China america

Apoi sunt disfuncţiile mintale care devin serioase, ameninţând chiar viaţa. Acestea intră în categoria demenţei, în cadrul căreia există două tipuri principale: demenţa vasculară şi boala Alzheimer.

Demenţa vasculară este produsă în principal de mai multe accidente vasculare mici care rezultă din spargerea vaselor de sânge din creier.

Este un lucru obişnuit ca bătrânii să aibă accidente vasculare silenţioase în ultimii lor ani de viaţă. Un accident vascular cerebral este socotit silenţios atunci când trece nedetectat şi nediagnosticat.

Fiecare mic accident vascular cerebral incapacitează o anumită parte a creierului. Celălalt tip de demenţă, boala Alzheimer, are loc atunci când o substanţă proteică numită beta-amiloid se acumulează în zone critice ale creierului ca o placă, asemenea plăcii de colesterol care se formează în cadrul bolilor cardiovasculare.

Este surprinzător cât de comună este boala Alzheimer. Se spune că 1% din persoanele de 65 de ani prezintă dovezi ale prezenţei bolii Alzheimer, cifră care se dublează la fiecare cinci ani." Eu cred că de aceea acceptăm noi cu resemnare "senilitatea" ca făcând parte din procesul de îmbătrânire.S-a estimat că 10-12% din persoanele cu deteriorări cognitive moderate avansează spre tipurile mai grave de demenţă, în timp ce doar 1-2% dintre persoanele fără deteriorări cognitive fac aceste boli. 4 " 0 Aceasta înseamnă că oamenii cu deteriorări cognitive au un risc de 10 ori mai mare de a face boala Alzheimer.

Deteriorările cognitive nu doar că degenerează adesea spre forme de demenţă mai grave, dar ele se asociază şi cu boli cardiovasculare, 51 ' 53 accidente vasculare cerebrale 54 şi cu diabetul de tip 2. 5516 Toate aceste boli se adună în cadrul aceloraşi populaţii, cel mai adesea la aceiaşi indivizi. Această adunare laolaltă dă mărturie despre existenţa aceloraşi factori de risc. Hipertensiunea (presiune mare a sângelui) este unul din aceşti factori 51,57,5 '; un altul este colesterolul mare. 53 Amândoi aceşti factori pot fi, desigur, controlaţi prin dietă.

Un al treilea factor de risc îl reprezintă acei rădicau liberi periculoşi, care fac ravagii în funcţionarea creierului nostru în anii vârstei înaintate. Deoarece vătămarea produsă de radicalii liberi este atât de importantă în procesul disfuncţiei cognitive şi al demenţei, cercetătorii consideră că prin consumarea de antioxidanţi din alimente ne putem apăra creierul de această afectare, ca şi în cazul altor boli. Alimentele de origine animală sunt lipsite de această protecţie a antioxidanţilor şi au tendinţa de a activa producerea de radicali liberi şi afectarea celulară, în timp ce alimentele de origine vegetală, cu cantităţile lor mari de antioxidanţi, tind să prevină această afectare. Este vorba despre aceeaşi cauză şi efect legat de alimentaţie aşa cum am văzut şi la degenerescenta maculară.

Desigur, moştenirea genetică îşi are rolul ei şi au fost identificate gene specifice care pot spori riscul declinului cognitiv. 52 Dar şi factorii de mediu joacă un rol important, şi cel mai probabil rolul dominant. Într-un studiu recent s-a descoperit că bărbaţii americani de origine japoneză care locuiesc în Hawaii au o rată mai mare a bolii Alzheimer decât cei ce locuiesc în Japonia. 59 Un alt studiu a descoperit că africanii din Africa au rate semnificativ mai reduse ale demenţei şi bolii Alzheimer decât americanii de origine africană din statul Indiana.TM Amândouă aceste descoperiri susţin în mod clar ideea că