9__

34567 1 SEPTEMBRIE 2011

CINE CONDUCE ˆ IN REALITATE LUMEA?

34567

˘ Tirajul mediu al fiec arei edi tii: ¸ ˆ 42 162 000 IN 188 DE LIMBI

1 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˘ SCOPUL REVISTEI TURNUL DE VEGHE este sa-i aduca onoare lui Iehova Dumnezeu, Domnul Suveran al universului. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ A ¸sa cum un turn de veghe din vechime ıi permitea cuiva sa vada pana departe, aceasta revista prezinta ˆ ˆ semnifica ¸tia evenimentelor mondiale din perspectiva profe ¸tiilor biblice. Ea le aduce mangaiere oamenilor cu ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ vestea buna ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu, un guvern real instaurat ın cer, va pune capat rauta ¸tii ¸si va ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ transforma pamantul ın paradis. Revista ı ¸si ındeamna cititorii sa creada ın Isus Cristos, care a murit pentru ca noi ˘ ˘ ˘ sa avem via ¸ta ve ¸snica ¸si care este acum Regele Regatului lui Dumnezeu. Revista Turnul de veghe, pe care Martorii ˘ ˘ ˘ lui Iehova o publica din 1879, este apolitica ¸si se bazeaza pe Biblie. ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Aceasta publica ¸tie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sus ¸tinute prin dona ¸tii. Daca nu exista alta indica ¸tie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

ARTICOLE PRINCIPALE ˘ ˆ ˘ 3 Se afla cineva ın spatele raului? ˆ 4 Cine conduce ın realitate lumea? ˘ ˘ 7 Conducatorul din umbra al lumii este demascat

RUBRICI 10 14 15

& 16

ˆ ˘ Cititorii ıntreaba ˆ V-ati¸ ıntrebat? ˘ Apropia ¸ti-va de Dumnezeu ˘ „O, Iehova, tu . . . ma cunosti“ ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Sa ınva ¸tam din Cuvantul lui Dumnezeu Cum ne putem apropia de Dumnezeu?

24

O scrisoare din Congo (Kinshasa)

30

Pentru cititorii tineri Acuzat pe nedrept!

ALTE ARTICOLE 11

& 18 21 26 ´ Fotografia: Alain Leprince – La Piscine-musee, Roubaix / Prin amabilitatea fostului muzeu Bouchard, Paris

˘ „Cele ¸sapte specii“ din ¸tara cea buna ´ ˘ Olivetan — „Micul ¸si umilul traducator“ ˆ ˘ al Bibliei ın franceza ˘ ˘ Trebuie sa platim taxele ¸si impozitele? ˘ Un om dupa inima lui Iehova

˘ Se afla cineva ˆ ˘ ın spatele raului? ˆ M DAT mana cu Diavolul.“ Asa ¸ s-a exprimat comandantul trupelor ONU din ˆ ˘ Rwanda, gandindu-se la faptul ca n-au putut ˘ ˆ pune capat genocidului care a avut loc ın acea ˘ ˆ ¸tara ın 1994. Referindu-se la actele de o cruzi˘ ˘ ˆ me inimaginabila savarsite atunci, un alt ob¸ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ servator a spus: „Daca cineva ınca mai ındraz˘ ˘ ˘ neste ¸ sa conteste existen ¸ta lui Satan, sa vina ˆ cu mine la un mormant comun din Rwanda“. ˘ ˆ ˘ Sunt astfel de atrocitati¸ ıntr-adevar lucrarea Diavolului? ˘ ˘ Majoritatea oamenilor nu considera ca vio˘ len ¸ta nejustificata si ¸ cruzimea sunt lucrarea ˘ unei creaturi spirituale rele. Mul ¸ti cred ca ast˘ fel de lucruri sunt rezultatul raului specific na˘ ˘ ˘ ˘ turii umane si ¸ ca principala cauza a rauta ¸tii o constituie instinctele noastre egoiste. Al ¸tii ˘ ˘ sunt de parere ca un grup de oameni boga ¸ti si ¸ ˘ ˘ puternici, un fel de re ¸tea globala secreta, ma˘ nipuleaza omenirea de zeci de ani cu scopul de a conduce lumea. Apoi, mai sunt si ¸ cei care ˘ ˘ acuza conducatorii si ¸ guvernele statelor lumii ˘ pentru toata nedreptatea si¸ suferin ¸ta din prezent. ˘ Ce crede ¸ti? De ce sunt raul, cruzimea, atro˘ ˆ ˘ ˆ ˆ cita ¸tile si¸ suferin ¸ta atat de raspandite ın lume, ˆ ˘ ın pofida eforturilor de a le pune capat? De ce ˆ ˘ pare omenirea sa se ındrepte cu repeziciune ˆ ˘ pe o cale a autodistrugerii, refuzand sa ascul˘ te avertismentele repetate care i se dau? Se afla ˆ cineva ın spatele tuturor acestor lucruri? Cine ˆ ˘ conduce ın realitate lumea? Raspunsul s-ar pu˘ ˘ ˘ tea sa va surprinda.

„A

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

3

˘ „Cum a putut un iubitor sa-l creeˆ Dumnezeu ˆ ˘ ze pe Diavol?“ Intrucat Biblia spune ca Dum˘ nezeu este bun si¸ perfect, ideea caˆ el ar fi creat ˘ ˘ o fiin ¸ta rea pare contradictorie. Insa Biblia nu ˘ ˘ afirma ca Dumnezeu a creat o astfel de persoa˘ ˘ na. Dimpotriva, ea spune despre Dumnezeu: ˆ ˘ ˘ „Stanca — lucrarile sale sunt perfecte, caci toa˘ te caile sale sunt dreptate. Un Dumnezeu al fi˘ ˆ delita ¸tii, ın care nu este nedreptate; el este drept ˘ si¸ nepartinitor“ (Deuteronomul 32:4; Psalmul 5:4). ˘ ˘ ˘ ˘ Totusi, ¸ merita sa vedem daca o fiin ¸ta perfec˘ ˘ ˘ ˘ ta, creata de Dumnezeu, poate sa faca altceva deˆ ˆ cat ce este drept. Dumnezeu nu a adus ın exis˘ ten ¸ta niste ¸ robo ¸ti. El a creat fiin ¸te pe care le-a ˆ ınzestrat cu liber arbitru, sau capacitatea de a lua ˘ ˘ singure decizii. Astfel, o fiin ¸ta inteligent ˆ a perfec˘ ˘ ˘ ˘ ta poate alege sa faca binele sau raul. In realitate, numai ac ¸tiunile unei fiin ¸te inteligente — umaˆ ne sau spirituale — ınzestrate cu liber arbitru pot fi considerate morale sau imorale. ˘ ˆ Asadar, nu era logic ca Dumnezeu sa-si ¸ ¸ ın˘ ˘ zestreze creaturile cu libertate morala si ¸ apoi sa ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ le ımpiedice sa faca ce este rau, daca aceasta era ˘ alegerea lor. Isus a facut referire la folosirea gre˘ ˆ ˘ sit ¸ a a liberului arbitru cand a spus ca Diavolul ˘ ˆ ˘ „n-a ramas ferm ın adevar“ (Ioan 8:44). Cuvin˘ ˘ tele sale arata clar ca fiin ¸ta care a devenit Dia˘ ˘ ˘ vol a fost ini ¸tial o persoana spirituala perfecta, ˆ ˘ ˆ ˘ candva ‘ferma ın adevar’.1 Iehova Dumnezeu ˆ ˘ a ınzestrat cu libertate morala fiin ¸tele pe care ˆ ˆ le-a creat deoarece le iubeste ¸ si ¸ are ıncredere ın ˘ ˘ ˘ ele. (Vezi chenarul „Poate o fiin ¸ta perfecta sa-si ¸ ˘ piarda perfec ¸tiunea?“, de la pagina 6.) ˛

Cine conduce ˆ ın realitate lumea? ˘ ˆ ˆ ˘ ROBABIL ca nu a ¸ti ıntalnit niciodata lideri ai ˘ ˘ ˘ ˆ unor grupari de crima organizata. Dar ın˘ ˘ ˘ seamna aceasta ca ei nu exista? Liderii unor ast˘ ˘ ˘ fel de grupari stiu foarte bine sa-si¸ ascunda iden¸ ˘ ˘ titatea si¸ pot sa-si¸ dirijeze activitatile ¸ chiar si ¸ din spatele gratiilor. Totusi, din ziare despre ¸ stirile ¸ re ¸tele de prostitutie, ¸ trafic de persoane si ¸ lupta ˆ ˆ ımpotriva drogurilor, pentru a da doar cateva ˘ exemple, ne fac constien ¸ti de influen ¸ta corupa¸ toare si¸ de consecin ¸tele grave ale ac ¸tiunilor si¸ ale ˆ ˆ existen ¸tei unor astfel de infractori. Intrucat ve˘ ˘ dem efectele activita ¸tii lor asupra societa ¸tii, stim ¸ ˘ ˘ ca acesti ¸ lideri ai crimei organizate exista. ˆ ˘ ˘ Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, arata ca Sa˘ ˘ tan este o persoana reala, care, la fel ca un li˘ der puternic al unei grupari criminale, face tot ˘ ˆ ˘ posibilul sa-si ¸ prin ‘sem¸ ındeplineasca vointa ˘ ne mincinoase’ si ¸ prin ‘nedreptate si ¸ amagiri’. ˆ ˆ De fapt, Satan „se preface ıntr-un ınger de lu˘ mina“, spune Biblia (2 Tesaloniceni 2:9, 10; ˘ 2 Corinteni 11:14). Ne putem da seama ca Dia˘ ˘ ˆ ˘ volul exista vazand efectele activitatii ¸ sale. To˘ tusi, ¸ celor mai multi¸ oameni le este greu sa ˘ ˆ creada ın existenta ¸ unei fiinte ¸ spirituale rele. ˆ ˘ ˘ De aceea, ınainte sa examinam mai atent ce ˘ ˘ ˆ spune Biblia despre Diavol, sa analizam cateva obstacole frecvente si ¸ convingeri eronate care ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ıi ımpiedica pe oameni sa accepte ideea ca Dia˘ ˘ volul este o persoana reala.

P

34567 Doriti¸ mai multe informatii ¸ sau un studiu biblic gratuit la domiciliu? Scrieti-le Martori¸ ˘ lor lui Iehova la una dintre adresele alaturate. ˘ Pentru o lista cu toate adresele postale, vezi ¸ www.watchtower.org/address.

4

ˆ ˘ 1 Pentru a ın ¸telege de ce nu a pus Dumnezeu capat ˘ ˘ imediat razvratirii Diavolului, vezi capitolul 11 din cartea ˆ ˘ ˆ ˘ Ce ne ınva ¸ta ın realitate Biblia?, publicata de Martorii lui Iehova.

Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Belgia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Fran ¸ta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex.

Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77, GR 15124, Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat 77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P-2766-955 Estoril. Republica Moldova: PO Box 472, MD–2005 ˆ ˘ Chisin ¸ au. Romania: CP 132 OP 39, Bucuresti. ¸ Spania: Apartado 132, ´ 28850 Torrejon de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

The Watchtower (ISSN 0043-1087) is published semimonthly by Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, President; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201-2483, and by Watch Tower Bible and Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus. 5 2011 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Germany.

Vol. 132, nr. 17

Semimonthly

ROMANIAN

˛

ˆ „Diavolul este un slujitor al˘ lui Dumnezeu.“ ˘ In opinia unora, Biblia ˆ pare sa transmita aceas˘ ˆ ˘ ta idee ın cartea Iov. Intr-o lucrare biblica se ˘ ˘ ˆ spune ca expresia ‘colindarea pamantului’, fo˘ ˆ ˘ ˘ losita ın legatura cu Diavolul, face referire la ˘ ˘ rolul spionilor persani din vechime, care calaˆ toreau si ¸ ıi aduceau rapoarte regelui (Iov 1:7). ˘ ˆ ˘ Totusi, ¸ daca Diavolul ar fi fost ıntr-adevar spionul lui Dumnezeu, de ce a mai fost nevoie ca ˘ ˘ el sa-i explice lui Dumnezeu ca venea de la ‘co˘ ˆ lindarea pamantului’? Relatarea din Iov nu-l ˘ prezinta nici pe departe pe Diavol ca pe un aliat ˆ ˆ al lui Dumnezeu, ci ıl numeste ¸ Satan, care ın˘ ˆ ˘ ˆ ˘ seamna „Impotrivitor“, aratand ca el este de fapt principalul Adversar al lui Dumnezeu (Iov ˘ ˘ 1:6). Atunci, de unde a aparut ideea ca Diavolul este slujitorul lui Dumnezeu?

Este Diavolul un slujitor al lui Dumnezeu ˆ ˘ sau un ımpotrivitor al Sau? ˆ ˘ ˘ Inca din secolul I e.n., unele car ¸ti apocrife, cum ar fi „Cartea jubileelor“ si ¸ „Regula comu˘ ˆ ˆ nita ¸tii“, apar ¸tinand sectei de la Qumran, ıl prezentau pe Diavol tocmindu-se cu Dumnezeu ˆ ˆ si, ¸ timp, supunandu-se voin ¸tei Sale. ˆ¸ ın acelasi In cartea sa Mephistopheles, istoricul Jeffrey ˘ ˘ Burton Russell arata ca reformatorul protestant ˆ Martin Luther ıl considera pe Diavol o uneal˘ ta a lui Dumnezeu, „asemenea unui cosor sau ˘ a unei sape pe care el o foloseste ¸ ca sa-si ¸ lucre˘ ˘ ˘ ˘ ze gradina“. Russell mai spune ca „aceasta sapa ˆ ˘ ˘ ˆ ısi ¸ gaseste ¸ placerea ın distrugerea buruienilor“,

˘ ˆ ˆ PUBLICATA IN PREZENT IN 188 DE LIMBI: acholi, afri˘ ˘ ˘ ˘ kaans, aimara, albaneza, amharica, araba, armeana, ar˘ ˘ ˘ meana de vest, azerbaidjana, azerbaidjana (caractere ˘ chirilice), baule, bengali, bikol, bislama, bulgara, cam˘ ˘ bodgeana, cebuano, ceha7, chiBemba, chiChewa, chine˘ ˘ za simplificata, chineza traditional a7 (format audio nu¸ ˆ mai ın mandarin), chiTonga, chiTumbuka, chuukese, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ coreeana67, creola haitiana, creola mauritaniana, creola ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ seychelles, croata, daneza7, ebraica, efik, engleza67 (si¸ ın ˘ ˘ ˘ ˘ Braille), estona, ewe, fijiana, finlandeza7, franceza687, ga, ˘ ˘ ˘ ˘ georgiana, germana67, greaca, groenlandeza, guarani, ˘ gujarati, gun, hausa, hiligaynon, hindi, hiri motu, igbo, ˘ ˘ ˘ ˘ ilocana, indoneziana, islandeza, isoko, italiana67, japone-

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ za67, kannada, kazaha, kargaza, kiKaonde, kiKongo, kikuyu, kiluba, kimbundu, kinyaRwanda, kiribati, kiRundi, ˘ ˘ kongo, kwangali, kwanyama, letona, lingala, lituaniana, ˘ luganda, lunda, luNyaneka, luo, luvale, macedoneana, ˘ ˘ ˘ maghiara67, malayalam, malgas¸ a, malteza, marathi, mar˘ ˘ shalleza, maya, mixteca, mizo, more, myanmar, ndebele, ˘ ˘ ˘ ndonga, nepaleza, niueana, norvegiana67, nzema, olan˘ ˘ ˘ ˘ deza67, oromo, oseta, otetela, palauana, pangasinan, pa˘ piamentu (Curacao), persana, pidgin din Insulele So¸ ˘ ˘ lomon, poloneza67, ponapean, portugheza687, punjabi, quechua (Ancash), quechua (Ayacucho), quechua (Boliˆ ˘ via), quechua (Cuzco), quichua, rarotongan, romana, ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ rusa67, samoana, sango, sarba, sarba (caractere latine),

˘ ˘ sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovaca, slovena, ˘ ˘ spaniola67, sranantongo, suedeza7, swahili, swati, taga˘ ˘ ˘ log7, tahitiana, tamil, tatara, telugu, tetum, thai, tigri˘ nya, tiv, tok pisin, tongana, totonac, tshiluba, tsonga, ˘ ˘ ˘ tswana, turca, tuvaluana, twi, tzotzil, ucraineana, uM˘ ˘ bundu, urdu, urundi, uzbeca, venda, vietnameza, wallis, ˘ waray-waray, wolaita, xhosa, yapeza, yoruba, zande, zapotec, zulu. ˘ ˆ 6 Disponibila si¸ ın format audio pe CD. ˘ ˆ 8 Disponibila si¸ ın format MP3 pe CD. ˆ 7 Pentru materiale ın format audio, vezi www.jw.org.

