Am o bănuială sumbră – va fi scrum Şi tot ce e pe PC-uri se şterge Rămân un „mijloc fix”, la Petroşani O să vedeţi. Dar vor mai trece ani... Nu sunt adeptul ideilor sau alucubraţiilor despre Apocalipsă. Ce e sigur, suntem cam mulţi pe Pământul ăsta... Mulţi şi răi... oliþiºtii lui Liviu Dumitru, (cum care Liviu Dumitru?, ºeful IPJ Hunedoara) sunt puºi pe dat sfaturi. Sunt bune ºi alea, dacã de altceva nu sunt în stare...

P

Inculpatele din Dosarul “BRD Petroºani”

au atacat sentinþa

ele trei inculpate din Dosarul “BRD Petroºani” sunt nemulþumite de sentinþa primitã ºi au formulat recurs faþã de hotãrârea pronunþatã de Judecãtoria Petroºani.

C

Dosarul se aflã pe rolul Curþii de Apel Alba Iulia, care a stabilit primul termen de judecatã pentru data de 20 martie. Claudia Munteanu ºi Anca Maria Popescu, angajate ale BRD Petroºani, precum ºi Gyongy Socaci, clientã a bãncii respective, au fost cercetate de procurori ºi mai apoi condamnate pentru delapidare, instigare la delapidare, fals, uz de fals ºi favorizarea infractorului. Prima instanþã de judecatã a dispus condamnarea Claudiei Munteanu la 7 ani ºi jumãtate

U

de închisoare pentru comiterea infracþiunilor delapidare ºi fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. Gyongy Socaci a primit 7 ani de închisoare pentru instigare la delapidare, în timp ce Anca – Maria Popescu a primit doi ani închisoare, pentru sãvârºirea infracþiunii de favorizare a infractorului, dar cu suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei închisorii. De asemenea, cele trei au fost obligate, în solidar, la plata sumei de 851.570,05 lei, 22.560 euro sau echivalentul în lei, la cursul oficial de la data plãþii efective ºi 1.800 lire sterline sau echivalentul în lei, la cursul oficial de la data plãþii efective, cãtre partea civilã BRD Groupe Societe Generale SA.

n dosar complex cu prejudiciu mare

În acest dosar extrem de complex au fost, iniþial, cercetate 9 persoane, din care trei au ajuns în instanþã pentru o fraudã de peste un milion de lei. Dosarul fraudei de la BRD Petroºani a fost deschis la sfârºitul anului 2009, când, dupã un control efectuat la sucursala bãncii, s-a descoperit cã lipseºte peste un milion de lei. Cercetãrile au stabilit cã mai multe angajate ale bãncii au fost cele care, în timp, au sustras diferite sume de bani din conturile oamenilor. Pe rolul instanþei de judecatã dosarul a ajuns la începutul lunii august 2011, când au fost trimise în judecatã Claudia Munteanu ºi Maria Popescu - angajate ale bãncii, precum ºi Gyongy Socaci, reprezentanta unei societãþi private din Petroºani. Car men COSMAN

Într-un judeþ ca Hunedoara activitatea pe o zi a poliþiºtilor conduºi de Liviu Dumitru se rezuma la “Sfaturi utile pentru o cãlãtorie sigurã în condiþii de iarnã”, o bãtaie într-un bar din Vulcan ºi, atenþie! marea infracþiune, un amãrât prins cu patru saci cu cãrbuni. ªi, ca sã nu fiu acuzat de Liviu Dumitru cã sunt cârcotaº îi sugerez sã citeascã buletinul de presã al IPJ Hunedoara din data de 16.02. Adicã, pe raza unui judeþ de dimensiunea judeþului nostru activitatea pe o zi a poliþiºtilor se rezumã la o gãinãrie, o bãtaie, ºi era sã uit, (mã scuzaþi domnul Dumitru), de contrabandistul prins cu 20 de cartuºe de þigãri care nu aveau timbru.... Cred cã, ori vine sfârºitul lumii, ori comandantul Liviu Dumitru ºi oamenii lui de încredere din teritoriu, nu dau nume ca sã nu se simtã careva nebãgat în

