!"#2 IUNIE 2012
ALIMENTELE
CE PERICOLE ˘ EXISTA? ˆ II POT AJUTA MORTII ¸ PE CEI VII? PAGINA 10
!"#2
˘ TIRAJUL MEDIU ˘ ˆ AL FIECAREI EDI ¸TII: 41042 000 PUBLICATA IN 84 DE LIMBI
ALIMENTELE ˘ — CE PERICOLE EXISTA? 10 Potrivit Bibliei ˆ Ii pot ajuta mortii ¸ pe cei vii? 12 Biblia — o carte de profetii ¸ exacte (Partea a II-a) ˆ ˘ 15 Tinerii se ıntreaba Suntem doar prieteni sau mai mult? (Partea I) 18 Opera unui Proiectant? Cochilia melcului fluorescent ˘ ˘ 19 Am gasit iubirea si¸ pacea autentica
3 4 5 6
Alimentele contaminate — un real pericol ˆ ˘ ˘ Fiti¸ ıntelep ti¸ la cumparaturi ¸ ˘ Pastrati¸ totul curat ˘ ˘ ˘ Pregatiti¸ si¸ pastrati¸ corespunzator ˆ mancarea ˆ ˆ 7 Fiti¸ atenti¸ cand luati¸ masa ın oras¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ 8 Hrana sanatoasa pentru toti¸ ın curand!
˘ ˘ 22 Batikul — uluitoarea tes ¸ atura a Indoneziei 24 EURO 2012 — un eveniment istoric 26 Insecte comestibile ˘ — O experient¸ a de neuitat ˆ 28 Lumea ın obiectiv 29 De la cititorii nostri ¸ ˆ 30 De discutat ın familie ˘ ˘ ˘ 32 ‘Ma ajuta sa lupt cu un obicei gresit’ ¸
ALIMENTELE CONTAMINATE — UN REAL PERICOL ˘ „O scoal a din Germania ¸ ˘ ˆ ınchisa din cauza ˘ contaminarii cu E. coli“
˘ (AGENTIA DE PRESA REUTERS, ¸ GERMANIA)
˘ „Intoxicatie ¸ cu salmonela ˆ ın cinci state din SUA ˆ ın urma consumului de seminte ¸ germinate“ (USA TODAY, STATELE UNITE)
˘ „Carnea a sase vaci hranite ¸ cu furaje contaminate radioactiv ˘ ajunge pe pietele din noua ¸ prefecturi“ (THE MAINICHI DAILY NEWS, JAPONIA)
˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙
˘ ˆ ˘ ITLURILE de mai sus ın pres˘ a anul trecut,˘ pe˘ ˘ ˘ au ˘ aparut ˆ parcursul a doar doua saptamani. Cercetatorii estimeaza ca,˘ ˘ anual, circa 30% din popula ¸tia ¸tarilor dezvoltate contracteaza boli transmisibile prin alimente. ˘ ˆ Ce efect au asupra voastra astfel de stiri? „Sunt ıngrijorat si¸ ˘ ¸ chiar furios“, ¸ Hoi, un tata ˆ din Hong Kong. „Am doi ˘ recunoa˘ ste copii si¸ ma preocupa modul si¸ locul ın care se ob ¸tine hrana ce ˘ ajunge pe masa noastr a.“ ˆ ˘ ˘ In ¸tarile sarace, bolile transmisibile prin intermediul alimentelor si¸ al apei ˆ ucid anual milioane de persoane, majoritatea fiind copii. „ In pie ¸tele de aici, alimentele sunt expuse muˆ stelor, ¸ ˆ ploii, vantului si¸ prafului“, spune Bola, din Nigeria. „C and ci˘ ˆ tesc despre boli transmise prin alimente, ma ıngrozesc. Vreau ˘ sa-mi ocrotesc familia.“ ˘ ˘ Va pute ¸ti proteja familia de alimentele contaminate? Iata ce ˘ ˘ afirma Canadian Food Inspection Agency: „Daca pe ˘ rafturile magazinelor ajung va aparea apoi ˘ alimente contaminate, totul ˘ pe prima pagina a ziarelor, si¸ asta pe buna dreptate. Dar alimentele pot deveni periculoase si¸ pot provoca boli si¸ din cau˘ ˆ za noastr˘ a ˘ — din cauza a ceea ce facem sau nu facem ın propria bucatarie“. ˘ Cum va˘ pute pe cale ˆ ¸ti ocroti familia de boli care se transmit ˘ alimentara? In continuare vom analiza patru masuri ce pot fi ˘ ˘ luate pentru o mai buna siguran ¸ta a alimentelor.
T
CINE SUNT CEI EXPUSI ¸ RISCULUI? Unele categorii de persoane mult mai expuse riscului de a contracta boli transmisibile ˘ pe cale alimentara sunt: ˘ copiii sub cinci ani ˆ ˘ ˘ femeile ınsarcinate ˘ persoanele care au peste 70 de ani ˘ persoanele cu sistemul ˘ imunitar slabit ˘ Daca voi sau cineva care ia masa cu voi faceti¸ parte din una dintre categoriile de mai sus, ˘ trebuie sa acordati¸ mare atentie ˘ ¸ alimentelor pe care le pregatiti, ¸ le serviti¸ ori le consumati. ¸ Sursa: New South Wales Food Authority (Australia)
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
3
˘ ˘ pectiva. Daca e necesar, congelez ceea ce nu folosesc.“
ˆ 1. FITI IN TELEP ¸ ¸ ˘ ¸ ˘ TI LA CUMPAR ATURI
ˆ I
ˆ N CAZUL ın care nu ave ¸ti propriile surse de ˘ ˘ ˘ ˘ hrana, probabil ca va cumpara ¸ti produsele ali˘ mentare de la supermarket ori de la pia ¸ta. Dar ˘ ˘ ˆ cum pute ¸ti alege alimente sanatoase cand mer˘ ˘ ge ¸ti la cumparaturi? ˘ ˘ Planifica ¸ti-va „traseul“. ˘ ˆ ˆ „Cumpara ¸ti mai ıntai alimentele neperisabi˘ le“, sfatuieste Safety Information Council ¸ Food ˘ (Australia). „Lasa ¸ti produseleˆ congelate sau pe ˆ ˘ cele ¸tinute la rece la sfarsit.“ In plus, daca lua ¸ti ¸ ˆ ˘ ˆ mancare calda, achizi ¸tiona ¸ti-o chiar ınainte de ˘ ˘ a va duce acasa. ˆ ˘ Alege ¸ti ındeosebi produse proaspete. ˆ ˘ Cand e posibil, cumpara ¸ti produse proaspe˘ te.1 Ruth, din Nigeria, care are doi copii, mar˘ turiseste: „De obicei, merg la pia ¸ta dis-de-dimi˘ ¸ ˆ nea ¸ta, cand produsele sunt mai proaspete“. ˆ ˘ ˘ Elizabeth, din Mexic, ısi¸ face cumparaturile tot ˘ ˘ la pia ¸ta. „Aici gasesc fructe si¸ legume proaspe˘ te si¸ mi le pot alege singura“, spune ea. „Cum˘ ˆ ˘ ˘ par ıntotdeauna carne proaspata, din ziua res-
˘ Verifica ¸ti produsele. ˘ Ave ¸ti grija ca nu cumva coaja legumelor si¸ a ˘ ˘ ˘ ˘ fructelor sa fie deteriorata, iar carnea sa aiba un ˘ ˘ ˘ miros neobisnuit. Daca vre ¸ti sa cumpara ¸ti un ¸ produs alimentar preambalat, verifica ¸ti ambala˘ jul. Daca nu este intact, s-ar putea ca bacterii ˘ nocive sa fi contaminat con ¸tinutul. ˆ ˘ ˘ Chung Fai, care ısi¸ face cumparaturile la un ˘ supermarket din Hong Kong, spune: „Trebuie sa ˘ ˘ verificam si¸ data expirarii de pe ambalaj“. De ˘ ˘ ce? Specialistii avertizeaza ca produsele expiraˆ ¸ ˘ ˘ ˘ te ne pot ımbolnavi, chiar daca arata bine, au gust bun si¸ miros bine. ˘ ˘ Transporta ¸ti-le corespunzator. ˘ Daca folosi ¸ti sacose ¸ ˆ sau cutii de plastic reu-˘ ˘ tilizabile, spala ¸ti-le ˆ cat mai des posibil cu apa ˘ calda si¸ detergent. In plus, carnea si¸ pestele tre¸ ˘ buie transportate separat, ca sa nu contamineze celelalte alimente. ˆ Enrico si¸ Loredana, un cuplu din Italia, ısi¸ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ fac cumparaturile ın apropiere de casa. „In acest ˆ fel, nu parcurgem distan ¸te lungi, riscand ca ali˘ ˘ mentele sa ni se strice pe drum“, explica ei. ˘ ˘ ˘ ˘ Daca va ia mai mult de 30 de minute ca sa va ˆ ˘ ıntoarce ¸ti acasa, pune ¸ti alimentele congelate ori ˆ cele reci ın sacose termoizolante sau transporˆ ˆ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ta ¸ti-le ın a sa fel ınc at sa ramana reci. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ In urmatorul articol se va arata cum pot fi pasˆ ˘ ˘ ˘ trate ın siguran ¸ta alimentele odata aduse acasa.
˘ ˘ 1 ˆ Vezi articolul „Forma ¸ti-va bune obiceiuri alimentare“, apa˘ ˘ rut ın numarul din martie 2011 al revistei Trezi¸ti-va!.
˘ ˘ ˘ ACEASTA REVISTA se adreseaza tuturor ˘ membrilor familiei. Ea arata cum putem ˘ ˘ face fa ¸ta problemelor. Prezinta stiri, vor¸ ˘ beste religioase ¸ despre diverse popoare, trateaza subiecte ˘ ˆ si¸ stiin ¸ ¸tifice. Dar nu se opreste ¸ aici. Ea patrunde ın miezul ˘ ˘ problemelor si¸ arata adevarata semnifica ¸tie a evenimentelor ˆ ˆ ˘ ˘ actuale, men ¸tinandu-si¸ ınsa neutralitatea politica si¸ impar ¸tia˘ ˘ litatea rasiala. Dar, ceea ce este si¸ mai important, aceasta ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ revista ıntareste ıncrederea ın promisiunea Creatorului refe¸ ˆ ritoare la instaurarea unei lumi noi ın care vor domni pacea ˆ ˘ si¸ siguran ¸ta si¸ care va ınlocui actualul sistem rau si¸ nelegiuit.
!"#2 4
˘ ˆ ˆ ˘ INSTRUI A COPIII: „Ii ınva ¸t pe copii ¸TI-V ˘ ˘ ˆ
sa verifice data expirarii de pe ambalaj ınainte ˘ de a cumpara orice produs, chiar si¸ snackuri“ (Ruth, Nigeria).
˘ ˘ ˘ ˆ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lu˘ ˘ ˘ ˘ ˘ crari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi. Awake! (ISSN 0005–237X) is published monthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. 5 2012 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. Vol. 93, nr. 6
Monthly
ROMANIAN
˘ 2. PASTRATI ¸ TOTUL CURAT ˆ ˘ ı ¸si ocrote ¸ste pacien ¸tii spaSA ¸ ˆ cum un chirurg ˆ landu-se pe maini, folosind instrumentar steˆ ˆ ˘ ˘ ˘ rilizat ¸si operand ıntr-o sala curata, ¸si voi va ve ¸ti ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ocroti familia avand o buna igiena personala, pasˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ trandu-va curata bucataria ¸si spaland bine alimentele. ˘ ˘ ˆ ˘ Spala ¸ti-va pe maini. Potrivit Public Health Agency (Canada), „prin ˆ ˘ ˆ intermediul mainilor se raspandesc aproximativ 80% dintre bolile infec ¸tioase obisnuite, precum ¸ ˘ ˘ ˘ raceala ¸si gripa“. A ¸sadar, spala ¸ti-va temeinic pe ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ maini cu apa ¸si sapun ınainte de a manca, dupa ˆ ˘ ˆ ce folosi ¸ti toaleta ¸si ınainte de a pregati mancarea. ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Pˆ astra ¸ti-va bucataria curata. ˘ In urma unui studiu s-a descoperit ca, desi¸ ba˘ ˘ ia tinde sa fie cel mai curat loc din casa, „bure˘ ˘ ˆ tele de bucatarie si¸ carpa de vase sunt obiectele contaminate cu cele mai multe bacterii fecale“. ˆ ˆ Prin urmare, schimba ¸ti cat mai des carpele de ˘ ˘ ˘ ˘ vase si¸ cura ¸ta ¸ti suprafe ¸tele din bucatarie cu apa
A
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ LIMBI: afrikaans, albaneza, amharica, araba, armeana, bislama, bulgara, cebua˘ ˘ ˘ no, ceha7, chiBemba, chiChewa, chineza simplificata, chineza tradi ¸tionala7 (forˆ ˘ ˘ ˘ ˘ mat audio numai ın mandarin), chiTonga, coreeana67, croata, daneza7, ebraica, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ engleza67, estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, georgiana, germana67, ˘ ˘ ˘ ˘ greaca, gujarati, hiligaynon, hindi, igbo, ilocana, indoneziana, islandeza, italia˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ na67, japoneza67, kannada, kargaza, kinyarwanda, kiRundi, letona, lingala, li˘ ˘ ˘ ˘ ˘ tuaniana, macedoneana, maghiara, malayalam, malgas¸ a, malteza, myanmar, nor˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ vegiana7, olandeza67, poloneza67, portugheza687, punjabi, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ rusa67, samoana, sarba, sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slove˘ ˘ ˘ ˘ na, spaniola67, suedeza7, swahili, tagalog7, tamil, thai, tok pisin, tongana, tson˘ ˘ ˘ ga, tswana, turca, twi, ucraineana, urdu, vietnameza, xhosa, yoruba, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˘ ˆ 7 Disponibila ın format audio si¸ pe www.jw.org.
˘ ˘ calda ¸si detergent sau dezinfectant. E adevarat, acest lucru nu este u ¸sor pentru to ¸ti. O femeie pe ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ nume Bola, de pilda, locuie ¸ste ıntr-o casa fara apa ˘ ˘ curenta. „E foarte greu“, marturiseste ¸ ea. „Dar ˆ ˘ ˘ ˘ nu ne zgarcim niciodata la sapun si¸ la apa; le ˆ ˆ ˘ ˘ avem mereu la˘ ındem ana ca sa putem ¸tine cura˘ te casa si¸ bucataria.“ ˘ ˘ Sp agroalimentare. ˆ ala ¸ti produsele ˘ ˘ Inainte sa ajunga pe raft, este posibil ca produ˘ ˆ ˘ sele agroalimentare sa fi venit ın contact cu apa ˘ contaminata, cu animale, cu materii fecale ori˘ cu ˘ alte alimente crude. Chiar daca inten ¸tiona ¸ti sa de˘ ˆ coji ¸ti fructele sau legumele, spala ¸ti-le temeinic ın ˆ ˘ ˘ ˘ prealabil pentru a ındeparta bacteriile daunatoaˆ ˘ re. Bineın ¸teles, aceasta pretinde timp. Iata ce spu˘ ˆ ˘ ne Daiane, „Cand˘ pregatesc ˘ ˆ o mam˘ a din Brazilia: ˘ ˘ ˘ o salata, ıncerc sa nu ma grabesc, ca sa pot spala bine verde ¸turile“. ˘ ˘ ˘ Pastra ¸ti carnea cruda separat. ˆ ˘ ˆ Pentru a ımpiedica raspandirea bacteriilor, am˘ bala ˘ ¸ti ermetic carnea cruda — inclusiv ceaˆ deˆ pa-˘ sare —, pe ¸stele ¸si fructele de mare, astfel ıncat sa ˆ nu intre ın contact cu alte alimente. Folosi ¸ti un ˘ tocator si¸ un cu ¸tit doar pentru aceste alimente ˘ ˆ ˘ sau, daca ave ¸ti numai cate unul din fiecare, spa˘ ˘ ˆ la ¸ti-le temeinic cu apa calda si¸ ˘ detergent ˘ ˘ ınainte si¸ dupa ce le-a ¸ti folosit la pregatirea carnii crude ori a fructelor de mare. ˘ ˆ ˘ Acum, ca v-a ¸ti ıngrijit de propria igiena, iar ustensilele si¸ alimentele voastre sunt curate, cum ˘ ˆ ˆ ˘ pute ¸ti pregati mancarea ıntr-un mod corespunzator?