˘ ˆ ˆ ˆ ˘ dar ramane ın mana puternica aˆ lui Dumneˆ ˘ ˘ zeu, ındeplinind astfel vointa ¸ Sa. Invat¸ atura lui ˆ ˘ Luther, care mai tarziu a fost acceptata si ¸ de teologul francez Jean Calvin, i-a ofensat pe ˘ mul ¸ti credinciosi ¸ drepta ¸tii. ¸ care aveau simtul ˘ Cum putea un Dumnezeu al iubirii nu doar sa ˘ ˘ ˘ permita raul, ci chiar sa-l cauzeze? (Iacov 1:13) ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ Aceasta doctrina, alaturi de ororile savarsite ın ¸ ˆ ˆ ˘ secolul al XX-lea, ıi ımpiedica pe multi¸ oameni ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ sa creada atat ın existenta ¸ lui Dumnezeu, cat si ¸ ˆ ın cea a Diavolului. ˛ „Diavolul este doar un principiu, sau un sim˘ ˘ ˘ bol, al raului.“ Daca am considera ca Diavolul ˘ este doar un principiu al raului, ne-ar fi aproa˘ ˆ pe imposibil sa ıntelegem unele pasaje din Bi¸ ˆ blie. De exemplu, cu cine vorbea Dumnezeu ın ˘ Iov 2:3–6? Putea el sa discute cu un principiu ˘ ˆ abstract al raului existent ın Iov? Sau vorbea el ˆ ˘ chiar cu sine ınsusi? ¸ Mai mult, l-ar fi laudat ˘ ˘ Dumnezeu pe Iov datorita calita ¸tilor sale, pen˘ ˘ ˘ ˆ tru ca apoi sa permita ca Iov sa fie pus la ıncer˘ care de un principiu al raului? A-i atribui lui ˆ ˘ Dumnezeu astfel de motivatii ¸ ar ınsemna sa ˘ ˘ ˘ spunem ca el este o Fiint¸ a perfida, nu o per˘ ˆ ˘ soana „ın care nu exista nedreptate“ (Psalmul ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ 92:15). Dumnezeu ınsa a refuzat ‘sa-si ¸ ıntinda ˆ ˘ mana’ pentru a-i face rau lui Iov. Cu siguran˘ ˘ t¸ a, Diavolul nu este un principiu al raului si ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ nici o latura ıntunecata a personalitatii ¸ lui ˘ ˘ ˘ Dumnezeu, ci o persoana spirituala care s-a facut Adversarul lui Dumnezeu.

ˆ ˆ Cine conduce ın realitate lumea?

In opinia multor oameni din prezent, este ˘ ˘ ˘ ˘ demodat sa crezi ca exista Diavol. Totusi, ¸ daca ˘ ˘ ˆ negam existenta ¸ Diavolului, nu mai ramane ˘ ˘ nicio explicatie ¸ satisfacatoare a motivului pen˘ ˆ ˘ ˘ tru care exista atat de multa rautate. De fapt, ˆ ıncercarea de a elimina ideea existentei ¸ Diavo˘ ˘ ˘ lului i-a facut pe multi¸ sa-l respinga pe Dumnezeu si ¸ toate normele morale. ˘ „Cea mai izbutita viclenie a Diavolului ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ e sa va ıncredinteze ca nu exista“, a scris ¸ Charles-Pierre Baudelaire, un poet din secolul ˆ al XIX-lea. Ascunzandu-si ¸ identitatea, Diavolul ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ a semanat de fapt ındoieli ın legatura cu exis˘ ˘ tenta ¸ lui Dumnezeu. Daca Diavolul nu exista, ˆ ˘ ˘ ˘ nu ınseamna oare ca Dumnezeu ˆeste raspun˘ ˘ ˘ zator pentru tot raul din lume? Insa nu este ˘ acest lucru exact ce vrea Diavolul sa credem?

La fel ca un lider al crimei organizate, Diaˆ volul ısi ¸ ascunde identitatea pentru a-si ¸ atinge ˘ ˘ scopul. Ce urmareste ¸ el? Iata ce ne spune Biblia: „Dumnezeul acestui sistem le-a orbit [ce˘ ˘ ˘ lor necredinciosi] ¸ mintea, ca sa nu poata paˆ trunde ın ea lumina glorioasei vesti ¸ bune despre Cristos, care este chipul lui Dumnezeu“ (2 Corinteni 4:4). ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ Ramane ınsa o ıntrebare importanta. Ce va ˘ face Dumnezeu cu acest conducator din um˘ ˆ ˘ bra, aflat ın spatele raului si ¸ din ¸ a suferintei ˘ ˘ lume? Urmatorul articol va raspunde la aceas˘ ˆ ta ıntrebare.

˘ ˘ ˘ ˘ Poate o fiint¸ a perfecta sa-si¸ piarda perfectiunea? ¸ ˘ Perfec ¸tiunea fiin ¸telor inteligente create de Dumnezeu este relativa. De ¸si ˘ a fost creat perfect, Adam trebuia sa respecte limitele fizice impuse de ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ Creatorul sau. De exemplu, el nu putea sa manance pamant, pietri ¸s sau ˘ ˘ ˘ ˘ lemn fara sa suporte consecin ¸tele. Sau, daca ar fi ignorat legea gravita ¸tiei ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ¸si s-ar fi aruncat de pe o stanca ınalta, ar fi murit sau s-ar fi ranit grav. ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ In mod asemanator, nicio fiin ¸ta perfecta — fie om, fie ınger — nu poate ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ıncalca limitele morale stabilite de Dumnezeu fara sa se expuna unor ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ consecin ¸te grave. De aceea, cand o fiin ¸ta inteligenta ı ¸si folose ¸ste ın mod ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ gre ¸sit liberul arbitru, ea cade cu u ¸surin ¸ta ın gre ¸seala ¸si ın pacat (Geneza 1:29; Matei 4:4).

˘ ˘ Conducatorul din umbra al lumii este demascat ˘ U O anumita ocazie, Isus a spus: „Condu˘ ˘ catorul acestei lumi va fi aruncat afara“. ˘ ˘ Ulterior, el a adaugat: ‘Conducatorul lumii ˘ n-are nicio putere asupra mea’ si ¸ „conducatorul lumii acesteia a fost judecat“ (Ioan 12:31; 14:30; 16:11). Despre cine vorbea Isus? ˆ ˆ Avand ın vedere ce a spus el despre „condu˘ ˘ catorul acestei lumi“, este evident ca Isus nu ˘ ˘ s-a referit la Tatal sau, Iehova Dumnezeu. ˘ Atunci cine este „conducatorul acestei lumi“? ˘ Cum va fi el „aruncat afara“ si ¸ cum a fost el „judecat“?

C

˘ „Conducatorul acestei lumi“ ˆ ˘ ısi¸ dezvaluie identitatea ˘ Deseori, liderii crimei organizate se lauda cu ˘ ˆ puterea lor. Diavolul a facut acelasi ¸ lucru cand ˘ l-a ispitit pe Isus, Fiul lui Dumnezeu. Dupa ce ˘ i-a aratat lui Isus „toate regatele“ lumii, Satan ˆ ˘ ˘ i-a facut urmatoarea propunere: „I ¸ti voi da au˘ toritate peste toate acestea si ¸ gloria lor, caci ˘ ˘ mie mi-a fost data si ¸ o dau cui vreau eu. Daca ˆ ˘ ˆ ˘ te vei ınchina o data ınaintea mea, va fi toata a ta“ (Luca 4:5–7). ˘ ˘ Daca Diavolul este doar un principiu al raului, cum spun unii, cum poate fi explica˘ ˘ ˘ ta aceasta ispita? A fost Isus ispitit de vreun ˆ ˘ ˘ gand rau sau de o neliniste ¸ sufleteasc ˆ a pe care ˘ a sim ¸tit-o probabil dupa botez? In acest caz, ˘ ˆ ˘ cum s-a putut spune ca „ın el nu este pacat“? ˘ (1 Ioan 3:5) Isus nu a contestat faptul ca Dia˘ volul are putere asupra omenirii. Dimpotriva, el a confirmat acest lucru numindu-l pe Satan ˘ ˆ ˘ „conducatorul lumii“ si ¸ spunand despre el ca este un „ucigas“ ¸ un „mincinos“ (Ioan 14:30; ¸ si 8:44).

˘ Dupa aproximativ 60 de ani de la confruntarea lui Cristos cu Diavolul, apostolul Ioan ˘ le-a amintit crestinilor de influen ¸ta puternica ¸ ˘ ˆ a Diavolului. El a spus ca „ıntreaga lume zace ˆ ˘ ˘ ın puterea celui rau“. Ioan a mai spus ca Diaˆ ˆ ˘ ˆ volul „induce ın eroare ıntregul pamant locuit“ (1 Ioan 5:19; Revela ¸tia 12:9). Asadar, ¸ ˘ Biblia spune ca un spirit invizibil este „condu˘ ˆ catorul lumii“. Dar cat de mare este influen ¸ta lui asupra omenirii?

˘ Conducatorul lumii ˘ ˘ le da putere aliatilor sai ¸ ˆ Cand a scris despre lupta crestinilor pentru ¸ ˘ ˆ credin ¸ta, apostolul Pavel l-a identificat ın mod clar pe cel mai mare dusman al lor. El a spus ¸ ˆ cu franche ¸te: „Avem de luptat nu ımpotriva ˆ ˘ ˆ ˘ sangelui si ¸ a carnii, ci ımpotriva guvernarilor, ˆ ˘ ˆ ˘ ımpotriva autorita ¸tilor, ımpotriva conducatoˆ ˆ rilor mondiali ai acestui ıntuneric, ımpotriva for ¸telor spirituale rele din locurile ceresti“ ¸ ˘ ˘ (Efeseni 6:12). Prin urmare, aceasta lupta de˘ ˘ ˆ ˆ ˘ pase ¸ ste ¸ sfera umana, ıntrucat ea este purtata ˆ ˆ ˘ ˆ „nu ımpotriva sangelui si ¸ a carnii“, ci ımpotriva „for ¸telor spirituale rele“. ˘ Dupa cum reiese din cele mai multe traduceri moderne ale Bibliei, ‘for ¸tele spirituale ˘ rele’ men ¸tionate aici nu se refera la un prin˘ cipiu abstract al raului, ci la persoane spirituale rele puternice. Unele traduceri folosesc re˘ ˘ ˘ ˆ dari cum ar fi ‘duhurile rauta ¸tii care sunt ın locurile ceresti’ ¸ (Noul Testament, Cornilescu, ˆ ˘ 2000), ‘spiritele rele din ınal ¸timi’ (Noul Testament, Pascal) sau ‘for ¸tele supraomenesti ¸ ale ˘ ˆ raului aflate ın ceruri’ (The New English Biˆ ˘ ble). Astfel, Diavolul ısi ¸ exercita puterea prin TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

7

ˆ ˘ intermediul altor ıngeri rebeli, care „si-au pa¸ ˘ ˘ rasit locuin ¸ta potrivita pentru ei“ din cer (Iuda 6). ˘ ˘ Cartea profetica Daniel ne dezvaluie modul ˆ ˘ ˆ ın care acesti ¸ ‘conducatori mondiali’ ısi ¸ exer˘ ˆ ˘ cita puterea asupra lumii ınca din vechime. ˆ ˆ Profund ıngrijorat pentru iudeii care se ıntor˘ ˆ sesera la Ierusalim din exilul babilonian ın ˆ ˘ 537 ı.e.n., Daniel s-a rugat pentru ei trei sap˘ ˆ ˆ ˘ ˆ tamani. Un ınger, trimis de Dumnezeu sa-l ıncurajeze pe profet, i-a explicat acestuia motiˆ ˆ vul pentru care ajunsese cu ıntarziere: „Prin ¸tul ˆ ˘ regatului Persiei mi s-a ımpotrivit douazeci si ¸ una de zile“ (Daniel 10:2, 13). ˆ Cine era acest ‘prin ¸t al Persiei’? Evident, ıngerul nu s-a referit la regele persan Cirus, care la acea vreme avea o atitudine binevoitoare ˆ ˘ ˘ fa ¸ta de Daniel si ¸ fa ¸ta de poporul lui. In plus, ˘ cum ar fi putut un simplu rege uman sa i se ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ımpotriveasca trei saptamani unei fiin ¸te spiriˆ ˆ ˘ ˆ tuale, avand ın vedere ca un singur ınger a pu˘ ˘ ˘ ˆ tut sa ucida 185000 de razboinici viteji ıntr-o ˘ singura noapte? (Isaia 37:36) Acest ‘prin ¸t al ˆ ˆ Persiei’ care i se ımpotrivise ıngerului nu puˆ tea fi decat un reprezentant al Diavolului, adi˘ ca un demon care primise autoritate peste Imˆ ˘ ˆ periul Persan. In continuarea relatarii, ıngerul ˘ ˘ lui Dumnezeu a spus ca avea sa lupte din nou cu „prin ¸tul Persiei“ si ¸ cu un alt prin ¸t-demon, „prin ¸tul Greciei“ (Daniel 10:20). ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ In ¸telegem de aici ca exista ıntr-adevar ‘con˘ ducatori mondiali’ invizibili, prin ¸ti-demoni ˆ ˆ care ısi ¸ ımpart puterea asupra lumii sub auto˘ ˆ ritatea stapanului lor, Satan Diavolul. Care a ˆ ˘ fost obiectivul lor pana acum?

˘ Conducatorul lumii ˆ ˘ ˘ ˘ ısi¸ arata adevarata fat¸ a ˆ In ultima carte a Bibliei, Revela ¸tia, aposto˘ ˆ lul Ioan arata cum Isus, ın calitate de arhanˆ ˆ ghelul Mihael, ıi ınvinge pe Diavol si ¸ pe ˘ demonii sai. Ioan descrie si consecin de¸tele ¸ ˘ ˘ zastruoase ale expulzarii acestora din cer. Iata ˘ ˆ ce citim: „Vai de voi, pamant si ¸ mare, pentru 8

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˆ ˆ ca Diavolul a coborat la voi cuprins de o ma˘ ˆ nie mare, stiind ca nu mai are decat pu ¸tin ¸ timp!“ (Revela ¸tia 12:9, 12). ˆ Cum si-a manifestat Diavolul mania? Asa ¸ ¸ ˘ cum mul ¸ti infractori dispera ¸ti urmeaza deviza ˘ ˆ „stapaneste ¸ sau distruge“, Diavolul si ¸ demonii ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ sai sunt hotara ¸ti sa distruga pamantul si ¸ oa˘ timp, Diamenii de pe el. Stiind c a are pu ¸tin ¸ volul se foloseste de unul dintre elementele de ¸ ˘ ˘ baza ale societa ¸tii umane aflate sub autoritatea sa — comer ¸tul — pentru a promova un spirit exagerat de consum. Cu ce rezultat? Epuizarea resurselor naturale si ¸ distrugerea mediului ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ınconjurator, care pun ın pericol ınsasi ¸ existen ¸ta omenirii (Revela ¸tia 11:18; 18:11–17). ˆ ˘ ˆ Inca de la ınceputul istoriei umane, setea de putere a Diavolului s-a reflectat, de asemenea, ˆ ˘ ˆ ın politica si ¸ ın religie. Cartea Revela ¸tia prezin˘ ˘ ta puterile politice ca pe niste ¸ animale salba˘ tice carora Diavolul le-a dat „o mare autorita˘ ˘ te“. Ea mai spune ca alian ¸ta nerusinat a dintre ¸ ˘ ˘ religie si ¸ politica reprezinta un adulter spiri˘ ˘ tual dezgustator (Revela ¸tia 13:2; 17:1, 2). Sa ne ˆ ˘ gandim la oprimarea, sclavia, razboaiele si ¸ conflictele etnice, care, de-a lungul secolelor, ˘ ˘ au facut milioane de victime. Poate cineva sa ˘ ˆ ˘ ˘ spuna cu sinceritate ca evenimentele ınfioraˆ toare si care au manjit paginile isto¸ socante ¸ riei au fost rodul unor ac ¸tiuni umane firesti? ¸ ˘ ˘ Sau au fost mai degraba rezultatul manipularii ˘ oamenilor de catre for ¸te spirituale rele? ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Biblia ıl identifica fara echivoc si ¸ ıl demas˘ ˘ ˆ ca pe cel care manevreaza puterile lumii si ¸ ıi ˘ ˘ influen ¸teaza pe conducatorii lor umani. Con˘ ˘ ˘ ˆ stient a sau nu, societatea umana reflecta atat ¸ ˘ ˆ personalitatea conducatorului ei, cat si ¸ deviza ˘ ˆ ˆ acestuia: „Stapaneste ¸ sau distruge“. Dar cat va mai suferi omenirea sub conducerea Diavolului?