seamã, sunt cam plictisiþi de muncã în aceastã perioadã. S-or fi bãgat în bârloguri sã nu îi prindã ninsoarea ºi viscolul. Pãrerea mea este, domnule Dumitru, cã vã bãteþi joc de cetãþenii acestui judeþ prin informãrile privind activitatea dumneavoastrã pe care le oferiþi presei. Oamenii i-au bãtaie pe stradã chiar lângã sediul poliþiei, iar poliþiºtii dumneavoastrã nu au nicio reacþie! Eventual un “Sunaþi la 112…” Adicã, în judeþul Hunedoara, sã înþelegem cã nu mai existã infractori (apropo l-aþi gãsit pe atacatorul din Lupeni?), ori cã i-aþi prins pe toþi corupþii... Domnule comandat, în caz cã nu ºtiþi, deºi aveþi ºi servicii care ar trebui sã vã spunã tot, nu prea mai existã poliþiºti pe strãzi. S-or fi înzãpezit! Da bine, de la dumneavoastrã din birou, sau în week-end din Parâng, nu se vãd lucrurile acestea. ªi, ca sã parafrazez o „urare” pe care cei din MAI au fãcut-o celebrã, ar trebui sã vã transmitem ºi noi, cei care contribuim la salariile dumneavoastrã ....”Ieºiþi afarã, javrelor ordinare!”. Marius MITRACHE


12 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 17 februarie 2012

Atenþie, ºoferi!

Avalanºe peste avalanºe pe Defileul Jiului rafic în condiþii periculoase pe Defileul Jiului, la intrarea dinspre Gorj. Aici, s-au produs mai multe avalanºe în ultimele zile.

T

Alunecãrile de zãpadã, cele mai periculoase, au avut loc la circa 2 kilometrii de la intrarea în Defileul, dinspre Bumbeºti Jiu. Drumarii gorjeni au fãcut eforturi considerabile pentru a debloca drumul,

lucrând cu utilajele câteva ore bune. Motivul pentru care zãpada a luat-o la vale, este acela cã stratul nou nu a fãcut prizã cu cel mai vechi, iar din cauza vibraþiilor ºi al zgomotului produs de maºini, au loc aceste avalanºe, care sunt destul de multe. Din fericire, niciuna nu a avut loc pe teritoriul judeþului Hunedoara, astfel, de la Polatiºte spre Petroºani s-a circulat normal, fãrã restricþii. Luiza ANDRONACHE

Cetãþile dacice, cuprinse în programul de guvernare P entru prima oarã, cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei sunt cuprinse într-un program de guvernare, care prevede atât cercetarea sistematicã, dar ºi restaurarea lor ºi punerea lor în valoare. Primul Ministru Mihai Rãzvan Ungureanu este decis sã punã în valoare cetãþile dacice din munþii Orãºtiei, care vor fi restaurate. Pentru prima oarã, acestea sunt incluse într-un program de Guvernare, iar premierul ºi-a propus ca în 2012 sã fie demarat un amplu program de inventariere, cercetare, conservare, restaurare ºi punere în valoare a Cetãþilor dacice. Practic, ºeful Guvernului preia ºi sprijinã ºi programul lansat la finele anului trecut de ministrul Culturii, Kelemen Hunor. Pentru acest an, Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional a prevãzut un buget de 10

milioane de lei în vederea începerii unui program de cercetare sistematicã la cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei, proiectul fiind prevãzut sã se desfãºoare pe durata a patru ani. Ministrul Culturii a precizat cã în acest buget a fost inclusã ºi achiziþia unor echipamente necesare specialiºtilor.

ncepe bãtãlia pentru administrarea Cetãþilor

Î

Directorul Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Romane din Deva, Liliana Þolaº, a precizat cã acest program este extrem de binevenit pentru cetãþi ºi sperã cã va fi pus în practicã. Rãmâne de vãzut, însã, cine le va primi în cele din urmã în administrare, pentru cã în acea direcþie vor fi îndreptate ºi fondurile necesare derulãrii programului. “Dacã va fi pus în aplicare, programul înseamnã foarte mult.

Deocamdatã, însã, nu avem nicio informaþie concretã. Sperãm, totuºi, ca banii sã vinã la MCDR, întregul proiect sã se deruleze prin intermediul muzeului din Deva, ºi sã le primim noi în administrare”, a declarat Þolaº. Aceasta spune cã, la rândul sãu, instituþia muzealã din Deva va încheia protocoale de colaborare cu alte insti-

tuþii, cu care ºi în trecut s-a colaborat foarte bine. “Deocamdatã nu ºtim cine va primi în administrare cetãþile dacice, care va fi aceastã instituþie, dacã va fi una singurã sau mai multe”, a subliniat Liliana Þolaº. La ora actualã, cetãþile dacice sunt ale statului român, în sens generic. Car men COSMAN


Cronica Vaii Jiului, Nr. 65, Vineri 17 februarie 2012