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ INSTRUI ¸TI-VA COPIII: „Ii ınva ¸tam pe copii sa ˆ ˆ ˘ ˘
se spele pe maini ınainte de masa si¸ sa spele ˘ ˆ ˘ sau sa arunce mancarea ce a cazut pe jos“ (Hoi, Hong Kong).
DORITI¸ MAI MULTE INFORMATII ¸ SAU UN STUDIU BIBLIC GRATUIT ˘LA DOMICILIU?
Scrie ¸ti-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi www.watchtower.org/address. Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Bel¸ gia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 151 24 Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P–2766–955 Estoril. Republica Moldova: PO ˘ ˆ Box 472, MD–2005 Chisin ¸ au. Romania: CP 132, OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, 28850 ´ Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.
˘ ˘ 3. PREGATI TI SI P ASTRA TI ¸ ¸˘ ¸ CORESPUNZ ATOR ˆ M ANCAREA ˘ ˘ DATA, un bucatar ˘ neatent din Israelul antic a cules dovleci salbatici. Desi¸ ‘nu stia ce ˘ ˆ ˘ ¸ erau’, el i-a taiat si¸ i-a pus ıntr-o tocana. De tea˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ma ca mancarea era otravita, cei ce au ˆ mancat ˘ ˘ din tocana au strigat: „Moartea este ın oala“ (2 Regi 4:38–41). ˘ Dupa cum reiese din exemplul de mai sus, ˆ ˘ ˘ mˆ ancarea poate fi ˘ periculoas a, ba chiar letal ˘ ˆ ˘ a cand nu este pregatita ın mod corespunzator. Asadar, pentru a nu contracta boli transmisibi¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ le prin alimente, trebuie sa ınva ¸ta ¸ti sa pregati ¸ti ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ si¸ s˘ a pastra ¸ti mancarea ın mod corespunzator. ˆ Iata patru sugestii ın acest sens:
O
˘ Nu decongela ¸ti carnea la temperatura camerei. ˘ ˘ „Chiar daca miezul [buca ¸tii de carne] poate fi ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ınca ınghe ¸tat ın timp ce aceasta se decongeleaza la temperatura camerei, stratul extern poate fi ˆ deja˘ ın «zona de pericol», intervalul deˆ temperaˆ tura de 4°C–60°C, ın care bacteriile se ınmul ¸tesc ˘ rapid“, avertizeaza Department of Agriculture ˘ (SUA). Cel mai bine este sa decongela ¸ti alimenˆ ˆ ˘ ˆ tele ın frigider, ın apa rece (puse ıntr-un ambalaj 6
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
˘ ˆ care nu permite patrunderea apei) sau ın cuptorul cu microunde. ˘ ˆ ˘ Gati ¸ti corect mancarea. ˘ ˘ ˘ Potrivit Organiza ¸tiei Mondiale a Sanata ¸tii ˘ (OMS), „gatitul corect ucide aproape toate miˆ ˘ ˆ croorganismele periculoase“. Cand gati ¸ti, ındeo˘ ˘ ˘ sebi supe sau tocani ¸te, asigura ¸ti-va ca temperaˆ ˆ ˘ ˆ tura mancarii ajunge la cel pu ¸tin 70°C.1 Intrucat ˘ ˆ ˘ temperatura interna a unor mancaruri poate fi ˘ greu de stabilit, mul ¸ti bucatari folosesc un termometru pentru carne. ˆ ˆ ˘ Servi ¸ti mancarea cat mai repede. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Mancarea gatita nu trebuie lasata la temperatura camerei prea mult timp. De aceea, pentru ˘ a evita alterarea ei, ar fi ideal sa o servi ¸ti ime˘ ˆ ˆ diat. Pastra ¸ti mancarea rece la rece si¸ mancarea ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ calda la cald. Carnea gatita poate fi ¸tinuta ın cuptor la aproximativ 90°C. ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Pastra ¸ti cu aten ¸tie mancarea ramasa. ˘ ˆ Anita, o mama din Polonia, serveˆ ¸ste, ın geneˆ ˘ ˘ ˘ ral, mancarea imediat ce o gate ¸ste. Insa, daca se ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ıntampla sa ramana mancare, ea o ımparte rapid ˆ ˘ ˘ ın por ¸tii mici, pe care le congeleaza. Daca pune ¸ti ˆ ˘ ˘ ˆ la frigider mancarea ramasa, consuma ¸ti-o ın maximum ˆ ˘ 3–4 ˘ zile. Insa daca lua ¸ti masa la restaurant, altcineva ˘ ˘ ˆ ˘ va pregateste mancarea si¸ sunte ¸ti nevoi ¸ti sa ave ¸ti ˆ ˆ¸ ˘ ıncredere ın acea persoana. Prin urmare, ce pu˘ ˆ te ¸ti face pentru a va ocroti familia cand servi ¸ti ˆ masa ın oras? ¸ ˘ ˘ 1 Unele alimente, precum carnea de pasare, trebuie gatite la temperaturi mai mari.
˘ ˆ ˘ INSTRUI ¸TI-VA ˘ COPIII: ˘ „Cand˘ copiii gatesc,
le amintesc sa citeasca si¸ sa urmeze instruc ¸tiunile de pe ambalaj“ (Yuk Ling, Hong Kong).
ˆ ˆ 4. FITI ATEN TI C AND LUA TI MASA IN ORAS¸ ¸ ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Jeff, un barbat sanatos si¸ plin de viat¸ a, ın ˆ ˘ varsta de 38 de ani, a luat masa cu familia la un restaurant din apropiere de Pittsburgh ˘ ˆ (Pennsylvania, SUA). O luna mai tarziu, Jeff ˆ a murit ın urma unei insuficiente ¸ hepatice acute. Ce a dus la aceasta? Ceapa verde din ˆ ˘ mancarea consumata la restaurant fusese ˘ contaminata cu virusul hepatitei A.
ˆ I
˘ ˘ ˘ NTR-O ¸tara occidentala, aproape jumatate ˘ ˆ din banii cheltui ¸ti pe hrana sunt cheltui ¸ti ın ˆ ˘ restaurante. Totusi, ¸ ın aceeasi¸ ¸tara, aproximativ ˘ jumatate dintre epidemiile de boli alimentare ˆ ˘ sunt cauzate de mancarurile servite la restaurant. ˘ ˘ ˘ ˆ E adevarat, daca alege ¸ti sa lua ¸ti masa ın oras,¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ altcineva cumpara ingredientele, cura ¸ta bucata˘ ˆ ria si¸ gateste ¸ mancarea. Cu toate acestea, voi sunte ¸ti cei care decide ¸ti unde ve ¸ti servi masa,
ˆ ˘ ˘ ce ve ¸ti manca si¸ daca ve ¸ti lua la pachet ce a ramas. ˆ ˘ Arunca ¸ti o privire ın jur. ˆ ˘ ˆ ˘ „Cand intramˆ ıntr-un restaurant prima oara, ˘ ˘ ˘ arunc o privire ınˆ jur ca sa vad daca mesele, fe˘ ¸tele de masa, tacamurile si¸ vesela sunt curate si¸ bine aranjate“, povesteste ¸ Daiane, ˘ din Brazilia. ˘ ˘ ˘ „Daca nu suntem mul ¸tumi ˆ ˘ ¸ti, plecam si¸ cautam alt restaurant.“ In unele ¸tari, inspectorii sanitari ˘ verific a cu regularitate restaurantele si¸ le acor˘ ˘ da calificative pentru cur a rezultatele fiind ¸tenie, ˘ apoi facute publice. ˆ ˆ ˘ Aten ¸tie cand lua ¸ti mancarea la pachet. ˘ ˘ Iata ce sfat da Departamentul American pentru Controlul Alimentelor ˘ ˘ ˆ ¸si al Medicamentelor:˘ „Daca nuˆ ajunge ¸ti acas a ˘ ˆ ın mai pu ¸tin de doua ore de cand˘ vi se˘ da mancarea [ori chiar mai repede daca afara temperaturile˘ sunt de ˆ peste 32°C], nu lua la pachet ce a r amas“. In cazul ¸ti ˆ ˆ ın care lua m ancare la pachet, merge direct ¸ti ¸ti ˘ acasa si¸ pune ¸ti-o la frigider. ˆ ˆ Aplic ˘ and cele patru sfaturi men ¸tionate ın aceast˘ a serie, ˘ ˘ hrana pe care o consuma ¸ti va fi mai sanatoasa.
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ INSTRUI A COPIII: „Ii ınva ¸tam pe copii ¸TI-V ˘ sa nu consume alimente care ar putea prezenta riscuri“ (Noemi, Filipine).
˘ HRAN ˘ ˘ A ˘ SANATOASA PENTRU TOTI ¸
ˆ ˆ IN CUR AND! ˘ ˘ ESI, ma¸ a ¸sa cum am vazut, putem lua unele ˘ ˘ suri pentru a ne bucura de o hrana mai sa˘ ˘ ˆ natoasa, multe aspecte ale subiectului ın discu˘ ˘ ¸tie ne depa ¸sesc. De pilda,ˆ nu putem verifica personal toate alimentele ınainte de a le cum˘ ˘ para ori prepara. Probabil suntem nevoi ¸ti sa alegem alimente ce au fost procesate ¸si aduse din ˆ ˘ zone ındepartate. Iar unele produse alimentare ˘ s-ar putea sa fi fost contaminate cu substan ¸te ˘ chimice periculoase din aer, apa sau sol. ˆ Intr-un raport intitulat „Controlul bolilor ˘ transmisibile prin alimente: o problema trans˘ ˘ ˘ na ¸tionala“, oficialii OMS afirma ca unele chestiuni legate de siguran ¸ta alimentelor „nu pot fi
D
rezolvate de guverne doar pe plan na ¸tional; so˘ lu ¸tionarea lor necesita cooperare interna ¸tiona˘ ˆ ˘ la“. Intr-adevar, bolile transmise pe cale alimen˘ ˘ ˘ tara sunt o problema globala! ˆ ˘ Mul ¸ti se vor ıntreba probabil de ce afirmam ˘ ˆ ˆ cu convingere ca, ın curand, to ¸ti se vor bucura ˘ ˘ ˘ ˘ de o hrana sanatoasa. Deoarece „Iehova, Domˆ ˘ ˆ nul ıntregului pamant“, promite o solu ¸tie la problemele alimentare ale omenirii (Iosua 3:13). ˆ ˘ ˘ Unii ar putea sus ¸tine ınsa ca alimentele nesigu˘ ˘ ˆ ˆ re sunt o dovada ca nu putem avea ıncredere ın ˆ ˘ ˘ Dumnezeu. Dar gandi ¸ti-va: Daca, din cauza unui ˘ ˆ ospatar neglijent, mancarea s-ar strica, l-am puˆ ˘ ˘ ˆ ˘ tea oare ınvinova ¸ti pe bucatar? Bineın ¸teles ca nu.
„UN COD DE NORME SANITARE“ ˆ ˘ Cu circa 3500 de ani ın urma, Israelul antic a ˘ ˆ primit Legea mozaica. Prevederile Legii ıi ocroteau pe israeliti¸ de multe boli transmisibile prin ˘ ˆ alimente. Iata cateva dintre acele prevederi: ˘ Nu folositi¸ ustensile si¸ vase murdare, care ˆ au intrat ın contact cu un animal mort: „Orice ˆ ˘ vas, indiferent la ce este ıntrebuintat, ¸ sa fie pus ˆ ˘ ˆ ˘ ın apa si¸ va fi necurat pana seara, iar apoi va fi curat“ (Leviticul 11:31–34). ˘ ˘ ˘ Nu consumati¸ animale gasite moarte: „Sa ˆ nu mancati¸ dintr-un corp mort“ (Deuteronomul 14:21).
8
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
ˆ ˆ ˘ ˘ Consumati¸ cat mai repede mancarea ra˘ ˘ ˆ ˆ ˆ masa: „Ce ramane din ea se poate manca si¸ ın ˘ ˘ ˆ ziua urmatoare. Dar ce ramane din carnea jertˆ ˘ ˘ ˆ fei pana a treia zi sa fie ars ın foc“ (Leviticul 7:16–18). Medicul Rendle Short si-a exprimat surprinde¸ ˘ ˘ rea ca Legea mozaica, spre deosebire de legile natiunilor vecine din acea vreme, continea „un ¸ ¸ ˆ ˆ cod de norme sanitare atat de ıntelept si¸ de ra¸ tional“. ¸
ˆ ˘ ˘ In mod asemanator, vinova ˘ ˘ ˆ ¸ti de distrugerea rezervelor de hrana ale pamantului sunt oamenii, nu Creatorul. Alimentele contaminate sunt ˘ ˘ o problem˘a ˆ cauzata de om. Totu ¸si, Dumnezeu˘ promite ca ıi ‘va distruge pe cei ce distrug paˆ mantul’ (Revela ¸tia 11:18). ˘ De fapt, Dumnezeu a demonstrat deja ca este preocupat de calitatea hranei ˘ noastre. El este cel ˘ ˆ care a creat pamantul si¸ a facut pomi nu doar ˘ ˆ „placu ¸ti la vedere“, ci si¸ „buni de mancat“ (Ge˘ neza 2:9). Chiar si¸ dupa ce imperfec ¸tiunea si¸ ˘ boala s-au abatut asupra familiei umane, Iehova ˘ Dumnezeu le-a ˘ dat slujitorilor sai norme ˘ concrete care, daca erau respectate, aveau sa-i ocroteas˘ ˆ ˆ ca atat pe ei, cat si¸ hrana lor. (Vezi chenarul „Un cod de norme sanitare“.) ˘ ˘ De ce ¸ Dumnezeu sa ne ˘ fel de˘ hrana doreste bucuram? Iata ce ne spune Biblia: ‘Dumnezeu ˘ ˆ ˘ face sa ıncol ¸teasca iarba verde pentru ˘ ˆ animale ˘ ˘ si¸ plante spre folosul oamenilor, facand sa iasa ˘ ˆ ˘ ˆ din pamant hrana, vin, care ınvesele ste ¸˘ inima˘ ˘ omului muritor, ulei, care face s a str aluceasc a ˆ ˆ ˘ fa ¸ta, si¸ paine, care ıntareste muri¸ inima omului ˘ ˘ tor’ (Psalmul 104:14, 15). Biblia dezvaluie ca Iehova a stabilit ca ‘toate creaturile vii, care se mis-¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca, sa ne serveasca drept hrana’ (Geneza 9:3). ˆ Iar, ın ce priveste Scripturile promit: ¸ viitorul, ˘ ˆ „El va da ploaie pentru s am an ˘ ˆ ˘ ˆ ¸ta cu ˆ care semeni ˆ pamantul si, al pamantului, ı ¸ti va da pai¸ ca rod ˘ ˘ ˆ ne, care va fi grasa si¸ uleioas vi˘ a. In ˆ ziua aceea, ˘ tele tale ˆ vor paste ıntinsa“ (Isaia ¸ ˘ pe o pasune ¸ 30:23). Intr-adevar, titlurilor alarmante de azi ˘ din mass-media le va lua locul urmatorul anun ¸t: ˘ ˘ ˘ ˘ „Hrana sanatoasa pentru to ¸ti!“.