˘ Distrugerea definitiva a Diavolului ˆ ˘ ˆ ˘ In secolul I, activitatea pamanteasca a lui ˘ ˘ Isus a indicat ca Diavolul si ¸ demonii sai aveau ˘ ˆ sa fie distrusi.

C and discipolii i-au relatat lui ¸

Sub conducerea iubitoare a lui Cristos, ˘ ˆ ˆ oamenii drepti¸ vor transforma pamantul ın paradis ˘ Isus cum scosesera demoni, el le-a zis: „L-am ˘ ˘ vazut pe Satan cazut deja din cer ca un fulger“ ˆ (Luca 10:18). Prin aceste cuvinte, Isus ısi ¸ exˆ ˘ ˘ prima bucuria ın legatura cu viitoarea sa vic˘ ˘ torie asupra conducatorului lumii. Ea urma sa ˘ ˘ ˆ ˆ aiba loc dupa ıntoarcerea lui Isus la cer ın calitate de arhanghelul Mihael (Revela ¸tia 12:7–9). ˘ Un studiu temeinic al profe ¸tiilor biblice arata ˘ ˘ ˆ ˆ ca aceasta victorie a avut loc ın cer ın 1914 sau ˘ la pu ¸tin timp dupa aceea.1 ˘ De atunci, Diavolul stie ca mai are pu ¸tin ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ timp pana cand va fi distrus. Desi ¸ „ıntreaga ˆ lume zace ın puterea“ Diavolului, milioane de ˆ ˆ oameni din prezent n-au fost ınsela ¸ti de ıncer¸ ˘ carile lui disperate de a-i ¸tine sub autoritatea ˆ sa. Biblia le-a deschis ochii ın ce priveste ¸ identitatea si ¸ planurile lui (2 Corinteni 2:11). Ei ˘ ˘ ˆ a cu nerabdare ımplinirea cuvintelor asteapt ¸ ˘ adresate de Pavel colaboratorilor sai crestini: ¸ ˘ ˆ ˆ „Dumnezeul care da pacea ıl va zdrobi ın ˆ curand pe Satan sub picioarele voastre“ (Romani 16:20).2 ˆ ˆ In curand, Diavolul va primi lovitura de gra¸tie! Sub conducerea iubitoare a lui Cristos, oa˘ ˆ ˆ menii drep ¸ti vor transforma pamantul ın ˘ ˘ paradis. Violen ¸ta, ura si ¸ lacomia vor disparea ˘ pentru totdeauna. „Nimanui nu-i vor mai veni ˆ ˆ ın minte lucrurile de mai ınainte“, spune Biblia (Isaia 65:17). Ce usurare vor sim ¸ti to ¸ti cei ¸ ˘ ˘ care se elibereaza de sub autoritatea conduca˘ torului din umbra al acestei lumi! ˘ ˘ 1 Pentru mai multe detalii cu privire la aceasta data, vezi ˆ ˘ ˆ paginile 215–218 din cartea Ce ne ınva ¸ta ın realitate Bi˘ blia?, publicata de Martorii lui Iehova. ˘ ˘ 2 Aceste cuvinte ale lui Pavel au legatura cu prima pro˘ ˆ ˆ fe ¸tie din Biblie, consemnata ın Geneza 3:15, de unde ınˆ ˘ ˆ ˘ ¸telegem ca, ın cele din urma, Diavolul va fi distrus. In descrierea acestui eveniment, Pavel a folosit un termen ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ grecesc care ınseamna „a strivi, a sfarama, a face buca ¸ti prin zdrobire“ (Vine’s Complete Expository Dictionary of Old and New Testament Words).

ˆ ˘ CITITORII INTREABA . . .

Ce este Armaghedonul? ˆ ˆ ˇ Cuvantul „Armaghedon“ treze ¸ste ın mintea

ˆ multor oameni imagini ale unei distrugeri ın ˘ ˘ masa: un razboi nuclear, dezastre naturale de propor ¸tii sau chiar un „Armaghedon ecologic“, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ cauzat de ıncalzirea globala. Insa termenul ˆ „Armaghedon“, a ¸sa cum este folosit ın Biblie, nu ˘ se refera la niciunul dintre aceste scenarii. Atunci ce este Armaghedonul despre care vorbe ¸ste Biblia?

Termenul „Armaghedon“ („Har-Maghedon“) ˆ ˘ ˘ apare ın cartea biblica Revela ¸tia. El se refera la ˘ ˘ un razboi cu totul deosebit, ¸si anume la „razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotpuˆ ˆ ˘ ˆ ternic“, ın care „regii ıntregului pamant locuit“ ˘ ˘ ˘ ˆ sunt aduna ¸ti pentru o ultima batalie ımpotriva ˘ lui Dumnezeu. Despre acest razboi se vorbe ¸ste ˆ ¸si ın alte versete biblice (Revela ¸tia 16:14–16; Ezechiel 38:22, 23; Ioel 3:12–14; Luca 21:34, 35; 2 Petru 3:11, 12). ˆ ˘ ˘ In ce va consta acest razboi? Iata ce ne spune cartea Revela ¸tia, folosind un limbaj simbolic: ˘ ˆ „Regii pamantului ¸si armatele lor [s-au adunat] ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ca sa faca razboi ımpotriva celui ce statea pe cal ˆ ˘ ¸si ımpotriva armatei sale“. Cel „ce statea pe cal“ este Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, pe care ˘ ˘ ˆ Dumnezeu l-a numit sa conduca legiuni de ınˆ ˘ geri pentru a-i ınvingeˆ pe du ¸smanii Sai (Revela¸tia 19:11–16, 19–21). In Ieremia 25:33 ni se dez˘ ˆ ˘ valuie cat de mare va fi distrugerea celor rai: „Cei ˆ uci ¸si de Iehova vor fi ın ziua aceea de la un ca˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ pat al pamantului pana la celalalt“.

De ce este nevoie de Armaghedon? Deoarece ˘ ˘ ˘ na ¸tiunile refuza sa recunoasca suveranitatea lui ˆ Dumnezeu, proclamandu- ¸si propria suveranita˘ te (Psalmul 24:1). Atitudinea lor sfidatoare este ˘ ˆ ˘ ˆ descrisa ın Psalmul 2:2: „Regii pamantului se ri˘ ˘ ˆ dica ¸si demnitarii se aduna ca un singur om ımˆ ˘ potriva lui Iehova ¸si ımpotriva unsului sau“.

10

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

˘ ˘ ˘ ˘ Ace ¸sti oameni razvrati ¸ti se aseamana cu ni ¸ste ˘ ˘ locatari ilegali, care nu numai ca ocupa o proˆ prietate care nu le apar ¸tine, dar o ¸si folosesc ın ˘ mod gre ¸sit ¸si o ruineaza. Na ¸tiunile din prezent ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ distrug ˆ pamˆ antul ¸si polueaza mediul ınconjurator. In Cuvantul lui Dumnezeu s-a prezis aceas˘ ˘ ˆ ta situa ¸tie deplorabila: „Na ¸tiunile s-au maniat ¸si ˆ a venit mania“ lui Dumnezeu. Atunci Dumneˆ ˘ ˆ zeu ‘ıi va distruge pe cei ce distrug pamantul’ (Revela ¸tia 11:18). Armaghedonul este modalita˘ tea prin care Dumnezeu a decis sa rezolve con˘ troversa privitoare la cine are dreptul sa condu˘ ca omenirea (Psalmul 83:18). ˆ Cand va avea loc Armaghedonul? Fiul lui Dumnezeu a spus clar: „Ziua ¸si ora aceea nimeni ˆ nu le ¸stie, nici ıngerii din ceruri, nici Fiul, ci nu-

˘ ˆ ˘ ˆ „Cei smeriti¸ vor stapani pamantul ˆ ˘ ˘ si¸ ısi¸ vor gasi desfatarea ˆ ın belsug de pace“ ¸ ˘ mai Tatal“ (Matei 24:36). Totu ¸si, vorbind despre ˘ Armaghedon, Regele razboinic Isus Cristos a dat ˘ ˘ ˘ urmatorul avertisment: „Iata ca eu vin ca un ho ¸t! ˘ ˆ Fericit este cel care ramane treaz“ (Revela ¸tia ˘ ˆ 16:15). Astfel, acest razboi global este pus ın le˘ ˘ gatura cu prezen ¸ta lui Cristos, despre care pro˘ ˘ ˆ fe ¸tiile Bibliei arata ca are loc ın zilele noastre.

La Armaghedon vor fi distru ¸si numai oamenii ˘ ˘ rai care nu vor sa se corecteze. „O mare mul ¸ti˘ me“ de oameni va supravie ¸tui acestui razboi (Reˆ ˘ vela ¸tia 7:9–14). ˆ Ei vor vedea ımplinirea urmatoa˘ ˘ relor cuvinte: „Inca pu ¸tin ¸si cel rau nu va mai fi, te vei uita la locul unde era ¸si nu va mai fi. Dar cei ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ smeri ¸ti vor stapani pamantul ¸si ı ¸si vor gasi desfaˆ tarea ın bel ¸sug de pace“ (Psalmul 37:10, 11).

„CELE SAPTE SPECII“ ¸ ˘ DIN TARA CEA BUNA ¸

O

ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ‘Grau si ¸ orz’ Desi¸ atat graul, cat si¸ orzul erau semanate ˘ ˆ ˆ toamna, orzul era secerat cu o luna ınaintea graului. Un ˘ snop din prima recolta de orz era prezentat la templu ca ˘ ˆ ˘ ˘ ofranda pentru Iehova ın timpul Sarbatorii Turtelor Nedosˆ ˆ ˆ ˆ pite, ın martie sau aprilie. In schimb, o paine din grau era ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ prezentata ca ofranda ın timpul Sarbatorii Saptamanilor ˆ (Penticosta), ın luna mai (Leviticul 23:10, 11, 15–17). ˆ ˘ ˘ ˆ Pana nu demult, fermierii din Israel semanau cu mana ˆ semin ¸tele de cereale, pe care le ¸tineau ıntr-un fald al ves¸ ˆ ˆ ˘ mantului. Boabele de orz erau pur si pe ¸ simplu ımprastiate ¸ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ pamant. Semin ¸tele de grau ınsa trebuiau acoperite. Acest ˘ ˆ ˘ ˆ lucru se realiza fie calcand pamantul cu ajutorul animaleˆ lor de trac ¸tiune, fie arand din nou terenul. ˘ Biblia vorbeste ¸ de multe ori despre semanat, secerat, ˆ ˘ ˘ treierat, vanturat si ¸ macinat, activita ¸ti ce pretindeau mult ˆ ˘ efort fizic. In fiecare zi, cerealele secerate erau macinate ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ acasa, iar din faina ob ¸tinuta se facea paine pentru familie. ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ Aceasta ne ajuta sa ın ¸telegem de ce ne-a ınva ¸tat Isus sa

G

R

ˆ A

U

Z

B

R

˘ ˘ IBLIA descrie Israelul ca fiind o tar si¸ ¸ a cu dealuri si¸ vai, cu podisuri ¸ ˆ ˆ ˆ ˆ campii, cu rauri si¸ izvoare. In partea de sud se ıntindea un desert ¸ ˆ ˆ ˘ ˆ arid, iar la nord se vedeau culmile ınzapezite ale muntilor.

Intrucat clima ¸ ˆ ˆ si¸ solul erau atat de variate, ın Israel exista o mare diversitate de produse ˆ ˘ ˘ agricole. Prin felul ın care le-a vorbit israelitilor despre aceasta „tar ¸ ¸ a ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ buna“ ın care urmau sa intre, Moise i-a facut sa aiba astept ari foarte ¸ ˘ ˘ ˆ mari. El a spus ca este „o tar ¸ a cu grau, cu orz, cu vii, cu smochine si¸ cu ˘ ˘ ˆ rodii, o tar ¸ a cu masline pline de ulei si¸ cu miere“, mention ¸ and concret sapte produse agricole (Deuteronomul 8:7, 8). ¸ ˆ ˘ Chiar si¸ ın prezent, expresia „cele sapte specii“ este folosita pentru ¸ ˘ ˘ ˆ a descrie produsele din aceasta tar ¸ a. In diferite perioade din istoria israelitilor, imagini ale acestor produse au fost imprimate pe monede ¸ ˘ ˘ ca simbol al rodniciei t¸ arii. Cum erau ele locale si¸ pe marci postale ¸ ˆ cultivate ın timpurile biblice? Si ¸ cum au influentat ¸ ele modul de ˘ viat¸ a al oamenilor?

V

I

I

ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ cerem ın rugaciune „painea noastra zilnica“ (Matei 6:11, ˆ ˘ ˘ Noul Testament, Traducere literala noua, 2001). In timpuˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ rile biblice, painea facuta din faina integrala de grau sau ˘ de orz era nelipsita de pe mesele oamenilor (Isaia 55:10).

S

˘ ‘Vii, smochine si condus poporul ¸ rodii’ Dupa ce si-a ¸ ˆ 40 de ani prin pustiu, Moise a pus ın fa ¸ta israeli ¸tilor o per˘ ˘ ˘ ˆ ˘ spectiva atragatoare, aceea de a manca din roadele T¸ arii Proˆ ˘ ˆ ˘ mise. Cu 40 de ani ın urma, ca ¸tiva barba ¸ti israeli ¸ti spionase˘ ˘ ˘ ˆ ra Tara Promisa. Ce le adusesera ei israeli ¸tilor afla ¸ti ın pustiu ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ca dovada ca ¸tara era foarte roditoare? „O mladi ¸ta cu un ˆ ˆ ˆ ciorchine de strugure“, care era atat de greu, ıncat a trebuit ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca ‘doi barba ¸ti sa-l duca pe o prajina’. Spionii au mai adus ˆ de acolo smochine si ¸ rodii. Ce imagine ımbietoare pentru ˘ ˘ ˘ Ei au vazut astfel ce luisraeli ¸tii care rataceau prin desert! ¸ ˆ cruri bune ıi asteptau!

(Numerele 13:20, 23) ¸ ˆ ˘ Pentru a da rod, viile necesitau o ıngrijire constanta: ˘ ˆ cura ¸tare, irigare si ¸ recoltare. Viile bine ıngrijite de pe dea˘ luri aveau un zid de protec ¸tie, terase amenajate cu grija si ¸ ˘ o coliba pentru paznic. Israeli ¸tii erau familiariza ¸ti cu mun˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ca ce trebuia facuta ın vie si ce se ıntampla daca o ne¸ stiau ¸ glijau (Isaia 5:1–7). ˆ ˆ ˘ ˘ Cand se culegeau strugurii, oamenii ıncepeau sa faca vin. ˆ ˘ Ciorchinii erau zdrobi ¸ti cu picioarele ıntr-o cada sau striˆ vi ¸ti ıntr-un teasc. Sucul ob ¸tinut era fiert pentru a se extra˘ ˘ ˘ ge ˆ zaharul sau era lasat sa fermenteze pentru a se face vin.