Creatorul ne promite un viitor ˆ minunat, ın care ne vom bucura ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ de hrana sanatoasa din abundent¸ a
POTRIVIT BIBLIEI
ˆ I
˘ ˘ NCA din vremuri stravechi, oamenii au crezut ˘ ˆ ca mor ¸tii au capacitatea de a-i ındruma pe cei ˘ ˘ ˆ vii. Aceasta concep ¸tie se regaseste lu¸ ın diverse ˘ ˆ ˘ crari antice, ıntreˆ care si¸ Odiseea, scrisa de poeˆ ˘ tul grec Homer. In ıncercarea disperata de a se ˆ ˘ ıntoarce acasa, pe insula Itaca, legendarul erou ˘ ˆ Odiseu, numit si¸ Ulise, se aventureaza ın lumea mor ¸tilor pentru a consulta un proroc care murise. ˆ ˘ ˘ ˘ Sperand sa primeasca de la mor ¸ti raspunsuri ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ la ıntrebari ce-i framanta, oamenii consulta meˆ ˘ diumuri spiritiste, dorm ın morminte ale stramosilor sau recurg la ritualuri spiritiste. Dar pot ¸ ˘ ˆ oare mor ¸tii sa le ofere celor vii ındrumare supra˘ naturala? ˘ ˘ ˆ ˘ O practica larg raspandita Potrivit principalelor religii ale lumii, comuˆ ˘ nicarea cu cei ce au ıncetat din via ¸ta este posi˘ ˘ ˘ ˆ bila. Iata ce se spune, de pilda, ın Encyclopedia ˘ ˘ of Religion: „Necroman ¸tia, practica oculta care ˘ ˆ ˆ consta ın invocarea sufletelor mor ¸tilor, este ın ˘ ˘ esen ¸ta o forma de divina ¸tie“. Lucrarea men ¸tio˘ ˘ ˘ ˆ ˘ neaza apoi ca practica este „larg raspandita“. ˆ ˘ The New Catholic Encyclopedia ıntareste ¸ aceasta, ˆ ˘ precizand ca „necroman ¸tia, sub diversele ei forˆ me, s-a extins pe ıntregul glob“. Nu este de mi˘ ˘ ˘ rare, asadar, ca membrii multor religii cauta sa ˆ ¸ ˘ intre ın contact cu lumea spiritelor pentru a ca˘ ˘ ˘ pata mai multa cunostin ¸ ¸ta. Desi¸ comunicarea cu mor ¸tii „a fost vehement ˘ ˘ ˆ ˆ condamnata de Biserica, ın Evul Mediu si¸ ın Re-
˘ ˆ ˆ 1. Broasca- ¸testoasa ın scena 6. 2. Broasca ın scena 1. 3. 19 000. 4. B.
˘ ˆ ˘ RASPUNSURILE LA INTREBARILE DE LA P. 30 SI ¸ 31
10
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
ˆ Ii pot ajuta mor tii¸ pe cei vii? ˘ ˘ nastere s-au facut dese referiri la aceasta practi˘ ¸ ˘ ˆ ca“, se afirma ın The New Catholic Encyclopedia. ˆ ˘ ˘ Dar ce are de spus Biblia ın aceasta privin ¸ta? ˘ ˆ ¸ ˆ E bine ‘sa-i ıntrebati¸ pe morti’? In Antichitate, Iehova Dumnezeu i-a porun˘ ˘ ˘ ˘ cit poporului sau: „Sa nu se gaseasca la tine . . . ˆ ˘ nimeni care ıntreaba mor ¸tii“ (Deuteronomul ˘ 18:9–13). De ce a dat Iehova aceasta interdic˘ ˘ ¸tie? Daca ar fi posibil ca cei vii sa˘ comunice cu cei mor ¸ti, nu ar fi oare o dovada de iubire din ˆ ˘ ˘ partea lui Dumnezeu sa permita acest lucru? In ˆ ˘ realitate ınsa, comunicarea cu mor ¸tii nu este po˘ sibila. Ce dovezi avem? ˘ ˆ ˆ ˘ Scripturile precizeaza ın repetate randuri ca ˘ ˘ mor ¸tii nu sunt constien ¸ ¸ti. Iata ce ne dezvaluie, ˘ de pilda, Eclesiastul 9:5: „Cei vii sunt constien ¸ ¸ti ˘ ca vor muri, dar cei mor nu sunt con stien de ¸ti ¸ ¸ti ˆ ˘ nimic“. In Psalmul 146:3, 4 citim: „Nu va puˆ ˆ ˆ ˘ ne ¸ti ıncrederea ın nobili, nici ın fiul omului paˆ ˆ mantean, ın care nu este salvare. Spiritul lui ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ iese, el se ıntoarce ın pamant si¸ ın aceeasi¸ zi ˆ ˆ ıi pier si¸ gandurile“. Iar profetul Isaia a spus de˘ ˆ spre cei ce au murit ca „zac neputinciosi¸ ın moarte“ (Isaia 26:14). Cu toate acestea, mul ¸ti oameni sunt convinsi¸ ˘ ˆ ca, ın timpul unor ritualuri spiritiste, au reusit ¸ ˘ ˆ sa intre cu cei dragi ai lor care au muˆ ın contact ˆ ˆ ˆ ˘ rit. Intrucat astfel de ıntamplari nu sunt deloc ˘ izolate, este evident ca multe dintre aceste persoane au vorbit cu cineva din lumea spiritelor. Totusi, ¸ asa ¸ cum reiese din versetele ˘ de mai sus, ei nu au vorbit cu persoana decedata. Atunci cu cine au comunicat ei? Cu cine comunicati¸ de fapt? ˘ ˘ Biblia dezvaluie ca unii fii spirituali ai lui ˘ ˘ ˆ Dumnezeu s-au razvratit ımpotriva Creatorului
˘ care murise. Lui Saul chiar i-a raspuns cineva din lumea spiritelor, dar acesta nu era nicideˆ ˆ ˘ ˆ ˘ cum Samuel. De fapt, cand ınca era ın via ¸ta, Sa˘ ˆ ˆ ˘ ˆ muel refuzase sa-l ıntalneasca pe rege si¸ era ımˆ potriva mediumurilor spiritiste. Saul a primit ın realitate informa ¸tii din partea unui demon care ˘ se dadea drept Samuel (1 Samuel 28:3–20). Demonii lui Dumnezeu si¸ ori¸ ˘ ˘ sunt dusmanii ˘ ˘ ce legatura cu ei este periculoasa. Iata de ce Bi˘ ˘ ˆ blia porunceste: „Sa nu va ındrepta ¸ti spre me˘¸ ˆ ˘ ˘ diumuri si¸ sa nu-i ıntreba ¸ti pe prezicatori, ca sa nu deveni ¸ti necura ¸ti prin ei“ (Leviticul ˘ 19:31). ˘ Iar Deuteronomul 18:11, 12 avertizeaza ca ‘Ieho˘ ˆ ˘ va detesta pe oricine ıntreaba mor ¸tii’. De fapt, Iehova l-a pedepsit pe regele Saul cu moartea ˘ pentru ca, printre alte acte de infidelitate, aces˘ ˆ ta „se dusese sa ıntrebe un medium“ (1 Cronici 10:13, 14). ˆ Prin urmare, la cine putem apela cand avem ˆ ˘ ˆ nevoie ˆ de ındrumare superioara, cand suntem ˆ pusi¸ ın fa ¸ta unor alegeri importante sau cand ne ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ framanta unele ıntrebari? Scripturile ıl numesc ˘ pe Iehova Dumnezeu „Marele Instructor“. Daca ˘ ˆ ˘ voi si¸ cei dragiˆ voua apela antul sau, Bi˘ ˆ ¸ti la˘ Cuv ˘ blia, si¸ pune ¸ti ın practica ınva ¸taturile consemnaˆ te ın el, va fi ca si¸ cum ‘urechile voastre vor auzi ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ un cuvant ın urma voastra, zicand: «Iata calea! Umbla ¸ti pe ea!»’ (Isaia ¸ ˘ ˘ 30:20,˘ 21). Desi¸ crestinii de azi nu se asteapt a sa auda literalmente vocea ¸ ˘ ˆ adevaratului Dumnezeu, ei pot primi ındrumare de la el prin intermediul Bibliei. Este ca si¸ ˘ cum Iehova i-ar spune fiecaruia dintre noi: „Per˘ ˆ mite-mi sa te ındrum“.
lor si¸ au devenit demoni (Geneza 6:1–5; Iuda ˘ ˘ ˘ 6, 7). Ei promoveaza ideea falsa potrivit careia ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ oamenii continua sa traiasca dupa moarte. Pen˘ ˘ tru a alimenta aceasta minciuna, demonii pre˘ tind ca sunt persoane decedate care le vorbesc celor vii. ˘ Un exemplu care confirma aceasta este rela˘ tarea biblica despre regele Saul al Israelului an˘ ˘ tic. Dupa ce, din cauza neascultarii, a pierdut ˆ aprobarea lui Iehova si, ¸ implicit, ındrumarea lui, ˆ Saul a ıncercat prin intermediul unui medium ˘ ˆ ˘ ˘ spiritist sa intre ın legatura cu profetul Samuel,
ˆ ˘ V-ATI ¸ INTREBAT VREODATA?
ˆ ˘ ˘ Cum priveste ıncercarile ¸ Dumnezeu ˆ oamenilor de a intra ın contact cu mortii? ¸ (Deuteronomul 18:9–13) ˘ Le pot furniza mortii ¸ informatii ¸ celor ˘ ˘ vii? Cum va argumentati¸ raspunsul? (Eclesiastul 9:5)
ˆ ˘ ˘ Spre cine ne putem ındrepta cu toata ˆ ˆ ıncrederea pentru a primi ındrumare? (Isaia 30:20, 21) ˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
11
PARTEA
1
2
3
4
5
6
7
8
BIBLIA O CARTE DE PROFETII ¸ EXACTE ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ In aceasta serie, alcatuita din opt par ¸ti, ˘ ˘ ˘ revista „Trezi ¸ti-va!“ analizeaza o caracteristica ˘ ˘ remarcabila a Bibliei: profe ¸tiile ei. Articolele va ˘ ˘ ˘ ˆ vor ajuta sa raspunde ¸ti la urmatoarea ıntrebare: ˘ Sunt profe ¸tiile biblice nascociri ale unor min ¸ti ˘ luminate sau poarta ele pecetea inspira ¸tiei ˘ ˘ ˘ divine? Va invitam sa examina ¸ti dovezile.
Fugiti¸ din Babilon!
ˆ I
N ARTICOLUL precedent al acestei serii au fost examinate trei profe ¸tii biblice referitoare ˘ ˆ ˘ ˘ la saman ¸ta lui Avraam. Dovezile arata ca Dumˆ nezeu ¸si-a ımplinit acele promisiuni prin inter˘ mediul na ¸tiunii antice Israel, ai carei membri erau descenden ¸ti ai lui Avraam. ˘ O alta na ¸tiune care a avut un rol important ˆ ˘ ˆ ın istoria biblica, ındeosebi pe parcursul secoˆ ˆ lului al VII-lea ı.e.n, a fost Babilonul antic. In continuare, vom analiza trei profe ¸tii biblice
˘ ˘ privitoare la aceasta putere ¸si vom vedea daca ˘ ele poarta amprenta inspira ¸tiei divine. ˘ Iata ce avertisment i-a dat profetul Moise ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ na ¸tiunii Israel: „Daca ınsa ıl vei uita vreodata ˘ ˘ pe Iehova, Dumnezeul tau, ¸si vei umbla dupa Scrisorile din Lachis ˘ confirma descrierea ˘ ˘ facuta de Ieremia referitoare la cucerirea lui Iuda de babilonieni
ˆ c. 732 ı.e.n.: Isaia prezice ˘ caderea Babilonului 12
Babilonul ˆ ınvinge Asiria Ieremia este numit profet
607
617
625
647
ˆ (ı.e.n.)
632
EVENIMENTE IMPORTANTE — BABILON
Daniel si¸ Ezechiel sunt du ˆ si¸ captivi ın Babilon Nebucadne tar ¸ ˆ ˆ ısi¸ ıncepe domnia
Nebucadnetar ¸ distruge Ierusalimul
˘ Cilindrul lui Cirus consemneaza politica acestuia de a-i repatria pe captivi
539
582
Pagina 12, Scrisoare din Lachis: Photograph taken by courtesy of the British Museum; pagina 13, Cilindrul lui Cirus: 5 The Trustees of the British Museum
˘ Ce dezvaluie istoria: ˆ ˘ ˘ Biblia ıl identifica pe Nebucadne ¸tar ca ˆ rege al Babilonului ın perioada distrugerii Ieˆ rusalimului. Dovezile arheologice vin ın spri˘ ˆ jinul relatarii biblice, confirmand astfel existen ¸ta acestui monarh. O camee de onix ex˘ pusa la un muzeu din Floren ¸ta (Italia) poar˘ ˘ ˘ ta inscrip ¸tia: „Faurita la porunca lui Nebuˆ cadne ¸tar, regele Babilonului, chiar ın timpul ˆ vie ¸tii sale, ın onoarea lui Merodac, domnul ˘ ˆ ˘ ˆ sau“. Nebucadne ¸tar a domnit din 624 pana ın ˆ 582 ı.e.n. ˘ ˘ Potrivit car ¸tii The Bible and Archaeology, ˘ ˘ ˘ sapaturile ¸si cercetarile arheologice efectuate ˆ ˘ ˘ ın Lachis dezvaluie urmatoarele: „Atacul final a fost foarte aprig, iar focul ce a mistuit ˆ ˆ ˆ ora ¸sul [Lachis] a fost atat de violent, ıncat ˘ ˘ ˆ piatra de calcar din cladiri s-a prefacut ın var“. ˆ ˆ A doua profe ¸tie: „Cand se vor ımplini cei ˆ saptezeci de ani ın Babilon, [eu, Iehova] ˆ¸ ımi voi aduce aminte de voi [exila ¸tii evrei] ˆ ˆ si¸ voi ımplini cuvantul meu bun pentru voi, ˆ ˘ ˆ ˆ aducandu-va ınapoi ın locul acesta [ ¸tara lui Iuda]“ (Ieremia 29:10).