In Israel existau condi ¸tii ideale pentru cultivarea vi ¸tei de vie si ¸ pentru producerea vinului.1 ˘ Oamenii care locuiesc departe de ¸tarile unde cresc smo˘ chini vad probabil doar smochine uscate si ¸ presate. Smo˘ ˆ ˘ chinele proaspat culese sunt ınsa foarte diferite; ele sunt ˘ ˘ dulci si ¸ zemoase. Pentru a fi pastrate si ¸ dupa scurtul sezon de recoltare, smochinele trebuie uscate la soare si ¸ ambala-

M O C H I N E

1 Uneori strugurii erau pu ¸si la uscat pentru a se ob ¸tine stafide (2 Samuel 6:19).

12

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

R

O

D

I

I

M

˘ te. Biblia men ¸tioneaza de multe ori ‘turtele de smochine presate’ (1 Samuel 25:18). ˆ ˘ Cand desfaci coaja rezistenta a unei rodii coapte, ies la ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ iveala sute de bobi ¸te ıngramadite una langa alta, gata penˆ ˘ ˘ tru a fi mancate. Din ele se poate face si ¸ suc — o bautura ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ hranitoare, sanatoasa si ¸ ınvioratoare. O dovada ca rodiile ˘ ˘ erau foarte apreciate este faptul ca reprezentari ale acestoˆ ˆ ra ımpodobeau candva tivul tunicii marelui preot si ¸ coloanele de la templul lui Solomon (Exodul 39:24; 1 Regi 7:20).

˘ A S L I

I

E

R

E

M

N

˘ ˘ ˆ ‘Masline si ¸ miere’ Maslinul este men ¸tionat ın Biblie de ˘ ˘ ˘ aproape 60 de ori, el fiind o valoroasa sursa de hrana si ¸ de ˆ ˆ ˘ ˘ ulei. Aproape ın tot Israelul se pot ınca vedea livezi de masˆ ˆ lini (Deuteronomul 28:40). Chiar si ¸ ın prezent, ın multe co˘ ˘ ˆ munita ¸ti, culegerea maslinelor ın luna octombrie este o acˆ ˘ ˘ tivitate care ıi implica pe to ¸ti membrii familiei. Culegatorii ˘ ˘ bat ramurile pentru a scutura maslinele, iar apoi le aduna. ˘ ˘ Maslinele sunt conservate si ¸ folosite ca hrana pentru familie pe tot parcursul anului sau sunt duse la presele de ulei din localitate. De fapt, sute de prese antice de diverse tipuri ˘ ˆ ˆ ˘ au fost scoase la suprafa ¸ta de arheologi. Este o ıncantare sa ˆ ˆ vezi uleiul galben-verzui curgand ın recipiente. Acesta este ˘ ˘ ˆ pastrat pentru rezerva anuala a familiei sau este vandut. ˆ ˘ ˘ Pe langa faptul ca este folosit pentru consum, uleiul de ˆ ˘ ˘ ˆ masline este, de asemenea, ıntrebuin ¸tat ın cosmetica si ¸ ˘ drept combustibil pentru lampi.

Mierea pe care a men ¸tionat-o Moise era fie miere de albine, fie un sirop extras din curmale ¸ struguri, care este ˆ ˘ si ˆ ˆ ˘ folosit si ¸ ın prezent ca ındulcitor. Insa mierea men ¸tionata ˆ ˘ ın relatarile biblice despre Samson si ¸ despre Ionatan era, ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ fara ındoiala, miere salbatica din faguri (Judecatori 14:8, 9; ˘ 1 Samuel 14:27). O descoperire recenta a unei stupine cu ˆ peste treizeci de familii de albine la Tel Rehov, ın nordul ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ Israelului, arata ca apicultura se practica ın acest loc ınca din zilele lui Solomon. ˆ In prezent, oricine face o plimbare prin pie ¸tele pline de ˘ ˆ ˘ culoare din Israel — cu brutarii si ¸ cu tarabe ıncarcate cu ˘ ˘ ˘ fructe si ¸ legume — va gasi din abunden ¸ta, sub o forma sau alta, produse din „cele sapte specii“. Desigur, acestea sunt ¸ ˆ ˘ doar cateva dintre nenumaratele produse locale. Metodele ˘ ˘ agricole moderne au facut posibila si ¸ cultivarea unor plan˘ te provenite din alte ¸tari. Belsugul de produse de aici ara¸ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ta ca aceasta fasie ıngust a de p am ant este cu adevarat o ¸ ˘ ˘ „ ¸tara buna“ (Numerele 14:7).

E

ˆ V-ATI ¸ INTREBAT ?

Din cartea Wood’s Bible Animals. 1876

CHIPUL LUI IUDA MACABEUL, LYON, 1553

14

˘ ˘ ˘ De ce a ales Dumnezeu sa-i hraneasca pe israeliti ¸ ˆ ın pustiu cu prepelite? ¸ ˘ ˘ arile sunt ˇ Dupa˘ ce i-a scos pe israeli ¸ti din Egipt, schimba˘ direc ¸tia sau daca˘ pas ˘ ˆ Dumnezeu le-a oferit de doua ori car- epuizate din cauza unui zbor lung, ınˆ ˘ ˘ ˆ ne din bel ¸sug, trimi ¸tandu-le prepeli ¸te tregul stol se poate prabu ¸si la pamant, ˘ ˘ ˘ ˆ (Exodul 16:13; Numerele 11:31). unde pasarile raman nemi ¸scate“ (The ˘ ˘ ˆ Westminster Dictionary of the Bible).

Prepeli ¸tele sunt pasari mici, avand New ˆ Inainte de a- ¸si relua zborul, ele trebuie aproximativ 18 centimetri lungime ¸si ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ cantarind circa 100 de grame. In pe- sa se odihneasca o zi sau doua, deve˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ rioada de ımperechere, ele cuibaresc ın nind astfel o prada u ¸soara pentru vanaˆ ˘ multe par ¸ti din Europa ¸si din vestul tori. Pe la ınceputul secolului al XX-lea, ˆ ˘ ˘ Asiei. Fiind pasari migratoare, prepeli- Egiptul exporta anual ın jur de trei mi˘ ˆ ˆ a ın nordul Africii ¸si ın Ara- lioane de prepeli ¸te pentru consum. ¸tele ierneaz ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ bia. In timpul migra ¸tiei, ele formeaza In cele doua ocazii cand israeli ¸tii au ˘ ˘ ˘ ˘ stoluri mari ¸si traverseaza coasta esti- fost hrani ¸ti cu prepeli ¸te era primavar a. ˘ ˆ ca a Mediteranei, zburand pe deasupra De ¸si prepeli ¸tele zburau cu regularitate ˆ ˘ peninsulei Sinai. pe deasupra Sinaiului ın acea perioada, ˆ ˆ Potrivit unui dic ¸tionar biblic, prepeli- Iehova a fost cel care a „starnit un vant“ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ¸tele „zboara repedeˆ ¸si u ¸sor, profitand pentru a aduce aceste pasari ın tabara ˘ ˘ ˆ ˆ de curen ¸tii de aer. Insa, daca vantul ı ¸si israeli ¸tilor (Numerele 11:31). ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Ce era „Sarbatoarea Dedicarii“ mentionat a ın Ioan 10:22? ¸ si¸ obiceiurile evreilor. El a construit un ˇ Dumnezeu le-a poruncit israelitilor ¸ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa celebreze trei sarbatori: Sarbatoarea altar pagan deasupra altarului din tem˘ ˘ Turtelor Nedospite, Sarbatoarea Penti- plul lui Iehova de la Ierusalim, pe care ˘ ˘ costei si¸ Sarbatoarea Secerisului.

Pri- a adus jertfe zeului grec Zeus. ¸ ˆ ˘ ma se tinea la ınceputul primaverii, a ¸ Acest incident a provocat revolta maˆ ˘ ˘ doua la sfarsitul primaverii, iar a tre- cabeilor. Iuda Macabeul, conducato¸ ˘ ˘ ia toamna. Dar sarbatoarea mentiona¸ rul iudeilor, a eliberat Ierusalimul din ˘ ˆ ˆ ta ın Ioan 10:22 se tinea ‘iarna’ si¸ co- mana ¸ seleucizilor, iar apoi a ordonat ˘ ˆ ˆ memora rededicarea templului lui Ie- daramarea altarului ıntinat si¸ construiˆ ˘ ˘ ˆ hova din anul 165 ı.e.n. Aceasta sar- rea unui nou altar ın locul lui. Dupa˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ batoare ıncepea ın a 25-a zi a lunii exact trei ani de la pang arirea altarului, ˘ chislev, aproape de solstitiul ¸ de iarna, Iuda i-a dedicat din nou lui Iehova temsi¸ dura opt zile. De ce a fost ea insti- plul cura˘ tit. ¸ De atunci, iudeii celebrea˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ tuita? z a „S arb atoarea Dedicarii“ (ın ebraic a ˆ ˆ ´ ˆ ˆ In 168 ı.e.n., Antiochos al IV-lea hanukk ah) ın luna decembrie. In pre ˘ ˘ ˘ (Epiphanes), regele seleucid al Siriei, a zent, sarbatoarea este cunoscuta sub ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ıncercat sa ınlature complet ınchinarea numele de Hanuca.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

˘ APROPIATI-V ¸ A DE DUMNEZEU

˘ „O, Iehova, tu . . . ma cunosti“ ¸ ˘ ˘ PERSOANA nu poate duce o povara mai ˆ ˘ grea decat aceea de a sti ¸ ca nimeni nu se ˘ ˆ ˘ intereseaza de ea si¸ nu o ıntelege.“1 Te regasesti ¸ ¸ ˆ ˘ ˘ si¸ tu ın aceste cuvinte? Ai simtit ¸ vreodata ca ni˘ ˘ ˘ ˆ manui nu-i pasa de tine sau ca nimeni nu ıntele¸ ˆ ge prin ce treci si, ce simti? ¸ cu atat mai putin, ¸ ¸ ˘ ˘ ˆ Daca da, urmatoarea idee ti-ar putea aduce man¸ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ gaiere: Lui Iehova ıi pasa atat de mult de ınchina˘ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ torii sai, ıncat este atent la tot ce se ıntampla cu ˆ ei ın viata ¸ de zi cu zi. Cuvintele lui David din Psal˘ ˘ mul 139 ne asigura de acest adevar. ˘ Convins ca Iehova se interesa de el, David a ˘ spus: „O, Iehova, tu m-ai cercetat ¸si ma cuno ¸sti!“ ˘ (Versetul 1). David a folosit aici o imagine poetica ˘ sugestiva. Verbul ebraic redat prin „a cerceta“ se ˘ ˆ ˘ poate referi la a sapa ın cautarea unui minereu (Iov ˘ 28:3), a explora un ¸tinut (Judecatorii 18:2) sau a ˆ examinaˆ faptele ıntr-un proces (Deuteronomul ˘ 13:14). Intr-adevar, Iehova ne cunoa ¸ste foarte bine. ˘ Este ca ¸si cum el examineaza fiecare aspect ¸si fieˆ ˘ care col ¸ti ¸sor al vie ¸tii noastre. Spunand „ma cu˘ ˘ ˘ ˘ no ¸sti“, David arata ca Iehova manifesta interes fa ¸ta ˘ ˆ ˘ de fiecare slujitor al sau. El ıi cerceteaza pe slujito˘ ˘ ˘ ˆ rii sai ¸si ajunge sa-i cunoasca ın mod individual. ˆ ˆ David spune ın continuare cat de atent ne cer˘ ˆ ˘ ˆ ceteaza Dumnezeu: „Tu stii ¸ cand ma asez ¸ si¸ cand ˆ ˘ ˘ ˆ ma ridic. Imiˆ patrunzi de departe gandurile“ (Versetul 2). Intr-un anumit sens, Iehova este „deˆ parte“, ın locuinta ¸ sa din ceruri. Totusi, ¸ el stie ¸ ˆ ˘ ˆ ˆ cand ne asez unei zile ın¸ am, probabil la sfarsitul ¸ ˘ ˆ ˘ carcate, si¸ cand ne ridicam dimineata, ¸ pentru a ˘ ne relua activitatile ¸ cotidiene. De asemenea, el ne ˆ cunoaste si¸ intentiile.

Se sim¸ gandurile, dorintele ¸ ¸ ˘ ˆ tea ¸ David amenintat ¸ de faptul ca Iehova ıl examiˆ na atat de atent? Nicidecum. David chiar l-a ru˘ gat pe Iehova sa-l cerceteze (Versetele 23, 24).

De ce?

„O

ˆ 1 Cuvintele ıi apar tin ¸ scriitorului Arthur Stainback.

˘ ˘ ˆ David stia ¸ ca Iehova are o motivatie ¸ buna cand ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ısi¸ examineaza ınchinatorii. El a facut referire la ˘ ˆ ˘ aceasta motivatie, ¸ spunand: „Mi-ai masurat mer˘ sul si¸ odihna ¸ bine toate caile mele“ (Verˆ si¸ cunosti ˘ setul 3). In fiecare zi, Iehova vede ‘toate caile ˆ ˆ noastre’, atat greselile, cat si¸ lucrurile bune pe ¸ ˘ care le facem. La ce se concentreaza el? La aspectele rele sau la cele bune? Termenul ebraic redat ˘ ˆ prin verbul „a masura“ poate ınsemna „a cerne“, ˆ ˆ sau „a vantura“, asa ¸ cum un agricultor vantu˘ ˘ ra pleava pentru a pastra ˆ graul bun. Expresia „a cunoaste bine“ este tradu¸ cerea unui termen ebraic ˆ ˘ care ınseamna „a pretui“. ¸ ˆ ˘ Cand examineaza lucrurile ˆ ˘ ˘ pe care ınchinatorii sai le ˆ spun sau le fac ın fiecare zi, ˘ ˘ Iehova pastreaza ceea ce este bun. De ce? Deoarece el pretuie ¸ ste ¸ eforturile pe care ei le fac pentru a-i fi ˘ placuti. ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Din Psalmul 139 ınvat¸ am ca lui Dumnezeu ıi ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ pasa mult de ınchinatorii sai. El ıi cerceteaza si¸ ıi ˘ ˆ ˘ pazeste cu ce ¸ ın activitatile ¸ lor de zi cu zi. El stie ¸ ˘ ˆ probleme se confrunta si¸ ıntelege durerea din ¸ ˆ ˘ mintea si¸ din inima lor. Nu te simti¸ ındemnat sa-i ˆ ˘ ˆ ˘ aduci ınchinare unui Dumnezeu caruia ıi pasa ˆ ˘ atat de mult de noi? Daca da, poti¸ fi sigur de ur˘ ˘ matorul lucru: Iehova nu va uita niciodata „lucra˘ rea [ta] si¸ iubirea pe care [ai] aratat-o pentru nu˘ mele sau“ (Evrei 6:10).

ˆ SUGESTIE PENTRU CITIREA BIBLIEI IN SEPTEMBRIE: ˛ Psalmii 119—150

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

15

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ SA INVAT¸ AM DIN CUVANTUL LUI DUMNEZEU

Cum ne putem apropia de Dumnezeu? ˘ ˘ 1. Asculta Dumnezeu toate rugaciunile? ˘ ˘ Iehova invita oameni din toate natiunile sa se ¸ ˘ apropie de el prin intermediul rugaciunii (Psal˘ ˘ mul 65:2). Dar el nu asculta toate rugaciunile. ˆ ˆ De exemplu, cand israelitii ¸ au persistat ın nele˘ ˘ giuire, Dumnezeu a refuzat sa le asculte ruga˘ ciunile (Isaia 1:15). De asemenea, rugaciunile

˘ ˆ ˘ Acest articol analizeaza unele ıntrebari pe care vi le-a ¸ti pus, probabil, ¸si ˘ ˘ dumneavoastra ¸si prezinta versetele ce ˘ ˆ raspund la ele. Citi ¸ti aceste versete ın propria Biblie. Martorii lui Iehova sunt ˘ ˆ ˘ bucuro ¸si sa le analizeze ımpreuna cu ˘ dumneavoastra.

˘ ˘ ˘ unui barbat care se poarta rau cu so ¸tia lui pot ˆ fi ımpiedicate (1 Petru 3:7). Totu ¸si, Dumnezeu ˆ ˘ ˘ ıi asculta chiar ¸si pe cei care au comis pacate ˘ ˘ grave, daca se caiesc. (Citi ¸ti 2 Cronici 33:9–13.)

˘ ˘ 2. Cum trebuie sa ne rugam? ˘ Rugaciunea este un mare privilegiu si¸ face parte din ˆ ˘ ˘ ˘ ınchinarea noastra. Asadar, trebuie rugam nu¸ ˆ sa ne ˆ mai lui Iehova (Matei 4:10; 6:9). Intrucat suntem im˘ ˘ ˆ perfec ¸ti, trebuie sa ne rugam ın numele lui Isus, deoa˘ rece el este „calea“ stabilita de Dumnezeu (Ioan 14:6). ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Iehova vrea sa ne rugam din inima, nu sa repetam ru˘ gaciuni scrise sau memorate. (Citi ¸ti Matei 6:7; Filipeni 4:6, 7.) ˘ Creatorul nostru poate auzi chiar si¸ rugaciunile spuˆ ˆ ˘ ˘ se ın gand (1 Samuel 1:12, 13). El ne invita sa ne ru˘ ˆ gam cu orice ocazie, de exemplu la ınceputul ¸si la ˆ ˘ ˆ ˘ sfar ¸situl zilei, la masa sau cand ne confruntam cu probleme. (Citi ¸ti Psalmul 55:22; Matei 15:36.)

ˆ 3. De ce se ıntrunesc crestinii? ¸ ˘ Nu este u ¸sor sa ne apropiem de Dumnezeu, deoa˘ ˆ ˆ rece traim ın mijlocul unor oameni care nu cred ın ˆ ˆ Dumnezeu ¸si iau ın ras promisiunea sa de a aduce pa˘ ˆ cea pe pamant (2 Timotei 3:1, 4; 2 Petru 3:3, 13). De ˆ aceea, avem nevoie de compania ıncurajatoare a fra˘ tilor de credin ¸ta. (Citi ¸ti Evrei 10:24, 25.) ¸ ˘ ˆ Ne putem apropia de Dumnezeu daca ne ımprieˆ ˆ tenim cu cei ce ıl iubesc. La ıntrunirile Martorilor lui ˆ Iehova putem trage foloase observand credin ¸ta celorlal ¸ti. (Citi ¸ti Romani 1:11, 12.)

4. Cum ne putem apropia de Dumnezeu? ˘ ˘ Ne putem apropia de Iehova daca meditam la ceea ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ce ınva ¸tam din Cuvantul sau. Prin urmare, sa ne ganˆ ˘ dim la ac ¸tiunile, la ındrumarile ¸si la promisiunile sale. ˘ Meditarea sub rugaciune ne spore ¸ste aprecierea penˆ tru ın ¸telepciunea ¸si iubirea lui Dumnezeu. (Citi ¸ti Iosua 1:8; Psalmul 1:1–3.) ˘ Ne putem apropia de Dumnezeu numai daca avem ˆ ˘ ˘ ˆ ıncredere, daca avem credin ¸ta ın el. Dar credin ¸ta este ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ca o fiin ¸ta vie, care trebuie sa fie hranita. Trebuie sa ˘ ˆ ˘ ˆ ne consolidam ın permanen ¸ta credin ¸ta meditand la ˆ ˘ ˘ ınvat¸ aturile ce stau la baza convingerilor noastre. (Citi ¸ti 1 Tesaloniceni 5:21; Evrei 11:1, 6.)

˘ 5. Ce foloase avem daca ne apropiem de Dumnezeu? ˘ ˘ ˆ ˆ Iehova le poarta de grija celor ce ıl iubesc. El ıi ocroteste ¸ de tot ce le-ar putea periclita credinta ¸ si¸ speranta ¸ vie ¸tii ve ¸snice (Psalmul 91:1, 2, 7–10). Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ne avertizeaza sa evitam caile care ne pun ın pericol ˘ ˘ ˆ ˘ sanatatea si¸ fericirea. Iehova ne ınvat¸ a cel mai bun ˘ mod de via ¸ta. (Citi ¸ti Psalmul 73:27, 28; Iacov 4:4, 8.)

Pentru mai multe informatii, ¸ vezi capitolul 17 ˘ al acestei carti, ¸ publicate de Martorii lui Iehova.

ˆ ˘ CE NE INVAT¸ A ˆ ın realitate BIBLIA?

17

´ Olivetan

˘ „Micul si¸ umilul traducator“ ˆ ˘ al Bibliei ın franceza ˘ ˘ Este 13 septembrie 1540. Autoritatile a casa lui Collin Pellenc. ¸ perchezitioneaz ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Intr-o camera secreta gasesc cateva documente suspecte, printre care si¸ o carte ˘ ˘ ˘ ˘ voluminoasa. Pe a doua pagina a cartii ¸ apareau cuvintele: „P. Robert Olivetanus, ˘ ˘ micul si¸ umilul traducator“. Era o Biblie valdeza! Collin Pellenc este arestat, condamnat ca eretic si¸ ars de viu pe rug. ˆ N FRANTA ¸ acelor vremuri, la fel ca ın res˘ ˆ ˘ tul Europei, Biserica Catolica ıi urmarea pe ˆ adep ¸tii Reformei ın efortul de a elimina doctrinele „insidioase“ ale acestora. Unul dintre ˆ ˘ ˘ reformatori, ınflacaratul Guillaume Farel, era ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ hotarat sa convinga lumea francofona sa adop˘ te ideile lui Martin Luther, o figura proemi˘ nenta a Reformei Protestante. Farel, originar ´ ˘ ˆ din provincia Dauphine, aflata ın sud-estul ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ Fran ¸tei, stia ca o arma importanta ın aceasta ¸ ˘ ˘ ˘ ˘ lupta ideologica era pagina tiparita. Pentru a-si ¸ ˆ ındeplini misiunea, el avea nevoie de brosuri, ¸ ˘ de lucrari religioase si ¸ de Biblii. Dar cine avea ˘ sa finan ¸teze un asemenea proiect? Farel a ho˘ ˆ ˘ ˘ tarat sa ceara ajutorul valdezilor, o grupare re˘ ˘ ˘ ˘ ligioasa independenta, dedicata propovaduirii Bibliei.

Sinodul de la Chanforan ˆ ˘ In 1532, pe la jumatatea lunii septembrie, pastorii valdezi (numiti¸ barbes) au tinut un si¸ ˆ ˘ nod, sau o ıntrunire, la Chanforan, un satuc de ˆ ˆ ˆ ˘ ani, ıntre langa Torino (Italia). Timp de cativa ¸ valdezi si ¸ liderii Reformei existase un schimb ˆ de idei. De aceea, Farel si reforma¸ ¸ alti¸ cativa tori au fost invitati¸ si ei la acest sinod.

Valde¸ ˘ ˘ zii voiau sa stie dac a doctrinele lor se armo¸ 18

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

nizau cu cele ale lui Luther si ¸ ale discipolilor ˘ sai.1 La Chanforan, elocven ¸ta lui Farel a dat roaˆ ˘ de. Cand pastorii valdezi i-au aratat vechile lor ˆ ˘ ˆ Biblii scrise de mana, traduse ın dialectul lor, ˘ ˘ ˘ Farel i-a convins sa sustin ¸ a financiar tiparirea ˆ ˘ unei Biblii ın franceza. ´ Spre deosebire de tra` ducerea lui Lefevre d’Etaples din 1523, care era ˘ ˆ ˘ ˘ bazata pe o versiune ın limba latina, aceasta Bi˘ ˘ ˘ blieˆ urma sa fie tradusa din ebraica si ¸ din grea˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ca. Insa cine putea sa duca la ındeplinire o aseˆ ˘ menea ınsarcinare?

Farel cunostea chiar omul potrivit. Numele ¸ ˘ ´ sau era Pierre Robert, cunoscut drept Olivetan,2 ˆ ˘ ˘ ˆ un profesor tanar, nascut ın regiunea Picardia, ´ ˘ din nordul Fran ¸tei. Olivetan, care era var cu Jean Calvin, a fost unul dintre primii reformatori din ˘ ˆ Fran ¸ta si¸ un barbat demn de ıncredere. El a peˆ trecut ca ¸tiva ani la Strasbourg, unde a studiat cu ˆ ˘ asiduitate limbile ın care a fost scrisa Biblia. ˆ 1 Pentru mai multe informa ¸tii despre modul ın care val˘ dezii au fost asimila ¸ti de Reforma Protestanta, vezi Turnul de veghe din 15 martie 2002, paginile 20–23. ˘ 2 Nascut sub numele de Louys Robert, el a adoptat pre˘ ´ numele Pierre. Se pare ca porecla Olivetan provine dintr-un ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ cuvant care ınseamna maslina ¸si face referire la cantitatea ˘ mare de ulei de masline pe care o ardea pentru a- ¸si ilumiˆ na camera ın orele prelungite de lucru.

ˆ Archives de la Ville de Neuchatel, Suisse /Photo: Stefano Iori

ˆ I

ˆ ˆ ´ In stanga: Alain Leprince – Laˆ Piscine-musee, Roubaix / Prin amabilitatea fostului muzeu Bouchard, Paris ˆ ´ ´ In mijloc ¸si ın dreapta: Societe de l’Histoire du Protestantisme Francais, Paris ¸

˘ ´ Asa ¸ Olivetan ¸ cum a facut Farel si ¸ multi¸ altii, ˆ ˘ s-a refugiat ın Elve ¸tia. Prietenii l-au implorat sa ˘ accepte acest proiect. Dupa ce a refuzat de mai ˆ ˘ multe ori, el a fost de acord ın cele din urma ˘ ˘ ˘ ˘ sa traduca Biblia „din limbile ebraica si ¸ greaca ˆ ˘ ˆ ın franceza“. In acelasi ¸ timp, valdezii au donat ˘ 500 din cele 800 de coroane de aur — o suma ˘ ˘ imensa — necesare pentru tiparirea Bibliei.

Corbul si¸ privighetoarea ˆ ´ La ınceputul anului 1534, Olivetan s-a retras ˆ ˆ ˘ ˆ ın Alpi si ¸ a ınceput sa lucreze, ınconjurat de ˘ ˘ ˘ ‘profesorii sai tacu ¸ti’, cartile.

Biblioteca lui l-ar ¸ ˘ fi facut invidios pe oricare erudit din zilele ˘ ˘ noastre. Ea con ¸tinea versiunile siriaca, greaca ˘ si ¸ latina ale Bibliei, comentarii rabinice, ma˘ nuale de gramatica a limbii caldeene si ¸ multe ˘ alte car ¸ti. Cel mai important, el avea si ¸ versiuˆ nea de la Vene ¸tia a textului biblic original ın ˘ ebraica. ´ ˘ Olivetan si-a ¸ bazat traducerea par ¸tii din Biblie numite Noul al lui ´ Testament pe textul francez ` ˆ ˆ Lefevre d’Etaples, desi¸ a consultat ın multe randuri si¸ ˆ textul grecesc al eruditului olandez Eras´ mus. In multe situa ¸tii, Olivetan a ales cuvinte care nu sus ¸tineau ideile si¸ autoritatea Bisericii Catolice. De exemplu, a folosit termenul „supraˆ ˆ veghetor“ ın loc de „episcop“, „secret“ ın loc de ˆ ˘ „mister“ si¸ „congrega ¸tie“ ın loc de „biserica“. ˘ Pentru partea numita Vechiul Testament, ´ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ Olivetan era hotarat sa redea cuvant cu cuvant ˘ ˆ ˘ textul original din ebraica. El a spus ın gluma ˘ ˘ ˆ ˘ ca a traduce din ebraica ın franceza este ca si ¸ ˆ ˘ ˘ cum „ai ınva ¸ta o privighetoare cu glas duios sa ˘ imite croncanitul unui corb“.

ˆ ´ ˆ ˆ In textul ebraic, Olivetan a ıntalnit de mii de ori numele divin sub forma Tetragramei. El a ˘ ˘ ales sa-l traduca prin „Cel Vesnic“, expresie ¸ ˆ ˘ ˘ ˆ care a ajuns mai tarziu sa fie folosita ın mod ˆ ˆ frecvent ın Bibliile protestante ın limba fran˘ ˆ ˆ ceza. Totusi, ¸ ın unele locuri, cum ar fi ın Exo˘ ˘ dul 6:3, el a ales sa foloseasca numele „Iehova“. ˆ In mod remarcabil, la 12 februarie 1535, du˘ ˘ pa numai un an, traduc atorul si-a declarat lu¸ ˆ ˘ ˘ ˆ crarea terminata! Intrucat a recunoscut ca „purta deja de mult timp acest jug [al traduce˘ rii] de unul singur“, se pare ca anul 1534/1535 ˆ ˆ a ınsemnat ıncheierea cu succes a unui proces ˆ ˘ ındelungat si ¸ minu ¸tios. „Am facut tot ce am ˘ putut“, a spus traducatorul cu modestie. Ceea ˘ ˆ ˘ ˘ ce mai ramanea de facut era tiparirea primei ˘ ˆ ˘ ˆ Biblii care fusese tradusa ın franceza ¸tinandu-se cont de limbile originale. ˆ In atelierul lui Pirot Pierre de Wingle, cunoscut si ¸ ca Pirot Picard, un prieten al lui Farel si ¸ un tipograf adept al ˆ ˘ ˘ Reformei, intra acum ın scena. Dupa ce fusese ˘ izgonit din Lyon de Biserica Catolica, el s-a staˆ ˆ ˆ bilit ın Neuchatel (Elvetia) ın 1533. Cu banii ¸ ˆ ˘ primi ¸ti de la valdezi, de Wingle a ınceput sa ti˘ ˘ pareasca o cantitate mare de materiale „subverˆ ˘ ˘ sive“. De exemplu, ın atelierul sau au fost tipaˆ ˘ rite afise ¸ ın care era condamnata liturghia.

Unele afise ¸ au ajuns chiar si ¸ la Francisc I, regele catolic al Fran ¸tei. ˆ Apoi, de Wingle si-a pus din nou presele ın ¸ ˘ ˘ ˘ miscare, de data aceasta ca sa tipareasca o Bi¸ ˘ ˘ blie! Pentru ca procesul de tiparire sa dureze TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

19

´ ´ Societe de l’Histoire du Protestantisme Francais, Paris ¸

˘ mai pu ¸tin, la fiecare dintre cele doua prese lu˘ ˘ ˘ cra o echipa alcatuita din patru sau cinci mun˘ ˘ citori,ˆ care pregateau literele si ¸ tipareau pagi˘ ˆ ˆ nile. In cele din urma, ın „anul 1535, [ın] a patra zi a lunii iunie“, de Wingle a semnatˆ pagi´ na tipografului din Biblia lui Olivetan. In pre˘ ˘ ˘ fa ¸ta, traducatorul le dedica lucrarea sarmanilor ˆ ˘ credinciosi ¸ de ¸ care erau „truditi¸ si ¸ ımpovarati“ „tradi ¸tii desarte“. ¸ ˘ ˘ Rezultatul final a fost pe masura astept arilor. ¸ Frumuse ¸tea si ¸ simplitatea textului francez erau ˆ ˘ ımbogatite de caracterele gotice, elegante si ¸ ¸ ˘ usor pe doua coloa¸ de citit. Textul era asezat ¸ ˆ ˘ ˆ ne si ¸ ın capitole si ¸ era ımpartit ¸ paragrafe. No˘ tele marginale sunt o marturie a eruditiei tra¸ ˘ ducatorului. De asemenea, comentariile introductive, anexele, tabelele si ¸ versurile incluse ˘ ˆ sporesc frumusetea ¸ acestei lucrari. La sfarsitul ¸ ˘ volumului, un scurt acrostih rimat dezvaluie ˘ ˘ ˘ ca „valdezii, care Evanghelia predica, au facut ˘ ˘ ˘ aceasta comoara publica“.