Domnia lui Nebucadne tar ¸ ˆ ia sfarsit ¸
ˆ Evreii sunt tinu ¸ ti¸ captivi ın Babilon 70 de ani
537
ˆ al ¸ti dumnezei, le vei sluji ¸si te˘ vei ˆ pleca ınaintea lor, . . . ve ¸ti pieri cu desavar ¸sire“ (Deuteronomul 8:19;˘ 11:8, ˘ 9). ˆ Cu toateˆ acestea, ˆ israeli ¸tii s-au razvratit ın repetate randuri ımpoˆ ˆ triva lui Dumnezeu practicand ınchinarea la idoli (1 Regi 14:22–24). ˆ ˘ ˘ Cu timpul ˘ ınsa, rabdarea lui Dumnezeu ˘ a ajuns la limita, iar el a permis ca poporul sau ˘ ˘ ˆ ˆ infidel sa cada ın mainile babilonienilor. Sub conducerea regelui Nebucadne ¸tar, sau Nebucadre ¸tar, armatele babiloniene au atacat Israelul si¸ au asediat Ierusalimul. Dar avea acest ˆ ˘ ˘ asediu vreo ınsemnatate? Sa vedem ce a scris ˆ profetul Ieremia cu aproximativ 20 de ani ınainte de acel eveniment (Ieremia 25:1). ˘ Prima profe ¸tie: „Fiindca [voi, israeli ¸tii] n-a ¸ti ascultat de cuvintele mele [ale lui Dumnezeu], ˘ ˘ ˘ iata ca . . . trimit dupa Nebucadre ¸tar, regele ˆ Babilonului, . . . si¸ ıi voi aduce [pe babilonieni] ˆ ˘ ˆ ımpotriva acestei ¸tari si¸ ımpotriva locuitorilor ˘ ei . . . Toata ¸tara aceasta va ajunge un loc ˘ devastat si¸ o pricina de uimire, si¸ aceste na ¸tiuni ˘ ˘ vor trebui sa-i slujeasca regelui Babilonului saptezeci de ani“ (Ieremia 25:8–11). ¸ ˆ ˘ ˆ Implinire: Dupa un ˘ asediu ındelungat, Ieˆ rusalimul a fost pradat de Nebucadne ¸tar ın ˆ 607 ı.e.n. Regele babilonian a cucerit apoi ¸si alte ora ¸se din Iuda, inclusiv Lachisul ¸si Azeca (Ieremia 34:6, 7). A dus majoritatea supraˆ vie ¸tuitorilor ın Babilon, unde au fost ¸tinu ¸ti captivi 70 de ani.
Babilonul este cucerit de medo-persi¸ Evreilor li ˘se permite ˆ ˘ sˆ a se ıntoarca ın Ierusalim
ˆ ˘ ˆ Implinire: Dupa 70 de ani de exil (607–537 ı.e.n.), evreii captivi au fost elibera ¸ti de ˘ regeˆ le Cirus al Persiei, care le-a permis s a se ın˘ ˆ toarca ın patria lor pentru a reconstrui templul din Ierusalim (Ezra 1:2–4). ˘ Ce dezvaluie istoria: ˆ ˘ ˘ Au ˆ fost ıntr-adevar israeli ¸tii 70 de ani captivi ın˘ Babilon, a ¸sa˘ cum prezisese Biblia? Iata ce precizeaza Ephraim Stern, un renumit arheolog israelian: „Din perioada˘ ˆ 604–538 ı.e.n. nu ne parvine nicio ˘ dovada ˘ ˘ care sa ateste c a ar ¸tara fi fost locuita la acea ˆ vreme. In tot acel timp, niciunul dintre oranu a fost repopu¸sele distruse˘ de babilonieni ˘ ˆ lat“. Aceasta perioada, ın care teritoriul cucerit nuˆ a fost locuit ¸si nici repopulat, corespunde ındeaproape cu perioada exiluluiˆ isˆ raeli ¸tilor ın Babilon, ¸si anume 607–537 ı.e.n (2 Cronici 36:20, 21). ˘ Popoarele antice din Mesopotamia obi ¸s˘ ˘ nuiau sa- ¸si consemneze scrierile pe tabli ¸te de ˘ ˘ ˘ ˘ argila. O astfel de tabli ¸ta este cunoscuta sub numele de Cilindrul lui Cirus. Aceasta datea˘ ˆ ˆ za din jurul anului 539ˆ ı.e.n., an ın care reˆ gele Cirus al Persiei a ınfrant Babilonul. Pe cilindru se poate citi: „Eu sunt Cyrus, ... ˘ domn al Babilonului“. Textul ofera ¸si alte de˘ talii: „Tuturor acelor ceta ¸ti˘ sacre [men ˆ ¸tionate deja] situate pe cealalt a parte a r aului ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Tigru, ale c aror temple c azuser a ın ruin a de ˘ multa vreme, le-am redat chipurile zeilor aflate acolo . . . De asemenea,ˆ eu adunat-am pe to ¸ti locuitorii lor de mai ınainte ¸si le-am ˆ ˘ dat ınapoi sala ¸surile“1. ˘ ˘ ˘ ˆ Informa ¸tiile din aceasta˘ sursa laica˘ sunt ın armonie cu profe ¸tia ˘ biblica potrivit careia exila ¸tii evrei aveau s a fie repatria ¸ti, profe ˘ ˆ ˆ ¸tie consemnata cu 200 de ani ınainte de ımplinire.
A treia profe ¸tie: „Babilonul, podoaba regatelor, ˆ frumuse ¸tea si¸ mandria caldeenilor, va ajunge ca ˆ Sodoma si¸ Gomora, cand le-a distrus Dumnezeu. ˘ Nu va mai fi niciodata locuit“ (Isaia 13:19, 20).
˘ ˘ 1 Tabli¸tele de argila, editura Herald, Bucure ¸sti, 2008. 14
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
ˆ ˆ ˘ ˘ Implinire: Intr-o neasteptat de ¸ ˘ a rasturnare ˘ situa ¸tie, puterea mondiala babiloniana a fost ˆ ˘ ıngenuncheata de armata mezilor si¸ persilor ¸ ˆ ˆ ın anul 539 ı.e.n.1 Orasul Babilon nu si-a ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸ recapatat niciodata gloria de odinioara, ci, ˘ ˆ dimpotriva, a intrat ıntr-un declin lent, ajunˆ ˆ ˘ ˘ ˘ gand ın cele din urma un ¸tinut pustiu, „fara locuitori“ (Ieremia 51:37). ˘ Ce dezvaluie istoria: ˘ ˘ Dispari ¸tia completa a Babilonului es˘ te confirmata de eruditul Tom Boiy. Acesta ˘ ˘ vorbeste ¸ despre „istorici si¸ calatori din Occident din secolele XVI–XVIII“ care cunos-¸ ˘ teau bine valoarea simbolica a orasului, dar ¸ ˘ care nu au reusit sa identifice „pozi ¸tia lui ¸ ˘ exacta“. ˆ ˘ In 1919, Henry Hall, custodele Sec ¸tiei ˘ de antichita ¸ti egiptene si¸ asiriene de la British Museum, a descris Babilonul drept „un ˘ ˆ ˘ morman de daramaturi . . . acoperite de nisip“. ˆ Ce concluzie putem trage ın urma anali˘ zarii acestor profe ¸tii? Biblia se dovedeste, ¸ o ˘ ˆ data ın plus, o carte de profe ¸tii exacte. Mesajele ei profetice referitoare la Iuda si¸ Babiˆ ˆ lon s-au ımplinit ın cele mai mici detalii! Ierusalimul a fost devastat deoarece locui˘ torii sai nu au dat aten ¸tie avertismentelor di˘ ˘ ˘ vine de a respinge conduita pacatoasa. Asa ¸ ˘ cum fusese profe ¸tit, dupa cei 70 de ani de ˘ ˆ ˘ exil, israeli ¸tilor li s-a permis sa se ıntoarca ˘ acasa, la Ierusalim. De asemenea, anticul ˘ ˆ ˆ oras¸ Babilon a fost distrus, ramanand neloˆ ˘ ˆ ˘ cuit si¸ pustiu pana azi. Acestea ınsa sunt ˆ ˘ doar cateva dintre nenumaratele profe ¸tii ale Bibliei. ˆ ˘ In articolul urmator vor fi analizate eveˆ nimente care s-au petrecut ın primul secol al ˆ erei noastre, prezise si¸ ele cu mult timp ınaˆ ˆ ˘ inte. Si ımplinirea acelor profe ¸tii ne ıntares-¸ ˆ ¸ ˆ te ıncrederea ın exactitatea Bibliei. ˆ 1 Rolul-cheie al mezilor ın cucerirea Babilonului fusese ˆ ¸si el prezis de Isaia cu aproximativ 200 de ani ınainte. (Vezi Isaia 13:17–19; 21:2.)
TINERII ˆ ˘ SE INTREAB A
Suntem doar prieteni sau mai mult? PARTEA I
ˆ Cˆ AND AI CITIT TITLUL, TI-A VENIT ˘¸ IN MINTE O PERSOANA ANUME?
DA CITESTE IMEDIAT ¸ ACEST ARTICOL. ˘ S-AR PUTEA SA-TI ¸ FIE MAI UTIL ˆ DECAT CREZI.
˘ ˘ ˘ Noteaza cu adevarat sau fals urmatoarea afirmatie: ¸
˘ N-ar trebui sa am prieteni de sex opus ˆ ˘ ˘ pana nu voi fi pregatit pentru o relatie ˘ ˘ ¸˘ serioasa, care ar putea duce la casatorie. ˘ ADEVARAT FALS
˘ ˘ ˆ Gandeste-te: Desi¸ nu inten ¸tiona sa se ca¸ ˘ ˘ satoreasca, Isus a avut prieteni de sex opus ˘ (Matei 12:46–50; Luca 8:1–3). Cu siguran ¸ta, ˆ la fel au stat lucrurile si¸ ın cazul lui Timoˆ ˘ ˘ tei, un tanar celibatar, caci apostolul Pavel i-a ˘ spus sa le trateze pe femeile „mai tinere, ca ˘ pe niste ¸ surori, cu toata castitatea“ (1 Timotei 5:1, 2). ˆ ˆ ˆ Intrucat Timotei slujea ın diferite congre˘ ga ¸tii, Pavel si-a dat seama probabil ca acesta ˘ ˆ ˆ ¸ ˘ avea sa ıntalneasca multe femei tinere (Marcu ˘ 10:29, 30). Ar fi fost oare gresit sa ¸ ca Timotei ˘ ˆ ˆ ˘ petreaca timp ın compania lor? Bineın ¸teles ca
NU CITESTE ORICUM ¸ ARTICOLUL. ˘ ˘ TE VA AJUTA SA PASTREZI PRIETENII FRUMOASE CU PERSOANE ˘ ˘ ˘ DE SEX OPUS, FARA SA AI PROBLEME.
ˆ ˘ ˆ ˘ nu. Ins ınca inten˘ ¸tia de a ˘ ˘ a, deoarece nu avea ˘ se casatori, el trebuia sa-si¸ stabileasc a anumi˘ te limite, pentru a nu ˘ ajunge sa dezvolte senˆ timente romantice fa ¸ta de acele fete ¸ cu atat ˘ si, ˘ mai mult, sa flirteze cu ele sau sa se joace cu sentimentele lor (Luca 6:31). ˘ Ce se poate ˘ ˘ spune despre tine? Esti ˘ ¸ preg ˘ a-˘ tit pentru casatorie si¸ inten ¸tionezi sa te casatoresti? ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ Daca DA 4˘ S-ar putea sa ı ¸ti gasesti ¸ partenerul de via ¸ta printre prietenii de sex opus (Proverbele 18:22; 31:10). ˘ ˘ Daca NU 4 Trebuie sa- ¸ti fixezi niste ¸ limite ˘ (Ieremia 17:9). Usor ¸ de zis, dar greu˘ de facut, nu-i asa? care are 18 ani, marturiseste: ¸ Nia1, ¸ ˘ „E greu sa men ¸tii o rela doar la nivel de ¸tie ˘ prietenie. Nu e u sor s adai seama unde tre¸ ¸ti ˘ buie sa pui limite“. 1 Unele nume din acest articol au fost schimbate. ˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
15
TU CE AI FACE? REALITATE: „Eu si¸ un prieten care locuieste ¸ ˘ la peste 1500 km distant¸ a ne trimi˘ team mesaje cam o data pe ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ saptamana. Nu ma simteam ¸ ˘ ˘ atrasa de el si¸ credeam ca nici el nu se simtea atras ˆ ¸ de mine. Dar, ıntr-o zi, mi-a ˘ trimis urmatorul mesaj: «Ce faci, frumoaso? Mi-e dor ˘ ˘ de tine». Am ramas socat a! ¸ ˘ ˆ I-am spus ca ıl consideram ˘ un simplu prieten si¸ ca nu ˘ ˘ ma simteam atrasa de el. ¸ ˘ Raspunsul lui a fost: «OK, cum zici tu». De atunci nu mi-a mai trimis niciun mesaj“ (Janette). ˘ ˘ ˘ Daca nu esti ¸ pregatit ˘ pentru o relatie serioasa sau ˘ ¸ˆ nu doresti una, cum ¸ sa ıncepi ˘ ai reactiona daca ai primi un ¸ mesaj de genul celui pe care l-a primit Janette? ˘ ˘ ˘ Pentru baieti: ¸ Crezi ca mesajele trimise lui Janette au fost potrivite? De ce ai ˘ aceasta opinie? ˘ ˘ ˘ Dupa parerea ta, este ˘ ˆ ˘ mai usor sti ¸ sa te˘ ındragoste ¸ ˘ de o persoana daca vorbesti ¸˘ cu ea prin mesaje sau daca ˘ ˘ vorbesti ¸ cu ea fat¸ a-n fat¸ a? ˘ De ce ai aceasta opinie?
Dar de ce sunt necesare unele limite? Deoarece alt˘ ˆ ˆ ˘ minteri te vei rani atat pe tine, cat si¸ pe al ¸tii. Sa vedem de ce.