˘ ˆ O capodopera si, ¸ ın acelasi¸ timp, un esec ¸ ˘ ˘ ´ Dispretuit ¸ a odinioara, lucrarea lui Olivetan ˆ ˘ ˘ este ın prezent recunoscuta unanim ca o adeva˘ ˘ rata capodopera. Mai mult, de-a lungul a trei se˘ ˘ cole, traducerea sa a fost folosita ca text de baza pentru multe versiuni ale Bibliei Protestante. ˘ ˘ ˆ Desi ¸ a fost tiparita ın aproximativ o mie de ´ ˆ exemplare, Biblia lui Olivetan nu s-a vandut prea bine. Motivul a fost lipsa unei retele de ¸ ˘ ˆ distribu ¸tie eficiente, dar si ¸ faptul ca, ın acea pe˘ ˘ ˘ rioada, ˆlimba franceza trecea prin schimbari rapide. In plus, o carte de 5 kilograme nu avea tocmai formatul ideal pentru predicatorii care ˘ ˘ calatoreau sau pentru oamenii care doreau s-o ˘ ˆ citeasca ın secret. ˘ ˆ Chiar daca un exemplar a ajuns si ¸ ın casa lui ˆ Collin Pellenc, ın Fran ¸ta, asa ¸ ¸ cum s-a mentioˆ ´ nat la ınceputul acestui articol, Biblia lui Olivˆeˆ tan a fost ın realitate un esec comercial. In ¸ ˘ ˘ 1670, dupa aproape un secol si ¸ jumatate de la ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ tiparirea ei, ıntr-o librarie din Geneva ınca se ˘ ˆ gasea un exemplar de vanzare. ˘ „Anonimul de nicaieri“ ˘ ˆ ´ Dupa ce si-a ¸ ındeplinit misiunea, Olivetan s-a ˆ retras ın anonimat. Sub diferite pseudonime, el ˘ a revizuit Noul Testament si¸ unele parti¸ din Vechiul Testament. De asemenea, s-a dedicat celeilalte pasiuni ale sale: meseria de profesor. Fiind ˆ ˘ ˘ un dascal plin de grija, el si-a ¸ reeditat cartea In˘ ˘ va ¸taturi pentru copii (fr.), o lucrare ce continea ¸ ˆ lec ¸tii morale pentru cei mici si ¸ o introducere ın ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ citirea ın limba franceza, bazata ın ıntregime pe Scripturi. Unul dintre pseudonimele pe care le-a adoptat a fost Belisem de Belimakom, care ˆ ˘ ˘ ınseamna „Anonimul de nicaieri“. ´ ˆ Olivetan a murit ın 1538, ˆ probabil la Roma.

Abia trecuse de 30 de ani. In prezent, pu ¸tini oameni sunt constien ¸ti de rolul esen ¸tial pe care ¸ ˆ ˘ ˆ ˘ acest tanar erudit din Picardia l-a avut ın rasˆ ˆ ˘ ˘ pandirea Bibliei ın limba franceza. Numele sau ˆ ˆ apare rareori ın dic ¸tionare, unele omi ¸tandu-l ˘ ˆ ˘ cu desavarsire.

Acest lucru pare sa i se potri¸ ˘ ˘ veasca bine ‘micului si ¸ umilului traducator’ ´ Louys Robert, zis si ¸ Olivetan!

˘ ˘ TREBUIE SA PL ATIM

TAXELE SI ¸ IMPOZITELE?

ˆ ˘ UTINI oameni ısi ¸ ¸ platesc taxele cu bucurie. ˘ ˘ Mul ¸ti sunt de parere ca, din cauza incompe˘ ten ¸tei, a deturnarii de fonduri sau a fraudelor, ˆ ˘ banii ob ¸tinu ¸ti din taxe sunt irosi ¸ti. Unii, ınsa, nu ˘ sunt de acord cu platirea taxelor din motive de ˆ ˘ ordin moral. Explicand de ce nu au mai vrut sa-si ¸ ˘ ˘ plateasca taxele, locuitorii unui oras¸ din Orien˘ ˘ tul Mijlociu au declarat: „Nu vrem sa platim gloan ¸tele care ne ucid copiii“.

Astfel de idei nu sunt nici sporadice, nici noi.

De exemplu, regretatul lider hindus Mohandas Gandhi a explicat motivul pentru care constiin¸ ˘ ˘ ˘ ¸ta nu-i permitea sa plateasca taxele. El a spus: „Cel care sus ¸tine un stat sprijinit — direct sau in˘ ˘ ˘ direct — de armata este partas¸ la pacat. Orice om, ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ tanar sau batran, se face partas¸ la pacat sus ¸tinand ˘ statul prin platirea taxelor“. ˆ ˘ ˘ In mod asemanator, filozoful Henry David ˘ ˆ Thoreau, care a trait ın secolul al XIX-lea, a refu˘ ˘ ˘ zat sa plateasca taxele folosite pentru sprijinirea ˘ ˆ razboiului, invocand motive de ordin moral. El ˘ ˘ ˆ a ıntrebat: „Este obligat un ceta ¸tean sa-i permi˘ ˘ ˘ ta legiuitorului sa ia decizii pe care ceta ¸teanul ar ˘ trebui sa le ia pe baza propriei constiin ¸te? Atunci ¸ ˘ de ce mai are omul constiin ¸ta?“. ¸ ˘ Platirea taxelor si ¸ a impozitelor este un subiect ˆ ˆ de interes pentru crestini deoarece Biblia ıi ınva¸ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ¸ta clar ca trebuie sa-si ¸ pastreze constiin ¸ ˆ ¸ta curata ˆ ˘ ın toate privin ¸tele (2 Timotei 1:3). Insa Biblia ˘ ˘ arata si ¸ ca guvernele au autoritatea de a percepe ˘ impozite. Ea spune: „Orice suflet sa fie supus au˘ ˘ torita ¸tilor superioare [guvernelor omenesti], caci ¸ ˘ ˆ nu exista autoritate decat de la Dumnezeu, iar ˘ autorita ¸tile existente au fost asezate de Dumne¸

P

ˆ zeu ın pozi ¸tiile lor relative. Ave ¸ti deci un motiv ˘ ˘ ˘ care va obliga sa fi ¸ti supusi, ¸ nu numai din cauˆ za maniei, ci si ¸tei voastre. Si ¸ din cauza constiin ¸ ¸ ˘ ˘ tot de aceea plati ¸ti si ¸ impozitele, caci ei sunt sluˆ jitori publici ai lui Dumnezeu, care slujesc neınˆ cetat chiar ın acest scop. Da ¸ti-le tuturor ce li se cuvine: cui pretinde impozit, impozitul“ (Romani 13:1, 5–7).

Din acest motiv, crestinii din secolul I aveau ¸ ˆ ˘ ˘ reputa ¸tia de persoane care ısi ¸ plateau de buna˘ voie taxele, chiar daca o mare parte din ele era ˘ folosita pentru sprijinirea armatei. La fel stau lucrurile si ¸ cu Martorii lui Iehova din timpurile ˘ ˘ ˘ moderne.1 Cum se explica aceasta aparenta con˘ tradic ¸tie? Trebuie un crestin sa-si¸ ignore constiin¸ ¸ ˆ ˘ ¸ta cand este vorba de platirea taxelor?

Taxele si¸ constiin ta ¸ ¸ ˘ Este demn de remarcat ca o parte din taxele ˘ ˘ pe care crestinii din secolul I trebuiau sa le pla¸ ˘ ˘ ˘ teasca era direc ¸tionata spre armata. Acest lucru a ˘ constituit chiar chestiunea de constiin ¸ta care i-a ¸ ˆ determinat mai tarziu pe Gandhi si ¸ pe Thoreau ˘ ˘ ˘ ˘ sa refuze sa plateasca taxele. ˆ ˘ Crestinii ınsa se supuneau poruncii din Ro¸ mani, capitolul 13, nu numai pentru a nu fi pedepsi ¸ti,ˆ ci si¸ „din cauza constiin ¸tei“ lor (Romani ¸ ˘ ˆ ˘ 13:5). Intr-adevar, constiin sa ¸ta ıi cere unui crestin ¸ ¸ ˘ ˘ ˘ plateasca taxele, chiar daca acestea sunt folosite ˘ ˘ pentru a sprijini activita ¸ti pe care el le dezaproba. ˆ Pentru a ın ¸telege acest aparent paradox, trebuie 1 Pentru informatii ¸ despre reputatia ¸ Martorilor lui Iehova ˆ ˘ de persoane care ısi ¸ platesc taxele, vezi Turnul de veghe din 1 noiembrie 2002, pagina 13, paragraful 15, si ¸ din 1 mai 1996, pagina 17, paragraful 7.

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

21

˘ sa recunoastem un aspect esen ¸tial legat de con¸ ˘ ˘ stiin ¸ta noastra, sau vocea interioara care ne spu¸ ˘ ne daca ac ¸tiunile noastre sunt corecte sau gresite. ¸ ˘ ˘ To ¸ti avem o astfel de voce interioara, dupa ˘ cum a spus si ¸ Thoreau, dar ea nu este neaparat ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ demna de ıncredere. Daca vrem sa-i fim placu ¸ti ˘ ˘ lui Dumnezeu, constiin ¸ta noastra trebuie sa se ¸ conformeze normelor sale morale. Deseori tre˘ ˘ ˆ buie sa ne corectam modul de gandire sau punctul de vedere pentru a corespunde cu cel al lui ˆ Dumnezeu, deoarece gandurile lui sunt mult suˆ perioare gandurilor noastre (Psalmul 19:7). De ˘ ˘ ˘ ˆ aceea, trebuie sa ne straduim sa ın ¸telegem cum priveste ¸ Dumnezeu guvernele omenesti. ¸ ˘ Apostolul Pavel a spus ca guvernele omenesti ¸ sunt „slujitori publici ai lui Dumnezeu“ (Roˆ ˘ ˆ mani 13:6). Ce ınseamna aceasta? Pe scurt, ın˘ ˘ ˆ seamna ca ele men ¸tin ordinea si ¸ ındeplinesc sarcini importante pentru societate. Chiar si ¸ cele

˘ ˘ Trebuie sa ne corectam punctul de vedere pentru a corespunde cu cel al lui Dumnezeu, ˆ deoarece gandurile lui sunt mult ˆ superioare gandurilor noastre ˘ mai corupte guverne asigura de obicei unele ser˘ ˆ ˘ a, vicii, cum ar fi cele ındeplinite de post ¸ a, scoal ¸ pompieri sau poli ¸tie. Desi ¸ Dumnezeu este pe deplin constient de defectele acestor institu ¸tii crea¸ ˘ te de oameni, el tolereaza existen ¸ta lor pentru ˘ ˘ un timp si ¸ ne cere sa platim taxele din respect ˘ ˘ fa ¸ta de ordinea stabilita de el, prin care le per˘ ˘ mite acestor guverne sa conduca omenirea.

Totusi, ¸ Dumnezeu le permite guvernelor ome˘ ˘ nesti ¸ sa conduca numai pentru un timp scurt. ˘ ˆ ˘ Voin ¸ta sa este sa ınlocuiasca toate aceste guver˘ ˘ ˆ ne cu Regatul sau ceresc si ¸ sa repare, ın cele din ˘ ˘ ˘ urma, tot raul pe care guvernarea umana l-a adus de-a lungul secolelor asupra omenirii (Daniel ˆ ˆ ˘ 2:44; Matei 6:10). Intre timp, ınsa, Dumnezeu nu ˘ ˆ le permite crestinilor sa se implice ın ac ¸tiuni de ¸ ˘ ˘ nesupunere civica prin refuzul de a plati taxele sau prin orice alt mijloc.

22

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

„Da ¸ti Cezarului ce este al Cezarului ¸si lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu“ Copyright British Museum

˘ Dar cum stau lucrurile daca, asemenea lui ˘ ˘ Gandhi, sim ¸ti ¸ti totusi ¸ ca platirea taxelor care ˘ ˘ ˘ sprijina razboiul este un pacat? La fel cum per˘ spectiva noastra asupra unei regiuni este mai ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ buna daca urcam ıntr-un loc mai ınalt, ne puˆ tem corecta mai usor ¸ modul de gandire pentru ˘ a corespunde cu cel al lui Dumnezeu daca reflec˘ ˘ ˘ tam la faptul ca punctul sau de vedere este mult ˘ superior fa ¸ta de al nostru. Prin intermediul proˆ ˆ fetului Isaia, Dumnezeu a spus: „Pe cat de ınal˘ ˘ ˆ ˆ ˆ te sunt cerurile fa ¸ta de pamant, pe atat de ınalte ˘ ˘ ˘ ˆ sunt caile mele fa ¸ta de caile voastre si ¸ gandurile ˘ ˆ mele fa ¸ta de gandurile voastre“ (Isaia 55:8, 9).

˘ Au guvernele autoritate absoluta? ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ Faptul ca Biblia ne ınva ¸ta sa ne platim taxele ˆ ˘ ˘ si ¸ impozitele nu ınseamna ca guvernele ome˘ nesti ¸ pot pretinde supunere absoluta din partea ˘ ˘ ˘ ceta ¸tenilor. Isus a aratat ca Dumnezeu le-a dat ˘ ˆ acestor guverne o autoritate limitata. Cand a fost ˆ ˘ ˆ ıntrebat daca era potrivit ın ochii lui Dumnezeu ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ sa plateasca impozite catre autoritatea romana ˘ ˘ ˘ din acea perioada, Isus a raspuns prin urmatoarele cuvinte pline de sens: „Da ¸ti Cezarului ce este al Cezarului si ¸ lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu“ (Marcu 12:13–17).

Guvernele — reprezentate de „Cezar“ — emit ˘ monede sau tiparesc bancnote si ¸ contribuie la stabilirea valorii lor. Asadar, din punctul de ve¸ dere al lui Dumnezeu, ele au dreptul de a cere ˆ ˘ ınapoi acesti ¸ bani sub forma de taxe si ¸ impozi˘ ˘ ˘ te. Totusi, ¸ Isus a aratat ca nicio institu ¸tie umana nu poate pretinde ceea „ce este al lui Dumne-

˘ ˆ ˘ ˆ zeu“, adica via ¸ta si ¸ ınchinarea noastra. Cand le˘ ˆ gile sau cerin ¸tele omenesti ¸ intra ın conflict cu ˘ legile lui Dumnezeu, crestinii ‘trebuie sa asculte ¸ ˘ ˆ ˆ mai mult de Dumnezeu ca stapanitor decat de oameni’ (Faptele 5:29). ˆ ˘ ˘ Modul ın care este folosita o anumita parte din taxe si tulbura pe cresti¸ impozite ¸ ˆ ˘ i-ar putea ˆ ˘ ˘ nii din prezent. Insa ei nu ıncearca sa influen ¸te˘ ˆ ˆ ze sau sa se amestece ın ac ¸tiunile guvernelor ımˆ ˘ ˘ ˘ potrivindu-se acestora sau refuzand sa plateasca ˘ ˘ ˘ taxele. Daca ar proceda astfel, ar arata ca nu se ˆ ˆ ıncred ın solu ¸tia lui Dumnezeu la problemele

˘ Fiind supusi¸ si¸ platindu-si¸ taxele, ˆ ˘ ˘ crestinii ısi¸ pastreaza constiin ta ¸ ¸ ¸ ˘ ˆ curata ınaintea lui Dumnezeu ˘ ˆ si¸ dovedesc ca au ıncredere ˆ ın capacitatea lui Dumnezeu ˘ de a le satisface necesitatile ¸

ˆ ˘ ˘ omenirii. In schimb, ei asteapt a cu rabdare ¸ timpul stabilit de Dumnezeu pentru a interveni ˆ ın treburile omenirii prin intermediul domniei ˘ Fiului sau, Isus, care a spus: „Regatul meu nu face parte din lumea aceasta“ (Ioan 18:36).