˘ ˆ ADEVAR GENERAL VALABIL: Cand te implici sentiˆ ˘ mental ınainte de a fi pregatit pentru o relatie seˆ ˆ¸ ˘ rioasa, cineva va avea de suferit. „Mi s-a ıntamplat
˘ ˘ de doua ori“, spune Kelli, de 19 ani. „O data eu m-am ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ındragostit de un baiat, iar alta datˆ a un baiat a ınceput ˘ ˘ ˘ sa aiba sentimente fa ¸ta de mine. In ambele situa ¸tii, ciˆ ˆ ˘ neva a avut de suferit, iar cele ıntamplate au lasat urme ˆ ˆ adanci ın sufletul meu.“ ˘ ˘ ˆ ˘ Mediteaza la urmatoarele ıntrebari:
ˆ ˘ ˆ ˘ In ce situa ¸tii ar fi potrivit sa stai ın compania per˘ soanelor de sex opus? Si ¸ ce situa ¸tii ar fi bine sa evi ¸ti? ˆ ˘ ˘ De ce nu ar fi ın ¸telept sa stai mereu cu aceeasi¸ ˘ ˘ persoana de sex opus? Ce ar putea crede celalalt? Ce ai putea crede tu? ˘ ˘ ˆ „Uneori ma mint¸ eam singura spunandu-mi: ˆ ˘ «Suntem ˆ doar prieteni. E ca un frate pentru mine». Insa, cand ve˘ ˆ ˘ ˘ ˘ deam ca ıi acorda atent¸ ie altei fete, ma simt¸ eam ranita, ca si¸ cum mi-ar fi fost dator cu ceva.“ (Denise)
˘ ˆ Daca te implici sentimental ınainte ˘ ˘ de a fi pregatit pentru o rela ¸tie serioasa, ˘ ˆ deznodamantul ar putea fi dezastruos
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ se ascunde, dar cei fara experien ¸ta merg mai departe ˘ si¸ sufera consecin ¸tele“ (Proverbele 22:3). Biblia spune: „Cel prevazator vede nenorocirea si ¸
˘ ˆ ADEVAR GENERAL VALABIL: Cand te implici sentiˆ ˘ mental ınainte de a fi pregatit pentru o relatie ¸ seri˘ ˘ oasa, poti¸ distruge o prietenie frumoasa. „Eu si ¸ un
˘ ˘ ˆ baiat obisnuiam sa ne trimitem mesaje — ısi¸ amintes-¸ ¸ ˆ ˆ te Kati, care are 16 ani —, dar ın scurt timp, a ınceput ˘ sa flirteze cu mine. Ne trimiteam mesaje aproape zil˘ ˘ ˘ ˘ nic. Dupa o vreme, mi-a spus ca ma placea foarte mult ˘ ˘ ˆ si¸ ca voia sa fim mai mult decat prieteni. Problema era ˘ ˘ ˘ ˘ ca eu nu ma sim ¸team deloc atrasa de el. Dupa ce i-am ˘ spus asta, abia daca ne-am mai vorbit, iar prietenia ˘ ˆ noastra s-a ıncheiat.“
CE SPUN ALTI¸ TINERI ˆ Joshua: Cu cat petreci mai mult timp cu o ˘ ˆ persoana, cu atat e ˘ mai probabil sa dezvolti¸ ˘ sentimente fat¸ a de ea.
˘ ˘ ˆ ˘ Mediteaza la urmatoarele ıntrebari:
ˆ ˘ In cazul lui Kati, cine a fost persoana care a avut ˘ de suferit, si¸ de ce? Ar fi putut Kati sau baiatul cu ca˘ ˘ ˘ ˆ ˘ re vorbea ea sa previna acest deznodamant? Daca da, cum anume? ˘ Cum ar putea cineva care-i trimite mesaje unei ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ persoane de sex opus sa lase, fara sa vrea, impresia ca ˘ ˆ doreste ¸ sa fie mai mult decat un simplu prieten? ˘ „Uneori a trebuit pur si¸ simplu sa-mi impun niste ¸ limi˘ ˘ te. Baiet¸ ii pot fi prieteni foarte buni, dar nu voiam sa disˆ ˘ trug o prietenie permit¸ and ca aceasta sa se transforme ˆ ˘ ıntr-o relat¸ ie sentimentala.“ (Laura) ˘ ˘ Biblia spune: „Cel prevazator ia aminte la pasii ¸ lui“ (Proverbele 14:15). Concluzie: Prieteniile de sex opus nu ˆ ˘ cu persoane ˆ ˘ ˘ sunt ın sine gresite. Insa, daca nu esti pentru ¸˘ ¸ preg˘ atit ˘ o rela ¸tie serioasa, care ar putea duce la casatorie, tre˘ buie sa- ¸ti stabilesti ¸ niste ¸ limite. ˆ ˘ IN NUMARUL VIITOR, ˆ ˘ LA RUBRICA „TINERII SE INTREABA“. . .
˘ ˆ ˘ Daca te implici sentimental ınainte de a fi pregatit ˘ ˆ pentru o rela ¸tie serioasa, ı ¸ti po ¸ti strica reputa ¸tia. Cum? ˘ ˘ CERE PAREREA PARIN TILOR ¸
ˆ ˘ ˘ ˘ Intreaba-i pe parinti¸ ce parere au despre ˆ ˘ ˘ ˘ ıntrebarile marcate cu bulina. Difera opiniile ˆ lor de ale tale? Ce foloase ıti¸ aduce punctul ˘ de vedere al parintilor? (Proverbele 11:14) ¸
˘ Natasha: Poate ca ˘ vrei sa fiti¸ doar prieteni, ˘ dar daca iesi¸ regulat ˘ cu aceeasi¸ persoana, cel putin ¸ unul dintre ˆ ˘ voi se va ındragosti ˘ de celalalt.
˘ Kelsey: Chiar daca ˆ la ınceput sunteti¸ doar prieteni, sentimentele se pot schimba usor ¸ ˆ cand petreceti¸ mult ˆ ˘ timp ımpreuna. Nu e ˘ ˘ imposibil sa pastrati¸ o relatie ¸ doar la nivel de prietenie, dar e nevoie ˘ de multa maturitate ˘ ˆ si¸ discernamant.
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
17
OPERA UNUI PROIECTANT?
Cochilia melcului fluorescent
˘ ˘ Multe vietati¸ marine sunt bioluminis˘ ˘ cente, adica produc lumina. O specie de ˆ melc, Hinea brasiliana, ısi¸ foloseste ¸ aceas˘ ˆ ta capacitate ıntr-un mod cu totul inedit. ˆ Cand este amenintat ¸ de un crab, melcul ˆ se retrage ın cochilia sa si¸ „se aprinde“, ˘ ˘ ˆ ˘ licaririle lui de lumina punand pe fuga ˘ ˘ pradatorul. Dar cum trece lumina prin cochilia melcului? ˆ ˘ Ganditi-v ¸ a: Cochilia melcului nu blo˘ ˘ ˘ cheaza lumina, ci, dimpotriva, o difuzeaza. ˘ Dimitri Deheyn si¸ Nerida Wilson, cercetatori la Institutul de Oceanografie Scripps din San Diego (California, SUA), au desco˘ ˘ ˘ perit ca lumina produsa de melc este rasˆ ˘ ˘ pandita uniform prin toata cochilia, aceasˆ ta difuzand lumina de zece ori mai eficient ˆ decat un difuzor ˆ electric de aceeasi¸ grosime (0,5 mm). In plus, capacitatea cochiliei ˆ de a propaga lumina ın jur este de opt ori ˆ mai mare decat a difuzoarelor realizate de ˘ om. Fapt remarcabil, aceasta extraordina˘ ra capacitate de difuzare sau transmitere ˆ ˆ ˘ a luminii nu este ıntalnita si¸ la speciile ˆ ınrudite de melci marini care nu sunt
+ ˘ ˘ Imagine marita a ˆ cochiliei ın stare ˘ normala
+ ˘ ˘ Imagine marita ˆ a cochiliei cand ˘ ˘ difuzeaza lumina
ˆ ˆ ˘ ˘ bioluminiscenti. nu ıntamplator, datorita ¸ Si ˘¸ ˘ ˘ ˆ ˘ culorii ei, aceasta lumina strabate pana la cele mai mari distante ¸ mediul subacvatic. ˘ ˘ Dr. Deheyn este de parere ca o cu˘ noastere mai detaliata a acestei specii de ¸ ˘ ˆ melc „ar putea fi de mare important¸ a ın realizarea unor materiale cu performante ˆ ˘ ¸ optice mai bune“. In urma unor cercetari ˆ ˘ ın acest domeniu, si¸ biofotonica, ramura ˘ ˘ ˆ stiin tific ¸ ¸ a ce utilizeaza lumina ın analize si¸ ˆ terapii medicale, ar avea mult de castigat. ¸ ˆ ˘ ˘ Iar ın aceasta era a tehnologiei LED (diode ˘ ˘ emit¸ atoare de lumina), difuzoarele cu o ˘ capacitate mai buna de amplificare a ˘ ˘ ˘ surselor mici de lumina vor contribui, fara doar si¸ poate, la reducerea consumului de energie. Ce credeti? ¸ Este cochilia melcului fluoˆ ˆ ˘ rescent rezultatul ıntamplarii oarbe? Sau este opera unui Proiectant?
ˆ Stanga: www.robastra.com; centru si ¸ dreapta: Courtesy of Dr. D. Deheyn, Scripps Institution of Oceanography, UC San Diego
˘ Am gasit iubirea ˘ si¸ pacea autentica RELATARE DE EGIDIO NAHAKBRIA
˘ ˘ Toata copilaria ¸tit neiubit si¸ ˆ m-am sim ˆ ˘ ˘ abandonat. In prezent ınsa ma simt iubit ˘ ˘ ˘ ˘ si¸ am gasit o pace launtrica autentica. ˘ Cum a avut loc aceasta schimbare? ˘ ˘ Permite ¸ti-mi sa va povestesc. ˘ ˆ ˆ ˘ -AM n˘ ascut ˆ ın 1976 ıntr-o coliba cu podea de pamant din mun ¸tii Timorului de Est, care pe atunci apar ¸tinea Indoneziei. Eram al˘ opˆ tuleaˆ din˘ cei zece copii din ˘ familia˘ noastr˘ a. Intruc ˘ at parin ¸tii erau prea saraci ca˘ sa ne hraneas˘ ca pe to ¸ti, pe fratele meu geaman l-au ˆ ˘ pastrat, iar ˆ pe mine m-au dat ın grija unui var al meu. ˆ In˘ decembrie 1975, cu pu ¸tin timp ınainte ca eu sa vin pe lume, ˆ Indonezia˘ a invadat Timorul ˘ de Est, declans¸ andu-se ˘ un razboi de gherila ce a durat mai bine de doua decenii. Ca urmare, pri˘ mele mele de suferin ¸ta si¸ ˘ amintiri sunt marcate ˆ violen ¸ta. Si ¸ acum am viu ın minte imagini cu ˘ sol-˘ da ¸ti ce ne-au˘ atacat satul, silindu-i pe to s a fuga ¸ti ˘ ˘ pentru a scapa cuˆ via a. V arul meu si cu mine ¸t ¸ ˘ ˘ ˘ am mers pe jos pana pe o ˘ coasta izolata a unui munte, ˆ ˘ unde se refugiasera mii de timorezi. ˘ Insa solda ¸tii ne-au descoperit ascunzatoarea; n-a trecut mult ¸si am devenit ¸tinta ˘ ˘ bombarda˘ mentelor. Nu am pututˆ niciodata saˆ dau uitarii acele clipe de co ¸smar, ın care totul ın ˘ jurul ˆ meu era doar moarte distrugere. Dup a ce, ıntr-un ¸si ˆ ˆ ˘ ˆ final,˘ ne-am ıntors ın sat, am trait ˘ ıntr-o perma˘ nenta stare de teroare. Mul s ateni ¸ti ˘ ˆ ˘ dispareau sau ˘ erau uci˘ ¸si ¸si ma chinuia gandul ca eu aveam sa fiu urmatorul. ˆ ˘ ˆ ˘ Cand aveam 10 ani, ˘ ˘ varul meu s-a ımboln ˘ avit ¸si a murit, a ¸sa ca parin ¸tii m-au trimis sa lo-
M
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ cuiesc cu bunica, o vaduva scarbita de via ¸ta, ca˘ ˘ ˘ re ma considera o povara. Ma exploata ca pe ˆ ˆ ˘ un sclav. Intr-o zi, cand eram prea bolnav ca sa ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ muncesc, m-a batut crunt, lasandu-ma sa mor. ˘ ˆ ˆ ˘ Din fericire, un alt var, mai ın varsta, a venit ¸si ˘ m-a luat la el acasa. ˆ ˆ ˆ La varsta de 12 ani, ın sfar ¸sit ˆ ˘ am ınceput ¸scoala. Nu dupa ˘ mult timp, so ¸tia varului meu s-a ˘ ˆ ˘ ˘ ımbolnavit, iar el a cazut prada unei depresii grave. Nedorind ˘ ˆ ˘ sa-i ımpovarez ¸si mai mult, am ˘ fugit de la ei ¸si m-am alaturat unei trupe de solda ¸ti indone˘ ˘ ˘ ˆ zieni a caror tabara se afla ın ˘ jungla. Am devenit un fel de ˘ ajutor al lor: le spalam hainele, ˘ ˘ ˘ le gateam ¸si le faceam cura ¸tenie ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın tabara. Ma tratau bine ¸si ma ˘ ˆ sim ¸team util. Dar, dupa vreo ca˘ teva luni, rudele m-au gasit ¸si au ˘ ˘ facut presiuni asupra lor ca sa ˘ ˘ ˆ ˆ ma trimita ınapoi ın sat. Devin activist politic
˘ Dupa ce am terminat liceul, ˆ m-am mutat ın Dili, capitala Timorului de Est, unde am urmat
ˆ Egidio, cand era activist politic
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
19
˘ cursurile unei universita ¸ti. Aici am cunoscut mul ¸ti tineri ce proveneau din acela ¸si mediu ca ˆ ˘ ˘ mine. Impreuna am ajuns la concluzia ca ac ¸tiunile politice erau singura modalitate de a ob ¸tine ˘ ˘ independen ¸ta na ¸tionala ¸si de a aduce schimbari sociale. Grupul nostru studen ¸tesc a organizat mai multe demonstra ¸tii politice, majoritatea lor ˆ ˆ ˘ degenerand ın revolte de strada. Mul ¸ti dintre ˘ prietenii mei au fost rani ¸ti, iar unii chiar uci ¸si. ˆ ˆ ˆ In 2002, cand Timorul de Est ¸si-a ca ¸stigat in˘ dependen ¸ta, ¸tara era devastata, zeci de mii de ˆ ˘ oameni ı ¸si pierdusera via ¸ta, iar sute de mii fu˘ ˘ ˘ ˆ sesera stramutaˆ ¸ti. Speram ca situa ¸tia sa se ım˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ bunata ¸teasca. Insa ¸somajul, saracia ¸si tulburari˘ ˘ le politice au continuat sa faca ravagii. ˘ ˘ Viata ¸ mea capata un nou curs