Ce foloase avem ˘ ˘ daca respectam ce spune Biblia ˘ ˘ Putem avea multe foloase daca respectam ce ˆ ˘ ˘ ˘ spune Biblia ın legatura cu platirea taxelor. De exemplu, nu vom avea parte de pedeapsa pentru ˆ ˘ cei care ıncalca legea si¸ nu vom sim ¸ti nici teama ˆ de a fi prinsi ¸ (Romani 13:3–5). Mai mult decat ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ atat, ne vom pastra o constiin ¸ta curata ınaintea lui ¸ ˆ ˘ Dumnezeu si ¸ ıl vom onora printr-o conduita care ˘ ˘ ˘ ˘ arata ca respectam legea. Chiar daca am putea suˆ feri unele pierderi financiare ın compara ¸tie cu cei ˘ ˆ ˘ ˆ care nu-si ¸ platesc taxele sau chiar ınsal ¸ a statul ın ˆ ˆ privin ¸ta taxelor, putem avea ıncredere ın promi˘ ˘ siunea lui Dumnezeu ca le va purta de grija sluji˘ ˘ torilor sai loiali. Iata ce a spus scriitorul biblic Daˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ vid ın acest sens: „Am fost tanar si ¸ am ımbatranit, ˘ ˘ ˘ dar nu l-am vazut pe cel drept parasit, nici pe urˆ masii si ¸ lui cersindu¸ ¸ painea“ (Psalmul 37:25). ˆ De asemenea, ın ¸telegerea si ¸ respectarea porun˘ cii Bibliei de a ne plati taxele ne va aduce pacea ˘ ˘ ˘ min ¸tii. Dumnezeu nu ne considera raspunzatori ˆ pentru toate ac ¸tiunile pe care guvernele le ıntreprind cu ajutorul taxelor, tot asa ¸ cum legea nu ˘ ˆ trage la raspundere un chirias¸ pentru modul ın care ˆ proprietarul foloseste ¸ banii ob ¸tinu ¸ti din chi˘ ˆ ˘ ˘ rie. Inainte sa ınve ¸te adevarul din Biblie, un barˆ bat pe nume Stelvio a depus ani la rand eforturi ˆ ˘ ˘ ˘ pentru ca ın sudul Europei sa aiba loc schimbari ˆ pe plan politic. Explicand de ce a renun ¸tat la ˘ acest obiectiv, el a spus: „A trebuit sa accept fap˘ tul ca omul nu poate aduce dreptatea, pacea si ¸ ˆ fraternitatea ın lume. Numai Regatul lui Dum˘ ˘ ˘ ˆ ˘ nezeu poate cu adevarat sa aduca ın existen ¸ta o ˘ societatea mai buna“. ˘ ˆ La fel ca Stelvio, daca suntem loiali ‘dandu-i lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu’, si ¸ noi ˘ ˘ ˆ putem avea speran ¸ta sigura de a trai timpul cand ˘ Dumnezeu va aduce o conducere dreapta peste ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ıntregul pamant, reparand astfel tot raul si ¸ toata ˘ nedreptatea cauzate de guvernarea umana.

O SCRISOARE DIN

CONGO (KINSHASA)

La umbra Muntelui de foc ˆ ˘ AND rasare soarele deasupra orasului Go¸ ˆ ma, cerul pare pictat ın roz si portocaliu. ¸ ˆ ˆ ˆ In fiecare zi suntem ıntampina ¸ti de muntele Nyiragongo, unul dintre cei mai activi vulcani ˆ ˘ din lume. Este o priveliste ¸ care ı ¸ti taie rasufla˘ ˆ ˘ ˆ rea. Din craterul sau se ınal ¸ta ın mod constant ˘ o coloana de fum. Noaptea fumul devine roˆ su ¸ incandescent, reflectand culoarea lavei din crater. ˆ In limba swahili, acest munte este numit ˘ Mulima ya Moto, adica Muntele de foc. Ulti˘ ma erup ¸tie puternica a vulcanului Nyiragonˆ go a avut loc ın 2002. Mul ¸ti dintre vecinii si ¸ prietenii no stri din Goma au pierdut atunci ¸ ˆ totul. In unele zone din apropiere, unde eu si ¸ ˘ ˘ so ¸tul meu predicam, trebuie sa mergem pe un ˆ ˘ ˘ strat ıntarit de lava. Solul zgrun ¸turos ne face ˘ ˘ sa ne sim ¸tim ca si ¸ cum am merge pe luna. Dar oamenii de aici nu sunt duri asemenea stratu˘ ˆ ˆ ˘ lui ıntarit de lava, ci sunt blanzi, plini de via˘ ˘ ¸ta si ¸ receptivi la vestea buna pe care le-o anun˘ predicarea la umbra Muntelui de ¸tam. Asadar, ¸ ˘ ˆ ˆ ˘ foc este o experien ¸ta ıncantatoare. ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ In aceasta diminea ¸ta de sambata am un senˆ ˘ timent deosebit. Eu si ¸ so ¸tul meu, ımpreuna cu al ¸ti misionari si ¸ cu niste ¸ prieteni care ne vizi˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ teaza astept am cu ner abdare sa predicam ın ¸

C

24

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

˘ lagarul de refugia ¸ti din Mugunga, situat la vest de oras.¸ Mul ¸ti s-au refugiat aici din cauza ata˘ curilor violente din localita ¸tile lor. ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ Am pus ın camioneta literatura biblica ın ˘ franceza, kiswahili si ¸ kinyarwanda si ¸ am por˘ ˘ ˆ ˘ nit la drum. Pe masura ce ınaintam pe Route ˆ ˘ Sake, un drum plin de gropi, orasul ¸ ıncepe sa ˘ ˘ ˆ ˆ prinda via ¸ta. Vedem tineri ımpingandu-si ¸ scuterele de lemn, numite chukudu, pe care trans˘ ˘ porta marfuri. Vedem femei cu fuste viu colo˘ rate ce pasesc gra ¸tios pe marginea drumului ¸ ˆ purtand poveri mari pe cap. Mototaxiurile ˘ ˘ transporta oamenii la lucru si ¸ la pia ¸ta. Peste ˆ tot vedem case de lemn maro ınchis, cu decora ¸tiuni albastre.

Ajungem la Sala Regatului din Ndosho, ˆ ˆ unde ne ıntalnim cu al ¸ti Martori ai lui Ieho˘ ˆ ˘ va care vor predica alaturi de noi ın lagar. Sunt ˘ ˘ ˘ ˘ impresionata sa vad printre ei tineri, vaduve, orfani si ¸ persoane cu unele limite fizice. Mul ¸ti au trecut prin mari suferin ¸te, dar via ¸ta lor s-a ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ımbunata ¸tit pentru ca au ales sa respecte prin˘ cipiile biblice. Speran ¸ta pe care o ofera Biblia ˘ ˆ straluceste ¸ cu putere ın inimile lor, iar ei sunt ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ nerabdatori sa le-o ımpartaseasc a si ¸ ¸ altora. ˘ ˆ ˘ Dupa o ıntrunire scurta, unde ni s-au dat suˆ gestii cu privire la versetele ce i-ar putea ıncu-

raja pe oameni, to ¸ti cei 130 de Martori ne-am ˆ ˘ urcat ın cinci microbuze si ¸ o camioneta cu ˘ trac ¸tiune integrala si ¸ am pornit la drum. ˘ ˆ Dupa aproximativ 30 de minute ajungem ın ˘ lagar. Sute de corturi mici si sunt ampla¸ albe ˆ ˘ ˘ ˆ sate pe un strat ıntarit de lava. In mijlocul la˘ ˘ garului se vad siruri ordonate de toalete pu¸ ˘ blice si ¸ bazine pentru spalarea hainelor. Locul ˘ ˘ este plin de oameni care spala, gatesc, desfac ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ pastai sau matura ın fa ¸ta cortului lor. ˆ ˆ ˘ Intalnim un barbat numit Papa Jacques, ca˘ ˘ ˘ re supravegheaza o anumita parte din lagar. El ˘ ˆ era preocupat de cresterea copiilor sai ın aces¸ ˆ te timpuri grele. A fost foarte emo ¸tionat cand ˆ ˘ ˘ ˘ i-am lasat cartea Tinerii se ıntreaba — raspun˘ ˆ suri practice. Ne-a spus ca o va citi, iar apoi ıi ˆ ˘ va aduna pe refugia ¸ti ın grupuri mici ca sa le ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ımpartaseasc a cele ınva ¸tate. ¸ ˆ ˆ ˆ Pu ¸tin mai ıncolo, am ıntalnit o femeie nu˘ ˆ mita Mama Beatrice, care ne-a ıntrebat de ce ˘ permite Dumnezeu suferin ¸ta. Ea credea ca Dumnezeu o pedepseste.

So ¸tul ei fusese ucis ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ın razboi, fiica ei trebuia sa-si ¸ creasca singura ˆ ˘ ˘ ˆ copilul ın lagar, iar fiul ei fusese rapit cu cateˆ ˘ ˆ ˘ va luni ın urma si ¸ ınca nu stia ¸ nimic despre el. ˆ Trista ei poveste ımi aminteste ¸ de Iov si ¸ de ˆ ˆ ˘ modul ın care trebuie sa se fi sim ¸tit cand a priˆ mit toate acele vesti ¸ ıngrozitoare. I-am expli˘ ˆ ˘ cat motivele pentru care exista atata suferin ¸ta ˘ si ¸ am asigurat-o ca suferin ¸ta ei nu era o pe˘ deapsa de la Dumnezeu (Iov 34:10–12; Iacov 1:14, 15). I-am vorbit, de asemenea, despre

˘ ˆ schimbarile pe care le va face Dumnezeu ın ˆ ˘ ˆ curand pe pamant prin intermediul Regatului ˘ ˆ ˆ ˘ sau. Ea s-a ınseninat, a zambit si ¸ a spus ca era ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ hotarata sa continue studiul Bibliei si ¸ sa-l roage pe Dumnezeu s-o ajute. ˘ To ¸ti ne-am bucurat de aceasta zi si¸ am sim ¸tit ˘ ˆ ˘ ˘ ca Iehova ne-a ajutat, ıntr-adevar, sa le oferim ˘ ˆ speran ¸ta si¸ ıncurajare oamenilor pe care i-am ˆ ˆ ˆ ˘ ıntalnit. Cand am plecat din lagar, mul ¸ti refu˘ ˘ gia ¸ti ne-au facut semne de ramas bun cu plian˘ ˘ tele, revistele si¸ car ¸tile pe care le primisera. ˆ ˘ ˘ In drum spre casa am avut timp sa meditez. ˘ ˘ Sunt foarteˆ recunoscatoare pentru aceasta zi ˘ deosebita. Imi amintesc de aprecierea pe care ˘ a aratat-o Papa Jacques, de usurarea din ochii ¸ ˆ Mamei Beatrice, de puternica strangere de ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ mana a unei femei ın varsta cu care am putut ˆ ˘ ˆ comunica doar prin zambete. Ma gandesc, de ˆ asemenea, la adolescen ¸tii care ne-au pus ıntre˘ bari profunde si ¸ care erau foarte maturi penˆ ˘ tru varsta lor. Admir taria de caracter a acestor ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ oameni, care pot sa zambeasca si ¸ sa rada ın pofida suferin ¸telor inimaginabile prin care au trecut. ˆ ˘ In acest col ¸t de lume, am vazut eforturile ˆ ˘ sincere pe care le fac al ¸tii ın str aduin ¸ta de a le ˘ ˆ ˘ aduce alinare celor ce sufera. In aceasta zi, am ˘ ˘ ˘ avut privilegiul deosebit sa le aratam oameni˘ lor solu ¸tia durabila la problemele lor folosind ˘ ˘ Biblia. Sunt foarte fericita ca particip la cea ˘ ˘ mai ampla ac ¸tiune de ajutorare spirituala din toate timpurile!

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

25

Un om ˘ dupa inima lui Iehova ˆ ˆ ˆ ˆ E ITI ¸ vine ın minte cand te gandesti ¸ la personajul biblic David? Victoria sa asupra ˆ uriasului Goliat? Fuga lui ın pustiu din cau¸ ˘ ˘ za ostilitatii ¸ regelui Saul? Pacatul comis cu ˘ Bat-Seba si¸ problemele pe care le-a avut dupa ¸ ˘ aceea? Sau poate poemele sale inspirate, pasˆ ˘ trate ın cartea biblica Psalmii? ˆ ˘ ˘ ˆ David a primit multe ınsarcinari speciale ın serviciul lui Dumnezeu. El a avut parte de victorii, dar si¸ de tragedii. Totusi, ¸ altceva ne atra˘ ge cel mai mult la el. Samuel a profetit ¸ ca Da˘ ˘ vid avea sa fie „un om dupa inima lui“ Iehova (1 Samuel 13:14). ˆ ˆ Profetia ¸ lui Samuel s-a ımplinit cand David ˆ ˘ ˘ ˘ era ınca adolescent. Nu ti-ar placea sa se spu¸ ˘ ˘ ˘ ˘ na si¸ despre tine ca esti ¸ o persoana dupa ini˘ ˘ ˆ ˆ ma lui Iehova? Sa vedem ce ıntamplari din ˆ viata ¸ lui David, ın special din primii ani ai vie˘ tii ¸ sale, te-ar putea ajuta sa devii o astfel de ˘ persoana.

C

Familia si¸ ocupatia ¸ ˘ Iese, tatal lui David si¸ nepotul lui Rut si¸ al ˘ ˆ lui Boaz, era, dupa cat se pare, un slujitor deˆ votat al lui Iehova. Cand David, cei sapte frati¸ ¸ ˘ ˆ ˘ ai lui si¸ cele doua surori ale lor erau ınca mici, Iese i-a educat potrivit Legii lui Moise. ˆ ˘ ˘ Intr-unul din psalmii sai, David se prezinta ca fiind fiul „sclavei“ lui Iehova (Psalmul 86:16). ˘ Aceasta afirmatie ¸ i-a condus pe unii la con˘ ˘ cluzia ca mama lui David, al carei nume nu 26

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

ˆ ˘ apare ın Biblie, a avut si¸ ea o influent¸ a pozi˘ ˘ tiva asupra spiritualitatii ¸ lui. Un erudit a spus: ˘ „Este foarte probabil ca el sa fi auzit pentru ˘ prima data de la ea minunata relatare despre ˆ ˘ modul ın care a actionat Dumnezeu fat¸ a de ¸ ˘ poporul sau“, inclusiv relatarea despre Rut si¸ Boaz. ˆ ˘ ˘ Scripturile ıl mentioneaz a prima oara pe ¸ ˆ ˘ ˘ ˘ David cand era copil si¸ pastea oile tatalui sau. ¸ ˘ ˆ ˘ Aceasta ınsarcinare presupunea probabil ca el ˘ ˆ ˆ sˆ a stea singur pe camp zile si¸ nopti¸ la rand. ˘ ˘ Incearca sa-ti¸ imaginezi cadrul. ˆ ˘ Familia lui David locuia ın Betleem, un oraˆ sel ¸ ce se ıntindea pe culmea si¸ pe pantele unui deal dintr-un sir ¸ de dealuri din Iuda. Solul pietros din jurul Betleemului producea recolte ˆ ˆ ımbelsugate de grane. Livezile de pomi fruc¸ ˘ tiferi si¸ de maslini, precum si¸ viile acopereau ˆ ˘ pantele line si¸ vaile. In zilele lui David, se pare ˘ ˆ ca zonele ınalte si¸ necultivate erau folosite ca ˘ ˆ pasuni.

Dincolo de dealuri se ıntindea pustiul ¸ lui Iuda. ˘ Ocupatia ¸ lui David nu era lipsita de perico˘ le. Chiar pe aceste dealuri el a trebuit sa se ˆ ˆ ˆ lupte atat cu un leu, cat si¸ cu un urs, care ın-

˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ cercasera sa-i sfasie ¸ oi din turma.1 Acest tanar ˘ ˘ ˘ curajos i-a urmarit pe pradatori si¸ i-a ucis, salˆ vandu-si¸ astfel oile (1 Samuel 17:34–36). Pro˘ ˆ ˘ ˘ babil ca ın aceasta perioada a vietii ¸ David a ˆ ˆ devenit iscusit ın manuirea prastiei.

Nu de¸ ˘ ˆ parte de orasul ¸ sau natal se ıntindea teritoriul ˘ lui Beniamin. Unii razboinici din acest trib ˘ ˘ ˆ puteau sa tinteasc a cu prastia ¸ ¸ „chiar si¸ ıntr-un ˘ ˘ ˘ ˘ fir de par fara sa dea gres“. ¸ David putea foˆ ˘ ˘ losi prastia cu tot at ata iscusin t¸ a (Judecatorii ¸ 20:14–16; 1 Samuel 17:49). ˆ Isi¸ folosea bine timpul ˘ ˆ Pastoritul era, ın cea mai mare parte, o ocu˘ ˘ ˆ patie ¸ linistit ¸ a, pastorul fiind ın general singur. ˆ ˆ ˆ ˆ 1 Ursul brun sirian, care ın vechime putea fi ıntalnit ın ˆ ˘ Palestina, cantarea aproximativ 140 de kilograme ¸si putea ucide un om sau un animal ˆ lovindu-l cu labele sale ˘ uria ¸se. Tot aici erau ¸si mul ¸ti lei. In Isaia 31:4 se spune ca ˘ ˘ ˘ nici chiar „[o ceata] de pastori“ nu ar fi putut sa alunge ˆ ˘ „leul puternic“ de langa prada lui.