ˆ La acea vreme, locuiam cu cateva rude, inˆ ˘ ˘ clusiv cu un tanar pe nume Andre, o ruda mai ˆ ˘ ˘ ındepartata, care studia Biblia cu Martorii lui ˘ Iehova. Fiind un romano-catolic devotat, nu ma ˆ ˆ ˘ ˘ ıncanta deloc ideea ca el avea legaturi cu o al˘ ˘ ta religie. Totu ¸si, doream sa cunosc mai multe din Biblie ¸si uneori citeam din Biblia pe caˆ ˘ re Andre o ¸tinea ın dormitorul sau. Cele citite ˆ mi-au ˆ starnit ¸si mai mult interesul. In 2004, Andre mi-a dat o invita ¸tie la Come˘ morarea mor ¸tii lui Isus. Am decis sa merg. Dar, ˘ pentru ca nu m-am uitat bine pe invita ¸tie, am ˘ ˆ ˆ ajuns la locul stabilit cu doua ore ınainte de ınˆ ceperea programului. Cand au sosit, Martorii ˘ ˘ ˆ ˆ localnici ¸si straini deopotriva mi-au strans mana ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cu caldura ¸si m-au facut sa mˆ a simt bine-venit. ˆ ˘ Gestul lor m-a impresionat. In timpul cuvantaˆ rii, mi-am notat ıntr-un carne ¸tel toate versetele ˆ ˆ men ¸tionate, iar mai tarziu le-am verificat ın Bi˘ ˘ blia mea catolica pentru a vedea daca ceea ce ˘ spusese vorbitorul era adevarat. Si ¸ chiar a ¸sa era! ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ In saptamana urmatoare m-am dus la Litur˘ ˆ ghie la biserica mea. Dar pentru ca eu ¸si cateˆ ˆ ˘ va persoane am ıntarziat la slujba, preotul a pus ˆ ˘ mana pe o bucata de lemn ne-a scos plin de ˘ ˘ ˆ ¸si ˘ furie afara din biserica. In timp ce stateam afa˘ ˆ ˆ ra, el ¸si-a ıncheiat slujba spunandu-le enoria ¸si˘ ˘ lor: „Pacea lui Isus sa fie cu voi!“. Plina de curaj, o femeie a spus cu voce tare: „Cum pute ¸ti vorbi ˆ ˘ de pace cand tocmai i-a ¸ti dat afara pe oamenii ˘ ˆ ˘ aceia?“. Preotul nici n-a bagat-o ın seama. Am 20
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
ˆ plecat ¸si de atunci n-am mai pus piciorul ın bi˘ serica. ˘ ˆ ˘ La scurt timp dupa aceea, am ınceput sa stu˘ ˆ diez Biblia ¸si sa asist la ıntrunirile Martorilor ˆ ˘ ımpreuna cu Andre. Rudele noastre s-au alarˆ mat ¸si s-au ımpotrivit studiului. Bunica lui An˘ ˘ ˘ ˘ dre ne-a amenin ¸tat: „Baie ¸ti, daca nu va lasa ¸ti de ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ studiu, am a ¸si am sa va ıngrop ˆ ˘sa sap o groap ˘ de vii“. Insa amenin ¸tarile ei nu ne-au intimidat. ˆ ˘ ˆ ˘ Amandoi eram hotara ¸ti sa facem progrese spirituale. ˘ Fac schimbari
˘ ˘ Pe masura ce studiam Biblia, mi-am dat sea˘ ˘ ma ca nu ¸stiusem niciodata ce este iubirea. Eram ˘ insensibil ¸si aveam o atitudine defensiva. Mi-era ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ greu sa am ıncredere ın oameni. Martorii ınsa ˘ ˘ ˆ au aratat un interes sincer fa ¸ta de mine. Cand ˆ ˘ m-am ımbolnavit grav, iar rudele mele nu mi-au acordat nicio aten ¸tie, Martorii m-au vizitat ¸si mi-au oferit ajutorul necesar. Iubirea lor ‘nu se ˘ ˘ ˘ limita la vorbe’, ci era „adevarata, dovedita prin fapte“ (1 Ioan 3:18, Noul Testament — edit¸ ie bi˘ lingv ˆ a). ˆ ˘ ˘ In ciuda ınfa ¸ti ¸sarii ¸si atitudinii mele dure, ˘ ˘ ˘ Martorii mi-au aratat „afec ¸tiune fra ¸teasca“ ¸si „o ˘ tandra compasiune“ (1 Petru 3:8). Pentru pri˘ ˆ ˘ ˘ ma oara ın via ¸ta, ma sim ¸team iubit. Deveneam ˆ ˆ ˆ ˘ un om mai bland, iar ın inima mea a ınceput sa ˘ ˘ ˘ creasca iubirea fa ¸ta de Dumnezeu ¸si fa ¸ta de seˆ meni. Prin urmare, ın decembrie 2004, mi-am ˆ simbolizat dedicarea lui Iehova prin botezul ın ˘ ˘ apa. Si ¸ Andre s-a botezat la scurt timp dupa aceea. ˆ ˘ ˆ Binecuvantari ın mijlocul necazurilor
˘ ˘ ˘ Dupa botez, am sim ¸tit o dorin ¸ta arzatoare de ˘ a-i ajuta pe oamenii care nu avusesera parte de ˘ iubire autentica sau de dreptate. Ca urmare, am ˆ ˘ ınceput pionieratul, adica serviciul cre ¸stin cu ˆ timpˆ integral, cum ıl numesc Martorii lui Ieho˘ ˘ ˆ va. Imparta ¸sindu-le altora mesajul ıncurajator din Biblie am sim ¸tit mult mai multe satisfac ¸tii ˆ ˆ decat luand parte la revolte ¸si demonstra ¸tii poˆ ˘ litice. ˆ Acumˆ ıi ajutam cu adevarat pe oameni! In 2006, ın Timorul de Est au izbucnit din nou conflicte politice ¸si regionale. Fac ¸tiuni ri˘ vale luptau pentru a pune capat unor vechi ne-
˘ drepta ¸ti. Ora ¸sul Dili a devenit teatrul unor opera ¸tiuni militare, iar mul ¸ti locuitori din est ˆ au fost˘ ˘ ˘ nevoi ¸ti sa fuga pentru a- ¸si salva via ¸ta. Impreuna cu al ¸ti Martori am fugit la Baucau, un ora ¸s mare aflat la circa 120 km ˆ est de Dili. ˘ Aici, necazul ˆ nostruˆ s-a dovedit ın cele ˘ din ˆ ˆ urm˘ a o binecuv ˘ antare, ıntrucat am reu ¸sit sa ınfiin ¸tam o noua congrega ¸tie, prima din afara capitalei. ˆ ˆ Trei ani mai tarziu, ın 2009, am fost invitat ˘ ˘ ˘ sa particip la o ¸scoala speciala pentru ˘slujitorii˘ cre ˆ ¸stini cu timp integral, care urma sa se ¸tina ın Jakarta (Indonezia). Martorii din Jakarta ˆ ˆ m-au primit nu numai ın casele lor, ci ¸si ın ini˘ mile lor. Iubirea lor sincera m-a impresionat ˘ profund. Am sim ¸tit ca fac parte dintr-o ‘comu˘ nitate ˘ [mondiala] de fra˘ ¸ti’, o familie ˘ interna ¸tionala care se intereseaza cu adevarat de mine (1 Petru 2:17). ˆ ˆ In sfarsit, ¸ pace!
˘ ˆ ˆ Dupa terminarea ¸scolii, m-am ıntors ın Bauˆ ˘ cau, unde locuiesc ¸si ın prezent. Aici ma bucur
˘ sa-i ajut pe oameni pe plan spiritual, a ¸sa cum ˘ ˆ pe mine. De pilda, ıntr-un ¸si al ¸tii m-au ajutat ˆ ˘ sat izolat de langa Baucau, eu ¸si al ¸ti Martori ˘ ˘ le predam adevarul din Biblie la aproximativ ˆ ˆ ˘ ˘ 20 de persoane, ıntre care mul ¸ti varstnici fara ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ carte. Acest grup asista saptamanal la ıntruniri, ˘ iar trei dintre ei s-au alaturat familiei noastre spirituale ca membri boteza ¸ti ai congrega ¸tiei cre ¸stine. ˆ ˆ ˘ Cu ca ¸tiva ani ın urma, am cunoscut-o pe Feˆ ˘ ˘ lizarda, o tanara iubitoare, care a acceptat ade˘ varul biblic, a progresat rapid ¸si s-a botezat. ˘ ˘ ˆ ˘ Ne-am casatorit ın 2011. Sunt bucuros ca Andre, ruda mea, sluje ¸ste la filiala din Timorul de Est a Martorilor lui Iehova. Majoritatea rudeˆ lor, inclusiv bunica lui Andre, care candva do˘ ˆ ˘ ˆ rea sa ne ıngroape de vii, ne respecta ın prezent ˆ credin ¸ta. ˘ In trecut eram furios, ma sim ¸team neiubit ¸si nedemn de a fi iubit. Dar, cu ajutorul lui Ieho˘ ˆ ˆ ˘ va, am gasit ın sfar ¸sit iubirea ¸si pacea autentica!
Egidio si ¸ Felizarda cu membrii Congrega ¸tiei Baucau (Timorul de Est)
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
21
Batikul ULUITOAREA ˘ ˘ TES ATUR A ¸ A INDONEZIEI
˘ ESI batikul nu s-a demo¸ exista ˆ de˘ veacuri, ˆ ˘ dat nici pana azi. Il poarta fe ¸te regale la reˆ cep ¸tii extravagante, dar ¸si negustori ın pie ¸te locale. Este frumos, viu-colorat ¸si de-o varietate ˘ incredibila. Dar ce este batikul? Cum se reali˘ ˆ zeaza el? Unde ı ¸si are originea? Si ¸ cum se folose ¸ste azi? ˘ ˘ ˘ Batikul este o ¸tesatura cu o istorie straveche, ˆ ce face parte ın prezent din cultura ¸si stilul de ˘ via ¸ta indonezian. Motivele lui specifice sunt create cu ajutorul unui procedeu special de vop˘ ˘ ˆ sire, materiale asemanatoare fiind cunoscute ın ˆ ıntreaga lume.
D
˘ O ingenioasa uniune
˘ Pentru a realiza o bucata de batik, artizanul folose ¸ste un mic rezervor de cupru umplut cu ˘ ˘ ˘ ceara lichida, cu care deseneaza un model elaˆ ˘ ˘ borat pe bucata de panza. Dupa ce ceara se usu˘ ca, materialul este vopsit, por ¸tiunile ceruite ˘ ˆ ˘ pastrandu- ¸si culoarea naturala. Procedeul este ˆ ˘ ˆ repetat cu fiecare culoare, pana cand se ob ¸tin modele viu-colorate. ˘ Pe la jumatatea secolului al XIX-lea, me ¸ste¸sugarii de batik aplicau ceara cu ajutorul˘ unor forme de cupru. Metoda era mai rapida ¸si da˘ torita ei se puteau realiza imprimeuri identice. ˆ ˘ Pe parcursul secolului al XX-lea ınsa, fabricile ˘ au implementat serigrafia ca tehnica de impriˆ ˘ mare. De ¸si ın comer ¸t se gasesc ¸si azi batikuri ˘ realizate manual, cele fabricate domina pia ¸ta. Materialul folosit la confec ¸tionarea batikului ˘ poate fi bumbac sau matase. Vopselele se ob˘ ¸tin din frunze, lemn, scoar ¸ta de copac ¸si miro22
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
ˆ ˘ denii specifice ˆ locului; se folosesc ınsa ¸si vopˆ sele sintetice. Inainte de introducerea cerii ın tehnica de imprimare, ˘ motivele erau desenate cu paste vegetale, gr asimi animale ¸si chiar no-˘ ˆ ˘ roi. In prezent, ceara folosit a este sintetica, ¸si ˆ uneori utiliz andu-se totu un amestec de para¸si ˘ ˘ fina ¸si ceara de albine. ˘ O istorie lunga — un viitor luminos
ˆ Nu se ¸stie cu exactitate ˆ cand ¸si unde a fost confec ¸tionat primul batik. ˘ In China, unele fragmente descoperite dateaza din secolul ˆ al VI-lea e.n. Nu se˘ cunoaˆ ¸ste nici momentul ın care˘ tehnica a ˘ patruns ın Indonezia. Totu ¸si, exista˘ doˆ vezi ca ın secolul al˘ XVII-lea Indonezia facea dejaˆ comer ¸t cu ¸tesaturi batik. ˆ In ultimele decenii, batikul a ca ¸stigat o mare ˆ popularitate, devenind simbol al ˆ ın Indonezia ˘ ˆ identita ¸tii naˆ ¸tionale. In 2009, ın semn de recuˆ noa ¸stere ˘ a ˘ ındelungatei istorii a batikului ın aceasta ¸tara ¸si a influen ¸tei lui asupra culturii ˆ locale, UNESCO l-a introdus ın Patrimoniul ˘ cultural intangibil al umanita ¸tii. ˆ Batikul ın vestimentatie ¸
ˆ ˘ Modul˘ tradi ¸tional ˘ ın care se confec ¸tioneaza, se poarta ¸si se pliaza batikul este influen ¸tat de credin ¸tele ¸si supersti ¸tiile locale. Multe provinˆ cii indoneziene au culori ¸si motive specifice. In ˘ nordul insuleiˆ Java, ˘ ˆ de pilda, batikurile ˘ ˘ sunt viu-colorate, ınf a and adesea flori, p as ari ¸si ¸ti ¸s ˘ alte vieta ¸ti. Paleta de culori ce apare pe batikuˆ ˘ rileˆ din ˘ centrul insulei ınsa este mult mai restransa, iar motivele sunt geometrice. Se cunosc circa 3000 de tipuri de imprimeuri.
Cu ajutorul unui mic rezervor de cupru ˘ ˘ ˘ umplut cu ceara lichida se deseneaza manual un model elaborat
ˆ Un articol vestimentar tradi ¸tional executat ın tehnica batik este selendang-ul, un ¸sal sau o ˘ ˆ ˘ ˘ bucata de material ce atarna peste umar, purˆ ˆ tat de femei. Uneori, ele ı ¸si duc ın selendang be˘ belu ˘ ¸sulˆ sau chiar produsele cumparate de la pia ¸ta. In zilele toride, ¸salul se poate folosi ¸si la acoperirea capului. ˘ Barba ¸tii folosesc tradi ¸tionalul iket kepala pen˘ ˘ tru a- ¸si˘ acoperi ˆ ˘ capul. Bucata patrata de batik se leaga ın forma de turban. Iket kepala face par˘ te adesea din ¸tinuta formala pentru ceremonii. Un alt articol vestimentar cunoscut, purtat ˆ ˘ ˆ atat de˘ barba ¸ti, cat ¸si de o˘ ˘ femei, este sarongul, ˆ ˘ bucata dreptunghiulara de batik ce se ınfa ¸soara ˆ ın jurul corpului. Uneori capetele materialului ˘ ˆ sunt cusute laolalta, articolul luand astfel forma ˘ ˘ ˆ unui tub. De regula, sarongul se poartaˆ ın jurul ˆ picioarelor ¸si se prinde ın talie, aducand cu o ˘ ˘ fusta mai larga. ˘ ˘ Batikul se preteaza aproape oricarui stil vesˆ ˘ timentar, de la ¸tinute lejere pana la ˘ ¸tinute de ˘ gala. Din batik se pot realiza nenumarate articole precum tablouri, obiecte decorative pen˘ tru perete, fe ¸te de masa, a ¸sternuturi de pat ¸si ˘ nu numai. Turi ¸stii ˆ ˘ ce strabat pie ¸tele indoneziene ı ¸si pot cumpara gen ¸ti, sandale, abajururi ¸si ˆ chiar huse pentru laptop ın stil batik. Varietatea articolelor confec ¸tionate din batik este ˘ ˘ ˘ ˘ aproape nelimitata. O ¸tesatura cu adevarat uluitoare!
Bucata de material cu modelul ˘ ˆ ˘ de ceara este ınmuiata de mai ˆ multe ori ın vopsea
Articole vestimentare de batik 1. Selendang 2. Iket kepala 3. Sarong
EURO 2012 UN EVENIMENT ISTORIC
´ Gdansk
POLONIA Poznan
VARSOVIA ¸
Wroclaw KIEV Harkov
Lvov
UCRAINA
˘ Donetk ¸ ˘ A PLAC meciurile de fotbal? Le urmari ˘ ˘ ¸ti cu placere sau chiar juca ¸ti fotbal? Daca da, probabil a ¸ti aflat deja despre EURO 2012 organizat de UEFA (Uniunea Asocia ¸tiilor Europene de Fotbal). Meciul de deschidere va avea loc la Varsovia (Polonia) pe 8 iunie, iar finala se ¸˘ ˆ ˘ va desfa˘ sura pe 1 ˘ iulie la Kiev (Ucraina). Dar ¸ In acest an, turneul final va fi gazduit de Poˆ ce pregatiri s-au facut pentru acest campionat lonia si Ucraina. In Polonia, meciurile se vor ¸ ˆ ´ european de fotbal? Si ¸ de ce este acesta un eve- disputa ın orasele Gdansk, Poznan, Varsovia si¸ ¸ ¸ ˆ ˆ niment istoric? Wroclaw, iar ın Ucraina, ın Done Harkov, ¸tk, ˆ ˘ ˘ Kiev si¸ Lvov. „Impreuna cream istoria“ ˘ Potrivit UEFA, „aceasta este a treia oara Campionatele europene de fotbal se organiˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ gazduit de doua ¸tari zeaza din patru ın patru ani, ınca din 1960. In- cand ˘ un turneu final este ˆ ˘ ˘ (dupa Belgia/Olanda ın 2000 [si] care au g azduit astfel de meciuri se tre ¸tarile ¸ Austria/Elˆ ˘ ˘ EURO 2012 numara Anglia, Austria, Belgia, Elve ¸tia, Fran- ve ¸tia ın 2008)“. Cu toate acestea, ˆ ¸ta, Germania, Italia, Iugoslavia, Olanda, Portu- este un eveniment ˘ istoric. In ce sens? Turneul final nu reprezinta doar punctul culminant al galia, Spania ¸si Suedia.
V
Finala EURO 2008 dintre Germania si ¸ Spania, ˘ disputata pe Stadionul Ernst Happel din Viena (Austria)
Un punct de vedere echilibrat
Paginile 24 si ¸ 25, ambele fotografii: Getty Images
Stadionul Olimpic din Kiev (Ucraina)
˘ ˘ ˘ ˘ colaborarii intense dintre cele doua ¸tari-gazda si¸ organizatorii campionatului, ci si¸ primul turˆ ˘ ˘ ˘ ˘ neu ¸tinut ın Europa Centrala si¸ Rasariteana. ˘ Nu este de mirare, asadar, ca sloganul ¸ ˆ oficial˘ al evenimentului din acest an este „Impreuna ˘ cream istoria“. ˘ Pregatiri
Fireste, una dintre cele mai importante pre˘ ˆ¸ gatiri ın vederea unui meciˆ este ob ¸tinerea unei arene sportive adecvate. In acest scop, orase¸ ˘ le-gazda Poznan si¸ Harkov si-au renovat sta¸ ˆ ˆ dioanele, ın timp ce ın celelalte sase orase s-au ¸ ˘ ¸ ˘ construit stadioane noi. Se estimeaza ca nu˘ marul spectatorilor ce vor umple aceste arene sportive va fi de 358000. ˆ ˘ ˆ Anticipandu-se o prezen ¸ta atat de mare, ora˘ ˘ ˆ sele-gazd a au luat multe masuri de precau ¸tie ın ¸ ˘ ˘ vederea bunei desfasur ¸ ari a evenimentului. Mii˘ de angaja ¸ti ai serviciilor de securitate se pregaˆ tesc intens ın acest sens. Potrivit serviciului de ˘ presa Science & Scholarship in Poland, aceasta presupune „aplicarea unor planuri de siguran˘ ˆ ¸ta ın cadrul a 140 de proiecte ce cuprind . . . controlul maselor, crearea unor zone de securitate si¸ cooperarea cu echipele de securitate ˘ straine“. ˆ ˘ ˆ ˘ De ce este necesara luarea atator masuri? In ˆ ˘ ˘ primul rand, autorita ¸tile sunt con ¸stiente ca eve˘ nimentele sportive deˆ anvergura pot fi ¸tinte ale ˆ atacurilor teroriste. In al doilea rand, unii suporteri scandalagii pot constitui o amenin ¸tare la adresa altora, asa ¸ cum au demonstrat-o multe incidente violente si¸ acte de huliganism din trecut.
ˆ Din nefericire, mul ¸ti microbisti ¸ ısi¸ duc ˆ paˆ ˘ siunea pentru sport pana la extrem. „Cand ˆ echipa mea [de fotbal] o ¸tine numai ıntr-un ˘ ˆ ˘ esec, ma simt nefericit si¸ neımplinit“, afirma ¸ ˘ ˘ ˆ un fan. „Sincer, cred ca, daca am fi ın pragul ˘ ˆ unui razboi nuclear, cea mai mare ıngrijorare ˘ a mea ar fi ca meciurile din weekendul urma˘ ˘ tor sa nu aiba de suferit.“ ˘ ˆ ˘ Iata ınsa ce punct de vedere echilibrat cu ˘ ˆ ˘ privire la destindere gasim ıntr-o carte strave˘ ˆ che plina de ın ¸telepciune, si¸ anume Biblia. ˘ ˘ Ea recunoaste valoarea destinderii sanatoase, ˆ ˘¸ ˘ ˆ afirmand ca exista „un timp pentru a rade . . . si¸ un timp pentru a juca“ (Eclesiastul 3:1–4). ˆ ˘ Biblia, totusi, a moderatia ¸ ıncurajeaz ¸ ˆ (1 Timo-˘ ˆ tei 3:2, 11). Asadar, c and decidem ın jurul ca¸ ˘ ˘ rui lucru vrem sa graviteze via ¸ta noastra, ar fi ˆ ˘ ˘ ın ¸telept sa urmam sfatul Bibliei de ‘a ne asigura de lucrurile mai importante’ (Filipeni 1:10).
FUMATUL INTERZIS LA EURO 2012 La 20 octombrie 2011, UEFA a anuntat ¸ ˘ ca „fumatul, precum si¸ promovarea si¸ comercializarea produselor din tutun vor fi in˘ terzise pe toate stadioanele care vor gazdui meciuri din cadrul turneului final al Campionatului European din 2012“. Motivul? „Un ˘ ˘ ˆ ˘ campionat european fara fumat ınseamna ˘ ˘ ˘ respectarea sanatatii nostri ¸ spectatorilor ¸ si¸ a ˆ tuturor celor implicati¸ ın acest turneu“, a declarat presedintele UEFA, Michel Platini. Co¸ misarul european Androulla Vassiliou a saluˆ ˘ tat interdictia a ¸ si¸ a ındemnat orasele-gazd ¸ ˘ ˘ ˆ ˘ sa extinda zonele ın care se aplica interdicˆ ˆ ˆ ˘ ˘ tia, ¸ ın asa ¸ fel ıncat sa cuprinda si¸ transportul public si¸ restaurantele. „Fotbalul si¸ sportul ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ınseamna sanatate si¸ performant¸ a, iar tutu˘ nul reprezinta exact opusul; acestea pur si¸ simplu nu se potrivesc“, a afirmat Vassiliou.
˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
25
Insecte comestibile
˘ O experient¸ a de neuitat
ˆ ATIVA prieteni˘ ne-au ¸ ˘ invitatˆ pe mine˘ ¸si pe so ¸tia mea sa luam masa ımpreuna cu ˆ ei ıntr-un cartier lini ¸stit din Bangui, capitala Republicii Centrafricane. ˘ ˘ ˘ ne spun ei ˆ „Intra ¸ti, sper ˆ am ˆ ca va˘ eˆ foame!“, ˘ ˆ ın timp ce ne ıntampina. Inca ınainte de a treˆ ˘ ce pragul casei, ne ınvaluie ˘ arome ademenitoare de mirodenii, ceapa ¸si usturoi ¸si auzim ˘ ˘ sporovaiala vesela a prietenilor no ¸stri. Gazda ˘ noastra, Ella, ne vorbe ¸ste despre preparatele culinare pe care le vom servi. „Insectele sunt pentru mul ¸ti locuitori din ˘ ˘ centrul Africii o sursa importanta de proteiˆ ˘ ne. Dar noi nu le mancam de nevoie, ci pen˘ tru ca sunt foarte gustoase“, ne spune Ella. ˘ „Azi ve ¸ti gusta makongo, adica omizi.“ ˘ Aceasta nu ne mira. De ¸si nu sunt pe toate gusturile, unele insecte sunt considerate ade˘ ˆ ˘ ˘ varate delicatese ın peste o suta de ¸tari.
C
˘
ˆ
Un ospat¸ ın aer liber ˆ ˘ ˘ In Republica Centrafrican ˆ a se consuma o mare varietate de insecte. In sezonul ploios, ˘ ˆ termitele bobo ˆ mi ¸suna ın jurul mu ¸suroaielor ˆ sau ın jurul stalpilor electrici din zonele ur˘ ˆ ˘ ˘ ˆ bane. Dupa cate o furtuna de seara, copiii ı ¸si ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ iau co ¸surile ¸si alearga sa le stranga. In timp ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ce le culeg, arunca cate una ın guri ¸ta sco ¸tand ˘ chiote de bucurie. Termitele se consuma us˘ cate la soare, prajite ¸si condimentate cu sare ˆ ˘ ¸si ˘ ardei iute. Se pot servi ¸si ın tocani ¸te sau galu ¸ste. Kindagozo sunt cosa ¸sii verzi ce- ¸si fac apaˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ri ¸tia ın sezonul uscat. Dupa ce le ınlatura piˆ ˘ cioarele ¸si aripile,˘ centrafricanii ıi prajesc sau ˆ ıi fierb la foc scazut. ˆ ˘ ˘ Pe ıntreg cuprinsul ¸tarii se consuma mai multe specii de omizi. Omizile care ni s-au ˘ servit la cina au fost larvele speciei Imbra-
ˆ ˆ Omizile pe cat sunt de mici, pe atat sunt ˘ de hranitoare. Potrivit Organiza ¸tiei Na ¸tiuni-˘ lor Unite pentru Alimenta ¸tie ¸si Agricultura ˘ (FAO), ˆomizile uscate sunt de doua ori ˘ mai ˆ ˆ bogate ın proteine decat carnea de vita. In ˆ ˆ ˘ ultima vreme, nutri ¸tioni ¸stii ı ¸si ındreapt a din ˘ nou aten ¸tia spre insecte ca sursa de substanˆ ˘ recomandandu-le locuitorilor ¸ta¸te nutritive, ˆ rilor ˆ ın curs de dezvoltare. ˘ In func ¸tie de specie, doar 100 g de omizi „Makongo“, omizi negatite pot asigura o mare parte din necesarul zilnic de minerale, precum calciul, fierul, magneziul, fosforul, potasiul ¸si zincul, dar ¸si de viˆ ˘ ˘ tamine. In plus, faina ob ¸tinuta din omizi us˘ ˘ ˘ ˘ ˘ cate ¸si macinate poate fi facuta pasta ¸si data ca ˆsupliment alimentar copiilor subnutri ¸ti. ˘ In afara de aportul nutri ¸tional important, entomofagia (consumul de insecte) aduce ¸si ˘ alte nu d˘ aunea˘ foloase. Consumul ˆ ˆ de insecte ˘ ˘ za mediului, ıntrucat necesita pu ¸tina apa ¸si ˘ ˘ nu produce mari cantita ¸ti de gaze cu efect de „Kindagozo“, cosasi ¸ gati ¸ti ˘ ˆ sera. In plus, culesul insectelor pentru consum este ¸si un mijloc natural de a ¸tine sub ˘ ˘ sia. ˆAcest fluture ˘ de ˆ noapte mare ¸si maro-˘ control daunatorii. niu ı ¸si depune ouale ın arborii sapelli. Dupa Felul principal ˘ ˘ ˘ ˆ ce omizile eclozeaza, satenii le aduna ¸si le ˘ ˘ In timp ce a ¸steptam bucatele spala, apoi le fierb cu ro ¸sii,˘ ceapa ¸si alte in˘ ˘ alese, ne-am ˘ amintit de Legea mozaic a dat a anticei na ¸tiuni grediente, dupa re ¸teta fiecarei familii. O par˘ ˘ Israel, potrivit careia lacustele erau vie ¸tuitoate sunt puse la uscat sau la afumat pentru ˘ ˆ ˘ re curate. Unii slujitori ai lui Dumnezeu, pre˘ ˆ ˘ conservare. Astfel se pot pastra pana la trei cum Ioan Botezatorul, au mancat lacuste (Leluni. viticul 11:22; Matei 3:4; Marcu 1:6). Totu ¸si, e ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ absolut firesc ca la ınceput sa ezitam sa gusSanatoase si ¸ gustoase ˘ ˆ suntem obi ¸snui ¸ti. De ¸si nu toate insectele sunt comestibile, tam o mancare cu care˘ nu ˘ ˘ ˘ ˘ Ella a adus din bucatarie doua boluri abumulte specii nu prezinta pericole pentru sa˘ ˘ ˘ cu felul˘ principal, natate daca sunt adunate din zone neconta-˘ rinde ˆ ˘ ˘la vederea carora ne-a a cu noi luau masa opt minate cu pesticide sau fertilizatori ¸si daca lasat gura apa.˘ Impreun ˘ ˘ ˆ ˘ sunt gatite ın mod corespunzator. Fire ¸ste, localnici, a caror fa ¸ta radia de bucurie. ˆ Bolu˘ aceste vieta ¸ti ar trebui evitate de cei ce sunt rile mari, ˘ pline cu omizi au fost a ¸sezate ın fa ¸ta alergici la crustacee, ¸si ele artropode, dar din noastra. Fiind oaspe ¸ti, ni s-a acordat onoarea mediul acvatic. Spre deosebire de majorita- de a fi primii servi ¸ti, iar por ¸tiile au fost gene˘ tea crustaceelor, care se hranesc cu materie roase. ˆ ˘ ˘ ın descompunere, cele mai multe insecte coA ¸sadar, daca ave ¸ti ocazia de a va bucura ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ mestibile ron ¸taie doar frunze curate ¸si plan- de o masa ieftina, delicioasa ¸si nutritiva prete pe care oamenii altminteri nu le-ar putea cum cea de care ne-am bucurat noi, nu sta ¸ti ˆ ˘ digera. pe ganduri! Va fi o experien ¸ta de neuitat! ˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
27
ˆ LUMEA IN OBIECTIV
ˆ ˘ ˘ ˆ Cate specii exista pe pamant? ˆ „Avem ın continuare o mare incertitudine cu privire la ˘ ˘ ˆ numarul exact al speciilor de pe pamant, ceea ce sublinia˘ ˆ za existen ¸ta unor lacune serioase ın cuno ¸stin ¸tele noastre ˘ ˘ fundamentale privitoare la formele de via ¸ta de pe planeta“, ˘ ˘ ˆ afirma un grup de oameni de ¸stiin ¸ta ın revista PLoS Bi˘ ology. De ¸si ace ¸stia estimeaza existen ¸ta a 8,7 milioane de ˘ ˘ forme de via ¸ta, cu o marja de eroare de plus/minus un mi˘ ˆ lion, al ¸ti speciali ¸sti plaseaza estimarea undeva ıntre 3 miˆ ˘ ˆ lioane ¸si 100 de milioane. Pana ın prezent, doar aproximativ 1,2 milioane dintre aceste specii au fost clasificate ¸si se ˘ ˘ ˘ ˆ crede ca, daca se continua ın acela ¸si ritm, ar mai fi neceˆ ˘ sari a le cataloga ¸si pe celelalte. ˆ ıncaˆ 1000 de ˘ ani pentru ˆ ˆ „Intrucat progresam atat de lent ın descrierea speciilor, ˘ ˆ ˘ multe dintre ele vor disparea ınainte ca noi sa ¸stim de exis˘ ˘ ten ¸ta lor“, afirma cercetatorii. Arheologie prin satelit ˘ ˘ Arheologii folosesc o noua metoda pentru a localiza siturile de interes pentru ei. Cu ajutorul unor programe de ˘ ˆ ˘ calculator, ei identifica ruinele din fotografiile de ınalta deˆ ˘ fini ¸tie ın infraro ¸su, facute de sateli ¸ti. Se spune, de exem˘ ˘ plu, ca imaginile ob ¸tinute de la o distan ¸ta de 700 km dea˘ supra Egiptului au dezvaluit loca ¸tia a 17 piramide necunoscute anterior, a 1000 deˆ morminte antice ¸si a circa 3000 de ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ a ¸sezaminte disparute. Intrucat datorita imagisticii ın infra˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ro ¸su se poate patrunde ın scoar ¸ta pamantului, aceasta teh˘ ˆ nologie dezvaluie conturul unor structuri ıngropate, de˘ mult uitate, care sunt invizibile la suprafa ¸ta.