Dar David nu se plictisea. El profita de linis-¸ tea din jur pentru a se bucura de numeroase ˘ ˆ momente de meditare. Dupa cat se pare, uneˆ ˘ le idei incluse de David ın psalmii sai au fost ˘ ˆ rodul meditarii din anii adolescentei. ¸ Oare ın ˆ aceste momente de solitudine s-a gandit el la ˆ ˘ locul omului ın univers si¸ la minunatiile ce¸ ˘ rului — soarele, luna si¸ stelele, „lucrarile deˆ getelor“ lui Iehova? Oare pe campurile din ju˘ rul Betleemului a contemplat el solul manos, ˘ ˘ cornutele mari si¸ mici, pasarile si¸ „animalele ˆ campului“? (Psalmul 8:3–9; 19:1–6) ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Fara ındoiala, via ¸ta de pastor l-a ajutat pe ˘ ˘ ˆ David sa simta ıntr-un mod mai profund iubi˘ ˘ ˘ rea tandra a lui Iehova fa ¸ta de slujitorii Sai fiˆ ˘ deli. Astfel, David a cantat: „Iehova este Pasto˘ ˆ ˘ rul meu, nu voi duce lipsa de nimic. El ımi da ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ odihna ın pasuni cu multa iarba, ma condu¸ ˘ ce la locuri de odihna bine udate. Chiar de-as¸ ˆ ˘ umbla prin valea umbrei adanci, nu ma tem ˘ ˘ de niciun rau, caci tu esti ¸ cu mine; toiagul si¸ ˘ ˆ ˆ nuiaua ta ma mangaie“ (Psalmul 23:1, 2, 4). ˘ ˆ Probabil ca te ıntrebi: „Dar ce le˘ ˘ gˆ atura au toate acestea cu mine?“. ˘ ˆ In ¸telegem raspunsul cunoscand unul dintre motivele pentru care David s-a bucurat de o prietenie ˆ ˘ stransa cu Iehova si¸ a putut fi nu˘ mit „un om dupa inima“ Sa: el meditase profund si¸ cu seriozitate la ˘ lucrarile lui Iehova si¸ la rela ¸tia sa cu Dumnezeu. Se poate spune acest lucru si¸ despre tine? ˘ ˆ Te-ai sim ¸tit vreodata ındemnat ˘ ˘ sa-l lauzi si¸ sa-l glorifici pe Creator ˘ dupa ce ai analizat unele aspecte ˘ din crea ¸tie? Ai sim ¸tit vreodata cum ¸ti se umple inima de iubire pentru ˆ ˘ ˘ Iehova cand ai vazut calita ¸tile sale ˆ ˆ reflectate ın felul ın care a tratat cu oamenii? Desigur, pentru a avea o ˘ astfel de apreciere fa ¸ta de Iehova, ˘ ˘ este necesar sa dedici timp ca sa re28

ˆ ˘ ˆ flectezi ın liniste ¸ si¸ sub rugaciune la Cuvantul lui Dumnezeu si¸ la crea ¸tia sa. O asemenea me˘ ˘ ditare te poate ajuta sa ajungi sa-l cunosti ¸ foar˘ te bine pe Iehova si, ¸ De acest ¸ astfel, sa-l iubesti. privilegiu se pot bucura orice fel de oameni, ˆ ˘ tineri si¸ varstnici deopotriva. Foarte probabil, ˆ ˘ ˆ ˘ David a avut o rela ¸tie stransa cu Iehova ınca ˘ din adolescen ¸ta. De unde stim acest lucru? ¸

David este uns rege ˆ Cand regele Saul nu s-a mai dovedit potrivit pentru a conduce poporul lui Dumnezeu, ˆ ˘ ˆ Iehova i-a spus profetului Samuel: „Pana cand ˆ ˆ vei fi mahnit din cauza lui Saul, cand eu l-am ˘ respins ca sa nu mai fie rege peste Israel? Umple-ti¸ cornul cu ulei si¸ du-te. Te voi trimite la ˘ Iese, betleemitul, fiindca mi-am ales un rege dintre fiii lui“ (1 Samuel 16:1). ˆ ˆ Cand profetul lui Dumnezeu a sosit ın Be˘ tleem, el i-a cerut lui Iese sa-si¸ cheme fiii. Pe ˘ ˘ care dintre ei trebuia Samuel sa-l unga rege? ˆ ˘ Cand l-a vazut pe Eliab, fiul cel mai mare si¸

ˆ chipes,¸ Samuel s-a gandit: „Acesta este“. Dar ˆ ˘ Iehova i-a zis lui Samuel: „Nu te uita la ınfaˆ ˘ ˘ ti¸ sarea lui si staturii lui, fiindca ¸ ¸ ¸ la ınaltimea ˘ l-am respins. Caci Dumnezeu nu vede asa ¸ cum vede omul. Omul vede ce izbeste ¸ ochiul, ˆ ˘ ˆ ınsa Iehova vede inima“. Iehova i-a respins ın acelasi¸ fel pe Abinadab, pe Samah si¸ pe cei¸ ˘ lalˆ ti¸ patru frati¸ ai lor. Si relatarea continu a: ¸ ˘ „In cele din urma, Samuel i-a zis lui Iese: ˘ ˘ «Acestia sunt toti¸ baietii?»

Si ¸ ¸ ¸ el a raspuns: «A ˘ ˘ ˘ mai ramas cel mai mic si¸ iata ca el paste ¸ oile» “ (1 Samuel 16:7, 11). ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ Raspunsul lui Iese lasa sa se ınteleag a urma¸ ˘ ˘ toarele: „Este cu neputint¸ a ca David sa fie aceˆ ˆ ˘ la pe care ıl cauti“. ¸ Fiind cel mai tanar si¸ mai ˆ neınsemnat membru al familiei, lui David ˆ ˘ i ˘ ˘ se daduse sarcina de a avea grija de oi. Insa el ˆ era cel pe care ıl alesese Dumnezeu. Iehova ˘ ˘ vede inima si, ¸ cu sigurant¸ a, el a vazut ceva ˘ ˆ foarte pretios la acest baiat. De aceea, cand ¸ ˘ Iese a trimis dupa David, Iehova i-a zis lui ˘ ˘ Samuel: „«Scoala-te si ¸ unge-l, caci el este!» Saˆ muel a luat deci cornul cu ulei si ¸ l-a uns ın ˘ mijlocul fratilor sai. Si, ¸ ¸ din ziua aceea, spiriˆ ˘ tul lui Iehova a ınceput sa actioneze asupra ¸ lui David“ (1 Samuel 16:12, 13). ˆ ˘ ˆ Biblia nu spune ce varsta avea David cand ˆ ˆ ˘ ˆ s-a ıntamplat acest lucru. Dupa catva timp, ˆ ˘ ˘ ınsa, cei trei frati¸ mai mari ai sai, Eliab, Abiˆ ˆ nadab si¸ Samah, erau ınrolati¸ ın armata lui ¸ ˘ Saul. Probabil ca ceilalti¸ cinci erau prea tineri ˘ ˘ ca sa li se alature. Este posibil ca niciunul din˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ tre ei sa nu fi ımplinit ınca 20 de ani, varsta ˆ ˘ la care un israelit putea intraˆ ın armata (Numerele 1:3; 1 Samuel 17:13). In orice caz, Daˆ ˘ ˆ vid era foarte tanar cand a fost ales de Iehova. ˘ ˘ Totusi, ¸ se pare ca David era deja o persoana ˘ ˘ ˘ cu preocupari spirituale. El avea, fara doar si¸ ˆ ˘ poate, o prietenie stransa cu Iehova. David ˘ ˆ cultivase aceasta prietenie meditand la lucrurile pe care le cunostea despre Dumnezeu. ¸ ˘ ˆ Tinerii din prezent ar trebui sa fie ıncura˘ ˘ ˆ ˆ jati¸ sa procedeze la fel. Parinti, ¸ ıi ıncurajati¸ pe

˘ copiii vostri ¸ sa mediteze la lucruri spirituale, ˘ ˘ sa aprecieze creatia ¸ lui Dumnezeu si¸ sa studieze ceea ce spune Biblia despre Creator? (Deuteronomul 6:4–9) Iar voi, tinerilor, faceti¸ acest lucru? Publicatiile bazate pe Biblie, cum sunt ¸ ˘ revistele Turnul de veghe si¸ Trezi ¸ti-va!,1 sunt ˘ concepute pentru a va ajuta.

ˆ ˘ Canta bine la harpa Asa ¸ cum textul multor psalmi ai lui David ˆ ˘ spune ceva despre timpul ın care a fost pastor, tot asa ¸ spunea probabil si¸ muzica pe care ˘ a compus-o. Din nefericire, nu s-a pastrat niˆ ciuna dintre melodiile care acompaniau can˘ ˆ ˘ tarile sacre. Cel ce le-a compus ınsa a fost, cu ˘ sigurant¸ a, un muzician remarcabil. De fapt, ˘ ˘ David a fost chemat de la oi ca sa-i slujeasca ˆ ˘ regelui Saul deoarece canta bine la harpa (1 Samuel 16:18–23).2 ˆ Cand si¸ cum si-a ¸ cultivat David acest talent? ˘ ˆ ˆ Probabil ca ın zilele petrecute pe camp, cu ˘ ˘ oile. Si, ¸ desigur, nu este greu sa ne imaginam ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ca, desi¸ era foarte tanar, David ıi canta din toa˘ ˘ ta inima laude Dumnezeului sau. La urma ur˘ mei, Iehova l-a ales tocmai datorita devotiu¸ ˘ nii si ¸ sale. ¸ spiritualitatii ˘ Articolul de fat¸ a nu s-a concentrat si¸ asupra ˆ anilor de mai tarziu din viata ¸ lui David. Dar atitudinea care l-a caracterizat de-a lungul vietii ¸ transpare din cuvintele sale, care ne trimit ˆ ˆ ˆ ˆ cu gandul la anii petrecuti¸ pe camp, ın ımpre˘ jurimile Betleemului. Imagineaza-ti-l ¸ pe Daˆ ˆ vid cantandu-i lui Iehova: „Mi-am adus amin˘ ˆ te de zilele de odinioara, m-am gandit la toate faptele tale, am meditat profund la lucrarea ˆ mainilor tale“ (Psalmul 143:5). Sentimentele ˘ ˘ pline de caldura din acest psalm, precum si¸ din multi¸ alti¸ psalmi ai lui David, sunt o sur˘ ˘ sa de inspiratie ¸ pentru toti¸ cei ce doresc sa fie ˘ persoane dupa inima lui Iehova!

1 Publicate de Martorii lui Iehova. ˘ 2 Sfetnicul care l-a recomandat regelui a mai spus ca ˘ ˘ David era „priceput la vorbire ¸si bine facut ¸si [ca] Iehova [era] cu el“ (1 Samuel 16:18).

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

29

PENTRU CITITORII TINERI

Acuzat pe nedrept!

IOSIF — PARTEA A II-A ˆ ˘ ˆ Instruc ¸tiuni: Fa acest exerci ¸tiu ıntr-un loc lini ¸stit. In timp ce cite ¸sti ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ versetele, imagineaza- ¸ti ca traie ¸sti ın acea vreme. Vizualizeaza scena. ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ Imagineaza- ¸ti ca auzi personajele vorbind ¸si ıncearca sa ın ¸telegi ce au ˘ ˘ ˘ ˘ sim ¸tit ele. Permite relatarii sa prinda via ¸ta!

Personaje principale: Iosif, Potifar ¸si so ¸tia lui ˆ ˘ Prezentare generala: Iosif este ınchis pe nedrept, dar Iehova este cu el.

˘

GENEZA 39:7, 10–23.) ¸ – ANALIZEAZA SCENA. (CITESTE ˆ ˆ Ce sentimente sesizezi ın vocea so ¸tiei lui Potifar cand l-a acuzat pe nedrept pe Iosif?

ˆ Descrie ınchisoarea, a ¸sa cum ¸ti-o imaginezi tu.

˘ ˆ ˆ Ce fel de tratament a trebuit sa ındure Iosif la ınceput? (Indiciu: Vezi Psalmul 105:17, 18.)

˘

˘

— FA CERCETARI. ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Daca Iosif ar fi avut o credin ¸ta slaba, ce concluzie gre ¸sita ar fi putut trage cand ˆ ˆ era ın ınchisoare? (Indiciu: Vezi Iov 30:20, 21.)

˘ De unde ¸stim ca Iosif nu l-a acuzat pe Iehova pentru suferin ¸tele sale?

(Indiciu: Vezi Geneza 40:8; 41:15, 16.)

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Ce calita ¸ti crezi ca l-au ajutat pe Iosif sa suporte faptul ca a fost ıntemni ¸tat ˘ ˘ pe nedrept? (Indiciu: Cite ¸ste ¸si mediteaza la urmatoarele versete: Mica 7:7; Luca 14:11; Iacov 1:4.)

30

TURNUL DE VEGHE ˙ 1 SEPTEMBRIE 2011

ˆ ˘ ˆ ˆ Ce a ınva ¸tat Iosif ın ınchisoare ¸si cum i-a fost ˆ de folos acest lucru mai tarziu? (Indiciu: Vezi Geneza 39:21–23; 41:38–43.)

ˆ

˘

¸ PUNE IN PRACTIC ˜ CUM ˆ ˘ POTI ˆ ˘ A CE AI

INVATAT? SCRIE CE AI INVATAT DESPRE: ¸ ¸ ˘ ˆ ˘ Foloasele pe care le au cei ce suporta ıncercarile.

ˆ ˘ ˆ Lec ¸tiile pe care le po ¸ti ınva ¸ta cand treci prin ˘ greuta ¸ti.

˘ ˆ Sprijinul pe care ni-l acorda Iehova cand ne ˘ ˆ ˘ confruntam cu ıncercari.

ALTE ASPECTE PRACTICE. ˘ ˆ Ai trecut vreodata printr-o situa ¸tie ın care ˆ te-ai sim ¸tit singur ¸si ai fost cuprins de ıngrijoraˆ ˘ re? In ce mod este posibil sa te fi ajutat Iehova ˆ ˆ ˘ ın acea ıncercare? (Indiciu: Cite ¸ste ¸si mediteaza la 1 Corinteni 10:13.)

˘

˘

PL ACUT CEL MAI MULT DIN ACEASTA ¸ ™ CE TI-A RELATARE SI ¸ DE CE?

BIBLIE,

˘ APELEAZA LA MARTORII LUI IEHOVA SAU CITESTE-O ¸ ONLINE PE SITE-UL

www.watchtower.org °

˘ DAC A DORESTI O ¸

˘ ˆ ˘ Se afla cineva ın spatele raului din lume?

VEZI PAGINILE 3–9.

Fotografia: Alain Leprince ´ – La Piscine-musee, Roubaix / Prin amabilitatea fostului muzeu Bouchard, Paris

˘ Care sunt „cele sapte specii“ care au facut ca Israelul ¸ ˘ ˘ ˘ sa fie o tar ¸ a buna? VEZI PAGINILE 11–13.

˘ ˘ ˘ ˘ ˆ Afla cum a reusit ¸ un traducator francez sa traduca Biblia ın ˆ limba oamenilor de rand. VEZI PAGINILE 18–20.

ˆ Ce rol are constiin ta cand este vorba de ¸ ¸ unui crestin ¸ ˘ platirea taxelor? VEZI PAGINILE 21–23.

˘ Putem deveni oameni dupa inima lui Dumnezeu, la fel ca David? VEZI PAGINILE 26–29.

˘ Ati¸ vrea sa fiti¸ vizitat? ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ Chiar ¸si ın aceasta lume agitata pute ¸ti gasi fericirea cu ajutorul cuno ¸stin ¸tei exacte pe care o ofera Biblia cu privire la Dumnezeu, ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ Regatul sau ¸si scopul sau minunat referitor la omenire. Daca dori ¸ti mai multe informa ¸tii sau daca dori ¸ti sa fi ¸ti vizitat de cineva ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ care sa studieze gratuit Biblia cu dumneavoastra, va rugam sa scrie ¸ti la urmatoarea adresa: Organiza ¸tia Religioasa „Martorii lui ˘ ˆ ˆ Iehova“, strada Teleajen 84, sector 2, cod 021468, Bucure ¸sti, sau, daca nu locui ¸ti ın Romania, la una dintre adresele de la pagina 4.

www.watchtower.org

wp11 09/01-M