Populatia ¸ lumii a ajuns la 7 miliarde la finele anului 2011, „6 miliarde ˆ ˆ ˆ ınregistrandu-se˘ ın 1999“.˘
(FACULTATEA DE MEDICINA A UNIVERSITATII ¸ HARVARD, SUA)
„La nivel national, 58,8% ¸ ˘ dintre britanici au declarat ca
familia lor ar trage foloase ˘ daca toti¸ membrii ei si-ar ¸ ˘ ˘ opri o anumita perioada mijloacele electronice de comunicare. . . . Unu din trei oameni s-a simtit moment ¸ la un ˆ ˆ ˆ dat atat de coplesit, ıncat si-a ¸ ¸ ˘ dorit efectiv sa evadeze din uni˘ versul tehnologiei comunicarii.“ (UNIVERSITATEA CAMBRIDGE, MAREA BRITANIE)
ˆ ˘ „Inca din 1976, conferinta ¸ episcopilor catolici americani a emis ˆ ˘ declaratii ¸ . . . ınaintea fiecarui an cu alegeri prezidentiale, pentru ¸
a-i ajuta pe˘ enoriasii ¸ cato˘ lici sa faca alegeri politice prin prisma credintei ¸ lor.“ (UNIVERSITATEA FORDHAM, SUA)
˘ ˘ „Daca un numar suficient de mare de delincventi¸ ar avea intentia ¸ ˘ de a crea haos pe str ˘ ˘ azi, ar putea ˘ sa o fac a. . . . Dec˘ aderea ˘ ˆ
morala ısi¸ face simtit a prezenta ¸ ˆ ˆ ˘¸ ˆ ın sanul unui numar restrans de ˆ tineri britanici, acestia formand ¸ totusi¸ un grup suficient de mare ˘ ˘ ˘ ca sa terorizeze si¸ sa umileasca ˘ ˆ ˘ o tar ¸ a ıntreaga.“ (THE ECONOMIST, MAREA BRITANIE)
DE LA CITITORII NO STRI ¸
ˆ ˘ ˆ Ingrijirea bolnavilor ın stadiu terminal (iulie 2011) Sunt asistenta
˘ ˘ ˘ ˆ sociala ¸si am facut practica la un centru de ıngrijiri paliative. Pot ˘ ˘ ˆ confirma din proprie experien ¸ta ca tot ce a ¸ti scris ın articol este perˆ ˘ ˘ fect adevarat. In lumea de azi, unita ¸ti dotate cu echipamente adecvaˆ ˆ ˘ te ıngrijirii bolnavilor ın stadiu terminal sunt o necesitate stringenta. ˘ A ¸stept cu nerabdare venirea Regatului lui Dumnezeu, sub domnia ˘ caruia nimeni nu va spune „Sunt bolnav“, iar Dumnezeu va ¸sterge lacrimile de pe toate fe ¸tele (Isaia 33:24; Revela ¸tia 21:3, 4). M. R., Italia
ˆ Ce rol are tiroida ın organism? (mai 2009)
˘ Va mul ¸tumesc acest arˆ foarte ˆ mult pentru ˘ ˘ ticol. Cu catva timp ın urma am aflat ca am ˘ probleme cu tiroida, dar nu am ˘ facut nimic pentru a le rezolva. Totu ¸si, dupa ce am citit articolul, ˘ am mers la un specialist, care mi-a spus ca am˘ boala Graves. Din fericire, ˆ a fost ˘ descoperit˘ a la timp, simptomele fiind ınca u ¸soare. Va mul ¸tumesc foarte mult! T. K., Japonia
˘ ˆ ˘ O carte demna de ıncredere — Partile I–VII ¸
˘ ˘ Ma a ¸steptam ca articolul sa prezinte ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ re ¸telele sociale ıntr-o lumina negativa. Insa perspectiva din care a fost abordat subiectul mi ˘ ˘ ˆ s-a parut echilibrata. Erau amintite atat aspecˆ te pozitive, cat ¸si aspecte negative, oferindu-se ˆ sfaturi referitoare la modul ın care putem evi˘ ta posibilele pericole ale socializarii online. ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Mi-a ramas ıntiparita ın minte sugestia de a fi aten ¸ti la postarea pe internet a informa ¸tiilor ˘ ˘ de natura personala. C. W., Statele Unite
˘ ˘ (noiembrie 2010 – mai 2011) Va ˆ mul ¸tumesc Cum poti¸ avea o familie fericita (octombrie ˘ ˘ ˘ pentru seria de ¸sapte articole de ınalta erudi- 2009) Aceasta edi ¸tie speciala a fost de mare ˘ ˘ ˆ ¸tie, splendid redactate, care s-au concentrat ˘ ajutor pentru familia noastra. Mi-au placut ın ˘ asupra principalelor puteri din istoria biblica. mod deosebit chenarele intitulate „Fa acest ˘ ˘ Mi-arˆ placea sa avem aceste exerci ¸tiu“, din toate cele ¸sapte articole ale ˘ ˘ capodopere˘ reuˆ ˆ ˘ nite ıntr-o singura bro ¸sura. Seria, bogataˆ ın in- seriei. Ca familie, am pus deja ın practica forma ¸tii istorice, are puterea de a spori ın noi sugestiile concrete oferite. respectul care i se cuvine Autorului profe ¸tiilor H. H., Coreea biblice, ¸si anume Iehova. ˘ ˆ De discutat ın familie Va mul ¸tumesc foarte G. H., Statele Unite ˘ ˘ mult pentru aceasta rubrica. Feti ¸tei noastre ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ Tinerii se ıntreaba. . . Ce ar trebui sa de ¸sase ani ıi place mult sec ¸tiunea intitulata ˘ ˘ ˘ stiu sociale? (iulie 2011) ¸ ¸ „Copii, cauta ¸ti imaginile!“ ¸si adora sa colore˘ despre retelele ˘ Va mul ¸tumesc pentru acest articol. Am ze imaginile. Aceste articole accentueaza ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ 26 de ani. Inten ¸tionam sa-mi deschid rolul parin ¸tilor ın instruirea copiilor ınca de ˘ cont ˆ ˘ ˘ [pe o re ¸tea de socializare] nu ca sa am mai la o varsta frageda. Munca pe care o face ¸ti ˘ ˘ ˆ ˆ mul ¸ti prieteni, ci pentru ca mul ¸ti ma ındemın folosul celor mici este de nepre ¸tuit. ˘ nau sa fac ˆasta. Articolul mi-a fost de ˘ un M. P., Polonia real folos. I ¸ti po ¸ti face˘ prieteni ¸si daca nu e ¸sti pe o re ¸tea sociala. M. P., Filipine ˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
29
ˆ DE DISCUTAT IN FAMILIE
ˆ ˘ CE PUTEM INVATA ¸ DE LA. . .
Adam si ¸ Eva?˘
V - ˘ A TI VREODAT A˘ TENTA TI ¸ SIM TIT ¸ ¸ S A LUA T¸ I C EVA C E N U V A A PA R TINE? ¸
GENEZA 2:17 GENEZA 2:16
˙ Colora ¸ti imaginile. ˙ Citi ¸ti versetele de mai ˆ jos si¸ explica ¸ti-le ın timp ce completa ¸ti bulele de ˘ dialog cu replicile care lipsesc. ˙ Gasi ¸ti elementele ˘ ˘ ˘ ascunse: 1) o broasca- ¸testoasa si¸ 2) o broasca. ˘ ˘ ˘ Raspunsurile se afla la pagina 10
GENEZA 3:4 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝
GENEZA 3:13 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ APOI, ˆ DUMNEZEU ˘ I-A ˆ INTREBAT˘ DACA MANCASERA DIN POM (GENEZA 3:11). GENEZA 3:6 GENEZA 3:12 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝
˘ PENTRU CA ADAM SI ¸ EVA AU FURAT CEVA CE-I APAR TINEA LUI DUMENEZEU, EL I-A DAT ¸ ˘ ˘ AFAR ˆ ˘ A DIN ˆ GRADINA EDENULUI, IAR EI AU IMBATRANIT SI ¸ AU MURIT (GENEZA 3:14–24).
˘ De ce ar fi trebuit Adam si¸ Eva sa-l ˆ onoreze pe Dumnezeu ascultand de el? INDICIU: Revelatia ¸ 4:11. Ce consecinte ¸ a avut furtul lor? INDICIU: Romani 5:12. ˘ Ce lectii ¸ desprindeti¸ din aceasta relatare? ˘ ˘ Ce credeti? sa ¸ Cine l-a facut pe sarpe ¸ ˘ vorbeasca? INDICIU: Revelatia ¸ 12:9. ˘ Pentru a tipari mai multe exemplare ˆ ale rubricii „De discutat ın familie“, accesa ¸ti site-ul www.jw.org
˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝ ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝
ˆ ˘ Colectiona ti¸ si ¸ ¸ ınvata ¸ ti¸ Scrierea ˘ ultimei car ti¸ biblice
Manase
Efraim
˘ ˆ A trait ın secolul ˆ al VII-lea ı.e.n.
I O S I A ˘ ˘ DESCRIERE Desi¸ tatal sau, Amon, a fost un ˘ ˘ ˆ om rau, Iosia „a facut ce este drept ın ochii ˘ lui Iehova“ (2 Cronici 34:2). El a ales sa asˆ culte de cei care ıl iubeau pe Iehova si¸ nu de cei care ar fi fost o asociere rea pentru el. ˘ ˆ Umilin ¸ta lui si¸ aprecierea lui fa ¸ta de ınchina˘ ˘ rea adevarata i-au adus favoarea lui Dumnezeu (2 Regi 22:19; 23:24, 25).
˘ R ASPUNS URI A. 8, 31 (2 Cronici 34:1). B. Ieremia si¸ Tefania ¸ (Ieremia 1:1, 2; Tefania 1:1). ¸ ˘ C. „Cartea legii lui Iehova“, scrisa de Moise (2 Cronici 34:14–18).
Crearea lui Adam
ˆ 4026 ı.e.n.
˘ FI S¸ A C U SUBIECT BIBLIC
18
ˆ ˘ INT REB ARI ˆ A. Iosia a devenit rege la varsta de ani si¸ a domnit de ani. B. Care au fost cei doi profe ¸ti care au avut ˘ ˘ o influen ¸ta pozitiva asupra lui Iosia? ˘ ˆ ˆ C. Ce a gasit preotul ın templu cand Iosia ˆ ˘ a poruncit ınceperea lucrarilor de reparare a ‘casei lui Iehova’?
Neftali
A distrus chipurile ˘ cioplite din cetatile ¸ acestor triburi (2 Cronici 34:6, 7).
Simeon
IOSIA
1 e.n.
98 e.n.
ˆ ˘ Decupati, ¸ ındoiti¸ si¸ pastrati¸
˘ Popoare si ¸ t¸ ari 3. Suntem Sash si¸ Rosette si¸ avem 9 si¸ 8 ani. Locuim ˆ ˆ ˆ ın Rwanda. Sti ti cam cati¸ Martori ai lui Iehova sunt ın ˘¸ ¸ Rwanda? Sa fie 19000, 47500 sau 77500? ˆ ˘ ˘ 4. Ce bulina arata unde locuim noi? Incercuiti-o, apoi ¸ ˘ ˘ desenati¸ o bulina care sa indice unde locuiti¸ voi si¸ ˘ vedeti¸ ce distant¸ a ne desparte.
Copii, ˘ cautati¸ imaginile! ˘ ˆ ˘
C
Cautati¸ aceste imagini ın revista. Descrieti¸ cu propriile cuvinte ce ˆ ˆ ˘ ˆ se ıntampla ın fiecare imagine.
B D A ˘ Trezi ¸ti-va! iunie 2012
31
˘ ˘ ˘ ‘Ma ajuta sa lupt cu un obicei gresit’ ¸ ˘ ˘ Anul trecut a fost lansata cartea Tinerii ˆ ˘ ˘ se ıntreaba — raspunsuri practice, volumul I. La pagina 180 este explicat textul ˘ din Proverbele 24:16, care spune ca cel ˘ drept poate cadea de sapte ori, dar se va ¸ ridica. Aceste cuvinte i-au fost de mare ˘ ajutor unei tinere care a marturisit: „Din ˘ ˘ ˘ ilustrarea prezentata la aceasta pagina ˆ ˘ ˘ am ınteles ca Dumnezeu observa progre¸ ˘ sul meu. . . . Cartea m-a ajutat sa-mi ˘ ˘ ˆ dau seama ca pot fi mai concreta ın ˘ ˘ ˘ rugaciunile mele si¸ ca pot sa-l rog pe ˘ ˘ ˘ ˆ Dumnezeu sa ma sustin ¸ a ın lupta cu ˘ ˘ sentimentul inutilitatii. Ca urmare, ma voi ¸ ˆ ruga lui ınainte de a ceda unei tentatii ¸ ˆ pentru a-mi putea ınvinge obiceiul gresit. ¸ ˘ ˘ ˘ Sunt convinsa ca, desi¸ am cazut de peste 77 de ori de-a lungul anilor, voi ˘ ˘ reusi¸ sa depasesc problema mea. Nu ¸ ˘ ˘ ˘ ma mai simt cel mai pacatos om de ˘ ˆ pe pamant“. Puteti¸ solicita un exemplar al acestei ˘ ˆ carti¸ completand cuponul de mai jos si¸ ˆ ˘ trimit¸ andu-l prin post ¸ a la cea mai conve˘ ˘ nabila adresa dintre cele mentionate la ¸ ˘ pagina 5 a revistei de fat¸ a.
˘ ˘ ˘ Q As¸ dori, fara sa-mi asum vreo obliga ¸tie, un exemplar ˘ al car ¸tii prezentate aici. ˆ ˘ Preciza ¸ti ın ce limba.
www.jw.org
Adresa
˘ ˘ ˘ Q Va rog sa lua ¸ti legatura cu ˆ mine ın vederea unui studiu biblic gratuit la domiciliu.
Numele
Localitatea
ˆ ˘ Tinerii se ıntreaba ˘ raspunsuri practice VOLUMUL I
Jude ¸tul
Codul
g12 06-M